www.cimec.ro

www.cimec.ro

www.cimec.ro

-1 -MUZEUL NĂSĂUDEAN - 1

..,

ARHIVA SOMESANA '

STUDII şi COMUNICĂRI

. . .

NĂSĂUD- 1975

www.cimec.ro

Colectivul de redactare :

GRIGORE GAZDAC, ALEXANDRU GIURGIUCA, dir. muzeu, VASILE PETRI, SEPTIMIU POP, OCTAVIAN RULEANU, ION RUSU SARAJEANU, POMPEI ŞTE­FANESCU.

Orice corespondentă se va adresa MUZEULUI NASAUDEAN. Responsabililoteo asupra con!inutului articolelor revine in e11clusivitote

autorilor.

Editat de : MUZEUL NASAUDEAN B-dul Republicii nr. 19. judeţul Bistriţa-Năsăud. tel. 123

NASA UD

www.cimec.ro

Cu pt'l n s

POMPE! CRACIUN,

VASILE ILOVAN,

TR. RUS,

IOAN POP,

IULIU MORARIU,

Praf. dr. doc. V. TUFESCU,

TEODOR GHIŢAN,

IOAN POP, LIVIU MOLDOVAN,

DOINA DAVID,

LUCIA MARCUŞ,

Dr. G. ASANACHE,

POMPE! BOCA,

lnduslrializarea socialistă şi implicafiile sale sociale in judeţul Bistri[o-Năsăud - - -Unele aspecte ale luptei de rezistenţă o ma­selor populare din judeţul Bistrito-Năsăud

Pag.

in timpul ocupaţiei fasciste. (1940---1944) - 15

Problema agrară in nordul Transilvaniei in pe-rioada 1940-1944 -- - - - -- - JS Situaţia învăţămîntului pe teriloriul regimentu­lui 11 românesc de graniţă in preajma revo: luţiei de la 1848---1849 - -- - - - 52 Un profesor darwinist din secolul trecut- Ar-lemiu Publiu Alexi (1847-1896) 79

Tiberiu Morariu -- la 70 de ani 96

la implinirea virstei de 70 de ani. Praf. Univ. Dr. Tiberiu Morariu - - - - - - 102

Grănicerii n:lsăudeni la Reghin după revoluţie de lo 1848---1849. - Documente inedite --- 111

Contribu\'ii lo studiul terminologiei juridico·od· ministrative din Transilvania (1880-1920) 124

Scrisori româneşti din or"ivele Bistri�ei 146

Contributii la islorio relaţiilor dintre cetoteo Bistritei şi Moldova (Sec. XVII) 179

Cu privire lo Conscrip�io grănicerilor năsău· deni din 1763-1764. 11. - 183

www.cimec.ro

V ASI LE ŢARA,

Pag.

Valea superioară o Şieului. Fragmente de islorie -- - -- - - - - - 192

NICOLETA STEFANESCU, Contributii la cunoaşterea tesăturilor folosite in organizarea interiorului in subzono Năsăud 205

TEODOR CAMPAN, Ornomentica arhitecturală populară folosită in zona folclorică Singeorz-Băi 213

RADU TELCEANU, Terminologie oierească in Maieru - - - 226 OVIDIU PETRI, O traditie populară: ,.lnstruţotul boului în so-

tul Tăure" - - - - - - 273 ST. DANILA, Consideraţii generale asupra cetăţii de pC-

mint de la Ardon 287 GEORGE MARINESCU, Cercetări şi descoperiri arheologice in judetul

ŞTEFAN DANILA, IUDITA WINKLER,

GRIGORE GAZDAC,

ONISIM FILIPOIU,

IOAN ILIEŞ,

rONSTANTIN CATALANO,

CHINTAUUN ION, RUSU IOAN,

Bislrita-Năsăud - - - - - - - 302'

C O M U N I C A R I

Un denar suboerot şi hibrid descoperit in nord-estul provinciei Dacia - - -· - 334' lupta poporului pentru independentă oglindită in opero lui Andrei Mureşanu şi George

Coşbuc - - - - - - 338 Contributii istoric::e memorandiste 344 loon Pop Retegonul - învăţător lo Rodna - 349

Coşbuc lo Hordou 356

Vulconi noroioşi de lo Monor - .382

C R O N I C I

OCTAVIAN RULEANU, Cărţi despre linutul nostru - - - - 399 ONISIM FILIPOIU, Anuarul liceului din Năsăud - Reperloriu bi-

bliografic - - - - - - - - 393

ONISIM FILIPOIU, Anuarul şcolii normale din Năsăud - 1929 -Repertoriu bibliografic - - - - - 399

www.cimec.ro

Industrializarea socialistă �� Implicaţiile sale sociale In judeţul 8/strlţa-Hăsăud

POMPEI CRACIUN

Forţa transformatoare a polilicii partidului, capacitatea sa de a asigura înaintarea rapida a tarii pe căile progresu­lui şi prosperitatii se vădesc in înnoirile ce au schimbat din temelii înfăţişarea Romaniei, in victoria socialismului la ora­şe şi sate. Caraclerislkile dezvoltării societăl ii româneşti in anii socialismului au devenit marile prefaccri structurate, dinamismul puternic al economiei şi al întregii vieti social­politice cu con.secin\e pozitive asupra nivelului de trai. ma­terial şi spiritual, al tuturor oamenilor muncii de la oraşe -şi sate.

"Gilăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă, por­nind de la realităţile ţarii noastre şi sprijinindu-se pe forţele poporului român, partidul comunist a pus în centrul politicii sale industrializarea tării ca bază a progresului economiei şi culturii, ridicării nivelului de viaţă al poporului, dezvoltarii multilaterale a socieiăjii, asigurării independentei şi suvera­nilălii naţionalell1.

Definind ţelurile industrializării socialiste, tovarăşul �icolae Ceauşec;cu ară la : " ... scopul industrializării socia­liste este acela de a asigura cresterea accelerată a mijloace­lor de produc\ie, pentru utilarea şi dezvoltarea rapidă a tu­turor ramurilor economiei nationale de care depinde satisfa­csrea cerinţelor de consum ale întregului popor, precum şi

1. Programul PartldUIUl Comunlst Romă.n de fAurlre a socletAlH socialiste mul­tilateral dez:voltale ŞI tnatntare a RomAniei spre comunism. Ed\lura pollHcA, Bucureşti, 1957, PBI. 58.

www.cimec.ro

asigurarea mijloacelor pentru reproducUa socialistă lărg1tă, pentru progresul continuu al societil.lii"'.

Eforturile \ării noastre pe calea industrializării socialis� le sint strîns legate de aclivitatea Partidului Comunist Ro­mân, care a luptat cu consecventa pentru lichidarea stării cl.c inapoiere a economiei noastre. Drumul pentru lichidar ... �a acestor stări de lucruri şi pentru induslrializnrea amplă il României a fost dec;chis de victoria revoht�iei rlemocral­populare. al cărei început a fost marcat de insurecHa na�10� nală antifascistă armată din august 1944. Demasclnd esenla teoriei reactionare şi antipatriolice, "România - tari'! emi­namente awaril.", Conferinţa Naţionali!. a P.CR. din 194;) a subliniat cu tărie că progre�ul ţării noastre este in directă şi nemijlocitil. legături!. cu progresul inrlu,trializării, că indus­trializarea României cere dezvoltarea cu prioritate a inrluc,­lriei grele. �umai aşa se rleschid cele mai largi posibilitati pentru utilizarea intregii capacilăli ele munră a poporului nostru, pentru rirlicarea condHiilor de viată a oamenilor muncii rle la ora<;;e şi sale, de p11terea industrială rlepinziPd independenta statului no!;tfll.

Dinrl noi valenţe aspiraţiilor rle prowes şi prosperitate ale poporului român, clasa muncitoare, odată cu intrarea <;a pe arena istoriei, a militat neabălut penlru dezvoltarea in­dustriei. pentru crearea unC?"i lumi fără exploatare. Exprimind punctul de vedere a] socialiştilor români. C. Dobrogeanu Gherea arata că o taril. eminamente agricoli!. nu poate fi dE"­cît o ţară eminamente săracil., inapoialil. din punct de vede­re economic şi din punct de vedere cultural. El sublinia că dezvoltarea indu5triei crea condiţii materia!p pentru făuri­rea noii societil.\i . .. Acolo unde fierbe viata si lupta, acolo unde strigătul strident al sirenei cheamă mullimca munci­toare la muncil. ... unrle pil.durea de coşuri inăltală sprP cer anunţă izbinda şi victoria muncii omeneşti asupra naturii • . . . acolo şi numai acolo poate fi idealul nostru şi al \ării ... acolo naşte viitorul":!.

Partidul Comunist Român. continuatorul lradi\iilor pro­qresiste ale poporului român a rlemonstrat p•xislenla în tara noastră a conditiilor necesare unei reale induslrializări şi a stabilit căile şi modalităţile concrete de r<'alizare a acesteia. angajindu-se efectiv in această operă.

Aplicînd creator la conditiile României, im•il.ţătura mar­xist-leninistil. şi va!orificind pe un plan superior experienta poporului nostru, P.C.R. a pus în cenlrul programului con­structiei economice, strategia industrializării socialiste a ţă-

2. NICOLAE CEAUŞESCU - Raport la Conferinta Na"'-one.lA a PartidUlUI Comu­nlsl Roman. decembrie 11167. Bucureşti. Editura politicA. 1987. paM. 3&. J. C. DOBROGEANU GHEREA - NeolobAgla. BucureşU, llltO. pag. 494..

www.cimec.ro

rii, crearea unei puternice industrii, capabile să asigure va­iorificarca .,uperioară a bogăţiilor naturale, înflorirea eco­nomica-socială a pal rîei, ridicarea nivelului de civilizatie al poporului, parliciparea activă şi eficientă la cooperarea in­LernaHonală. Dezvollarea industriei, a cărei importanţă fun­damentală pentru progresul 'ocietă(ii a fosl reliefată de în­lreaua experien tă mondială, este cu atit mai necesară penlru România, care a moştenit cie la regimul burghezo-moşieresc un nivel scăzul al ronelor de productie are de recuperat un c1ecalaj important fală de ţările cu economie avansată.

Trăsătura dominantă a inrlustrializării socialiste a consti­tuit-o ritmul rapid de creştere şi modernizare a productiei. de promovare largă a tehnicii noi, de sporire a eficientei economice.

Caracteristic însd pentru dezvollarea industriei în an­samblul său a conslituit-o nu atît. şi nu in primul rind creş­terea canlilalivă, care exprimă numai o latură a procesului de industrializare, cît mai ales schimbările calitative, dezvol­tarea priorilară a ramurilor care asigură un grad superior cie prelucrare �i valorificare a bogătiilor naturale şi a capacităţii ele creatie a poporului nostru.

Semnificaţiile politice de industrializare a lării pol fi mai bine evidentiate dacă actualul nivel cte cteZ\'ollare esle analizat în comparaUe cu inapoierea economică moştenitd de la orinduirea capitalista., dacă se tine seama de implica­Uile sale asupra nivelului ele trai al poporulni - telul su­prem al politicii partidului nostru.

Industria românească se caracleriza în preajma ultimu ­lui rilzboî mondial printr-o dezvoltare însufici<'ntil şi o struc­tură îngustă, ceea ce se răsfrîngea asupra nivelului de trai al poporului. In 1938 industria participa cu numai 30.8% la cre­area venitului na�ional. Circa Lrei pătrimi din populatia ocu­pată a ţării lucrau in agricultură. Ponderea proctuc[îei mij­loacelor de productie nu reprezenta decît cea. 45% din to· lalul produc�iei industriale. România producea numai 1.1 mi­liarde kWh şi 248.000 de lone de otel. iar construclia de ma­şini, care acoperea numai o mică parte din necesarul intern ta maşini şi utilaje, reprezenta numai o zecime elin volumul producţiei industriale .

.. Ca urn1are a aplici:irii ncabălute a politicii de industria­lizare sociali!ită -- baza de:>.\'Oitării înlreqii economii, al progresului genf?ral al tării �i a asigurării unei reale inde­pendenţe naţionale - prorluclia industrială a crescut in această perioadă de cea. 30 rle ori. Estimată in preluri com­parabile producţia industrial� a rost in 1938 de cea. 18 mili­arde lei. . . iar în 1975, pe baza realizărilor din primii patru

www.cimec.ro

ani ai cincinalului si a prevederilor pe anul Yiilor, va fi C.e aproape 580 miliarde lei"'.

Pe aceasta baz! a fost posibil� creşterea an ele an a stan­dardului de viaţa a poporului nostru. Daca in anul 1938 ve­nitul naţional pe locuitor era de numai 80-100 de dolari -· nivel caracteristic ţărilor 'iUbdez,·oltate din pnnct de vedPn.• economic - astazi el a ajuns la peste 800 ele dolari. Corps­punzi'itor prevederilor Programului partidului şi Dir�ctivelor cu privire la planul cincinal 197fi---1980, precum şi a liniilor dir('ctoare ale dezvollării României pentru perioada 1901---1990 venitul national va fi in 1980 de 25.000 lei şi în 1900 de 50.000 lei, respectiv de 1300-1400 dolari şi 2500--3000 dP dolari, nh·el care va situa România în rindul tarilor dezvoltate elin punrt de vedere economic.

In conceplia Parlidului Comunist Român făurirea socie­tă!ii socialiste mullilateral cl�?zvoltate şi inaintarea �iirii spre comunism presupun nu numai creşterea puternică a econo­miei şi modernizarea acesteia, ci şi repartizarea justă a for­telor de productie în profil teritorial. organizarea ra]ională şi sistematizarea mai buna a teriloriului tării, aceslea con­stituind un imperativ de ordin economic şi social-politic, de­terminal de factori ce Un de însăşi esen1a orinduirii socia­liste şi de exigenta progresului ei neintrerupt.

Din punct de \'edere economic, repartizarea ra�ionalâ a forlelor de prorluctie în profil teritorial ,.a asigura atragerea in circuitul economic a r�surselor naturale şi ulilizarea ra­tional� a fortei de muncă din toale judetele lării. Din punct de vedere social-politic, numai pe baza acec;tui proces se asigură creşlerea numărului şi a rolului clasei muncitoare in structura socială a tuturor judeţelor ţA.rii, ridicarea econo­mică, socială şi culturală a judelelor şi localit�lilor, cu toate consecinţele favorabile pe care acestea le au pentru nivelul de trai al populatiei. In acelaşi timp prin aceasta se previn şi celelalte consecin�e, mai îndepărlale, pe care le generea· zd marile aglornera�ii industriale :r:;i urbane, în primul rînd cel.- de poluare a mediului înconjurător şi se înlatură feno­menul migrării masive a for tei ele muncă dintre rliferile zone

şi judt�fe.

Pentru ţara noaslră imp:::�ralivul imbunătiitirii repartiză­

rii teriloriale a fortelor de produclie era cu atît mai slrin-9ent, cu cît in momentul trecerii la făurirea noii orînduiri. ea

a rnoşlenit nu numai un nivel relaliv scăznl c!e dezvoltare

economică şi o structură r.le ramură necorespunzătoare, ci !:ii

mari rlisprcportii intre zonele şi judP\ele patriei noastre.

4. :-.:ICOLAJ,; CEAUŞESCU - Raport la cei de-al XI-lea Con�1·cs al Pa.rlldutul Comunist RomAn. E<Hlura pollllcA. Bucureşll, 1974. pa��:. 7-8.

www.cimec.ro

Ţinînd seama de această situaţie, partidul nostru a făcvt din făurirea unei structuri teriloriale eficiente şi armoniza­rea acesteia cu proportiile generale ale economiei, o preocu­pare majoră şi constantă.

Desigur că reparlizarea LeriloriaU!i a incluslriei esle un proces complex si continuu. el neputindu-se realiza nici din­Lrodală şi nici ele la sine. Sînt necesare eforturi susUnute -­coorclonale la scara întregii socielăU - limp şi mai ales in­vestiţii.

Rezllllal(t-le obtinule în anii sociali<imului sînt nemijlodl l<>qate, în primul rînrl de politica partidului de industrialîzd­re socialistă a tării, care conc;tituie factorul hotărîtor în .im­b"nătăţirea reparlizării teritoriale a forţelor de produc[ie.

Preocuparea pentru realizarea unei repartizări raţionale a industriei pe teritoriu a fost o constantă a politicii parli­dului. Congresul al IX-lea •i Conferinţa Natională ale parti­dului din decembrie 1 967 şi iulie !972 au marcat încă o eta­p� importantă în imbunătătirea repartizării teritoriale a for­telor de produclie, caracterizată prin urmlitoarele elemente: corelarea mai profundă a obieclivelor politicii de industria­lizare a [ării cu cele ale dezvollării in profil teritorial, îm­bun�Llitirea organizării arlministrativ-teritoriale, urmdrin­rlu-se pe lîngă alte teluri şi crearea unor unil�Hi leritoria!c complexe rlin punct de vedere economic şi social-cultural, ('Chilibrale ca snprafatli, număr de locuitori şi poten�ial eco­nomic, sislemalizarea teritoriului etc.

Judetul Bistrîta-Nă•ăud, integrat organic in amplele prefaceri pe care le cunoaşte România socia!ista, a înregis­trat un puternic avint economic. In perioada ele la constilu­irea juclelului şi piniJ. in prezent s-au pus bazele unei dezvol­tări in ritm rapid a fortelor de productie ne baza industria­lizării socialiste accelerate.

Au apărut şi s-au dezvoltat primele platforme industriale în oraşele Bi•tri[a, Aeclean, Năsăud.

Nivelul producliei industriale la sfîrşitul anului 1975 este de peste 15 ori mai mare decit in anul 1938 (Tabel nr. 1 ) .

Nr. eri.

1. 2. 3. 4. '·

Anii

1938 1950 19GO 1970 1975

C"rC!şlerea valorii producţiei global<' (rc-c-alculaUii in prelurile anului 1963

-mii lei) tn %

100.0 217,9 4011,0 71i0,8

1541.4

In an ii !969-1975 productia industrială a judeţului a in­reg-istrat nn ritm merliu anual de creştere de pe<>le 12%.

www.cimec.ro

Produclia induslrială a judelului se obl ine in propor\ic de circa 40% în obiectivele industriale noi amplasate în ul­timii ani, ceea ce denotă aparitia unei noi industiri. ca ur­mare a aparitiei pcnlru prima ctată a unor ramuri industriale cum sint: constructiile ele maşini, prelucrarea superioară a lemnului, prepararea minereurilor neferoase, texlile netesu­te, sticlă şi altele.

Consecinta firească a dezYoltării inclustriei. a intrării in functiune a unui număr din r.e în ce mai mare de capacililti de productie a fost crearea unui număr tot mai mare c!C' locuri de muncă. Comparativ cu anul 1950 numărul locurilor de muncă a crescut in anul 1960 cu cea. 40%, în anul 1970 cu 134,7'/o şi a continuat în 1974 cu 294,5o/o. (Tabel nr. 2).

Dinamica numărului locurilor de muncă in ramurile neagrlcole in judelul Blstrlla-Năsăud in perioada 1950-19i4

Nr. locurilor dt• muncli. in ramurile neagrkole

Anii:

1950 1955 1960 19G5 1970 1974

100,0 129.7 131J,5 182,!1 234.7 294.5

Procesul de creşlere economică şi de ulilizare ra�iondlă şi eficientă a resurselor de muncă s-au condiţional reciproc. Creşterea numerică a populaţiei ocupate in ramuri neagri­cole, rnuta�iile produse în structura fortei de mu11că. precum şi pregătirea profesională au constituit aspecte esenliale ale procesului de rcprorluclie numerică şi calilath·ă a fonei de muncă. Nomenclatura profesiilor existente în unililtile din judeţul nostru s-a îmbogătit cu noi meserii cum sînt: <'icc­tronişti. operatori chimişti, .o;liclari. operatori PAL, lexlili�li. operatori textile ne]esute etc. S-a format şi s-a dezvollal de­laşamenlul clasei muncitoare industriale. Numărul muncito­rilor din industrie a fost în 1975 cu 246,9% mai mare decît in anul 1950 (Tabel nr. 3).

Nr.

eri. 1. 2. J. 4.

Dinamica numărului mediu de muncllorl din Industrie in %

Anii DinamiC'd numiirului de

muncilori

1950 100,0 1960 135,7 1970 175,2 1975 240,9

Creşterea gradului de ocupare a resurselor de munca în ramurile neagricole, in primul rînd în industrie, s-a înscris ca unul din aspectele cele mai importante ale utilizării lo<lei

10

www.cimec.ro

de muncă în judetul nostru cu efecte pozilive şi asupra ve­nitului populaHei.

Comparativ cu anul 1965, ponderea populaHei ocupate a crescut cu 13,2 % în anul 1970 şi cu 61 ,6 % în anul 1974.

Ca rezultat al dezvoltării economice, retribu(ia medie j a sfîrşitul anului 1974 a fost cu 3 1 % mai mare rlecil în anul 1968. lnsemnale creşteri a \·eniturilor au obţinut şi (ăranii cooperatori, precum şi cei cu gospodărie individuală.

Urmare a creşterii veniturilor populatiei, a crescut volu­mul desfacerilor de mărfuri pe locuilor în anul l 974 cu 57% r comparativ cu anul 1968, creşterile cele mai inasernnate in­registrindu-se la pri�cipalele bunuri rle folosinţă îndelunga­tă : la frigidere cu 2,5 ori, la maşini aragaz cu 3,9 ori, cu 1,7 ori la televizoare ele. Au crescut an de an cheltuielile din bugetul statului pentru actiuni social-culturale, care în anul 1974 au fost cu 82 <v" mai mari decil cele din anul 1968, pon­derea acestora revenind acHunilor ce vizează ocrolirf'a sănd­lă(ii. învăţămîntul. cullura.

Una din implicatiile politicii de industrializare sociali.'>­Lă, rle ampla•are raţională a fortelor de produc(ie pe teriln­riu este cre5terea generală a gradului de urbanizare şi îm­bunătăţirea reparlizării populaţiei urbane pP oraşe. AstfeL popula(ia oraşelor a crescut în anul 1974 cu 56,9% fa(ă de anul 1970, in special pe seama măririi oraşelor existente, pro­ces care va conlinua si in cincinalul următor, concomitent cu aparitia noilor centre urbane.

Accentuarea procesului industrializării in judetul, Ai�­lriţa-Năsăud, ca şi în inlreaga ţară, a rlus la intensificarea vieţii economice, sociale, politice, culturale . .. Dacă privim harta României pulem constata că în toate oraşele şi comu­nele patriei noa-;tre s-au edificat noi intreprinderi industri­ale şi agricole, şcoli, institutii de cultură, că pretutindeni c.e dezvoltă o puternică activitate economico-socială"5

Eşalonarea Investitiilor din fondul centralizat al statului in perioada 1976--1980 (in%)

Nr. Anii Dinamic: a inveslitiilor �·rt. L 1976 100,0 2. 1977 214,5 3. 1978 344,G 4. 1979 483.8 5. 1980 270,9

5. NICOLAE CEAUŞESCU. RomAnia pe drumul construirii soclei.Qţll socialiste multilateral dezvoltale, Volumul 5, Editura PollllcA, Bucureşti, 1971. pag. 561.

Il

www.cimec.ro

Un alt aspect important al implicatiilor industrializarii socialiste îl constituie modificarea struclurii fortei de mun­că din punct de vedere calilativ. Astfel, s-a redus în mori m;;.en�ial ponderea personalului cu 4 şi 7 clase, concomitent cu sporirea ponderii cadrelor cu pregătire superioară şi mai ales a acelora cu studii medii. Re!eaua şcolară s-a diversih­rat şi amplificat prin infiintarea unor noi licee. cum sînl: li­ceul industrial pentru prelucrarea lemnului, liceul eleclro­lehnic, liceul rle mecanica, liceul industrial de construcUi etc.

Structura continuu îmbunătăţită a forţei de munca sul> aspectul gradului de instruire generală şi de formare profe­sională constituie o premisă tot mai favorabilă pentru ca lor­ta de muncă să aducă o contributie crescîndă la creşterea economică a jude�ului, creîndu-se conditii tot mai bune de promovare a progresului tehnic în toate unilătile.

Modificările pozllive in structura calitativ� a for�ei de muncă, înzestrarea nnitătilor noi infiinţate ca şi a celor eXif.­tente cu mijloace de munc� moderne au creat condHii de îmbunătăţire a slructurii şi volumului tola! al exportului. In anul 1975 volumul exporturilor a rost de peste 2 ori mai mare decît în anul 1968. Cele mai însemnate creşteri s-au înregis­trat la exportul de mobilă, concomitent cu reducerea mărfu­rilor, cu valorificarea mai scăzută şi cu rental>ilitate mai mi­d (lemn pentru celuloză, lemn pentru construcţii ele.).

Creşterea gamei de produse destinate exportului a fo�t posibilă dalorită strategiei partidului noslru de amplasar<, raţionala a fortelor de produc\ie în profil Lerilorial, care con­sta in imbunătalirea structurii industriei în fiecare judeţ. In cincinalul 197 1 - 1 975 şi in mod deosebit in cincinalul 1976-1980 se va accentua dezvoltarea complexa a industriei şi a economiei judeţului, aceasta fiind o cerintă a utilizării inal­te a forţei de munca. Pe aceasta bază în judeţ s-a dezvoltat şi \·or lua fiintâ şi în viitor mai multe ramuri industriale, care prin specificul lor sint capabile să absoarbă mai mullă lor\8 de muncă decît celelalle.

In acelaşi timp în procesul de industrializare a judeţu­lui s-a avut şi se are în \'edere ca structura industrială s� răspundă şi unei alte cerinţe loarle importante: ocuparea for­'ei de munca feminine. Drepl rezultat este faptul că ponde­rea forţei de muncă feminine în tola!ul personalului din iu­dustrie a fost in 1974 dublu [aţă de 1965. Ţinînd seama de aceste considerente în viitorul cincinal se va continua de7.­voltarea şi a acestor ramuri care asigură valorificarea mai bună a resurselor de muncă feminine.

Efortul de industrializare a judeţului nostru, de plasarea industriei şi spre alte oraşe şi localităţi reprezintă principa­la cale de dezvoltare în etapa actuala. Aceaslă cale nu este

12

www.cimec.ro

însă unică ; dezvoltarea industriei crează condHiile moder­nizării şi industrializării agriculturii, precum şi extinderea serviciilor.

In legătură cu aceasta tovarăşul Nicolae Ceauşesc u arăta că fiecare judet trebuie ,.să dispună dP obiective in­dustriale, să aibă condiHi pentru o dezvoltare economică multilaterală - premisă esenţială a folosirii bogă\iilor natu­rale şi a resurselor ele muncă ale ţării, a creşterii nivelului de trai''6•

Pornind de la potentialul atins în anii de industrializare socialistă a ţării şi de la rezultatele remarcabile ce se vor obtine in cincinalul 1971-1975 , judetul Bistri ta-Năsăud are o perspectivă măreaţă in viitorii ani de edificare a sociptăti i socialiste mullilateral dezvoltate.

Sarcinile pentru perioada 1 976- 1 980 marchează etapa unor importante schimbări, cu implicaţii sociale semnificaU­ve determinate de accelerarea procesului de dezvoltare eco­nomică, ca urmare a lărgirii şi oerfectionării bazei tehnica­materiale, creşterea intensă a fortelor de producţie bazată pe aplicarea cuceririlor revoluţiei ştiintilico-tehnice, in vederea asigurării conditiilor de ridicare continuă a bunăstării ma­teriale şi spirituale a tuturor oamenilor muncii .

Pe baza ritmurilor ridicate de creştere a producţiei in­

dustriale şi agricole stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R., judetul Bistrita-Năsăud beneficiază de resurse pen: tru materializarea din fondurile centralizate ale statului a unui program de investitii in cincinalul 1 976- 1 980 ce repre­zintă cu 84 ,8% mai mult decit totalul investitiilor făcute in

iudet in ultimii 25 de ani ( 1 95 1- 1975). -Eşalonarea investitiilor cu preponderentă în anii 1 976--

1979 (tabel nr. 4) vor asigura intrarea in functiune a unui număr de capacităti de producţie fără precedent in istoria acestor meleaguri, astfel incit judeţul Bistrita-Năsăud se va înscrie in rindul acelor judeţe care obtin o producţie globa­lă de peste 10 miliarde lei.

Potentialul economic al judeţului în 1980 va li atît de ri­dicat încît comparativ cu anul 1938, valoarea producţiei glo­bale ce se va obtine va li de 91 de ori mai mare. Semnifica­tiv in ce priveşte efortul de industrializare a judetului este faptul că intreaga producţie globali a anului 1938 se va ob­ţine in anul 1 980 in numai 4 zile (tabel nr. 5 ) .

& . NICOLAE CEAUŞESCU - RomAnia pe drumul desAvlrşlrll constrUC\Iel socla­llsle. Volumul 3, Editura poUtleA. Bucureşti, 1989, paiJlna 11-12.

13

www.cimec.ro

Numărul de zile calendaristice necesare pentru a obţine producUa globală a anului 1938

:;.Jr. Anii Nr. do zile necesare eri. 1. 1938 365 2. 1950 167 3. 1960 89 4. 1970 4R 5. 1975 24 6. 1980 4

Se vor înfiinţa noi întreprinderi de constructii de maşini şi utilaje chimice şi metalurgice, întreprinderi chimice, d� prelucrări meLalur�JiCe, mase plastice, înlreprinderi textile, tricotaje etc., alăluri de modernizarea şi extinderea capaci­tăţilor de producţie existente.

Numărul.locurilor de muncă în unităUle industriale vor

spori în anul 1 980 de aproape 5 ori fată de anul 1975, cu con­s.ecin�e pozilive asupra creşlerii "veniturilor totale reale ale populaţiei, care vor fi în anul 1 980 cu 35-37 la sulă mai mari decît în 1 975117,

Pentru rinanţarea învăţămîntului, sănătăţii. asistentei sociale, şl iintei, culturii, artei şi sportului şi a allor actiuni social-cuHurale se vor cheltui fonduri însemnale.

Core<;punzălor sporirii veniturilor populatiei urmează s<l crească in ritm înalt volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist, care in' !980 va fi de cea. 2 ori mai mare rlPcît in anul 1975.

In cincinalul urm:ttor va continua actiunea de sistema­Lizare a oraşelor şi rle rlotare tehnico-edilitară a acestora. precum şi a programului de sistematizare a localilă�ilor rurale.

Rezullatele ce se \·or ob�ine in următorii ani pe calea in­rlustrializării vor avea implicaţii cu adinci semnificatii în crearea unor conditii superioare de viata şi civilizatie, vor asigura un Lrai mai bun, îmbelşugal pentru toti oamenii mun­cii de pe aceste meleaguri.

7. 1'\lCOLAE CEAUŞESCU - Raporl la cel de-al Xl-lea Congre<; al PZirlidu\u\ Co­;;ou:llst \l.onuin. t:d\turn po\ilici'l. Bucureştl, 1074, pag. 66.

14 www.cimec.ro

Unele aspecte ale rezistenţei maselor populare din judeţul Bistrlţa­Năsăud In timpul ocupaţiei fasciste (1940-1944)

VASILE ILOVAN

Sentinta nedreaptă a Dictatului fascist rle la Viena prin care i se răpeşte Rom;\niei o parte din teritoriul său în favoa­rea Ungariei rasciste a <>tîrnit o înctreptatită revoltă şi ură a populatiei din acest colt de tară, care şi aici, ca şi jn ce­lelalte judete ce au făcut obiectul acestei nedreptăţi politice, s-a ridicat la luptă hotărîtă împotriva ocupantilor horthyşti.

La scurtă \'rem0 dupli acordul de la MUnchen. Partidul Comunist Român, făcînd o analogie intre soarta Cehoslovaciei si nilorul României, într-un manifest elaborat în noiembrie 1938, atrăgea atentia asupra următoarelor : " . . . ne ;pîndeşte o mare primejdie. Ghiarele hi llcrismului colrof.) i tor după ce au sfîşiat Cehoslovacia se pregătesc să c;e infigă în trupul României. f'i1si:i rile de pradă care stăpînesc astăzi Germani�. încurajate de \·înzarea ruşinoasă de la MUnchen, rotesc lot mai îndrăzneţ deasupra pămîntului tării noas lre, bogal în grîne ş i petrol11 1 ,

Dealtfel. nu este unicul avertisment al Partidului Comu­nist Român în perioada accenluării pericolului fascist. Cu toale acestea, guvernele din acea perioadă, şi mai ales re­gele, în loc '8 prevină tragedia poporului român din 1940,

1. Traian BunesC'u - Lupta poporuLui •·omfin impol!'lva Dfctatutu/ fascist de la \'ierw. Ed. pol .. Buc .. 1971, pag. 38.

15

www.cimec.ro

au încurajat Garda de Fier 5i au încheiat în 1939 acel tralal de inrobirc economică cu Germania fascistă . .,Jn aceste îm­prejurări, cercurile reactionare fasciste din România trădînd inleresele nationale ale poporului, au aruncat :ara în bratelE" Germaniei fasciste"2. Din cauza atitudinii Lrădăloare, lipsită ele hotărîre şi fermitate a reqelui şi acoli�ilor .,ăi. soarta Ro­mîniei îngrijora deopotrivă clasa muncitoare, �ărănimea şi in-telectualitatea legată de popor. •

Neliniştit de viitorul ce se pregătea poporului din care făcea parte, şi pe care-I iubea atît de mult, marele nostru is­toric, patriot şi netemut luptător antifascist, înflăcărat pro­pagator al fiin�ei noastre naţionale, al indepenrlentei de stat, Nicolae Iorga, încă in mai 1 938 în articolul .,!\pel", punind pe prim plan interesele fundamentale ale ţării, atrăgea aten­tia poporului romAn asupra pericolelor care-I pîndesc: .. F<:­reşte-te popor al meu, căci mari primejdii ţi se pregătesc" .·1

După cum se cunoaşte, fie din realitatea tragică trăi td, fie din gura dascălilor sau 'jlova cărţii, n-a trecut mullă vre­me, şi aşa cum prevedea Partidul Comunist Român, la 30 au­�Just 1940, nesocotind voin�a poporului român şi încălcinrl orice norme de drept international, cele doua mari puteri fasciste din Europa, Germania şi llalia. au impus Romaniei odiosul Dictat de la Viena prin care i se răpeşte partea de nord a Transilvaniei, în suprafaţă de 43.492 kmp, cu o popu­laţie de 2.609.007 locuitori, dintre care 50,2 o/o rom<ini. 37 �:. maghiari, 2,8 % germani. 5,7% evrei etc.•. Dintre jude�ele r�­pite de Ungaria horthystă, r.inci, printre care 5i judeţul Bis­triţa-Năsăud, aveau o populaţie preponderent românească. Românii erau majoritari şi în ceea ce priveşte numărul plli­şilor şi al satelor. Astfel că din cele 60 de plăşi răpite de Ungaria horthystă, in 40 populaţia românească era majori­tară•.

Vestea celor petrecute la Viena, la 30 angust 1940. a străbătut ca un fulger întreg teritoriul ţării, umplind de indig­nare pe toţi cetăţenii patriei. indiferent de naţionalitate. 1�­treaga populaţie românească, muncitori, tărani. intelectuali, ofiţeri etc., îşi manifestau atit durerea, cît şi hotărîrea de a apăra pămîntul strămoşesc, glia milenară. Rerlînd starea de spirit a militarilor români într-o scrisoare emotionantă trimi­să familiei sale la Bistrita, colonelul Grigore Bălan, fiu de ţăran din satul Blăjenii de Sus, îşi destăinuia durerea care 1-a

16

2. Programul P.C.R. de flurlre a socletlţU soclallste multilateral dezvoll..ate şi tnalntare a RomAniei spre comunism. Ed. pol., Buc .. uns. pag. 46. 3. Tttu GeorRescu. Nicolae Iorga 1mpotrlva hitlerismului. Ed. ştHnţlflcă. 1966.

pag. 30 t. Traian Bunescu. opera citati, Pll8'· 121-122. 5. Vasile Netea, Actiona et �crlts contre de Dlktat de Vlenne. Revue Roumal\lc

D'hlslolre, 1974 Tome Xlll, nr. 5---6, p11g, 766.

www.cimec.ro

cuprin• pe el şi pe ostaşii săi, aslfel: "De cind am aflat du­reroasa veste stau incremenit de durere .şi mintea mea n u poate să priceap� această groaznicA tragedie care a lovit dia nou scumpa noastră [ară. In calitate de comandant, durP­rea este şi mai mare cind văd jalea şi feţele încremenite in spasmul durerii ale oslaşilor mei dragi, pe care-i am sub co­mandă. Peste tot o durere mută, pe care nu ai putea s-o alir.i, deoarece toale vorbele. oricî t de meşteşugite ar li, nu pol să provoace decit pîraie de lacrimi şi scrîşnet de dinW'"·

In aceste împrejurări atit de tragice pentru soarta po­porului român, singurul partid politic care s- a ridicat impo­triva odiosului dictat, a fost Partidul Comunist Român, ca­re în aceste vremuri de grea cumpănă chema poporul la lupta pentru apărarea pămîntu lui '5 LrAmoşesc. Din inHiativa şi suh conducerea comuniştilor încă din prima zi, în oraşele şi co­munele ce urmau să treacă sub ocupaţie străină , au avut loc imense adunări de protest impotriva nedreptăţii de la ·Vie­aa. La Bistriţa, din iniţiativa comuniştilor T raian Banciu. Enea G rapini şi alţii, în ziua de 8 septembrie 1940, circa 7000 de reprezentanţi ai populaţiei din judeţ s-au -adunat în Piata Unirii în faţa slatuii lui Andrei Mureşanu şi au prolestat im­potriva nedreptăţii săvîrşite de Germania şi l lalia prin am ­putarea for[ată a unei păr[i din pă mîntul Romaniei şi atri­buirea lui horthysmului ungar. Se cinlau cînlece patriotice : "Pe-al nostru steag", "Deşteaptă-Le române", "Trei culori" etc. şi se scandau lozinci împotriva arbilrajului impus, iar după adunare manifestan\ii incolonati, purtînd drapele trei culori şi in fata coloanei unul rq5u, s-au îndreptat •pre pre­fectura judetului, unde au continuat să scandeze lozinci şi au cerut arme pentru apărarea pămînlului slrăbun7•

Fată de cele petrecute la Viena, atitudinea maselor populare apartinind nationalită [ilor conlocuitoare din judei. a avul consensul qeneral. exprimat de populatia româna. Munca fraţească de setole, lupta comună împotriva exploa­Li1rii şi asupririi îşi ară ta roadele şi în aceste împrejurări tro­yice pentru Lo\i. De aceea, la toate manifestările din judet. alături de populatia română au participat majoritatea ger­manilor şi maghiarilor. Organele statului raporlau că: .. . . . la

Bislri[a, unde popula�ia venită şi din alle sale vecine a ma­nHestat pentru România. Este edificator faptul că mulţimea de saşi din localită[ ile cu populatie mixtă slri<JaU pe strazi :

"Jos Dictatul de la Viena", "Refuzăm întoarcerea la Unga­ria"'. In faţa mulţimii agitate. organele locale s-au dover:iL

6. A. PelrJ, Generalul erou Gl"lgore BAlan, Ed. mlllLarA, 1989, pag. 50-51. 7. Relatare de Ia Enea Graplnl, participant la adunare. 8. Traian Bunescu, opero. citatA. pag. 145.

2 - ,.Arhiva Someşand"' 17

www.cimec.ro

complet neputincioase .,in timp ce saşii tineau discursuri anlihorthyste"•.

Populatia maghiară din judel. mai ales in perioada tra­tativelor de la Turnu Severin, a manifestat o alitudine ostilă !:tăpinirii maghiare de teamă ca marii proprietari unguri să nu le ia pămîntul cu care au fost împroprieLa.riU de câlre statul român, lucru petrecut mai tîrziu în unele judeţe. la lă ce spune un document in legătură cu ·aceasta: .. In judeţul Bi<;lrHa-Năsăud locuilorii săteni de naUonalilate maghiară �e arălau foarle ingrijoran de o eventuală stiipînire maghiart. manifestîndu-şi fără echivoc teama că marii proprietari un �mri le ridică pămînturile din proprietatea lor, care au fost dale ele statul român prin împroprietărirP0•

Aceeaşi atitudine ostilă o manifesta şi populaţia qermanil din judeţ ... Populatia germană din regiunea Bistri­tei .şi Reghinului - se spune in alt document - a semnal un memoriu împotriva a1ipirii la Ungaria11• In Uuletinul in­formaliv pe lu!la iulie 1940, garnizoana Bistrita raporta că .,germanii îşi manifestă simpatia faţă de autorilli\ile admi­nistrative româneşli", iar în buletinul conlrainformativ pe pe­rioada 13-16 august 1940 Armata a III-a 18cea precizarea că .. germanii se arată tot mai potrivnici revendicărilor maghia­re, manifestă preferin�ă pentru stăpînirea românească"12•

ln acest timp, deşi s-a creat o situalie favroabilă rezis­lent<>i nationale p<>nlru apărarea inlegritătii teritoriale a pa­triei, trădarea cercurilor conduci:Hoare, guvernante .şi a con­ducerii partidelor burgheze au împiedicat orice acliune lle rezistenlă. au frînat elanul şi vointa de luptă a maselor laryi populare•=•. Aceasta fiind situaUa politică in acele vremuri de reslrişle, P.C.R. a Lrecut la organizarea aclivită�ii de re­zislen�a în teritoriul vremelnic ocupat.

La inceputul lunii septembrie 1940, la recomandările C.C. al P.C.R., locul Comitetului teritorial al P.C.R. pentru Ardeal şi Banat a lost !ual de secretariatul pentru nordul Transilvaniei, iar elin noiembrie acelaşi an. elin initiativa acestuia se organizează Uniunea National-Revolutionară a Românilor. La constituirea U.N.R.R., ca delegat din partea oryanizaţiei judetene de partid Bislrila-Năsănd a participat comunistul Traian Banciu, înllăcărat luplălor pentru drepta­

te şi unilale na�ionaM., care mai tîrziu devine ')i instructor al acesleiaH.

9. Arhivele Slatulul BucureşU -Fondul Ministerului Propagandei Naţionale. Dosar nr. 1093'1!140. ftla 25.

10. A. Simion. DIC'totul de la VIE"na. Ed. Dfl<'la. Cluj 1912. po�. li\. 11. Arhiva c.c. nl P.C.R .. Fondul nr. 103. Dos. nr. 811�. fllu 26. 12. Traian Bunescu, Ol)era citatA. pag. 88. lJ. Traian Buneseu. opera cltalA. pag. 121. H. Cluj - Pa�lnl de istol"le rcYoluţlonarA, pag. :J00-304.

III

www.cimec.ro

Uniunea Naţional Revoluţionară a Românilor şi-a pro­pus in această perioadă să acorde o m ai m are alen�ie mo­bilizării m aselor populare, indiferent de na\ionalitate, la luptă unită impotriva ocupan tilor horthyşli, a măsurilor de asuprire, pentru jmbunătătirea conditiilor de lrai care se in­răutateau tot mai lllUlt.

In \·ederea organizării şi conducerii cu succes a luptei anlihi llerisle şi anlihorthyst�. partidul a luat unele măsuri organizatorice adeC\'ale s i luaţiei create";· Pentru o mai te­meinică organizare a luptei in conr li�iile ilegalitătii, în vede­rea mobilizării maselor la acUuni anli fasciste şi a folosirii o r�JanizaHilor obşteşti în acest scop, mai cu seamă a coope­raliei ele consum, au fost create trei circumscriptii de parlid: Someş, Criş şi Maramureş. Organizaţia de partid a judeţului Bistrila-Năsăud făcea parte din circumscriptia Someş. Acli · d lalea ei era condusă de un comitet jude�ean din care tă­ceau parte Traian Banciu, Nandor Kasovitz, Melaniuc Ioan şi a l tii'" . Pe lîngll celulele de partid din Bistri[a, Com itetul ju­detean de partid mai avea organizate celule în cornunelf> Prundu Bîryăului, şi m ai tirziu, în oraşul Năsăud."

Lupta de rezisten�ă a devenit cu atît mai necesară, cu cîl elementele fasciste, încă din primele zile ale ocupa]iei. au trecut la îngrădirea drepturilor politice, economice şi sociale ale populatiei româneşti. ş-au dedat la tot felul de atrocitati. jigniri, insulle şi execu�ii. S-a ajuns pînă acolo încît popu­latia rom ânească a fost aproape exclusă din organele admi­nistrative de jude�. municipale şi de plasă. Acest lucr u este foarte l impede oglindit în compozitia consiliului judetean Bistri]a-Năsăud, constituit la 26 aprilie 1941, din 148 consilieri, din care 90 maCJhiari, 35 rom âni şi 23 germani. deşi compo­zilia natională a populatiei judeţului era de 1 13.326 rom âni, 20.827 germani ş i numai 7.AI6 maghiari".

După Dictatul de la Viena regimul horthyst a zdruncinat pulernic sistemul economic statornicit in cursul dezvoltării istorice a acestei părţi de ţară, a întrerupt dezvoltarea ca unilară. La întrep rinderile a i căror conducători, d in motive bine şi lesne de !n t�les, au trebuit să părăsească teriloriul v remelnic ocupat, erau delega�i din oficiu supraveghelori. .�\ceastă măsură viza mai cu seamă intreprinderile mari din aceaslă perioadă, printre care se număra şi Fabrica de hirlie din Prunrlu Bîrqăului. Rolul aceslor conducători oficiali era de a . ,ajuta în treprinderile să treacă peste greutătile de tran-

15. Idc>m - pa�:. 301. JG. G. Zaha1·ia - 1.. Vujda etc., opera citatA, pali!. R5.

17. Idem - pag. 96. J8. SAptAmAna. din 11 mal 1941: vezi şi Silviu Dragomlr. TransiJ\·anla inainte şl

dupA arbitrajul de lR VIena. S1blu 1943, tabel nr. 4.

1�

www.cimec.ro

zHie, de a le integra in sistemul juridic unqar, a asigura con ­tinuitatea întreprinderii ş i a le impulsiona. producţia"H1•

Nu puţini au fost aceşti conducatori oficiali care au lo­losit mandatul încredinlat in ')Copuri personale. Abuzînd rle functia incredintati!, unii dintre ei au trecut la jefuirea şi prildarea unitllţilor pe care le conduceau, •au alţii se auto­propuneau directori ai acestor unităţi, înainte de a le expi­ra mandatul încredinţat. Este semnificativă din acest punct de vedere atitudinea conducătorului de la Intreprinderea la­restieril . . Regna" care, . . dupa expirarea mandatului a ajuns să se propună director general al Consiliului de directie"'"·

Mai in teresant se pare procedeul folosit de comandan!Pl militar S.A. la Fabrica de hîrtie Prundu Bîrgăului. care fo­losindu-se de miJi tari inarmati şi amenlnţind cu moartea con­dudltorul intreprinderii . . a reuşit s!i obţina postul de direc­tor at în treprinderii pe o durată de 10 ani"".

Pentru acapararea întreprinderilor din nordul Transilva­niei. lichidarea independen tei şi Incadrarea lor în reţeaua organizaţiilor monopollste din Ungaria, sub pretextul aşa-zi­sului . . ajutor " , treptat-trE!I]ltat, acestea au fost cumparate de diferite bănci sau mari proprietari. Astfel, Fabrica de hîrtie din Prundu Bîrgău!ul a fost cumpArati! de Societatea de an­treprize Industriale şi comerciale din Budapesta, a cărui ac­ţionar principat era contele lstvlm Beth!en."

In domeniul cooperaţiei, introducerea reglementări! ju­ridice din Ungaria a dus la slăbirea şi des!r� marea cooperil· tivelor româneşti. regimul horthyst oblîgind circa 100 rlc cooperative să se afilieze la Centrala Naţională de Credit, cu sediul l a Budapesta. După mulle greutăţi şi Insistente s-a reuşit ca In judeţul Bistriţa-Năsăud să se aproho funcţiona­rea Federalei cooperoliste .,Andrei Mureşann"!:l.

Una d in cele mai grave probleme din timpul ocupaţiei horthyste a constitui t-o aplicarea decretului Lege nr. 14 10

din primăvara anului 194 1 . potrivit căruia puteau fi daţi In judecată toţi românii care în perioarla 1918- 1 940 au cur.\· para! terenuri sau imobile de la diferiti proprietari maghiari , sau cărora li s-au distribuil asemenea pârnînturi din lati­fundiile celor plecati din \ar�. Acest decret a <Jenerat nunw· roase procese. Justitia rnaqhiară lua aplirarea \'echilor pro­prietari. neîndreptăţind masele de lărani români, muncitori şi meşleşugari care au cumpărat aceste pămînluri2�. Rezultatul proceselor a fost alungarea in masă, uneori prin forta jan-

1!1. Gh. Zaharia - L. Va:Jda etc., - opera cltaUI., pag. 42. 20. Idem - pag. 4.3-44. 21. Gh. Zaharia, ldem, pag. 44. 22. Opera citatA, pag. 42. 23. Opera cltat.A, pag. 44. 24. V. Netea. opera citatA, pag. 175.

20

www.cimec.ro

darmilor, a �aranilor de pe pliminturile lor. In fruntea acestei ac�iuni samavolnice a stat însuşi ministrul agriculturii, baro­nul Bantry Daniel. mare moşier din Transilvania25•

Consecinţe ia lei de grave ale politicii de oprimare şi expropiere economica s-au abătut şi asupra ţăranilor pose-5ori de terenuri silvice. In acest sens, în februarie 1 943 a fost emis Decretul C.M. nr. 940/1943 M.E., în ba•a căruia s-a 1 recut la exproprierea imobilelor silvice. Prin aplicarea aces­lui decret aristocra�ia maghiara a reuşit să cîştige prin pro­cese 25.777 iugl\re cadaslra!e teren forestier. In judeţul Bi•­trita-Nasaud în anul 1943 secţia de politica lu eciara a Direc­tiei silvice a expropriat 40 de proprietari români, !uindu-le, în hotarul a 37 de comune, 1 3 .420 iugăre cadastrale de pa­<lure. In acelaşi timp au mai rost expropriate proprietă�ile si!­' ice evreiesti din jurle(. in suprala�a de 668 iugăre cadastra­JC?:w. Moşierii maghiari au pornit acest atac impotriva tărăni­mii române nu numai pentru pămînturile primite de la aceştia prin relarma agrară în 1921, dar şi pentru pămînturile vîndu­te de ei.

Printre laptele samavolnice ale horthyştilor trebuie men­tîonale şi masurile autoriti!Hilor impotriva meseriaşilor şi mi­cilor negustori români. Multora dintre ei 1€'-au fost retrase autorizaţiile de funcţionare. Astlel, in 25 mai 1942 au fost re· trase 36 brevete de comer� şi industrie, aparUnatoare mese­riaşilor şi micilor negustori români. Prinlre cei cărora li s-au ret ras brevelele- erau croitorul Vasile RaUu din Prundu Bir­găului, morarul Pandele Nicolae din Năsăud" si alţii.

Nici pe plan cullural nu exista o situa�ie mai. l>una. D up!t Dictatul de la Viena, toate şcolile româneşti de stat au tre­b u i t să-şi închidă portile. La Nasaud, lără nici un mo tiv, prin Orrlinul nr. 79 din 2 octombrie 1 940 al comandamentului mi­litar maghiar din localitate, a rost inchisi! şcoala normala C<' baieU28. Prin acelaşi ordin s-a desfiinlat gimnaziul industrial d<· baieti din localilate, iar la 31 martie 1 94 1 . directorul Li­ceului . . George Coşbuc", singurul liceu cu limbă de predar,' română, a rost inlocuit cu un director maghiar. In ace•te lln­prejurări. la Liceul .,George Coşbuc" din Năsăud, din totalul de 18 cadre didactice, 13 erau maghiari şi numai 5 erau ro­m .ini:w.

Pe baza acestor măsuri, in anul şcolar 1 940-1941 în ju­<let mai lunclionau următoarele şcoli cu limba de predare ro·

25. Ladi!Jlau Banyal -P.C.R. In fruntea luptei comune a oamenilor munrll ro­mAni şi maghiari impotriva dictaturii mllllaro-fasclste şi a cotropiril hlllc­

rlste. Madoszul tn anii 1840--44. Analele de Istorie, Anul XVII, nr. 1 19"11. pag. 35. 26. Tribuna Ardealului dln 13 oct. 1943. 27. Plaiuri nAsAudene. Anul Il. m·. 27-28. din 15.X-l.XI.944. pag. 8.

28. Jdem. 29. Ibidem.

21 www.cimec.ro

mână : Liceul de băieţi din Năsăud, secţia română a Liceului de băie�i din Bistriţa, care in următorul an avea să se dc•­fiin teze, şi Gimnaziul de lele (4 clase) din Bistri �a'"'·

Din aceste cîteva dale se poale desprinde foarle clar că numărul şcolilor rornâneşli era de la început disproponionat faţă de numărul populatiei. Acest fapt a fost agra,·at şi de numirea în locul învăţătorilor refugia�i sau izgoniti. a unor invă�ători de nationalitate maghiară, care numai in parte cu­noşteau şi limba română. Pe străzile oraşelor şi comunelor. oamenii nu aveau voie să meargă în grupuri şi să vorbeasca limba română, iar minunatul nostru port românesc era in­terzis"." Pe valea Şielui, a Someşului şi Birgăului, cămăşile llărba�ilor erau tăiate cu baionelele de către jandarmii horthyşti. sau in cel mai fericit caz obligati să le poarte i n pantaloni. MulU dintre inleleclualii români au fosl ridicati d<> la domiciliul lor şi duşi la taberele de muncă de la llnr Mare, Tihuţa, Valea Străjii etc., şi obligati să lucreze la li­nia ferată, cazemate şi pirarnide anli tanc:J2 • Din cauza Urula­lizării sentimentelor de umanilate, a persecutiilor. acţiuni ce urmăreau uzura morală a populaUei românesli, muHi cetă­ţeni din judeţ, fie pe la Budeşti, Tihuţa sau peste Călimani, îşi părăseau [amiliile şi Lreceau g ranita în România. Cei rli· masi acasă erau amenin�aU, perchezHionaU mereu, meren chemaţi la posturile de jandarmi. Sotia locuitorului Echim Ilie din comuna Monor, care din cauza brutalitătilor autori· tă]ilor horthyste a trebuit să treacă in România, fiind (Jravi­dă, tot a doua zi trebuia să se prezinte la po•tul de jandarmi. unde de fiecare dată era ameninţată că, după ce va naşte, copilul va li luat de statul maghiar dacă nu va anunţa po>­lul de jandarmi cind îi vine sotul acasă".

Metodelor de ameninţare, de intimidare o;;i arestări fo­losite de autorităţile horthyste li se arlaugă şi cele de schm­yiuire şi maltratare pînă la moarle a unor celă�eni romani din judeţ, care fără nici o vină erau acuzati de ,.injurie adn-5ă naţiunii", "răspîndirea de zvonuri alarmiste", sau pur �i simplu datorită unor mici neînţelegeri, mai ales cu unele elemente provocatoare.

In astfel de împrejurări. i-a fost curmat firul vieţii locui­torului Ioan Haja din comuna Monor, in vîrstă de 62 de ani. 1vindu-se o discutie între fiul său şi un element provocator, atît tatăl cît şi fiul au fost ridicati de jandarmii horthyşli şi intre baionete duşi la post. Aici au fost maltratati după cele mai bestiale metode fa"sci•te, incit bătrînul a rlecedat in

30. Gh. Zaharia. L. Vnjda etc .. opera citatA. pag. 14. 31. Traian Bunes!'U. opet·a cilatfl., pag. 206-207. 32. Idem 33. Reiutare de la Elena E<'him. din <'•l!Tluna Monor.

22

www.cimec.ro

noaptea aceleiaşi zile. După ce i s-a făcut autopsia, cada\ ru 1 a fost predat familiPi in coşciug sigilat şi apoi înmormînldt in ziua de 1 1 apriliE' 194234. Pentru a masca fărădelegea sii­vîrşilă, în registrul de decese al comunei Monor din 1 0 apri­lie 1942, autoritătile locale, în mod abuziv, au stabilit dia�J­nosticul . . szivazel hi'ldes" (alac de cord)".

In condilii tragice şi-a găsit sfîrşitul vietii şi locuitorul Titus Ureche din comuna Măgura Ilvei, care, apărîndu-şi ani­malele pentru a nu fi ridicate de soldatii fasci5Li a fost îm­puşcat in curlea casei, în apri1ie 1944:16• La toate aceslea, lrc­lmie adăugate actiunile autorităţilor horthyste de a înregi>­lra numele de familie al românilor după pronun]ia maqhia­ră3;, sau schimbarea numirilor de origine română a unor localitAti şi munti rlin nordul Transilvan'.ei. Asllel. falnicul pisc rlin MunUi l\1aramureşului, Pielrosul. a fost bolezat ,.Horty csucs" (vîrf, pisc), iar supraveghetorul Văii Someşu­Jui din Muntii Rorlnei, lneul. a fost numit TE'lPki csiics".

Odată cu izbucnirea războiului antisovielic autorilălilc horlhysle au luat măsuri şi mai severf! de constrîngere -:;i asuprire a populatiei româneşti. La 9 iulie 1944, Ministerul Apărării Horthyste a hotărît infiintarea detaşamentelor de muncă romAnesti puse la dispo'l.iUa autorită1ilor militare c;i civile pentru diferite lucrări. Aşa s-a ajuns ca în 1942 să lie concentrate în detaşamenle rte muncă mii de români din judetele Bislri]a-Năsăud şi Solnoc-Dobica şi du5i la construc­tia căii ferate Sarătel-Deda sau la efectuarea unor lucrări !.)enislice pe front:J9.

Pe baza acestei hotariri. la 8 mai 1942 a \ual fiin]ă com­pania de lucru nr. 8 din comuna Monor, unde au fost aduşi 70 de români pentru a lucra la linia ferată mai sus aminlilrl. Nu peste mult timp numărul românilor de la această com­panie a ajuns la 27(1, iar o altă companie de lucru, tot riiu comuna Monor, satul Gledin, era formată din 200 de mmtini care erau obliqa�i să muncească qratuit cu hainele lorP. După cum atestă rlocumenlele vremii, circa 30.000 de români �i 8.000 de evrei din judetul nostru au fost duşi la diferilc munci în Ungaria c;i Germania, sau deportali în laaăre]e ele concentrare·".

In cei patru ani de dominatie hilleristă şi horthvslă, co­muniştii din România 5i cei aflati în teritoriile ocupate au rlesfăşurat o muncă tenace pentru atragerea tut uror fortelor

34. Revista Plaiuri n6sAudene, din 1-2.0 sept. 1944, an. Il, nr. 23-24. pag. 35. Re�lst.rul de decese al com. Monor, anii 1941-4.5. nr. crt. 26, pag. I l . 36. Relal.are de la Anton Ruştl din comuna Mrigura Ilvel. 37. Ladlslau Banyat. Opera citatA, pag. 35. !III. Revl!lta Plaiuri nAsAudene. An II. nr. 13. PB!!:- 11. 3!1. Plaiuri nAsAudene, 1944, nr. 27-28. paR. 8.

40. Plaiuri nAsAudene dln 15 oct.-1 nov. 1044, nr. 27-28. pag. 8. 41. Dr. Şleran Pop. O paginA de lslorle. Blstrlla. 1947. pag. 14.

23

www.cimec.ro

politice na�ionale la lupta antifascistă pentru recucerirea in­dependentei şi suveranilăţii, pentru eliberarea întregului te­riloriu al patriei. Se intensifică munca de demascare a răz­boiului hitlerist, a imperialismului gNman, adevărata fa�ă a horthysmului. Apar manifeste în limba română şi maghiară, care cheamă populatia, pe toţi antifasciştii să-şi unească for­lele în fa�a h i tlerismului şi horthysmului cotropilor. Sub con­ducerea comuniştilor, muncitorii, tăranii, inteleclualii ro­mâni, maghiari şi de alte naţionalităţi au organizat multiple ac �iuni împotriva acestora.

In judetul Bistri[a-Năsăud rezistenta maselor populare impotriva regimului horthyst s-a făcut simţită prin greve ale muncitorilor din diferite ramuri. Astfel, lucrătorii de la linia ferată Bisl rita-Beclean au declanşat o grevă la ince­putul lunii aprilie 1 942. In fruntea greviştilor se aflau mun­citorii Ioan Donapal şi Gheorghe Simion". Tol pentru apă­rarea drepturilor lor intră în grevă la 20 iunie 1942, 70 de muncitori de la Lu npJul din Monor pe linia ferată Sărăţel­Derla. Cauza grevei a fo!:IL determinata de incercarea cornan­(!uirii mililare ele a creşle numărul orelor de lucru fără să crească în acelaşi timp in mod proportional şi salariile..,,

Muncitorii rle la Fabrica de sobe şi ceramică din Bistri­ta neclară grevă la 25 iunie 1 942. Greva ia sfîrşit la 6 iulie acelaşi an cu izbinda muncitorilor, in sensul că le-au fost Jf!.ările cîştigurile.

Cascada nemuHumiriiOr ia proportii tot mai mari în TÎH­durile muncitorilor ne loale calegoriile din judet. Ea cuprin­de muncitorii din sectorul forestier care, din cauza slabelor condiUi de munctJ, a persecuţiilor ce se exercitau asupra lor şi lamiliilor lor, la începutul lunii iunie 1 942 se ridică la luptă împotriva nedreptăţilor sociale, pentru o via�ă mai !Jună. In aceste împrejurări rleclară grevă Lăielorii rle lem10e de la Colibiţa".

Din iniţiativa comuniştilor, ac!iuni de protest şi nemul­tumiri se inregislrează in rindurile U�rănimii 5i nevoiaşilor .

In acest sens, într-un raport al Comandamentului politic elin Bisl rita se preci7ează : "In rîndurile lărănimii şi nevoia !;oilor, fie maghiari fie români, ideile comuniste prind rădă­cini"·t5. Ţărănimea se opune prestaUilor, Lranc;porlurilor, iTP.­pozilelor şi tuluror abuzurilor săvîrşite de aulorităţile lo­cale. Din cauza persecuţiilor, a mallratărilor. in unele loca­lilăţi se ajunge la conflicLe directe cu jandarmii. .In comu­na Monor la o astlel de încăierare, ţăranul Simion Neagoş

4:!. Gh. Zaharia. L. Vajda ele., Opera cltat.A, pag. 157. 43. Idem, Opera cllalA. pag. 157. 44. lbldem. 45. E\"ocAri. Jozsa Bela, Bucureşti. 1971. pag. B:Z.

24 www.cimec.ro

a dezarmat doi jandarmi. iar armele le·a aruncat în apa Lu­tului. Asemenea actiuni au avut loc mai cu seamă pe Valea Şieului, unde se construia linia ferată Sără�el-Deda. Puţine erau duminicile şi �ărbălorile în anii ocupaliei horlhyslc cind se organizau hore, care să nu se termine fără asemenea conflicte intre populatia română şi elementele provocatoare fasciste, ce au incercat de nenumărate ori, bineînţeles fără izbîndă, să interzică chiar şi clansul nostru popular'".

In această perioadă se înregistrează nenumărate dezer· lări elin armata maghiară şi de la companiile de lucru. Sol­claUi români şi concenlra�ii veniţi în permisii nu se mai in· torceau la uniUltile lor, iar tinerii care primeau ordine de chemare, împreună cu cei ce erau în permisie luau drumul cadrului. Dealtfel. fenomenul de dezertare din armata hor­thystă, mai ales dUipă 23 August 1944, s-a manifestat şi la multi soldati de pe secuime, care dîndu-şi seama de evolu�ia evenimentelor de pe front, cu ocazia relragerii, rămîneau prin podurile grajdurilor, caselor sau prin păduri, iar popula\ia îi îmbrăca în haine civile şi ii indruma să se întoarcă peste munti la familiile 1or:17

Pentru că erau interzise cele mai elementare drepturi polilice, comuniştii şi anlifascişlii din nordul Transilvaniei mobilizau masele la ac�iuni anlifasciste prin intermediul coo­peraliei. al organizatiilor culturale şi religioase. In cadrul acestora S·au creat echipe de teatru, coruri, care orga· nizau seri folclorice şi festivaluri, cultivîndu-se astfel cu multă stăruinţă vechile tradi�ii patriotice şi culturale româ­neşti. Cu eforturi mari, antifasciştii români au organizat con· cerle, conferinte, simpozioane (de obicei în biserici) şi une� le expozitii. mai ales şcolare, la Bistriţa, Năsăud şi alte lo­<·aJ i tă l i". In documentele vremii se aminteşte de expozitia organizată la sfîrşitul anului şcolar 194 1-1942 de către Gill'· naziul de fele elin Bistri �a. Cu ocazia acestei expozitii au impresionat broderiile, tricotajele, desenele elevelor Maria Olleanu; Gabriela Mihăilaş, Livia Bozga, Maria Neagoş şi ol lele"'· In comuna Iad (Livezile) în luna august 1943 are loc o serbare românească cu un bogal program artistic.50

Un capitol deosebit de important în lupta românilor din teritoriul vremelnic ocupat, impotriva cotropitorilor fascişti. 1-a constituit presa din jude� şi cea primită cu greutate de peste CarpaU, care in cei patru ani de zile a ţinut trează ideea unitătii najionale şi a luptei impotriva Dictatului ne­drept de la Viena. După cum se cunoaşte, odată cu intra-

46. V. llovan. Comunicare la sesiunea şllln�l!lcA din R mal 1975. 47. ldem. 46. Oh. Zaharia. L. VaJda. Opera cllatA. pa�- 156. 49. Plaiuri nAsAudene. Anul II. nr. 1 din 1 Iulie 1943, pag. 6 . .50. ArdealuL Anul IH. nr. 37. din 25 sepl. 1943.

25 www.cimec.ro

rea şi instalarea autorităţilor horthyste in partea de nord i! fransilvaniei, ziarele româneşti care apăreau în jude� şi·au încetat activilatea. Singurul ziar care a continuat să aparU a fost .,S!iptămâna". Reluind titlul unei publicatii locale mai vechi, noua .,Siljptămână", tipărită la Bistrita, îşi reia acti\·i­tatea la 15 ianuarie 194 1 , reuşind să se impună prin entuzi­asmul şi palriolismul său.

In coloanele sale gazeta .,Săptămîna" publică o serie de articole şi poezii al căror con�inut milita pentru redobindirea unităţii naţionale şi apărarea drepturilor populatiei româ­neşti de pe aceste meleaguri. In articolul: . . Stîlpi de cre­mene", Iosif Morutan Fiscuteanu tratează cu mullă abilitate nedreptatea făcută poporului român la 30 august 1940 şi în acelaşi timp evidenţiază speranţa celor rămaşi sub ocupatie străină că istoria care rămîne martora acestor evenirnenle, va recupera la vreme greşelile făcute faţă de poporul român . . . Is­toria rămîne însă martoră, se arată în articol, recupe­rînd la vreme, un drept al unui popor îngenunchiat. Greşelile lrecutului, slăbiciunile noastre de ieri să ne fie azi indrep­Lare noi pe drumul pălimirii noastre. Să ne coborim cu gînei curat la cei ce au rămas legati !Prin naştere de glia pămîn­tului, să motiveze chiar şi stăpînirei, că neamul lor nu eslc de venetici, ci din descălecători, urbs romana .. . a1

Deşi gazetă de nuanţă politică, .,Săptămâna" excelează in probleme culturale şi de l i leratură : poezii, proză, amin­tiri··,z.

După aparitia paginii culturale intitulată .,Stîlpi de cre­mene", gazeta publică foarte frecvent, mai ales poezii cu mull substrat politic şi patriotic. Apariţia unor asemenC'a articole presupunea multă (Jrij!i, multă atPnlie. abilital<> chiar şi in paginare. Prezenta lui Horthy, de exemplu. la Să­ril\el cu· ocazia inaugurării liniei ferate Sări'itPl-Deda Ia t :1 decembrie 1942 a fost consemnată în pagina IV, intr-un col\, ca ceva ce nu in teresa prea muua:�.

O largă contributie la lupta populatiei din nordul Ar­dealului împotriva sentintei fasciste de la Viena a adus-o presa din România. La Braşov. între anii 1 942-1943, s-a con­stituit .,Asociaţia scriitorilor şi ziariştilor din Năsăuct", care 0ditează revista . ,Plaiuri năsăudene";'4, cu subtitlul "Virtus Romana Rediviva", în paginile căreia se regăsesc deopotri\·ă năsăudenii, maramureşenii şi someşenii. Revi�t.a . . Plaiuri na­săudene" sub conducerea echipei de condeieri ardeleni: E.

ijl . .,SilptămAnau. nr. 385 din 1 6 marlle 1941. 52. Teodor Tanco. Vlrtus Romana Redlvlva, voi. II, pag. 93, Bistriţa. 19i4. 53. V. Raus. Acllvltatea publlclstlcA de rezlsten� antt.rasclsll pe meleagurile ju­

deţului Blstriţa·Nilsilud. Comunicare la sesiunea şUin�flcA din 8 mal 19i5. Blatrlţa. 5�. V. Netea, Opera citatA. pag. 713.

26

www.cimec.ro

Boşca Mălin, Ion Th. Ilea, Vasile Netea, redactori, şi Emif· Cobzalău, secretar general de redacUe, ia atitudine hotărilă impotriva Dictatului rle la Viena, subliniaza cu multă tărie· �i curaj drepturile românilor asupra Transilvaniei. suferin­�ele celor din teritoriul cotropit şi înfierează în acelaşi timp· cu vehemen�ă propaganda ostilă dusă împotriva României.

Informa�iile de pe meleagurile înstrăinate, articolele li­lerare şi studiile asupra înaintaşilor scrisului năsăudean, se impletesc cu versurile lui Petru Pop. Pompei 1. Pop sau ar� ticolele lui Vasile Netea care înfăţişează, documentat şi cu vioiciune, viata şi aclivitatea nemurilorului bard năsăudean, George Coşbuc.

Concomitent cu mişcarea democratică antifascistă declan-· şală din rindurile muncitorilor, �ăranilor, intelectualilor por-· neşle o mişcare mai largă şi in sînul burgheziei româneşti. In cadrul acestei mişcări, la 8 martie 1 943, are loc la Bistrita. şedinţa unui grup de intelectuali români ai Mişcării naţiona­le din nordul Transilvaniei in frunte cu Emil Haţeganu. Şe­rlin\a a dezbătut organizarea cadrelor româneşti din acest jude�. Cu această ocazie s-a constituit conducerea locală for­mată din Vasile Bula, preşedinte, Gavril Ceuca, vicepreşe­dinte pentru Valea Bîrgăului, şi Nicolae Pop !pentru părţile­!'Jăsăudului·'·'.

Acţiunile organizate in judeţ, ca şi în intregul Ardeal, atestă în mod clar că platforma Partidului Comunist din iu­nie t943 pentru un front patriotic antihillerist a găsit un larg răsunet în rîndurile comuniştilor din teritoriile vremel­nic ocupate de horlhyşli, pentru că obiectivele ei coincid cu cele ale comuniştilor din aceste teritorii. De fapt, ac�iu-· nile de front ·democratic, patriotic anlilascist, care au ince­put să se initieze jn cursul anului 1943 printre românii din nordul Transilvaniei. nu sînt străine de cele organizate cie P.C.R. în România. Dealtfel şi în alte acţiuni iniţiale şi or­ganizate de partid a exislal un consens cu cele organizate în nordul Transilvaniei.

Intensificarea activili!�ii comuniştilor şi a celorlalte lor­�e democratice, creşterea stării de spirit antifascist al lllase­Jor au stîrnit îngrijorarea fascişlilor horthyşli. Din această cauză se operează arestări masive în rîndurile comuniştilor şi ale celorlalţi patrioţi şi luptători anlifascişli.58 La 24 febru­arie 1 943 incepe monslruosul proces al celor 664 comunişti români. maghiari. evrei din nordul Transilvaniei, care du­rează săptămîni de zile. In toamna aceluiaşi an sinl aresla�i încă 300 de comunişti. Mii de antilascişli au fost trimişi m

55. Gh. Zaharia. L. Vajda etc.. Opera r.llatA. �ag. 151-152. 56. Cluj, Pagini de Istorie revolutionarA, pag. 318.

27

www.cimec.ro

Traian Banciu

detaşamente de muncă pe front, pe linia 1-a, sau pe cîmpurile de mine, de unde nu s-au mai întors. Alţii au dispărut răpuşi de boli, foa­me sau gloanţele soldaţilor fascişti care ii executau fără nici un fel de remuşcare. In aceste împrejurări tragice şi-a găsit sfîrşitul, alături de alţi patrioţi, fruntaşul comunist Traian Banciu din Bislrita"7.

La sfîrşitul lunii aprilie, după ocuparea Ungariei de către trlJipele hitleriste, asu­pra maselor populare din teritoriul cotropit s-a abă­tut un nou val de şovinism şi rasism, cel al saloşişti­lor, care au dezlănţuit o adevărată avalanşă de te­

roare asupra populaţiei evreieşti. După cum se cunoaşte, in primăvara anului 1 944 a fost instituit ordinul ca populatia evreiască să poarte drept semn distinctiv o stea galbenă în ..;ase colturi, iar la sfirşilul lunii aprilie a început ridicarea evreilor şi închiderea lor în gheloqri.

Tot In acelaşi an, mai precis la 15 aprilie, au intrat in vigoare normele dispoziţiilor de administratie excepţională ln toate judetele din nordul Transilvaniei. De la aceeaşi dată, pe întreg teritoriul ocupat a fost suspendat repausul dumi­nical, iar din 24 aprilie, acelaşi an, s-a dispus mobilizarea obli­gatorie a femeilor între 18-30 ani pentru efectuarea unor munci militare de apărare!is.

In baza acestui ordin sute de femei din satele Monor, Gledin, Prundu Blrgău lui, Ti ha Birgăului, Il va Mare, Lunea !Ivei, llva Mică etc . . au participat la diferite lucrări In spo­tele frontului ( t ranşee, şanturi, cazemate etc.). Toate acestea se făceau sub supravegherea soldaţilor horthyşti care, pe lîn­gă comportarea brutală şi josnică, se dedau la tot felul de insulte şi j igniri la adresa femeilor românce. care in unele cazuri ajungeau pînă Ja dezumanizareă9.

In luna mai 1 944 autorităţile horthyste au decretat mo­bilizarea generală, astfel că la miile de români din judeţul

57. ldem, pag. 320. 58. Gh. Zaharia, 1... Vajda etc .. Opera citatA, Da&. 81. 59. Relatare de la Ioan Precub din comuna Monor.

'28 www.cimec.ro

nostru departati în Germania şi Ungaria se adaugă alte miir dintre care o bună parte nu se mai prezintă la unităţi, gă­sindu-şi refugiu, în păduri sau în mun(i. Sub imperiul aces­tei decretări, la sfîrşitul lunii iunie, circa 800 de elevi români şi maghiari din judetul Bistrita-NIIsăud şi cele învecinate au fost concentrati şi duşi să muncească la unele constructii militare de pe şesul Orheiului, la circa 10 km de Bistrita. Şi aici, ca şi în alte părţi, organizarea şi supravegherea erau 1ăcule de către armata horll1 ystă. Fiindcă acţiunea nu a dat rezultatele scontate după o lună de zile, pe llngă elevi au mai fost aduse companii de lucru formate din evrei şi români, însă înfăptuirea actului de la 23 August 1 944, a pus stavilă con­linuăriî constructiei. Cu avioane capturate de Ia nemţi, ro­mânii au bombardat aeroportul şi lucrarea a fost abando­nată60.

La numai o săptămînă după dezlănţuirea insurectiei na­t.ionale armate antifasciste şi antiiiTljper.ialiste, respectiv la in­ceputul lunii septembrie 1 944, inainte de inceperea retragerii trupelor fasciste de pe teritoriul cotropit, autorităţile hort­hyste au ridicat cu forta din judeţul Bistr(ţa-Năsăud !ncă 2000 de români între 16 şi 60 de ani, deportîndu-i în Ungaria la di­ferite munci. In timpul deplasării, deportaţii erau supuşi celui mai barbar tratament. Bolnavii erau lăsaţi In părăsire, în plin

cîmp, iar cei ce incer­cau să evadeze erau împuşcaţi şi spînzuraţi de sbîlpii de telegraf "'

In asemenea 1m­prejurări, în toamna anului 1944 ( 16 octom­brie, la marginea co­munei Mocira de lîngă Baia Mare au fost îm­ouşcaţi mişeleşte învă­ţătorul Ioan Groze din Rodna şi muncitorul rotar Vasile Cheresteş din Sărăţel. lată cum descrie învăţătorul Ioan Vîlca într-o scrisoare adresată familiei învă­ţătorului Groze trage­dia celor doi patrioţi: ,.Era 16 octombrie, zi

Ioan Grpze de luni. Jn această

60. Relatore de la Horaţiu Bac!u şi Vasile NlcoarO. 61. Traian Bunescu. Opera citată, pag. 244.

www.cimec.ro

zi chiar plecase de la noi din comună două detaşa­mente de horthyşti. Stam cu frică In aşteptarea eve­nimentului grozav de care mereu se vorbea, că vin nemtii. ne duc lot ce avem, şi ne duc Şi pe noi. Stam cu frica, gata să fugim. Un bă­iat de-al meu, mergînd în turn să observe orizontul ne spune că In partea ele mia­zănoapte a comunei trece un detaşament de soldati cu căru!e trase de oameni. Alt­ceva nimic, decît explozii in toate păr!ile. In ziua urmă­toare auei că in capătul sa­tului. lîngă vale, sint doi oameni tmpuşcaţi şi că ar [i evrei. căci au banderolă

Vasile Cherestcs pe mînă. Alţii spuneau, că da, i-a văzut cînd i-au

dus horthyştii legaţi. ieri, adică în ziua ele 16 octombrie cind a trecut detaşamentul de soldati văzuţi de băiatul meu din turnul bisericii. Soldatii horthyşli erau cu un detaşament de concentraO pentru lucru "munka szazad", rom.âni. români amestecati cu evrei. Ioan Groze şi cu un altul, Vasile Che­resleş, erau tot printre aceştia, însă legali şi escortaţi de u n

·soldat. Şeful detaşamentului, cum s e constată d i n cele Intim­plate, nevoind a-i duce mai departe a dat ordin să fie îm­puşcaţi. Prirnarul comunei au1ind intimplarea, că anume sunt <loi morţi pe hotarul comunei. a plecat să vadă cazul la fata locului. Venind Imi predă actele găsite asupra celor morţi şi am găsit grozavul lucru, că e \'Orba de un învăţător ro­mân, Ioan Groze, sublocotenent de rezervă, şi un altul. Vasile

.Cheresteş, rotar. Am şi luat măsuri ca să fie lnmormîntaţi

in cimitirul comunei, între eroii găsiţi acolo si astfel au fost

.ambii inmormintati cu cinste, petrecuţi de toată comuna ')i

.deplînşi pentru tristul sfîrşit cu lacrimi fieruinli ele noi

loţino2. La fel de tragic a fost sfîrşitul mun�itorului croitor Vasile

Raţiu, al !ăranilor muncitori Gheorghe Popandron, Si­mion Rogină, Lucreţia Tanca. Pavel Costea, Leon Vlad, din

62. scrisoarea tnvAţătorulul IO<tn Vicia d i n comuna Mocira, judeţul Maramureş, clltre soţia inv. Ioan Gro7.e din corn. Rodna.

:30 www.cimec.ro

Prundu Bîrgăului, Grigore Hăngănuţ din Ciosa, Gheor­ghe Todor din Spermezeu şi mulţi alţii care pentru că au îndrăznit să-şi manifeste ne­mulţumirea faţă de stăpîni­rea horthystă, faţă de trata­mentul inuman aplicat ro­mânilor, au sfîrşit prin a fi împuşcaţi şi lăsaţi in pără· sire într-o groapă comună dintr-o livadă a comunei Prundu B!rgăului.

Aidoma celor amintiţi şi-au găsit sfîrşitul, departe de familiile lor, ţăranii Gheorghe Podişor şi Ioan Soroceanu din Bistriţa Bîr­găului şi. respectiv, Josenil Birgăului, care, incercind să tămină de compania de Vasile Ratiu lucru ce mărşăluia inspre Budapesta au fost descoperiţi de soldaţii horthyşti, legaţi şi tî­rlţi dupA o cărulă, iar in cele din urmă împuşcati63.

In conditii inumane trăian şi munceau cei ce supravie­t uiau in compan.iile de l ucru. După cum relatează Lazăr Du­mitru din comuna Rebrişoara şi Vasile Rusu din Bistriţa, care au muncit la asemenea companii, t ransportul se făcea în va-90ane de marfă .închise, se muncea toată ziua cu un repaus de o jumătate ele oră. Masa consta din 2-3 cartofi [ierţi, iar de dormit se dormea sub cerul liber în noroi şi frig. Cei care protestau şi-şi manifestau nemulţumirea fată de acest .,tra­tament" erau transferaţi Ja companii cu regim special în Ger­mania, sau împuşcaţi. Situaţia a devenit şi mai apăsătoare, mai ales după 23 August 1 944, cind românul pentru orice prolE'st cil de mic era împuşcat64.

După istoricul act de la 23 August 1944 lupta de rezis­tenţă din nordul Transilvaniei se înteteste tot mai mult. La chemarea P.C.R. adresată maselor popuJare din teritoriul co­tropit : .,Patrioţi români din Ardealul cotropit ! Distrugeti căile de comunicaţie din spatele cotropilorilor, dezarmaţi- i , predali-i armatei romAne şi armatei roşii sau nimiciţi-L Ţă­rani români şi maghiari din Ardealul cotropit ! Nu daţi vite şi căruţe pentru retragerea hitleriştilor, nu-i găzduiţi in ca-

63. Relatare de Ia vasile Rusu - Bistriţa. 64. Plaiuri nAsAudene, Anut n, nr. 29-30 din 1-15 dec. 1944. pag. l,

31 www.cimec.ro

sele voastre, lovHi-i din Loate •pil.rtile","' in dorinta de a "' elibera cit mai repede, populatia judetului Bislrila-N!Isil.ucl a actionat cu hotllrire şi spiril de sacrificiu pentru sus�inered armatelor române şi sovietice.

La indemnul comuniştilor, oamenii muncii din judet re­fuzau să mai execule ordinele, se opuneau la lot ce între­prindeau fasciştii, sabotau prin toate mijloacE'le actiunile lor. Erau deosebit de frecvente ncprezent!lrile la ordinele ele chemare, evadil.rile din armata sau din detaşamentele d<> munci!., fuga in codru, nesupunerile la rechizitii şi Lransport pentru armatele fasciste.

In cadrul acUunilor patriotice de eliberare a juctetu lu i se inscriu actele de curaj şi eroism ale til.raniior din Urme­niş şi Şopteriu, care s-au al!llurat ostaşilor români, cerind arme pentru a lupta contra hitleriştilor. Un grup de cet� teni au Incadrat un tun antilanc şi au tras cu ei asupra duşma­nului, iar un alt t!lran a tras cu puşca mi tralieril.. Mai multi locuilori au aprovizionat solrlalii români cu alimente şi i-au ajutat la transportul muniliei. <\ctiuniie lor au fost consem­nate In jurnalul Armatei 1-a Române : "Populatia civilii . . . a fost înarmată şi este foiosilă pentru apararea satului Urm<'­niş".60 Prin actiunile lor de profunde sentimente palriotice şi-au făcut simtiti!. ura asupra fascismului şi til.ranii mun­citori din comuna Miceştii de Clmpie, satul Visuia" .61 In această confruntare au că·lut eroic, apărîndu-şi pămintnl străbun, tinerii Eugen Hil.lil.ştioan şi Ioan Gorea.68

In încleştarea cu hitlerişlii au dat dovadă de mult Cll­raj cetatenii comunelor Salva şi Coşbuc. Grupul de til.rani din comuna Salva au dezarmat aproape 200 de fascişti salvind de la distrugere mai mulle clădiri şi poduri, au capturat o însem­nată cantitate de armament, munitie, un mare număr de bo­vine şi ovine jefuitc de la populatia din jurlet. iar tăranii el i n Coşbuc au atacat cu pistoale automate şi grenade coloan�le fasciste care se retrăgeau pe Valea Sil.lăuţei inspre Vişeu"''.

Plină rle curaj şi eroism s-a dovedit şi fapta locuitoruh:i Vasile Tocaci din comuna Şieu-Măgheruş, satul Silrătel, care cu riscul vie�ii a reuşit să înşele vigilen�a hitlerişlilor şi cu multă abililate sli taie cablul de legăluril. cu podul de la Sil.­ră\el, astfel fiind salvat unul din punctele s trategice prin­cipale de peste rîul Şieu ce filcea legil.tura intre oraşele Re­ghin şi Bistriţa.

Multă bătaie de cap au dai trupelor hitleriste în retra­gerea lor cei 40 de \il.rani inarmati cu pistoale şi pistolete

65. Gh. Zaharia, L. Vajda etc., Opera citatA, pag. 214. 66. Ziarul .,Ecoul", Anul. VIII. nr. 1116, din 19 apr. 1915, pag. 3. 67. Idem. 68. Ziarul ,.Ecoul", Anul vnr, nr. 1119, din 9 mal 1911, pag. t---5. 69. Idem, ziarul .,Ecoul .. , nr. 1116, dln 19 apr. 11'15, pag. 3.

32 www.cimec.ro

din comuna Monor, in frunte cu Ilie Echim, Dumitru Tanco Onigaş, Dumitru Drăgan şi Ion etc., care au atacat în repe­tate rinduri trupele germane în retragere, producînd adevri­rată panică în rindurile lor70•

In retragerea lor disperată armatele hitleriste şi horthyste au săvîrşit adevărate acte de vandalism. Au fost aruncate în aer tunelele, viaductele şi podurile de pe liniile ferate Sără­tel-Deda de pe Valea Someşului, clădirile statiilor C.F.R. de la Monor. Şieu. Sărătel etc., Fabrica de hîrtie din Prundu Bîrgăului şi cele de cherestea din judeJ. Fabrica de pîine, depozitul de petrol, podul Jelnei, puntea lui Keintzel, diferi­te clădiri din oraşul Bistriţa. Au fost mînate şoselele şi po­durile de pe Valea Someşului, a Ilvelor, aruncat în aer ( 1 4 octombrie 1944) podul d e la Tradam (Năsăud) ce făcea le­gătura cu oraşul Năsăud. De la populaţia română au fost ri­dicate mii de bovine, ovine, porcine etc., au devaslat casele cetăţenilor, a unor intelectuali şi lăcaşurile de cullură din judet. dînd foc sau distrugînd importante lucrări de artă71 •

Intr-o scrisoare trimisă nepotului său C. Moisil, acade­micianul Iuliu Moisil il informează pe acesta că în zilele de. 1 3 şi 1 4 octombrie nu a fost ferită de furia fasciştilor nici lo­cuinţa sa şi a fostului director al Liceului .. George Coşbuc". Virgil Şotropa : . . Locuinţa mi-a fost jefuilă - arată academi­cianul - în noaptea de 12 spre 13 octombrie de ofiţeri un­guri. parte şi germani. Mi-au furat toate hainele, toate ru­fele, mi-au imprliştiat cărţile. hirtiile etc. . . . şi in urmă au tăiat pernele în două camere. Au luat fel de fel de mici obiecte . . . , iar manuscrisele şi alte hirtii le-au împrăştiat in toate părJile, le-au rupt, le-au călcat. . . î n urmA au spart un dulap cu căr!i şi au aprins hirtiile, dar spre norocul meu n-au ars decit puţine, căci c4rţile nu s-au aprins"72.

Actelor de distrugere a fost supus şi muzeul năsăudean. In continuare, descrie cu amărăciune cele petrecute la acest muzeu : . . Tot in ziua de 12 octombrie au spart uşa Muzeului nAsăudean şi au furat citeva icoane religioase şi alte lucruri. au spart dulapurile din care au aruncat hirtiile, actele, cutiile cu fotografii sau alte obiecte, claie peste grămadă, au spart multe cutii cu plăci fotogralice, au rupt unele tablouri isto­rice, etc., etc., etc. "7::1.

Cuprins de aceeaşi nostalgie descrie împrejurările în care au fost devastate şi apoi distruse casa bunului său prie­ten şi colaborator, Virgil Şotropa, �recum şi modul cum a fost aruncată în aer Uzina electrică din Năsăud şi bineinte­les urmările acestui dezastru pentru populaţia oraşului.

10. Relatare de Ia Ilie Echlm. din comuna Monor. 'll. Plaiuri nAsAudene, Anul n, nr. 29-30 din 1-15 dec. 1944, pag. 1.

72. Idem. 73. Ibidem,

J - .,Ari1 J ua Someşand'' www.cimec.ro

Impolriva tuturor măsurilor Lerorisle, de inlimidare a lor�elor anlihitleriste şi antihorthyste, voinţa de luptă a ma­selor pentru eliberarea nordului Transilvaniei şi unirea ei cu Ţara nu a putut li stăvilită. Ea se impletea strins cu lupta poporului român in anii 1 940-1944 pentru eliberare de sub dominatia fascistă, restabilirea independen�ei şi suveranilă­jii României.

In fruntea tuturor ac�iunilor antihitleriste şi antihorthys­te s-a situat Partidul Comunist Român, ai cărui membri şi simpatizanţi au dovedit un neinfricat spirit de jertfă şi sa­crificiu in această încleşlare pe vială şi pe moarle cu for�ele fascisle . . . Comuniştii şi anlifascişlii români au inscris o pa­gină eroică in marea bătălie pentru libertatea şi neatirnarea ţării, ca şi in inlreaga epocă de mari lupte sociale ce au ur­mat. Ei au stat neclinti�i la datorie, făcînd suprema dovadă a neinfricării în lupla cu duşmanul. dovedindu-se cei mai vajnici, devotaţi şi fideli apărători ai intereselor naţionale ale în lregului noslru popor"H.

După eliberarea intregului teritoriu de ocupantii fas­cişti, ca şi in intreaga ţară, şi in judeţul Bistriţa-Năsăud, sub conducerea Comitetului judetean de partid, constituit la in­CPputul lunii decembrie 1 94·1 , s-a trecut la organizarea vie­tii politice, economice şi social-cul turale. Şi-au început acti­vitatea legală oruaniza�iile rle partid, au fost create orgaro i­za�ii sindicale şi comitete de fal>rică în frunlea cărora se aflau meml>ri. de parlid, org.aniza�ii de Lineret şi femei, apă­rarea patriotică, iar în comunele şi satele cu popula�ie ma­ghiară sau înfiin�at organizaţii ale Uniunii populare maghiare.

Sub îndrumarea Comitetului jude�ean de partid, loji oa­menii muncii, indiferent de nationalitate, au luat parte activă la înlăturarea tuturor pagubelor produse de război, la refa­cerea economică a jucleţulni. Au fost refăcute fabricile, linii­lP ferate, podurile, şoselele, $-au deschis şcolile şi dispensa­rele; via�a economicd şi socială a început să intre în făga­�ul ei normal si în acest colt de �ară, rănile războiului se vindecau treptat.

Astăzi cînd întregul popor român este animat de dorill­!a fierbinte de a da via�ă Programului partidului şi hotărîri­l or Congresului al Xl-lea al P.C.R. de făurire a societăni so­cialiste multilateral dezvollate, oamenii muncii din judetul Bistriţa-Năsăud işi unesc eforturile lor cu ţara, pentru făuri­rea unui viitor fericit tuturor celor ce muncesc, pentru ridi­carea României pe noi culmi ale civiliza�iei, progresului şi prosperitătii.

'it. NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvintare la sesiunea jublllarA a M.A.N. consacratA celei de-a xxx-a anlversl.rl a EllberArU RomAniei de sub domlnalht. fascistA. - RomAnia pe drumul construirii soctetAţll socialiste multilateral dezvollate, Edllura politici, BucureşH, 1974, vol. X, pag. 826.

34

www.cimec.ro

Pro blema agrar ă In nordul Transil vaniei In perioada 1940 - 1941

TR. RUS

In urma dictatului de la Viena, din 30 august 1 940. con­�iderat, pe bună dreptate, ca o . . revizuire de frontieră lăcv­Lă cu toporul"1 , s-a instaurat, în partea nord-eslică a Transilvaniei. un regim de ocupa�ie imperialist de tip fascist ele pe urma căruia au avut de suferit sute de mii de celă�eni şi în special popula�ia românească. Anii de ocupalie fascis­tă au fost însemna l i de singe, acte de teroare, jafuri şi atro­cilă1i nemaiînlilnite pe aceste n1eleaguri. Nu inlentioni'im, in paginile ce urmează, să abordăm aceste aspecte rleoijrece ele au fost tratate in o seamă de lucrări. Ne propunem doar prezentarea, in mori succint, a unor date inedHe care de­monstrează că şi în fostul j udel Năsăud perioada 1 940--· 1 944 constiluie o pagină întunecată din istoria acestui strti.­Yechi pămînt românesc, pe de o parte, şi politica dusă d<.> ocupanlii horthyşli pentru anularea reformei aurare din 192 1 . pe ele allă parte.

Teroarea a fost dezlăn�uită, după cum se ştie, din ordinul autorită�ilor militare şi civile, iar masacrele în masă, asasinatele, jafurile, prolanările şi distrugerile sînt, în multe cazuri, opera organizatiilor fasciste, teroriste. In perioada septembrie 1 9�0 - octombrie 1 94 1 , de pildă, s-au săvîrşit în

J . Arhin•lc- Statului. Bucu•·eştl, fond MinlMcrul PropaJ:l:andei Nalionalc. Presa t"Xlcrnă. dOS. 110:5. l. 3.

2. ln unele \o(•n\itltti. l'a de exemplu in Ip şi Trl1snca. au avut \o(' ade\·Amtc mAceluri in nM�>ă. in fata C'ârora şi ,.unguni locolnici s-au ln�rozlt". In ziua de 9 septemb1·1e 1940 l\'Upele horhysle au lnu·at in comuna TrAznea. populalla paşntcA fiind ucisA cu focuri de armA şl mUrallerA, mflce!ArJt[l cu sAbii şi baionete, Iar casele atacate cu grenade şi Jncendlate. Sint uc\se 280 persoonc. incluaJv femeile şi copil �are s-au refugiat In biserică. La fel s-a procedat şi in Ip unde trupele hothyst.e, sub motivul C'A s�tenli au minat şoseaua. au ucis cu o cruzime de nedescris 82 copil, 36 femel şi :n bât·baU care upo\ lllt fost aruncaţi intr-o groapA comunA. tn acest fel au di<.;p[u·ut familii intresi. . . Hdem, Informaţlt, dos., 1t7. f. t şi urm.)

35

www.cimec.ro

nrodul Transilvaniei un număr de 22.7L1 atrocităti' dintr<' care unele pe raza judeţului N:!săud. Astfpl in comuna Iad (Livezile) au fost mallrata\i de către terorişti ?.0 de ţărani. l n zona comunei Nepos, arestările s e făceau p e baza unor ta­bele tinute la zi de către postul de jandarmi din această lo· calitate . .,Zilnic - se subliniază intr-un document - se văd pe străzile Dejului, Clujului şi Bistri\ei Hfupuri de ţărani aduşi legaţi de către jandarmi" . In Bistrita cei arestaţi au fost escortati de ,.jandarmii unguri înlre baionete"·1.

Cei arestati, indiferent de naţionalitate şi origine socia­lă, erau internaţi in lagăre şi inchisori . .,La 1 5 septembrie 1940 - declara un ţăran din !'vloruţ - au venit la mine aca­să palru jandarmi unguri care m-au areslat şi m-au dus la Tg. Mureş la Parchetul militar. Din 15 pînă la 23 septembrie 1 940 am fost inchis la inchisoarea din Tg. Mureş. La 23 sep­tembrie am fugit din inchisoare cu ajutorul unui soldat un­gur cu care am făcut armata impreună. La închisoarea din Tg. Mureş, de la cazarma Regimentului 40 obuziere, erau in­chişi peste 400 de români bărbaţi, femei şi copii. . . In comu­na mea natal!i Moru\, jandarmii au mai arestat un număr de �5 foşti voluntari români din llalia ( 1 914-1918) pe care i-au dus la Cluj"'· In Colibi\a autorităţile au ridicat din ca­sele ţăranilor .,mobilele precum şi toată rulăria de pat", iar in Maieru au distrus materialul didactic şi biblioteca şcolii"". Aceste nelegiuiri au avut loc in conditiile in care fiecar.­localitate se afla in umbra lilfiitoarelor pene de cocoş ale jandarmilor horthyşti, iar in zona satelor Josenii Bîrgăului şi Mureşenii Birg:!ului se aflau cele două regimente de ar­mată avînd comandamentele la Prundu Birqăulni.

Regimul de ocupaHe a trecut la expulzarea în masă a românilor peste linia vrernelnică de demarcaţie impusă la Viena. Pînă la 1 ianuarie 1 94 1 , de exemplu, au fost expulzati din nordul Transilvaniei, circa 1 2.000 români la care s-au adăugat cei peste 109.000 refugiaţi. Expulzările s-au făcut fie sub amenintarea armei, fie, în unele cazuri, prih ordine ale aulorit�tilor militare1. In numeroase cazuri cei expulzati

3. Idem, dos. 715, f. 145. t. Jdem, fond. Preşedenţla ConsiiJulul de Miniştri. dos. 9;1945. 1. 245. !1. Idem, t. 309.

e. Idem, rond Ministerul Propagandei Naţionale, Inrormaţll, dos. 775, 1. 145. 7. IatA cum arAta astfel de ordin: .,Expulzez de pe terllorlul ţărU pe locultorn din ... ea tund cett.ţent romAni. Il somez ca In timp de ... zile, adicA pinA la

36

:��a e::�rt: .. � f!r

����!c�e���:�

o:;

u�!��!�n�!�A �� �8�U��?

t���u��Jrtf� �.�����ul�

mitul de naţionalitate romAnA s-a mutat dupA data de 23 Iulie 1921 In teri­toriul pe care unaarla l-a stApinit tnalnte de a Intra In vigoare pacea de la Trtanon, apoi rn urma cercetArilor s-a dovedit cA nu InspirA destulA Incredere fatA de cetlţenll şi napunea maghiarA şi din acest motiv se poate prevedea cA alltudlnea sa vlltoare ar avea unnAM dAunAtoare din punct de vedere al apArArii naţionale şi al Intereselor statulUI. Deci şederea sa In vUtor nertlnd de dorit, atit din punct de vedere al apArArii nationale cit şi din acela al In­tereselor sale proprii s-a dispus expulzarea lui din teritoriul ţării" (Idem. dos. 745, f. 5-6 şl 9).

www.cimec.ro

au fost sili�i să declare în scris că părăsesc locurile natale de bună voie şi că renunţă la cetă�enia maghiară şi la avutul pe care I-au agonisit cu trudă în decursul anilor. Aşa bun.'l­oară, inlelectualilor români din Bislriţa li s-a pus in vedere că in termen de trei zile să părăsească oraşul fără a avea \·oie să ia nimic din avutul lor. Ordinul a fost semnat de că­tre comandantul militar jude�ean, general de divizie Mankey Honing Vilmos. In oraşul !\'ăsăud pentru cei consideraH pe­riculoşi s-au fntocmil, în baza unor denunţuri false, ordine de expulzare. De fapt intelectualii români din jude� erau adunap de două ori pe săptămînă la primăriile comunale unde li se punea in vedere .,să nu indrăznească a face vreun act contra statului maghiar". Românilor li se aplica un tra­tament insuportabil chiar dacă nu li se putea . . găsi nici un rrelext spre a-i obliga să părăsească teritoriul cedat"8,

Regimul de asuprirere, teroare şi jafuri inlrodus în nor­dul Transilvaniei evidenPază, in acelaşi timp, demagogia de care au dat dovadă cercurile conducătoare horthyste cînd s-au angajat a asigura un tratament egal tuturor cetăţenilor indiferent de naHonalilate; aceste angajamente au fost fraze goale, menite sA liniştească opinia publică internaţională şi să mascheze adevăratele lor planuri". Acest lucru rezultă �i din faptul că pe lingă arestări în masă, internări, expulzări, grave maltratări fizice, s-au )ual măsuri care au frînat acti­Yi latea economică, politică şi culturală a cetăţenilor de na­lionalitate nemaghiarA şi negermană. Dintr-o notă informa­tivă ce poartă data de 10 aprilie 1 942 aflăm că în judeţu,l Nă­săud .,au fost ridicate brevetele de comerţ de la români" aceştia fiind . ,arestaH de jandarmii unguri împreună cu aHi români spre a fi trimişi [n lagăr". In oraşul Bistriţa, la acea dală . . nu se mai aflau decît cinci prăvălii româneşti din 30 cile erau, dar şi acestea se aş:teaptă din zi in zi să fie închi­se". De asemenea, românilor din judeţ "li se ia orice pos.i­bililate de existenţă alît în fabrici cît şi la orice alte intre­prinderi nefiind primiti la lucru" 10• In comunele româneşti

9. ldem, do�. 175. f. U.4. 639, &39 şl 641. 9, Avem In vedere, de plldd, punctul 5 din protocolul dictatului de la Vtcno in care se aratA: "Guvernul regal ungar lşl asumA o indatorire solemnA in a t•·ata şi pune in toate privln�cle pe picior de egalllale cu \0\1 cetA\enH ma� ghlarl. persoanele care In virtutea. acestei hotAriri de a.rb!LraJ dobindesc ce� tA\enla maghiarA şi aparţin poporului romAnu. tn discursul prlmmlnlstrului Telekl, ţinut In fa\a Camerei Deputa\Uor. la 4 septembrie 1040, printre altele se arAta: "Vrem sA ducem In acest terllorlu ImpAcarea. Pemru rea\lzaren acestui scop vom da principiului de bun tratament un inj.eles mal larr,: ca pinA acum". sau discursul ministrului de exterene, contele Cst\kl, In care sublinia: .,Noi sintem hotAriti sA tratAm pe romAnll din ţara noastrA nu numai bine dar şi cu mare generozllatc pentru ca el sA se poatA slm\1 cil. este folositor sA convle\Ulascl loial cu majorltAţlle maghiare şi cA aceastu le va deschide toate poslbllllA\lle de dez\·oltare". (tdem, Presa externă, dos. 1040, !. 33 şi 37).

10. Idem, Inrorma\11. dos. 822, l. 22.

37

www.cimec.ro

cursurile şcolare se �ineau numai de două ori pe săptămînă in "restul timpului imobilele şcoalelor sint la dispoziţia arma-tei''1 1 . ·

Printr-o decizie guvernamentală din septembrie 1940 s-a dispus numirea de supraveghetori la in treprinderile cu ca­racter industrial, comercial şi financiar în scopul ajungerii lor în orbila de in teres a capitalului monopolist maghiar. Primii 42 supraveghetori, avînd puteri nelimitate, au fost numili la 15 septembrie 1 940. Printre intreprinderile car<> au căzut sub imperiul acestei decizii se numără şi Fabrica ciP hirtie de la Prundu Birgăului care, in scurt timp, a trecut in proprietatea Societă l i i Anonime de Antreprize industriale >i comerciale din Budapesta, la care acţionarul principal era Istvim Bethlen".

MulU dintre conducătorii intreprinderilor şi-au folosit mandatul in scopuri rle pradă şi jaf, reuşinrl, prin corup�ii, sa avanseze pînă la func�ia de rlirector general al consiliilor rle conducere. In acest fel a procedat, de pildă, fostul con­dudilor al Intreprinderii foresliere "Regna" din Năsăud şc comandantul militar al S.A., prima fabrică de hîrtie din Tran .. silvania de la Prundu Birgăului care, folosindu-se de milita­ri înarma�L proferînd la adresa conducerii intreprinderii ameninţări cu moartea, a reuşit să obţină postul de rlirector pe o durată de zece ani13•

Viaţa economico-socială din timpul ocupaţiei horthyst<• caracterizată prin adincirea mizeriei, şomaj, inflatie. inno­rirea speculei a fost resimţită de masele populare, indiferent de nationalitate, inclusiv de cei care, din diferite motive, au trecut linia rle demarcatie spre partea de nord a Transih·a­nieil .. .

*

Re,·izuirea reformei agrare româneşti rlin 1921 a fost pregătită din timp printr-o propagandă deşăn�ată. Intr-o sea­mă rle articole, apărute in presa oficială ce susţinea intere­sele marii moşierimi plecate în Ungaria după 19 19, se afirma ca prin această reformă s-ar fi luat "poporului maghiar din Tra�>­silvania proprielatea agricolă" de către români . . sprijiniti de�

11. Idem. dos. 775, t. &41. 12. Gh. Zaharia, L. Vajda, Ci.I. Bodea. P. Bunla. M. Covacl. L. Fodor, i\. Simion. Gh. Tuţl. Rez1sten1o antifascistA In partea de nord A. Transllvanlcl, Cluj-Na­poca, 11174. p. 43.

IJ. Idem, p. 44. H. ,.Sintem alei pedepsi\! de soartA pentru c.il am plecat de la liniştea şi traiul

bun la mizeriE' şi foame - scria In octombrie 1840 un fiu pArln\1101' sAI. -Nu mincAm numai odatA In zi dar şl atunci rAu de nu te po\1 sătura: de aceea mi-am vindut toate hainele pentru a mat �tlmpAra foamea C'BI'C de cind am pArAsit RomAnia nu ne-a mal slAbll ... Un !unc\lonar comerciAl scria sotiei: .,Pină in prezent nu sint plasat şi nici nu am spera.n\4 curind aşa că. pot spune cA nici alei clrna\11 nu sint pe garduri. Foamete. mizerie !jl iar mizerie". (Arh. Statului Bucureşti, loc. citat. dos. 182, !. 18).

www.cimec.ro

baionetele jandarmilor"15. Punînd pe tapet vechea lozincd fluturat� înc� din secolul trecut cil "cine posedil pilmintul posedil tara", presa horthystil a propus dou� solutii în pro­blema agrară : sau să se restituie vechilor proprietari pămîn­tul expropial. ori s� fie despilgubiti prin confiscarea proprie­tiltilor românilor refugiati sau expulzati. .. Trebuie s� se ştie - se arăta intr-un articol din .,Pesti hirlap" că în aceastit jar� p�mîntul trebuie să fie în mina ungurilor, acesta est" interesul imperios necesar şi naţional unguresc şi să în�elea­qă toli, mic şi mare, soldat şi civil, că dacă vor merge la rdz­boi se vor duce pe p�mînt unguresc şi dacă trebuie pentm acesta îşi vor vărsa singele"10• Se cerea anularea reformei agrare româneşti şi pe molivul că .,intrarea în posesie nu s-a făcut conform legii. ci a avut loc prin violen�ă" ceea ce a făcut ca beneficiarii împroprietăririi să "nu merite posesiu­nea, ci mai degrabă închisoarea".

In realitate, prin revizuirea reformei aqrare se urmărea anularea împroprietăririi "ţăranilor români şi chiar a celor maghiari şi germani" şi redarea pămîntului expropiat "mag­natilor şi celor din mica nobilime"17• Un publicist ungur sui..•­linia că ,.oligarhia maghiară cerea anularea ace'5tei reforme fiindcă numai in felul acesta speră să-şi recişlige moşiile expropriate"18. ,.Libera Stampa" unul dintre cele mai răspir.­dite ziare de limbă italiană rlin Elvetia informa pe cititorii săi că nobilimea maghiară a . . adoptat cea mai barbară opu­nere la orice reformă agrară, iqenicA şi socială, pe care noua provincie a trebui t să o introducă pentru a ajunge Ia ·un ni­vel de vială civilizată şi modernă. Douăzeci de ani ei au muşcat din 7�bală, opunînd toate mijloacele şi puterea Jr.r progresului inexorabil al \ilranului român, a;teptîncl mereu sa se prezinte ocazia favorabilă spre a smulge dintr-o sili­gură lovitură ceea ce trebuiseră să cedeze lreptat. Mar<-!a ocazie a venit : �ăranii lucrători liberi au devenit iobagi"1''.

Măsurile preconizate ele horthyşti au provocat mînia şi neliniştea tăranilor, indiferent de nationalitale. lnlr-un ra­port se arată cil. " \il.ranii unguri sînt deosebit de ingrijorati

15. Idem, Presa externA, dos. 104.0. [. 84. şl 100. In l'eahtale .,poporul 11111gllUII'" carula 1 s-a luat ,.proprietatea agricolA" era format dln latlfundiarl ':an:.­deţlneau mU de jugAre cadastrale inainte de reforma ag1·arA. Astfel. grofu Karoly au stApinit 6:1 de moşH In suprafaţă de ll9.1S2 jUR:li.re, Teleky - 93 de moşii In suprafaţA de 84..909 jug., Banffy - 4.3 moşii in sup1·ar. de 47.5!1!1 ��Şit ��

r���r���rrf6.:::P]�;�

u .!!s��z�ty:

n _sufe

r·m����

2��4fls���:· cfce�3��Js Jui.�

Vecsey - 10 moşU a 19.904. juR .. Jozslka - 10 moşH a 12.098 jug. In jude\ul NAsAud 8 familii de gron posedau 14 moşii a 1.202 jugArc. 4. ramllli de baron 5 moşii a 4.389 jugAre: o supralaţA de 13.698 jugAre se afla in n1ina al�or moşieri. (ldem. Studll şi documentare. dos. 189. f . 30).

16. Idem, Presa externă, dos. 1040. 1. 213. 17. Idem. InformaţU, dos. 773. r. 12. 18. Idem, Presa InternA. dos. 553. t. 165. 19. Idem, Intorma\ll, dos. 773. t. 113.

JD

www.cimec.ro

de soarta care·i aşteaptă". Ingrijorarea .,provine din aceE-a eli. - dUipll cum argumentează ei - acum sub regim românesc au devenit şi ei stăpîni pe bucata lor de pămînt şi cu depline puteri de proprietate asupra lui". Mai adaugă ei încă şi urmă­toarele, in argumentarea lor : . . noi sintem prima generatie de stăpîni de pămînt şi aceasta sub regim românesc, deoarece moşii şi strămoşii. trăiţi sub stăpînirea ungurea•că au fost numai birişi (slugi) pe pămînt grofesc şi toată munca lor era pentru boieri (groli)"20• Aceasla-i cauza principală a faptu­lui eli. .,împotriva revizuirii protestează deopotrivă atît tăra­nul român cît şi cel ungur fiindcă nici unul nici altul nu vrea să ajungă in iobllgie"21• Aceasla-i una din cauzele ce i-a de­terminat pe saşii din Bistriţa si!. manifeste pe străzi şi să scandeze .,Jos cu acordul de la Viena!""·

Protestele care s-au ridicat din satele din nordul Transil­vaniei ş i .. tulburările amenintătoare care s·au manifeslat printre populatia tllrăneascll" în momentul aflării intentiei horlhyşlilor de a revizui reforma agrarll din 1921 . . cu scopul de a recons.titui domeniile cîtorva magnaţi" şi de a readuce pe trudilorii ogoarelor ,.in vechea stare de robie" a deter­minat auloritlltile să desminlll asemenea intentii". Aceasta nu 1-a impiedicat însă pe primul ministru Teleki ca să decla­re la Tg. Mureş că s-a trecut la .,studiul de fond a chestiu­nii" ceea ce demonstrează că horlhyştii erau holărîti ca la momentul oportun să treacă la d�posedarea tăranilor, comu­nelor şi institutiilor româneşti de pllminlul pe care I-au pri­mit prin reforma agrară din 1 92 1 .

Deci odată c u invazia horlhyslll a început opera melo­diei!. de distrugere a proprietătii româneşti de toale catego­riile, operă vastă, slăruiloare, cu urmări dezastruoase şi al cărui ultim scop nu lasă loc nici unei indoieli. Măsurile in· dreptate impotriva proprietă\ii româneşti se pot impăf\i în : măsuri luate de administratia militară şi. ordonante ale Con­'iliului de !\1inişlri maghiar cu putere de lege.

Măsurile luate de administratia militară, în perioada septembrie-noiembrie 1 940, nu-şi au izvorul în nici un fel de dispozitie legală, ele au fost ordonate in baza dreptului

20. Mu;-.eul de lslol'ie al n.s. Romb.niu (documem expus). 21. Arh. St. Ducurcşll, loc. cllal, Informaţii, dus. 553, 1. Hi5. 22: Idem. Bulellne. dos. 511. nenumerouu. 2J. Idem. I n rorma.Ul. dos. 671. C. 234. !alA ce declara in ace!ll sens contele Teleky :

.. Nu se va lua pamintul micilor proprietari. Esle adevArat cA din reforma agrarA românA rezullă mullc che�Uuni complicate care trebuie sa. ne clari­ficatE". Noi vom trata minorllAţlle cu cea mal mare mArinimie. ca o mamA bunA dar severA". (ldem. Presa exlernA. dos. 1040. f. 86). CA era vorba dl'" o demAgogie tiple fascistA rezullA şi din faptul cd la 7 noiembrie 1940. in urma unei coafAtulrl a prlmmlnlstrulul cu parlamentari mallhlnrl transilvA­neni. s·a constilull o comisie care avea ca !ICOp examinarea ereclelor rc­rormet agrare romAneşll şi lnlocmtrea unei !ltatlsliel In baza cAreia sA. se resUtule moşiile foştilor moşieri expropria\1 (ldem. In[ormatll. dos. 155, f. 180). In baza raportului acestei comisii, revizuirea allnRea 1.389 de comune din totalul de 1.921 care au beneficiat de roadele reformei agrare.

40

www.cimec.ro

celui care cucereşte un teriloriu şi care-şt Impune voin!.a prin sabie şi bilă. Avem in vedere. de pildă. deposedarea co­loniştilor români şi a bisericilor româneşti de pămîntul primil prin reforma agrară. Calvarul acestor �ărani aruncaH literalmente în drum este de nedescris. Unii dintre aceştia �-au adresat justiUei, dar cererile nu le-au fosl luate în con­•iderare. Aceasta deoarece Inalta Curte de casa(ie a holărîl că măsurile administratiei miiltare sint inatacabile de către justitie. Intr-o circulară trimisă autorită\ilor judecătoreşti. de către Ministerul Justi�iei, se sublinia că acUunile întrodu:<;e ele tărani trebuie respinse deoarece .,hotărîrile judecătore�li .ar putea să zădărnicească realizarea scopului de interes pu­blic pe care ordonantele amintile (ale administraţiei milita­re - n.n.) îl urmăresc şi ar putea să creeze o atmosferă ne­favorabilă fată de dispozitiile luate de aulorităli''2·1 •

De pe urma acestor măsuri au avut de suferil în special lăranii colonişti din judetul Bihor, Sălaj şi Salu Mare care au fost siliti să-şi plirăsească căminele fără avea voie sll-şi \·indă bunurile mobile. In cele mai mulle cazuri au fost con­strînşi, sub ameninlarea cu moartea, să semneze declaratii cd . ,plirlisesc de bună voie colonia şi Ungaria" pentru a li apoi expulza\i fără vreo obligatie şi răspundere din partea aulorilălilor. Comisa de anchetă Henke-Rogeri a constatat că .,adminislra\ia militară a expropriat !liră nici o despăgul>i­re populatia a 20 sate de colonişti români (circa 2.000 fami­lii) cit şi numeroşi alti mici colonişti. izgonindu-i din proprie­tătile lor, deseori în timp de cîleva ore şi oprindu-le toate bunurile mobile. Coloniştii şi micii colonişti ciştigas·eril de <.·ele mai mulle ori pămîntul în urma re(ormei agrare sau cumpărîndu-1 de la particulari şi deveniseră proprietarii lui le�Jilimi''25.

Comandamentul armatei horthysle de ocupatie, sectia aclminislralivă, cu ordinul nr. 7373/1 94 1 a îndrumat comau­damenlele judetene de plasă şi comunale să procedeze la de­posedarea bisericilor româneşti de terenurile c.are le-au fost atribuile prin reforma agrară drept sesii parohiale sub forma unui drept perpetuu de uzufruct înscris în cărUle funciare. Terenurile luate prin această măsură arbitrară au fost, în parte. restiluite vechilor proprietari unguri. Prin acec;te de­posedări estimale, pe întreg nordul Transilvaniei, la cel pu­\in 1 6.000 jugăre, bisericile româneşti au ajuns într-o situa­tie extrem de dificilă. Trebuie notat, pentru a fixa şi mai bine scopul care a prezidat această mlisură, că institutiile religi­oase maghiare şi germane care au primit prin reforma agra-

:H. ldem. rond Prcşcdin\Hl consLliului ele i\llnlşlri. lot·. citul. f. 87. 25. Idem, r. 89.

41

www.cimec.ro

ră sesii parohiale, în aceleaşi conditii ca şi bisericile romt•­neşli, nu au fost deposedate după ce trupele horthyste au piltruns în nordul Transilvaniei.

Autorităţile militare nu s-au multumit numai cu smul­nerea sesiilor parohiale primile de bisericile româneşli prin: reforma agrară, dar, in unele locuri, le-au deposedat şi O<> sesiile pe care le-au avut inci!. dinainte de 19 18 (Simpelru. Trăznea, Lisnil.u, Păpu�, Chinciş).

Ordonantele d.ecrelate de guvernul maghiar cu priYirc.!' la proprietate, ca de altrel toale măsurile indreptate impotri­va românilor, îşi au izvorul în Legea nr. XXIV din 8 octom­brie 1 940 intitulata "Legea privitoare la încorporarea terito­riului ardelean şî de est al �ării la sfînta coroană ungară". Articolul 3 din lege împuterniceşte guvernul ca "pînă la nui dispoziUuni să ia rnăsurile necesare pentru încadrarea Leri­loriului aHpit în administratie, justiUe şi în general în anii­nea juridică existentă". Majoritatea dispozHiilor luate de gu­vernul maghiar in baza acestei legi depăşeşte însă împuter­nicirea dată de articolul 3. Aceasta deoarece dispoziţiile da­Le nu sînt simple măsuri provizorii de încadrare în sistemul de drept de atunci, iar în unele cazuri, s în t contrare leoisla­\iei maghiare.

Dar ceea ce trebuie relevat la acesle ordonante esle spi­ritul discriminatoriu în care ele au fost concepute şi elabo­rate, nordul Transilvaniei fiind supus unui regim juridic spe­cial, aparte de celelalle teritorii ale Ungariei horthysle. Ei<' nu-şi au corespondent în nici o lege valabilă in celelaltP părţi ale Ungariei.

Cea mai cumplită lovitură a fost dată românilor prin Or­donanta nr. 1 440/ 1 94 1 M.E. elin 23 februarie 1 94 1 211 producîm! pagube incalculabile instituţiilor româneşti şi parlicularilor, în special ţăranilor. Raportul anchetei Henke-Rogeri sublinia că această ordonantă "constituie, după justificata părere a românilor, o lezare deosebit de gravă a drepturilor lor şi c> amenintare serioasă pentru patrimoniul lor. . . Desi Lexlul or­donan�ei nu face diferenţă intre na�ionalită�i, aceasta esl<> îndreptată mai ales contra populatiei româneşti""-

Această ordonanlă răstoarnă complet raporturile de pro­prietate, nesocoteşte drepturile cîştigate prin reforma agra­ră, aduce o gravă jignire slalului român pe rare·l declară de­rca-credin�il. pentru actele referitoare la proprietatea imobi­liară incheiate in timpul suveranitaţii sale şi violează prin­cipiile recunoscute rle dreptul international. precum şi obli­gaţiile speciale pe care Ungaria şi le asumase prin tratatele

26. ReviJ>Ia ce.-culul juridlr BAnli.UAn (Timişoara). m·. 3--4 1941. 27. Arh. St. Buc., loc. ctl., !. 98.

42 www.cimec.ro

de pace. De fapt, legiutorul motivează elaborarea ordonan-1ei prin aceea că în cei douăzeci de ani care au urmat de la Unirea din 1 9 1 8 raporturile de proprietate din Transilvania .,au evoluat în defavoarea elementului maghiar, din cauzn reformei agrare, a protecliei chiriaşilor, conversiunii datoni­lor, deprecierii monedei şi lipsei de credit"26.

In baza articolului 2 al acestei ordonanle. orice vînzare, grevare, consliluire de servitute şi donaţie făcute de slalul român sau de institu�iile publice româneşti după 15 manie 1939 sint declarate nule de drept, indiferent dacă cel in cau­ză a dobindit dreptul de proprietate ori alt drept imobiliar prin licitaHe publică, bună învoială, proces sau simple dis­pozHii a unei autorităH. Sint considerate nule de rlrept şi ac· tele de îno;Lrăinare sau grevare H!'icule înainte de 15 martie 1939 dacă se referă la un imobil care, la data de 27 octom­brie 1 9 1 8, a apartinut statului maghiar sau unei institutii pu­blice maghiare şi dacă înstrăinarea s-a făcut gratuit ori în parte gratuit. De asemenea. sînt anulate şi titlurile lerţelor achizitorii care intre timp an cîştigat de bună credin[ă rlrep­Luri imobiliare.

Articolul 5 stipulează că Ministerul Awicullurii are dreptul de a exercila preeml,iune asupra oricărui imobil ră­mas neinscris in căr[ile funciare pînă la data de 30 august 1 940. In 80 % din cazurile de deposedare pe baza acestui pre­tins drept de preemliune privesc imobilele

. dobindite înainte

de 30 augu't 1940. Acestea sînt cazurile cele mai grave de­oarece prin exercitarea acestui drept in perioada 1 94 1 - 1 944 preţul ce s-a restituit la această dată celui deposedat este ridicol de mic în compara\ie cu adevărala valoare a imobi­lului respecliv.

Conform acestor prevederi. instantele ele carte funciară nu puteau face, fără aprobarea prealabilă a subcomisiei eco­nomice judetene, nici o înscriere de proprielate dacă actul juridic era anterior datei promuigării ordonan!ei. adică 2:l februarie 1 94 1 . Ministerul Agriculturii putea să-şi exercite dreptul de preemliune asupra oricărui imobil aflat în acea>­lă situaţie. In virtutea acestei dispozitii instantele de carle funciara au trimis Ministerului Agriculturii toate conlracle­le care n-au fost înscrise în cărţile funciare, care a exercitat, fără exceptie. dreptul de preemtiune asupra tuturor imobil�­lor dobindite de români. indiferent dacă era vorba de imo­bil rural sau urban, dacă păr[ile contractante erau rude apro­piate ori dacă imobilnl era intravilan sau nu. Dreptul de pr<'­emliune s-a aplicat uneori si atunci cind lăranul in loc 'ă fa-28. Pelre PoruUu. Situaţia juridicA a p•·op•·lclAiil imobiliare ronlăneştl din nordul

Transilvaniei, Sibiu, 1943, p. 6.

www.cimec.ro

că testament, transmitea căsuţa ori bucălica de pămînt prin contract de vinzare sau donaţie copilului său. lmobilul asupra căruia Ministerul Agriculturii şi-a exercilat dreptul de pre­emţiune a trecut in posesia Institutului ungar de credit fun­ciar care il alribuia unor locuitori sau colonişti unguri.

In acest fel s-a procedat. de pildă, cu suprafaţa de 32 ju­găre şi o casă cumpărate de către familia din Telciu, care in urma deposedării de această avere, pentru a nu muri de foa­me a trebuit, in 1 942, să treacă in România. Ministerul Agri­culturii, secjjunea Cluj, prin adresa nr. 4443 din 22 iulie 1942 si-a exercitat dreptul de preemţiune şi asupra pămintulni unui ţăran din llva Mare care i-a fost lăsat ca moştenire de bunicul său; in •chimbul acestei deposedări i s-a dat drept despăgubire suma ridicolă de 700 pengo. Ace•t abuz a revol­tat şi pe ţăranii unguri care au .,renunţat de bună voie" u primi această suprafaţă oferită de autorită ţi20•

Nu s-a avut în vedere că în cele mai mulle cazuri lăra­nul, după ce a încheiat contractul şi a plătit taxa de timbru, nu a putut să-şi transcrie imobilul pînă la 30 august 1940 fie din cauză că imobilele se cumpărau de la moştenitori care nu puteau să-şi înscrie in mod definitiv titlul de proprietate pi­nă la terminarea procedurii de moştenire. Pe de altă parte, autorilăţile horthysle, imediat după instalarea lor, au oprit inslanlele de carle funciară să-şi continue operaţiunile de carle funciară rămase in restanţă.

In temeiul dispoziţiilor de fond ale articolului 2 şi ale celor procedurale din articolele 3, 4 şi 5 ale ordonanţei nr. 1 440/1941 s-au anulat titlurile de proprietate ale terenurilor pe care s-au construil o seamă de biserici româneşti. lerenuri primite cu Lillu graluit sau cvasi-gratuit de la statul român ori de la comune. De asemenea, au fosl anulale Loate tilluri­le de proprietate asupra imobilelor dobindite prin act on<'­ros de la slalul român ori de la instiluliile pui>lice româneşti după 1 5 marlie 1 939. Unele din acestea, cum este cazul imo­bilului . ,Izbînda" din Reghin. au fost cumpărate la licila�i" publică, curia maghiară pronun[înd sentin�a nr. 707 din 1 1 iunie 1 942'0• In articolul 6 <lin această ordonanţă se arată : ,. . . . orice act juridic rle înstrăinare sau yrevare a imobilelor situate pe teriloriul cedat Ungariei şi incheiat in epoca de la :!8 octombrie 1 9 1 8 şi pînă la 15 septembrie 1 940, poate fi atacat. iar intăbularea făcută in baza unui asllel de act juri­<lic poate fi anulală prin ac�iunea de radiere dacă partea ca­re a înstrăinat sau grevat imobilul a indicat acesl acl juridic �ub efeclul unei dispozHiuni eronale de la \'reo aulorilale

29. Arh. SL Buc .. loc. clL.. !1lele 108 ŞI 113. 30. Idem, 1. 95 şi 101.

www.cimec.ro

prin care era ameninţată cu o înse-mnată gama. materiala. sau de altă natură în interesul părţii care a dobîndit imobilul. sau daca. s-a încheiat actul sub presiunea ameninlării că s-ar putea obtine o dispozi\ie de constrîngere din partea vreunei autorităţi". In acest fel, s-a creat posibilitatea anulării la ce­rere a oricărui act de înstr�inare şi grevare a proprielă�ii făcute prin contracte între părţi în perioada 28 octombrie 19 18 - 1 5 septembrie 1940. Dacă se constată că achizi tor11l a dobindit imobilul ,.prin presiunea auloritătH româneşti. di­rectă sau indirecti!." vechiul proprietar recîştigă proprietatea. urmînd să restituie într-un timp pe care instan�a judecăto­torească il va găsi oportun, preţul de vînzare pe care 1-a primit. Nereslituirea pre�ului nu împiedeca însă pe vechiul proprietar să intre imediat in posesia imobilului.

Aplicarea dispoziţiilor acestui articol a prilejuit cele mai absurde sentinte. Majoritatea deciziilor dale sînt motivate de .,frica de expropriere" ce ar fi existat în momentul vînzării, in perioada 1 921-1940, deşi multe din tranzactii au fost pos­terioare reformei agrare. Cei condamnati în baza acestui ar­ticol nu numai că şi-au pierdut imobilele achiziţionate în mod legal, dar au fost obligati sll plătească şi cheltuielile de judecată care, de multe ori, depăş<'au însuşi preţul pe care reclamanlul urma să-I primească. In afară de aceasta, în une­le cazuri, pîrîtul era obligat să plătească şi despagubiri im­portante reclamantului pentru folosirea in decursul anilor a imobilului respectiv. Adeseori, aceste despăgubiri depăşeau cu mult pretul de restituire către cumparători.

Art. 7 precizează că cel care şi-a înstrăinat şi pierdut imobilul poate cere in timp de un an de la pronuntarea or­donaţiei de la cel ce a dobîndit imobilul restituirea echitabilă a pagubei sale prin retrocedarea parlială a averii imobiliarP, prin destrămare pecuniară sau printr-o despăgubire de allll natură, dacă prin înstrăinarea imobiilară a suferit o pagubă importantă, iar dobinditorul imobilului a profitat prin aceasta în mod neechitabil. Deci, lot ce s-a făcut după 1918 se consi­deră că a păgubit interesele moşierilor maghiari şi că este suficient după cum spune mai departe ordonan�a, să se facă o intervenţie la judecătoria de ocol care stabileşte despăgll­birea printr-o simplă încheiere arătînd că părţile nu s-au pu­tut înţelege asupra cuantumului de despăgubire. In caz de contestatie hotărăşte definitiv Curtea de apel. Era clar, avin­du-se în vedere spiritul de "dreptate" al justitiei horlhysll', mai ales in chestiunile în care Lrebuia să se j11dece procesul secular asupra drepturilor românilor, că nu se putea aştepta o sentinţă dreaptă, nepărtinitoare, mai ales împotriva patro­nilor politici care erau grolii, baronii şi toală puzderia de nemeşi.

45 www.cimec.ro

Chiar daca cumparătorul a dovedit că însuşi reclaman-1ul a stăruit a i se cumpăra imobilul şi că i s-a plătit valoa­rea reală, el a fost obligat să plă tească despăgubiri - pe ca­fe dacă nu le achită imobilul este vîndul la licitaUe - pe molivul că valoarea de circulalie nu ar fi corespuns valorii �eale. Gravitatea excep�ională a articolului 7 din ordonan�a nr. 1440/ 1 94 1 este eviden�iată şi de faptul că nici în Ungario, nici în teritoriile răpite de la Cehoslovacia şi Iugoslavia nu ·S-a aplicat vreo dispozitie similară.

Punctul de vedere al legiuitorului şi al instan�elor jude­căloreşti pentru justiricarea acestor exorbitante dispozitiuni este că in România, in perioada interbelică, nu s-au putut for­ma pre�uri de circulaHe normale deoarece tara noastră .,s-a aflat în permanentă stare revoluţionară" . Jurispruden�a sta­bilită la I l decembrie 1941 în conferinţa cunilor de ap·el din Cluj. Debretin, Oradea şi Tg. Mureş care aveau menirea •ă aplice ordonanta 1440, a hotărît, in mod absurd că .,România in tot timpul celor 22 de ani s-a aflat intr-o stare prerevolu­ţionară"31.

Prin ordonan�a nr. 3000 din 14 mai 1942 s-a incercat o modificare a .articolului 7 al ordonan�ei nr. 1 140/1941 , in sen­-sul stabilirii unei deosebiri intre preţul real şi pre�ul de cir­culatie al imobilelor. In fond nu s-a adus nici o ameliorare situatiei celor care au fost constrînşi să plătească despăgu­biri în valoart: de milioane de pengO.

In baza ordonanţe) nr. 1440/194 1 au fost introduse contra 1,ăranilor din nordul Transilvaniei, in perioada februarie-­octombrie 1 94 1 , peste 17.000 procese, în unele cazuri măsu­rile extinzindu-se şi asupra ţăranilor maghiari. Regimul hor­lhvsl a reuşit ca pînă la mijlocul anului 1941 să incheie pe .cale judecătorească exproprierea a circa 77.000 jugl!re ca­dastrale şi imobile agricole din care 42.236 jugăre au fost restituite moşieri] ar maghiarP2. Pentru o icoană · aproxima li­vă a daunelor suferite de ţărani, este suficient să menţionam că la judecătoria de ocol Teaca au fost inculpa�i in această perioadă 456 romAni, 9 evrei şi 8 unguri; la Jibou 1 875 din­tre care 1365 romAni: la tribunalul din Cluj s-au judecat 33:!0 Ţ>rocese, 80 % dintre inculpati fiind români.

Trebuie menUonate ca deosebit de caracteristice proce­sele pe care latifundiarii din Transilvania le-au înaintat pen­tru terenurile vîndute prin bună învoială românilor. Astfel rnoşierul Ferdenyi Kâlmân a chemat în judecată pe cei 189 tărani din comuna Bălaia (Bihor) dirora le-a vindut moşia în 1919 prin bună intelegere, sub motivul că voinţa i-a fost ·violată. Tribunalul din Oradea. constatind .,violarea voin�ei"

:n. Idem. f. U!. :12. Gh. Zaharia . . . , op. cu., p. 61.

www.cimec.ro

a obligat pe lărani să restituie moşia fostului proprietar. lla­ronul Kosika Iimos, fost deputat în parlamentul românesc, proprietar şi fost prefect de Sălaj, a dat în judecată pe cei :!37 lărani din Ciachi-Gîrbău cărora le-a vîndut, prin l>una învoială, la 1 5 octombrie 1 936 moşia, cerînd ca despăgubire suma de 3.688.080 pengo. Kilrolyi Carmela, fosta solie a tî­nărului Horlhy Miklos, fiul regentului Ungariei, a vindut la J � octombrie 1 921 moşia sa unor ţărani din Bale (Bihor) pe suma de 7.000.000 lei. Totuşi, în temeiul ordonanlei nr. 1 440/194 1 , a cerut restituirea moşiei sub motivul absurd cii s-ar fi executat presiuni asupra proprietarului. lnslan)ele de judecată nu numai că au admis acţiunea, dar au obligat pe lăranii români să plă tească importante chelluieli de jude­cată şi despăgubiri considerabile ,.pentru folosul realizat".

In virtutea ordonanţelor 1890 M.E. şi 2790 M.E./194 1 , re­feritoare la reglementarea provizorie a unor păşuni dobîndi­le prin reforma agrară, o mulUme de comune româneşli au fost deposedale de păşuni, care au fosl in cele mai multe cazuri resliluite foştilor moşieri expropiaU. Avem în vedere, de pildă, suprafelele de păşune restituite contelui Teleki din Dumbrăveoara, contelui Bissingen din Mureşeni şi conlesei Zichy din Voevodeni. Protestul ţăranilor n-a găsit inlelegerc la aulorităli. Ţăranii din Feiurdeni (Cluj) cărora li s-au luat păşunea de ::;oo jugJre s-au prezentat la prefectura Cluj pen­lru a l i se face dreptate; li s-a răspuns că cererea lor a fo�L respinsă deoarece reforma românească "a fost a hotie":J4•

Ordonanta 2780/1941 stabilea că imobilele dobindite in nordul Transilvaniei prin reforma agrară românească riu pu­teau fi vîndute, nici gre\'ate. Ca urmare ce-i ce părăsesc zo­na ocupată rle horlhyşli nu-şi puteau vinde pămîntul sau casa.

Orrlonanla 1 8.900 din 15 martie 1941 a Ministerului de Juslilie ordona autorilălilor judecătoreşti să nu facă nici o tranzacUe de proprietate rurală şi nici să elibereze certifica­te de moştenire \'reunui strain, fără auotrizaUa Ministerului Agriculturii dală cu ministerele de interne şi al apărării na­lionale. In cazul in care proprietarul nu prezintă această au­torizaţie, imobilul trebuie vîndut prin licilalie.

In baza acestei ordonanţe, multi ţărani au fost izgonili de pe proprietăţile lor, deposedarea făcîndu-se fie prin sim­pla decizie ministerială, fie pur şi simplu prin scoaterea cu ajutorul forţei publice a proprietarilor din gospodăriile lor. Astfel, contele Ştefan Bethlen, a scos de pe fostele sale mo­:r:;iL cu ajutorul organelor administrative, pe lăranii care au fost îrnproprietăriţi prin reforma agrară română35•

3:1. Ath. St. Buc., loc. cit., f. 102, 104 şl lOG. 34. Idem, f. 11!1. :15. Idem, r. 13tl.

47 www.cimec.ro

In raportul de anchetă Henke-Rogeri se arală că aceas­tă ordonan[ă "a dus la sule de procese prin care sînt alaca(i in primul rînd proprietarii imobiliari români". In realitate scopul ordonanţei este - precum reiese din diverse sentin­ţe ale instan�elor judecătoreşli maghiare - să schimbe ra­porturile de proprietate în nordul Transilvaniei în folosul populatiei maghiare. aşa - cum aceasta s-a dezvoltat în cadrul juridic al dominaUei române3fi.

Toale aceste grave lovituri date proprietă lii [ărăneşli. prin ordonantele de mai sus, nu au fost însă rlecît măsuri le­gislative cu caracter provizoriu. Prima mlisura cu caracter definitiv în această materie este ordonan�a nr. 970/1943 M.E. prin care se anulează reforma agrară în ceea ce priveşte pă­durile şi terenurile silvice in general. Pentru prima dată, or­donanta este însoţită de o expunere de motive in care se arată că prin această măsură se urmăreşte: "regenerarea pă­durilor distruse, înlăturarea pericolului eroziunilor şi inun­datiilor provocate de defrişarea pădurilor, menUnerea unor păşuni transformate in păduri, confirmarea improprietăririlor bisericilor şi şcolllor şi chiar a unor persoane fizice, asigura­rea aprovizionlirii cu lemne a �ăranilor şi in sfîrşit crearea dE' noi ocazluni de muncă şi de posibilitliti pentru aceştia"". La sfîrşit se aminteşte, succint că pădurile care vor prisosi. se vor restitui proprietarilor de la care au fost luate prin ex­propriere.

In realitate, horlhiştii urmăreau restituirea tuturor padu­rilor foştilor proprietari. Aceasta rezullă cu claritate din con­tinutul ordonantei care prevedea trecerea în proprielalea statului a tuturor imobilelor silvice expropiate prin eleclul reformei agrare româneşti; statul va proceda la o nouă re­distribuire a lor persoanelor fizice şi publice, după ce se re­zervă suprafeţele necesare pentru apărarea natională şi pro­tecţia naţiunii.

In baza acestei ordonanţe comunele româneşti au losl deposedate de pădurile comunale create prin reforma agra­ră, ţăranii fiind nevoiti să apeleze, pentru satisfacerea ne­voilor de lemne la diferiti proprietari. Bisericile şi şcolile au fost nevoite să plătească terenurile cu care au fost împro­prietărite. Cu toate acestea, nu s-a făcut nici o confirmare a drepturilor asupra acestor suprafete. pădurile fiindu-le lu­ate şi restituite foştilor proprietari. De asemenea, proprieta­rii particulari de păduri sau terenuri forestiere, au fost obli­gaţi să plătească valoarea suprafeţelor cu care au Cost im­proprietări(i ori le-au cumpărat de la comunele sau inslitu­ţiile improprietărite.

36. Idem. filele 114-115. 37. Idem, t. 122.

48

www.cimec.ro

Se crează un regim preferenlial pentru aşa-numitele .. Bunuri din Ciuc", restituindu-se toale terenurile expropria­te prin reforma agrară. Nedreptatea este cu deosebire izbi­toare in cazul foştilor laxalişti posesori din limpuri străvechi a unor terenuri pentru care plăteau o taxă simbolică .. Bu­nurilor private din Ciuc" ca o recunoaştere a dreptului de proprietate. Prin reforma agrară terenurile respective au fosl expropiate în favoarea acestora. Or, prin ordonanta nr. U70/1 943 se anulează nu numai drepturile cîştigate prin re­forma agrarli de foştii taxali�ti, dar şi drepturile avute de aceştia înainte de reformli. In această situaţie s-au aflat, de pildă, taxaliştii din corn. Corbu (Mureş), care prin decizia nr. 1 126/1 943 au fost deposedali de terenurile silvice rare con­stituiau singura lor sursă de exislenţă:18•

Ordonanta nr. 3710/1943 M.E. anulează, în parte, dispo­ziţiile reformei agrare cu privire la împroprietăririle cu lo­turi de casă. Conform prevederilor acesteia, toate loturile dP casli primite prin reforma agrară şi pe care nu s-au edificat clădiri, au trecut asupra statului maghiar. Proprietarii au primit drept despligubire suma pe care cei împropritliriti au pllitit-o efectiv statului român ori fostului proprietar. Pentru investitiile flicute in decursul anilor aveau dreptul la resti­tuire numai dacă în momentul deposedării aceste inveslitii vor mai avea valoare.

Se prevedea că loturile deposedale vor fi utilizate pen­tru noi împroprietăriri şi dacă va fi nevoie, vor Ii restituile foştilor proprietari. Prin această formulă deghizală s-a căc­lat a se camufla caracterul reactionar al ordonantei şi anu­me readucerea in patrimoniul vechilor proprietari unguri privilegiati. terenurile ce le-au fost exproriale in cadrul operei de justitie şi progrec:; social ce a fost reforma agrară: română.

Loturile de casă primite prin reforma agrară şi pe care s-au ridicat clădiri. nu puteau fi înstrăinate numai cu apro­barea autorităţilor maghiare, după ce vînzătorul achita la "fondul de despăgubire a celor expropriati" diferenta din­tre preţul plătit pentru lot la împroprietărire şi valoarea "reală" a acestuia. Intreaga procedură era llisată la latitu­dinea Ministerului Agriculturii şi în special a Sectiei prin­cipa]e din Cluj a acestui minister, fără nici un control din partea justitiei.

Cu intenţia vădită de a lovi in ţărani, au torită[ile hor­thyste au elaborat dispozitii discriminatorii privind compo­sesoratele româneşti. Astfel, in scopul desfiinlării autono­miei de admini'ltratie acestor organizaţii economice colect!-

JB. ldem, t. 125.

f - .,Arhiva Someşan4" 49

www.cimec.ro

,e, prin Ordonan�a nr. 2660/1 942 M.E. s-au modificat, numai pentru nordul Transilvaniei, dispoziUile Codului silvic şi ale legi ungare nr. 14j.1935. In fruntea composesoralelor s-a numit cîte un comisar guvernamental căruia i s-au acordat drepturi care, în conditii normale, erau atribuite numai adunării generale. Acolo unde nu s-a aplicat această ordo­nantA, organele locale de conducere au fost înlăturate in mod abuziv, numind comisii interimare care au luat măsuri fără a consulta pe composesori. La composesoratul Lunea Bradu­lui (Mureş), de pildă, comisia interimară compusă din trei ;alaria(i ai firmei Branga, proprietatea baronului David Ban­ffy, ministrul agricullurii, a dispus, fără a avea asenlimentul composesorilor, rlelrişarea a 500 jugăre pădure. Materialul lemnos estimat la circa 30.000 m.c. a fost dat societă\ii Ban­gra"30.

Cind composesorii din Vişeul de Sus au protestat impo· trh·a abuzurilor făcute .,au fost amenin�ati că vor fi inter­na�i in tabere de muncă şi că li se vor lua vacile din grajd". In alle Jocuri din ordinul Centralei cooperativelor de credit şi consum din Cluj (Szovetseg) s-au interzis adunările gene­rale ale composesoratelor. In acest fel s-a procedat cu adu­narea generală a cooperalivei "Regna'' a celor 44 compose­sorate yrănicereşti, care şi-a inceput lucrările la Bistri�a în ziua de 17 mai 1 941 4 1 •

In baza Ordonan�ei nr . 9390/1 940, autoritălile horthyste au instituit pentru proprietă\ile româneşti din nordul Tran­silvaniei curatori care erau chemali să administreze imobi­lele agricole "lăsate in părăsire sau neglijate de către pro­prietari". Conform acestor prevederi, autorită(ile horthyste au constatat in mod arbitrar că o seamă de proprietăli româ­neşti nu sînt ,.rational lucrate" şi ca urmare .. in interesul dezvoltării productiei" au numit, la aceste proprietă�i, cura­Lori unguri. De asemenea, au fost numiU curatori şi pentru imobilele rurale ale refugiatilor şi expulzatilor în baza leyii tutelare ungare; potrivit acestei legi, au fost numiti curatori la averile ai căror proprietari sint al>sen�i şi nu şi-au lăsat mandatar. Cu toate că proprietarii refugia l i 5i-au lăsat man­clatari pentru administrarea averii, totuşi autorită�ile nu au recunoscut acest lucru şi în consecinţă au numit curatori.

Măsurile luate de autorită�ile militare şi civile au avut cleei drept scop anularea drepturilor de proprietate a româ­nilor, deveniţi printr-o soartă vi lregă cetă�eni ai Ungariei. Se urmărea ca toate proprietătile mari dinainte de 1918 să fie redate foştilor proprietari, revenindu-se astfel din nou la

:;n. Jdcm. r . lJ-1.. 40. lclem. r. Ul. 41. Idcm, rond. Mini!>terul PropagandC"I N<q:onole. lnftll'maţlt. dos. 849. r. 126.

50 www.cimec.ro

slarea precară a llirănimii din Lreculul de lrislă amintire, creindu-se la sale raporLuri sociale infailibile, pline de pe­ricol penlru siluatia materială şi spirituală a locuilorilor.

• In ciuda măsurilor luate de autorilă]ile horlhysle, con­

tactul populatiei din judetele din nordul Transilvaniei cu fra]ii lor din Leriloriile de pe•Le linia de demarca]ie impusă prin dictatul de la Viena, era strins şi nemijlocit. Toti erau conştienti că formează un singur trup şi suflet al aceleaşi natiuni. Bucuriile şi suferinţele şi le-au împărtăşit cu duioşie şi căldură unii altora. Ei erau pe deplin conştieţi de naţio­nalitatea lor, fiind uniii in acelaşi sentiment de dragoste ne­ţărmurită pentru pămîntul strămoşesc, încît nici o putere din lume nu i-au putut despărţi de icoana patriei comune. Teroa­rea şi atrocită]ile nu au putut allera fiinta etnică a poporu­lui român, păslrindu-se întreagă in mij locul tuturor furtuni­lor ce s-au abătut pusliiloare pe pămîntul strămoşesc.

51

www.cimec.ro

Situaţia ln văţăm lntului p e t eritoriul r egim entului 11. rom ânesc d e graniţă In

pr eajma r evo luţi ei de la 1848 - 1849

IOAN POP

Teritoriul regimentului II românesc de graniţă cuprin· dea 44 de comune, dintre care :n pe Valea Someşului, 7 pe Valea Şieului, 2 pe Valea Mureşului şi 8 pe Valea Bîrgăului. Se ştie că ,.militarizarea" acestora n-a avut loc în acelaşi timp. La început ( 1 763), ăU fost militarizatc cele 21 de comu­ne de pe Valea Someşului : Rodna (Veche), Maieru, Sin­georz-Bi!i, Leşu, Ilva Mică, Feldru, Nepos, Rebra (Mare), Rebrişoara, Năsăud, Salva, Hordou (Coşbuc), Telciu, Bi­chigi, Suplai, Poieni, Alunişul (Găureni), Runcu Sal­vei, Zagra, Mocod şi Mititei, precum şi două comune de pe Valea Şieului : Nuşfali!u (Mărişel) şi Sîntioana' . In anul următor ( 1 764), au fost mililarizate inci! 5 comune ne pe Va­lea Şieului : Monor, Gledin, Şieuţ, Burlacul Român şi Ragla. In acelaşi an au mai fost militarizate 2 comune de pe Va­lea Mureşului : Morăreni şi Ruşii-Munti', care astăzi [ac par­te din judeţul Mureş. Mai tîrziu şi anume în 1 784, au fost militarizate şi cele două comune de pe Valea Birgăului (Bîr­găul de Sus şi 13irgi!ul de Jos), care cu această ocazie au fost reorganizate, luînd fiinţă 8 comune: Rusu-Bîrgăului, Jo. senii-Bîrgăului, Mij locenii-Bîrgăului, Susenii-Bîrgăului, Prun­du-Bîrgăului, Bistriţa-Bîrgăului, Tiha-Bîrgăului şi Mureşenii­Bîrgăului'. Aşa după cum se ştie, comunele: Rodna Nouă

1. VIrgil Şotropa şi Nicolae DrAgan, Is�orla şcoalelor ndsdudene, Năsăud, 1913, p. 5-6.

2. Jhldem. 3. Ibidem.

52

www.cimec.ro

(Şant), llva Mare, Măgura, Sînîosi[ (Poiana llvei), Parva şi Romuli de pe Valea Someşului au fost rni lilarizale în perioa­da care a urmat după infiintarea instilu[iei mili lare4•

Printre urmările pozitive ale militarizării acestui tinut, clezvollarea învi![ămîntului ocupi! fără îndoială un loc de �eamă. Esle epoca iluminismului, curent cultural-ideologic, care în a doua jumă tate a secolului al XVlll-lea s-a mani­festat din plin în Transilvania ca şi în Ţara Românească şi l\·1oldova, favorizînd dezvoltarea învătămînlului şi a allor institutii de cullură. Impări!teasa Maria Tereza ( 1740-1/!lll), Jn timpul domniei căreia s-au infiintat regimenlele de grani-1ă din Transilvania şi îndeosebi fiul ei, Iosif al Il-lea ( 1 780--1 790), sînt exemple de ,.monarhi luminati", a căror reforme poartă pecetea acestui curent de idei. In conceptia absolu­ti'5mului luminat habsburgic, scoala era o insliluţie cu carac­ter politic, fapt care explică îndrumarea şi controlul ei ri­!]Uros de către stat. Ea avea menirea de a educa tineretul in spiritul loialilă[ii şi alaşamenlului fată de monarhia habsbur­!JiCă. In acelaşi timp, caracterul birocratic al administratiei necesila Lot mai mulle cadre calificate de funclionari şi sub­ofiteri în rîndurile armatei. Aşa se explică sporirea numă­rului şcolilor în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi i n primele decenii ale secolului al XIX-lea, îndeosebi pe te­ritoriul regimentelor de granHă.

In cele ce urmează, vom încerca să prezentăm, pe baza unor documente inedite, siluaUa învA�ămintului pe teritoriul regimentuluî II românesc de granHă în preajma revolutiei de la 1848-1849, considerînd că orice contribu!ie, oricît de mo­destă, poate lArgi şi adinci cunoşlin!ele referitoare la aceas­tA lemă şi, in genere, la istoria acestui !inul, care a dat tă­rii atilea figuri luminoase de cărturari şi oameni de ştiinta. Astfel, într-un raport al Comisiei şcolare a regimentului din :l decembrie 1847, referitor la situa[ia invă!Amintului pe teri­toriul acestui district în anul şcolar 1846-1 847, sînt men­jionate următoarele şcoli : Şcoala superioară (normală) din :o-;ăsăud; cinci şcoli triviale în comunele: Sîngeorz-Băi, Mo­nor, Telciu, Zagra şi Prundu-Bîrgăului; Şcoala germană de lele elin Năsăucl; 44 de şcoli comunale (na!ionale) şi 44 de şcoli de repeli[ie'. Aşa după cum se ştie, Comisia şcolară or­ganiza, îndruma şi controla, pe baza indica�iilor primite din partea forurilor superioare, activitatea tuturor şcolilor din cadrul acestui linut.

4. Ibidem. 5. Arh. Sl. Bucureşll, ColectJa mlcromme din R.P.U. Masyarorszilgos ieveuar.

Erdi!Iy Orszâgos Korm&nyhal6s6gi Ieveuârak (Arhivele nationale maghiare. Arhiva subernulul Transllvanlel), F. 293, B. 985, roia 12. f. 314-315.

53 www.cimec.ro

In ceea ce priveşte Şcoala superioară (normală), aceasta a fost infiin[ată, după istoricii şcolilor năsăudene, intre anii 1770-1 777, functionind la inceput cu două clase•. Dupd. unele cercetări mai recente, ea ar data din 1 7707, iar dupa altele din 1 7718, ca o şcoală latină-germană, fiind de fapt un fel de şcoală primară superioară, in care pe lingă religie. lirnba română şi latină, se mai preda şi limba germană, arit­metica, datoriile către palrie şi împărat. Denumirea de .,şcoa­lă normală" este improprie, întrucît ea nu pregătea .În\'ăld­Lori pentru şcolile comunale, deşi unii din absolventi irnbrit­tişau această carieră. Adevărata ei menire era de a pregăti buni funcHonarl şi subofHeri. necesari în administraţie �l armată.

La 22 noiembrie 1784, odată cu deschiderea Institutului militar, şcoala superioară (normală) s-a mutat in incinta (1 acestuia, primind încă o clasă, a Lreia, fapt pentru care i s-i', dat denumirea de Şcoală normală capitală (Oberschule sau Normal-Hauptschule).0 Elevii Institutului militar erau in acelaşi timp şi elevi ai Şcolii normale, il'tvătînd toale obiec-tele prevăzute in programa acestei şcoli, astfel că cele doua institutii nu pot fi concepute una fără alta. Deosebirea consl.i doar in faptul că fiii de grăniceri după absolvirea claselor normale nu puteau urma alte şcoli, fiind obl!Jia[i să repete cele invă[ale in cadrul şcolii respective pînă la virsta de I R ani, cind erau înrolaH în militie, devenind grăniceri. în timp ce fiii de provincialişli (negrăniceri) după absolvirea aceste'i şcoli puteau urma gimnaziile de la BistrHa. Blaj, Cluj, Tirgu­Mureş etc.'0 Este adevărat că şi unii elevi, fii de grăniceri. puteau, după absolvirea claselor normale să urmeze studiile la şco1i mai înalte, dar numai cu aprobarea comandei regi­menlului care ii linea in evidenţă. Incepind din anul 1824, prin stăruinţa directorului Nestor lstrate şi a invă\ălorului superior Ioan Marian, se înfiinţează, pe lîngă cele trei cla�c­normale existenle, şi clasa a IV-a1 1•

Aşa după cum se ştie, in Institutul militar erau primili cite 50 de elevi, toti fiii de grăniceri de pe teritoriul regimen­lului Il românesc de graniţă, dar incepind din anul 1826, ju­

mătate din aceştia proveneau din districtul militar al regi­mentului 1 de grani\ă cu sediul la Orlat12•

6. Virgil Şolropa şi Nlcloa.e DrAganu, op. cit., t. t:l. 1. Nicolae Albu, lsllor'ta şcolilor rom4rntşU din TraruUvuni4 tntre 1800-1117. Edlt. didacticA şi pedagogicA, BucureşU, urn. p. 184. R. Carol G611ner, Regtmentele grdnl.cet'eştl dtn Transilvania, l76of-UJ51, Edit.

MllltarA, 1973, p. 167. 9. Virgil Şotropa şi Nicolae Da·Aganu, op. cU., p. 14.

10. Ibidem, p, 18-11. 11. Ibidem, p. 20. 12. lbtdem.

54

www.cimec.ro

Am considerat necesar a face acesle precizări pentru a facilita în�elegerea şi aprecierea datelor şi faptelor care re­zulU1 din raportul mentionat mai sus, ca şi din alle rapoarte ale Comisiei şcolare a regimentului şi a unor învălălori cu privire la situatia invă�ăminlului pe teritoriul granitei mi­lilare năsăudene în preajma revolu�iei de la 1 848--1849. Ast­fel, intr-un raport al Comisiei şcolare din 30 iulie I B47 refe­ritor la activitatea didactică şi rezultatele la învă�ălură în acel an Ia Şcoala superioară din Năsăud, figurează un număr de 209 elevi înscrişi, din care 25 in clasa 1-a, 49 în clasa a 11-a, 72 în clasa a III-a şi 63 în clasa a IV-a'". Desigur, ma­jori latea ele\·ilor erau fii de grăniceri, dar în rindul lor se aflau şi fii de olîteri şi functionari din cadrul regimentului, precum şi de provincialişli (negrănîceri), care locuiau in afa­ra dislriclului militar. In raport sint consemnate şi obiectele rle studiu pe clase. Astfel, în clasa 1 sînt mentionate urmi\­to�r�e : citire şi traducere din limba germană: caii­grafie şi corectare; cuvinle germane şi române (vocabular); calcul mintal şi cu cifre (aritmetica cu cele 4 operatii): reli­uie; gramatica limbii germane şi române. In clasa a II-a: or­tografie; religie; caliqrafie şi coreclare; calcul minlal o;;i cu cifre (arilmelica cu cele 4 operaUi cu Jracţii); gramalica lim­bii nermar�e şi rornti.ne; scriere după dictat ')i analiză; cilire şi Lraducere din limba germană in limba romănă cu aplica­rea regulilor gramaticale; vocabular şi propozi tii uerma11e şi române; lal>eUiri şi mici adrese mililare. In clasa a JIT-a: el­lire şi lrarlucere cu aplicarea regulilor qramalicale; reliyie şi istoria bibliei; gramalica limbii romdne şi {Jermane; 'icriere după dictat şi analizll; compuneri de acte oficiale; malema­lică (regula de trei cu numere intregi şi fractii); calcul min­Ia!: labelări ( labele statistice şi acte militare): îndatoririle supuşilor; caligrafie si corectare; geografia Transilvaniei i n în tregime ş i introducere î n qeografia universala. I n clasa el IV -a: şliîn�ele naturale: religie şi istoria biblică: schiţe de le­ren; caligrafie şi corectare: matematica (propor(iile simple şi compuse, calcularea dobînzilor şi rentelor): sef'iciul de ge­lliu; tabelări (statistici şi adrese militare mai complexe): compuneri în scris personale şi oficiale; geografia monarhiei habsburgice; citire şi traducere din limba germană 5i poves­lirea cuprinsului; horlicultură şi agricullură; {)ramatica lirr­bii germane şi ortografie; planimetrie: istoria Transilvaniei şi universală; analiza şi formarea propozitiilor; creşterea vi­lelor şi apicultura14• In ac.,laşi raport se menţionează faptul

13. Arh. Rt. Bucureşti. Colec\la ml("rolllmc din R.P.U. Ma�:yar m·szi1110� Ievellâr. Erdely Ondgos Kormllinyhat6s4gl leveua.rak (Arhivele naţionale maaluare. Arhiva gubernulul Transilvaniei). F. 293. D. 985. rnla 12. t. :12R-:J;H. 14. Ibidem, B. 956. roia 8, t. 523.

55

www.cimec.ro

c� instruc�ia militar�, cu elevii se făcea de două ori pe săp­tămînă, lunea şi v inerea, cîte o jumătate de oră după pre­darea celorlalte obiecte.

Urmărind cu aten�ie obiectele predate în această şcoală. ca şi în celelalte, aşa dup� cum rezultă din cele ce urmeaza, constatăm că inv�ţămîntul r�spundea unor cerinţe practice urm�rite de regimul habsburgic, şi anume de a preg�ti lunc-

I jionari calificaţi, ofiteri şi subofi�eri necesari în administra­\ tie şi armată precum şi inHierea tineretului in unele ramuri

ale economiei şi educarea lui în spiritul ataşamentului fa�ă de monarhia habsburgică. Intre obiectele predate în această şcoala, ca şi în celelalte, o atentie deosebită se acorda cali­grafiei. fapt care rezultă din cele cîteva exemple pe care le redăm în fotocopie in lista materialelor ilustrative de la sfîr­şitul acestei lucr�ri. Pentru a urm�ri mai îndeaproape desfă­şurarea procesului de înv�ţămînt la Şcoala superioară din Năsăud, ca şi la celelalte şcoli din raza acestui district, re­dăm în anexă orarul acestora, aşa cum figurează în rapoar­tele Comisiei şcolare a regimentului.

In ceea ce priveşte s.tructura anului şcolar, acesla înce­pea la 15 noiembrie şi se încheia la 31 iulie. In a doua par­te a lunii februarie şi la inceputul lunii martie aveau loc examenele din sesiunea de iarnă, iar in iulie examenele din sesiunea de vară, după care elevii intrau în vacanţă. Penlru aprecierea cunoştintelor, se foloseau cele 4 calificative : foarte bine, bine, suficient şi insuficient. La examenele de la sfîrşitul anului şcolar, elevilor sirguincioşi care obtineau cele mai bune rezultate la învă�ătură, li se acordau premii. constînd din cărţi şi bani de la 40 de crei\ari pin� la 3 flo­rini. Aşa de pildă, la examenele din iulie 1 847 de la Şcoala superioară din Năsăud, au primit asemenea premii un numar de 12 elevi. to�i fii de grăniceri, invalizi sau semiinvalizil·;. In raport se menţioneaz� de asemenea faptul d aceast� şcoală dispunea de o pepinieră de pomi şi de o stupină cu 3 stupi. unele elevii învăţau în mod practic pornicultura şi apicullura.16 Elevii mai mari ai acestei şcoli ca şi cei de la şcolile triviale. efectuau munci ob5teşli; plantau garduri vii, munceau la pădure şi în grădinile ofiţerilor17.

Preocuparea pentru legarea învă��mîntului teoretic de practică în ceea ce priveşte economia s·a vădit mai ales in· cepînd cu anul 1834, cînd în funcţia de director al Şcolii su­perioare a ajuns Ioan Marian, un dasc�l insuflelit şi patriot înflăcărat, care şi-a consacrat întreaga via�ă ridic�rii acestui jinut. De numele acestuia se leagă şi adoptarea metodei in-

IS. Ibidem, B. 985, rola 12. t. 335. 16. Ibidem , f. 385. J7. Ibidem. f. 4.6-t.

56

---

www.cimec.ro

tuilive in predare, care-i ajuta pe elevi la înlelegerea şi în­suşirea cunoşlintelor. Se ştie că, în perioada anlerioară se uliliza metoda bazată pe memorizare. Moise Panga, care a urmat in funcUa de director după moartea lui Ioan Marian ( 1846), a continuat cu perseverenţil. opera acestuia, fiind unul elin cei mai de seamil. dascăli şi pedagogi din şcolile gril.nice­resti.

Tot la Năsăud, funcţiona în acest limp şi Şcoala gen'!a­nă de lele (Mădschenschule), care a fost înfiinŢată in anul 1 826 pe baza unei holil.rîri a Consiliului de ril.zboi de la Vie­na din 21 octombrie 1825, în scopul inslruirii şi educării Iii­celor de ofiteri şi functionari din cadrul regimenlului18• Din­t r-un raport al Comisiei şcolare din 21 iulie 1 8 17, rezultă că in anul şcolar respectiv numărul elevelor înscrise care au frecventat această şcoală era de 39, din care 21 în clasa !, 13 in clasa a• II-a şi 5 în clasa a III-a1". In ceea ce priveşte obiectele de predare, acestea rezullă din orar, care este dat pe şcoală nu pe clase. Ast[el, în orar figurează următoarele obiecte : religie (pe confesiuni); gramatica limbii germane; �criere după dictat; lucru manual; caligrafie şi corectare; <alcul minlal şi cu cifre (cele palru operatii): reguli de orto­qrafie; silabizare şi ci tire20 (Vezi anexa). Rezultă deci că in această şcoală elevele primeau un volum strict necesar de cunoştinte, punîndu-se accent îndeosebi pe însuşirea limbii germane şi pe diferite lucrări manuale ca de exemplu : croşe­tat, tricotat, implelil etc. Este de remarcat faptul că procesul <ie invă�ămînt la cele trei clase nu se desfăşura separat, ci in aceeaşi sală. In perioada de care ne ocupăm, şcoala avea ca ;n\'ătătoare pe Calerina Capaci, ajutată de im·ătătorul Iosif Georgilă, care preda orlogralia şi calculul mintal. Religia era predată la ele\ele de confesiune greco-catolică de vicarul :--racedon Pop, care ora catehet şi la Şcoala superioară, iar la elevele rle confesiune romana-catolică, de preotul Şte[an Wisky:21

In ceea ce priveşte şcolile triviale, aceslea au luat fiin�ă pe teritoriul regimentului în primii ani după 1766, în număr ele 3 : la Monor, Năsăud şi Maieru, iar în 1 786 încă două: la Zagra şi Prundu-Birgăului. toate cu limba de predare româ­nă22. Numirea de şcoJi triviale a fost împrumutată de ]a şco­lile rlin evul mediu, in care studiul celor 3 obiecte: gramati­ca, clialeclica şi retorica, formau aşa-numitul "trivium" . Ast-

10. Vh·gil Şotropa şi Nicolae DrAga nu. op. cU., p. 52. 19. Arh. sl. Bucureşti. ColeC\ia microfilme din R.P.U. Mas;:yur Ors7.:\S:os levellăr.

ErdtHy Orsz.lllgos Korml\nyhat6sligl levelt.lu·ak. (Arhivele nnţlonale maghiare. Arhiva �ubernului Transilvaniei) . F. 293, B. 985, roia 12. r. 393. :!O. Ibidem. r. 391.

21. 1/bldem. 1. 399. 22. VIrgil Sotropa şi Nicolae Dn'il(anu. op. cu .. p. 12.

57 www.cimec.ro

fel, prin analogie şi aceste şcoli s-au numit triviale, avînd ca obiecte de bază pentru studiu : citirea, scrierea şi socolitul. Trebuie sli menţioni!m faptul ci! în anul 1816, Şj;Dala Lrivi_ală <!e la Maieru s-a mulat la Sîngeorz-Bi!i. iar în !837CE!"âae la Năsăud la Telciu". In acelaşi an ( 1837), datorită nevoii Lol mai mari de funclionari calificaţi, subofiţeri, primari (juziJ comunali ele., Consiliul de ri!zboi de la Viena a hotărît ca în şcolile triviale limba de predare să fie cea germană, limba folositi§ în administratie şi in armală2�. De aceea, incepind cu această dată, ele vor primi denumirea de şcoli tri\"iale ger· mane (Deutsche-Trivialschulen), avind alt scop decit cel "'" pînă atunci.

Fiecare şcoală trivială avea un singur inv�ldtor, însd procesul de învăţămînt se rlesfăşura, cu unele excep�ii. în două săli separate, conform virstei şi capacilălii elevilor, avind două seclii : in[erioară şi superioară25. Şcolile triviale· erau urmate numai de băieH, care in această perioadă trebu­iau să li absolvit mai inlîi şco� comunale (na\ionale), de· sigur cu rezullale bune şi care voiau să-şi conlinue studiile. Deşi erau considerate . . şcoli erariale", (de stat), şcolile lri­viale, ca şi Şcoala superioară din Năsuăd, Inslilulul militar şi Şcoala germană de fete, erau suslînule din fondul Pe pro­vente (Provenlen-Fond) al comunelor grănicereşli. creat în 1 765, prin hotărîrea reprezenlanUlor acestor comune. El pro­venea din veniturile aşa-numitelor drepturi regaliene: criş­mărit, morărit etc., care înainte de această dală intraseră in fondurile comunelor respective. Patenta împărătesei Maria Tereza din 2 noiembrie 1 766, nu considera acest fond ca erarial (de stat), punîndu-! sub administrarea unei comi.!>ii formale din reprezentantii comunelor qrănicereşli, a\·ind ca preşedinte pe comandantul regimentului. In acest fond mai intrau şi veniturile provenite din pluti!ril, relaxare de con· !ributie, bani de şcoali!, taxe de pi!duri, amen7i, Laxa prolec­Uonalli a comunei Coşna etc." Rezullă deci. că şi aceste şcoli erau sustinute prin sacrifi_ciile materiale ale �Jrăniceri­Jor şi unele veni fUri alecomuneiOrlii"f."TnC'filcfa acestui la pl. după desfiinţarea regimentului ( 1 851 ) , organele fiscului vor considera fondul de provente precum şi alte bunuri ca apar­tinind erarului. grănicerii fiind nevoiti să duci! o luptă grea şi îndelungată pentru a-şi redobîndi dreptul asupra acestui fond �i a bunurilor respective.

In cele ce urmează vom prezenta siluaUa şcolilor lrivi­ale în preajma revolutiei pawptiste, pe baza documentelor menţionate mai sus. Aslfel, în acelaşi raport al Comisiei şco-

2.1. Jbtdem, p. 73. 24. Jbtdem. 25. Ibidem. 26. Jbldem.

58 www.cimec.ro

Iare din 31 iulie !847, călre comanda regimentului. se men­tionează că Şc�w�ală rlin Monor avea în anul şcolar respectiv 65 de elevi, dm care-sil--!iro'ecţia inferioară şi 23 la cea superioara, iar invăţator era Nicolae Colruş, avînd ur:. salar anual de 1 50 florini, locuinţă gratuilă in şcoală şi (; 'tînjeni rle lemne din părlurea comunală. Supraveqhetor al şcoHi era căpilanul Iosif Blaşcovics, comandantul companiei a 1-a, cu sediul la l'donor, care avea obliuat.ia de a vizila şcoala odală pe •ăplămînă. Catehel al scolii era preotul local Pelru Tanco, care preda religia27•

Din acela5i raport rezullă obiectele predate la cele două sectii, planul de învătămînl fiinrl acelaşi pentru toate şcolile lriviale. Aslfel. la sectia o;,uperioară figureaza. următoarele obiecte de predare: grarnalica limbii germane; ortografie; ci­lire şi traducere rlin limba (Jermană: caligrafie; calcul cu ci­lre (cele patru operatii cu fractii); calcul mintal; indatoririle supuşilor; traducere din limba germană 5i analiză ; scriefe după dicla!; geogra[ia Transilvaniei; apicultur� şi pmnicul­Lură; Leoretic şi practic; vocabular şi propozi tii scurte în lim­ba germană; exercit ii HTadate de compunere în scris. In ceea ce prh·este o;eclia inferioară, la aceasta sint mentionale următoarele obiecte; calcul cu cifre (cele 4 operatii); cali­�Jrafie; cilire şi traciucere din limba germană; meomorizarea c!c cuvinte germane şi române (vocabular); calcul mintal; sila­bizare ; religie, apicultură şi pomicultură, teoretic şi practic, cuvinte şi propozitii scurtf> in limba germana. Este de re­marcat faptul c�. unele obiecle figureaza la ambele sectii , aşa după cum rezullă şi rlin impărfirea orelor (orar)". (Ve:>i anexa).

Dintre obieclf>le predat�. o alenUe cleoo;;ehilă se acorde:. limbii germane, calculului mintal şi cu cifre, urmînd apoi în­datoririle supuşilor precum 5i c;t11dierea teorelică şi praclică a unor ramuri ale economieoi: pomicultura şi apicultura. In ceea ce priveşte pregătirea militara, aceasta se făcea iarna teoretic, iar primăvara, vara şi toamna practic, de 2-3 ori pe săptămînă, cite o jumătate de oră de călre un subofiter". Ca şi la alte, şcoli, la examenele din iulie elevii eminenti pri­meau premii in cărU şi bani.

Şcoala trivială elin Zagra a fost frecventată în anul şco­Jar !846-!847 de 50 de elevi. 25 la secţia inferioară şi 25 la cea superioară. Ca învătAtor este mentionat Silvestru Torni. iar supraveghetor al şcolii căpitanul-locotenent Iosif Reichel,

27. Arh. st. Bucureşll. Colecţia mlcro(ilme din R.P.U. MBiii.YBr OrsztiA;os \f'V(;\tllr. ErdeJy orszBRos Korm&nyhot6s41l Jevenarak. (Arhivele naţionale maRhnl1'C'. Arhiva gubernUIUI TranNJivanlel), F. 293, B. 91!5. roia 12, (, JJl-338. 28. ltbldem, r. 411.

29. Ibldem, r. 339-JU.

59 www.cimec.ro

comandantul companiei a XI·a, care-si avea sediul in comu­na respectivă. Religia era predată de preotul local Alexiu Zinvel, catehetul şcolii30•

In ceea ce priveşte Şcoala trivială din Telciu, aceasta avea in anul şcolar respecliv numai 33 de elevi, din care 26 la sectia superioară şi 7 la cea inferioară. Ca invă]ălor este amintit Ipale Moldovan, iar ofiter supraveghetor al şcolii căpitanul Franz Zatelzky, fiul fostului comandant al regimen­Lului. colonelul Zatetzky. Catehet al şcolii era preotul din comună Anton Coşbuc, foarte probabil un înaintaş al fami­liei marelui poet George Coşbuc. In raport se mentioneazil apoi faptul că la această şcoală procesul de invătămint se desfăşoară în tr-o singură clasă din cauza numărului mic de elevP1•

Şcoala trivială rlin Singeorz-Băi avea in anul şcolar 1 846--1 847, un număr de 77 elevi, din care 2fi la sectia su­perioară şi 51 la cea inferioarA. Ca învătător este mentional !lazii Mureşan, supraveghetor al şcolii căpitanul-locotenent Maximilian Kafka, iar calehet, preotul Iacob Pop32•

Şcoala trivială din Prundu-Birgăului era frecventată in anul şcolar respectiv de 6 2 de elevi, 4 6 la sec]ia superioară si 16 la cea inferioară, avînd ca invă[ător pe Simion Rus, iar ca ofiter supraveghetor pe căpitanul-locotenent Karl Os­molsky, comandantul companiei a III-a, cu sediul in această comună. Calehet al şcolii era preotul local Teodor Cîmpean care preda religia33•

Din cele relatate mai sus, rezultă că in anul şcolar 1 846-1 847, cele S şcoli triviale de pe teritoriul regimentului aL'. !ost frecventate de ?78 de elevi, in mare majoritate fii de <Jrăniceri, dar şi de "provinciaiTşti. Aşa după cum rezultă din rapoartele menţionate, învătătorii locuiau în clădirile şcoli­lor, primind în mod gratuit cîte 6 stînjeni de lemne pe an din pădurile comunale. In ceea ce priveşte salariile, ele va­riau între 1 20-160 de florini pe an, fiind în func[ie de ve­chimea in muncă, dar şi de numărul eleviolr.

Este de men]ionat faptul că absolven(ii 5colilor triviale care voiau să. continue studiile, se puteau înscrie în clasa a lll-a sau chiar a IV-a a Şcolii superioare din Năsăud. Deşi scopul şcolilor triviale era de a pregăti buni subofi]eri şi functionari. primari săteşti ele . . totuşi multi absolventi ai lor au ajuns ofiteri, învă[ători şi preoti. fapt care constituie o do\·adă în plus a pregătirii temeinice pe care elevii o pri­meau in aceste şcoli.

:10. Ibidem, !. 399. :n. Ibidem, r. 407. 32. Ibidem, f. 41 5----421. :1:1. lhidem, r. 423.

60

www.cimec.ro

In ceea ce priveşle şcolile comunale sau naHonale, cum li se mai spunea, începutul lor trebuie căutat prin secolete XVI-XVII şi la începutul secolului al XVIII-lea. Desigur, in acele timpuri nu poate fi vorba de şcoli organizate şi con­trolate de organele statului pentru a putea fi cunoscute din rapoarte şi statistici oficiale. Se ştie că primele şcoli au luat liin�ă pe lîngă unele biserici si mănăstiri. avînd ca dascăli preoti, călugări, cantori şi clopolari, care erau aproape sin­gurii cunoscători de carte în acele vremuri. Astfel. în tabe­lele din anii 1714 şi 1733 referitoare la preotii de pe Valea Rodnei, se mentionează faptul că protopopul din Năsăud a adus pe preotul Pahonie ca dascăl pentru instruirea copiilor din comună, iar în Nuşfalău (Mărişel), este pomenit învă�ă­lorul Arsinte34.

In perioada care a urmat după militarizare, autorită\ile habsburgice au sprijinit intr-o oarecare măsură dezvoltarea învăţămîntului din motivele menţionate mai sus, dar o preo­cupare mai mare pentru infiintarea de şcoli comunale şi or­ganizarea activităţii acestora se vădeşle abia in deceniul al treilea al secolului al XIX-lea, incepind cu anul 1 825, cind consiliul de război de la Viena va da unele dispozitii in acest scop35.

Am considerat necesar a menţiona cele de mai sus, pen­tru a se in�elege mai bine situatia şcolilor comunale (natio­nale), in lumina datelor care rezultă din rapoartele Comisiei !)Calare a regimentului referitoare la aclivitatea acestora în anul şcolar 184&--1847. Aslfel, in raportul amintit al Comisi­ei respective din 3 decembrie 1847, se menţionează existen­ţa de ş�munale (Germainde-Schulen), în toate cele 44 de loca1ilăli d�ictul militar al Năsăudului. Numărul lor este dat pe companii, la fel numărul elevilor băieţi şi !ele, precum şi numele ofiţerilor, subofiterilor şi primarilor care le supravegheau, a învăţătorilor şi preoţilor". Conform date­lor din acest raport, în cele 44 de şcoli comunale erau î n · scrişi î n anul şcolar respectiv 4.796 d e elevi, d i n care 2.456 băieţi şi 2.340 fete. Din aceştia au frecventat şcoala 3.4 1 8 şi anume, 1 .744 băieţi şi 1 .647 fete37. Rezultă deci că, un numar de 1 .378 de elevi, din care 712 băieţi şi 666 fete, n-au frec­ventat şcoala din diferite motive. Este de remarcat faptul că cel mai mare număr de elevi se înregistrează în şcolile co­munale din raza companiei a V-a cu sediul Ia Rodna-Veche (573 elevi), urmind apoi şcolile din cadrul companiei a III-a

34. VIrgil Şolropa. Contribuţii la tstorla şcoalelor ndsdudene, In .,Arhiva şana ... 11, 1929, p. t. 35. Virgil Şotropa şi Nicolae DrAganu. op. cit., p. 87. 36. Arh. st. nucureşll, Coleclla mlcrolilmc din R.P.U. Ma�yar Orszil.gos Ievelt..Ar. Erdeiy Orszăgos Komănyhot6sâgl levl!ltârak. (Arhivele naţionale maghiare. Arhiva gubernulul Transilvaniei), F. 293, B. 985, roia 12, f. 368.

37. Ibidem.

61

www.cimec.ro

<:u sediul la Tiha-Birgăului (571 elevi), şcolile elin compania a Vlll-a cu sediul la Rebrişoara (485 elevi) şi şcolile din compania 1-a cu sediul la Monor (480 elevi). Cel mai mic număr de elevi îl au comunele din raza companiei a Xlea cu sediul la Zagra (216 elevi)'18.

Din acelaşi raport rezultă faptul că toale cele 44 şcoli comunale de pe teritoriul regirnenlului aveau fiecare cîte un singur învăţător, care preda la cele 3 clase, durata de şco­larizare în aceste şcoli fiind de 3 ani. In raport se face şi o apreciere asupra aclivită�ii învă�ătorilor. Astfel, 12 dintre aceştia sînt apreciati ca foarte activi, 20 activi, iar 12 ca mij­locii şi slabi. In rîndul celor cu o activitate deosebită ligu­rează : Florian Porcius de la Şcoala comunală din Rodna, viitorul savant botanist; Bazil (Vasile) Naşcu, de la Şcoala comunală din Feldru; Paul Gălan de la Şcoala comunală din Ilva Mare; Iacob Moisil de la Şcoala comunală din Rodna Nou� (Şanl); Dumitru Rulean de la Şcoala comunală din Bu­rlacul Român (Budacu de Sus); Roman Pop de la Şcoala co­munală din Zagra; Paul Feti de la Şcoala comunală din Su­plai şi alţii. De asemenea, sînt menţiona�i şi învăţătorii cu merite exceptionale de la alte şcoli ca : Ioan Maxim şi IosH GeorgHă de la Şcoala superioară (normală) din Năsăud; !pa­te Moldovan de la Şcoala trivială din Telciu; Bazil (Vasile) Mureşan de la Şcoala trivială din Sîngeorz-Băi; Simion Rus de la Şcoala trivială din Prundu-Bîrgăului; Calerina Capaci de la Şcoala germană de lele din Năsliud etc. Aceştia s-au dislins, aşa cum se menţionează în raport, prin hărnicie, sîr­guinţă, conştiinciozitale şi rezultate bune la învăţătură. In raport se rnentionează de ac:;emenea, existenta a 44 de loca­Juri de şcoli. din care 43 în stare bună, iar una (la compania a Il-a), în stare necorespunzătoare, precum şi faptul că toate comunele îşi intretineau şcolile din fondurile proprii. In fi­nal, raportul apreciază activitatea şcolilor nationale, ca de altfel şi a celorlalte ca foarte mulţumiloare'n.

Situa(ia şi organizarea şcolilor comunale pe companii şi localită�i reiese şi mai clar din tabelul de mai jos, în care �jnt consemnate numele ofiţerilor, subofiterilor şi juzilor (primarilor) comunali care le supravegheau, a preo�ilor care indeplineau func(ia de cateheti, predînd religia şi a învăţăto­rilor, aşa după cum rezultă dintr-un raport al Comisiei şco­lare din 14 noiembrie 1 847, semnat de preşedintele acestei comisii, învăţălorul superior Moise Panga şi de comandan­tul reqimentului, colonelul Alexandru Iovich. Considerăm necesar a inlroduce acesl tabel in exlensă, avînd in vedere caracterul lui inedit şi rarilalea unor astfel ele documente.

38. fhi<lem. 39. /I)J(/('111 .

www.cimec.ro

Corn- Localitatea Supraveghetorul Preot InviUUor pania şcolii

1. Monor Iosif Blaşkovics Petru Tanc o Pelru Neagoş cApil.-locoL.

Ruşii-Mun�i George Vlr!rean Chir il Nkoltw sublocol. pens. Dumbrava. Feldrihdn

Gledin Wilhelm Welikan Chir i l Duncd. Dumitru sublocol. BabalAu

Mor4reni Ioan Herseni V lase Grigore Rus locol. Moldovan

11. Budacul Karl Minier Ca licm Ştcf<.�ll Dumilru Român sublocol. Rulea:n

Nuş.alău Iosif Herscni Mihail Pnp Ba?.il llieş (Mlrişel) sublocot.

Şi eul Mic Eduard Bambert Grigor"" Bula lottn Dedion sublocot.

Ragla Karl Minier Ad01m Chirilli Boia clpit. locot. Mihailaş

Sinlioan<t Iosif Her!:i�ni Ioan Pop Mdccdon sublocol. Ba lida

l l l. Ti ha- Karl Osmolsky Grigore Moisil Ioan llieş llîrgi!lului cpl.

Prundu- Teodor Arsenlc Tcodor Domidc BlrgAului local. Cimpean Morar Histri1a- Gabri<"L Km·iws llazil Pdvc·l Ilie Ciurctt Birnăului )ocol.

Murc)enii- Karl Reinrr Griuore Ru� lron Rus Birgdului sublocol.

iV. ,IO!.C'nii Ludwig Schr<'IL l3azil Schul �tihail Birgăului cllpi l. Nedicl

Su!:icnii- T('ndor Iovich SimNm Sergiu Birgăului suhlocol. Flămînd Axcntc Mijlocenii- Tcodor lovich Terenliu Gavril Rus Biro5.ului sublocot. Bogat

Rusu- Francisc Reichcl Teodor Chirilă Oancd Blrglului sublocol. B�zdug

V. H.odnd-Veche An!on Pelricevich Clement Flnrian dpil. Lupşai Porcius

Maieru D.!inili!l Runcan Iacob Şotropa Teodor Pop sublocot.

Ih·a Mare Mihail Ferenczy Grigorc Pc.llll Glilan sublorol. Gălan

63 www.cimec.ro

C.om-Locali ta tea

Suprave'glmlorul Preot lnvAţălor

pania şcolii

l�odna Nou6 Alexandru Kont Bazil Moisil Iacob Moisil (Şant) sublocot.

VI. 1Singeorz-Bd.i Maxim Kafka Ilie Li ca Maxim clipit.-loc-ot . 1-fflli\ă

Stniosif lgnn. l Dilt. Gavril Ioan Muşind (Poiana-IlvC"i) locol. Kandale

Miigura-Ilvci lyndt Dilz loe�n Gal an f<'ICOb Dil:1. !ocol.

VII. Feldru Wilhelm Binder Ioan Pop Bazil Naşcu cilpil.-locol.

Il va MicA Constantin Pioraş Ioan Hange1.1 Gavril Pop local.

Leşu Karl Mics Anton MAlai DanU Islratc sublocoL.

VIII. Rebrişoara Karl Kohl Grigorc Pop Ioan Olariu !ocol.

Rebra (Mare) Gustav Malkomes Nicolae Isac Nl-;cut sublocol. Gheorghit!l.

Nepos Petru Tanasc Iacob Ioan CrAciun sublocol. MAierean

Parva Nicolae Ordate Macedon Ioan Iuşan plutonier M.!liereon

IX. Nll.s.!iud Ludwig Klokocean Anchidiam Ioan lonaşcu cApitan

Salva AdalbP.rl Szăcs Petre Pavelca lzidor Bodescu !ocol.

X. Telciu Fran7. Zalletzk y Luca Avacon Nicolae Bc>j<ln d!ipil.

Hordou George Pelcses Anton Coşbur Ilie Corut (Coşbuc) sublocol.

Bichlgl lrimie Pop Bazil Dolha Grigore Pop primar

Romuli Eugen Borcocel 1Roman Corne.J. Ioan Teren te• sublocot.

XI. Zagra Iosif Reichel Alexiu Zin.vel Roman Pop cApit.-locol.

Poieni Alexandru Alşc Domide Pop Gavril Zinvc>l loeot.

Găureni Franz Arsenle Dom.ldc Pop Nicolae Pop (Alunişul) sublocol.

Suplai Franz Arsenle Ioan Feti Paul Feti subloeol.

64

www.cimec.ro

Corn· Locali lalea Supraveghelorul PreoL lnv:Halor pe!nia şcolii

XII Mocod Leon Pnp Leon VArlic Leon Cr.§ciU•l cApii.

Mitilei Eli ac; Chrislih lodn Pop Spiridon IO<"OL S�:�lvan

Runcu· Samuel Meszer Sebaslian Ioan Salvei sublocol. Coşbuc Pavelea

Aşa după cum se vede, în tabel fîgureazi! nume de das­ci!lî, ofi�eri, subofîteri şi preoti, care sînt cunoscute pe me­leagurile acestui district, ca şi în afara lui. Intre aceştia, me­rili! a li amintiţi : Florian Porcius, Bazil Naşcu, Grigore Moi­si!, Anton Coşbuc, Petru Tanco, Iacob Şotropa, Paul Gălan, şi atîţia alţii care prin strădania şi lupta lor au contribuit la ridicarea acestui �inut, adînc inlegrat în istoria patriei.

In ceea ce priveşte obi<'ctele predate în şcolile comu­nale, în raport sînt redate dupi! cum urmează : religie; cali­grafîe şi corectare; calcul mintal şi cilric (cele 4 opera�ii); si­labizare şi citire; pomiculturi!; apicultura şi legumiculturi! ; Leoretic şi practic; îndatoririle Lineretului grăniceresc; scril•­re dupi! dictat şi memorizare41• Remarcăm faptul că obiectele de predare sînt redate pe şcoală, nu pe clase, fiind predate de un singur învăţător, cu exceptia religiei care era predat.ă de preotul local. (Vezi anexa). Intre obiectele predate, se punea un accent deosebit pe caligrafie, citit. calcul cu cifre, indaloriri1e t.ineretului grăniceresc şi pe unele ramuri ale economiei ca : apicultura, pomicultura şi legumicultura. De­sigur, cunoştinţele teoretice referitoare la aceste ramuri eco­nomice erau predate în timpul iernii, iar primăvara. vara :;i toamna cînd timpul era favorabil elevii erau deprinşi In mod practic în gradinile şcolare, destinate în acest scop.

Ca şi la celelalte şcoli şi la cele comunale se dadeau examene in februarie şi iulie. Acestea erau publice, la ele participînd olileri, preoţî. parinti, rudenii şi primari (juzi) sa­teşti. Elevii eminenti erau premiaţi, iar numele lor înscrise în căr\ile de onoare ale şcolilor. La examene participau si

·----reprezentantii unor foruri superioare, ca de pildă generali. episcopi etc., care inspectau regimentul cu diferite ocazii . Aşa de pilda, la examenul d in iulie 1 847 de la �coala _�e­rioară şi Institutul militar din Nasăud, a participat generalul­maior Adam von Gallen, insotit de comisarul de razboi von

4.0. Ibidem, t. 373-315. 4.1. Ibidem, :r. 391.

5 - .,Arhtva Somcşand" 65

www.cimec.ro

Schopf. care s-au d<'clarat mul�umi�i de pre<]ălirea, tinuta şi comportarea elevilor42.

In raportul Comisiei şcolare din 31 iulie 1 8�7. se men-1ionează de asemenea faptul că, la şcolile comnuale de pe teritoriul regimentului existau în acel an 7 elevi lipsiţi de vedere, care erau instruiti numai din cakul mintal şi religie, iar la Năsăud invăjătorul Iosif Georgijă instruia în cadrul unui curs special un grup de 17 elevi surdo-mu�i". Acest fapt constituie o dovadă in plus a atentiei deosebite cu care Co­misia şcolară a regimenlului în frunte cu inimosul dascăl Moise Panga o acorda şcolarizării copiilor din acest district, intr-o vreme cînd în alte regiuni ale Transilvaniei numărul celor cunoscători de cartf? era incă destul de redus.

Pentru buna pregătire a învă(ătorilor d<' la şcolile co­munale şi trivial<', functiona la Năsăud un curs pedagogic cu duralli de 6 luni, de la 1 noiembrie pinii la 30 arrilie, condus de învăţlltorul superior şi clireclorul Scolii superioare Moise Panga. In cadrul acestui curs, invăjătorii erau inHiaţi în problemele generale ale pedagogiei ca : orinciriile instruc­jiunii, adică cunoştinţe de didactică şi melodică: ortografia limbii române şi germane; compuneri scrise; aritmetică; geo-9ralie; pomicultură: agricultură; apiculluril şi melodica obiectelor de invă�ămînl". Acest curs funcţiona pe lingă ';>coala superioară din Năsăud, unde se făcea şi practica P<'­dago�Jică. El fusese organizat în anul 1837 de către directorul Şcolii normale de atunci, invă�ătorul superior Ioan Marian, cuprinzind in medie 25 de învăţatori În fiecare an••. Astfel. se poate considera că to(i invătătorii din ac<'sl district au avul posibilitatea ele a beneficia de o preqătire mai temeini-1că, aceasla desigur în raport cu forma tia inteleclualâ şi pro­fesională a celorlalli învă�ălori din Transilvania.

Un alt lip rle şcoli care functionau in ac<'l timp în di'­trictul mililar al Năsăudului erau aşa-numitele, şcoli.-rle re­petitie. Acestea au fost înfiinţate în ba7.a ordinul�i Consiliu­lui de război din 27 ianuarie 1 827, prin care s-a dispus in­troducerea învăţămîntului de repetiţie (reinnoire), pentru ti­neretul grăniceresc intre 12 şi 15 ani, care a absolvit şcolile na�ionale.-6• A urmat apoi un alt ordin al Consiliului de răz­boi din 21 octombrie acelaşi an în care s-au dat inslruc�iuni referitoare la conţinutul şi organizarea înv�jămînlulu! in

42.. Ibidem, t. 450. 43. Ibidem, f. 487. 44. Ibidem. 4.5. c.t. Nicolae Albu, op. dt, p. 152-153. . 46. Arh. st. Bu�ureştl, Colecţia mlcrotllme dln R.P.U. Magyar Orsz.Agos Iev�ll4r.

(i()

Erd�ly Orsz.ăgos Kormlinyhat6s41!11 Iev�ltil.rak. (Arhivele naţionale maghiare. Arhiva gubernulul Transilvaniei) , F. 293. B. 985, roia 12, f. 314..

www.cimec.ro

.aceste şcoli41• De fapt, curc:;urile de repetilie se desfăşurau în zilele de dumineci şi sărbători in mod alternativ, într-o du­minidl sau sărbătoare cu băieţii, iar in alta cu fetele, de la orele 10 la 12 sau de la orele 1 3 la 1 5. Cursurile se tineau în şcolile comunale, obiectele fiind predate de învăţătorii de la aceste şcoli, iar religia de preotii locali, care, aşa după cum s-a arătat. îndeplineau funcţia de cateheti. Astfel, in ra· JIOrtul Comisiei şcolare a regimentului din 3 decembrie 1 847, se menţionează laptul că in toate cele 44 de comune ale dis­trictului militar existau asemenea şcoli, avînd un numAr de 930 de cursanţi înscrişi, din care 516 băieţi şi 414 fete. Din aceştia au frecventat cursurile 430 băieţi şi 377 fete, în to· 1al 807. Rezullil deci, că un număr de 1 23 cursan\î înscrişi <!in care 86 băieţi şi 37 fete n-au frecventat aceste şcoli'' . .-\ceast!i situaţie, conform raportului, s-a datorat faptului că unii copii proveneau din familii sărace, care au fost obliga­le �ă-i angajeze ca servitori la famliiile de grăniceri mai în­•lărite. O altă parte din aceşti copii, deşi nu proveneau din familii cu totul sărace, au fost opriţi pentru treburile din !IO,podărie, indeosebi la paza oilor şi vitelor în munţi, pă· r int i i lor nefiind in stare a-şi angaja servitori. Jn raport se mentionează că aceşti copii frecventau de fapt şcolile de re­petitie pînă prin luna martie, dar celelalte luni ale primăve­rii şi \"erii, le petreceau in munti. la păzitul oilor şi vitelor. Astfel, ei nu puteau să se prezinte la examenul principal de slîrşil de an din iulie, fiind trecuti în rîndul celor care n-au frecventat". Este de remarcat faptul că frecventarea şcolilor de repetiţie era obligatorie şi pentru absolventii şcolilor tri­viale care nu-şi continuau studiile, exceptie făcînd doar fiii de ofiteri şi funcţionari. Aceştia se considera că au condiţii în familie pentru a primi instructia şi educana necesară.

Din acelaşi raport rezultă că toate şcolile de repetitie formau o singură clasă, iar cursanţii fiind români, predarea tuturor obiectelor se făcea în limba română. Referitor la obiectele de predare, acestea erau cele din şcolile comunale (nationale) şi anume : religie: citit: scris: socotit (cele 4 ope­ratii): obligaţiile tineretului grănicerec: caligrafie: horticul­tură: pomicultură: apicultură ( teoretic şi practic): compuneri în scris50• Rezultă deci, că şcolile de repetit ie aveau drept scop, tocmai repetarea şi reîmprospătarea cunoştinţelor ob· tinute in şcolile comunale pentru a fi mai consolidate şi asl­fel a nu fi uitate de tineretul grăniceresc.

t'l. lbi4em. ta. Ibtdem, f. au . .u. Ibtdem, t. 318. 50. Ibidem, t. :ne.

67 www.cimec.ro

Ca şi celelalte şcoli de pe teritoriul regimentului. şcoli­le de repeli�ie aveau ca supraveghelori pe comandanţii de companie, pe ofiterii şi subofiţerii comandanţi de statiuni şi pe juzii (primarii) săteşti, iar forul superior care organiza, indruma şi controla activitatea lor, era Comisia şcolară a regimentului.

In acest fel se prezenta •ilua(ia învăţămintului în di•;­trictul militar al Năsăudului in preajma revolutiei de la 1 848--1849. Desigur, lucrarea de faţă nu are pretentia de a fi elucidat toate problemele referitoare la această temă, ea urmărind îndeosebi valorificarea documentelor mentionate. care pot aduce o contributie modestă în acest sens. Astfel, ) pe baza datelor şi faptelor rezultate din acestea, se poate afrima cu certitudine că situaţia învăţămîntului din acest district în preajma revolu�iei, ca şi în perioada anterioară, ( era mai bună în raport cu cea din alte regiuni ale Transilva­niei. Adunind cifrele referitoare la elevii înscrişi in şcolile din graniţa năsăudeană în anul şcolar 1 846-1847, constatăm că numărul acestora se ridică la 6.274, din care 4.773 le-au frecventat cu regularitate, iar 1 .501 numai parţial, in timpul semestrului de iarnă, ceea ce, la o papulaţie de circa 40.000 de locuitori cît aveau cele 44 de comune, reprezintă un fapt demn de luat în seamă.

Este cunoscut prestigiul de care se bucurau şcolile din acest ţinut, datorită organizării şi nivelului la care se aflau. "Nu există regiune sau judeţ din ţara noastră - scrie pro­

; fesorul Nic;,o!_!l� Albu - care s-ar putea compara, în organ i­l zarea şi fun-cţionarea şcolilor româ"eşti din secolul trecut cu ·, "Ţara Năsăudului""· Această situatie s-a datorat "militari-

zării'' districtului, dar mai ales sacrificiilor materiale şi jertfelor de sînge ale grănicerilor năsăudeni, interesului de care ei au dat dovadă In ridicarea de şcoli şi asigurarea unor conditii corespunzăloare pentru functionarea lor. Aces­te sacrificii sint cu atit mai mult de apreciat, dacă se iau in considerare posibilităţile materiale modeste de care dispu­nea populaţia din acest district, ca urmare a terenului în cea mai mare parte muntos şi deci, puţin productiv.

Un rol însemnat in progresul lnvăţămintului din acest ţinut I-au avut fără îndoială o serie de dascăli destoinici, în­sufleţiţi de idei înaintate, care peste îngrădi riie impuse de · autorităţile habsburgice, au ştiut să cultive sentimentele pa­triotice in rindul tineretului grăniceresc. Intre aceştia, un loc de seamă î l ocupă Ioan Marian, directorul Şcolii <mperioare

51. VIrgil Şotropa, Pagini memora�/le din la•UI, fn "Arhiva someşanA", 3, 1!125, p. 9.

52. Nicolae Albu, op. cit., p, 147.

68 www.cimec.ro

din Năsăud şi preşedintele Comisiei şcolare in perioada 1 834-1846, iar apoi Moise Panga, care i-a continuat opera. Activitatea lor neobosită era stimulată de dragostea faţă de acest pămînt şi oamenii lui, care meritau o soartă mai bună.

Pornind de l a un astfel de considerent, dascălii din şco· JiJe districtului militar a l Năsăudului, au făcut din aceste instituţii adevărate focare�e patrio · ă , contribuind din p l in la dezvoltarea conştiinţ.ei il wnale în rîndul qrănicerilor, care în timpul revoluţiei vor lupta ală­turi de intregul popor român pentru eliberarea socială şi na-1ională.

LISTA CU MATERIALELE ILUSTRATIVE

Pentru a releva importanţa care se acorda caligrafiei în şcolile de pe teritoriul regimentului, redăm în cele ce urmea­ză, cîteva exemple de scriere caligrafică.

Foto. nr. 1 reprezintă textul scris ln limba germană de Ioan Urs din Marginea, elev Ia Şcoala superioară din Năsăud, avînd virsta de 14 uui. Textul are următorul conţinut :

chia�·�:=�a���

etn����iat�i��

d tli���ă�t:�:

u�;�e�u��i �����

r�����ii iJ�\�lri����

şirile şi calitătile lor, chiar dadi nu sint cunoscuti imediat de către lume -;i trăiesc necunoscuti" ..

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7, 8. 9. 10. Şt.:oala superioară din Năs�ud Ioan Urs din Margina Ja 28 iulie 1842 !n virstd de 14 <mi, elev din 1840

www.cimec.ro

Poto nr. 2 reprezintă textul in limba germană scris de Amafitl PPlcsich, c/evd /a Şcoala germană de lele din Ndsăud, avJnd v1rsta de 10 anf. Tcx/01 are următorul continut :

.. Nu fii obosit şi net Abd.'!tor, dacă intr·o lucrare grea nu poti �d inuintczi repede. Foloscşte·ti toate fortele pentru a·ti exercita mcserioJ, dar s6 nu o distrugi prin grabă".

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8, fl. 1 0. Niisăud, la 31 iulie 1 842 Amalia Peicsîcl1

10 I. a. b. d. Sch. l R'l:l

, :J � /(iiJI t N d 1?17/t J I/Ir/ !

1 7/! t ft flf !li It t;//1 F r. ({ , 1 mlirtrpll 1 111/H M 111r IJI j. ' ill !lU11f,t1//l tit 1 11 il 17�1

1/1 jl( /11 1 ( J Yll ·; ltrP{rt

Fplo nr, 4 reprezintă textul în limba română scris de Petre Neamt. cic-v la Şcoala comunalU (naUonală) din Zagra, aVtnd v1rsta de 10 ani.

70

www.cimec.ro

l'oto nr. 3 reprc'1.intă tcxluJ scris ln limba gcrmand de loan Tilicni elin S1nlioana, elev la Şcoala lrivia/6. din Monor, avlncl virsta de 11 ra:i Textul are urrndtoru/ continut :

.,Li!. toate livezile, fie că ou fost nou infiintate snu deja de mai d<·· mult au fost întrebuinţate· pentru producerea ierbii, un bun gospodar tn:•· buie sli înlăture piedicile care se opun unei bune productii de i'arbă. El trebuie să foloseasc-1 mijloace care stnt apte a face să crească iarbă bt• ­nă, in cantitate. Piedicile produe!ici de iarbă şi mai ales ale soiurilor bune sint mcşchii frccventi ".

Nr. 1 . 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. !J. 1 O. Şcotthl trivială din Mon01 la 20 iulie 1847

Ioan Titieni din Sîntioana in vîrstă de I l aui

Aşa după cum rezultă din cele de mai sus, textele care se dădeau elevilor pentru copiere, aveau caracter moral·e· ducaUv sau economic·gospodăresc.

71

www.cimec.ro

� <O ANEXA

Orarul săptămînal de la Şcoala superioară din Năsăud pe semestrul de vară. Anul şcolar 1846-184i Ora LUNI MI\RŢI MIERCURI .JOI VINERI SIMBATA

Cls. l. (Inainte de- maSd) 1 . C'i lire şi tractn- Cilire şi Lrt�duc:c- Caligrafie !)i cn- Ci t ire ,; lradu - Cilir e ,; tradu- Cilire ,; tradu-

cNe din limba re din limba g·�•- reclart" cere din limba cere (silaiJizare C€'fe (silabizarc gNmand IT!<ID5. germanA pe de roo;l) pe de rost)

2. Caligra fic c;i c< - lnv<ii1area Religie Gramalica limbii Religi e Gramalica limbii rC'dare calehismuln i germane şi ro- gPrmane ,; ro-

mâne ma ne

(clup<i masei) 1. Cuvinte gNmanc Calcul mintal �i Cuvinte germa ne Li ber Caligraric şi co- Calcul mintal �i

2. şi romAne cu cifre şi romane

C<�lcul mintal �i C�amalica limLii Cilire şi tradu- Liber ru cifre gc>rmane şi ro- cere din limbd

mllr!c.> germana

reclare cu cifre

Calcul mîn tui !)i InvAUltura calc-cu cifre h ismului

C/s. a lf·u (1nahllc de nwsă l 1 . Ortografie

2. R(!ligie

Gramatica limbli germane şl ro· mâne

Cu\o·inte toi pro- Cilirc şi traduce· Gramalica lb. Tabelăr şi mici poziUi germanC" re din limba ger- german e şi roma- adrese mililare �i române man.ll . cu aplicfl.­

rea regulilor gra­maticale

SrriN(! după d;c- l nvă larea cat<.'!· lnvAtarC"a eate- Scriere dup;l dic- CHil şi tradus di n lat şi analiza hismului hismului Lat şi analizA lb. germanA ..:u

aplicarea grama­licii

www.cimec.ro

.., w

Or• LUNI M,\RŢI MIERCI!IU JOI VI !\fERI SIMBATA (dupd masă)

1 . Callgrane .şi CiJlcul minldl ş i Ortografie Liber Religie Gramalica lb. corectare eu rifre germ. ş i român�

2. Calcul mintal �i Caligrafie şi lO- Scriere> dupa. dic- Liber Calcul mintal .:;;i Scriere dupl dic-cu ci'rc TC"clarc tel şi analizA cu cifre lat şi analizli.

Cls. a III-a (lnainle de masă) l . Citire ş i tre�ciu- Grdtnalica lb. Compuneri de Cilirc şi tradu- Cilire şi tradu- Gramtica limbii

2.

3.

(dupd masă)

c:erc din lb. germane germ. c u aplic. rcg. gramat ic.

acl(.3 oficiale cere elin Ib. germ. cere din lb. ger- germane cu aplic. reg. gra- manli. cu apH.-. matic. reg. gramalic.

R0ligic şi islo- Scriere dupd dH:- Matematică T<tl.)(>ldri Scrie>re dupii dic- Scriere dupli dic-ria bibliei tat şi analiza (Tabele slalis. �i lat şi analiza: Lat şi analizli

acte mililarej

Calehismu\ im- Invitarea Cale-preună cu ci;;. hismului impreu-IV n4 cu cls. IV

1 . lndatoririlc> supu- Citire ş i Irad. d i ra Geografia Tran- LibN Cnligrafie şi C"Cf- Traducere �i �ilor lb. germ. cu u- silvaniei şi in-

plic. TPU. gram. Irod. in geogrtJ­fia univers.

Ccllcul cu cifre Caligralie şi co- Cc�ligrafie şi co- Liber redare reclare

C/s. a /\'-a (lnainle de masd)

cPtare n<tlizl din lb. {!Nmanli

Cc�lcul cu cifre Compuneri olki· ale (acle ofic:a­le)

1. Ştiinte naturale Ştiinte n .. turulc Geograna monar- Gramatica lb. MaiC>Inalică Geografia monar­hiei habsburgice biei habsburgire germ. şi ortogra-

fie

www.cimec.ro

;:! Ora LUNI MARŢI MIERCURI JOI

?. Religie şi isloria Serviciul de ge- Olire ş i lradu- Planimctric bibliei, împreuni niu cere din lb. cu cls. III germ. cu pove�-

Lirca cuprinsului

J. Schi le de teren Schite de INen Schile de teren Liber

(clupd masd)

J . Caligra.lie şi co- TabeUiri rectare

Caligrafic şi co- Liber rcctarc

2. Matematica (pro- Compuneri in Horlicullura, a- Liber pozitiile simpl.:- scris personale şi gricullura, legu-şi compuse) oriciale micullurl. Intoc-

mirea de gar-duri ' i i

VINERI SIMBATA

Istoria Transil- GramaticA şi or-vanici şi uninr- tografie �aHi

lnvlitarca eate- lnvăldrea calc­hismului împreu- hismului impreu­nA cu r:ls. a III-a nli cu ds. a III-a

Anali"la �i lor- AnaUt.:a şi lor­marea propotilii- marea propozilii­lor in Ib. germa- lor in lb. germtt-nă. nâ.

Compuneri !>Crise Creşterea v ilf"lor -;.i apicullura

ODS. : Lunea şi vinerea de 1;1 nrelc 4 pîni la 5 rlup4 masA se va preda instruclia militar�.

www.cimec.ro

;;l

Ora LUNI

Orarul sAptAminal de la Şcoala germanA de fete din NAsAnd, pe semestrul de varll. Anul şcolar 1846-1847 MARŢI MIERCURI .101 VINERI SIMBATA

1 nainte de masd 1 .

2.

3.

Dupd masd 1 ,

2 . 3,

Religie (pc ron- Calcul m i n t a l Religic fesiuni)

\.ramalica lb. Reguli de orto- Calcul mintal germ. şi sniere grdlic C"U cifre dupl didal

Lucru manual Lucru manual Lucru manual

Gtamalku Iim- Cramatidi. şi seri o; Silo.bizarc> şi ri-bii germane după diclarP. lire

_,j C"i:!lcul minl<ll

Liber

Sllabizmc şi < i- Calcul minl<.�l LÎTC'

Lurru manual

Caligrafie şi co- Calcul mintal �i CAiigrafie şi co- Liber Caligrafie şi ro- Calcul m i n 1 a l

T<'clarc nt cifrE" rcctarc T<'dare

Lucru manual Lucru manual Lucru mt!.nual Liber Lucru manual Lurru manudl

Lucru manual Lucru manual Lu<.·ru manual Lucru manual l mpl<•lilul de p.!.i- lmplelilul de pA-ltirii de paie Ul.rii de paie

www.cimec.ro

;;l Orarul săptăminal de la şcolile trlvlale, pe semestrul de vară. Anul şcolar 1846-1847 Ora LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI SIMBATA

( 1 nainte de masU)

1 . Sectia super. Sectia super. In- Sectia super. Re- Sectia super. Sectia super. Ambele sec�ii la daloririle supu5i- pelarea cunoştin- Exerci1ii gradale Calcul mintal şi un loc: calcul lor. Secţia inler. telor de religie de compunere in cu cHre. Sectia minlal şi cu cirre

Gramalica lb. germ. şi scriere orlogr. Secfia J·n­lru. Calcul cu d­Ire

C:aligrarie şi istoria bibhei scris. Sectia in'. inl. Caligrafie (ambele seclii) Caligrafie

2. Sectia super. Ci- Ambele seclii : c;- Ambele sectii : Ambele seclii ; Sectia super. Ca- Ambele seclii : tire şi traducere lire şi traducere caligrafie şi co- ci lire şi traduce- ligrafie. Secfja in- c:ilire şi traducl!-

J.

din lb. germ. Sec- din lb. germanei rectare re din lb. ger- ler. Calcul min- re din lb. ger-tia infcr. Caligra- şi analizA mana lai şi cu cifre mcmă fie

Seclia super. Ca- SectiaJ super. Gra- Sectia super. Gef)­ligrafie. Sectia in- malica lb. g_erm. grafia Transilva­ler. : Citire şi şi scriere după niei. Secţia inler. traducere din lb. rliclat. Secţia in- l nv!tarca pe d� germanli. fer. lilvA!area pe rosl a cuvintelor

de rost a cuvin- germ. şi romAne telor germane şi scrise pc tablA române scrise pc tablă

SeCtia super. Gra­malica lb. germ. şi scriere tlupd diclal. Sectia in· Jer. Invillarea pe de rost a cuvin­telor germane ';ii române scrise pe tablă

Sec{iQ super. Gra- Ambele seci ii : malica lb. germ. Cuvinte şi pro­şi scriere dup:i. pozilii. scurte in dictat. Sectia i:J· lb. german� fer. InvAtarea pt• de rost a cuvin-telor germane şi române scrise pe tabl.!l.

(Dupd masd)

l . Serj i a super. A - Ser:{ia super. A- Sf'ctla super. Cu- Liber naliza dictatului naliza diclatului rectarea scrisului de dimineal4 şi de dimineală şi traducerea lui traducerea lui

Sectia super. A- Ambele seclii : na.liza şi Irad. dic- Invli.larea religi­tatului de dimi- ei şi a calehi�-neaiA mului

www.cimec.ro

::l

Ora

1.

2.

LCNI MARŢI MIERCURI JOI

Sectia inler. In- Sectia Jnfer. Si- Sectia inter. Cal-vll tarea pe de labizare eul mllal rost a cuvinlelor germane şi ro-mâne scrise pe labli

Sectia super. Cd.l­cul cu cifre. Sec­tia Jnler. Calcul mintal

Sectia super. Cc!l- Ambele seclii : Liber ligrafie. Secţia Apiculturi şi po-in/er. Calcul min- micullur5, leore-Lal lic4 şi praclicA,

dup3 cum per­mile timpul

VINERI

Sectia inler. Si­lahizare

SIMBATA

Sectia super. A- Ambele seclii : n;:o.liza şi Lradu- lnvilarea religi­cerca diclatului ei şi a calchis-de dimincati. mului Sectia infer. Si­labizare

085. : Instruclla militara. ordonata de forurile superioare se va face in afara orelor de şcoală, de 2-3 ori pc sâpl� .mlnll, tn prezenla tnva tătorulut de dtre un subofiter.

www.cimec.ro

Ci!

Ora Ll '"l

Orarul săptămînal al şco111or comunale (na!lonalel pe semestrul de vară. Anul şcolar 1846-1847

MARŢI MIERCURI JOI VINERI SIMBATA

lnajnte ele musd 1 . Religie după c n - 1 ndaloririle tine- Religie dupA ca- Scriere dupci dic:- Religie după Cinlece biseri-

2.

t�hism relului grănicc- Lc>hism lai lf'hism f('S("

ceşti

Calc:ul mintal Scriere dupA dic- Caligrafie şi co- Indatoririle ti11e- HorUcullură, c:- Explicarea evan­tai reclare rei ului granice- piculluri şi grlli- gheliilor sau po-

T<"SC din!rit vesliri din isto­ria bibliei

3. Caligrafic şi co- Silabizarc şi ci- Ccllcul mintal �i Cilirc din ma- InvAtarea pe d<' Explicarea evan-rectare Lin:> cu dire nual rost a unor pro- gheliilor sau po-

(Dupd masd) 1. Silabizare şi cili- Silabizare şi citi- Silabizare şi cili- Liber

re din istoria bl- re din istoria bi- re din istoria bi-

2.

hliei sau pove.s- bliei sau poves- bliei sau poves-Lirea pasajelor lirca pasajelor lirea pasajelor respeclive. Dacă rcspeclive. Dac.ll respective. Dac& Iim pul este fru- limpu 1 este Iru- limpul este fru-mos : pomicull�t- mn'i : pomicullu- mos : pomicullu-rA. apicullurl şi ra, apicullurl şi ră, apicullur4 şi grAdinAril praclic grădinllirit practic grildinAril practic

Indatoririle line- Calcul mintal 'ii Calcul mintal şi Liber retului grlnice- cu cifre cu cifre resc

pozitii scurte. �Jeslirl din isto­ria bibliei

Silablzare şi ci- Catehismul s�u Lire explicarea evan­

gheliilor sau po­vestiri potrivile din istorid bibli­.;

Indatoririle line- Calehismul retului grlnicc- explicarea evan­rcsc gheliilor sau p-"l-

\·esliri din istoria bibliei

www.cimec.ro

Un pr ofesor dar wlnlst din sec olul trecut - Al'temiu Pu!Jiiu Alexi (1847-1896) -IULIU MOIIARIU

Academia R.S. România a aniversat, în toamna anului 1973 (oct.), printr-o sesiune de comunicări comemorative, pe primii români doctori în biologie. Printre aceştia a fost şi dis­tinsul profesor de ştiinte naturale de la gimnaziul român greco-catolic, sau. după numele actual Liceul George Coş­buc din Năsăud, Artemiu Publiu Alexi. S-au împlinit 100 de ani de cînd a fost numit (în 1873), profesor la Năsăud şi de cînd şi-a promovat doctoratul în biologie la Graz (in 1874. 26. IX). Mi-a revC'nit mie onoarea de a prezenta adivitatea fostului naturalist, fiul plugarului grănicer, Precup Alexi şi al Pelagiei, născută Pop. din Sîngeorz-Băi.

CP a însemnat arest multHateral, entuziast ş i dinamic fiu de muntean somcşan, devenit profesor nasăudcan, pen­tru promovarea spiritului evolutionist, materialist în ştiinţa şi cultura românească, din secolul trecut, nu numai din Ar­deal. d din întreagă România, este greu de redat într-o pr<'­zentare scurtă, sintetică. De aceia trecem peste perioada pri­mei şcolarităti. şi-1 urmărim începînd de la universitate.

La Viena şi Graz. Ca bursier al fondului şcolastic grăni­ceresc din Năsăud, se înscrie la specialitatea stiintele naturii a univC'rsitătii din Viena ( 1 868). Determinantă în orientarea naturalistică a lui Alcxi. a fost influenta distinsului dascăl şi merituos pomolog, Iosif Georgiţă, d<' la şcoala trivială din Sîngeorz-Băi. In grădina pomicolă a ş.colii sîn�Jcorzene, unde Plevii făceau aplicatii practice, coardele pasiunii pu�<· în vi­bratie. de GPorgită. au dus la formarea naturalistului de mai tirziu.1

1. MoisJJ I.: Figuri grAnllereştl nAsAudene - Arlemlu P. Alexl. ArhJ�·a som("­şonA. 24, NAsAud, 19311, p, 236.

70

www.cimec.ro

La Viena, unde erau .. profesori foarte ademenitori şi prie­teni, cu care nu te mai săturai să stai de vorbă'',' Alexi a fost ales ( 1869) secretar general al societăţii literare-sociale . . Ro­mânia", a studenţilor de aici.' In sinul studcn�imii se purtau discuţii foarte vii şi pasionale pentru unitatea culturală a tu­Luror românilor. Ca urmare asocia�ia lor s-a contopit cu ,.So­cietatea ştiinţifică l i terară" ( 1871 ) , luind numele de .,Româ­nia Jună", sub preşedinţia lui Ioan Slavid.' Mai tirziu şi aceasta fuzionează cu . . Junimea" stabilită la Iaşi. Din fră­mîntările de la Viena pentru unitatea culturală a românilor şi pentru dezvoltarea unei limbi unitare, studentimea româna solicită printr-un memoriu, ministerului austriac al invă�ă­mintului, infiintarea unei catedre dP limba română la univer­sitatea din Viena. Forul competent a aprobat o docentura. Continuînd acUunea cu consecventă şi presuasiune, studcn­ţimea c<:>re . . Aslr<'i" să recomande o persoană bine pregătită şi totodată să-i complecteze, cu o subvenţi<', salarul de la docent pînă la nivelul salariului de profesor universi tar.;'

Sint necunoscute cauzele ce I-au determinat pe Alexi să părăsPască atmosfera d<' la Viena şi să tr<'acă la Graz, unde obţine diploma de absolvire ( 1 873), iar pestp un an, după promovarea riguroaselor obligatorii, doctoratul. Poate să fi fost atras d<' un alt grănicer, Paul Tanco, din Monor, primul român doctor în matematici, sau ele formula promovării doc­toratului numai pe baza celor trei riguroase, fără teză. Ca student la Graz, scrie citeva articole in gazeta . . F<>deraţiu­nea", din care se reflectă frămintările social-naţionale. Asu­pra lor vom reveni.

Profesor la Năsăud. La inceperea activităţii lui de profc•­sor, liceul din Năsăud abia împlinise un dercniu. Predar0a ştiinţelor naturale se făcuse pînă atunci la intimplare, prin persoane fără pregătire ştiinţifică şi netitrate. Cit despre do­tarc nu avea nimic din cele nccesar0 unei predări didactice intuitive. Lipseau nu numai mij loacele pentru demonstratii vizuale concrC'te, ci şi atmosfera naturalistică, predecesorul său fiind un teolog.'

Predind la catedră geologie, mineralogie, rristalografie. botanică, zoologie, chimie, fizică, a trebuit să organizez<> to­tul. pornind de la inceput, spre a crea bazele unui învăţă­mînt ştiinţific, realist, astfel incit fii ţăranilor. care formau majoritatea populatiei şcolar<> să inţel<>agă relaţiile legic<'

80

2. Slav Ici I. : Lumea prin care am trecut, Bucureşti, 1930. p. 61. 3. Molsl.l 1., l.c. 4. Slavlcl 1., l.c. p. 80. Data fuzlonArll este indicatA vag de Slavlcl la 1169 şi nu

se potriveşte cu cea IndicatA de Molsll. Dar o Inadverten� se e.!IA şi la Molsll. deoarece .,RomAnia .Juna" se contopeşte cu ".Junimea" de la Iaşi, tnlllnţntA Ia 1864. şi a existat pinA In timpul celui de-al doilea rAzboi mondial.

5. Motsll 1., I.c. 6. Molsll 1., t.c. p. 237.

www.cimec.ro

dintre fenomenele naturii şi interacţiunile lor obiective, tot­odaotă să-i captiveze şi să le stimuleze dragostea de natură, spiritul de observaţie şi judecată logică.

Prin concepţiile ştiinţifice şi pregătirea superioară, ca şi prin metodica folosită In predare se distanta categoric, enorm de predecesorul său şi de la Inceput a cîştigat ascendentă. prestanţă şi stimă In fata elevilor săi.

In activitatea de dotare cu o bază modernă de predare, este neobosit. Nu numai planşe murale pentru toate discipli­nele ce le preda, ci şi animale naturalizate, plante conser­vate, eşantioane de roci şi minerale, primite de la minelc din Iacobeni, prin directorul acestora Manz ( 1033 bucăţi), apoi aparate de fizică, utilaj, substante şi reactivi chimiei. La pcn­sionarea sa, in 1894, toate acestea constituiau un inventar cuprinzător de 5473 de obiecte.'

Consecvent ideii de lmbogăţire a liceului cu mijloace complementare de învătămlnt a instruit şi ajutat pe elevii săi să pregătească modele cristalografice, stereometrice, să re­colteze şi să prepare material de plante pentru conservare. Cu astfel de realizări liceul · a participat la expoziţia !nvăţă­mlntului românesc din Ardeal, organizată de Astra, la Sibiu ( 1881 ) . Juriul expoziţiei a decernat liceului premiul doi, o me­dalie mare de argint şi o diplomă d<' onoare clasa Intii.

In spiritul aceleiaşi conceptii de modernizare a învătă­mlntului naturalistic a intemeiat, pc lingă liceu, o grădină botanică ( 1875), In care a ajuns să cultive citeva sute de plante. Numai speciile lemnoase, arbori şi arbuşti, procurate de la Viena s-au ridicat la 74. Plante de munte i-a transmis botanistul Florian Porcius, iar grădina botanică din Cluj, prin directorul ei, Augustin Kanitz, i-a trimis mai multe specii de seminte.

Excursiile cu caracter didactic făcute cu elevii în împre­jurimile localităţii completau arsenalul mijloacelor instruc­tiv-educative pentru cunoaşterea şi înţelegerea naturii d<' către elevi.

Manualele pentru şcolari sînt introduse din România : bo­tanica şi zoologia de O. Brandza, sistematica de Naianu, ge­ologia de Mihăilescu,8 fizica de P. Poni. Pentru unele disci­pline a scris el însuşi notite de predare, ca geologie geo­gnozie, cristalografie, morfologia plantei, păstrate in manu­scris la Arhivele Statului din Năsăud.

Dacă ţinem sama că, la alegerea proprie, a mai predat şi poetica şi gimnastica deducem că nu era un visător, ci un spirit cu o gamă largă de rezonante psihice şi mari posibili-

7. Proces verbal de predare, redactat cu ocazia pensionArii lui Alexl. Arhivele stalulul, NAsAud, Fond A.P. Alexl.

8. DupA o notA a librArie! Samltca, din Craiova, Alexl a comandat 10 exempla· re dln Geologta de MlhAUescu.

lf - ,.Arhfva Some,an4" 8 1

www.cimec.ro

tati didactico-metodice. Intre sublimul simfoniei cromatice şi dinamice a naturii şi armonia plină de farmec a poeziei găseşte afinităţi de un realism indisolubil.

In educatia tineretului şcolar introduce spiritul de ordi­ne şi disciplină din timpul granitei. desfiinţată la N!i.săud, spre a forma buni patrioti şi cetăţeni conştienţi de menirea lor in societate. lnzestrlnd elevii cu modele d<> puşti de lemn şi chipie, la exercitii gimnastice, demonstraţii şcolare festi­vc, la aniversări, maialuri, retrageri cu torte, mindria, dem­nitatea şi seriozitatea acestora erau potenlalc.0 Demonstra­ţi i )<> festive corelate cu programele cultural-artistice, la care participau intelectualii şi plugarii din jur constituiau mijloa­ce de propagandă ce au ridicat nu numai prestigiul liceului ci totodată şi nivelul cultural al \inutului, unitatea coştiin\ei nationale şi social<', amplificînd ponderea revendicărilor de masă.

ln amintirile foştilor săi elevi a lăsat urme adinci, lumi­noase•, pline de admiratie, pretuire şi dragoste. La vîrstă îna­intată, profesorul Iuliu Moisl. patriarhul de la Năsăud," il cararteri?.a astfel :

. . Alexi a fost un profesor priceput, foart<' activ, de o fru­moa!-iă cultură şi c-u mare dragoste dP înainlarea neamului. 0<• aceia a şi publicat multe articole prin reviste şi ziare, a ţinut mnfNinte şi a scris căr\i bune, a făcut multe <'xcursii ştiintilice. Era om de ştiintă dar şi mare nationalist. . . Toata acc•astă artivitate frumos organizată şi cu mare pricepere în­făptuită a avut o foarte puternică influentă asupra elevilor. In ce mă priveşte nu numai ca mi-a <kschis gustul şi plăce­r<'a pentru ştiintă dar mai tîrziu am imitat foarte multe din cC'ea ce făcuse Alexi la Năsăud, in cariera m<'a de profesor, î n ce priveşte metoda şi prorurarea mal<'rialului didactic, a obiectelor nercsan� la predarea ştiint<'lor naturale".11

PrC'otul Anton Precup, un alt fost dev al lui i\lexi, in dis­cursul funebru tinut la inmormintarea ac-c"ituia, în RC'brişoa­ra, i5i creion<'ază astfel dascalul : . . Ca discipol al său nu pot uita două însuşiri C'SenUal<" in caracterul său de profesor : iubir<'a fată ele elevi şi sirguinta <'Xemplară . . . La catedră preda c-u atîta însufiP�ire şi spirit de> jertfă incîl C'levii il iu­beau şi il admirau. Mare a fost d<•cep�ia tuturor cînd s-a îm­bolnăvit şi apoi a fost pus î n disponibilitat<'. iar după mai bine d<' un an şi-a dat sufletul. . . Să-i aducem tributul ele r<•­runoştinlă de stimă şi dC' onoare pentru vrednicia lui în viată"Y�

9. Pret"up E., Profesorul Dr. A.P. AleKI. .. Ardealul". Bucureşti. 14 III 194.2, p. 1 !'1 5: şl Precursorul premllltArlel <.le azl. Ce\"& despre Dr. A.P. Alexl, .,Unl­rl'a'·. 17 r 1942, p. 2 şi 3. 10. Morarlu 1., Patriarhul dela NAsAud, Iuliu Moisll . .. Tribuna Şcoalel", 1939, VI-101, p. 4..

Il. Molsll T.. l.c. p. 248. 12. Arhivele statului NAsAud, Fond E. Precup.

1!2 www.cimec.ro

lmbolnă\'indu-sP de o p�ihonevroză. daloritd unui �O(', aHravat de mai mult<• necazuri moral<' �i materiaiP, între <·a­n' eşPcul cu rea dintîi librări(• la Năsăud . ,Concordia", de pP urma căreia îşi pierde tot ce agonisise în timp de� aproape :w de ani, casă, bibliotecă bogată, colecţii �tiin\ilice, hi c·<'fe un c-oncf'diu de un an ( 1893), apoi agravîndu-i-s<' boala, s<' P<'n�ionează. R<'tras la Rebrişoara, singuratec abandonat !;ii epuizat de• sulerin�ă şi mizerie." se stinge ( 1 7 oct. 1 89G) în vîrstă el<' 4D de ani. Esl0 inmormintat în cimitirul bisericii. undP profesorii şi <'levii lin•ului, pe car<' 1-a st>rvit cu atîta dC'\'otament, i-au ridi<'at un monument funerar d<• piatră.

Factor ln efervescenta sociaf-nationofd. Temperamentul dinamic şi entuziast al lui Alexi nu-şi găsia împlinirea com­pletă numai in activitatea desfăşurată la ca\<>dră, deşi cu multă ardoar<' şi abnegatie, ci aceasta SC' revărsa generoasă, tumultuoasă şi altruislă, pinli la sacrificiu şi in alte domenii . social. na�ional, economic, organizatoric, invătămînt, ocroti­rea pădurilor ş. a.

lncă d<' pe vrPmea studen\iei fusese captivat de mişca­rea declanşată de naţionalităţile din imperiul hbsburgic, ne­recunoscute, împilate şi amenintate de sufocare natională şi <l('snatjonalizare, in urma instaurării duaHsmului austro-un­gar ( 1 867). Pozi�ia românilor afla�i la vest de Carpa�i era cea mai grea. Tactica ei trebuia orientată in două dircc�ii : una pentru consNvare, ca unitate etnicli, limbă şi indepen­dPn�ă na\ionalli, ca populaţie majoritară, şi alta împotriva absolutismului duplicitar şi şovăitor. Lui Alexi. observator perspicace, nu-i scapă mişcările revendicative al<' relorlal l<' naţionalitA\i din imperiu, nerecunoscute şi prinde momente!<' potrivite sii ridice problema româneasd, intrebind : .. n• far românii şi mai ales ardelenii 114 ln mai multe articole din . . Fedcratiunea"15 se ridică in contra greşelilor, delăsării, ti­morării. lipsei de atitudine şi pasivităţii unora dintre ro­mâni. atunci rînd ingerintele desnationalizării se strecoară printre Pi. prin administraţie, şcoală, măsuri economice, po­litică de.

In problemele sociale are adesea puternice accente el<' revoltă şi acuză. Toată mizeria umanli. socială şi na�ională a vremii lui. Vf'Xatiunile, împilările, ignoranta şi obscurantis­mul sunt consecin�f'le organizării defectuoasc. Cauza tuturor relelor de care sufera omenirea sunt : . . Tir anii şi asupritorii. duşmanii luminii şi ai libertăţii. Ei preparli şi conservă in socidate viciul, corup�ia şi calamitli�ile, şi cu ajutorul aces-

13. l.arionesi A .. Amlnllrl despre A.P. Alexl. Arhl\'e\e slnlulul Ntl�liud, Fond A.P. Alexl.

14. ,.Federatlunea" 1970, 49-517 p. 195. t5 . .. FederaUun('a .. uno. 92-494. p. 386-367 ; 1971. 49-517. p_ 234.: 5--471. p. 1 8 :

115---458 p . 59.

83 www.cimec.ro

tora ei uzurpă drepturile şi bunurile cele mai sacre ale oa­menilor şi natiunilor. Numai cînd popoarele deşteptate prin conştiinţa şi puterea intereselor lor sfinte şi suverane vor nimici tirania şi asuprirea numai alunci omul va trăi librr în stat liber".16

Cum în ardeal toate n�dreptăţile asupritoare izvorau d i n dualismul oploşit sub proteclia absolutismului monarhie ca­'" nu pu)tea H atacat direct, ca temă a luptei în contra lui Pste foarte adecvată alegoria li terară, întruchipată în Hgura legendarului Wilhelm Tell, din drama lui Schiller. Ascultind la Graz prelegerile profesorului Adam Wolf, de interpretare istorică a dramei lui Schiller, Alexi germinează ideia po­pularizării acesteia printre români. Captivat şi emotionat de fondul dramei, atît de mult incit făcea. orice sacrificii să poa­tă asista la toate reprezenta\iile piesei, fie ca dramă, fie ca operă, la unele scene cu lacrămi în ochi. Ideia libertăţii l-a stăpînit cu putere de obsesie. Ajuns la catedră, cu febrili tatP şi-a concretizat planul, prin conferinţe publice, articole în periodicele vremii11 şi in cele 1 30 de pagini ale cărţii . . Hel­veţia şi Wilhelm Tel!", scoasă la Braşov ( 1 889), cu unele fragmente traduse de el în versuri, în tipografia lui Teohari Alexi., A.P. Alexi face o însufleţită şi caldă pledoarie pentru republică, l ibertate şi adevăr. Dar frazele lui conţin şi aluzii caustice, privind cercurile diriguitoare in raport cu românii. pe care proiectau să-i desfiin�eze ca naţiune. "Un popor nu poate fi mai criminal de cit atunci cînd încearcă să subjuge alte popoare şi a le impiedica in mersul dezvoltării lor mo­rale şi intelectuale"."

Concluzia la care ajunge in comentariile d�spre Elvetia, unde popoarele s-au dezvoltat într-o armonioasă emulatiE", după firea, aptitudinile şi limba lor naţională, este că pro­gresul nu-i posibil al tfel decît intr-un regim de IibPrtate po­litică, socială, ideologică şi naţională. Urmările libertăţilor sînt reformc>le sociale, poli tice şi religioase, care toate îm­preună facili tează progresul". Cele dintîi popoare emanci­pate - scrie Alexi - ajunse la conştiinţa demnităţii lor, sunt cele elvetiene care constituiesc astăzi Republica confe­derativă Helveţia" ( 1. c. p .9).

Deoarece opresorii românilor proferau calomnii sordide împotriva lor, contestîndu-le orice calităti, spre a le da o replică eclatantă şi viguroasă, publică împreună cu profeso­rul şi vărul său, Maxim Pop, .. Resbelul oriental ilustrat", ti­părit în editura Paul Cieslar, din Graz ( 1 878), popularizînd faptele de eroism şi sacrificiu ale românilor pentru neatirna-

16 . .,Federaţlunea .. 1970, 3-335 p. 9. 1'1' . .,Famllla .. 1888 nrt. 35-37. 18. Alexl A. P., Helveţla şi Wilhelm Tell. Braşov, 1889, p. 6.

84

www.cimec.ro

re ( 1 877). Opera voluminoasă (724 pag.), ca cea dintii apăru­tă despre acest război drept şi onest, realizată după docu­mentele timpului, pe lîngă valoarea morală şi propagandis­tică, a indeplinit şi o fundiune documentară. Pentru străda­nia elaborării, şi valoarea ei şi ca o compensatie morală fată de vexaUunile suferite cu ocazia confiscării fascicolei a doua, de cătră politia din Graz, statul român îl decorează cu meda­lia de aur "Sene Merenti" el. 1.

Cunoscind direct stările social-economice din Austria şi din Elvetia, face comparatie cu situatia românilor ardeleni din secolul trecut, exploatati şi lipsiti de drepturi naturale elementare, ca şi de bunuri, striviţi de oprimare şi ignoran­tă, a militat constant prin conferinte şi prin scris pentru răs­pîndirea ştiintelor pozitive şi a culturii, singurii factori prin care pot fi scoşi tăranii români din starea de înnapoiere, su­perstitie şi bigotism. Intr-o conferintă păstrată fragmentar, în manuscris19 prinde aspE"ctele negative şi indică remediile. Cităm citeva idei din ea : "Filozofia secolului prezent este filozofia realitătii, bazată pe materie . . . Acel popor este mai avut ce prin ştiin\ă sa ştie să exploateze mai bine comori­le naturii, sau acela ce ştie produce mai mult decît are ne­voie să consume". Pe de altă parte dezvoltarea artributelor progresului, ştiinta şi cultura, nu sunt posibile, ori cită pa­siune şi abn<'gatie ar pune cineva, fără suport material. Exis­tă incompatibilitate intre sărăcie şi ştiintă intre lipsuri şi progres : .,una dintre supremele conditiuni de promovare a ( ulturii şi ff'ridrii poporului nostru românesc este . bunăsta­rea materială" zice Alexi. Şi mai departe : "Suntem săraci nu de virtutile cele mai nobile, nu de spirit şi de calităti fru­moasP, dar suntem săraci de nervum rerum . . . de avere. Sun­tPm săraci de grădini in. care să putem cultiva arborii cultu­rii, sunt<'m săraci de institute de invă\ămînt, de economie, de comerţ, de agronomie, de industrie ; suntem săraci că 3 mili­oan<' (de) români nu avem barem o singură şcoală înaltă, un focar de ştiinlă'' (l.c.). Prin contrast citează Elveţia, care la o populatie de 21/2 milioane are 6 univcrsită\i, 47 licee şi gim­nazii, 2� şcoli reale şi industriale şi 700 şcoli elementare.

După el, ţăranul român devin<' în unele împrejurări vic­tima alcoolismului, a bigotismului, superstitiilor şi prejud<'­că�ilor care-I tin incătuşat. . . Preoţii nu-şi fac datoria cu demnitate, cel puUn pentru stîrpirea unor scrieri apocrife, propagatoarc de supersti�ii "cărti picate din c<'r", ce se vin­deau pe la bilciuri, exploatind naivitatea tăranului şi culti­vind bigotismul. Acestea nu erau decît "creatiuni ale unor fantezii bolnave şi corupte prin fanatism religios . . . Produc-

19. Arhivele slslulul NAsAud, Fond A.P. Alexl.

85 www.cimec.ro

tele unui şarlatanism speculator" spune Alexi. In urmă cu peste 50 de ani, pe vremea cind eram elev, ele mai erau obi<'cl de comerţ. In altă parte vorbeşte de . . preoţimea ig­norantă", ce se opune răspîndirii adevărului ştiinţific despre fenomenele naturii.

Adept al darwinismu/ui. Activitate şliinţilică. Toti bio­grafii lui A. P. Alexi i i elogiază meritele de publicist activ. multilateral şi om de cultură, dar cu privire la concepţiile ştiinţifice şi ideile evolu\ionistc şi în deos<'bi a darwinismu­lui, profesat<' şi propagate de el fără rezerve, este prezentat palid şi incomplet. Chiar şi în bibliografia cea mai completă a lucrărilor lui Alexi, dată de J. Moisi1'0 nu sînt m<'ntionate articolele d<' conceptic ştiinţifică, cu excepţia celui apărut în .,Programa gimnaziului pe 1877-1878 . . . " intitulat . . Isto­ria ideilor cosmogonicc şi geologicc". Omisi unea sP poale atribui advNsităţilor ce au dus la risipirea bibliotecii şi a herbarului său, vîndute prin licitaţie publică, dar nu c't'' exclus să fi contribuit la aceasta şi fanatismul agresiv şi dur, plin de răstălmăciri. publicat sub semnătura lui Giorgiu Pas­ca, pc trei pagini în . . Obscrvatoriul" ( 1878), drept răspun' la articolul din . . Programa" gimnaziului. Criticul dovC'dc�t<' mare ignoranţă sustinind că . , istoria s-a început cu 400 ele ani i. Hr . . . . primul istoric a fost Herodot", în sc-himb este plin de fanatism antiştiintilic, imprccaţiuni şi invectiv<' la adresa pro!C'sorilor şi a liceului, din car<' cităm : ,.Această programA este o abnormitate fenomenală, care aruncă un nor negru încărcat de fulgere asupra gimnaziului năsudcan . . . Spiritul in care se educă elevii nu <' alta de cit un Samum (vînt mortifcr) iar gradul culturii corpului profesoral cit '" poate de eronat şi mizerabil".

Tras la răspundere de forul inspcctoral (ordinariatul ) , Alexi, răspunde consecvent şi demn că , argumente!<' teolo­gice nu pot fi opuse argumentelor ştiinţifice, deoarece baZt·­le lor de cunoaştere sunt contradictorii . Ştiinţa se întemeiază pe cunoaşterea prin cercetare, experimentare şi verificare>, pe cînd religia, dogmele se bazează numai pe credinţă abso­lută. Plecînd de la acest con!lict, probabil. a început să scrie un studiu asupra religiilor, păstrat în munascris, falia 48 pa­gini, pe care o mînă streină a scris . . Fragment de studiu fi­lozofic religios".21

Pentru prima dată este prezentat Alexi ,.printre primii ro­mâni adepţi ai darwinismului" în cartea lui N. Botnariuc ,.Din istoria biologiei" ( 1961 p. 5 1 1 ) , într-o paginii şi jumătate, cu numeroase citate. O scurtă şi viguroasă caracterizare face lui

20. MoiAil I., l.c. p. 24.8-250. L a fel Ş I 1n : T. Tanco, Vlrtus romana redlvlva, Bistr-Iţa, 19"13.

21. Ar-hivele 9lBlUIUI NAsAud, Fond A.P. Alexl.

86 www.cimec.ro

Alexi ,.Antologia gîndirii româneşti" ( 1 967), precizînd că acesta ,.a publicat articole ştiinţifice cu caracter teoretic, fi­lozofic în care se situează pe poziţii materialiste şi ateistc"22 (voi. I l , p. 686). Cele 15 pagini, selecţionate din publicaţiile lui Alexi, î i reliefează concepţiile şi poziţia ştiinţifică, înca­drate în curentul care a răscolit secolul al 19-lea şi a cr<"at bazele ce au dus în secolul nostru la ,.decriptarea naturii", cum se exprimă Francois Jacob,23 în domeniul viului.

Activitatea ştiinţifică a lui Alexi trebuie examinată cel puUn sub două aspecte, indisolubil legate între ele : 1 ) al popularizării şi propagării ideilor evoluţioniste, materialiste ; 2) al inv<'stigaUei ştiinţifice propriu-zise şi a organizării ei.

In prima ipostază este adeptul teoriei cauzelor actuale, a lui Lycl, conform dlreia, în geologie, modificările li tosferei produse în cursul crelor sînt rezultatul actiunii factorilor cu­noscuti. ce o modelează şi în prezent. Recunoscind meritele lui Cuvier, în cercetarea fosile lor din scoarta terestră şi in­temeierea anatomiei comparate, î i scoate in evidenţă greşe­lile de interpretare a lor, cînd presupune separaţia totală a animalelor dintr-o eră faţă de cele din altă eră şi de cele actuale. Ideile cuvierricnc, rupte complet de unitatea proce­selor naturii consti tuiau "o fantezie preconcepută <>ra toatd argum0ntajia explicatoare"." După Cuvier, pămîntul poseda o forţă deosebită care nimicea toate . . crca�iunile vechi. . . in­locuindu-le cu altele noi. . . Aceasta este originea pol'tică despr0 creaţiunea lumii împrumutală din Genesis S!!U Cartea Facerii a lui Moise".25

Odatli cu prezentarea problemelor de cosmogonic, geoge­neză şi antropogeneză, care au frămîntat omenin•a din toate timpurile, cautli sli popularizeze şi o explicaţie cu privire la originea religiilor. Ideile cosmogonice şi rcferitoarl' la origi­nea vietii şi a omului, au variat la diferite popoare, în raport cu gradul de culturii şi d<' evoluţie a societăţii ome­neşti, cu Jocul, cu timpul şi cu condiţiile ecologice ale m<'­diului de existenţă. In general ele au fost şi mai sînt bazate pe 0resuri, pc concepţii primi tive, naive, bizare, fanteziste, metafizice, dar aceste idei ,.deveniră pentru popoare dogme şi ca atare au format baza rc1igiilor"20 scrie Alexi.

După fosilelc din scoarţa pămintului, inclusiv cel<' llomi­niene, ştiinţa a stabilit că speciile vegetale şi animale s-au dezvoltat paralel cu evoluţia plimîntului. ,.Teoremei<' de transformaţiune - spune Alexi - ale lui Lye/ întră în depli­nă armonie cu teoremele biologice de descendenţă ah' lui

22. AntoloRia gtndlrll romAneştl, Bucureşti, 1901, Partea a 11-a. p. 686. 23. Francola Jacob. Logica vi ului (lrad.), Bucureşti, 1812. 24. Antologia gAndlrll romAneşll, Bucureşti, 1907, Partea a 11-a. p. 6P7.

25. L.e. p. 888. 28. L.c. p. 897.

87

www.cimec.ro

Lamarck, Gollroy Saint-Hilaire, Goethe, Oken ş.a., dezvolta­t<' şi complectate cu o profund! logică şi cu mare agerime de Charles Darwin, cu toate consecinţele lor cu privire la fosile şi la originea omului"." In esenţ.!, după toate demon­straţiile şi probele de evoluţie, fiinţele s-au dezvoltat, unele din altele succesiv. supuse luptei pentru existenţă, adaptării sclecţiunii naturale şi eredităţii, constituind .. uni tatea lumii organice a cărei lanţ se termină cu omui".2A

Metodele ştiinţifice moderne de investigaţie. notorii în lumea specialiştilor, permit determinarea vîrstei fosi lf"lor şi a rocilor cu mare aproximaţie şi pe baza acestora cronologi­zarea geologică, împingînd evoluţia terestră în urmă pe o perioadă de 5 miliarde de ani, evoluţia biologică la 3 miliar­de de ani şi însăşi evoluţia omului pe mai mulle milioane, astfel încît se confirmă veracitatea căilor pc care a pornit ştiinţa in secolul trecut pentru depistarea adevărului.

După Alcxi. religiile explică într-o formă poetică, puerilă existenţa fenomenelor din natură. ·spre deosebir<' de religii : . . Ştiinţele exacte prin profundele analizări a disciplinelor na­turii, eliminînd fiintele fantastice, le-a inlocuit cu forţele adevărate ale naturii. care nu apar mai mult in forma copilă­rească, bizară în ornamcnle portice, ci în forma şi ralitatea lor poezia adevărată a nalurii".20

Apreciind acest aspect al activităţii ştiinţifice a lui Alexi, S<' impune să-I raportăm la timpul, spiritul şi mediul social in care a trăit şi a lucrat, iar în corelaUe cu acesta să ne gîndim la implicaţiile şi mai ales la necesităţile unităţii re­clamate de situaţia politică a românilor din imperiul habs­burgic dualist, austro-ungar. Dacă Alexi a fost în ştiinţă, in s('(·olul al 1 9-lea "rei mai zbuciumat dintre cărturarii arde­IC'ni, oscilînd intre ştiinţele C'Xacle şi rele isloricP, între cer­cetare şi răspîndirea culturii", cum observă Emil Pop,30 se mai poate adăuga, fără teamă de dezmintire, că a devansa! cu mul t timpul şi mediul său social. format din oameni pon­deraţi şi ingrijorati. dar zeloşi pC'ntru ridicarea nC'amului ro­mânesc, oameni pe rarC' i-a iubit dinlr-un umanism profund. Ideile evoluţionist<' inaintate, concepţiile malerialiste şi fon­dul umanitarist şi progresist al convingerilor sale difu:z.ate in mase, îl si tuează cat('�Joric, ca militant, mult înaintea timpu­lui şi atmosferei intelectuale C"ontemporanf' 1 ui.

Din convingerea neclintită că, ri:i.spîndirea ideilor cvolu­tioniste şi a ştiin tf'i in lumea românească, în mori unitar şi pe o arie largă cul turală, va constitui o pîrghie d<> emancipare şi progres social şi economic. a luat ini ţiativa înfiintării unei

L.c. p. 698. 28. L.r. p. 68'1. 29. L.c. p. 687. 30. Pop Emil. Ardelenii in şllin\A. EKiras din ,.Transilvania", '1:1, 7-H.

IIH www.cimec.ro

rc?"iste ştiinţifice, crilice, care "să ne cimpul de întîlnire pentru toţi oamenii de ştiinţă", pe care î i solicita, prin co­respondenţe, de colaboratorL Lui Titu Maiorescu ii trimite un memoriu, prin care ii cere sprijin. Multi dintre cei pe carf' i-a solicitat accepta colaborarea. Petru Poni îl încura­jează şi îi promite sprijinul lui şi al altor colegi ieşeni."

Pentru atenuarea greutăţilor în cercetările ştiinţifice mon­tane şi alpine în Carpaţi a construit în muntele Miraşa, din masivul Rodnei, o casă cu două camere, în care să se poată adăposti pînă la 1 O persoane, în ipoteza că ar avea nevoie să stea mai mult timp. In modul acesta vrea să stimuleze cercetările pentru culegeri de date, observaţii şi materiale ştiinţifice. In alte conditii şi alt mediu, acţiunea lui Alexi ar fi fost opC'ră avansată de pionierat, pentru întemeierea unui nucleu de cercetări alpine şi montanc multilaterale. In­să cei cîtiva crescători de vite sîngeorzeni din Miraşa nu puleau înt<"lege rostul unei case în munte, înafara nevoilor imediatP ale pastoralid . .,Să stea domnii la aer în munte" <>ra pentru Pi de neconceput, absurd. Ca atare au .,primăvă­rat", au "vărat" şi au , . tomnat" în ea, cu vite cu tot, deterio­rind-o, cum se ('Xprimă Alexi, într-o redamaLie penală, pe cit se pare, rămasă fără urmări. După aceia timpul a desăvîr­şit opera nefastă a păstorilor singeorzeni. desfiinţind-o to­tal. rămînînd doar in toponimia cunoscută localnicilor . . La casa lui Alexi"l!::J sau . . La casa Domnului".

In a doua ipostază dP cercetător, Alexi. sc remarcă prin prPocupări in două direcţii. in botanică şi in meteorologic. Magistrul său de botanică la Graz, Konstantin Ettinghausen ( 1 826-1897), era renumit pentru cercetările de palcobota­ni<"ă rlin Şliria, dar discipolul lui. Alexi, fără a evada din do­m<'niul (Jeneral al lumii vcgetalc, a luat altă di rectie, lloristi­<-·a. CercC'tările lui floristicc, efectuate in România şi cu deo­sebire• în Dobrogea au o valoare corologică3::J şi o evidentă semnifkaţip istorică. Cele 90 de specii de plant<' fanerogame, prPluatC' şi de Kanitz, in opui lui.::J4 sînt mai mul t specii co­mune, alături d<• trei forme noi de alge din genul Synedra (S. Sclwarschmidlii Kanitz, S. alexiana Schaarschmidt şi S. ca­roli-principis Schaarschmidt.35 Pc deasupra relativitălii va­lorii !iistematice a taxonilor mentionati, mult mai valoros es­te (J�stul simbolic al profesorului de la Năsăud, Alexi. care atras de inC'ditul şi exoticul provincif'i maritime ,.orientale",

Jl. Arh!VC!le statului Nllsilud, Fond A.P. Alexl. 32. Bula Al.. Un naturalist nAsAudean din secolul al XIX-lea. A.P. Alexl, Rev. şl. .. V. Adamachl ... 1943. 211. 1 , p. 45-50. 33. BrAndzA D., In .. Prodrom", "de o valoare botanicA de mică lnsemnALate ..

1879-1883. p. LXXI. '

34. Kanltz A .. Planle!! Romanlae hucusque cognllas enume1·at. M.N.L. III-IV 1879-1890.

.

35. Alexl A.P.. O excursie botanică in RomAnia şi Dobrogea. Sibiu, 1883.

89

www.cimec.ro

recent desrobitli şi alipită patriei mam0, este primul român explorator al florei dobrogene.

Introducerea lucrării despre excursiile botanice in Dobro­gea este plinll de îndemnuri pentru studiul florei, în butul di­Jicult!ililor şi impedimentelor variate ce-i stau in cale, căci noi băştinaşii . . suntem datori să studiem vegetatia pămîntu­lui, pe care străim şi pe care îl stăpînim". Pentru înlliturarea greutătilor propune crearea de asociaţii de cercetare, . . spr<' a se putea ajunge la cea mai mar<' şi mai interesantă carte . . Flora română"."" Convingerea lui Alexi că prin descătuşa­rea spiritului. in regim republican şi de libertăli democratice, se realizC>ază progresul ştiint<'i şi al societăţii, se confirmă şi in domeniul botanicii, la care ţinea atit de mult, ca martor la succesele lui Porcius, căci la 9 decenii de la prcviziunea lui . . Flora română", in 12 tomuri grele de ştiintă, este pusă la îndemîna cercetării teoretice şi aplicative, iar al 13-lca şi ultimul. fiind gata, s-a depus la editură spre tipărire.

Din teritoriul apelor minerale de la Singeorz-Băi publică, după cercetările proprii, referinl<' şi documentare după bota­niştii predecesori, 226 specii de fanerograme, însoţite de un studiu comparativ al apelor din izvoarciP mineral(', locale, cu cele din staţiunile' similare Lransilvănene şi strilinc.:n

Sporadic' publică unele note dC' popularizare, cu caractc>r botanic. Relinem dintre acc•stea . . Floarea zinelor", in care� descrie relictul tertiar, floarea de tău sau drcte (Nymphaea lotus L. var. thermalis DC), din apele termal<' de la Oradca, dîndu-i şi numirea VNnacular� de plumînă albă, iar pentru N. alba L. sau nufărul alb d� numele liv resc. tradus, de nim­fă, albă." In . . Despre georgine", comunică pentru cultura georginelor un sist<'m de butăşir<:' aplicat de el . prin planta­re de ramuri, dnd se rărcsc prin luna mai. in sol umed şi gras. Acestea se prind. se ramifică şi înflorcsc.:l!l

In domeniul meteorologie-i estP un. distins precursor între' români. Prioritar al începuturilor arestui domeniu se impune prin instalar<:'a unei slaliuni meteorologice la N�săud ( 18B3) şi publicarea unui . . Compcdiu de m0teorologi<'" (Braşov 1 889). lnregistrar<>a datelor S<' făcea zilnic d0 3 ori şi lunar se trimiteau la . . Observatorul central de mcteorolo�J iC' şi magnetism trestru" din Budapesta, al cărui director, Kurl;in­der, i-a făcut o vizită met<'orologului de la N�s�ud.40

Compendiul era operă sintetică, cuprinzind două parli in cele aproximativ 1 90 de pagini. PartPa întîi trateaza dczvol ·

36. L.c. p. 5. 3'7. Alexl A.P., Dte SI. Georger Sli.uerlln!l!e In Nord-Oslen Siebenburgens und die

Flora au:r dem Geblet.ederselben. Jahrbuch de!! SlebenbOrglschen Karpsl­henverelns In Hermannstadt, XII/18821,

!18. Alexl A.P., Floarea zlnelor . .. Famllla .. , 1888. p. 7. 39. Alexl A.P . . Despre Fteorglne . .. Familia", 1888, p. 5-6. 40. Molsll r., l.c. p. 242.

90 www.cimec.ro

tarea meteorologiei in diferite tări europene, iar part!'a a doua notiunile fundamentale de meteorologie, metodica ob­servatiilor şi a calculării datelor. Activitatea proprie, pe anii 1 883-1887, privind obsNvaţiile făcut<' la Năsăud, o tratează intr-un capitol aparte.

Este interesantă opinia elogioasă a academicianului Ioan Kalinderu, din acel timp, despre meteorologia lui Alex<'i, ca­re�i seri<' : . . am citit şi eu cu plăcere, deşi subiectul ci nu Ia­ce parte din cercul studiilor mele. Se vede că aţi depus o mare stăruinţă în serviciul meteorologiei şi că sunteti la cu­rent cu toate problemele ei şi cu organizarea celor mai in­S<'mnate obs0rvatorli din străinătate. Sunt prin urmare con­vins că acest tractat, singurul consacrat meteorologiei în limba noaslră, va pulea aduce cele mai reale servicii pentru dezvoltarea ei Ia noi" . . ... 1

Pentru activi tatea ştiintilică i s-a conferit. la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii publice din România, medalia .,Bene Mer!'nti" clasa a doua ( 1 884).

Neputîndu-i analiza toate laturile prodigioase! sale acti­vităţi, totuşi se impune una foarte actuală, cu privire la ocro­tirC"a naturii şi exploatarea ratională a resurselor naturale.

Precursor al ocrolirii naturii. Cunoscător al legităţilor din natură şi devotat ideii de ridicare a tăranului român, prin ştiinlă şi cullură, nu-i scapă ocaziile bine VC'nite sprP a populariza imperativul unei exploatări rationalc ştiinţifice a naturii, care să-i permită conservarea şi refacerea capacitătii ei productive. Cu deosebire se arată îngrijorat de soarta pă­durilor în confNinţe publice, ţinute la Braşov" şi la Prundul Bîrg!ului."

Pădurile prin valoarea lor actuală şi pot<'nţială constituie un tezaur de mii de milioane, dar se exploatează nerational. fără folos pentru autohtoni .,în favoarea vădită a streinilor, pe cind adevăralii proprietari sunt numai muncitori ce-şi vînd marfa produsă de ei mai in cinste" (l.c. p. 32).

Inţelege pc deplin complexul corelatiilor ecologice dintr<' fenomenele' din natură, cînd spune : .,Coastele şi dealurile, ce o dată erau împăduri te cu păduri atit de [; umoas<' de tot feliul, astăzi au devenit nişte locuri sterpe, nişte rîpe şi sur­pături, ce ameninţă pe trecator de a-şi primejdui viata. Lipsa de păduri pc hotarele noastre aduce lipsa de iarbă, lipsa de fin, de păşune şi chiar de o îndestulătoare recoltă dC' cerC'­ale". (l.c. p. 33).

De subliniat că pe vremea lui se despăduriseră numai dealurile, nu ş i muntii, asaltul masiv al "zonelor înfundate"

41. Arhivele statului, NAsAud, Fond A.P. Alexl. 42. Alexl A.P., Importan!A studiului botanlcel, Slblu, 1884. 43. Alexl A.P., tlll!lemnAtatea şUintelor naturale şl reformele ce le reclama. stu­

diul lor tn şcolile noastre, Bucureşti, 1883, Extras dln ziarul ,.Educatorul" .

9 !

www.cimec.ro

din Carpaţi încă nu începuse, sorocul acestora la valorifica­re superioară a venit în deceniile noastre.

Se extrăgea pe vremea lui Alexi, în valea Bîrgăului lemn <le rezonanlă. Dar între munca grea, extenuantă, cîştigul ne­însemnat al localnicilor şi risipa dC' lemn, o adevărată he­catomb!l de arbori. discrepanla este prăpăstioas!l. Pentru lemn de rezonantă ,,se aleg arborii cei mai frumoşi afle-se chiar în mijlocul pădurii, se nimicesc pentru ca să se afle unul 10 sau 20 alUi". De regul!l nici acesta nu se foloseşte în întregime, . . dintr-un arbore ce se taie pentru specula ra­mine mai mult de jumatate sau chiar intreg nefolosit"' (l.c. p. 33).

Această gospodărir<' prădalnică o atribuie deficienlelor <le organizare administrativa silvică, absenţei inspecliilor co­recte dar şi lipsei cunoştinlelor de botanică aplicata, din ca­re şcolarul să cunoască plantele utile, . . toate foloasele ş i ori­ce întrebuinlare" a plantelor şi mai ales . . învală a pricepe însemnătatea padurilor şi prelul real". Prin înv!iţamînt apli­cativ şcolarul trebuie să cunoasca însemnatatea climatolo­gică a padurilor . . şi anume pentru ce ploile şi roua sînt mai spornice şi in cătăţime mai mare acolo unde se află păduri decit acolo unde l ipsesc ori sînt foarte puUne" (l.c. p. 33). Concluzia este .. cii în şcoalele noastre trebuie Introdusi! o direcţiune mai praclicll" (l.c. p. 38).

Spiritul de previziun<> îi stîrneşte ingrijorare pentru vii­torul bîrgăuoanilor. . . Dacă se continuă devastarea in exten­siunea şi dimensiunile de astăzi numai in 2-3 ani valea Bîrgăului rămîne fără păduri iar populaţia devine proletară". (l .c. p. 33, notă).

ln secolul tr<'cut impactul omului cu natura nu luase pro­porţii!<' actuale şi înc!l nu ap!lruse nici ştiinla prospectării viitorului (viitorologia sau futurologia), nici nu se cunoşteau procesele obsedante de poluare, prin tehnica. a apei. aeru­lui şi naturii. precum nici funclionalitatea polivalentă a magnificului ecosislem al pădurii, dar Alexi raliona. Ca iscu­sit dialectician, din cunoaşterea legilor evoluUei şi interacli­unilor din natură, prevede necesitatea ocrotirii ei. prin mă­surii<' ce trebuie să le ia omul, căci : "legile naturii sunt in­exorabile ; ele ucid atund cind estC' pericol, cind istoria cu­rent!l ameninţă a frînge şirul etern al dezvoltării . . . A se de­părta cineva de natură este a se depărta de ştiinţă" (Le. p. 39).

Alexi n-a cunoscut nici dezastruoascle re-vărsări ale pu­hoaiclor de ape, din l 970, nemaiîntîlnite, ca volum şi exten­siune, în tara noastră. Ele sint un memento 1 Efectele catas­trofalelor inundaţii nici pe departe nu atingeau dimensiuni­le cvasi apocaliptice. pc care le-au avut, dacă despădurirl­l e precedente nu ar fi fost ieşite mult din limitele raţiona-

92 www.cimec.ro

le, ştiinţific stabilite acum. Cuvintele lui Alexi parcă s-ar desprinde din cartea lui Jean Dorst . . Inainte ca natura s! moarli".44

In alte domenii. In învaţamint a stăruit pentru un raport mai echilibrat între ştiinţele naturii şi cele umanistice (în deosebi 1. latină şi greacă), după cum, de cînd omul a asele­nizat cu atîta siguranta şi precizie pe lună, inclina de partea matematicienilor, deşi produsele de primă necesitate vieţii omeneşti le dau tot plantele şi animalele.

Pe teren economic, a fost membru fondator al băncii . . Au­rora" ( 1873), ini ţiatorul asociatiei . . Concordia", pentru înfiin­ţarea unei tipografii şi a unei librării in Năsăud, membru al societaţii . . Hebe", pentru organizarea staţiunii şi exploatarea apelor minerale din Sîngeorz-Băi.

In concluzie constatăm că, Alexi prin exuberanţa tempe­ramentului său, prin firea năvalnică şi cunoştinţele natura­listice cele mai avansate ale timpului său, ca profesor a creat un cadru prielnic pentru un învăţămînt ştiinţific la nivelul epociioinauguratil. de marii biologi evolutionişti. Conferenţiar public distins, a contribuit la crearea unei atmosfere ştiin­ţifice de înţelegere a evoluţiei generale şi mai ales de opti­mism şi incredere printre românii ardeleni subjugati şi opri­mati. cu tot suflul revoluţionar, al ideilor anului !848, care trecuse peste ei, fisurind blocul heterogen al imperiului habs­burgic, fără a-1 destril.ma, cum era firesc să-\ destrame. Toate speranţele de ridicare sociala, politică, nationali!. şi econo­mică a românilor şi le pusese, Alexi, in dezvoltarea ştiinţe­ll>r şi a culturii, plecînd de la cel mai inalt nivel la care ajun­seseră pe plan mondial In vremea lui. Dar pentru aceasta mai era nevoie şi de instituţii similare, inclusiv cele economice şi tehnice, căci mediul sărac era prea slab pentru creşterea, alimentarea şi întărirea lor.

Ca biolog este mai mult un militant frecvent pentru ideile şi teoriile avansate darwiniste de cit un cercetlitor. Se pare că şi temperamentul său il împingea mai mult spre agitaţia de luptător combativ şi de propagandist de cit la analiza mi­galoasă şi observatii sustinute cu tenacitate. Pentru inregis­trarea observaţiilor meteorologice riguroase a instruit un elev pasionat, pe Liviu Marţian, care ani de-a rindul a făcut notările cu devotament şi regularitate.

Pentru convingerile lui ştiinţifice evolutioniste, materia­liste şi social-liberaliste era ca un vulcan in plină eruptie, nestăvilit şi nestrămutabil. Era pentru l ibertate, dreptate ş i adevăr, pentru un umanitarism pl in de abnegaţie, un mare

44. Jean Dorst, Inainte ca natura si moarA (trad.), Ed. ŞtllnllflcA, Bucureşti, uno.

93

www.cimec.ro

'ii avansat democrat în cel mai larg şi mai nobil în�eles al -cuvîntului.

Sufletul lui plin de avint generos şi tumultuos era într-un zbucium permanent, izbucnind şi dinamizînd orice actiune ce putea duce la ridicarea neamului românesc pc treapta atinsă de alte neamuri favorizate mai mult de conditiile istorice şi .geografice.

;LISTA LUCRARILOR ŞI ARTICOLELOR PRINCIPALE ALE LUI A.P. ALElU

J. Medltaţlunl la anul nou 1110. ,,Federaţlunea", 1870, 3-335, p. 8. 2. un suspin dln Dlstrtctul NAsAudulul . .. Federa.ţtunea". uno, 92-----494, p. 386-367. :J. Instrucţ.lunea elementarA In Valea Rodnei. .,Federaţlunea", 1870, 115-447,

p. 458--458. 4. Adio cAtrA Transllvanln, (poezie) . .,Fet'eraţ.lunea", 1870. 126--4511. 5. RomAnismul la Gra?., .. Federaţl.unea", 1871, 5--471, p. 19. 6. Despre mtşcArlle din Clslallanla. "Federaţ1u.nea", 1870, 22--488, p. 88-Bl :

49--517, p. 195. 49, p. Z34. 1. Armand Barbe�. ..Federa\lunen" 1871. 58--tl26, p. 230-231; 59-525, p. ut. 8. •MIIUarla, .,Observatorlul", 1884. 7, 9. 9. •Dr. loun Marte Laz.ar. necrolog, .. Gazetu Transilvania", 1813. 18.

10. •om pomelnlcul martlrtlor romAnt dela 1848.'49. ..Transilvania'', 1810, 19-ib, 1871. 4-13.

11. Poezie el Cllozofla naturU, ,.Revista ştllnţlflcA". 2. 4. 12. Neptunlsmul, vulcanlsmul. metamorflsmul. ,.Convorbiri llteral'e", 18711, 1, 7,

o. 10. 11. 13. Istoria dezvollArll Ideilor coamoRonlce şi geologlce, In ,.Programa !Jimnazi­

ulul din NAsAud", pe anul 18Tl.'78, p. 3-30. 14. Jmport.an� studiului botanlcel. Sibiu. 1884. Tip. Archudlecez.anA. 15. Resbelul oriental IIU!Itrut. In colaborare cu Maxim Pop, Edlt. PaUl Cleslar,

Graz. 1R7R. 724. p. 16. O esC"urslune botanicA In RomAnlu şi Dobro!Jea, Sibiu. 1883, 107, p. 17. lnsemnătatea şlllntelor naturale şi reformele ce le reclamA studiul lor In

şcoalele noastre. Extr. din .. Educatorlul". Bucureşti, 1883, 4Z p. 1.8. •La mormintul lui 1. Al. LepAdut. Braşov, 1B82/B3. 19. •Biografia l(en€"ralulul Leonlda Pop . .. Noul CAllndur de caaA" din Braşov,

pe anul 1111111. 20. Orl.glnea omului, .,Convorbiri literare". 1889. 8, p. 890-718. ·21. Compendiu de meteorololi{Je. Braşov, 11189, TlpOJ!:r. T. Alexl. 189, p. 22. Despre georglne . .. Famllin". 1886. p. 5-6. 23. Wilhelm Tell, ,.Familia�. 18116. p. 415.......fo18. 24. Floarea zlnetor . .. FamiUa". 1888, p. 7. 25. Foloasele praC"tlce ale meteorolo�lcl . .. Familia", 10118. p. 415. 21i. Cllldura aerului. termometrele . .. Familia". 18811. p. 4511-482. 4'il.......fo74. 27. Helveţle şi Wilhelm Tel!. Braşo\'. IR89. Tip. T. Alexl, 127, p. cu o hartA a

canloanelor din jurut lacului VlerwaldstAdten. -'lB. Dle St. Geon�:er S.!luerlln&:e lm Nordosten Siebenbtlr�ens und dle Flora aur

derselben. Sibiu, 1892. ..XII .Jahrbuche des slebenbtlrglschen Karpathenve­rel.ns in Hermannstadt". 22. p.

·29. •RomAnii la Plevna, Gherla. 1880. Tlporg. ..Gh. La-zAr", UplrltA. de N.F. Negruţlu.

"30. •tnca ceva despre conferinta dela BlaJ şi despre orlo!Jra!la scrierii llmbll romaneştl, .,Tribuna", II, 124-130.

•) Tltlu.rUe cu asterl•c sint llroee dupd I. Moisll, l.e. p. 249-JSO.

94

www.cimec.ro

1. Diploma d(' doctor a lui A. P. Alexi. Originalul la Ar�ivele Sta­tului din Nlisltud.

2. Fragment dintr-o pagin-1 de manuscris de al lui Alexi. Avea un scris milrunt fin şi uşor lcgibil.

95

www.cimec.ro

Tiberiu Morariu - la 70 de ani

Prol. dr. doc. V. TUFESCU

Originar din tinutul Năsăudului, care a dat mari valori culturii româneşti, Tiberiu Morariu este unul dintre geogra­fii de seamă ai tarii noastre. Cele dintîi intuitii şi cunoştinte despre lume şi le-a format in satul natal Salva, unde s-a născut la 26 septembrie 1 905. Familia şi şcoala din comună au creat primul suport al formării sale. Trecind la şcoala ger­mană din oraşul Bistriţa, adauga o temeinică pregătire in cu­noaşterea limbii germane şi o primă imagine asupra culturii central-europene, l::irgindu-i astfel unghiul de intelegere a lu­crărilor. Studiile liceale, urmate la Năsăud - vechi centru de cultură românească, cu liceu infiintat incă din anul 1 863 - i-au creat fondul umanist şi i-au lămurit trăsăturile <'!o­sului propriu al poporului nostru.

Cu această fundamentare complexă şi cu propriile-i însu­şiri cu care a fost inzestrat de la natură, tinArul Tiberiu 1'1o· rariu, venit in toamna anului 1924 să facă studii superioarl' la Universitatea clujeanA, se orientează fără ezitări spre geo­grafie. Incadrat:! pe atunci la facultatea de ştiinte, geografia se îmbina cu o aprofundat:! pregătire în ştiinţele naturale (prin care se inţelegea ansamblul ştiintelor biologice). Era încă des­tul de proaspătă amintirea acelei mari excursii inter-universi­tare intreprinsă cu trei ani in urmă (în vara anului 1921 ) . sub conducerea profesorului Emmanue/ de Martonne de la Sorbona, prin mai multe regiuni caracteristice ale tării, in ca­drul căreia s-au fixat principalele jaloane ale orientării geo­grafiei româneşti pentru următoarele două decenii. Rezulta­tele acestei excursii se şi publicaseră in primul volum al s<>­riei ,.Lucrărilor Institutului de geografie al UniversitAtii din Cluj" ( 1924), devenind chiar de la acest prim volum o publ i -

96

www.cimec.ro

caţie de prestigiu pentru geografia românească. Conducăto­rul catedrei de geografie şi însufleţitorul mişcării geografi­ce la acea universitate, George V â/san, a remarcat in că din primul an insuşirile şi sirguinta tînărului student năsăudcan, căruia, pentru a-i înl<'sni slarea materială necc>sară continu­ării studiilor universitarE', îl numeşt<' bibliotecar al Insli lu­tului de geografic al Universităţii.

In cei patru ani de studii (îşi ia in mod strălucit licenţa in anul 1 929), cu toate că îşi apropie cunoştinţele din princi­palele ramuri ale geografiei, între• care cele desprinse din strălucitele lecţii ale profesorului George V â/san, ocupau primul loc, se simte atras şi de etnografie, disdplină car<' ia un mare avint sub laborioasa îndrumare a lui Romulus Vuia, organizatorul unui vestit muzeu de etnografie, şi el, om de ştiinţă cu formaţie geografică.

In anul următor susţinerii licenţei , îşi completează pre­gătirea ştiinţifică la Paris, unde este trimis în 1 930 pentru a lucra sub îndrumarea lui Emman11eJ de Martonne, A. De­mangeon şi A. ChoJley, şi unde ia cunoştinţă de noile orien­tări ale geografiei francC'ze şi in alte ramuri decît ale geogra­fiei fizice, între care geografia umană, ilustrată de marea per­sonalitate a profesorului Jean Brunhes de la Colege de Francc, membru al Academiei franceze.

Numit preparator, apoi asistent şi şef de lucrări la caledra de geografic a Universităţii din Cluj, are prilejul de-a se apropia de Robert Ficheux, cercetătorul Muntilor Apuseni şi purtătorul concepţiei franceze In intNpretarca evolutiei re­liefului, care timp de doi ani începînd din 1935 a predat cursuri de geografie fizică la acea Univer�itat<'.

Cu această temeinică fundamontare ştiinţifică, Tiberiu Morariu se simte atras. în prima etapă a cercetărilor salC' de teren, către geografia umană, geografia regionali! şi etnogra­fie. lnsăşi teza sa de doctorat, de geografie umană, .,Viaţa pastorală în Munţii Rodnei", elaborată sub conducerea prof. G. Vâlsan, (publicată de Societatea Română de geografie In anul 1 937), este profund infuzată şi de metoda de lucru şi de preocupările etnografieL o etnografie fundamentală geogra­fic de felul celei concepute de George Vălsan, întemeietorul Societăţii etnografice române ( 1923) şi Rom11l11s Vuia, care, au creat un drum propriu în etnografla român<>ască.

De altfel şi alte lucrări importante ale lui Tiberiu Morariu din această primă etapă de creaţie ştiinţifică, se axează pc teme de geografie umană şi de etnografie, despre : oieritul evreilor maramureşeni ( 1 931 ) . despre aurăritul de pe valea Someşului Mare ( 1 939), despre stînele din Carpaţii româneşli ( 1 944) etc. sau pe teme de geografia populaţiei : despre dis­tribuţia populaţiei In Transilvania, Banat şi Crişana ( 1 940), despre emigrările maramureşene in Transil\·ania ( 1944) etc.

7 - .. A.rltlva Someşand" 97

www.cimec.ro

După ce a functionat pentru scurt timp in 1940 ca profe­sor la Academia de Inalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, este numit in anul următor profesor suplinitor la Universitatea din Cluj, cu sediul provizoriu la Timişoara, devenind in 1943 profesor titular. In această situatie incepe o rodnică activitate de organizare, initiind împreună cu pro­fpsorul Sabin Opreanu - încă din <'Iapa de la Timişoara -�edinte de comunicări şi refNate care atrag şi elementP ti­nere ce SC' vor remarca ulterior in domeniul cercetArii geo-9rafice.

la pari<' în 1944 la infiintarea Institutului de Cercetări Geografice sub conducerea şi îndrumarea profesorului V in­lild Mihdi/escu, in cadrul căruia va activa în mod sustinut în anii următori, reuşind să creeze şi să dezvolte după 1 948 o puternică filială geografică la Cluj, să conducă publicaţia "Studia universitatis Babeş-Bolyai", seria de geografie, care aduce an de an pre�ioase contributii la cunoaşterea Transil­,·aniei şi altor regiuni ale ti!rii, iar în cadrul Institutului de Geologie-Geografie (ulterior Institutul de Geografie), să con­ducă redaclional prestigioasele sale publicatii periodice.

Dacă este să judecăm contributia profesorului Tiberiu ''-'lorariu la dezvoltarea geografiei româneşti. pe lîngă labo­rioasa sa activitate ştiinlifici!, trebuie relevată şi o alti! la­tură a personalitătii sale, aceea de organizator şi !ndrumd­lor. Şef de catedră şi un număr de ani decan al Faculti!lii de biologie-geografie, a însuflelit mişcarea geografică clujeană, a creat laboratoare şi cabinete speciale de lucru. a condus un puternic centru de doctorale în geografie (o vreme singurul din ţarii), a organizat reuniuni geografice de prestigiu, cum a fost Simpozionul de geografie aplicată din 15-18 septem­brie 1966, ţinut la Cluj, care a reunit aproape unanimitatea geografilo• ţării. Dar el s-a aflat in multe alte ocazii în frun­tea colectivelor de organizare şi a altor manifcstări cu ca­racter naţional sau internaţional. A participat în calitatea sa de preşedinte al Comitetului National de Geografie, la mai multe congrese internalionale de geografie (Stockholm 1960, Londra 1 964, New Delhi 1 968) şi la numeroase simpozioane ori colocvii cu participare străină tinute în tari! sau desfă­şurate în străinătate. A insufleti! in felul acesta mişcarea geografică românească, pe care-a integrat-o prin participări directe sau indirecte (de pildă substantialele volume de co­municări iniliate în Institutul de Geografie cu colaborarea majorităţii geografilor români, pentru a li prezentate la Con­grPsele in ternaţionale de geografie), in mişcarea geografică mondială, fiind ales membru corespondent în unele comisii din cadrul IJ.I.G.

UR www.cimec.ro

lnn•pînd din anul 1 940, T. Morariu rercctea1.ă glacia�iu­JH'a din Muntii Rodnei, elaboreaza lucrări de geonrafi(' re­gională (Di<' Maramureş , GranHa d<' vest a Homânici), sau de (Jcomorfologie (crovurilc din Banat), lucrările sai<' ştiinti­fice ori('ntîndu·se cu preponderentă spre t('me el<' �JeO�Jrafi<• fizică. Această schimbare de orientare fată d<• prima perioadă (cu preocupări legate mai ales de geografia populatiei şi et­nonrafi<'), ('St<• desi�Jur urmar('a faptului că i se încredin�eaza prC'clarea cursului de geografic fizică la univcrsitaka clujca­nă (din acPsl curs publică in 1948 o primă parte, cea de Cli­matologie).

După 1 954 tr<'ce, împreună cu colaboratorii (A. Savu, F. Dumbravă), la efectuarea unor analize morlometrice, publi­cînd hlirti pentru Transilvania sau pentru întreaga tară, privi· !oare la densitatea retelei hidrogralice ( 1 954, 1956), la ener­gia rPliefului ( 1 957, 1 959) , la fragmentarea medie a reliefului ( 1959), hăr!i d<' utilitate practică folosite şi de specialiştii in amel iorarea terenurilor. Este preocupat apoi, timp de mai bi­ne de un den'niu ( 1 957-1968), de problemele re/ie/ului peri­glaciar din tara noastră, publicind fie lucrări de vedere ge­nerală asupra stadiu lui cNcetărilor (împreună cu V. f\'lihăi­Jescu, 1 957, cu V. Mihăilescu, S. Dragomirescu şi Gr. Posea, 1 960), fie asupra unor problc,me pe care le ridică acest stu­diu ( împreună cu Al. Savu in 1964, 1 966, 19G8) sau contribu­ţii de n•rcetare directă, cum este cea asupra falezC'IOr Mării Negre (urmările împreună cu M. Popovăt şi Ana Conea in 1 964).

S-a preocupat de asemenea de problema regionării terito­riului pentru necesi tătile Monografiei geografice a Români<'i (cu contributii în anii 1 957, 1 958, 1 959, 1960), de cercetar<'a teraselor rîurilor împreuna cu un larg colectiv de colabora­tori ( 1960), apoi cu completări şi noi vederi d<' întreg împr<'­ună ru 1. Donisă (1968), sau cu mult dezbătuta problemă a cartogralierii geomorlologice şi a legendei hărtilor geomor­fologice în care a adus contributii realiste (menţionăm indeo­sebi lucrarea întocmită împreună cu P. Cotet, Gh. Nicu/eseu şi L. Badea din 1965). In egală măsură a cercetat şi procesele' de modelare în formatiunile loessoidc> rlin sudul Cîmpiei Ro­mâne şi Dobrogea ( împreună cu V. T!llescu, 1964), sau a ela­borat studii de sinteză privitoare la piemonturi ( împreună cu V. Mih/1ilesc!l, 197:1). O altă temă de care s-a ocupat mai dl' aproape este cea a proceselor de versanti, detC'rminind îm­preună cu B. Diaconeasa şi V. Gârbacea vîrsta unor alun<>­cări \ echi cu ajutorul analizelor de polen ( 1964), extinzind cercetările asupra Podişului Tîrnavelor ( împreună cu Maria Cdlinescu în 1965) şi asupra intregului bazin transilvan (cu V. Gdrbacea in 1966, 1967, 1968). lJrmăr<'şle apoi răspîndirea

www.cimec.ro

celor mai ample alunecări de teren din tara noastră, de tipul glimee (cu V. Gârbacea, 1968) şi a ecosistemelor acestora ( 1974), stabilind interesante corelatii regionale.

Revenindu-i predarea la catedră a cursului d<' hidrologie (P<' care-I publică în volum la editura didactică şi pedagogi­că în 1962, apoi într-o a doua editie în 1969 cu l. Pişota şi l. Buta), trece la studi0rea unor teme cum este CC'a privitoarP la tipuri!<> genetice de lacmi (împreună cu P. Gâştescu şi Al. Savu, 1960) sau la o tratare analitică a lacurilor României in raport cu importanta lor balneară şi turistică ( împreună cu E. Morariu şi Al. Savu, în 1969). Se ocupă de asemenea cu studiul apelor freattice şi de dîncime din cîmpia Banatului ( împreună cu 1. Mac şi O. Herşcovici, 1969). Este de subliniat preocuparea curentă de-a pune în evidentă latura aplicativă a geografiei.

Chiar şi-a cea de-a doua etapă a publicatiilor sale, nu lip­sesc lucrările privitoare la populaţie şi aşezări omeneşti (cum este cea despre oraşul Arad din 1 956, cea despre evolu­tia oraşului Cluj din 1957 şi a oraşului Dej în 1963, la migru­ţii/e păstoreşti actuale ( 1 963), pentru ca acestea să capete din nou o pondere mai mare în ultimul deceniu, tratînd des­pre : aşezările de înăHime din Carpaţii româneşti ( împreună cu A. Bogdan şi Maria Mihail, 1968), despre modificarea geo­sistemelor din zonele muntoase înalte prin activitatea antro­pică ( 1 974), despre dezvoltarea economică a României în ul­timul sfert de veac ( 1 970), despre valorificarea nisipurilor aurifere ( împreună cu T. Onişor, 1970), despre aptitudinea a­gricolă a teritoriilor ( împreună cu r. Mac, şi /. Crişan, 1972), despre aspectele actuale ale păstoritului de cîmpie în Banat (împreună cu /. Dihor şi P. /du, 1 974) etc.

In Indelungata sa activitate publicistică, Tiberiu Morariu nu neglijeaza. nici ramura geografiei istorice, evocind perso­nalitătile şi contributiile unora dintre marii noştri înaintaşi (G. Vâlsan, Emm. de Martonne, R. Vuia) sau aspecte din del­voltarea învăţămîntului nostru geografic ( 1957, 1969), ori re­alizări ale geografiei româneşti ( 1 958, 1964).

Această îmbinare multiplă a domeniilor abordate, îl defi· nesc pe T. Morariu ca geograf complex, de larg orizont şi de ample posibilită!i de corelare a faptelor. Aşa se explică şi participarea ca autor sau coordonator la lucrări de ansamblu asupra tării noastre, ca de pildă la Noua geografie a Patriei (Editura ştiintifică, 1964), ori la ueographie de la Roumanie (Editura Meridiane, 1 966) sau colaborarea la Ghidul turistic al României (Editura Meridiane, 1958), Monografia geografi­că a R.P. Române (Editura Academiei R.P. Române, 1960), şi la Al/asul geografic al R.S. România (Editura didactică şi pe­dagogică, 1 965) etc.

100

www.cimec.ro

Deos<'bit de caracteristică este şi altă latură a activitătii sale : cea de îndrumător a unul mare număr de tineri geo­�]rafi, atît in cadrul catedrei, pe care a condu-s-o timp de pes­te trei dPcenii sau de la filiala din Cluj a Institutului de geo­(Jrafie P<' care a infiintat-o şi o îndrumă timp de peslc 25 ani. precum şi in cadrul centrului de doctorat pc care-I conduc(' cu suspnută atentie şi exigenţă. Pe aceeaşi linie de preocu­pări se inscrie şi lucrarea apărută la Editura Academiei în 1 97 1 . intitulată Principii şi metode de cercetare în geografiCI fizică, pe car<' o realizează împreună cu Valeria Ve/ceu.

Nu putem cuprinde în această succintă prezentare ocazi­onală, toate aspectele multiplei activităti desfăşurată de pro­fesorul Tiberiu fvlorariu. Ea rămîne iluslrativ fixată in biblio­grafia noastră geografică şi în istoria de aproape jumătate de v0ac a mişcării �Jeograficc din România, cu vicisitudinile pc <·are k-a .străbătut în acest interval de timp. dar ş i cu fru­moasele realizări înregistrate îndeosebi în perioada socia­listă.

PPntru această laborioasă activitate şi pentru frumoasele r<'alizări obtinute, profesorul Tiberiu Morariu a fost cinstit cu distinctii şi rccunoaşteri dintre cele mai alese : premiat dC' Academia Româna în 1936, membru corespondent al Acade­miei Române din 1955, preşedinte al Comitetului National de Geografie din 1967, doctor honoris causa al UniversitAtii din Strassbourg din 1969 etc. De asemenea, a fost distins cu medalii şi decoratii între care Ordinul Muncii clasa a Il-a ( 1 964), cu titlu de Om de ştiintă emerit ( 1 969) etc

Aniversarea de 70 de ani, il găseşte pe profesorul Tiberiu J'1orariu in plină putere de muncii, cu aceeaşi voie bună ca­re-I caracteriza din anii tinereţii, cu aceeaşi însuflelită dorin­tă de realizări. l i facem cu acest prilej urări de viată înde­lungată şi rodnica pentru propăşirea geografiei româneşti.

10 1

www.cimec.ro

La Implinirea rlrstei de 70 de ani

Prof. Un lv. Dr. Ti be riu Mora riu

TEODOR GHIŢAN

Profesorul univ<:>rsitar Dr. TIBERIU MORARlU, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, geograf şi distins om de ştiinţă şi cultură, originar de pe pla­iuri!<' năsăudene, in acest an, la 26 septembrie, împlineşte frumoasa vîrstă de 70 de ani.

Bogata activitate didactică şi ştiinţifică a prolPsorului T i ­beriu Morariu in cadrul Universităălii clujen<' şi Academi<'i Republicii Socialiste România, timp de p<>ste patru d0cenii, este unanim apreciată şi respectată de înaltele foruri univer­sitare şi academice din tară, este binf' cunoscută şi apreciată. peste hotare , dovadă sint inaltele titluri onorifice acordate, numeroasele participări la Congr<>sele internaţionale de geo­grafie, numeroasele vizite şi schimburi de exp('rientă C'fec� luate in străinătate.

Judeţul Bistrita-Năsăud, la un bilant de mai mul t<' riPc<'­nii de activitate didactică şi ştiin \ifidi p<• plan national al profesorului TIBERIU MORARlU, este mindru de rezultatele obţinut<>, la un nivel atit de inalt, de unul din vr<>dnicii fii ai plaiurilor noastre dragi, distinsul profesor înscriindu--;e alături de marii noştri oamrni de ştiinţă şi cultură.

Cu această ocazi<' festivă, r<'dactia publicaţiei . . Arhiva Someşană", printr-unul din foştii studenţi în geografie ai dis­tinsului profesor, in numele intregului tinut natal, prin arti­colul de faţă ce-i relevă bogata sa activitate ştiinţifică, î i în­chină ş i se alătură la un respectuos ş i cald omagiu concomi­tent cu cel al Universităţii clujene şi al Academiei RepQblicii Socialiste România.

102

www.cimec.ro

Activitatea ştiinHfică a profesorului universitar Tiberiu Morariu, între anii 1 929--1973, însumează peste 280 de studii . lucrări, cursuri ş i tratate publicate. Eşalonate pe perioade, situaHa SP prezintă astfel :

- Lucrări publicate in perioada 1 929-1973 280. - Lucrări publicate în perioada 1945-1973 245. - Lucrări publicate dupli 1955 cînd a fost

ales membru corespondent al Academiei R. S. România 200.

Din totalul acestor lucrări, 60 le-a realizat in colaborare cu cercetlitori ai Academiei sau cadre universitare din cen­trele Bucureşti, laşi, Timişoara, Cluj-Napoca. - în special după 1950. Ele au avut ca principal ţel crearea unor cadre ştiinţifice competente, pe care le-a îndrumat îndeaproape în metodologia <·ercctării. interpretării şi elaborării unor studii valoroase.

Rec<'nt a donat bibliotecii catedrei de geografi<' din Cluj­Napoca, un număr de 200 lucrări şi extrase care constituie .,fondul de cdrţi donaţia Tiberin Morariu".

Pc parcursul anilor, ca profesor sau conducător de unita­te universitară sau academică, a căutat să aibă o comportar<' cetăţenească demnă. Prin concepţia politico-ideologică, re­flectată ele întreaga sa activitate ştiinţifico-dirlactică, a ciP­pus eforturi deosebite pentru ca studenţi i geografi să d0vină oameni d0 nădejde ai zilelor de azi şi de miine.

Intreaga activitate desfăşurată în domeniul atit de com­plex a l geografi:ei a fost animată în permanenţă de dorinta fierbinte de a fi un vrednic urmaş şi continuator al şcolii gpo­grafice clujcne, creată de către maestrul ce J.a format, profe­sorul G0orge Vâlsan.

In cele c<' urmează publicăm bibliografia selectivă a pu­blicaţiilor prof. univ. Dr. TIBERIU MORARIU, în ordinea cro­nologidi. a apari tiei lor.

BIALIOGRAFIE SELECTI V A

1. (19211), VaLea Sdldufa şi imprejurlmea , Arh. SOmeşanâ, nr. 1 1 . p. 104-148, NAalud.

2. (1931), CiuUizaţla noastrd popuJard şi muzeele etrwr:�ra/lce, Natura, nr. 2. p. 1-10.

3. (1934), SatUl lut Coşbuc, Rcv. IlustratA. nr. 11-12. Cluj, p. 111-174. 4. (1934), Prin Munţii RodMI, Turing ClUbul RomAniei, voi. 1. an 1. 2,

p. 7G-74. 5. (1935). Profesorul Georr:�e Vdlsan, Gaz. IlustratA. vol. VI, Cluj . p. 1:13-134. 6. (1936), Valea Some.şulul Mare, Enclclop. Turtst. Rom. 1936, BuC"ureştl. p. 9-11. 7. (193'1). MORARIU T.. MJHAlLUiCU V.. (1937). Blo-btbllognt/ia fUI George

V4l.'lan 188�1935, Blbl. BlbllologiC'A. nr. 14. p. 55. Cluj. 8. (1937). Chestionar tn legdturd cu ,.focul vtu", FreamAtul ŞC'oalet. an. lfl,

p. I:JG-132. Cluj.

IOl

www.cimec.ro

9. (193'1) . Contribuţluni la aprinderea ,.{oculut viu" In Ardeal, Maramureş şi Bucovina, An. Arh. Folk., voi. rv, p. 229-238.

10. (1837) , Viaţa pastorală din munlU Rodnei, Soc. R. Rom. de Oeogratie, 240 p. (Premlată de Academia RomAnA), Bucureşti.

11. (1937), contrlbuţtunt ta medtctna popular4 şt etnobotantcd din comuna M4- 1 gura (Munţlt Apuseni), Rev. FreamAtul Şcolll, nr. 11-12, p. 1-30, Cluj.

12 (1937), Prof. Emm. de Martonne la Cluj şt tn MunţU Apuseni, Gaz. IlustraLA. nr. 7-8, p. 1-7. Cluj.

13. (193'1), ProfesorUl George Vdf.:u:m, An. Turing .. Cluj. Rom •. al Munţilor Apu­seni. p. 73-15.

14. (1938), Oblceturl. credlnre şi superstlţl/ ter�ate de focUl. viu, FreamAtul şcoa­lei. III, p. 14-31, Cluj.

15. (1939). Matertal etnografic şi folclor clobduesc din Munţlt Rodnei, Vatra. An. V, nr. 6-12. p. 1-50. Bistriţa.

16. (1939), Tara MaramurefUluf In lumina llteraturu :uUnţl/lce, Gaz. IlustratA, VIII, p. 93-105. 1'1.( 1940), Contrlbuţlunl asupra aurdrltulul in Valea Someşulut Mare, Vatra, nr. 1-5. p. 1-15, Blslriţa.

18. (1940), ContrlbUţtuni la glaciaţluneCt d'ln Munţii Rodnei, Rev. �ol!lr. RomA­nA. III. fasc. 1. p. 80-72, Bucureşti.

19. (1941), Entwlcklung der Bev6lkerungsdlchtlgkelt Slebmbllrgens w4hrend der Jahre J8-ID-1930, 102 p., Bucureşti.

20. (1941). Distribuţia ueogra/lcd a popul.aţJei TranstLvanlel, Bana!UIUi '' Crtşan.ei ln 1930, Rev. Geogr. Rom., nr. 1, p. 13-31, Bucureşll.

21. (1941), Maramureşul In organl.smul etnic şi poUtl.c al TdrU Rom.4neşU, (Dte ethntsche und poUtlsche Beschalfenhelt von Maramureş In den Lan­dern Romar1tens). Bulet. Soclet. RomAne de Geo1r., an 80, p. 23-4-1, Bucureşti.

22. (11141). Focul viu. Enclclop. Turist. Rom. 8, p. 1118-180, Bucureşti. 23. (!IMI), Note relative l4 valahlt de pe coasta dalmatincl, Rev. Inst. Soc. Ba­nat - Crlşana, 9. p. 288-269, Timişoara.

24. (1942), Die Maramureş, 95 p .. 10 plan.,e, 8 hArţl, Bucureşti. 25. (l!M2), ElementUl "ermanJc din TransUvania, LucrAr. ln&tlt. de Geogr., Vfi,

p. '17-102, Timişoara. 26. (1952). Colocvllle profesorilor de gea"rafl.e din Timljlloora, Lucr. InsUL. de

Geogr .. voi. VII, p. 485-4'13, Timişoara. 21. (1942). Rdsplndtrea elementelor toponimlce rom4neJtl fn T1'ansUvanla, Banat şJ Crlşana, HartA In culori. Bucureşti.

28. (1942). PdstorUui ln Alpi! francezi şi fn Carpaţi, Rev. SOc. Rom .. An. IV, nr. 7-12, Bucureşll.

29. (1943). Pdrerl "ermane şi maghiare asupra structurlt etnice a oraşelor Tf'an­sUvanlet, Barunutul şi crtşanel, Bul. Eug. şi Blop., voi. xrv, nr. 3-4, Timişoara. :10. (IM:l). Stina romdneascd. Encicl. TUrist. Rom., 10. p. 8B-91.

31. (1943), Emtgrdrl maramureşene In Tran.suvania, Transuvanta, nr. 8-8, p. 1-11, Sibiu.

32. (1043). Stlne In Carpaţii Rom4nlel, Ştllnţ. Pro!Jr., 9, nr. �. p. 15-22. :.13. (1943). DJe deutschtum In Siebenotl.r"en, Sonderabdruch aus ,.Siebenbjrgen",

p. 91-207, Bucureşll. 34. (1944), EmigrAri maramureşene In TransUvanla, .. Transilvania". an. 75, p.

667--878. Sibiu. 35.( 19f4). TransJluania şi MaramureşUl, Colecţia Transilvania şi celelalte pro­

vincii romAneştl. Cnsc. 2 din Biblioteca Vla\a şi cullura. 28 p .. Slblu. 36. (1945). Citeva cnnslderaţll geomorfolooice asupra C"TovurUor din Banat. Rev.

Geogr. Rom .. 2. nr. 1�. p. 3'7-52.

!17. (1945), MORAAIU T .. POENARU ŞT., Harta fizied, polltlco-economlcd şi ad­minlstrattvd o judeţului Cluj, Scara 1,150.000. Sibiu.

30. (1946). OPREANl' 5 .. MORARIU T .. The Western Frontler o( flomanl.a, Blbl. Rerum Transsllvanlae, t. XXI, p. 91, Cluj.

39. (1946). MORARru T .. Tfl.e Western frontler oi Romllnla /rom lthe >physk'at and blooeographlcat polnts oi vlew, Blbt Rerum Transa. T. XXI. 30. p.

40. (1!M'i), Graniţa de vest a Rorndnle/ din punct de vedere fizic şi blogeooraflc, Lucr. Inst. Geogr. Cluj, voi. XDI, p.l-28.

41. (1949). CUrs de geografie /lzlcd. Ciimatotogle, 215 p .. Cluj.

42. (1853), MORARIU T .. SAVU A .. Variaţia nivelului apelor In bazinul Someşu-. ,Wui, Natura. An. v. nr. 3. p. 30-311.

43. (1&54), Densitatea reţelei hldrograllce din TransilVania, Bana�. Crlşana fi Ma­ramureş, Probl. Geoga· .. voi. 1, p. 51-87.

44. (1954.), Regiunea Cluj, Marea Enclclopedle SovleUc.A. p. 4, Moscova.

45. (1955), MORARIU T .. Citeva conslderaţtunt asupra vestUlui DeprestunU Petro­şani, Probl. Oeogr., voi. Il, p. 81-91.

46. (1958), MORARlU T .. SAVU A .. CALINESCU M., Contribuţii la htdrogf'afla regiunii Reş1ţa, Probl. Geogr., voi. III, p. 9-59.

47. (1958). MORARIU T.. R.ealiz4rt In munco ,tHnţJfled a r�eogra!llor din Cluj, Ştllntă şi Tehnlcll. nr. 1. p. 39-40.

104 www.cimec.ro

48. (1056) , Unele probleme de medlclnd geografLcd fn tucrdrJle Congresului de Geografie de la Moscova, Natura, An. VIII. nr. 2. p. 35-311.

49. (1856), Noce de drum şi lmprestt de la Congresul de Geografie din Moscova, Natura, An. VIII, nr. 1, p. 21-31.

50. (1856), MORARIU T., SAVU A., DUMBRAVA F., Densitatea reţete! hldrogora­flce dfn R.P. Rom4nd, Bul. ŞUint . . Secţia de Geol. şi Geogr. Acad., Tom. 1, 1-2. p. 5-35.

51. (19�) . MORARIU T .. Clteua conslderaţtunt asupra {actorilor care au fauor1-zat evotuţLa terttorlaid a ora11utut Arad. Stuclll şi Cercet. de GeoL.­GeoFt"l' .. FII. Acad. Cluj, An. VIII. nr. 1--4. p. 1-29.

52. (1956), MORARIU T., SAVU A .. RegiunJLe hlcl.rograftce aLe TransJLvaniet, Bul. St. Acad. Seria GeoJ.-Georgr., T. 1, nr. 3--4, p. 137-188.

53. (1958). MORARIU T .. George Vdlsan - un mare geograf romdn, Ed.. C.C.S. (SOcietatea pentru RAspindirea Ştiinţei şi Culturii. nr. 200), 50 p.

54. (1951), Comemorarea lut Emm. de Martonne. An. Acad R.P.R .. P.I .. p. 3111-336. 55. (1851), MORARIU T .. PASCU ŞT .. Evoluţia urbanfsttcd a oraşului Cluj, Hul.

Şt .. Sec\la Geoi.-Geogr .. T. II. nr. 1. p. 47-73. 56. (11151), Consideraţii geograftco-lstortce asupra ecapetor de dezvoltare a oraşu­lui Cluj, Rev. Unlv. Babeş-Bolyal. Secţia Şt. NaturU, nr. 1, p. 325-340.

'51. (1951). MORARIU T .. MIHAILESCU V . . Conslderaţtt generale osupra perigto­clarulul '' stadiul cercetdrl!or fn Romdnta, Studii şi Cercet. de Gcol.­Geogr .. An. VIII, nr. 1-2. p. 21--44.

�- (1957). MORARIU T .. DEMIDOVICI I, A .• IANCU M .. OLENIKOV 1. N., SAVU A.. Contributii la problema raton4rtt {izlco-geograttce a terUorlulut R.P. Romdne, Studii şi Cercet. Geol.-Geogr., An. VIII. nr. 1-2, p. 195-2011.

511. (1851). MORARIU T .. SarcinUe geograftel fizice in lumina documentelor Con­gres!dul al 11-lea al P.M.R. 11t ale Plenaret C.C. al P.M.R. din Z7-2fJ. XH. 1958. Natura, An. IX. nr. 3, p. 56--66.

-60. (1951), MORARlU T., SAVU A .. DUMBRAVA F., PlotnocU ghl.drograflcescot selc v R.N.R .. Rev. GOOI.-Geogr., Tom. 1. p. 27-28.

G!. (1951), Energia rellefulut R.P. Rom4ne, Studlt şi Cercet. de Geol-Geogr .. T. VIII. nr. JD4., p. 231-249.

62. (1851), MORARIU T., Emm. de Martonne: opera sa de geografie regionatd şi aportul adus la dezvoltarea geografiei ctujene, Studll şl Cercet. de Geoi.-Geogr .. T. VIII. nr. J--4. p. 421--435.

63. (1957), lnvdtdmlntu! geografic la Universitatea V. Babeş din Cluj, Untv. V. Babeş. Studiu monografie. p. 42-46.

'64. (1957), Ştiinţele geologo-mineraloglce !li geografice ld Universitatea din Cluj 1948-1957, In ; Unlv. V. Habeş, Studiu monografie. p. 146-154.

-65. (1951), Transilvan/a ln cadrul unitar ol Republtclt Populare Romdne, In; Din Istoria Transl\\'anlel. voi. I. Ed. Acad. R.P.R .. 1951, p. 5-11, Ediţia 2.

66. (19581, ���Ae:w

a T�: �kasT c .. RADULESCU I .. Reauzdrl th Ftttneete geo­

grafice dln R.P. Romdn4 [n ultimii 10 an/: Inst. Cercet. Geogr .. Reali­zAri tn li(eogr. R.P.R .. in perioada 1841-1951. p. 7-35. Ed. Şt. Bucureşti.

61. (1858), MORARlU T •• DEMIDOVICI A.A .. IANCU M .. OLENIKOV I.N .. SAVU A., SIRCU 1 .. Contr1buţU la problema raiondrll flzlco-geogroflce a ce­rltortul R.P.R .. In: RealizAri In Geografia R.P.R. In perioada 1947-1951, Edll. Stllnţ .. p. 121-132.

"611. (1858). MORARIU T .. SAVU A .. DUMBRAVA F.. Gustota ghldrograflceskoi sett R.N.R .. Bul. Inf. ŞtllntttlcA, nr. 2, p. 113-115.

69. (1958) , MORARIU T .. MuzeuL şWnţei despre pdmtnt de la Moscova, An. Rom. sov . . Seria Geoi.-Geogr., nr. 4., An. XII, seria ITI, p. 1 15--120.

70. (1858). DAICOVICI C .. OPRESCU G .. MARCU O .. MORARIU T .. EFTIMIU V .. PRIADCENCO A .. HASEGAN M., HERBST C .. IOSIFESCU S .. SADo­VEANU I.M., BOTEZ D .. VINTIT.A P .. COSOVEI Tr .. GRIGORESCU I .. Roumanle. Edlt. Merldlene. 862 p.

01. (19511). MORARIU T . . Ralonarea [1zlco-geogra/lc4 a Clmplel TransUua11let, Slu­dla Un!v. V. Babeş-Bolyal. Ser. Geoi.-Geogr .. T. III, (1958). nr. 5, Se­rles II. rase. 1. p. 21-34.

12. (1958), MORARIU T .. IACOB o .. Clteva observaţH htdrologlce In bazinul In­ferior al Arlellulul, Studia Babeş-Bolyal. Tom. III, nr. 5, Ser. II, rase. 1, Geoi.-Oeogr .. p. 137-144.

'13. (1858), DAICOVICI C .. OPRESCU G .. MARCU O .. EF"TIMIUV .. PRIADCENCO A .. HASEGANU M .. HERBST C .. IOSIFESCU S .. MORARIU T .. SADO­VEANU I.M .. BOTEZ D .. VINTILA P .. COSOVEI Tr .• GRIGORESCU I., Republica Popltlard Romdndi, Ibld. Ed. Meridiane.

74. (19511). MORARIU T., SAVU A .. DUMBRAVA F. Energia. Bul. Nauc. Inf., nr. 1, p. 118-120.

75. (1959), MORARIU T .. Ralonarea f/zlco-(1eogra/k4 a CarpaţUor Ortentall, Oma­giu Traian SAvulescu cu prilejul Implinirii a 70 de ani. Edlt. Acad. R.S.R .. Bucureşti, p. 10081-1113.

76. (1958). ReaUzdrl ale geografllor no!ICrt, Rev. Tribuna, An. III. nr. 35. p. 8.

'17. (1958) , MORARJU T .. SAVU A., Fragmentarea medie a reUe/ulu� R.P. Rom4-ne, Probl . Geogr., voi. VI . p. 21-38.

105 www.cimec.ro

18. (111511) , MORARIU T., Comemorarea lui Emm. de Martonne, Anal. Ac;ad. R.P.R., voi. VII, 1957, partea 1, p. 319--338.

79. (1959) , MORARIU T., MlHAILESCU V., DBAGOMIRESCU S., POSEA G •• L4 atade act�U! des recherches aur 1.811 p�s plh-lg!4Cialrea de La Repub!tque Populatre Rouma!n.e, Rev. de GOOI.-Geogr., T. In, nr. z. p. 353-388.

80. (1959) , MORARIU T., Fenomene perigloclare din R.P.R. In stadiUl actuaf de cercetare, St.udia Univ. Babeş-Bolyal, fasc. 1, p. 118--150.

81. (1959) , Rafonarea /lz.tcO•f1eOgraflcd a Clmplel TransUuantet, St.uclia Unlv. Cluj. ser. Geol.·Oeogr., T. III, nr. 5, Serles II, lase. 1, p. 35-35.

82. (1959) , MORARIU T., SAVU A., DUMBRAVA F., L'ttnergle martmum du relief la Rep. Pop. Roumatne, Rev. de oeoi.·Oeogr.

8:1. (1980), MORARIU T., Hlpsogratfa R.P. Rom41U!', MonogrGfla R.P. Rom4ne, voi. 1, p. 95-103.

8t. (11160), MORARIU T., DEMIDOVICI l.A., IANCU M., OLEINIKOV I.N .. SAVU A .. StRCU 1., Ralonarea ff,ztco·geograftc4 a R.P. Rom4ne, Monogra­

fia R.P.R., Vo). 1, p. B31-124. 85. (1960) , MORARIU T., GlRBACEA V., Terasele rfurUor din TransUt�ania, Com.

Acad. R.P.R., T. X, nr. 8, p. HG-515. 81. (1960), MORARIU T., MIHAILESCU V., RADULESCU I.. OURMAZESCU H., BADEA L., ROŞU AL., GIRBACEA V., Le stade actuet d.es rccherches concen1ant les teraues f!UvlatUes dans ta R.P. Roumalne, Recuell d'thudes v:eosraphlques concernant le teiTltolre de la R.P. Roumalne. Ecl.. Acad. Bueureştl, p. 15-21.

111. (llt60), MORARIU T .. TUFESCU V., GRUMAZESCU H., STANCESCU C., MI­HAILESCU V., Les processua de pante sur le terrltolre de l4 R.P. Roumalne, RecueU d'�ludes getlgraphlques concernant le lerrltoire de la R.P. Roumalne, Bucureşll, p. 23-28. 88. (11160), MORARIU T., GISTESCU P., SAVU A., PISOTA I., Le �ypes gene· tlque de lacs et leur de!lmUatlon sur le terrltolre de la R.P. Roumaint!. In Recuell d'e\udes geosraphlques conce1·nam le terrltolre de la R.P.

Roumalne, Bucureşti, p. 83-91. IID. (11160), MORARW T., MIHAILESCU V., DRAGOMJRESCU S., POSEA G., Le stade act�Ul des rll'cherclles aur le p.trlgtaclatre de ta R.P. Roumalne, Recuell d'�tudes geographlques concemant le terrltolre ele la R.P. Roumaine. Ed. Acad. ,aueureştt, p. 45--�.

90. (1980), MORARIU T.. MIHAILESCU V., SAVU A., IANCU M., M6thode apttq!Utes a la dlutslon en. reolons naturelles du terrttolre de la R.P. Roumalne, Recuell d'etudes gl!-ogrophlques conccrnant le tertlloirc 'de la R.P. Roumaine, Bucureşti, p. 111-121.

91. (1980) , MORARIU T., TrGruUvanla fn cadrul unitar at teritoriUlui Republicii Populare Rom4ne, In: .. Din Istoria TronsllvanleiH. Bucureşti. p. 5-17.

92. (1980), MORARIU T . . SAVU A., Srendnee pascllenenle rellela Rum4nsk:ol NP· rodno! Respub!tkl, Bul. Nauc. Inf. nr. 1. p. 112-ll3.

93. (1960), MORARIU T., Catedra de Geografie flzlcd şi economlcd şi Inswutul de Geolog/e-Geo11ratte din Cluj, Rev. Steaua, An. XI. nr. a. p. 60-10.

94. (1960), MORARIU T .. SAVU A .. Les types gi!!Betiq�Us de lacs ee leur re· partltlon sur le terrltolre de la &publlque Populalre Rouma lne, Rev. Gl!ol.·GCogr .. T. IV, nr. 1. p. 184-199.

95. (1980). MORARIU T .. Caracterizarea geograflc4 a tE'rltorlului Republicii Popu­lare Rom4ne, "Istoria RomAntei", voi. I. Bucureşti. p. XIII-XXVII.

96. (1981). MORARIU T., Citeva contrtbuţft la m!graţifle pastorale acttulle din n.P. Romdnd, An. Muz. Etn. Transll .. 1959-IBfll. p. 39-4fi.

91. (UMil), MORARIU T .. SAVU A .. Mlttlere Furschung des oberfllJchenreUe(s der Ruml1nlschen Volksrepubllk, Rev. de G&ll.·Geogr. T. V. nr. 1. p. 133-144.

98. (1961), MORARIU T .. Podişul Ttrnavetor. Carac-tertz.are şt ralonare J/rlco-qeo· graftc4. Studia Univ. Babeş-.Bo]yal, Ser. Geol.-Geogr .. fasc. 1. p. 1-20.

99. (1961), Sovromenn.ala studia laladovanll vecn/k terras R.N.R., Biul. naucnoi informaţii, Seria Esteavenlh nauk, nr. 1, Moscova.

100. (1961) , MORARIU T., MIHAILESCU V., RADULESCU 1 .. GRUMAZESCU H .. BADEA L .. ROŞU A., Sovromen.nala studia lssledooonU recruh terras R.N.R., Blul. Nauc. Inform .. seria estesvennlh nauk. nr. 1. p. 213-m.

101. (1961), MORARIU T., Lucr4rlle celei de·a VI-a confer1nţe pe ţord a Cercuruor-şe!lnţfftce studenţeşti - secţia geo(1rafle, Nalura. An. XIV. nr. 4, p. 79-82.

102. (1962), MORARIU T .. PISOTA 1 .. BUTA T .. HldroiOflle Genera/4. Ed. D1dac· tlca şi PedagogicA. Bucureşti, !183, p. (apArutA In douA. ediţii) .

103. (1982) , MORARIU T .. TUFESCU V .. GRUMAZESCU H .. STĂNESCU C .. Ml­HAILESCU V .. Sclonoune proţessl 114 terrftor/1 R.N.R., Blul. Nauc. 1�· fonn. Nauki. nr. 1, p.UD-141.

194. (1962) . MORARru T., CALINESCU M .. PLATAGEA Gh .. POPA Gh .. POSEA A .. Contrtbuţiunt la sttldtul ttzlco·geogra(lc al Vdll Tlrn.at-•a Mlcd. Probl. de Geogr. VOI. IX, p. 1!17-118.

105. (1982), MORARIU T .. DlcţloRGrul enciclopedic romdn, \'OI. I-II. (colaborare cu mat mulţi autori), Bucureşti.

lOG

www.cimec.ro

108. (1982). LucrdrHe celei de-a VI-o conterlnţd pe Jard a Cercurilor Ş&ltntl/tce 11tudenţ.eptl, Secţla Cluj, Sludla Unlv. BabeŞ-Botyal, seria Geol.-Geogr., faac. 1, p. 1--4.

1Ct1. (1963) . MORARIU T., CALINESCU M., DUMBRAVA F., POSEA A .. Consfde­raFLi asupra rolului (actorilor (1ztco-Qeoyrattct In dezvoltarea oraşutua DeJ, Studla Untv. Babeş-Bolyat, ser. Geol.-Geogr.. faae. 1. p. 62-90.

108. (1&63), MORARIU T., Metode de cercetare Qeom.or(ologtca apUcare fn Carpo�d Romdnl.ef, Natura, an XV, nr. 6, p. 3--11.

109. (1983), SfmpozlOn de geomorjotogte n-ztl sept. JHJ, la Cracovfa şi Brati.slava� Tribuna, VIII, nr. 12.

110. (1964), MORARJU T., SAVU A., Nouvelle contrlbution a !'�tude du perfglactatre en Roumanfe, Rev. Roum. de Geot.-Geogr. et Geophyslquc. Scrie de Geo8r., T. VIII, p. 103-110.

111. (1964). MOH.ARIU T .. Studtu Introductiv la Lucrarea : Tipuri de pd.lllorl t la ru­mdni de R. Vuia, Bucureşti, Ed. Acad. R.P.R., p. 5-"1.

112. (1964), MORARIU T., SAVU A., Popasurt pe malurlte facurtlor patriei, Ed. ŞUlnţ., p. 55.

113. (1964). MORARIU T., DIACONEASA B., GIRBACEA V .. Age of l4ndsUdiRglll In the Tran11ylvanlan Tabetand, Rev. Roum., de ceot.-GeDgr .. et. ceophy­lllque, Serie de Geogr., T. 8, p. 149-158.

114. (1964), MORARIU T .. TUFESCU V., Probi�mes de geomor-phologl.e appU.qu.l!e en RDumanfe, Rev. Roum. de Geoi.-Geogr., et ceophyatque, serie de Gectgr. T. 8, p. 213-218.

115. (1964) , MORARIU T .. TUFESCU V., Procese de modelare In tormaţiunUe lo­essolde din !!Udul Clmplel Rom4ne şi DobroQea, Studia Univ. Babeş­Bolyai, Seria Geol.-Geogr., fese. 1. p. 69-84.

116. (1964 ) , MORARIU T .. RADULESCU 1 .. IANCU M., SAVU A., HERBST C., CUCU V., GRUESCU 1.. RADOI A .. VELCEA I., RepubUca Poputar4 Rorndnd, Nouu. Geogra(te a Patriei, Editura ŞtttnUflcA, p. 354.

117. (1964) , MORARJU T .. Simpozionul de goeomarfologfe din R.P. Polond şi R.S. Cehos/ovac4 pentru studiul Carpaţilor, Studia Unlv. Babeş-Bolyai, sel". Geoi.-Geogr .. rase. 1.

118. (1864). Aşezarea geogra[fcd a R.P.R., graniţele, suprafaţa, Noua geograUe a patrlel. Ed. Şt .. p. 7-13.

119. (1964), MORARJU T., ROŞU A .. Cercetarea şUinjiflc4 geograflcd In R.P. Ro• mdnd. Natura. an. XVI. nr. 4. p. 15-21.

120. (11Hi4). MOR.t\AIU T., CondlţUle flzico-geoQra(lce şt resursele naturale ale R.P. Romdne, Ed. DidacticA şi PedagogicA. Bucureşti, 51. p.

121. (1964), MORARIU T .. MIHAILESCU V., VIaţa fi opgra lui G. V4lsan. Descrfert goeoQra(k:e de G. Vdisan, Ed. ŞtUţ., Bucureeu. p. 5-70.

122. (1964), MORARIU T .. SAVU A .. Que/ques probh�mes du modele P•1rl9Laclaire en Rournante, BUII. de I"AIISOC. de Oeogr. fram;als, nr. 3Z2-323, Parls, p. $2-82.

123. (1964), MORARIU T .. Metodu geomorfologickeho vyskumu pouzlh' v Rumuns­kych Karpafocla. In Geograflcky ca!lopls, Rocnlk XVI, cislo. 3. Bra­Ualava. p. 233-244.

124. (1964). MORARIU T .. POPOVAT M .. CONEA A .. Noi contribUţii lo cunonşte­reo formelor perlglaciGre din faleza M4rll Negrv şi la Sud de con­stanţa, Studii şi Cercet. de Geol. şi Geog,· .. Sea·la Gcogralte, T. 1 1 , p. U-23.

125. (11H14), MORARIU T .. MAXIM 1 .. ReaUzdri ale qeo!ogllor şt geOf}ra/Uor clujent In anii de dup4 eliberarea Patriei. Studia Univ. Babeş-Bolyai. Serles Geoi.-Geo��:r .. faac. 2, p. 7-15.

226. (1965), MORARJU T .. SAVU A .. Pthen.6k a hazal tavak partjdn, Ed. Şt., 58 p. 121. (1965), MORARIU T .. TUFESCU v .. Probl�mes de o�ographle appllquee en

Roumante, Rev. de Geomorphologie dynam\que. An. XV, nr. 1. 2. 3, p. 35-39. Paris. 128. (1965). MORARJU T .. Al XX-lea Congres lnternaţtonat de Geogra(fe de la

Londra, Studia Univ. Babeş-Bolyat, ser. Geoi.-Geogr.. rase. L, p. 153-154.

126. (1965). MORARIU T .. CALINESCU M., Cfteua conslderaţtunl OIIUpra procese­lor de pant4 din bozfnul T/movelor. SlUdla Unlv. Babeş-Bolyal, ser. Geoi.-Geogr .. rase. 1, p. 91-100.

130. (1965), MORARIU T .. O'berilck Uber dle Physfsche und Wfrtshoftsgeogrophle der Rumdnlachen VolksrepubUk, Krakovla. 24 p.

13'1. (1965). Stmpoztonui de Qeomor(ologfe apilcat4 de la Brno st Brotl.slava. Studii şi Cereet. de Geoi.-Geogr. şi Geof .. Seria Geogr., Tom. 1%.

132. (1965). Al XX-lea Concura Internaţional de la Londra. Studii şi cercet. de Geol .. Geof .. Geogr .• Scria GeoRr .. Tom. 12. (1965) , nr. 1. p. 11-28.

133. (1965). MORARIU T .. GIRBACEA V., CALINESCU M., Atunecdrlle de leren de la Bozieş, comunicAri de geoiJTafle, voi. m, Bucureşll.

134. (1985), MORARIU T., GREGORIAN E., MAIANU C., RADULESCU N .. A\., TUFESCU V .. VELCEA I., AUos geografic, Republica SOclallslA Roma­nia, 110 p. hArţl, 32 fotografii, Edlt. DidacticA şi Pedag., Bucureşll.

135. (1965), MORARIU T .. POPOVAT M .. CONEA A., New contrlbUllons to the knovledge of perlglacl.al of. the Black Sea CU/1 south of Constantza, Revue roumalne de g�l., gloph. et ��graphle, serie de gWJir .• Lome 9, p. 11-27.

107 www.cimec.ro

136. (1865), MORARIU T., Noua geografie econ.omicd o Romd;nlel, Contemporanul, nr. 30(98), 23 Iulie, p. 8.

13'1'. (1965), Cluj, 60 p. Ecllt. Meridiane. 138. (1985), MOH.ARlU T., CONEA A., CALINESCU M., Ratonarea fizico•geOflr0/1·

cd a BdtţiL Iatomiţ.el, Studia Univ. Babeş·Bolyal, ser. geol.-geosr., 1asc. 2, p. 73-38.

139. (1965), MOHAR1U T., TOPA E., R4splndirea geografica a castanulut bun. ComunicAri de geogralle, val. 111.

140. (1965), MORARIU T., Simpozionul de geomorfologte aplicafd. de la Brno f' Brattstaua, Natura, xvn, nr. 5, p. U5-H6.

141. (1965), MORARIU T., Quetques aspects ae ta Geographte physique et econo­mique de ta R.P. Roumalne, 26 p. Llt. InvA� .• Bucureşti.

142. (1966), MORARIU T., CUCU V., VELCEA I., Geographie de ta Roumain.e, Edlt. Meridiane, 147 p. •

143. (1066), MORARIU T., G!RBACEA v., Quelques of:lsertKJttons au su;Jet des processus du versant de la Depreutun de Trans&�Lvanle, Rev. Roum. GOOI., Getlphy., ceogr., ser. ceogr., 110. nr. 2, p. 147-164.

144. (1966), MORAHIU T., SAVU Al., Quelques prof:Jtemes du perlglacialre en Rou­mante, Blui. Perygl., 1968, 15, p. &3---81. loiS. (1966) , MORARIU T., CONEA A., CQLINESCU M .. Ralonarea /lzt.co-geogra­ftcd o f:ldlţtl BrdUel, Studia Geol.-Geogr ., lase. 2, p. U-50.

146. (186V), MORARIU T .. ONIŞOR T., Romui!U Vuia, Intemeietorul Muzeului IJL Parcului etnografic din Cluj, Rev. �uz. 3, nr. 4, p. 298-305.

147. (11166) , MORARIU T., Simpozionul de geomorfotogie aplicata din Belgia, Na· tura. Geoi.-Geogr., 18, nr. 5, p, 91-92.

148. (1967), NLektOre aspekty geogra!tl ftzycznet 1 ekonomtcznej Rumunsklej Re­pubLiki LUOOwej, Przeslad Geogr., 39, nr. 2, 2115-306.

146. (196'1'), Probleme actuale ale geografiei apUcate tn Republica SociaUst4 Rom4-nla, Stud. Geoi.·Geogr., fasc. z, p. 811-112.

150. (1967) , MORARIU T., CIRBACEA V., Processus d'dvolutlon des ueraanca en Roumanle. Symposlum international de geomorphologte Lte,ge-Louvaln, Juln 11166, Les congres et Colloques de I'Unlverslte de LJege, vol. 40, p. 175-186.

151. (11H17), MORARIU T .. Reglonarea f�lco-geograf(cd a DundrU rorn4neşU, Lucr. Inst. Ped. Oradea, 1, p. 165-177.

152. (196'1'), MORARlU T., MAC 1., Reglonarea geomortotoglca a terltortutut ora­şului CLuj şi imprejurimiLe, Sludia, Geol-Geosr., !ase. 1. p. 7:.-86.

153. (1967) , MORARIU T., ReLaţia pro/eliOT·oslstent·student, Tev. lnv. Sup., 11, nr. 2, p. 55--66.

154. (1867), SimpozionuL repufJUcan de gBografle apUcat4, (CLuj, sept. I9GIJ), SludU şi cercel. Geol., Geo1., Geogr., ser. Geogr., 14., nr. 1, p. 81-83. 155. (1867) , Transllvanla - aspecte geografice, Curs de varA al Unlveralt.AtU din

Bucureşti la Colocvllle ştllnţWce de Ia Sinaia. Litogr. lnvAţ., Bucu­reşti, 20 p.

156. (1967), Colocviul franco-rom4n de geografie din Paris 111 Nanterre, oct.. 1967. Studia Geol.-Geogr., 1asc. 1, p. 142-1t4.

15'1'. (1968). MORARIU T., ROŞU Al., ConstderaUons thdortques et methodologlques sur ta gdographte appLiqu€e, Ml!langes de seogr. physlque, humalne, economlque, appllquee, vol. 2, Edlt. Duculot, p. 477-4.81.

158. (1968). MORARIU T., GlRBACEA V., Deptacements m.assifs de terratn de type gltrmw en Roumanle, Rev. Roum. Geol., GOOphy., GOOgr., ser. GOOgr., 12. nr. 1-2. p. 13-18.

159. (1968), MORARIU T .. MORARIU E., SAVU A., Lacurile din Rom4nla. Jmpor­tanţd f:lutneara fi turlsltcd, Edlt. Ştllnţ .. p. 1111.

160. (1968), MORARIU T., BOGDAN A., MIHAIL M., Htoh-Zone Setclements in the Romanlan Carpathlans, Rev. Roum., GOOl., Geophys., GOOgr.. S�r. GCogr .. 12, nr. 1-2. p. 155-161.

161. (1968). MORARIU T .. DONISA 1., Les terrasses ttuvlatUes en Roumanie, Slud. Gl!omorph., Carpatho-Balcanlca. 2, p. U-50.

162. (1968), MORARIU T .. Locul Trans!Lvanlet In cadrUl unitar al teritoriului Ro· mantel, (In: Unitate şi contlnultate in istoria poporului romAn), Edll. Acad. R.S.R., p. 8-30.

163. (19tl8), MORAR1U T .. GARBACEA V., Prozesse der Hangentwicklung fn Ro-ma'nien, Petermanns Geogr. Mltt, 112, nr. 2, p, 118-118. .

164. (1968), MORARIU T.. Slmpozlonut lnternaţ/onat de geomorfoiogle apllcatd (Bucureşti-Cluj, mal-tunle l9B7).

165. (1968), MORARIU T .. GARBACEA v .. Studii asupra proceselor de versant din depreslunea TransUvantel, Studia Geol.-Geogr., 1asc. 1, p. 81-81.

166. (1968). MORARJU T .. DONISE 1., Terasele fluvlatUe din Rom4nla, Slud. Cerc. Geol., Geonz., Geogr., Serta GeoRr., 1:1, nr. 1, p. s-13.

167. (1968) , MORARIU T .. RADULESCU N., Cel de-al XXI-Lea Conpres rnternaţlo· nal de Geografie, (New-Delhi), dec. lH8), Studii Cerc. Geol., Geoflz., Geogr .. ser. Geogr., 16. nr. 1, p. 105-113.

168. (1868), MORARIU T . . Transtluanl.a. Aspecte geografice, Terra, 1, nr. 1, p.5-12. 169. (1868) . Geografia ln şcoala generata şi tn Uceu, Terra, an. X, nr. 3. p, 11H-106. 170. (1869). MORARIU T .. MAC 1., L'!n!Luence du reUel dans l'amlltnajement et le

ddveloppement de La vllle de Cluj, Trav. de Symposlum International de gl!omorphologle appHqu�e. Bucureşti.-Ciuj, mal 1967. p. 23-31. Bu­cureşti.

108

www.cimec.ro

1'71. (1969). MORARIU T . . CONEA A., CALINESCU M., Les cartes pedogeomorpho­loglques. Leu,. JmpoF"tance pour les tF"avaux hydroameUoratlfs des plalnes lnondables, Trav. de symp. Intern. de gl!omorph. appllqul!e. Bucureşti.

172. (1969). MORARIU T., MAC. 1 .. HERSCOVICI O .. Contribuţii la studiul ape/oF" treat/ce şi de adincime din Cimpla Banatului, LucrArile ştUn\Ulce ale In�t. Pedagogic Oradea. Serlu A., Oradea. p. Bl-88.

1"13. (1869). MORARIU T .. ONIŞOR T., Spd!area aurutut In Carpaţi/ Or/entali şi Meridionali, Studia, Ser. Geogr .. lase. 1. Cluj, p. :J-15.

174. (1969), MORARIU T .. Ratonarea flzlco-geogra/lcd a Vdlt Dundrl! Romdneştl, · Geograr. VAil DunArii RomAneşU, Ed. Acad R.S.R., p. 172:-179. 175. (1989). Funcţiile flzico- şi economtco-geograflce ale Transnvanlel In cadru! te­

rLtorlutul Romdntet, Apulum - omagiu semicentenarulul Unlrll 1918-1968, voi. VII. Sibiu, p. 23---40.

176. (1970) . Dle physiscfl. geographlscfl.e Rilyonlerung der ostlcarpaten, Rev. Rom. de OCol .. GCophys., oeogr., Sl!rte oeogr., tomp. 14, nr. 1, p. 55--85.

177. (1970) . Contribuţlt geograjke la dezvoltarea economiei Romdniet In ultimUL sfert de veac, StudU şi Cercet. Geol., Geortz .. Geogr., seria Geogr., Tom. XVIli, nr. 1, p. 23-27.

178. (1970) , CarpaţU tn arhttectontca terUorlutut Romdntet şt In vlilta economtc4 a poporUlui romdn, Terra, An. II, nr. 3, p. 3-13.

179. (1970), MORARru T .. MAC 1., Potenţialul Jtzlco-geo11ratic de dezvoltare Şi sts­tematfzare a SLGţlunU .,BdUe Sdratey Turcia, Studia, Seria Geogr., fasc. 2. p. 3-11.

180. (1970), MORARIU T., GUmele'e dtn Depresfunea TransUvanlel, Tribuna, An. XIV. nr. 37.

181. (1970) . MORARIU T .. ONIŞOR T., ContrlbuţU cu privire 'a poslbuttdţtle de va­lorificare a nlslpurUor aurtfere din Romdnia, Sludlt şi Cercet., Seria Geogratie. nr. 2, Tom. XVU, p. 185-175.

182. (1970). MORARIU T .. SAVU A .. CALINESCU M., SOROCOVSCHI V., MAIER A., Judeţul Cluj, Edll. Acad .. 141 p., Bucureşti.

193. (1910) , MORARIU T., PISOTA I .. BUTA 1., Hidrologle general4, Ed. Dtd., 55 p. 184. (1971), MORARIU T .. PTeocupdrt noi ln geografia romdneasd, Tribuna, An.

xv. nr. 19. 195. (1971), MORARIU T., CONEA A., CALINESCU M., Morphogenise et piJdoge­

nese dans les plalnes inondables de la regfon de stepe de Roumante, Bun. de l'Instttut de Gl!ographie, Edlt. Acad. Bulg., Tom. XIV. p. 10$-113, soria.

1811. 1971), MIHAILESCU V., MORARIU T., Was tst dle Geographte"l Geo1raphlca Helvetlca. Helt 1, Verlag KUmmerly, Bern, p. 18-29.

197. (1971), MORARIU T., VELCEA V., PrlnclpU şi metode de cercetare In geo­grafia ttzled, Edlt. Acad R.S.R., 184. p.

188. (1971), MORARIU T .. Aspecte ale geor�raflet fizice şi economice a R.S.R., Terra, An. III. p. 3-18. .·

189. (1171), George Vdlsan: Omul şi Opera, In: George VAisan, Opere alese. Bu­cureşti. Edlt. Şllln! .. p. 11-37.

190. (1972) . MORARIU T .. SOROCOVSCHI V., MAIER A., ]DU P., JUdeţul Sdl.aj, Edlt. Acad., p. 138. Bucureşti.

191. (1972), MORARIU T., cercetarea geogra(lcd de perspecttv4, contribuţie de ba­zd la dezvoltarea economiei naţionale. Metode noi şi probleme de pers­pecelvd: ale cercetdrti şUinţlflce, Edll. Acad R.S.R., p. 287-292, Bucu­reşti.

192. (1972) , MORARIU T .. ONIŞOR T .. Spdlarea aurului din nisipurile a'uvtonare In Carpaţ/L OccldentaU, Crlşia, 1971, p. 1$-32.

193. (1972) . MORARIU T., MAC 1., CRIŞAN 1., The Agricultura! CGpactty O/ Ter­rltolrle!l assessed by the comporents ot the geographlcal landscape, Rev. Roum .. Gl!ol.. GCophys., Gl!ogr., Serie Gl!o1r., Tom. XVI, nr. 1, p. 15-19.

194. (19"12) . MORARIU T .. MAC 1 .. Procese predomtnante şi accesOTit fn modelarea actuald a re!le/ulut din Romdnta, Studia, Seria Geogr., fasc. 2, p. 3-12.

195. (1972) . MORAIHU T .. Aspecte ale f1eograttel fizice şi economice a Rom4nlel, Cursuri de varA. Sinaia. Unlv. Bucureşti.

196. (1972) , MORARIU T., BUTA I., MAJER A., Judeţul Blstrlţa-NdsdUd, Edit. Acad. R.S.R., 153 p., Bucureşti.

197. (1972), MIHAILESCU V., MORARIU T., Ce este geografia?, Bul. Soc. Geogr., VOl. II, (LXXII), p. 12-14.

198. (1972), �������� TD0�1:; p��!����ch; �:J'��!sc:;,. R

;g��'/:���a:;:�a#�[sc�� RaumgUedeF"UJ'Ig, Edll. Acad. Slovace, Brallslava, p. 113-123.

199. (1973) , La centenarul naşterii pro/esorutut Emm. de Martonne, Studll şi Cer­cel .. de Geol .. Geoflz., Seria Geogr., nr. 1, Tom. XX. 200. (1973), Profesorul Romutus Vuta (JSB"l-1963), dupd zece ani, Studll şi Cercet. de Geol., Geofiz., Geogr., Seria Geogr., nr. 1, Tom. XX.

201. (1973), MIHAILESCU V .. MORARIU T., L4 notlon de piemont en geographte, Piemonturlle, Unlversllatea Bucureşti. p. 7-18.

109 www.cimec.ro

·202. (19'73). MORARIU T., ZIJ de ani de reatlzdrl fi fmp!lnirt In cerce&area geogra­/ie4 CLujean4, Studia, ser. Geogr ., fa.sc. 2, p. 3-8.

;20:J. (1ft13). Profesorul Emm. de Mar�onne (1173-IIISS), Studia. ser. Geogr., fasc. 1, p. 1&-16.

204. (197:1). Rom4nla. Land o/ the Carpathlaru and the DanutJe, Cursuri lnte�ma­ţ.lonale. Untvenlt.atea din Cluj. p, 20.

205. (1973). Emm. de Martonn.e et I.G gi!ographie roumalne, Blll. de !'Asociat. de geogr. fran�ls. nr. 408. p, S37-M2. Paria.

206. (IV13), MORARlU T .. DIHOR 1., IDU, P., Aspec&e actuale ale p4Btorttulut de dmple fn Banat. An. Muz. Etn. al TranaUvaniel pe anll urn-1913, pag. 283-301, Cluj.

201. (1913), MORARIU T .. EcoS'UJtemu! olun.ecdr11or de �eren. din Rom4nla, S\udU şi Cercet. Geol. Geortz. Geogr .• Ser. Geogr .,

208. (1913) , Aspecte ale geo(lra/lel :ttzt.ce şi economice al• .Rom4nte1, Conferln�A la cunurlle de varA de la Sinaia, Ed.lt. Didactici, 20 p .. Bucureşti.

·209. (19"13), Profesorul. RDtJert Ftchiii'UZ I.G 75 de ani, Terra, an. V. (XXV). sept.-ocl., p. 18--80, Bucureeti.

·210. (19'13) , Le centenaire de la nalssance du protesseur Emm. ele Martonne, Stu­dii de Geografia Banatului, Unlv. Timişoara, Fac. lsl. Geogr .. p. 10-IB, Timişoara.

211. (11114), Simpozionul Emmanuet de Martonne CluJ-Nopoca, Studia, Sel'. Geo­grafie, faac. l, p. 3-5, Cluj-Napoca.

212. (19'14). MORARIU T .. MAC. 1 .• On the dominant �md secondaru present-dav modelltng the Roumanla, Slud. Geom. Carpalho-Balcanlca, voi. VIU. p. a�. Krakow.

213. (IIJ7-4), MOdl/lcarea gevsistemelor din zonsle muntoase lnoUe prin acCivttatea ont1'oplcd. Ecoslstemelc naturale '' evol-uţia lor In raport cu tm.�Ul uman. LuCI'. slmp. din 10 mal li'J4, Acad R.S.R., Filiala CluJ-Napoca, Subcoml.sia Om-Biosferl\. p. 81-90, Ed.U. FII. Acad .. Cluj-Napoca .

. 214. (1974), Le, peostaUme des !;!U8Sements de flll'rr-otn en Roum.anle, Rev. Roum. de G«<l. G�ph. oeogr .. serie G�graphle. Tom. 18. nr. 1. p. 8-l'l'. Ed. Acad. R.S.R., Bucurqu.

1 10 www.cimec.ro

Gr ăn /ct�r /1 năsăudenl la Reghl n dup ă re volutia de la 1848-1849 -:- Doeumente inedite -

IOAN POP, UVIU MOIDOVAN

La sfîrşitul verii anului 1849, se stingeau ullimele flăcări ale revoluHei în Transilvania, iar aparălorii e i cei mai holă­rîti ziiceau în inchisorile regimului neoabo;oJutisl instaurat de curînd. Cei ce reusiseră să scape, au fost nevoiti să ia calea exilului, unde vor continua lupta împotriva despotismului habsburgic. Tribunalele militare desf!şurau o activilate fe­brilil, judecînd pe foşlii ,.rebeli", multi din lre aceşlia fiincl condamnati la moarte pentru aclivi latea pe care au rlesfa.şu­ral-o in Limpul revolutiei. Astfel. dupa o luplă de propoqii alH ele mari, reactiunea a reuşit să triumfe vremelnic, dar acest fapt n-a putut minimaliza importan�a re\·olutiei, care va avea urmări dintre cele mai însemnate, atît pe plan eco­nomic. cîl şi social-politic. Feudalismul cu intregul său co•­tegiu de privilegii va fi pentru totdeauna înlăturat şi nici o forjă nu·l va mai putea restaura.

Infringerea revolutiei de la 1 848-1849, n-a adus ,.liniş­tea deplină" aşa cum ar fi dorit autoritătile habsburgice. Pesl� tot domnea starea de nemulţumire în rîndul maselor, a căror siluaUe s�a înrăută�it în urma pierderilor numeroase de vieti omeneşti, a dislrugerilor şi pagubelor materiale su­ferile in timpul revolutiei. Pentru a potoli spi ritele, care şi aşa erau deslul rle agitate, Curlea de la Viena va folosi cu­noscuta taclică de promisiuni şi concesii mărunte, combina· tă cu măsuri de ordin militar, împinzind oraşele şi satele cu trupe pentru a jmpiedica izbucnirea unor noi mişcări so� ci ale.

I I I

www.cimec.ro

In cadrul aceslor măsuri, sosi şi la Reghin în ziua de 1 -l decembrie 1 849, compania a XIV-a operativă din regimen­tul II românesc rl.e granită, cu misiunea de a men�ine ordined in oraş şi în localitălile din jur. In raportul său către foruri-1e superioare locolenentul ConL comandantul companiei . men�ionează primi rea prietPnească de care s-au bucuro!. grănicerii români, atît din partea populaţiei cît şi a autorita­tilor. (Vezi anexa nr. 1). Astfel, solda(ii au fost bine încar­tiruiti in zona nei ncendiată a oraşului, iar în cin�lea ofiteri­lor companiei s-a dat o masă fcslivă. Acest fapt nu poate c;J ne surprindă. Se ştie eli o parte însemnată a populati­ei o formau românii, iar in limpul revolu�iei, grănicerii par­licipaserli la unele acţiuni revoluţionare, organizate de Co­mitetul Naţional Român, manielstindu-se astfel din plin uni· latea In luptli a tuturor românilor pentru eliberarea lor so­cială şi naUonală.

. Din acelaşi raport reiese apoi, situalia economică gred In care se afla oraşul Reghin, care, aşa după cum se ştie, fu­sese incendiat la 1 noiembrie 1 848, din ordinul autoritătilor nobiliare. interesate în semănarea şi intretinerea vrajbei in­tre popoare. Pentru aprovizionarea trupei. locotenentul Cont a fost nevoit să aducă 25 măji de fliină de la Tîrgu-Mure�. De asemenea, se menţionează faptul că un detaşament de 30

. de soldati. in frunte cu locotenentul Grigoriţă a fost trimis la Gurghiu, dar şi in alte localităti, la Reghin rămînînd doar 20 de soldati, ceea ce denotă ci\ în împrejurimile oraşului liniş­tea nu era încă pe deplin restabilitli.

Acest !apt reiese şi dintr-un alt raport al locotenentului Cont. ce poartă data de 27 februarie 1850, In care se arată că partea cea mai mare a trupei a fost intrebuintata pentru mentinerea ordinei, elin care cauză instruc�ia mili tară atit cu subofiterii, cît şi cu soldaţii a fost întreruptă. (Vezi anexa nr. 2). De asemenea, în raport se arată că din detaşamentul de la Gurghiu, care avea în frunte pe plutonierul Chilu, s-au tri­mis 12 soldati în frunte cu un caporal la Aluniş, pentru a întări postul de acolo şi a se evita aslfel noi excese din par­tea locuitorilor, iar la Gurghiu se mentionează areslarea a 1 3 persoane, fapt din care rezvltă starea da nemultumire a populaţiei în perioada de după revolutie. Din document reie­se apoi, colaborarea dintre soldaţi, al căror număr era insu­licient, şi paznicii civili în acţiunea de men�incre a ordinei, precum şi de combatere a epizootiei la animale, care a agra­vat şi mai mult situaţia locuitorilor. Pentru combatC'rea ei. maiorul Mangesius, comisar-şef, precum şi alte echipe de militari s-au deplasat în localitătile cuprinse de cpizootie. luind măsurile necesare.

1 1 2 www.cimec.ro

Intr-un alt document din 1 2 martie 1 850, (Vezi anexa nr. :!), acelaşi comandant al companiei, locotenentul Conţ, men­lionează primirea unui ordin din partea comandamentului qeneral din Sibiu, conform căruia la lestivitatea prilejuită de proclamarea constituţiei, urma să participe şi trupe, cerii\d aprobarea comanclei regi mentului pentru a trage cîteva sal­•.:e de armă cu această ocazie, desigur, cu scopul cte a da un caracter c i t mai fesliv evenimentului.

In răspunsul său din 1 -1 martie 1850, (vezi anexa nr. 4), comandantul re<Jimentului, maiorul Fackler aprobă in mod tacit tragerea de sa]\'e, cu oca1.ia serbării respective, aşa după cum s-a procedat si la Bistriţa, cu conditia ca trupa sâ dispună de o rezerv� de praf de puşcă.

In documentul din 17 martie 1850, (vezi anexa nr. 5), se relatează modul cum s-a desfăşurat in oraşul Reghin festivi­latea prilejuită de proclamarea constituţiei. Aşa după cum 'e ştie, este vorba de constitutia acordată de împăratul Fran­cisc Iosif I la 4 martie 1 849, cînd revolutia se afla în as­censiune, cu scoPul de a duce în eroare masele populare din rindul diferitelor naţionalită!i, pentru a le demobiliza şi a 'lăbi astfel revolutia. Se ştie că pe lîngă unele libertăU în­'crise formal în această constitutiE', articolul 74 prevedea că: .,Transilvania va fi guvernată pe baza principiului deplinei neatîrnări faţă dE' regatul Ungariei şi a egalei îndreptătiri a tuturor naţionalitătilor din această ţară". Desigur, aceaslil prevedere a trezit o licărire de speranţă în rindul romimi­lor şi saşilor, care vedeau în ea, anularea hotărîrii diet-ei no­biliare de la Cluj din 29 mai 1 848, prin care Transilvania a fost unită în mod forlat cu Ungaria. Speranta lor s-a dovedit insA neîntemeiată, deoarece habsburgii n u in tentionau sii aplice în practicA prevederile constitutiei, care în decembrie 1 BSJ va fi retras!, provocind dezam!girea genNală a popoa­relor din cadrul imperiului.

Este de remarcat faptul că articolul 75 din constituţia menUonată prevedea de asemenea, menţinerea instituH6 I'Onfiniare (de CJranită - n.n.), desigur, cu scopul de a atra­qe pe grAniceri, cărora li se garantau drepturile, promitin­du-li-se în acelaşi timp, satisfacerea tuturor revendicărilor formulate încă la inceputul revoluţiei. Este suficient să men­lion!m faptul că la 22 ianuarie 185 1 . regimentele de grani­t.:. româneşti din Transilvania vor fi desfiin1ate printr-o di­t>fom! imperială, grănicerilor răpindu-li-se odată cu aceasta \ echile lor rlrepturi, precum şi unele averi şi venituri pe ca­r<' le posedau pînă atunci, pentru a ne da seama de scopul d iversionist al consti lu�iei şi în ceea ce priveşte prevederil0 ('j referitoare la grăniceri.

, .Arhiva Someşan4" 1 1 3

www.cimec.ro

Entuziasmul provocat la inceput de aceac;lă constituţie, care s·a manifestat şi la Reghin în rîndul maselor cu ocazia fe<tivităţii proclamării ei în ziua de 17 martie 1850, s-a dove­

dit a fi prematur şi neîntemeiat. In raportul său, locotenen­

tul Con ţ relatează felul cum a decurs serbarea, populaţia

fiind deşteptată în zorii zilei prin salve de armă, labe şi su­netul clopotelor. Consiliul ortişenesc, împreuna cu toate bres­

lele si comuni tatea s-au deplasat la biserica romaneasca, unde a fost adusă şi compania de grtiniceri. in frunte cu lo­cotenentul Mihailaş, care a condus parada. După serviciul

religios s-au �inul cuvintAri în limbile română şi maghiară.

explicindu-se poporului adunat prevederile consliluliei. Mul­ţimea s-a depla<at apoi la biserica evanghelică, UJ!de s-a t i .

nut d e asemenea o cuvîntare i n limba germană. dupa care a urmat rlefilarea companiei de grăniceri.

In urma serbării, a avut loc o masă comună la locuinta comisarului cercual Orbonaş, la care pe lîngă militari a par­ticipat şi preotimea împreună cu funcUonarii oraŞului şi ai cercului. Este vorba de comisarul Mihail Orbonaş, care va ajunge mai tîrziu asesor la Tabla regească din Tirgu-Mure�.

Intr-un ullim document, datat 25 aprilie 1 850, (vezi ant'­xa nr. 6), se menţionează faptul că magistratul oraşului Re­

ghin a donat companiei de grAniceri cu ocazia acestei fesli­''illiţi 26 de llorini, iar locuitorul Lupu Şerban 4 florini. Se ştie că acelaşi locuitor, Lupu Şerban, împreună cu solia sa f'ira a susţinut în timpul revolutiei şi pe Constantin Roma­nu-Vivu, prefectul legiunii a XII-a, precum şi pe tribunii şi vicelribunii acestuia, fapt consemnat de Ştefan Branea în cronica sa.

Documentele mentionate mai sus, scot în evidenţă une­le aspecte ale vie�ii social-economice şi politice din oraşul Reghin şi localităţile din jur, în perioada care a urmat dupa infringerea revolutiei, precum şi activitatea unei companii de grăniceri năsăudeni în regiunea respectivă. Prin caracte­rul lor inedit, ele pot aduce o contribuţie modestă la cunoaş. lerea istoriei regirnentului II românesc de grani�ă şi a ace�­lor străvechi meleaguri, adinc in tegrale în isloria patriei.

1 1 4

www.cimec.ro

,\ N E X E

1 .

1 849 dec. 1 5, RP(Jhin. Raportul locoten<•ntului Cont despre sosirea sa cu compania a XIV pa d<• {Jrăni­ceri în S<•rviciul de garnizoană din Reghin.

I\lililllr Commando zu Szâszregeri

An. dos k. k. /oblichen 2-ten Romanen 1 7-te Grenz In/anterie Regiments .1-te Batai/lons Comando

Zll Borgo Schosseny

Szriszregen 11m 15-te December 1849

Nr. J. Der Gelertigte isi am gestrigen mit den 14-te Kompanie

allhier in die Garnision eingeruckt und hal dnselbst dos Sta­zions Commando iibernommen.

A11l dem Marsche war liir die Unterkun/1 der Truppe iiberall gesorgl, in den belrellenen Ortschalten herscht Ruhe, von Wal/enverheimiichung wurde nichls war genommen, und auch keine Wallen au/gel1 1nden. Die Truppe wurde belm EinmmtJrsch lre11ndlich emptangen, der Herr Burgermeister noch mit einigen Mllgistralsherren bewillkommten uns per­sonlich, 11nd die Olliziere wurden zum Dinee geiaden.

Die MtJnschail isi zu zwein in den nicht abgebrannten Theiie der Stadt gut eiquartirt, zur V erpllegung derselben hal der Gelertigte 25 Zentner Mehl aus dem Mar os-V dscir­helyen Verpllegs-Magazine au/ Verrechnung erhalten und dos Bwd wird wm Ziwilbiicken beigeste//1. Dos M(ass) Rind-1/eisch koslel 9 x. w. f\1.

J-Jer Lieutenunt Grigoritza wurde Zll Folge erhaltenen Be/eh/s mit 30 Mann nach Gorgeny enlsendet, die Rauber­einen haben nachge/assen.

Der Dinsl wird mit 20 Monn beslrillen und bestehl aus einen Posten der Stationswache und einem Posten beim Mehlmagasine.

Dies wird Euren /oblichen Batai/lons Commundo hiemit gehorsamsl berich let und man hal nicht unler/assen hier von auch dem toblichen f\1ilităr Distriktskommando die Anzeigc Zll erstatlen.

Kontz Obil.

Arhive!� Statului Bistrita-N�s�ud. Fondul : Re(Jimentul Il ro­mânesc d<' granit�. dosar 47, fila 23.

l i S www.cimec.ro

Traducere :

Comandamentul staţiei militare din Reghin

Către

Onor. Comandament al regimenlului 2 românesc 17 gră­niceresc de in/anterie, batalionul al II-lea

Josenii Bîrgăului

Reghin, la 15 decembrie 1849

Nr. 3.

Subsemnatul am intrat ieri cu compania a 14-a aici în gar­nizoană şi am preluat comanda staţiei din această localitate. Pe timpul marşului,_ autorităţile s-au îngrijit pretutindeni de cazarea trupei ; in localităţile respective domneşte liniştea ; nu s-a constatat nimic privitor Ia ascunderea armelor, nici arme nu s-au descoperit. ,

La intrare, trupa noastră a fost primitd prieteneşte, dom­nul primar al oraşului cu încă cîţiva domni din magistral (consiliul oraşului - n.n.) ne-au urat personal bun-venit, iar ofiţerii au fost invitaţi la un dineu. Soldaţii au fost bine in­cartiruifj doi cîte doi, în partea nearsd a oraşului ; pentru hrana lor subsemnatul am obţinut pe cont 25 măji de tdină de la magazinul de aprovizionare din Tg. Mureş. Fontul de carne de vită costă 9 creiţari in manetă convenţională.

Domnul locotenent Grigoriţă în urma ordinului primit, a fost trimis cu 30 de oameni la Gurghiu, prădăciunile s-au îm-puţinat. .

Serviciul este presta! de 20 oameni şi constă din garda staţiei şi un post la magazinul de idind. Aceasta o raportăm onoralei comande de batalion şi nu am neglijat a înainta un raport asemănător şi comandamentului militar districtual.

2

(ss.) Cont locotenent

1850 febr. 27, Reghin. Raportul locotenentului Con� despre evenimentele întîmplate : intrunirea comi­siei de recrutare, dispersarea in satele vecine a unor echipe de militari, pentru mcn�inerea ordinei şi prevenirea răspîndirii bolii de animalC'.

2 Romanen 17 grenz lnfanterie Regiment 14 Feldcompagnie

Nro. 158.

1 10

www.cimec.ro

An Lobl k.k. J-es f'eid Botaillons Comnwndo

zu B i s t r i z.

Sz<isz-Regen om 27 Febmar 1850.

C:ber die dientstlichen Vorlallenheiten im Laule der 2-te lfiillte dieses Monates wird lolgendes gehorsamst relazionirt.

Der grosste Theil der Mannschalt wurde wr Au/grei/ung der gewesenen Honveds verwendet : Die AssenHerungs Co­mission trai am 18-ten hier zusammen, und es wurde Eskorle on dos Transportshaus nach Maros-V<isârhely abgesendet, demnach blieb in Loco nur soviel Manchalt, um den Garni­sionsdienst notdiirltig bestreiten zu klinnen, der Unterricht sowohl mit den Unterolii'L.ieren als Gemeinen musste unter­bleiben und erst mit ersten MCirz wieder begonnen werden.

Detachirt belindet sich Feldwebel Killu mit 33 Mann in Gorgeny, von welchem ein Kommando von 1 Korporal und 12 Gemeine in Magyaro slehl, dieser Poslen isi wegen Ver­hQihung fernerer Exzessen und wr besseren Beobachlung der dorligen fnnwohner oul obigen Zahl versliirkt worden. Die An7ahl der Arre.•tnnten in Gorgeny besleht in 13 Kop/e ; welche in J Localien unlergebrachl sind und gemeinscholtlich mit Ziwil = Wiichlern bewachl werden, Kranken belinden sich bei diesem Kommando keine Leule. Brod wird von 5 zu 5 und Lohnung von 10 zu 10 Tagen von hieraus verablolgt, <ler Dienst daselbsl wird liiglich mit 1 Gelreite und 6 Ge­meine bestritten, we/cher zur Nachtzeit mit 8 Prowinzial \Viichter versliirkl wird ; die V iehseuche hal in jener Gegend ouch nachgelassen n11r herrschen noch die Blăttern in den Ortschollen Magyar6 und fditsel.

T'erners befindel sich Gefreiler Demeter Dologa mit 6 mcmn oul Assislenz zu Pelerlak, welche ou/ Ansuchen des Unterbezirks Comissiirs Boer beigeslellt werden sind. fn den Orlschallen Szâszregen, Magyarregen 1 und Korlelâja 1 Po­sten jeder zu 1 Gelreiter und 3 Mann wagen der V iehseuche.

/-lerr Oberslwachmeister Obersanitiits Comissiir Mange­siu.• wisitirte am 21 - ten die von der V iehseuche belallenen Ortcholten und nahm Einsicht von hierge/Qhrten Sanitiits­Protokoll.

Dos hier gebackt werdente Brot ist gut, dos Rindlleisch kostet 12 x. w. M.

Sonst nichst neues vorgelallen. Konlz O bit.

Arhivele Statului Bistrita-Năsăud. Fondul : Regimentul II ro­mân<>se de granită, dosar nr. 63, fila 26.

1 1 7

www.cimec.ro

TradU<"C're :

Regimentul 2 românesc 17 grdniceresc de in/anterie.

Compania operativă nr. 14.

Nr. 158.

Onor,

Comandament al batalionului opewtiv c.r. nr . .1. B i s t r i ţ a

Reghin, la 27 lebwarte 1850.

Asupra evenimentelor de sen·icju din u doua jumătate a acestei Il mi relatdm cu supunere urmdtoarele :

Partea ceCI mni mare a trupei a Jost încredinţată penlfll dezarmareu honvezilor. Comisia de asentare B·U întrunit aici la 18 l.c. ; S·Oll trimis escorte la casa transporturilor din Tir­gu Mureş, deci în localitate a rămas numai atîta trupă cit es­te necesar pentru efectuarea serviciului de garnizoană. In· strucţia atit cu subofiţerii, cît şi cu soldaţii a trebuit să fie sistald şi nu va putea reîncepe decît abia la 1 martie.

In detaşare se găseşte plutonierul Chitli cu :n de oameni la Gurghiu, dintre care o echipă compusă dintr-un caporal şi 12 oameni se alld la Aluniş ; acest post o fost lntdr/1 cu numdrul de mai sus, pentru a preveni alle excese ale Jocuito· rilor de acolo. Numărul arestaţi/ar din Gurghiu este de 1.1 persoane, core sînt adăpostiţi în două cUJdiri şi sînt păâţi în comun cu paznici civili ; la acest detaşament nu există nici un bolnav.

Plinea este adusă din 5 in 5 zile, iar solda din 10 în 10 ?ile : aici serviciul este efectuat zilnic cu un fruntaş şi 6 sol· daţi, care in timpul nopţii sînt întăriţi cu 8 paznici provin­ciali (civili - n.n.). Boala de animale a scdzut de asemenea în aceastd regiune ; bîntuie numai vărsatul în comunele Alu· niş şi ldicel.

Mai departe, frunta.�ul Dumitru Dologa cu 6 oameni se află la Pelrilaca. unde u fost trimis la cererea comisarului Baie riu spre a da ajutor. 1 n loca/itilţile Reghin, Reghinsat .)i Periş se găseşte şi cîte un post compus fiecare din cîle un lwntaş şi 3 oameni, pentru combaterea bolii de animale.

Domnu/ maior şi comisar·şei scwitcu, f\1ongesiu.c; a vizilal în ziua de 21, localităţile bîntuite de boala de vite şi o luut act de registml sanitar de procese verbale.

P1inea care se face aici este bund, carnea de vită costă 1 2 creiţari lantul, valoarea d e schimb. Incolo n u s-a întîmplut nimic nou.

! I R

(ss.) Cont locotenent

www.cimec.ro

No. 194.

An

3

1 850 marti<> 1 2, Reghin. Locotenentul Cont în treabă comandamentul regimentului II românesc de gra­nită daca are voie să tragă salve de armă, cu oca­zia festivitătH prilejuite de proclamar<•a noH con­stitutii.

14-le Feldcompagnie

Dos k. k. liibliche Regiment Bezirks Commando

z11 Schosseny

Szciszregen, 1 2-le Miirz 1850

Nach einer liiblichen Anordnung des Hermannstiidter l"ii­liliir Dislrikts Commando hal Sonntag am 17-te d.fvl. die 1'1 1-blikation der verliehenen Constilulion leierlichsl van sich w gehen, w we/chen Beh11/e dos Militiir mitwirken hal. Es er­scheinl nothwendig der obigen Publikation den /eierlichsten Ausdmck 11/11 geben.

Dos Te Deum wird in der romanischen Kirche abgesungen 11nd die Predigl in der siichsischen gehallen werden.

Der gelertigte erlaubt sich die Bitle w stellen. un sich gehorsam umzulragen, ob mit Bewi/ligung eines liib/ichen Regiments-Kommando die Kompagnie bei dieser feierlich­tkeil einige Salven geben dar/.

Konll Obil.

Arhivele Statului Bistrita-Năsilud. Fondul : Regim<·ntul Il ro­mânesc de granită, dosar 63, fila 57.

Traducere• :

Nr. 194. Compania operativd nr. 14.

Către

Onor. Comandament districtuol al regimentului

JosenU-BirgdL illli

Reghin, la 12 marlie 1850.

Conform unui ordin al comundamentu)ui militar general din Sibiu, la 17 /.c. va avea loc proclamarea /eslivă " comli-

1 19

www.cimec.ro

tutiei ncordate, în care scop îşi va da contribuţia şi armata. Socotim că este necesar a da proclamării de mai sus un ca· racter festiv.

Tedeumul va li cintat în biserica româneascd, iar predica ,.u li tinntă în cea sdseascd.

Subsemnatul îmi permit a ruga şi a întreba cu supunere pe domnul comandant al regimentului, dacă am voie să trag citeva salve la această festivitate.

r\n

4

(ss) Conţ locotenent

1 850 martie, .Josenii Bîrgăului. Se aprobă în moci tacit locoten<>ntului Cont din Reghin, să tragă sal­ve• de armă cu ocazia sărbătorii constitutiei, dacă are r<>zerve de praf de puşcă.

Nr. 1836

Das k. k. 14-te Comp. Commcwdo zu Szdszregen

Auf die diessfiillige Anfrage lusst sich eigetlich nichl• erwiedern, da sich bei der beziiglichen Feierlichkeit, genau nach dem Wortlaute der hohen Verordnung zu benehmen isi. Sol/te das Compagnie Commando vorruthiges Pulver iibri­gens besitzen so bleibt es ihm immerhin freigestellt, diess denkwiirdige Ereigniss auch mittels Salven, wie es in Bistritz ohne meine Veranlassung geschah zu feiern, nur dari um Passinmg jenes Pulvers keinemfal/s eine Bitle geste/11 werden.

1850 /lfiirz 14. Fackler Major.

Arhivde Statului Bislri ta-Năsăucl. Fondul : R<'gimentul I I ro­mânesc ciP qranită. dosar 63, fila 58.

Tradun-re :

Nr. 1836.

Către

Comandantul companiei a 14-a Reghin

La întrebarea dv. nu vi se poate răspunde nimic, întrucît festivitatea respectivă se va desfăşwa intocmai conform lex-

120

www.cimec.ro

tului înaltului ordin. Dacd comandantul companiei are o re­zervă de pra/ de p11şcă îi rămîne tot11şi liberă posibilitatea de a serba acest eveniment memorabil şi prin salve, după cum s-n intimplat la Bistriţa, fără avizul meu, numai să nu se inainteze în nici un caz vreo cerere de aprobarea acelui pw/ de p11şcă.

'Jr. 210

An

5.

(ss) Fack/er Maior

1850 martie 19, Reghin. Locotenentul Cont rapor­teaz� comandamentului regimentului de granit� din Josenii Bîrg�ului, felul cum a dC'curs l a Reghin festivitatea proclam�rii constitutiei.

14-te Fe/d Kompagnie

Das k. k. lăbliche Regiments Bezirks Commando

z11 Schosseny

Szâszn!gen 19-te J\"liirz 1850

Sonntag den 1 7-te d.M. wurde die Feier der neuen Consti­llltions Publikazion aui nachstehende Weise begangen.

Mit Tageunbmch w1 1rde die Tagrevail/e in den Hauptgiis­sen geschlagen, die Glocken gelciutet und Bă/lerschiisse ge­geben. Um 8 Uhr begab sich der Geiertigte aui dus Rathaus \\·oselbst der Magistrat nebst a/len Ziinlten und der Commu­nitiil \'ersommelt waren, es wurde in die romanische Kirche gegangen. llerr Lie11tenant Mihailasch paradirte mit der aus 20 Rol/en beslehenden Kompagnie ; nach Anhămng der .:' le.':ise und Prediklen des romanischen Erzpristers in roma nischen, des kalholischen Piarrers in ungarischen Sprache und nach Able11er11ng dreier Salven wurde dus Volkshymne abgeSIIngen, sodann sich in die evangelische Kirche bege­ben wo selbst eine deulsche Predigt abgahallen 1 1nd abermals :J Salven so wie Bă/lerschiisse gegeben wurden, nach diesem delilirle die Kompagnie und riickte ein. Viei Volk wohnte dieser Feierlichkeit bei un nahm herzlichen Antheil an dem in genannten Predigten a1 1seinandergesagten Vor/hilen der verliehenen Conslilulion.

Mittags war "falei beim Herrn Bezirks Comissiir Orbonas, wozu das Militiir, Geisllichkeit, die stiidlischen und Bezirks­beamten beigezogen waren.

1 2 1

www.cimec.ro

Dar hiesige Magistrat beschenkte die Kompagnie mit ei­ner eintiigigen Llihnung und ein romanischer lnsasse mit 4 fi. Der Gefertigte erlaubte der Mannschaft sich zu be/usligen rmd so brachte dieser feierliche Tag einem jeden Lrrst Freude. so wie die Hollnung einer gliick/ichen Zukunft.

Welkes Einem Joblichen Regiments Bezirks Kommcrndo unter Riickschluss des /lib/ichen lrrdorsa/es vom 14 d.J\1. Nr. 1836, gehorscrmst berichtet wird.

(ss) KontL O bit.

Arhivele Statului Bistri �a-Năsăud. Fondul : Regimt•ntul Il ro­mânesc d<' grani�ii, dosar nr. 63, fi la 100.

Traducen:o :

Nr. 210.

Către Onor. Comandament districtuol al regimentului

Josenii Birgăllll 1i Reghin, lcr 19 mnrtie 1850.

Duminică, in ziua de 17 a llmii curente c1 ovul loc serba­reu proc/amdrii noii constituţii, în modul următor :

In zorii zilei pe strdzile principale s-a bdtut cu tobcr deş­teptarea, au sunat clopotele şi s-au tras salve de armă. La ora opt, subsemnatul om mers la primăria oraşului unde era adu­nat magistratul (consiliuil orăşenesc - n.n.), împreună Cll toate bres/ele şi comunitatea, de unde am plecat lo biserica românească. Domnul locotenent Mihai/aş a condus porada cu compania care consta dintr-o unitate de 20 oameni. Dupcl ascultarea slujbei şi o cuvîntărilor protopopl lllli român in limba romQnă şi a preotului maghiar în limba maghiară. s-clfl tras trei salve de armd. Apoi, am mers la biserica evnnglle­lică unde s-o tinut de asemenea o predică ln Jimbo germană, după care compania u defilat şi a intrat in cantonament. r.u aceastd serbare a participat mult popor, care cu multă b!lcu­rie a luat cunoştinţă de avantajele constitutiei ocordate. lă­murite pe larg in numitele cuvîntări.

La amiază, a avut Joc o masă comună la domnul comisar cercua/ Orbonaş, r rnde pe Jingă militari a mai fost invitcrtă preotimea, impreund cu functionarii ordşeneşti şi ai cercului.

Magistratrrl din localitate a dărrrit companiei solda pe o zi, iar un locuitor român i-c1 dat 4 llorini. Subsemnatul om dat voie trrrpei să se distreze, crstfel cd această zi festivă cr

122

www.cimec.ro

adus Jiecăruia bucurie .�i voie bună, precum şi speranta unui viitor mai fericit.

Ceea ce raportăm cu supunere onoratului comandant dis· trictua/ al regimentu/ui, ca urmare a onoratei rezoluţii nr. 1836 din 14 a /unii cwente.

6 .

(ss) Cont Locotenent

1 850 apr. 25, Reghin. La ordinul comandantului d<:> regiment din Năsliud, locotenentul Cont raportea­ză despre cei care au dat trupei donaţii in bani ru ocazia lestlvităţii proclamliril constituHci.

Nro. 306 14 Feld Kompagnie

An Fin. 16bliches k. k. Regiments Bezirks Commando

Naszod Suisuegen am 25 April 1850

Gemiiss /6blichen Regiments Bezirks Commando vom 2 1 d.M. Nr. 2629 wird gehorsamst angezeigt dass gelgenheitlich der Feierlichkeit wegen Allergnădig•t verliehenen Reichs­veriassung, van dem heisigen Magistrale die Mannschait mit einer Gratis L6hnung im Betrage 26 fi. Convenzions Miinze, von dem romanischen lnsassen Lupul Scherban mit 4 FI. C. Miinze beschenkt wurde.

TraducC're :

Nr . .106

Cdtre

Kontz Oblt.

Comandamentul districtual c. r. al regimentului

Ndsdud Reghin, la 25 aprilie 1850

Conform onoratului ordin nr. 2629 din 21 l.c. a onoratului comandament dlstrectual de regiment, raport/lm cu supunere cd la festivitatea prilejuitd de proclamarea constituţiei, ma­gistratul local a donat trupei o soldll de 26 1/orini monetli convenţlonald, iar locuitorul Lupu Şerban 4 llorini monetli convenţional/l.

(ss) Cont Locotenent

123

www.cimec.ro

Contri buţii la studiul terminologiei jur /dl co-admlnlstratl ve din Transil vania

(1880-1920)

DOINA DAVID

Cuvintele "savante"1 ale limbii l i terare din Transilvania - neologisme şi calcuri - constituiau într-o anumită ma.su­ră particularităţi ale unei ,.variante" literare aparte , interna­ţionalizarea vocabularului comporta peste munţi caracteris­tici determinate de factorii extralingvistici specifici. In aceasUi privinţă, dintre toate stilurile funcţionale ale , .vari­antei" literare ardeleneşti, un deosebit interes îl prezintă cel administrativ-juridic, el fiind, pînă l a Unirea din 1 9 18, pu­�in integrat în normele generale ale 1 umânei l iterare unifi­cate. Din puţinele texte româneşti, statute ale bisericii şi so­cietă[ilor culturale, precum şi regulamente şcolare,' ca ur­marC' a bilingvismului "oficial" al românilor, regionalismC'lc culte ( latinisme, germanisme, maghiarisme) n-au putut fi in­depărtate, i n pofida efortului i n această directie al cărtura­rilor ardeleni preocupati de unificarea limbii l iterare.

Toti cei care au scris despre stilul juridica-administrativ djn Muntenia şi Moldova (de pildă, 1. Cot<'anu, Elena Şer­ban. Gh. Bulgăr'), au demonstrat că aceasta dobindise in [JP-

1. ,cr. P. Cu1raud. Les mots savants, Paris, Presses Unlvcrsltalres de France, 1968.

2. ln 1868 romAna e decretatA de cAtre Francisc IosU I limbA oficialA ,Jn tre­bile blsertceştJ, şcolare şi funcţionale" (St., 57).

J. 1. CoLeanu, Rom4na Uterar4 şi pro�!emete et principale, Bucureşll, Edlt. şUin­tlllcA. 1961; Gh. BulgAr, Evoluţia sW:utut admtntstrattv in prima :,lum4tate a secotutut al XIX-lea In Studii de tstoria Um�tt rom4ne literare (Secolul al XIX-lea), voi. 1. Bucureşti, EPL, 1969, p. 167-188 ; Elena Şerban . O�servaţH asupra !extculul unor documente de la 1848, !n Contr1�uţ!t !a tstorla Um�U romdne literare din secoLul al XIX-lea, voi. II, Bucureşti, EcHt. Academiei. 1958, p. 115-135.

www.cimec.ro

neral la mijlocul secolului al XIX-lea o formă aproape iden­tică cu cea actuală. Deşi cea mai mare parte a terminologiei administrativ-juridice ardeleneşti nu s-a impus, studiul aces­tui material prezintă o importan�ă deosebită nu numai pen­Lru cercetarea aspf'ctelor particulare ale variantei literare din Transilvania, ci şi a unor probleme de un interes general pentru istoria limbii române li terare ; de asemenea, el oferă argumente pretioase pentru abordarea teoretică a probleme­lor limbii li terare. Terminologia juridica-administrativă ar­delenească a fost totuşi putin studiată de către cercetătorii istoriei limbii române literare.' (O mare parte din materialul pe care îl vom prezenta nu este înregistrat, sau este inter­pretat incomplet în dictionarele noastre) .

ln cercetarea de fa�ă am avut în vedere în mod deosPbit -nu însă exclusiv - două regulamente şcolare ardeleneşti, unul apărut in 1 906, fiind redactat în prima variantă cu citiva ani înainte de 1900 (Regul.), celălalt în 1908 (Regul 1908), apoi editiile aproape identice, din 1880 şi 1910 ale Statutului organic (SI.).' cu un supliment cuprinzind completările re­dactate anual (pînă în 1 910) in Sinodul bisericesc, precum şi termenii consemnati ca uzuali in Transilvania în lucrările de cultivare a limbii literare. Ne-au servit, de asemenea, ca iz­voare, citeva texte administrativ-juridice redactate p<'ste munti. Este necesar să facem precizarea că, din respect fa�ă de .,litera legii", nu se operau modificări esen\iale in cdHii­le noi ale textelor redactate înainte de 1900, iar textele r<'­dactate după !900 (de pildă, Regul. 1908) se conformeaz�. i n general. terminologiei traditionale.

1n prezentarea care urmează insistăm asupra aspectelor specifice varintei literare transilvănene.6

1. Cuvinte imprumulate din stllul neutru, din limba populară sau veche, cu sensuri parllculare in limbajul administra­tiv-juridic :

a) Termeni traditionali, cunoscuti în toate provinciile ro­mâneşti, uzuali şi în epoca actuală : alege( re) (SI., 13), alegă­tor (St . . 21 ) , cerere (St . . 1 3) , drept (Regul. 1908 I l ) , hotllrîre .,sentintă" SI., 57), judeca(re) (Regul. 1908, 1 3) , lege (Regul., 1 2), etc. Ei sînt atestaU în textele juridico-adiministrative ar­deleneşti de la începutul secolului a l XIX-lea (cf. Todoran,

4. MentionAm lucrarea lut S. Puşcarlu (LR) şi artlcolul semnat de Gh. Butgăr­G. Ţepelea : Influenţa latinei medievale asupra lfmbll literare din Tran111lvanfa, In volumul lui G. Ţepelca, Corelaţla Umbd-Hteraturd, Bucureşll, Edlt. didac­ticA şi pedagogicA, 1911, p. 148-155. Studiul profesorului R. Todoran (Ter­minologia), deşi se referA la o perioadA anterioarA, ne oferA un material de­osebit de preţios pentru anallzo. evolutiei stilului.

5. Toate exemplele din lucrare sint extrase din ediţia 1910. 6. NumArul termenilor din categoria ta, tb, 3 era cu mult mal mare in texte

decit rezultA din listele noastre.

125 www.cimec.ro

Terminologia, 1 908) ; de ascmenPa, în texte redactate în Prin­cipate, in epoca veche şi modernă (el. DA, L. urb., 1 5, 18, 28 <>te.).

b) Termeni uzuali in epoca veche, azi inactuali, pistra�i. eventual, în limba populară. (Unii se mai intilnesc în t<>xlel<' oficiale din Moldova şi Muntenia, redactate în a doua ju­mătate a secolului al XIX-lea) : ar/llare . . reclamatie", o face arătare . . a reclama" (Regul., 42) , a aşeza . . a numi într-o func­tie" (SI., 44) şi .. a institui " (SI., 8), a aşterne . . a aduce la cu­noştin\ă" (Regul., 18), ceart/l .. litigiu" (Dragalina, lst., 103). chemare . . atributie" (SI., 56), a curmo .. a slsta (Dragalina. lst., 103), a ierta .,a dispensa" (SI., 45), înt/lrire .,confirmare" (Regul., 21) , a pdşi .. a trece" (la implinirea unui act) (SI., 23), o pdzi . . a sP conforma• (de exemplu, unei legi) (SI., 44) c•tc.

2. Cuvinte din fondul popular al Umbli cu sensuri calchiate (Integrate, eventual, in sintagme calchiate) :

.a alinge sus . . a mentiona'' (St., 8, el. ·mg. lenterintelt) , cerc electoral . . circumscriptie electorală" (Banciu, CV, 62), dupa germ. Wahlkreis ; a cerceta şcoala . . a frecventa" (Regul. , 2), după germ. die Schule besuchen (el. DA) ; a depune examen ... a da examen" SI., 64) după germ. ablegen . . . şi mg. letenni u vizsgdl ; a se ţinea strins .. a respecta .. , .. a SC' conforma" ( .. A se ţinea slrîns de obligamentele generale [ . . . ]" : SI .. 29. CI. mg. szorosan tarlcmi) ; a v/!1/lma (o lege, un privilegiu ele.) .. a nu r<'specta" (Dragalina, Isi., 123, CI., de exemplu, mg. megserleni a tărvenyt) etc.

3. Neologisme comune Transilvaniei şi Vecblulnl Regat :'

olacere (Regul., 1), cauză (SI., 48) , comite/ (SI., 12) , conform (Regul., 2), congres (Regul., 1 ) , conspecl . . listă" (Regul. , 26), con,·ocare (SI .. 37), a decide (SI., 42), a dispune (SI., 56), membru (SI., 1 3) , a raporla (SI., 68) , salar (Regul., I l ) , va­canţă . . post vacant" (SI., 34) etc.

4. Pentru unele neologisme din fondul comun eJ<ista, lotuşi, o prPferinlă deosebi tă în Transilvania ; faptul este dovedit de frecventa mare a acestor cuvinti.• în texte �i de unele mArtu­rii contemporane : Atesta/ s . . ,cer tilical " , . ,dovadă "' (ales/al de cvalilicaţiune : Regul.. 1 5) . ln unele texte transilvăncne cuvîntul apaH' aproape neconcurat de sinoninwle cu circula­

li<• mare în Moldova şi Muntenia : pe 13 pagini din Regu/.

( 1 1-21 . 33-36) ales/al apar<> de 17 ori, iar certifica/ o sin-

7. Pentru economie de SPJiţlu am renun\al la men\ionarea at.est.Arllor din Lex­lele neardeleneştl.

i2G www.cimec.ro

!JUră dată. in schimb, termenul nu este înregistrat in Regul. 1922. Aceastll preferinţă se explică prin existenta unor co­respondente în limbile oficiale din Transilvania : termenul, latin medieval,• a fost preluat de germană şi maghiară (cf. Tamăs, WOrt., unde se mentionează varianta aliştaţie, cunos· <·ută in graiuri).

Diligentă s . .,sîrguinţă" (şi adj. diligent), preferinţă lati­nislă : . . a fi cu diligentă în studii" (Regul. 1908, 29. In . . ab­solutoarel<'" emise de şcolile poporale figura o rubrică pri­vind .,di ligcnta" elevului : Regul.. 34).

A li ni vb . . line s. (articulat, ti nea, el. Banciu, CV, 51). fi. nil s., linire s., finalmente adv., cuvinte atestate deosebit de lrecv<'nt în tex tele consultate (St., 1 4, 27, 36 etc . , Regul., 12, 20, 32 etc-.), reprezintă, de asemenea, preferinte puriste. Ter­menii nu erau necunoscuţi în Vechiul Regat (cf. DA), dar, mai cu seamă după 1900, îşi pierduseră aici actualitatea ; In Transilvania ei se menţineau datorită tradiţiei latiniste.

Spese s. pl. lant . .,cheltuieli", preferat de l atinişti sinoni­mului . . neclasic". Cuvîntul era utilizat frecvent, chiar după 1 900, in textele administrative ardeleneşti. (In Regul., de <'xemplu, poal<' fi înregistrat la p. I l , 1 6, 42, 52 etc. ; nu apa­re. în schimb, sinonimul de origine maghiară) .

Slipendiu s .. s/ipendis/, s . .,bursă", .,bursier" (Regul. 1908, :lO, 35). Tprmenii rămin .,actuali" pînă la Unirea din 1 9 1 8 -nu atît datorită latiniştilor, cît mai cu seamă, limbilor .,ofi­ciale" din Transilvania (cf. germ. Stipendium, S/ipendisl, mg. stipendium). CADE menţionează, de altfel, substantivul s/i­pendiu . . bursă" ca regionalism caracteristic Transilvaniei ; între 1 880-1 920 în Principat" se impus<'seră, într-adevăr, si­nonime!<> azi literar<• (Regul. 1922, 42), ('U toate că, ecou al lalin ismulu i . stipendiu est<' atestat uneori şi aid (DC).

5. Neologisme cu semnlllcatll deosebite ială de limba Uterară de peste munll (şi faţă de limba literară actuală) :"

Absolut s. şi adj . . . absolvent" : . . prcparand absolut", . ,te­olog absolut" (Regul., 21 ) . In textele din Vechiul Regat întîl­nim în Jo"ul termenului. sinonimul absolvent (Regul. 1922, 29). Absolut . . absolv<'nl" este respins d<• A. Banciu ca arde­l<>nism (CV., 59). Autorii DA îl explică din lat. absolutus ; cf. şi mg. obszolut .,dezlegare" (TESz), germ . Absolutorialexa­

men "<'xamen d<' maturitate".

I l . Cf. G. Ţepelca. lucru. cit., p. 152. '9. Pentru noţiunea de etlmoloi!Ue multiplA vezi, de eKemptu: acad. Al. Graur.

E11rnolog/e multlpld, SCL, 1 (1950) , nL 1, rase. 1, p. 22-34; Th. Hcl.Btea, Pro­bleme cte etimologie, Bueu�U. Edlt. etUnţifiel. tiAI, p. l03-1Z2 ; Tb. Hrutea. ContrlbufU la studiul erlmoloQIC al neoio9/P11elor rom4Re1JU, LR, XXll (lln3), nr. 1, p. 3.

1 27 www.cimec.ro

Calcul s. ,.notă" , ,.apreciere a activităţii elevilor" : ,.:\ clasifica pe cei examinaU strins şi a le da calculul <<distins)), «bine» [ . . . ]" (SI., 44) ; după majoritatea notelor se va fixa calculul general" (Regu/., 34). Sensul este considerat regio­nal de A. Banciu (CV., 55). Intr-adevăr, in texte!� din Prin­cipate, apare exclusiv notă (el .. de pildă, Regul. 1922, 1 6, 2S etc.). Calcul ,.notă, apreciere" , neatestat in dicţionarele noa­strC', era utilizat sub influenţa latinei medievale a maghiari­lor. (Aici termenul exista cu sensul în discu(ie, el. TESz).

Emolumente s. cunoscut şi peste munţi (pătruns la noi prin latină, franceză, italiană, germană) era întrebuinţat ele ardeleni la plural, sub influenţa directă (atit ca formă, cît >i ca semnificatie) a germ. Emolumente, cu sensul . . venituri in afara salariului", în timp ce pentru românii din Vechiul Re­gat, emo/umente pl. însemna ,.leafă" (cf. Scriban, D.) . Din textele ardeleneşti rezultă că in Transilvania se făcea dis­tincţie clară intre emolumente şi salariu, in sensul menţio­nat mai sus : .,Pentru acoperirea sa/orelor şi emolumentelor învăţătoreşti [ . o .] au datoriilţă a se îngriji comunele biseri­ceşti [ . . . ] fiind indatoratc a plăti sa/arul învăţătoresc anticî­pative in rate lunare ori trilunare, iar emolumentele naturale a le încasa prin organele parohiale [ . . . ]" Regul., 1 3) .

A extrăda vb. este atestat în dicţionarele noastre (CADE. Scriban D., etc.), cu sensul fr. extrader : ,.a preda pc un stră­in vinovat de o crimă guvernului ţării căreia-i apartine şi care-I reclamă" (cf. CADE). In tPxtele juridico-adiminstralive din Transilvania cuvintul apare însă cu semnificaţia ,.a Pli­bera", ,.a inmina" (de exemplu un certificat) : ,.absolutorul il extradă învăţătorul. subscris de dinsul" (Regul., 36) ; ln­văţătorul extradă elevilor săi atestat şcolar [ . . . ] " (Regul., 25). Această formaţie latinistă drturărcască, din lat. ex- >i tradere , .a încredinţa", ,.a da" (tradere ,.a încredinţa" apare· in LM), era foarte răspîndită datorită mg. kiadni (ki+adni) >i germ. auslielern (aus+liefern).

lnteligenţă s. ,.intelectualitate" (menţionat ca ardclenism de A. Banciu in CV, 100), după germ. lnte/ligenz (cf. D,\).

A (se) insinua vb. (adesea cu i- reda!, ca in cuvint<•le vechi, prin l-1 ,.a (se) anunţa" (cf. lat. insinuare , .a face să >c ştie", ,.a declara") : Elevii pot părăsi institutul şi in dccu"ul anului şcolar, sunt datori însă a insinua aceasta în scris cti­rccţiunii" (Regul. 1 908, 24) ; , . terminul pentru insinuarea con­curselor [ . . . ] " (Regul., 16). Utilizarea acestui latinism numai în Transilvania este menţionată in DA şi Puşcariu, LR. 4 ! :L DA precizează - referindu-se la epoca pc care o studiem -că sensul era pe cale de a ieşi din uz, fapt ncconfirmat îno.;ă de numărul mare al atcstărilor din texte.

120 www.cimec.ro

Normal adj., in sintagma şcoală normală, . . primar" (şcoa­lă primară). Sensul este menţionat de A. Banciu (CV, 55) �i S. Puşcariu, (LR. 413), ca germanism (el. germ. Normalschulc . . şcoală primară") caracteristic limbii literare din Transil­vania.

Protocol s. ,.proces-verbal" : "Noi ardelenii vorbim însi::i - greşit - şi de protocolul luat în cutare şedinţă a comit"­tului parohial, sau de protocolul luat în cauza furtului din strada x etc.", precizC>ază A. Banciu (CV, 102). Protocol . . pro­ces-verbal" (el. germ. Protokoll cu aceeaşi semnificaţie) s<· întîlneşte foarte frecvent in textele consultate, cel mai ade­sea în sintagme de tipul a (se) pwta protocol, a duce proto­col (St., 22), a duce protocol (St .. 1 7) etc. In locul ardelen<>s­cului protocol . . proces verbal" (atestat totuşi în LM), peste munţi. intr-o perioadă mai veche, circula prescript verbal (L. urb., 6), aliHuri de proces-verbal (L. urb., 5). După 1900, se impune ultimul termen (Proiect, 28, Regul. 1922, 44). Pro­tocol se întrebuinţa (ca şi în limba literară actuală) doar cu semnificaţia specială ,.proces verbal sau sumar de conferin­ţă diplomatică", ,.ceremonia} uzitat în afacerile diplomatice [ . . . ]" (el. Scriban, D.).

Protocol s . . . registru", .,condică" etc. : . . Nici condica, ca­tastiful, nu le vom numi protocol. ci : registru" , precizează A. Banciu (CV., 102). Intr-adevăr, în textele ardeleneşti întîl­nim : .. protocoale matriculare şi [ . . . ] protocoale parohiale" (St.. 19) ; . . A purta un protocol de esibite, un protocol de in­matriculare, un protocol de c7asilicaţiunea elevilor, un proto­col pentru cronica institutului, in care se introduc momPnte­le cele mai însemnate din viaţa institutului, un protocol in care în rezumat se induc ordinele şi deciziunile normati\·p [ . . . ], un protocol in care se înseamnă toţi elevii. cari au fost pedepsiţi [ . . . ]" (Regul. 1 908, 7). Aşadar, termenul protocol apare în locul .. sinonimelor" : registru, condică, matriculă, catalog, evidenţă, jurnal, dosar, care se utilizau in Moldova şi Muntenia in situaţii identice cu cele din ex<'mplek men­ţionate : condică, dosar, regislw (Regul. 1922, 49) catalog de clasă (Regul. 1922, 1 2) ele. Prcferinţa ardelenilor pentru pro­tocol se explică probabil prin influenta latinei medievale : termenul, la origine grecesc, trecut în latina juridică (lat. jur. protocollum) cu sensul .,feuille colle<' aux chartes" (Dauzat. D.) . a primit în Evul mediu accepţiunea de . . condică" (Seri­ban. D), preluată şi de românii din Transilvania. Germ. Pro­tokoll, utilizîndu-se cu sensul . . proces verbal" , însemna, to­tuşi. în anumite situaţii. .. evidenţă", .. dosar" (cf. Brockhaus).

Provoca(re) vb. şi s . . . chcma( re)", .,inştiinţa(re) " : .. Comi­sarul provoacă pe cei mai tineri membri a ocupa inlerimal locurile de notari" (SI., 52), . . membrii congresului se provoa-

9 - "Arhiva Someşan4" 129

www.cimec.ro

că a pregăti alte şedule ( . . . ]" (SI., 53). In v�chiul Regat t<'f­menul se utiliza cu sensuri lf' mentional<', de Pxempll.I, în CADE. Modt>lului francez, ardc>lenii şi burovinenii il preferă, însă, pe cel al limbii latine (lat. provoc<ue ,.a chema", . . a invita " , iar in limbajul juridic, ,.a face apel la ( . . . ] " ) . D� alt­fel LM m<>ntionează şi s<'nsul , .a chema", , .a apela".

A (se) restitui vb. , .a restabili (o ordin<' prefigurată an­tNior)·" : ,.sinodul s-ar lăsa in obiect<'. cari nu se tin d<> sfe· ra lui [ . . . ] şi la adominiliunea prezidcntului n1 1 s-ar restillli ordinea cuviincioasă a şedinlei [ . . . ]" (SI., 22). Reslil11i ,.re­stabi l i " apare in LM , latinismul s-a mentinut . probabil in Transilvania şi sub influenta mg. viszcradni . ,a înapoia", . . a r�stabili configuraţia inilială".

A scuza vb., scuzat, nescuzabil Ptc. (în sintagme ca a seu� za ab.•ente, absente sc11zate şi nesc11wte : Reg11l., 23) . . a mo­tiva", . . motivat", . . motivabil" . Sensul este atestat în regula­mentC'Ie �calare : . , Absentf", cari ( . . . ] nu se scuz6 SC' privesc ca nesc11zabiie" (Regul., 26). 11 înregistrează ca ardelenism şi A. Bandu (CV., 55). Pest<• munţi intilnim după 1 900 doar a molivu absente (Regul. 1 922, 45), ub.•enţe motivate, nemoti­vate (Regul. 1922, 5, 1 2) . Cei doi term<•ni, u scuza şi a motiva, puleau fi desigur întrebuinţaţi, unul in locul c<'luilalt, i n sti­lul neutru al limbii l i terare din Transilvania : a motiva ab­sentu cuiva = a i-o scuza. ln sintagmele menţionate, dişe<', de fapt, proprii terminologiei administrative (şcolare) din Transilvania sau Principate, utilizarPa unui t(>rmen sau a c<'­luilalt era, însă, obligatori�. Avem aici o cons�cinţă a faptu­lui că stilul administrativ al fiecăreia dintre rele două pro­vincii s-a format în condHii sodal-istorin� diferite.

Sludill s . . . materie (de studiat)" : ,.sludiile rari ei au si! 1<> propună" (SI., 43), el. lat. studillm ,.objet d'etud<>" (Quicherat, D.). ln LM se precizează : .,studiu prin metafore : opu de slu­diu". Apar<' şi a st11dia , .a preda (o materie d<>) studiu" : , .A raporta asupra obiectelor ce i s-au incredinţat spre st11diere prin direr Jiune sau conferinta profesională" Regul. 1908, 9).

6. Neologisme speclllce stilului Jurldlco-admlnlstratlv din Transtlvanla

;-.;eologismelor, în deosebi latine, latin<> medievale, ger­mane, ( latina-germane), italiene, latina-maghiare, li se da­torează în mare măsură caracterul specific al terminologiei din textele ,.oficiale" ardeleneşti. Mulţi dintre termenii rare urmează au pătruns în limba l i terară din Transilvania din citeva dintre acestC' limbi, simultan sau succesiv. Ei sînt con­cura�i in textele consultate de sinonime azi l i terare.

130 www.cimec.ro

Absolulor s. ,,cl'rtilkat (testimoniu, atestat) de absolv ire " . Era întrebuinţat ş i c a adjectiv : testimoniu absolutori11 (DA). Pr<'luat din germana oficială (Absolulorillm ,.c<.'rtificat") ter­menul este acceptat de Jatinişti (el. LM, unde il găsim definil : ,.atestat ele absolverca cursurilor prescrise"), care recunosc în el o formă ,.clasică" : cf. lat. absolulorius, a, um ,.care eli­berează " . Cuvintul era întrebuinţat după 1 900 doar in Tran­sih·ania şi Bucovina (DA) ; el apare, de exemplu, în regula­m<'nleiP şcolare consultatc : ,.Copiii cari au urmat un curs prh·at [ . . . ] primesc absol11tor ca şi elevii ordinari [ . . . ]" (Re­gii/., 35).

Aclude(re) vb. şi s., aclus (acluz) s. ,.a anexa", , .anexă" . Termenii, împrumutaţi, probabil, d in latina medievală ( cf. şi it. uccludere, acclusa cu sensuri identice) nu sînt înregistraţi în dicţionarele noastre, cu excepţia celui al lui Laurian şi Massim (unde găsim aclude "a adage la cele închise"). Au­torii LM văd şi de data aceasta în termenul oficial o formă "clasică". CI. lat. cludere "a încheia". Termenii apar frecvent atît în textele cu caracter normativ (statute, regulamente) , cît şi în afara lor (de pildă, în procesele-verbale ale ASTRE!, publicate de revista ,.Transilvania" în jurul anului 1900) : . . Aflind la vreo şcoală o carte neadmisă, are să oprească ime­diat folosirea ei moi departe, făcînd raport la Consistor, cu ocluderea cărţii in chestiune" (Regul., 50) . Peste munţi se uti­lizau doar sinonim de actual<' ale termenilor : anexă ( AAR 1 880, 1 ) , anexat (Proiect, 1 7) , anexeuză (Regul. 1922, 35), ală· l11ra (Reg11I. 1922, 5).

Acurat adj. şi adv. ,.exact", ,.cu precizie", inregistrat în DA ca germanism ,.ieşit din uz, întrebuinţat aproape numai d<· ardel0ni" : . . sa cerceteze serviciul dumnezeesc acurat si regulat" (SI., 29) ; ,.împlinirea ac11rală a îndatoririlor" (SI., 29). Termenul apare şi în LM ca elem<.'nt al familiei verbului <ICCurare , .a se ocupa cu multă diligenţie de ceva". Vitalita­tea lui in Transilvania sC' explică, aşadar, nu numai prin in­fluenţa germ. akk11ral ,.exact", ci şi ca reflex al concepţiei Jatiniste. CI. şi itai . acc11ralo.

A acvirct vb. ,.a procura", . . a achizitiona", termen neînre­gistrat în dicţionare : , .învăţătorii, cari vor părăsi postul lor [ . . . ] pierd dreptul la orice oficiu ecleziastic, ce şi /-au acvi­ral [ . . . ]". (Reg1 1/., 21 ) . Latinismul acvim (cf. lat. acquirere . . acquerir", , .se procurer" : Quic"herat, D.) Pste menţionat ca re�Jionalism ele A. Banciu (CV., 59).

Amova(re) vb. şi s. ,.dC'stitui(re)" (rf. lat. amovere ,.d<'sti­tuer" : QuirhPrat. D.) . Verbul amovere apar<' în LM înso\it de o întrPagă famil ie : amoţiune , .depArtarP", omovibile, amo­,.ibili/ale etc. Cu excepţia LM, dicţionarele limbii române nu inregistr<>ază term0nul. El este menţionat d<• A. Banciu (CV.,

1 3 1

www.cimec.ro

60) ca exemplu de ardclenism. L-am înregistrat şi în textele consul tatc : ,.alesul devine definitiv şi nu se poatC' amovo din post [ . . . ]" (SI., 19) ; . . Suspendarea şi amovarea comite­tului parohial în cazuri de neglijentă [ . . . ]" (SI., 68). In limba literar:! din Vechiul Regat se uti lizau doar sinonime (toale actuale) ale termenilor în discuUe : destitui( re) (Regu/. 1922. 44), revoca(re) (L. urb., 34, Regul. 1922, 4 1 ) , suspenda(re) (I.. urb., 35).

Antisle s . . . primar", din latinescul antisles . . chel", "pre­pose" (Quicherat, D.), introdus de latinişti ra echivalent a l germ. Vorsleher (el. DA). In SI., 1 8 , anlisle apare cu un sens diferit de acesta : "Protopresbiteratul este întrunirea mai multor comune bisericeşti. avînd un protopresbiter ca anlislc în trebile lor bisericeşti, şcolare şi lundaUonale". Este o nu­an�ă impus:! de specificul organizării "comunelor" bisericeşti şi care se sprijină pe una dintre valorile corespondentului la­tin. (Antisles . . prMre" este menponat In Quicherat, D.). A. Banciu înregistrează (CV., 60) ş i termenul latin medieval"' antistie ,,primărie".

Aprial adj. şi adv. "clar", . . limpede" ( inregistrat in DA şi CADE l:!r:! etimon, explicat în Ş:!ineanu, DU prin si. prielit .. priincios", iar în Scriban, D., ca imprumut din it. aperlo "deschis") : "Legea prescrie aprial că [ . . . ]" (Banciu, CV., 61).

Comilivă s. "scrisoare de recomandare" (Banciu, CV., 63). Cuvîntul apare In DA, explicat prin lat. m. comiliva. Preci­zăm eli în LM el este definit asllel : "persoanele ce însotcs" altă persoană spre a-i face onoare sau a-i da adjutoriu".

A compela vb . . . a candida" , . . a concura" (de exemplu la obtinerea unui post) : "la concursul publicat nu a compelal nimeni [ . . . ] (Regul., 1 8) . Termenul este mentionat în DA, ca­re-I consider:! regionalism utilizat la începu tu 1 secolului doar in Transilvania ; el este atestat şi in LM cu forma competi (scris competi) . . a peti acelaşi lucru", ncologismul fiind aso­ciat de latinişti cuvîntului vechi şi raportat la sensul funda­mental al lat. pelire. Varianta compela întîlnit:! in textele ar­deleneşti reflectă direct (ca formă şi sens) pe germ. Kompe­lieren . . a participa la concurs (pentru obtinerea unui post) " , sprijinit d e lat. compelere "rechercher ensemble" : Quiche­rat, D. CI. şi itai. compCiere . . a concura".

Compele vb. unipers . . . este de competenta cuiva" : "drep­tul de supremă inspectiune re ni compele" (Sl., 58) ; . . aseso­rilor [ . . . ] le compele rebonifirarea spcselor de călătorie cr vor li avut" (SI., 60). In DA compele este mentionat ca lati­nism invechit (el. lat. compelere). Intr-adevăr, in LM, l a com­pelire înregistrăm şi semnificatia ( . . metaforic:!") . . a se cu­veni", . . a li de dreptul cuiva".

1 0 . G. Ţepelea. lucr. cit., p. 153.

132 www.cimec.ro

Composesorat, s., definit de A. Banciu (CV . , 63) prin ter­menul popular devă/mdşire ; cuvîntul est<' explicat în DA prin lat. m. compossessoratus .,proprietate comună" şi apre­dat (alături de composesor ·< lat. m. compossessor) ca regio­nalism.

Compui s., a computa, v., .,calcul " , ,.aritmetică", , .a cal­cula" : "compulu/ elementar" (Regul., 28) ; .,Venite acciden­tal nu pot fi computate în salarul învă\ătoresc" (Regu/., 1 2) . D A î l atestă c a latinism (lat. computus ,.calcul" , .,compte" : Quicherat, D.) specific Transilvaniei şi Bucovinei. (Cf. şi it. compulo , .calcul", .,socoteală", germ. Komputation .,calcul" , cu o intrebuintare specializată, însă). Termenul este atestat �i în LM.

Concernent {cu varianta concerninte, mcn�ionată de Ban­du în CV., 63) adj . .. competent" : . ,subşternerea deciziunilor proprii [ . . . ] consistoriul concernent, spre afacere ulterioară" (St., 1 1 ). Numărul mare al atestărilor (St., 4, 12, 26, 36 etc.) <lovedcşte că precizarea din DA : "ieşit din uz" , se referă, eYentual, la stilul neutru al limbii literare din Transilvania, in nici un caz nu la cel administrativ. Termenul (el. lat. con­cernens, influentat de fr. concernant), atestat în LM şi DA nu C'ste inrC'gistrat în celelalte dicţionarE' româneşti ; spre deosebire dP verbul a concerne, adjectivul nu s-a impus in limba li terară.

Conclt1s (concluz) s . .,decizie" apare Irecn_�nt în textele ardeleneşti din perioada 1880---1920, fiind puHn concurat de �inonimele hotdrîre, decizie : , .a o administra averea după concluw/ sinodului şi al comitetului parohial" (St., 17) ; "con­c/uz valid se poate lua numai fiind prezenti [ . . . ] cel putin patru şi respectiv opt membri" SI., 25). Peste munti. inainte de 1 900, cuvintul fusese intrebuintat uneori în cercuri !ati­niste (el poate fi întîlnit, de pildă, în Analele Academiei Ro­mâne din prima parte a perioadei studiate). Circulau, însă, i n Vechiul Regat mai cu seamă variantele (concluzie(-iune) 5i sinonimele decizie(-iune), hotărîre (L. urb., 19 ; Regul. 1922, .J3 etc.). In LM termenul este integrat familiei Yerbului con­cludere. CI. lat. conc/usum, participiu al verbului conc/udere .,a conchide" (DA), it. concluso "concluzie" , şi mai cu seamă <jerm. Conc/usum "hotărîrea unei instante".

Convict s . . , internat" (Banciu, CV, 64), el. �Jerm. Kom·ikt. mg. Konviktus . , internat" (atestat în secolul al XVI II -lea, cf. TESz). lat. m. conviclus "trai comun", it. convitto ,.internat". Termenul era intrebuintat după 1900 doar în Transilvania şi Bucovina (DA).

A delige vb . . ,a fixa", "a stabili" (el. Sriban, D.) : .,Este indatorat a delige ordinea pentru pertractarea lor, a proble­melor cuprinse în ordinea de zi" (St., 1 2) . Latinismul este

133

www.cimec.ro

mentionat şi de A. Banciu în CV ., 65. I I găsim în LM, eu sem­nificatia .,a înfige deplin", dar şi .,a fisa" (cf. lat. deligere, .,au fig. [ . . . ] fixer" : Quicherat, D.) .

A diliculla vb . .,a face greut�ti" (Banciu, CV . . 65. Cf. it. deiiicollare .,a face grcut�ti)" , termen neînrcgistrat în dictio­narele noastre.

A (se) dimite (varianta cu se fiind pasiv�) vb. şi dimilere vb. şi s . . ,el ibcra( re) " , .,scuti( re)" , .,absolvi(re) de . . . " : 1 1

. ,Atestat d e dimilere din şcoal� primesc [ . . . ] ş i an•i el<'vL cari au trecut preste etatea oblig�toare a cerc<'ta şcoala [ . . . j" (Regii/., 35) : . . Acei copii, cari şi-au îndeplinit dc•oblinamen­tul lor şcolar [ . . . ] se dimil din şcoal� pe ling� un atestat [ . . . j " (Reg11/., 35). Verbul e înregistrat în LM cu sensuri!<• : .. a libera", .,a iNta" etc. Se explic� din lat. dimitlere, it. di· mettere, ambele, .. a elibera", . . a ierta" ; d. germ. dimillieren "a concedia" (sens impus în româna literară arluală).

A dirima vb . . ,a fi hot�rîtor, decisiv" (cf. lat. dirimere, i t. dirimere, ambele, .,a pune capăt la o lupt�", . . a incheia o d<·z­batere") : .,Dacă voturile sunt egale, dirimd votul prezid<'n­tului" (SI., 1 3) . Circula şi varianta ddrîma (etimologi<' popu­lar�) : .,fiind voturile egale ddrîmd votul directorului" Re­gul. 19011, 12) .

Erogaţirme s . .,cheltuia!�", n<'inre(Jistrat in dictionar<'le noastre, exceptînd LM, unde termenul, definit prin echivalen­tul spese, este inclus în familia verbului erogare. Provenit din latină şi italiană (cf. lat. erogalio şi it. erogazione . ,chel­tuia!�") , cuvîntul apare de cîteva ori in SI. : . . A duce ratio­ciniu anual exact despre pNceptiuni şi erogaţi11ni [ . . . ] " (St., 46. Şi 1 7, 38 etc.).

A errra vb . . . a cerceta", . . a face anchetă" (Banciu, CV., 66) , germanism (er11iren . ,a cerceta", . . a scoate la ivea l � " : d. şi lat. er11ere . . a scoate săpind" . . ,a extrage", . ,a smuln<' ") . Cu­\·întul nu este> ateslat în dicţionarele noastrP.

Eseml,-d adj . .,dispensat", .,scutit" (din lat. exempt11s, par­ticipiu al verbului eximere .,affranchir" : Quirherat, D. Cf. it. esente şi fr. exempl . . dispensat") : .,Esemti d<' obţinerea unui absolutor sunl copiii. cari cercetează o şcoală superioară, sau cei af<'ctati de defecte grele corporale sau spirituale [ . . . ] " (Regu/., 35 ) . Termenul 0ste m<•ntionat în LM : esempl11 . . l i b<'­rat de o obligatiune". Varianta exempl are azi o intrebuinta­re limitată (ef. DN).

Ferii s. plur . .,vacant�" , înregistrat în LM, DA şi Srriban D. ca ardelcnism. Provine din lat. feriae, -arum, germ. Ferien. it. ieria, toate cu acelaşi sens. Termenul apare în Regul., 5, 27, SI., 45. In Regul. 1922 Intilnim, lnsă, exclusiv vacanţă.

11. Am Incadrat termenul aici lnll·uctt ei prezintA sens şi formA dileriLe de cele care s·au Impur;.

134 www.cimec.ro

Filie adj., latinism inregistrat in sintagma parohie /ilie . ,biserică filială", care, neconstituind o parohie prin sine în­săşi, atîrnă de alta" (DA) : .,parohie matre şi filie" ·rst., 9).

Fişpan s . . . prefect" , din mg. loisp<in, şi vice/işpan (primul atestat la A. Banciu, in CV., 67) erau încă termen i actuali du­pă 1900. (Fiind vechi, ei erau cunoscuti şi in graiurile popu­lare : d. Tamas, Wort).

A lung" vb . . ,a indeplini o functie" : .. a lungul ea in(Ji ­ner".12 CI. lat. /ungor, -lungi . . a îndeplini o funclic" , şi, mai cu seamli, germ. fungieren, it. lungere, cu aceeaşi acceptiunf'. l n LM /ungere apare c u sensul care n e interC'sează ş i c a rădăci­nă a . . derivatelor" lungente, /ungibi/e, /unclu, /uncloriu, funcţiune, i1 1ncţionariu.

fnomis, adj. şi adv., . ,indispensabil" (Banciu, CV., 68), ter­men imprumutat din latina medievală (el. Bartal, GJ . . :l i ) menţionat j n DA ca rc>gionalism caracteristic Transi lvaniC'i şi considerat formatie cărturărească din lat. in şi omissus.

A li/era vb. şi liferanl s. (neatestate în dictionare) .,a fur­niza", .,furnizor" (Banciu, CV., 68). Cf. germ. Jiefern, lieferanl, cu aceleaşi sensuri.

Malre adj., latinism utilizat in sintagma parohie nwlre, opusă prin semnificatie sintagmei parohie /ilie (SI., 9).

Momentos adj . .,extraordinar" : , .din raUZC' momentoase se pot tinea şi şedintc secrete" (SI., 37). CI. lat. momenlos11s, -a, -um, . ,prompt", .,neprevăzut··. Termenul apare în LM cu sensul .,important", . . grav" (alături de moment, momenla/e, momentoniu, momentari11, u ltimele' Lrei cu acc0pţiunea .,de momenl") .

A nulilica vb . . ,a anula" : . . OricC' alegere dP funclionar bi-sericesc, şcolar sau epitropesc. la care alesu l s-a folosit [ . . . ] de mij /oacP nemoralP [ . . . ] e o se nulilica din oriciu [ . . . ]" {SI., 61) . In DLR termenu l esLP înregistrat ca . . în,·Pehit", iar exemplele mentiona te sint numai din scrieri ardC'lenC'Şti. Cu­vîntul (cf. lat. nulilicare, pventual fr. nullilier) apare în LM, alături de nul, nulitate, nuli/icatiune, nulificatoriu ( termC'ni . în parte impuşi în limba l i tNară actuală).

Opinativ adj., ncatestat în dicţionarelp noastre (nici chiar în LM, dPşi verbul opinare prezintă a ici o .,familiP" foarte bogală) : .,AcPste concluz<' la propunerea opinotivă a minis­trului nostru [ . . . ] le aprobăm şi le întărim [ . . . ]" SI . . 5) . Cf. lat. opinativa verbn . ,vcrbes 0xpriman t le dout<�. le soupc;on " (Quichcrat, 0.).

Ordinatiune s, . . decret", . . ordin" (atestat in DLR cu men­ţiun<•a învechit ; se dau exemple exclusiv din scrieri ardele­nC'şti). Termenul apare şi în textele consultate de noi : .,con­duzek să fie bazatf' pe institutiunilc bisericeşti şi pe ordinei-

12. Exemplu din Artuarlll liceului din Salu Mare 1920-1921, p. 4.

135 www.cimec.ro

(iunile arhiereşti [ . . . ]" (St., 22). Forma cf. lat. ordinatio, -onis . . ordonance" : Quicherat, D.) apare şi în LM, alături de ordina vb . . . a dispune", ordine, ordinariu adj . . . relativ la ordine", ordinatd, ordinativ, ordinatoriu etc.

Pauşa/ s . .,cheltuieli (de drum, de cancelarie etc.) " : .. Pau­·�"/ de cancdarie, sau alte venite accidentale nu pot fi com­putate în salarul învătătorcsc" (Regul., 1 2. Şi Banciu, CV . . 70) . Termenul (cf. germ. Pauschale .. sumă care echivalează dh·ers<' servicii) arf' in limba Hterară actuală o întrebuinţare cu mult mai restrînsă.

Pensionist s . .. pensionar" (Banciu, CV., 70) . Cf. germ. reg. Pensionist.

A prelige vb., prelipt par!. adj., . . a fixa", . . a stabili" (un termen) : "" prefige terminul [ . . . ]" (SI., 43) , .. a prelige mo­dalitat<•a alocării banilor [ . . . ]" (SI., 1 5). Este mentionat şi de A. Bandu CV., 7 1 ). Cuvintul, el. lat. praeligere . . a înfige îna­int<'" şi mai ales it. preliggere .. a stabil i" , apare şi în LM.

A prelege vb . . . a ţine lectie, curs ( la universitate)" . li în­r<'�Jistri!m la A. Banciu (CV .. 56) , termenul este, de aseme­n·pa, menţionat în LM (fiind definit aici prin sinonime ca a propune, u explica etc.). Consemnînd substantivul prelegere, A. Scriban predzează că VC'rbul "nu există in limba română" ; afirmatia poate fi acceptata numai in lPgi!tura cu limba căr­turarilor din Vechiul Regat. Utilizarea verbului in Transil­Yania se explică prin influenta germ. Vor/esen "a Une curs".

Prepurandie s . . . şcoală normală" (cf. germ. Priiparandie) atestat în dicţionarele noastrP (CADE. Scriban, D. etc.) ca rP­gionalism raracleristic C'xclusiv Transilvaniei. Tcrmenul exis­tă de fapt şi in latina medievală." (LM nu-l înregistrează). Alături dP preparandie (Regul., 39 şi Banciu CV ., 55) circula şi prepawnd(ist) . . elev la şcoala normală (Regul., 2 1 ) , de ase­menea <'xislent în latina mC'dievală. 14

Pre\·ie acl j . şi arlv . . . carP precedă" , ,.prealabil'' : .,congr<'­sel<' [ . . . ] . pe cari din timp, pc lînga previn notificar<' făcută nouă, Il' u>r convoca concerenţii mitropolili [ . . . ]" (St., 4). TPrmenul (cf. lat. praevius, -a, -um .,care prccerlă ", şi it. pre­vio "anterior") pste inrC'rJistrat în LM (previu "prcmergă­toriu") .

Raţiociniu s. "cakul" , "<'\·aluare" : "Cu fin0a [iecărui an a depune comitetului parohial raţiociniu documentat despre n•ni tele şi cheltuielile bis<'ficeşti [ . . . ]" (St., 1 7) . D·intre dirţi­onareiP noastre, doar LM înrC'�J is lrează termenul ratiociniu . . < omput" , . . calcu l") , incluzîndu-1 în . . familia" verbului rn­liona(re) şi a substantivului rafiune. (Din această .,!amiii<'" numai unele cuvinte s-au impus in limba l i tPrară). Latinismul

n. G . Ţepelea. /ucr. cii., p. 152. H. I1dem, fbfdern.

131.1

www.cimec.ro

(d. lat. rnliocinium .,calcul'', .,evaluare") nu era, în g<'neraJ, utilizat peste mun�i, după cum rezultă şi din următoarelP ex<'mple : ,.darea socoleli/or de cheltuieli" (L. urb., 34) ; ,.su­mele anuale ale veniturilor şi ale cheltuielilor"' (L. urb., 25) etc. R.Todown (Terminologia, 1 22) mentionează existcn�a. în textele j uridîco-adiministrative ardeleneşti de la începutul ><'<"olului al XIX-lea, a un<'i variante ratie, împrumutată din latina medievală.

A recuirn vb. (nPatestal in clicţionarPie noastre) . . a solici­ta", , .a cer<''' : . . In cazuri extraordinare de rC'nitentă însă, spre• sus.\inerca ordinei bune se poate recuira şi asistenta potestă�ii civil<'" (S., 8). Latinismul (requirere ,.cxiger" : Qui­cherat, D.) era utilizat in Transilvania şi datorită existenţei unor termeni asemănători (deşi cu sensuri diferite) in ger­mană şi maghiară (mg. rekviralni ,.a sechestra", germ. re­quirieren . . a cC'rceta", "a sechestra").

Regnicolar adj. menţionat de A. Banciu (CV., 72) cu sen­wl ,.din ţara întreagă", ,.general" . O accepţiune asemănătoa­re• dezvăluie următorul exemplu : ,.legea regnicolard de in­slrudiune" (Regul., 39). Cuvîntul (cu forma regnicolare) apa­re şi in LM, ciP finit : ,.reia tiv la regnico/i" ( regnicoluJ fiind .. locuitorul unui regn", cf. lat. regnicolae, -awm, it. regnicolo).

A relega vb., in sintagma relegal la examen de emendare .. lăsat corigent" (Banciu, CV., 56). Cf. lat. re/egere ,.a par­<·urge din nou" . Mcntionăm că în LM sînt înregistrat.- două \ erbP care n(' interesează în discutia de faţă : relege re "a străbate iarăşi [ . . . ] aceeaşi carte", şi re/egare, cu sensul metaforic de . . a amîna". Cf. şi germ. relegieren . . a cxmatri­( ula", . . a elimina rlin şcoală".

Rescripl s. ,.decret", ,.răspuns imperial la o adresă ofici­ală" ca şi lat. m. rescriptum . . a rcgem cmendatum - manda­tum" (Bartal. Gl.), g<:>rm. Reskript .,decret", ,.decizie" (cf. şi it. rescrdllo c-u aceeaşi semnificaţie) : . . A<'esta şi 1răspunsC' prin rescriplu/ sau din [ . . . ]" (Lupaş, l , 246). Termenul putea fi introdus �i de latinişti. (CI. lat. rescriptum ,.reponse - par !Ptlre, par ecrit - du prince" : Quicherat, D.).

Revida(re) vb. şi s. ,.revizui(re)" (Banciu, CV., 72), cf. �JPrm. revidieren . . a revizui" , . . a verifica".

A sa/da vb. , .a achita" (Banciu, CV., 72), d. it. sa/dare ,.a incheia o soC'Otf'ală", . . a achita".

A sana vb. ,.a remedia" (de exemplu, o si tuaţie), menţio­nat de• A. Banciu (CV ., 72). Termenul apare cu sensuri ,.me­taforic('" asemănătoare în LM alături de sunabile adj. scmu­/illne s . .,acliun(' de sanarc", sanatoriu adj. ele.

A scrutina vb. , .a despuia scrutinul" (St., 1 5) ca şi it. scru­Jinnre. Verbul este înregistrat şi în LM (scrutiniare şi scru­linare ,.a lan• srrutiniu"). In CADE, Scriban, D . . DN etc. apare

137

www.cimec.ro

însă exclusiv substantivul scrutin, în locul verbului fiind menţionat� locuţiunea a desp11ia scmtinfl/ (el. fr. depouiller le scrutin).

Staveri(re) vb. şi s. (staverit adj. par!.) "stabil i(re)'' , n<·­atestat în dicţionar<'le noastre : "salarele învllţllloreşli stn­verlite şi sistematizate nu se mai pot reduce la nici o întîm­plare" (Reg11l .. 1 3) , "A compune bugetul anual şi a-1 pre­zenta sinodului eparhial spre pertractarr' şi staverire" (St., 46).

A strlevn vb. "a ridica o problem�" (Bandu, CV., 73), eL it .. învechit azi. sullevare "a ridica" şi lat. Sf lb/evare. ( In LM este înregistrat� varianta Sflblevare). Cuvîntul prezint�. însă, accepţiunea fr. sofllever "a face s� se pună o probl<'mă".

A vidima vb. "a certifica", . . a autf'ntifica", d. it . vidimare . . a autC'ntifica", fr. vidimer . . a certifica o copie" (DC'uzal, D.) : . . în forma unei declaratiuni scrise şi subscrisc de învăţătorul ş i vidimate de dir<'clorul local [ . . . ] " (Regtll., 20). Termenul <•sle mentionat şi de A. Banciu (CV .. 74). Apar<', de asPIDe­nea, în LM, definit astff'l : . . a colationa copia unui act ru originalelc şi a certifica că P ronforme". Lurian şi Massim raportează cuvîntul la lat. vidimus . . am văzut". (AcePa';ii <'X­plicatie apare in Dauzat, D . . p<'ntru fr. vidimer).

7. Multe dintre calcurilc caracteristice variantei l i t<•rarP ardelneşti reflectă structura unor termeni inLC'rnaUonali. exi�­t<'nti în latină clasică sau medievală, (Jermană, maghiară. ita­liană. N<' l imităm la cîteva <'Xempl<' :

Abzice(re) vb. şi s. "renunta(re) " : "abzice O<' a mai fi membru în rutarC' comitet", "abzice din preşf'dintie", "abzice [ . . . ] contractele de comert", "dacii nu-i convine locuinta. o abzice" (ex<'mple menţionate de A. Banciu : CV., 98). CI. germ. nbsngen (Puşcariu, LR, 4 1 J ) , mg. Jemonduni. lat. abdi­cere.

Amdsurut adj. şi adv. "conform" : "sumă nmdst1rald pr<'­tului [ . . . ]" (Regul., 1 3) . CI. germ. gemoss (Puşcariu, LR, 4 1 1 ) .

Conchemu(re) vb. şi s . "convoca(r<') : "se poak conchenw sinodul şi <•xtraordinar" (St., 3 1 ) . CI. lat. convocare, it. con­damare, nerm. einberufen, mg. ăsszehivni.

Conşcolnr s. "col<•g de şcoală" (Regul.. 3 1 ) . CI. lat. con­discipulus, lat. m. consocho/aris "socius ludi scholae" (Barlal. Gl.), gPrm. Mitschuler, fr. condisciple, it . condiscepolo.

8. Conslderaţll privind adaptarea lonellcă şi incadrarea mor­fologică a neologlsmelor_

Atestarea varianl<•lor fonetice şi morfologice nf'rliferf'n­ţiate :;emantic în raport cu forma acceptată în limba l i lcrarA prezint� o importanţă deosebită pentru reconstituirea etimo-

138 www.cimec.ro

logici multiple şi a procesului real de adaptare treptată a unor imprumuturi.l"

In mare măsură, neologismelP întilnite în l<'xtel<' admi­nistrativ-juridice transilvănene din epoca 1880-1920 sint adaptate in s<'nsul normelor actual<'. Astfel, R. Todoran ("l"er­minologia, p. 1 18-1 19, 1 30) a remarcat, r<>ferindu-sP la in­ceputul secolului al lX-lea, o anumită .,timiditate" in cePa ce priveşte încadrarea morfologică a substantivelor d(� ori­qine latină, dov<'diM, de pildă, de păstrarea terminaUei - m : forum (lat. m . forum), inventarium (lat. m. inventarium), punctum (lat. m. punctum), documentum, arbitrum. Aseme­nea variante nu mai apar in textele din jurul anului 1 900 (cum re·zu ltă, de <'Xemplu, din St., 5, 1 4, 1 9, 36). Progresul i n adaplarea morfologică a substantivelor este dovedit ş i ciP ab­sen�a form<'lor prezidie, senlenpe, cvilanţie, semnalate, de asemenea, de lingvistul clujean. In Jocul lor înregistrăm : prezidiu (SI., I l ) , senlenta (Dragalina, Isi., 29) etc. Lipsesc variantei<', datorate maghiarei, de tipul : arlicu/uş (lat. m. articulus), comisarăş (Jat. m . comissarius), comllnitaş (lat. co­munifas), conlrauş (lat. conlroclus), dişlrict (lat. dis/rictus), expedienş (lat. m. expediens), iw;, lat. jus), notarăş (lat. m. notarius), praxiş, (lat. m. praxis), prezeş (lat. praeses), prin· tipaleş (lat. principalis), secretareş ( lat. m. secretarius), atPs­tate in t<'xteiP ardeleneşti d<' la începutul secolului al X I X­lea ( d. Todoran, Terminologia, 1 23, 1 24).16 Putem nnbi, el<' fapt, desprC' o readap1Cire11 a neoologismelor, datorată in ma­re măsură cărturarilor latinişti din pC'rioada anterioară cPlei de care ne ocupăm. Readaptat<' - deja din prima jumătate a secolului al XIX-Ica18 - sint şi verbPle t<'rminale in sufi­xul -ă/ui, de tipul : apeJa/ui (mag. apela/ni ' < lat. ape/tare), arestdlui (mg. arestâlni < lat. m. arestare), conlişcălui (mH. Konliskâlni ·< lat. m. confiscare), proclicalui (mg. praktikrilni ·< lat. m. procticare), prescribdlui (mg. preskribdlni < lat. m. prescribere), (a se) provocalui (mg. provokrifni < lat. m. pro­vocare) Ptc. (Exempl<'le sint mcn�ionate d<' R. Todoran : Ter­minologia, 1 26).10

Frecven�a vprbelor d<' conjugarea întîi nu 5<' explică nu­mai prin influenta directă a limbii germane (cum înclină să admită autorii DA), ci şi prin norma de incadrare morfolo­gică a 0pocii. Reamintim tPrmenii : a ocvira, a amovo, a cam­pela, a diliculta, a dirima, a erua, a lunga, a recuira etc. {su-

15. Th. Hristea, Probleme de etlmologle, ed. cit .. p. IH. 16. In se. gAsim orttcul (4), Mtar (13), prezldent (11). uuu (4) ele. 11. Despre norme de adaptare tonellcA şi lncadrare morfologicA a neologisme­

lor. vorbesc De11plna Ursu şi N. Ursu. Vezi arllcolul ObaerroţU prlvltoOrL' la adaptarea neologolsmelor tn limba rom4nd, LR, XV (1988) , nr. 3. p. 245 sqq.

18. Cf. Desplna Ursu, lnctJdtarea morfologlccl a verbelor neolog1ce In limba ro­m4n.cl din perioada J7#10-JIHIO, LR. XIV (1985) , nr. 3. p. 317 sqq.

19. Jn St.: apela (21) , prescrie (29), produce (13), provoca (51), publica (11) etc.

139 www.cimec.ro

pra, p.), sau variantele a absolva (SI., 44), a inslrua (Regul., 4), etc.

Se observă în textele administrativ-juridice (spre deose­bire - se pare - de stilul conversatiei familiare)20 o anumi­tă preocupare de a evita notarea pronunţiilor germana-ma­ghiar<' a neologismelor latine : c reda! prin ţ, s prin ş, qu prin cv, s prin z. In SI. varianta noviţilor (27) apare în mod exceptional. Fonetisme ca : conşlienţioasă (Dragalina, Isi., 47), provinţă (Dragalina, Isi., 24) etc. sînt dP altfel rare în toate textele consul tate. De asemenea, nu înregistrăm în edi­tia din 19 10 a Slululului organic redarea lui s prin ş. Mai frec· veni este atestat fonetismul s · < z : azislenţă (SI., 38), necezi­tate (St., 41) , deciziv (SI., 1 3) . Preocuparea de a evi ta notarea pronuntiei germane este dovedită şi de formele : lrecuentare (SI., 1 6) , cualificaţie (SI., 37), recuira (SI., 8).

Acestei tendinte de incadrare în normele generale, evo­luate ale limbii române J iterarc, i se opune întrucîtva existen­ta unor variante fonetice, care, fără a fi neapărat caracteris­tice exclusiv Transilvaniei. (unele erau traditionale în limba l i terară din cele trei provincii), reflectă îndeaproape cores­pondentul latin (latin medieval), italian, german sau maghiar: (l(ficul (St., 4. Cf. lat. m. articulus), dignitate (Dragalina, lst., 48. Cf. lat. dignitas, it. dignita, germ. Dignitiit), elocare (St . • 47. Cf. lat. elocare), emendare (Banciu CV., 56 : examen de emendare. Cf. lat. emendare, it. emendare, germ. emendieren, mg. emendâlni), maior .,major" (Banciu, CV., 36) şi maioritale (SI., 40), a redigia ( .. Concluzele redigiate cu aceste modifi­catiuni [ . . . ] " : SI., 6. Cf. lat. redigere . ,a aranja", it. redigere şi germ. redigieren .,a redacta)," spediţiune (St., 19, cf. it. spedizione, germ. Spedition . . expediere"), suplenl .,suplini­tor" (Regu/., 20, d. lat. suplens, it. supJenle . . suplinitor" ) , lractal (Dragalina, lst., 47, d. lat. lraclalus, germ. Traktat) etc.

ln privinla îneadri:irii morfologicc a neologismclor men­tionlim, de pildă, utilizarea - mai cu seamă sub influenta modelului german - a unor substantivC' deosebite prin gen fa�ă de forma impusă : arhiv s.n. (SI., 1 9, dupli germ. Archiv), circular s.n. (SI .. 24, după germ. Zircular), dat s.n. : .,cu datul 8 iunie" (Dragalina, lst., 1 07. Cf. germ. Datum s.n.), period s.n. (St .. 6, d. lat. periodus) etc. Latiniştii au impus variantele corege (13anciu, CV .. 64, d. lat. corrigere),22 dirige (SI., 4) , exercia (St., 4 1 , d. lat. exercere), admoniu . ,admonesta" (Re-

20. Despre care ne informeazA A. Banciu. In CV, lor, pentru o perioadă mal veche, I.L. Caragiale (Un pedagog de şcoal4 noud).

21. NumArul mare al atestArllor, precum şi 1ap�ul că unele dintre exemple nu reflectă un model extern concret, dovedeşte existenţa unei norme de adap­tare J .. g.

22. G. Ivănescu a remarcat preferinţe laUnlstA pentru incadrarea verbelor neo­loglce la conjugarea a treia. Vezi G. IvAnescu, fndrum.drt In cercetarea mor­tologlel, in Studii de 1storla UmbU rom4ne literare, voi. 1. ed. cit., p. 40. tn Transllvanla circula şi a eorlga (germ. Korrlgleren, ct. DA). a corlgdulul (mg. KorrlgcUnl, cf. Tamtis, WtJrt,).

l40 www.cimec.ro

gu/., 3 1 . Cf. lat. admonere şi germ. admonieren). Variante la­Linist-itali<'niste prezintă şi adverbul : "plătim anlicipali\·e·· SI., 48), "pînă inc/uzive in ziua" (Banciu, CV ., 48), "relalh·e la aceasta" SI., 4) etc.

Analizînd materialul prez<'ntat constatăm următoarei<' : a. Faţă de începutul secolului al XIX-lea, numărul cuvin­

telor imprumutate in stilul j uridico-administrativ din cel n<·­utru, din limba veche sau populară este mic, consecinţă l i ­rcasdi a modernizarii şi internaţionalizării vocabularului.

b. Termenii din fondul popular sau vechi al limbii cu sen­suri calchiate după maghiară sau germană nu sînt atît de nu­meroşi şi artificiali ca cei atestaţi de•R. Todoran la inceputul secolului al XIX-lea. Apar unele calcuri în care modelul ma­ghiar sau german se interferează cu cel al limbilor de cultură care au influenţat româna l i terară din Principate, sau cu mo­dele oferite de limba populară , am înregistrat, de asemenea, calcuri cunoscute şi în graiurile ardeleneşti.

c. Numărul mare al neoologismelor comune dovedeşte acomodarea ardelenilor cu textele scrise în Moldova şi Mun­tenia," explicîndu-se totodată prin structura lexicului juridi­ca-administrativ al limbii române literare, privită din punct de vedere etimologic. Frecvenţă mai mare prezintă, faţă de textele din Vechiul Regat, anumite neologisme comune , ele sint fie cuvinte internaţionale existente şi în limbile oficiale din Transilvania, fie latinisme (preferinţe puriste).

d. Sensurile speciale - necunoscute sau netJ.zuale jn "Ţară" - pe care le prezintă neologismele înregistrate la pragraful 5, se datorează, in general, latinei (latinei mediP­vale), germanei sau maghiarei.

Unele dintre ele (existente sau nu în latina clasică) se circumscriu, însă, sensului păstrat de limba literară actuală, şi care coincic[e, de obicei, cu cel fundamental al corespon­dentului latin. Numeroase exemple de acest fel oferă şi LM. in reformele etimologizante preconizate de latinişti, cuvintu­lui trebuia să i se valorifice toate polenţele semantice, toate nuanţele care derivau din sensul etimologic. Laurian şi Mas­sim consideră metafora un "instinct" al poporului şi al căr­turarilor, "bine inspirat", şi în acelaşi timp de o mare im­portanţă practică, inlesnind procesul de "luminare" (a cărei nC'cesitatc era recunoscută chiar şi de latinişti) : ,.vine cu mult mai uşor mărgenitei minţi a omului să aplece un singur ruvint la o mulţime de idee cari se ating măcar într-un punct oarecare, decît să se încarce cu o multime de cuvinte spe­ciali pentru fiecare din aceste idee. Aşa clară din aceeaşi ne-

23. Asupra Jmporlan�el lecturii cArţilor dln Vechiul Regat pentru formarea unei termJnologH admlnlstrallv-Jurldlce româneşti In Transilvania a alras aten11a G. Bariţiu (Limbile oficiale, .,Gazeta Transilvaniei", 1860, nr. 32.).

141

www.cimec.ro

<esitatP, care impune mintei om<'neşti a u.•dure muHimPa <·onfusă de sensatiuni la unitatea luminată a unui ronc<'pt �Jen<'rale, provine şi procesul de u se expreme multime de concepte, între cari mintea allă o analogie oricît de depărtată <Jr li ec1 prin unul şi acelaşi CJJVlnt [s.n - DD]." In ultimă analiză, această conceptie devine o pledoari<' penlru rPîntoar­cerca la sensul originar, pentru etimologism : . . CarP este• însă firul ce ne poate conduce cu securi tat<' în labirintul mul telor şi diverselor însemnări ale fi<:>cărui cuvint ? - Intelesul pro­priu sau originar [s.n. - D.D.] al cuvîntului care este dat d<:> însăşi etimologia lui [ . . . ]"." Ideea nu <'ste singulară în pro­gramul latinist de reformarf' a lexicului limbii l i terare ; i se adaugă altei<' similare privind organizarea lui din punct de veder<' formal. asupra cărora ne vom opri, însă, cu alt prilej.

Valorificarea valentelor semantice ale cuvintelor, în deo­sebi aiP neologism<'lor, conform unui model (mai cu seamă latino-romanic), sau, prin metaforă, în afara lui, era aşadar o metodă latinistă CII suport ln realitatea lingvistică, cum o do,·edesc exemplele discutate mai sus. Incercind să explicăm sensurile particulare pc care le prezintă în limba literară din Transilvania neologismele citat<', nu avem dreptul să trecem cu vederea acest aspect al concepţiei latinistc privind nor­marca limbii lil<'rare 1 el trebuie luat în considerare, ali!Luri .de influenta latină medievală, germană şi maghiară, căreia i s-a suprapus uneori, întărind in Transilvania vitalitatea unor -sensuri ca cele menţionate.

c•. Analizînd neologism<'le încadrate în paragraful al trei­lea din punctul de vedere al etimologiei lor, constatăm ur­mătoarele :

Numărul neologismclor de origine latină şi latină medie­vală (adesea intrate prin filieră germană), germană, italiană, chiar maghiară, care au circulat în limba română, în stilul adminislrativ, dar şi in cel neutru, este mai important decit se consideră în mod obişnuit. Majoritatea neologismelor cu­prinse în acest paragraf sint latinisme medievale sau clasi­ce (uneori prezentind in limba l i terară de peste munti echiva­lent<'. de as<:'menea, latiniste). Unele au intrat în limba româ-

2�. LM. Pretatlone, p, Xlj. Disocierea Intr-un text laUnlst a normei strict orto­grance de cea cu lmpllcaţll Ungvisllce conslltule o operaţie dtflcllil. Iar re­zultatele nu sint Intotdeauna sillure. Am incercat, totuşi. sA tranapunem In ortografie foneUcA cllatc şi cuvinte din lucrArile lallnlşlllor. 4lnlnd seama de prlnclpllle lor privind normareo limbii literare. şi, In acelaşi llmp, de norma reaHI., otestatA In scrierile nelatlnlsle. Operaţia rAmine, totUijli con­vcnţlona!A.

25. LM. Prefatlone, p. XIJ.

1-12

www.cimec.ro

nă prin germană, sau chiar prin maghiară. Vitalitatea multo­ra se datorează existentei unor modele similare - în cazul acesta, cuvîntul pătruns prin imprumut şi calc, în acelaşi timp - în 9ermană, italiană, maghiară. Uneori latinismul repre­zenta dl' fapt o simplă variantă formală ( fonetiră, morfolo­gică) a termenului cunoscut peste munti (conc/us faţă de con­cluzie, provedea faţă de prevedea etc.), dar care se putea ca­racteriza şi printr-un continut semantic mai nuantat, şi in acelaşi timp, mai apropiat de al etimonului. Popularitatea la­tinismclor este dovedită de existenta unor forme care se ex­plică prin etimologie populară (dllrima pentru dirima).

f. Influenţa latină a fost întărită chiar şi de cea germa­nă sau maghiară, indiferent dacă era vorba de imprumut sau calc. Se suprapun sau se interfereaza, în multe situatii. mo­delul latinei clasice şi cel al latinei medievale, terminologia administrativ-juridică a germanilor şi maghiarilor fiind, de asemenea. împrumutată in bună parte din latină, sau copiată după model<• ale acestei limbi. Gcrmanismele şi maghiarisme­le fără suport in latina clasică sau medievală nu sint prea nu­mf'roase in C"azul terminologiei administrativ-juridice ; le gă­sim mai degrabă in alte stiluri funcţionale ale limbii literare de pildă, in re! al conversaţiei familiare.

Deşi comportă caracteristic-i determinate de factorii eX· tralinuvistid spe>dfici, internationalizarea terminologici ju­ridico-administrative a variantei l iterar<• ardelC'neşti nu afC'c­tează, ci, dimpotrivă, întăreşte romanitat<'a limbii.

(J. In comparaţie cu începutul secolului al X IX-ll'a, aspec­Lul fonC'tic şi incadrarea morfologică a n('ologismelor prC'zen­tatC' indică un progres in sC'nsul încadrării in normei<' gene­rale şi al impunerii modelului latin.28 Aceasta este urmarea fi rrască a orientării filologice latiniste, cu puternică tradiţie in Transilvania. Dintre cele două limbi prin care au pătruns neologismele latin(•, cea maghiară şi cea germană, mai în­sC'mnată pare să fip germana ; modelul maghiar rămîne im­portant pentru explicarea rakulilor (de structură, semantice, sintactice).

h. Dictionarele limbii române sînt lacunarP atit in ceea ce pri\·C'ştc consemnarea propriu-zisă a tPrmenilor, cit şi în

Asupra lmpol'lan\el modelului latin (llallan) penlru unlncar('a limbii llle­rare a atras atenUa. de pllaa. 1. Cheţie: Modelul la!ln '' unificarea Umbli romtirw literare. Momenlul 1840, .,Aputum", VII, (1969). p. 113-95.

143

www.cimec.ro

privinţa etimologiilor propuse. In numeroase cazuri, singura lucrare lexicografică care înregistreazA ncoologismelc sau sensurile prezentate in lucrarea de faţă este LM. Afirmaţia despre caracterul artificial al acestui dic�ionar trebuie pri­vită, aşadar, cu o anumită rezervă, multe dintre formele con­siderate artificiale (întrucît ele erau neconsemnatP in al te dic�ionare româneşti şi, in general, neatestat<' in textele pro­venite din Vechiul Regat) fiind totuşi, uzuale in Transilvonio. In acelaşi timp, am reprodus in mai mulle situalii intreaga "familie" în care autorii LM încadrează un anumit termen atestat de noi in text<'le ardeleneşti, pentru a releva faptul că, deşi elcmentC' ale acestor . . familii" au circulat in limba l i le­rară (unele fiind şi în prezent actuale), . ,sistemele" latiniste, prea ·bogate şi armonioase, nu s-au impus integral, ceea ce dovedeşte că sistematizarea raţionalsit!l. a limbii concretizată intr-o acţiune amplă, nu poate duce la rezultatele aşteptate.

i . Studiul terminologiei administrativ-juridice din Transil­vania pune in evidenţă faptul că între stilurile funcţionale ale limbii literare există deosebiri în ceea ce priveşte dez­voltarea lor in funcţie de anumiţi factori conv�nţionali sau naturali. In cazul stilului administrativ-juridic respectul -in cadrul unei anumite perioade delimitate prin criterii extra­lingvistice - fală de .. l i tera legii", implicit faţă de formula­rea ei tradiţională, face ca evoluţia acestuia să fie mai direct determinată de factori artificiali, de intervenlia .,din afară" a omului.

j. De ceea ce este artificial în limba l i terară (aceasta re­flectînd în mare măsură convingeri ş i gusturi căr turăreşti) trebuie să se ţină seama mai mul t în studiul etimologic al ne­ologismului. Simpla raportare la o sursă sau alta (satisfăcă­toare în cercetarea orginii lexicului limbii populare) nu este totdeauna suficientă in cazul neologismului. Istoricul limbii l i terare este obligat să elucideze, în afara izvoarelor (exter­ne sau interne) ale termenului nou, şi felul in care acesta s-a integrat în programul filologic al epocii (al latinismului, în cazul românei li terare din secolul al XIX-lea). Noţiunea de etimologie multiplă s<' nuanţează astfel. după cum este aplicată limbii l i terare sau celei populare. Credem că studiul

terminologiei adiministrativ-juridice din Transilvania, unrlC' la­tinismul s-a bucurat de o tradiţie deosebită, obligă, prin ex­celenţă, la o asemenea orientare metodologică.

1 4 1

www.cimec.ro

� O T E Abrevieri şi sigle (Intrucit dlll utiliza l abrt!\ icrilc t:onsun<�le, n u dtu

indu!; l ista care urmca7.ă rllcUonarclc române�l i) : Bcmciu, CV-A. n.mdu, Cum vorbim şi cum a r lrebul si vorbim romineşle. Ardelenisme şi c1He -isme, Braşov, 1 9 1 3 ; Uarlill, GI. - A . Burtal, Glosarium mediae el inlintcll' Jalinilas Regni Hungarlae, Lipsia<'. 1901 ; Brockha u s - Die grosse Brol·hc�us, Bt1ncl 1 - XX. Leipzi g, 192H-1935 ; Da uzal, D . - A . Dauza l , Diclionnairc elymologique de la langue lran�aise, Pa ris, Librdirie Larous�c. 1!1311 ; l>rtl· �]<! lina, lsi. - P. Dragalina. Din isloria Banalului Severin, Purh-<1 1 . < r H l!ll· -.ebC'ş Tipogr. rliccc-zan<i. 1899 ; L.urb. - Legea penlru comunele urbane şi rurale a Principalelor Unile Române, Uucu re�ti. lmprimcriil �dlului. J l!li-1 ; Lupa�. ! - Cronicari şi lstorid români din Trcmsilvania. Şl"Odla ar­deleană, \"OI. 1 . Eri!Oc nunen la lli rll' 1 . Lu pa.ş, Erlit. Scri<;u\ rom;ml'�c. Cr<l· im·a, 1933 ; Proiec t - Proiect de reiormc. Uucurl'�li. Tipogr. Ui t.<lTednu, HKI7 ; Puşca riu, LR-S. Pu.şcariu, Limba română, voi. 1. Pri\'irc gencrc�lă, Bucureşti. FundaUa pentru llleralu r;l şi arl<i , Hl40 ; Quicher<IL, D.- L. Qukhcra.t. A . ))ave\u y, Didionaire ldlin lrant;di�e. qU<Irdnlc lroisi€-me t•d., Paris, Hachcllc, 1 903 ; Regui.- Regulament penlnl organizared în\'aiHimin· tului i n şcoalele poporale, Si biu , Tipogrc�fi<:l arhirliP("t•nm<1, 190G ; Regul. 1908- Regulament pentru ,.Seminarul Andrcidn", Sibiu. Tiparul Lipogr. <lrhidiccezam•, 1 9011 ; Regul. 1922- Regulamentul şcoalelor secundare şi regulamentul inlernalelor, BU\Urc�Li. Hl22 ; SI.- Slalulul organic al bh,e· ridi greco-orlentale române din Ungaria şi Transilvania (A patra Nli\iune nfidală . . . ), Sibiu, HliO ; Tomăs. WOrl. - i m Rumă.niSl·hcn ; TES·t - A ma­gyar nyelv li:irh�nell- elimol6glai szOiâra, I--11. Burlapc�l. AcadCmiai KladO, 19G7, 1970 ; Todoron, Terminologia- R. Todnr an, Conlrlbu\il la slu­dlul lermlnologiei juridlco-adminislra live romineşll din Transilvania de la Inceputul secolului al XIX-lea, in Conlrlbu!li la islorid limbii române lilerare din sel·olul al XIX-lea, \·ni. I I I , Bunm•şli, Edil. An1demici. l �l!i'�, p. 1 03-·· 1 37.

143

www.cimec.ro

Sc riso ri ro mâne �tl d in a rhivele Blstr iJel

LUCIA MARCUŞ

Malerialul cunoscut sub numele de Scrisori Româneşti din Arhivele Bistri ţei cuprinde - azi - 365 de acte cu con­tinut oficial sau privat, adresate birAului de Bistriţa sau birA­ului şi sfatului cetAţii, de cAtre oficialitl\li sau persoane par­ticular<' din Moldova, Transilvania şi Maramureş, de-a lun­gul unei perioade d<' pest<' 1 50 de ani (sfirşitul secolului al XVI-lea - 1 750).

ActC'le originale se găsesc în depozitC'le Arhivf�lor Sta­tului din Cluj-Napoca. Au fost publicate df' : N. Iorga - Do· cumenle româneşti din Arhivele Bistritei, Bucureşti, voi. 1 , 1 899. voi. I I 1 900 : Colectia Hurmuzuchi, voi. XV, partea I-a şi a I I-a, 1 9 1 3 : Al. Rosetti. Lettres roumaines de la lin du XVI' el du debut du XVJI• siecle tirees des Archives de Bis· lrilza, Bucureşti, 1 926 : Rosetti. Al. Srisori româneşti din Ar­hivele Bistriţei, ( 1592-1638), Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1 944. Pr iml'le două editii. deşi spc•cirică numeric aproape Loale scrisorii<', nu le redau şi textul integral : ediţiile Rosetli con· ţin numai 50 de acte cuprinse' - ca timp de C'miterC' - intre slirşitul sPcolului al XVI-lea şi 1638.

O primă precizare ce trebui<' făcută priveşt<' limba de redactare a acestor scrisori - limba română. Cunoaştem din materialul publicat saulşi existPnt in arhive că relaţiile din­tre• cetat('a Bistritei şi Moldova - aşa cum au fost conscm­natC' în documentele păstrate pînă la noi - s-au făcut nu numai în limba cancelariei (latină sau slavă) ci şi în C(•le !Tiai pu�in oficial(', dar ef('ctiv \'orbite - româna, germana, ma�Jhiara.

1-IG

www.cimec.ro

Moldovenii scriu bistriţenilor şi latineşte şi Un(Jureşte iar aceştia 1<' raspund şi româneşte ; ceea ce ne arată funcţiona­litatea efectivă p� care aceste limbi o aveau în exprimarea in scris a raporturilor dintre cele două plir\i.

Silua�ia aceasta nu apare ca proprie' numai pentru seco­lul al XVII -lea, numai pentru Moldova şi Bistriţa. Să ne gin­<iim cA �i prima scrisoare redactată în limba română şi păs­tratli pina la noi ( 1 521) a fost scrisă în limba română, deşi era adresată judelui Braşovului, care nu era român. Adăugăm la aceasta şi faptul că, prin conţinut, scrisoara lui Neacşu transmitea informaţii importante şi necesare' braşovenilor, carP informatii nu numai ră trebuiau să ajungă într-un timp scurt, dar să li<' şi bine înţelese. Neacşu s-a adr<>sat in limba română către braşov<'ni intrucit ştia eli aceştia il vor inţele-9(', că ceea ce scria C'Ta accesibil destinatarului. Acelaşi ra­tionament se aplică şi in cazul Scrisorilor româneşti din Ar­hivele' Bistritei. S-a scris in limba română - mai exact şi in limba română - intrucit conţinutul actelor era şi astfel ac­Cf'sibil. Spre C'Xeplu, pentru una şi aceC'aşi problemă din can­< Plaria lui Vasile Lupu este trimisă corespondentă in redac­tie română, maghiară, latină - în probleme privind solicita­rea unor m<>�teri (la l i mai 1643 in româneşte, la 1 O iuni<' �i 20 iulie in latin<>şte ; in probl<•me comerciale (la 20 august şi 25 septemvri<' 1 644), etc.

Prezenturea descriptivă a celor 365 de documente car<' ne inlereseaază poate fi făcută din mai multe puncte de ve­d<'re ; din n<'cesităti mPtodologic'e n<' oprim asupra a trei po­

sibilităţi : a) SPrierC'a docurnenLPlor avînd la bază criteriul crono­

logic. unei<' am considerat ca unitate deceniul (vezi tab. nr. l ) ; b ) scrier<>a documentelor avind l a bază criteriul geogra­

fic, adică locurile de unde s-a făcut emiterea( vezi tab. nr. 2); c) sislematizarea documentelor avind la bază criteriul ti­

pului de inlormuţie conţinut de aci (v<'zi tabelul nr. 3) . Est<' necesar să precizăm di nu este cxclusli posibilitatea

ca numărul scrisorilor emise în pPrioada de care ne ocupam să "ti fost mai mar<·. ele nemaiajungind a li conservate pînă la noi. Cifrele P<' care le prezentăm privesc documentele exis­t<'nte acum in depozitele Arhivelor Statului din Cluj -Napoca.

Conform cC'lor trei criterii mai sus precizalC', documen­kle S<' repartizNză astfel :

147

www.cimec.ro

Tabelul nr.

Reparllzarea scrisorilor dupii criteriul cronologic

Perioada Nr. de acte Perioada Nr. de a ele

Sf. XVI - 1600 1 2 1 6 7 1 - 1680 22 1601 - 1 6 1 0 24 1681 - 1 690 9 1 d ..i l l - 1620 1 3 1691 - 1700 52 IG21 - 163() 1 5 1701 - 1 7 1 0 3 1(131 - - 1640 43 1 7 1 1 - 1720 1641 - - 1 650 55 1721 - 1730 i651 -- 1660 5 1731 - 1 740 1661 - 1670 17 1741 - 1750

Tabelul nr. 2 Reparllzarea scrisorilor după crllerlul geograilc

l o o

I ş

� 1 o

J � 8 o o

1 � Loc de emilcre T :r 1 'T 1 � T :r � � � § � � � � � � � � � Baia 1 - - - -- - - - 1 B!1grad (Aiba lulla) - 1 - - 2 2 2 1 -- 1 2 1 - 12 Bistri'a 2 -- --- -- 2 1 -- - - 2 l.'i - 1 21

BlrgAu -- -- - -- - -- - 2 - - -Jlorşa -- - - · - - - 1 - -- --- --- 1 --

Botoşani - -- - - - -- - - - - - -- - 1 -- -

lludacu - --- - - - - 2 -- - --- - - --

Calafindeşli - - -· · - - - 1 - - - - -- - - -- -- 1 Cimpulung 4 10 11 G 1�1 23 1 13 1 9 70 25 l fi - - -- 209 Crasna - - - ·- - 1 - -- - - -- - -- 1

Cuhea (Bogdan Vorli:i) -- -- - - - · - -- 1 - - - - --

iJorm• -- -- - ·-- -- 2 - - - 2 - -- - · -·- - 1 N-q 1 � - - - - - - - - - -Glulin 1 - - --- - - - - - - - - - - -Gr.!lmeşti - - - - - - - - 1 1 -- -· -Humor,m-rca - -- -- - 1 3 - - - - - - --Iad (Livczil€!) - - - - -- - -- -- - 1 - - · Iaşi - - - 1 2 1 - �- - 1 - --llva - - · - - -· - - - - - 1 --· --.Jadova 2 - - - - -- - -Lucavet · - 1 - - - - - - - - --Maieru 1 - - 1 1 - - :l :-..1aramurcş -- 1 ·- - - - - 1 Mintiu - - - - - 1 - - - -- • 1 "\.1ocod 1 -- -- 1 Moisei 1 - - - 1 - - -- 2 Moldovlta,m-rca 1 1 - 2 1 :l - - 1 - - - - ·- - · lJ �isXud 1 - - - 1 -- - - - 2 - t !i Prilipcea - - 1 - - - -- - - 1 Putna,m-rea 2 3 2 - - -- 2 ---· - � H..idău�i - 1 -- - -- -- 1 2 Rodna -- - -- - -- - -- '2 - � - 4

14H

www.cimec.ro

Loc de emilere î o o

; o

r 1 1 o

1 1 1ii o o o � T 1 � , T l � � � ] i1i � "' � � � � � � � � o ...

- 1 - - - 2 - - - - - - - - - -- -- - -· - - - - 1 - -- - - - - -· - - - 1 - - - - - - - - - -- - - -

1 - · -- · - -· - - · -- - - - - - · - - -- 1 1 1 - 1 - - - 4 -- - - - - --

Rolopdneşti Salva Seghiraş Selişle Slatlna,m-rea �nea lin SUijNeni Suceava

·- - - - -- · - -- - - 1 --· - - - --- - 1 - - - - - 1 - - - - - - - - - - 1

1 s - 2 1 2 - 2 - - 1 -- - - - - �o Suciu de Sus Telciu Ty. Neamt TJrmeniş Vama Vişeu d<' Sus Voronet,m-rea

Zagra

- 1 - - - - - - - - - - - - - -- - - - - 1 - - - - - - - - - -

1 - - - 1 - - - - -- - - -· - -- -­- - · -- - - 1 - - - - -- - - - - -- 1 ·- - - - - - - - - - - --- - -- - - - 1 - - - - - - - - - - -- - 1 - 3 1 - - - - - - -- - - --- -- - -- - - - - - l - - -· - - -

Tabelul nr. 3 Claslilcarea scrisorilor după con!lnul

C o n t i n u t r--.;umar de ar.le

1. Vialtl polltlc:d Informatii mililare ln(ormalii politice Oam<'ni fugiti Cereri de azil polilk Probleme> de hnla1 -

Il. Viata cconomicd, sociald �� culturald Cereri etc rectc�chidere a drumurilor -Problcml:' vamale - - - - -Jzvoadc-. insl:'m nări . f'hilante - - -

SchimbAri. cumpărl h i . vtnzS:ri de vile -

Oferte sau solicillt ri de obiecte sau unelte necl:'sarf' uneia din pArii - -- - -- - · - - - -

Consemnllri pe popriri -· - -- - -SoliciUiri de mC'şleri ne>ce�ari moldovenilor pentru con'>lruc­lii domneşti sau private - - - - - -· -- -· -

Consemneflzll fdplele unor ruri sau tilhari - - - - -InlNvcntii pentru tnchişi s.au nApllsluiti pe nedrept; apelu­rile> unor prinşi, datorii, rlscump!rllri - - -· - -

Probleme religiouse sau prt?O\C'şli - - - -- - - -

Schimburi proloc.olare de complimente - - - - -Propuneri de aşedmintc>; m3rlurii pentru menJi nNC'CI unor bune raporturi inlre- oameni - -- -- - -- · JurAmint(' de crediut.'i - - -- - - -

DHerile procest.• _iudecale in acel limp - -

P�lrascu Ciogolea cerc un dasclll pentru copii

35 57

3 2

1 3

1 0 1 9 1 3 29

1 7 G

G 4 1

3G 28

2

10 14 23

1

149

www.cimec.ro

Conţinutul actelor este foarte divers - emise din cancc­laria domnilor Moldovei, de demnitari laici sau clerici, de simpli particulari, oferi& azi posibili tatea investigării unor va­riate aspecte ale vieţii din S<'colul al XVII-lea, ale raporturi ­lor r e a u axistat între moldoveni şi bislriţeni.

Drumul comercial - vechiul drum comercial care lega Suceava cu Bistriţa - trecea prin Cîmpulung şi Pojorîta, ur­ra peste munti. pentru ca ajuns în Valea Bistrilei să urn• muntele Suharcl, de undC' se cobora în Rodna. D<• aci îşi urma cursul spre Bistrila. Era greu de străbătut, dar comerţul şi relaţii!<' de schimb dintre cel<' două lări I-au menţinut, în­tre altei<', şi prin înlesnirilc ce au fost date negustorilor. ln t 473 Mat<'i Corvin dă dispozilii pentru sprijinirea negustori­lor moldovC'ni ; doi ani mai tirziu Ştefan cf'l Mare face ace­laşi lucru pentru ne(Jusotrii unguri. Avantajele acordat<' ne­gustorilor S<' pot urmări de-a lungul anilor sub Ştefănilă Vo­dă, Alexandru Lăpuşn<'anu, Ioan Vodă cel Vileaz, Petru Şchiopu. sub diferitele vornicli din Cîmpulung.

Pe acest drum comercial - sau pc alte)p mai ascunse -au circulat C<'i care duceau corespond0nţa dintre Moldo\·a si Bistriţa.

Un pNmanent schimb de inlormalii - privind situaţia politică internă şi <'Xternă, informaţii militare, pericolul unor <'Ventuale năvăliri - a fost făcut de-a lungul vremii.

in 1 60 1 , Vasilie Tălmaci anunţa pc bistrileni : , .cu mila lui dumnezeu av<'m veşti bune 1 şi pace pc toate părţii<'" ( 1/ 16)", (vezi reproducerea nr. 2), întrucît Domnul Moldovei a trimis soli la han, pC'ntru a Impiedica trccen•a tătarilor prin ţară.

In 1 639, Gavril Cocri relatează birăului de Bistrila amă­nunt<' privind luptei<' purtate de Vasile cu Mat<'i Basarab : . . . . . !Jrăisărăm cu mă riia ta pentru veşti, avut-am f u n fedor la laşi trimis rum t-am şi spus mărici tali. Deci a V<'nit 1 in 1 4 zil i lui nocmvrie de la Eş, Spusu-mi-s-a aşea şi mi-au 1 adus o carte de la doamna că măriia sa vodă au bătut p<' Mateiu vodă şi s-au închis la Teleajin sus 1 . • • iar altă ,-ă�ll· cu mila lui 1 dumnedzău nu-i. nici o gri jă. Că tătarii simtu iar la Mosru. Armu f numai ce simtu acolo la muteani 1 0 mii, iar altă nu-i n<'mic 1 ce-i foarte pace. Şi iar am trimi-.; la Iaşi un kcior. Deri \'a hi f pAnă dumcneră şi P<' Ia aicea la mării a ta m răspunsu. 1 An•asta dau ştire mări<• ta l i · . (1/82), (v0zi rPproclurer<'a n r . 7).

•) Toate lrlmlterile se rac la documentele orl�lnalc. anate la Arh l\'ele �tatulul din Cluj-No.poca: intre paranteze rotunde s-o. menUonot cola de arhlvt\. Dat fllnd scopul lucrArll, am opelal la o transcriere JnterpretaUvtl.. renun11ne1 ]Ol men�lnerea unor semne grallce chirilice: semnul .,1 .. IndicA r;eporut·ea rlndu· rllor.

1 50

www.cimec.ro

In 1 664. Nacu Stolnicu scrie birăului Giurgiu şi biv biră­ului laniiş Diiac, cNînd informaţii : . . . . . poftim pe mllriia ta, doamn� birăi. pentru răndul veştilor ctintr-aco l]o de p� acel� părl i de loc. să n<' faceli ştin• de toal<• lucrurile, să 1 ştim de măriia sa craiu unde iastc. Alta, am in�elcs de feciorul Ra­colţei di vin<' 1 cu oşti. să şti madevărat iast<> au ba. 1 Şi de nişt<' neamţi c<' au fost închişi în nişlte cetăţi intr-acolo in gios, să ştim carii pe carii au bătut şi de alte 1 \'eşti de ce veţi şti dintr-acolo, de toate să ne faceţi ştin•. Alta, de 1 doamna lui Gligoraşco vodă să ştim unde iaste, luatu-au-o au totu-i acolo 1 unde au fostu. Foarte poftim p� milriile voastre ca pre nişt� cinstili 1 priatini ai noştri să ne facPţi ştire de toate lucrurile şi de toate 1 veşt<'le dintr-acolo". ( I II 183),

Toader, biv vei armaş, vornic de CîmpulunH. scrie, la 1 685, birăului Gonoş Mihai : .,+Cinstit şi bun priPten şi loc­ma 1 ca un frat<', dumnealui giupănul 1 Gonoş Mihai. să fii dumneata sănă/tos ; de la puternicul dumnnedzău pohtim dumitali bună sănătate /. Alta, pentru veşti dintr-aco/acf' sa şti dumneta cii' ţara noas/tră este plină de oşti şi de , tălhari. cii nu a rămas sat sau tiir/gu sau mănăstire n<'prilda­tă 1 şi nejPcuită, iar războael<' 1 incă pănă astăzi. duminecă septemvrie 27 1 nu s-au lovit temeiul, iar peste i trei. patri dzile om �ti scrie 1 Vo dumintale cum va da dumnedzău răz­boiul /, că acumu s-au apropiat oştile cale 1 d<' 8 ceasuri . . . iară dumncdzău este bun ele vom şi inlpreuna şi iar rog pre dumneta 1 să 1 ne scrii p�ntru turci la 1 Pg. 2 Buda tine au bătut şi unde au avut 1 războiu". ( l ll/255), (vezi reproduceri­le nr. 1 4, 15, 16).

lJn an mai tirziu se anuntA : . . . . . în�Ples-am d<' snisoarP mllriilor vostre de 1 toat<' ; pentru veştile d<' tătari iar inblă prin Ţara Moldovii tătarii să fllce ncgu/ţilorii. Iar am inteks C"-au trimis de la hanul la mărie sa la vodă să tai pre cari 1 vor găsi pr<'n ţară că să face neguţători! şi inbla de robi<' oameni. Deci. acmu / s-au dus, nu-s în tară. Alta, am in te les c-au venit un om a lui 1 Şerban vodă la vodă in Eş, dar nu �tim 1 cu ce treabă au venit. Alta, am inţPles că s-au bcjenit �i focşeni. . . 1 • • . iar de vom intelege mal pre urmă vom scriP la măriia 1 vostră, că a văm şi oameni l a Eş. Decca vor veni şi vom inleleg� . . ./ că trec tătari in Tara Ungurească, vom şi trimite la măricle voastrP f. Că cine ne sintu vornici, anu­me ToadPr Armaşul şi Ghiorghi\ll Postelnicul in/că sintu la Eşi, aşt0ptllm să vie astădzi, min�. Deci vom şti şi mai bin<' �i vom 1 srrie la măriele voastre indată cum ,·or vini '. ( 1 1 1/26 1 ) .

Paralel ru schimbul d<' informatii politice şi mili tar<', srri­sorilc ronsC'mnează aspPrle l<'qate de srhimburile comC'rciale.

1 5 1

www.cimec.ro

Moldovf'nii exportau vite, oi, porci, cai - chiar cereale ; importau articole manufacturierc, cuie de şindrilă, sape, ar­me, pahare, farfurii, blănuri, etc. ; solicitau meşteri olari, pie­trarL vărniceri.

Probleme vamale - conflicte, reduceri, scutiri, etc. -revin adeseori în discuţie ; ca şi deschiderea sau închiderea căilor de acces, ca urmare a epidemiilor, conflictelor armate, năvălirilor, etc.

Cristian Rotompan, scrie, la începutul secolului al XVII­lea birăului Gheorghe Frank : , , . . . am înţiles cum măriia sa crai au slobozit calea 1 să înble negoţitori de la dumilevostre la noi şi de l a noi la dumiiavoas/tră . . . bine ne pare de aces­ta lucru . . . să ştiţi dumilevoastre (că) . . . neme de ciornă nu boieşte". (1/35), (vezi reproducerea nr. 3) .

Tot la inceputul secolului al XVII-lea vornicul de Cimpu­lung solicită revenirea vămii la starea iniţială : "+Eu, vor­nicu! de Cănpullungu scriem inchinăciune şi multă sănătate 1 la birăul de Bistrilă şi la tot svatul domnii tale şi dăm ştire 1 domnii talc de răndul accştii vămi c-au venit alţi vameşi de o au mai 1 scunpit. Deci ne rugăm domniilor vostre ca priia­tenilor celor 1 iubiţi ca să faceţi bine printru voia nuastră sa faceţi o carte 1 la domiia sa, Ia vodă, să u lase cum au fost şi mainte vreame şi can 1 cu laudă. Că de nu u vor lăsa să fie ca mainte, multu val 1 să va fac<>. Ce ne rugăm forte de aceasta să faceţi. Că ştim 1 că domnia sa vodă va face pin­tru voia domiilor vostre, va lă/sa pre loc răvaş. De aceasta ne rugăm domiilor vostre şi 1 să fiii sănătoşi./ Pis ot Dălgo­epole, decembrie 22"/. (1/20), ( vezi reproducerea nr. 4).

Vornicul Stroescu, i n 3 1 martie 1 64 1 , solocită : "şi mă rog 1 dumilovoastre de vro dzece coaie d<' hîrtie . . . au po­runcit Toderaşcu, vornicul cel mare 1 printru răndul unui ceasornic, să-I ştim gata-i au ba". (11/168), (vezi reproduce­rea nr. 8) .

In 1 643, Vasil<' Lupu cerc birăului de Bistriţa : ,. > Io, Va­silic voevod, bojiu milostiu gospodar zemli MoldaYscoi. . . 1 . . . 5tiindu noi de multă vreame prieteşugul rlumile voastre şi aducăndu-ne 1 aminte cum pănă acmu de căte treabe ale noastre am poftit pre dumneavoastră 1 nice de unele nu ne-aţi lrăntu voia, nice v-ali apărat, ce întru tot v-aţi aliat dum­neavoastră 1 cu prieteşug bun şi cu slujbă după pofta noa­stră şi acum aşijdcre prilc/j indu-ni-să noao a face de iznoavd. nişte case de piatră den temelie aci la Succavă ! şi neaflăn­du-se meşteri buni la noi in ţară ca să poată lucra bine la uşi şi l a fNestri 1 şi la bolte, cum ştim că lucreadză meşterii dumi lcvoastre poftim pr0 dumneavoastră 1 ra prc ai noştri buni prialeni să 110 faceti binP şi la aiastă treabă cu doi meş­teri piPlrari / nu pentru a1Lu lucru, cP numai să arate cPstora

www.cimec.ro

meşteri ce săntu aic<>a şi doi meşt<'ri iarăşi / olari, să fie d<' învă�ătură cestora olari de aicea, să facă cărămidă". ( 1 1/ 100). ( '· ezi reproducerea nr. 9).

La sfîrşitul anului 1 680, Drăguşin biv lr<'li \"istier, vornic la Cimpulung, îl roagă pe Mihai Gonoş : "De al/ta, cu rugă­măntu lac' supărare mării tale că 1 trimeş 1 0 cai ca să-mi <·umperc cevaşi păinc, ci su/păr pre mărie ta cu îndrăzneală părin tească pen/tru vama, iar că la voia mării tai(' va ra­mMne". ( III/218) , (v<>zi reprodun'rea nr. I l ) .

Toader, biv vei armaş, aflat i n 1685 în b<>j eni<' l a Rod/na, de unde solicită azil, adaugă în areeaşi scrisoare rugămintea: "Alta, pohtescu pre 1 dumneta să !aei ostincală c-un 1 om al <lumitale că am dat bani să n<' cumpcr<' 1 cevai raehiu şi turte dulci să ne 1 fie de pocloanc dacă om merg<' 1 la curte şi te rog să ne fii fra�i 1 cu începătura din eărti". ( I II/255), (vezi rPproducerea nr. 1 5) .

Menlionăm tot airi recomandarea p<' care o far, la 1 ()50, jud<' le şi bătrînii satului Maieru unui me0ter zugrav : "+Ade­că <'U, giudelc di Maerul şi cu toti 1 bătrînii satului dăm ştire mării 1 tale, doamne birău, şi a-n�ileg<' de acest om 1 că-I ştim noi loii că iaste om bun şi cu d<'reptal<' 1 şi iaste un mPşter bun, anume zugrav. Şi au venit, doamn<' /, astă pri­măvară la noi şi ne-au, doamne, lucrat la sfănta 1 bescarecă 5i şcade la noi şi supt poala mării 1 !ah', doamne, şi mai ar<' a lucra la noi . Şi ştim, doamne /, şi pr<' tată-său şi om bi­?ăntui şi eu alte 1 sa i<' că-I ştiu că iaste om bun. Şi d<' aiasta ne ru/găm mării talc, doamne, să-i laci bin<' şi dercs". (1111 18) , ( 1 ezi rcprodueer<'a nr. 1 0) .

l i n a l t aspect al rela�iilor interuman<' ce poa l<' l i studiat prin Scrisorile bistrilcne, priv<'şte V<'chiul drepl român<'S<3 - atributiile vornicilor sau dr<'gătorilor incluzînd şi obliga­ti\'itatea rezoh·ă rii (sau semnalării) unor cazuri dP infrac­tiunP.

EmitPntul S<'mnalează clC''itinatarului comiteH•a infracli­unj j sau solicită inceputul urmăririi penale ori continuarc•a ei ; al t('(Hi se dau d<'talii şi asupra circumstantelor în care s-a <·omis infrac�iunea, se inventariază bunuriiC' ce au constituit obi<'clul furtului ; se c<:'re r<:'stitulia bunurilor, etc.

In 160 1 , Simionel vornicul de Cîmpulung cere birliului de Bistrita o restitu�iC' de bunuri furat<> : "Deaci ci sau te­ntu't 1 a ''C'ni pre l a mări<•a voastră să-şi dea vama, ce-au intrat l în munte să treacă ca neşt<' omeni CP nu s-au pre/n•­put, Iară omenii dumii1orvoastr<' au curs după dănşii 1 şi i au �Jiuns durmind in sălaş noaptea. Dcad i-au 1 tăiat şi-u jecuit

'" ) Nu \·om lnlra in delalil. inli'Uclt ele slnl anallzale In Jucraren tn curs de pu� bllcnre. !>CrlsA in colaborare cu dr. Gh. Asanache. A3pecte de drept penal şi proceduo·u penald In vech iul drep! romdnesc (sec. XVII).

153 www.cimec.ro

şi-u lăusat unul in nume 1 de mort, şi-u luat d<' la Ghiorghie 7 florinU 1 şi un inel de argint şi un nastur de argint şi 1 cu­lătul şi punga şi un ţiu şi un cumănac 1 şi o gugălă şi d<'sagi i cu bucate şi o căldar<' 1 şi burduj i i ş i 2 părechi d<' opinci ş-au mai 1 luat a sotii celui ucis 1 socman şi o gugălă, t ·to por, l· cumănar. DPci ne foartC' rugam mării tale, 1 dnstitP birău, ş i a tot svatul mării tale J să faci printro voia nostr8, mărie ta, 1 să le dai buca/t0le printru voia noslră. Noi mai mult vom 1 a'·"a a face printru YO<'a mării tale"'. ( 1 1 18) , (n•zi reproducerea nr. 1 ) .

L a 1 iuni<' 1629 intervinC', pentru rezolvarea unui caz de 'tîlhărie, domnul Miron Barnovschi - : .,+Noi, Miron Barno,·­schii Moghilă voevoda, bojiu milostiu gospodar zemli Mol­davscoi . . . 1 . . . dăm şti rf' dumilor voastre că au fost nişte oameni 1 răi, tălhari ele aice din ţara domnii mele şi au tăl­huit an ice in \ară 1 rl<' au făcut multu rău oamenilor. D<'C·i unii dinlr-nşii i-am prinsu domnia mea 1 iară aUii au scăpat in tara domniilor \·oastre in olatul Bistriţii /. Iară cînd au fost acmu în aceas'Ui primăvară, Pi au ''enit iarăşi dP au tăl­huit o mănă/stire, anum<' Yoroneţul, şi au luat căd<'lniţe <k argintu ş i chivote şi 1 cupe şi alte arginturi şi au mărs şi la un codru c<• să cheamă GhNa de 1 iarăşi au tălhuit şi au fă­rut rău mişcilor domnii melC' " (urmează numele şi domiciliul furilor) "Deci poftem prc domnia voastră să să cercr 1 acei oameni. să faceti lege . . . ce să va �Jăsi de-acele arginturi să să intoarca". ( IIGO), (\·ezi reproducer<>a nr. 5).

ln 164 1 , Stro<"scu, vornicul de Cîmpulun(l scrie : . . Alta, dăm ştire dumilorvoastr<' să ştili şi să soco.tili că multă i scădere aveU şi furtuşag de neştc oameni de Buda<-· , anume d0 lonaşco /, feciorul lui Păt Simion şi noi avem mul t lurtu­şag de l<'ciorii 1 lui Poilă, anume d<' Chera şi d<' Nacul, ca aceşte ce pot fura d0 la 1 noi din ţară - cai şi iape, ai aduc acii la Budac. AcPşte din Budac 1 C<' pot fura din ţara de la voi iarăşi trimit la feciorii lui PoHă 1 printru ce şi sămtu cum­nati. Deci am scris şi la măriia sa, la vodă, neşte cărti 1 şi au scris şi călugării de Moldovilă cărţi prc dănşii 1 şi călugării de VoronC't aşijderi. D<'ci să scrieli şi domnia vo/astră o car­te la măriia sa, la vodă, printru răndul an·stor furi ( 1 1 / 168). (vezi n•producer<'a nr . 8) .

Din martie 1 691 s-au păstrat jurăminlPic d<' credinlă fă­cute de locuitorii ritorva satC' de P<-' Valea Somcşului Mare împăratului LPopold şi fiului său Iosif. Reproducpm pe n•a aparţinînd locuitorilor din Feldru : "+ Ad<"cănoi, leldrihani. scriem pace şi sănătatf' mării sale / inpliralului nC'mţesc şi craiului din Ţara UngurPască, lecio/rul mării sai<' loje\· a păratului nPmtesc, Popa Gavril şi bilrăul satului Nistor am străns satul, toti bătrănii şi ti/nNii am giurat pre toţi să l i<' o der<'ptate pre sama înpăratul 1 nem\<'Sc şi Iojev, f<"ciorul

154

www.cimec.ro

mării sale. Şi om auzi vrun cuvlint grAind 1 spre păratul de rău şi spre lojev, feciorul inpliratului să dem 1 sama înaint<>a mArii sale birliului şi svatului " . ( 1Vi313) , (vezi reproducerea nr. 1 7) .

Una dintre cele mai citate Scrisori bistriţcne este C<'B emisa în iunie 1635 de către boierul Plitraşcu Ciogolea prin care acesta î l roaga pe birliul de Bistriţa să îngăduie diacu­lui Tudor să vină in Moldova, pentru a-i învăţa carte pe co­piii sAi (I/70), (vezi reproducerea nr. 6).

Conţinutul divers de informaţii al Scrisorilor bistriţene es­te înfăţişat intr-o frumoasă limbă românească. Nu vom intra, aici şi acum, in analiza lingvistică a textelor ; vom prezenta numai o listă de cuvinte' extrasă din inventarul globaL

Inventarul lexical utilizat est<> deosebit de bogat, <'1 cu­prinzînd nume d<' arme, animale, hani, dregătorii, casa şi păr­H l<' ei, hain<', podoabe, unităH d<' măsură, produse manufac­turiere, obiceiuri, institutii, un{'lte, <'le., etc.

Din B{"<'Sl inventar am PXlras o listă ce contine în pridpal : ---1 cuvinte menţinute pînă azi ca regiona1isme sau ar­

haism<' : - C"uvinl<' azi dispărute sau P<' cale de disparitie ; - cuvint<• cu o altă semnificaţie in limba actuală faţă de

c<•a din secolul al XVI I -l<>a. In alcătuirea ac<>stei liste am respectat : ( 1 ) principiul

alfabetic, înregistrînd cuvintele in ordine alfab<'tică , (2) prin­cipiul morfologic indicind categoria morfologirli",. iar (:1) principiul grafic - adoptînd transcri<>rea in lPrpretativă - a fost eliminat. aco/isi, vb. IV, rell. "a-şi însuşi bunuril0 altuia" , a/bui, adj . , aldămaş, s. n. "cinste dată după închPier<'a unei tranza<· lii , aldămăşer, s. m. , anţărţ, adv. ; arc�mă, s. l. "cupru" ' arc, s. n. "armă" , nşezăminl, s. n. "înţelegere, convenţie într<> pi!.rli " ; bănui, s. n., "necaz, supărare" ; b/Jrbier, s. m. ; bărbinţă, s. l. ' bejeni, vb. IV, rell. "a pribegi" ; belciug, s. n. ; beteag, adj. "bolnav" , bizonşag, s. m. "martor" ; bivol, s. m. ; bizăntui, \ b. IV, "a garanta" , blid, s. n. ; boar, s. m. ; boarfă, s. f. "haină" ' canal, s. n . .,ducur, pampon'' , cap, s. n. 1 . .,căpătenie" ; 2 . .. margine df' lară, hotar" : cor, s. n . ; castelan, s. m. : calastil, s. n . . . registru, condicii" ; cădelniţă, s. f. ; câlăraş, s. m . . . mi­litar in cavalerie" ; c/lldare, s. l. ; căldăruşă, s. f. ; cămaşă, s. l. ; c/lrare, cărămidă, s. l. ; cătană, s. l. "soldat" ; căzni, vb. IV, . . a chinui " ; ceasornic, s. n. ; ceată, s. f. cercei, s. m. ; certa, vb. 1, "a pedepsi" , certare, s. l. "pNieapsli" ; cheiaş,

•) Au rost rolo�lle urmatoarele pre!lc-urt.ii.rl : adJ.=adjel"ll\' : fl(h".=Ad\"erb: f-�fP­mlnln: lntran: ..... intranzlliv: m.-ma.c;culln: n.=neutru : re[l .=reflexiv s.� sub­stantiv : tranz.=tran7.lllv : vt:J.�-·ve•·b ; l. Il. III. IV=<-onju�area : t . 2. :l=sensur� diferite. ·

155

www.cimec.ro

s. m . . . garant" ; chezăşie, s. !. .,garanlie" ; chelt11i, vb. IV, . . a Yinde" ; ehi/in (de) adv . .,separat" , cioareci, s. m. ; ci11bolă, s. f. ; ci11mă, s. f. .,boală epidemică'' ; cîşlegi, s. !. ; clăti, vb. JV, . . a pleca" ; coală (de hîrtie) ; coasă, s. !. couslă, s. !. .,os coaste" ; cocon, s. m. "copil" ; codru, s. m. ; colac, s. m., .,dar, plocon " , coldci, vb. IV, ; comandant. s. m. ; comănduş. s. m. ; conac, s. n. , .uni tate de măsură" ; cordovan, adj. corle/, .,loc de rămas peste noapte" ; cosi, vb. IV, cot s. m., "unita­te de măsură = 0,6:17 m. în Moldova" ; covor, s. n. ; cumătră, s. f. ; cnmătru, s. m. ; cumetrie, s. f. ; cumnnt, s. m. ; cupă, s. f. . . unitate dP măsură de mică capacitate, a opta parte a \·edrei = 1 .35 1 ." ; c11r(g)e, vb. I l , . ,a fu9i după " ; CIISCrie, s. f.; CIISI, s. n. ,.trai " ; custa, vb. 1, . . a trăi " ; dc>rivat din latinescul consto, -are, a custa este azi pe cak de dispariţk, păstrat s'porntlic doar in dialectul bănă�ean şi in Mun�ii Apuseni. Aria rlP răspîndire a vc>rbului era cu mult mai largă în SP<'O­lul al XVII-lea ; pe baza atestărilor din SnisorilP bistri �em• o putem stabili astfel :

A CUST A - RASPINDIRE SEC. XVII DUPA SCRISORILE DE LA BISTRIŢA

t

_ . ., ..... �-

---

-., . -./-

" \ r

( • \.; --; .. !...., .·

••t-. .· ...... · .... ( " ..._...llt .... _ _ _ ..

< 1n înt, s. n. ; l. , .păsul, voia" ; 2. ,.poruncă" ; 3. "vorbe sau ' <'�li cleşarh', neintemeiate" ; cutit, s. n. ; damCisc, s. n . . . tesă­tură" ; deres, s. n . . . tormcală" ; desagă, s. f. ; dumicat. adj . . . tăiat" ; eieşleu, s. n . ; fag, s. m. ; lată de masă, s. !. , făt. s. m. , . ( opil " ; lelelui, vb. IV, "a- garanta pC'ntru cineva" ; Jierie,

www.cimec.ro

s. f. .. unita!<· de masura. cirC"a 1 0,8 1 . " ; fiecînd, adv. ; lîrtni, <;, n . .,sfert" ; iolă, s. f. ; frăţie, s. f. .,prietenie, tovaraşi0" ; friu, s. n. ; /uglu, s. m. ; lulău, s. m. "om necinstit. tîlhar, hol" ; iunie, s . f. ; fur, s. m . .,hot" ; general, s . m . ; ghentă. s. f. ; ghindă, s. f. . ,fructul st<>jarului" ; ginere, s. m. ; giuru­şag, s. n . . , jurămînt" ; gilcenvă, s. [. ; gloabă, s. f. . . amendă " ; glumă, s. [. ; gorştină, s. f. ; gorştinar, s. m. ; graniţă, s. f. ; grumaz, s. n. ; guler, s. n. ; guvernator, han, s. m . .,ronducă­tor al tătarilor" ; hă/ădui, vb. IV, intranz . . ,a trăi in pacP" ; holteiaş, s. m. ; hori/că, s. f. . . rachiu" ; hrană, s. f. ; iarmoroc, �. n. ; icoană, s. f. ; impulare, s. f. "TC"proş" ; inel, s. n. ; ins· pector, s. m. ; iscuşenie, s. f. .,conflict" ; iznoavă (de), adv. ; izvod, s. n . ; imb/lta, vb. 1 ; împrumut, s. n . ; îndulci, vb. IV ; încă/ţie, s. f. ; întoarce, vb. III, tranz .. . . a restitui" ; învălui, vb. IV, tranz., .. a prejudicia" ; înv/l/uşag, s. n . .,prejudiciu" ; jder, s. m. ; jir, s . .,fructul fagului" ; judet ; 1 . s. m. funcţio­nar administrativ, organe ale puterii administrativ-juridice''; 2. s. n . .,judecata" ; junc, s. m. ; Jăcătuit, adj . .,încuiat cu la­căt" ; leai/l, s. f. ; Jeg/ltur/l, s. f . . , întel<•gerc" ; Jibov, . . dra­goste" ; Jimb/l, s. f. .,prins" ; Jipan, s. m . .,p<'şte de apă dulce rl<' munte Thymallus thymallus" ; /otru, s. m. tîlhar" ; marhă, s. f. .. vite" - păstrează sensul etimologic , m/l/ai, s. n. ; mă­nuş/l, s. [. (mănuşi cu degete, mănuşi de vară) ; mărgăritar, s. n. ; mătase, s.f. ; megieş, s.m. ,,vecin" ; meneştergură, sf.f ; meşter, s. m. ; mied, s. n. ; milă, s. !. .. unitate de măsură pen­tru distante terestre = 1 .609, 344 m." ; minciună, s. f. ; mis­tui, vb. IV. ; mişel, s. m . . . om simplu, de conditie modestă" ; mită, s. f. ; mîna, vb. 1. .. a trimite" ; mînea, vb. I l , intranz . .. a poposi peste noapte" ; mlădiţă, s.f. ; moşneag, s.m. ; munci, vb. IV, "a chinui" ; murg, adj. , .despre cai - de culoare în­chisă" ; nasture, s. m. ; năemit, adj . , . . angajat cu bani. mer­cenar" ; năpastă, s. !. ; năstăvi, vb. IV . . . a îndruma" ; negoa­te. folosit numai la plural, păstrează sensul latinescului ne­golium = produsf', bunuri destinate vînzării11 ; neînfierat, adj . . ,desprP vile - neînsemnate cu fierul u ; nepace, s. f. ; noră, s. f. ; notarăş, s. m. ; obîrşie ,s. !. . . origine" ; ob/ici, vb. [V, tranz. Şi rPfl. .,a simti. a descoperi" ; odihneală, S. f. ; odor, s. n . . . . obiect pre(ios, dP valoare" ; omăl, s. n., .,zăpadă ma­re" : olar, s. m. ; olat. s. n . .,zonă, regiune" ; opincd, s. f. ; osîr­rlie, s. !. .,sîrguinţă, străduintă" ; ospăţ, s. n. ; oşlil, adj . . . sub arme" ; pacoste, s. f. . . necaz" ; pahar, s. n. ; paloş, s. n . ; pă­cilli, vb. IV . . . a împăca" ; păcurar, s. m. ; perină, s. !. ; petre­ce, vb. I I I , 1 . intranz . . . a trăi" ; 2. tranz . . . a conduce" ; 3 . . . a îndura ; petrecere, s. f. "trai, existenţă'' ; pescar, s. m. ; pes­cui, vb. IV. ; peşte, s. m. ; pietrar, s. m. ; pită, s. !. . . piine" ; pizmaş, adj. ; piine, s. f. . . hrană" ; plai, s. n. ; platnic, .,da­tor" ; plocon, s. n . . . dar" ; plug, s. n . ; po/icandru, s. m. ; po­nos/u, s. n . .,n0caz" : popri, vb. IV. ; porc, s. m. ; posluşanie,

1 57 www.cimec.ro

"S. f. ; posluşnic, s. m. ; postav, s. n. ; potecă, s. f. ; pradă, s. f. ; pwvilă, s. f. ; price, s. f. . . motiv, <·auzi!" ; priinţă, s. f. ; prin­soare, s. C. . . închisoare, starf' de ar<•st" ; pristlcar, s. m. ; pris­tol, s. n. ; prost. s. m . . . om de condiţie modestă " ; pruncie.

;;. f. ; pungă, s. f. ; purcede, vb. III. .. a trec<' la, a incep<•" ; pu�cci, s. f. . . tun " ; rachiu, s. n. ; rădăcină, s. f. . . neam. vită" ; răsădi, vb. IV. ; rătez, s. n . .. inchizi!toare de lemn sau m<'tal pentru, uşi, ferestre, porti'' ; rdvaş, s. n. ; ris, s. m. "Felis lynx ; rochie, s. f. ; roib, adj . . . despre cai - cu părul roşcat" ; sapd, s. f. ; sdlaş, s. n . . . adăpo�t in cîmp pentru oomPni saul şi animale " ; scădenie, s. f. . . n<'caz " ; scădere, s. f. . . pagubă ma­Lf'rial ă " ; scorni, vb. IV, tranz . . . a născoci " ; scripturd, s. f. ; sculă, s. f. "lucru de prC't, de valoare'' ; secure, s. f. ; semeti, vb. IV, rell. ; s/adă, s. f. ; sfădi, vb. IV, tranz. ; simbrie, s. f. ; socru, s. m. ; soddş, s. m . .,martor, garant'' ; sol, s. m. "per­-soană însărcinată <"U o misiun<:'" ; somsid, s. m . . . vecin" ; sot, s. m. "păstraeză sensul <>Limologk al latinesC"ului socius = to,·arăş, asoci a t " ; sovon, s. n. "văi purtat de femei " ; std­

vor, s. m. ; steag, s. n .. "unitate militară mică " ; stînd, s. f. ; .stog, s. n. ; strai, s. n . . . haină " ; strînsoare, s. f. 1 . "agonisea­l ă " ; 2. in expr<'sia "a da strînsoare" = a tortura, a supun<· la chinuiri pentru a obtinP mărturisiri" ; Slldui, vb. IV. ; şoim, s. m. ; taină, s. f. ; talger, s. n. ; tăgădui, vb. IV .. tămă­dui, vb. IV, teacă, s. f. ; teanc. s. n. - teanc de postav ; tip­sie, s. f. ; tist, s. n . .,ci!pet<'nie" ; tituluş, s. n . . . grad, funcli•• " ; lithnr, s. m . . . brigand '" ; tilhuşng, s. n. ; tovarăş, s. m . . . lati­nescul socius " ; tmdit, adj .. , .obosi t " ; tulubiţă, s. L ; turtă dulce, s. f. ; tunde, vb. III. ; ţap, s. m. ; ţol, s. n . . . plitură" ; ucide, vb. III . tranz. , . . a bale" ; umple, vb. III , . . a implini" in exprPsia «8 umple pa�Juba» ; unelte, numai la plural = obiec� lP ciP valoare ; unt. s. n. ; urdd, s. f. ; urie, s. n. ; val, s. n. tn <'Xpresia . . a avea val = a avf'a necazu ri" ; var, s. n. ; vdJu. şog, s. n . . . prejudiciu" ; văra, vb. I. "a pelrC'ce vara undeva " ; ,·ărnicer, s. n. : vdtcrl, s. m. ; veşminl, s. n. ; vi(l, vb. 1. intran7 .. . . a trăi " ; vieţui, vb. IV, ; viţel, s. m. ; vinăt, adj . ; vinzdtor,

adj . . . de \·inzarp" ; voinic, adj . . . liber, slobod " ; zuhareu, '· l. zapis, s. n. ; zăbavă, s. f. ; zeberi, ,.b. IV. ; zăbor. s. n. ; zăbovi,

vb. IV, zălog, s. n. ; zăpadă, s. f. ; zgnrdc1, s. r. ; wgrn v , s. m. Bogătia l ingvistică a Scrisorilor bistri teJw poate fi argu­

nl<'ntată - intre al t<'le - şi prin prezenţa perechilor dP si ·

nonime, cum ar fi : bănat/pricină ; carte/scrisoare/răvaş ; cr<·­dintlilincredere ; dobitodmarhă/viti! ; griulpîin<' de si!minti! ; a(S<•) inchina/, a se plPca, a se smNi ; marginelgraniţi!lcap de \ară ; minciuni/cuvinte ; munci/chinui/la strînsoare ; necazlsu� părarPivăluşag ; oraş/tirg ; pagubă/lipsă, scădere ; petrccer<' /cu�L 'trai ; prinsoare/închisoar<' ; pulerC'Itărie ; sărac,'mişel ;

I SA www.cimec.ro

�rulejodoare/unel tC' ; sfîrşi/ obirşi/ săvîrşi ; şti relvt•sle ; tilhar furi lolrul fulău : trăi/ <·ustaf pPtren•l v ia/ vieţui/ hălădui ;

n•chilbătrin , vednlmPgieş ; 7.ăpadălomăt.

• Nu am avut prC'tentia, în această lucrare, dC' a epuiza di­

,-ersitatea problematică ridicată d(' analiza Scrisorilor bistri­ten<' : ne-am străduit numai să punem în discutie unele as­pecte privind natura raporturilor dintre Moldova şi cetatea Bistrî\îî. în secolul al XVII-lea - aşa cum sînt exprimat<' acestr raporturi în documentrte păstrat<' pînă la noi.

Ne r<•vine plAcuta îndatorire de a multumi şi P<' această < ah• prof. dr. doc Ludovic Dem<>ny de la Institutul dP istorie .. N. Iorga" pPntru sprijinul ştiinlifîc pe car<> cu o atît de largă în\PiegPre ni -l acrdă ; domnului Ion Rusu - di r<'ctorul

Filialei Arh in•lor Statului Bistrita-Năsăud pentru unde in­fOI ma tii pc care, cu d<'osebită amabili tat<>, ni le-a oferit.

Ne îngăduim să înch<'iem această lucrare cu gînduril<' pe t:arc• Nirole larga h·-a aşternut - acum mai bine de 70 de ani ·- în prefata primei editi i a DocumPnte\or românPşti din Ar­

hivele Bistriţei, arătînd că a akAtuit-o ,.pPntru a afla şi a şti

mar mult, eu ş; cîţi altii ar mai pulPa dori aceasta, dC'spre !storia trC'cutului nostru, desprC' !JTaiul şi fapta strămoşik}r"

1 5 9

www.cimec.ro

R E P R O D U C E R I

Nr. 1 Circa 1601, CJmpulung. Simionel, vornicul de Cimpulung cerc o rcslituţie de bunuri birdului de Bistriţa. 29,8X20,2, filigran (planşa 1, Jig nr. 1). Două. sigilii aplicate pe verso, la 1nchiderca scrisorii, unul ln cea-

ră verde căzut, altul 1n ceară naturală, deteriorat. 1/18.

160

www.cimec.ro

Nr. 2 Circa 1601, C1mpulung. Vasile Tdlmaci transmite bistritenilor In· formatii polilice. 30,BX19,8. Urme de sigiliu ln ceard natura/6., aplicat pc

verso la Jncltidcrea scrisorii. 1/16.

11 - .,Arhiva Samcşan4"' 161

www.cimec.ro

Nr. 3. 1604-1618, Clmpulung. Cristian Rolompan către Gheorghe Frank, birăul de [IJSlrita, despre redeschiderea drumului comercail; anuntd că nimeni nu bolcşte de ciumă. 31,2X20,7, fără filigran, hlrtia îngdlbenilă,

pdtatd. Sigiliu timbrat, aplicat pe verso /o lnchiderea scrisorii. 1/35.

162

www.cimec.ro

Nr. 4, Inceputul secolului al XVII-lea, 22 decembrie, CJmpulung. Vorni­cuJ de Clmpu/ung soUcild blid ului de Bistrita reducerea unor laxe va­male de cur�m:! majorate. 30,7X20,4, filigran (planşa nr. 1, Jig. nr. 2). Si-

giliu 1u ccard neagrd aplicat pe verso, la 1ncl1iderea scrisorii. 1/20.

1 63

www.cimec.ro

Nr. 5. 1629, 1 iunie, Suceava. Miron Barnovschi Movild cdtre birdu/ ,si s!al1J/ Bislriţn, anuntd prddarea mlnăsUrii Voronetului şi solicild pedep­siren 16.ptaşilor şi reslituţia bunurUor. 31,4Xlf),7, dilolio. filigran (Piansa ll, fig. nr. 3). Hlrlia lngdlbenitd la lndoilUri. Sigiliu in ceard roşie timbrat - 4,7X4,7 cm - avJnd 1n cJmpul sigilat scut heraldlc cap de bour cu soarele şi Juna noud ln pdrti, llancat de lance şi sabie cu slemd ln sase­colturi. Jutre C'Oarnc timbrat de coroand; ln exergc'i., lntre doud cercuri, le-· gcnda : + 1 w Mapoub BapaoBCKH BOaBOJia rca)lp 1/60. 38MJI8 MOJI)IBCKOi l64 www.cimec.ro

Nr. 6. 16.35, iunie, Suceava. Pd/Iaşcu Ciogolea ce1e birdului Şimon pc dlacu/ 1'udor, ca să-I 1nvete copiii carle. 30,6 X 1 9,5. Exlrcmitalea dreaptti şi stlnr;d lalC'Iale /oQftc detciioralc. Urme de sigiliu ln ccard nalura/J:,

aplicat pe vcrso la Inchiderea scrisorii. 1/70.

165

www.cimec.ro

Nr. 7. 1639 noemvrie, CJmpu/ung. Gavril Cocri, vornicul de Clmpu/ung anuntd bistrilţ:nii despre conflictele armate dintre Vasile Lupu şi Matei Basarab. 31,8X20,5, filigran (planşa Il. fig. nr. 4). Deteriorat, hlrlia 1ngdl­benilc1. Două sigilii - unul 1n lum aplicat la Jinele textului ; altul In

cemd - urme - pe verso la 1nchidcrea scrisorii. 1/82.

16�

www.cimec.ro

Nr. 8. 1641, 31 martie, Clmpulung. Vornicul Stroescu cdtre birdul de Bis­triţa, p:ivilcr la : hoţi, modul riC' trimitere al corespondentei. SoliciM hîrtie şi un ceasornic. 31,6X19,7. Urme de sigiliu 2-n ceard (neagrd7) apli-

cat pe verso la lnchiderca scrisorii. ll/168.

167 www.cimec.ro

Nr. 9. 1643, Suceava. Vasile Lupu cdlrc birllul Andreiaş - soliclld trimi­terea unor meşteri pentru construcţiile ce intentioneazd sit le ridice. 31X 20,9. Difo/io, filigrane. (Pianşa nr. Ill fig. nr. 5 a şi b). Nola tergald 2n limba germand. Urmele unui sigWu ln ceard roşie - 6X6 cm. - apli-

cat pe verso la lnchiderea scrisorii. Il/100.

168

www.cimec.ro

18. 1 l8

Nr. 10. 1650, Maieru garanteazd pentru un meşter zugrav. 15,5X23,3. Pili· gran. (Planşa nt. IV, fig. nr. 6). ll/118.

169

www.cimec.ro

Nr. 11. 1680, decemvrie 27, C1mpulung. Drăguşin, vornicuJ de Clmpulung solicită birăului .Mihai Gonoş o reducere vamală. 31 ,BX21,2. FWgran. (Pianşa nr. IV, Jig. nr. 7). Sigiliu ln ceară nalurald aplicat pc verso, Ja Jn-

chiderea sclisorii. III/218.

170

www.cimec.ro

Nr. 12. 16e4. Rodna. Toadcr No.cu, biv vei clucer, aliat ln bejenic, solici· td lui Gonos Mihai un loc de aşezare. 15,7X 10,6. Pdrd filigran. Sigiliu Jn ceară roşJe. aplicat pc vcrso la lnchide1ca scrisorii. Notd lcrpald Jn /un·

ba ge1mand. 111/1246.

171 www.cimec.ro

Fig. nr. 13. Document 111/246, verso.

172

www.cimec.ro

Nr. 14. 1685, seplemvric 2g. Clmpulung. Toader, biv vei armaş, vornic de Clmpulung, anuntd pe birdul Gonoş Mihai despre prddarea tdrii de O$ll şi de tJJhari, cere veşti despre mersul rdzboiului şi roagd sd i se cum­pere Jachiu şi turtd dulce. 31,2X20. Fdrtl. filigran. Urme de sigiliu ln cea-

ră l!alurald, aplicat pe verso, la 1nchiderea scrisorii. lll/255.

1 73

www.cimec.ro

Nr. 15. DGcumcnt 111/255, vcrso.

174

www.cimec.ro

Nr. 16. Document 111/255, pagina 2.

175

www.cimec.ro

"..". ..... t:'- ,· ... ' 7J1N {ff( . '1lf{ •) ,. .._

. : t'M"' . J ;.-- �

l�dr;r-!1.. - • ./ MLJ, ,v(J�AIIfN� --'"""'"" "'.... �-

Nr. 17. 1691. martie 10. Jurdmlnlul d . Peldtu, scris de popa Gavril şi d

. ed

credmfti al locuitorilor din satul

gran. Doud sigilii mici Jn ceO/d r�/u el�. Nestor . . 17,2X20, 1 . Fchd fili-

semndtur/c IV/���-te la /mele textului, llngd

17G www.cimec.ro

Pl.ANŞA �R. I PLA"'Ş;\ "'R. II

fiq. llr. 1 Filigranul clor:umenlu/ui 1/I 'f

V III fiq. m. 3

Filiqrwwl documentului !160

fifJ. lll. -1 l'iliqrurwl dr�Cunwn/11/! l t J/81J

fiq. nr. 2 l:i/igranul lfncllnH'IIIU/ui l/2f!

.. Arhiva Snmeşand" 177

www.cimec.ro

PLANŞA NR. Ill

!!!

fig. llf. 5 (l Filigra11U/ dor:umcnlului 111100

l'ig. 5 IJ Filiqranu/ r/oc_umo:n/ului 11/100

PLANŞA '-!R. IV

hg. nr. 6 Filiţjratwl cfrJC"llmcn/u/ui 111118

fig. nr. 7 Fi/igranu/ documentului 1111218

Noti1 : Lmiile \'CI'licale paraleh' indică dcltmi lnrca cimpurilor ro i i de hirlie : cirreiP romnnf' specifică eimpurile unde li'Stl' arnplasll.t fill�ranul.

1 711 www.cimec.ro

Cont ri buţii la ist oria r elaţiil or di ntr e cetatfJa 8/str /ţe/ �; Mold ova (&c . .XVII)

Dr. G. ASANACHE

In cadrul rela�iilor existente, în secolul al XVII-lea, în­tre cetatea Bistriţei şi Moldova, problema hotarului a consti­tuit un aspect central. Materialul de faţă işi propune să dis­cute acest aspPrt, privindu-1 din două unghiuri mai puţin abordate în l iteratura de specialitate :

A). - modalităţi speciale de obţinere a informaţiilor des­pre stările din Moldova ;

B). - pr<'venir<'a infractiunilor de furt şi de tîlhărie. Este adevărat că studiul formelor şi modalităţilor de obţi­

nere a informatiilor cu caracter secret (politice, militare, etc.) ca şi studiul aspectelor de drept penal şi procedură penală constituie obiectul de cercetare a unor discipline particu­lare , în acelaşi timp însă considerăm ca prin apelul la da­lele oferite d<' aceste discipline se lărgeşte aria de cunoaş­tere a raporturilor ce au existat în secolul al XVII-lea într<' <"elat<'a Bislriţei şi Moldova.

*

A). Menliner<'a unor bune raporturi între cetatea Bistri�ei şi Moldova, de-a lungul secolului al XVII-lea nu a exclus f'Xistenta organizării şi utilizării :

- diferitelor forme de pază a granitei ; - diferitelor forme de spionaj . "Apare astfel ca necesară cunoaşterea exactă şi rapidă a

faptelor din Moldova, mai pulin - ori deloc - în scopul unui atac, cît în primul rînd în scopul menţinerii bunelor re­laţii d<' vecinătate între păr\i.

179

www.cimec.ro

Schimburile comerciale şi culturale, trecerile dintr-o ţa­ră în alta, protejarea aşezi!rilor de graniţă şi a locuitorilor lor, etc., nu sînt stînjenite de aceste masuri.

Obţinerea de informaţii cu caracter special se facea, in­tre altele, prin trimiterea de spioni. Astfel, în 1601. la 2 apri­lie, S. Bathory scria din Cluj bistriţenilor : ... . . trimeţînd cu bună ingrijire în toate părţile spioni, dacă afli ceva dumnea­ta, dă-mi de ştire in grabi! ".' Ştefan Bethlen scria, in 1 62 1 . la 23 octomvrie : . . . . . vă indemn . . . ş i vă poruncesc hotărît ca oamenii dumneavoastră să vini! şi si! meargă (in Moldova -n.n.) . . . să trimiteţi oameni credincioşi ca spioni. . . să-i tri­miteţi cu daruriu.z Acelaşi, revine in 7 noembric : , . . . . de ori­unde veţi prinde zvonurile, si! m i le impi!rtăşiţi zi şi noapte cu poşta".' Gheorghe Rakoczy insistl!. şi el, cum este, spre exemplu, pasajul din scrisoarea trimisi! Bistri\ei în 1633, la 1 august : ... . . fiind ci! paza nu e niciodată rea . . . p<>ntru c a in orice prilej n i c i noi, n i c i dumneavoastră s ă nu ne găsim in lipsi! de pază . . . vă poruncim hotărît . . . ca necontenit .>ă ne trimiteti in Moldova oamenii dumneavoastrA destoinici şi umblaţi, înţelepU, ca să audă, să inţeleagă, si! ştie toale' ştirile şi stările de acolo" .•

Nu trebuie uitat insă că alături de această cale d<> obţi­nere a informaţiilor, bistritenii au primit chiar de la Moldo­veni - in' contextul unor bune relaţii de vecinătate şi cola­borare, ca o conditie sine qua non a existenţei acestor rela­ţii - informalii despre mişcările de trupe slri!ine de pe te­ritoriul Moldovei, despre schimbările domniilor, despre rih­coalele interne, etc.

In decursul timpului se semnalează şi cazuri el<' inchiden· a drumurilor, cauzate de conjuctura politică. Dacă, la I H au­gust 1602 G. Basta, spre exemplu, scria bistriţenilor : . . suma industria et diligentia, vias, passus el semilas viamm Molda­viam (s.n.) tendentium custodire et invigilar<' deb<'ant el 1<·­neantud".' opt ani mai tirziu, in 29 octombrie 1610 G. Bat­hory hoti!ra : . .. . . unde ar fi drumuri şi poteci spre Polonia şi Moldova, indată să le tăiaU . . . indată si! le inchid<>\i, a)a ca nici dlăreţ, nici pedestru din cele doui! părţi, nici din alte locuri, să nu poată veni în ţara noastră".• Aceste stări sînt însă pasagcre, viaţa îşi continuă cursul c•i firesc după >o­luţionarea incidentelor.

Demni! de reţinut ni se pare a fi indicaţia P<' care, la I l iunie 1 61 1 . o face Stefan Erdely : . . . . . cu toat0 că ştiu că sfa-

1. Hurmuzachl, colecţia Documente privitoare La Jstorta romanilor voi. XV. par--tea a D-a, Bueureşt:l, 1913, nr. MDCVI, p. 78D-781. 2. ldem, nr. MDCCXCI, p. 916-917.

3. ldem, nr. MDCCKCIX, p. 922-923. 4. Idem, nr. MDCCCLX.XXVI, p. 993-994. S. ldem. nr. MDCXXXI, p. 796-797. 6. ldem, nr. MDCXII, p. 943-844.

180

www.cimec.ro

tul n-ar ti de nevoie domniilor voastre, cu toate acestea dum­neavoastră să nu dispre�uih nici un lucru mir. . . , caci multP şi foarte puternice cetăU şi oraşe au izbutit să le înşele cite­odată prin mijloace mici . . . să ingriji U bine la poartă cine vine şi cine iesC'. Citeodată şi prin cerşetori au căzut oraşe mari".7

8). Prevenirea infractiunilor de furt şi de tîlhărie viza cu pr<'cădere două aspecte :

---. de m<'ntinere a bunelor raporturi între Transilvania şi Moldova, cel'a ce însemna : trecerea nestinjenilă a negusto­rilor (sau a oricăror alte persoane particulare) dintr-o parte in alta ; buna desfăşurare a diferitelor lucrări agricole, mai ales in regiunile de hotar, etc. ; cu alte cuvinte - apărarea bunurilor in general de distrugere, înstrăinare şi a persoane­lor de eventuale vătămări ;

- restituţia bunurilor care au consti tuit obiectul furtului. Străduinlele pentru menţinerea unei stări de înţelegere,

lipsită de conflicte între păfli predomină ca problematică în corespondenţa purtată de moldoveni cu bistriţenii.

Astfel, la 1604, in 10 iunie vornicul Cimpulungului, Bilăi, scria bir!lului Saba G. : "acmu/ mi să jeluiescu neguţ!ltorii că nu palu înbla de furi şi de/ tălhari dentr-acele sate den V!l­rarea şi den Fendreu. Rogu-/mă să aibă acei oameni răi cer­tare mare, pren1ru s<l avem/ prietenşug bunu şi fr<lţie bunii cu dumniavoastr/1 (s.n.). Că mişeii /voştri încă vin de să hră­nescu in tara lui vad!!. şi nevoim să n-aibă ni/ce o/ nevoe de oamenii noştri" .8

Din Suceava, la 1670, stolnicul Nacu scrie şi el bistriţe­nilor : " . . . s-au făcut alt!!. te r!lulăţi şi a tăie tălhuşaguri şi atăte zăbore/ . . . s!l facem aşedzare şi pace, ca cum au fostu mai din/nainte vreame, să pot!!. trăi unul cu altu, să fie dru­murile/ şi căile deschisă, să pată înbla neguţiHorie" .9

In 1 683, 3 septembrie, logof!ltul Racoviţă scria din· laşi birăului Tămaş : "înţăles-am pentru oamenii dumilorvoastre( care au tras jalobă inaintea noastră, pentru pagubele lor. Avut-au/ giudecată direaptă, să le iasă pagubele de pre unde au avut pagul:le/. Numai şi dumneavoastră căndu are veni oamenii nostri la dumita/ să aibă aiudecată direaotă. ca să fie marginea cu poceu. (s.n.) .10

Chiar şi după comiterea unei infractiuni de furt sau de tilhărie, se insist!!. asupra menţinerii bunelor relaţii prin su­pozilia administrării corecte şi in limitele reciprocitătii a jus­titiei şi aplicarea pedepselor celor vinovati.

7. Jdem, nr. MDCCLVI, p. 88"1--888. 8. Arhivele Slatulul Clui-Napoca, Scrisori RomAneştl din Arhivele Blslrlţel, pa­

chet. 1, nr. 32. 9. ldem, pachet D, nr. 189.

10. Jdem, pachet III, nr. 228.

1 8 1

www.cimec.ro

In acest sens se adresează birăului Giurgiu, la 1 664, Nacu - pîrcă"lab de Suceava : . . Noi am trimis la dumiavoastră aceşti oa/meni buni să aibă dereptate la dumiavoastră, iar dumia/voastră i-ali închis şi le ţineţi cai(i) acolo . . . Noi/ aş­teptăm să aibă dereptate bună la dumiavoastră./ Măria sa vodA nu-i bucuros la vrajbă . . . . mai /binP cum am vi it bine cu dumiavoastră pănă ac/mu şi au fost această cale d<'şchis. să fiţi 1 şi de acum tot pace bună . . . să ţinem dNeptat<'a şi dumia!voastră şi noi, ca pănă acmu".1 1

Un a l t aspect demn de a fi semnalat în această ordine de idei este acela al ariei geografice pc care făptuitorii in­fracţiunii de furt şi tîlhărie puteau fi urmăriţi. Trecerea gra­nitei împiedeca urmărirea lor ; dar dacă aceasta nu se putea face dincolo de granitele �ării, exista în schimb posibili tat<'a extrădării răufăcătorîlor prinşi. Şi acest lucru contribuie l a menţinirea unei stări d e bună VPcinătate într<' cele două părţi. Un exemplu îl putem oferi cu fragmentul din scrisoa­rea pe care, la 24 iunie 1 622, domnul Stefan Tomşa o trimi­te birăului de Bistriţa, solicitîndu-i : . . . . . şi furii carii vor eul noaşte că sint de Iară să faceţi bine printru voia noastră să ni�i tri/mite�i ru acest boi arin al nostru . . . " . 12

*

Constatăm, din datele mai sus prezenlate, că in secolul al XVII-lea, în relaţiile dintre cetatea Bistrilei şi Moldova a existat o continui tate, o reciprocitate în dorinta de menţi­nere a unor bune raporturi de vecinătate, menite să ocro­tească oamenii, să apere aşezările şi bunurile. Necesităţi po­litice sau de altă natură au dus, nu odată, la actiuni, mai mici sau mai mari, de - ceea ce azi numim - obtinerC"a de in­formaţii cu caracter secret.

Deasupra acestora însă primează vointa de mentinere a bunei vecinătăţi, a frălei dintre cele două părţi, întru real i ­zarea căreia atît bistrilenii c î t şi moldovenii au depus stră­danii. La acest incontestabil adevăr istoric am încercat să aducem o modestă contribuţie prin materialul de faţă.

11. Idem, pachet n, nr. 185. 12. Jdem, pachet I, nr. 54.

182

www.cimec.ro

Cu pr tv"e la Conscrlp Jia grăniceril or năs ăudenl din 1763-1764 1/ *J

POMPEI BOCA

In continuare, dalele înregistrate in cuprinsul acestei conscripţii prezintă importante informatii economice cu pri� vire la întinderea terenurilor arabile posedate de contribua­bilii grăniceri, la suprafe�ele îns!mînţate cu rereale de toam­nă şi primăvară, precum şi la finalele proprii, exprimate î n care d e fîn, c e s e recoltau. Mai deparle, esle specificat nu­mărul animalelor crescute, în coloane separate : boi, cai, vaci de lapte, junci-juninci-costruşi, oi şi capre de lapte, porci de Ja doi ani în sus, stupii matca.. De asemenea, sînt mentiona­le venitele care se realizau din mori, pive şi căldări de ra­chiu sau cazane pentru prepararea berii. Pe latura dreaptă a tabelelor, sînt înşirate în opt coloane impozitele ce se plă­teau după bunurile mentionate mai sus, lotalizale la urmă intr-o coloană separată. Cotele de dare erau identice cu cele stabilite pentru contribuabilii consideraţi oameni liberi din alte păr(i ale Transilvaniei'.

•) Continuare la ARHIVA SOMEŞANA. voi. Il . 1974., p. IR4.. 1. ARHIVELE STATULUI, CLUJ-NAPOCA. fondul A.O.H. lnvenlc!.l' IV.A.

nr. 2..155, lnlanlerle, NAsAud, Rebrişoara ; nr. 2358, lnianterie. NAsAud, Rebra, SB\Va. Coşbuc; nr. 2387, drasonl. NAaAud, Rebrlşoara, Rebra, Mititel; nr. 2358, lnlanterle, Slngeon:-BAI, Ilva MlcA ; nr, 2359, Jnfanlerle. Aluniş, Poienile zasrel, Runcu salvei. salva, Mltllel; nr. 2360, lnfanterle, Feldru, Nepos, llva MicA, Rebra : nr. 2381, dragon!. Rodna, llva Mare, MAsura llvel, Maleru. Slngeor7.-UAI, Leşu; nr. 2362, lnfanterle. Rodna, nva Mare. MAgura Uvel ; nr. 2383, dragon!, Feldru, Slngeon:-BAI, llva MicA, Leşu, Nepos ; nr. 2384, lnfanterle, Maleru, Leşu ; nr. 2385. lnlanterle. Telclu, Blchlglu. Suplal, Zagra ; nr. 2386, dragon!, Telclu, Blchlglu, Suplal, Alunlşu, Runcu Salvei, Coşbuc, salva; nr. 2387, dragon!. Poienile Zagrel, Zagra, Mocod, MArlşetu, Slntloana ; nr. 2388, lnranterle. Zagra, Mocod.

183

www.cimec.ro

După cum rezuilă din numeroasele adnotări făcute la rubrica observaţii, ţăranii români din districtul Rodnei dispu­neau în mod nesetînjenit de bunurile imobile şi mişcătoare, întrucît făceau vînzări şi cumpărari de pam!nturi, parn de moară, animale mari şi mici, fiind consemnate şi succesiuni­le între moştenitori. In toate satele rodnene, nu au fost gă­site, cu ocazia întocmirii consrcipţiei, bunuri imobile aparU­nătoare unor proprietari feudali sau ale unor contribuabili de altă nationalitate. Din intreaga conscripţie reiese ca, locu­itorii români din cele 25 de sate "militarizate" pînă acum, erau oameni liberi posesori de bunuri materiale, starea lor socială fiind identică cu aceea a ţăranilor saşi din districtul Bistri!eP.

Centralizind tab<>lele recapitulative întocmite pe compa­nii şi localităţile aparUnatoare acestora, găsim ca, cele 4.277 familii aflate pe teritoriul de graniţă deţineau, in proprietatea şi folosinţa lor exclusiva, o suprafaţa de cea. 8.400 hecta­re/( 14.006 găleţi) de pamînt arabil vechi, la care se adaug.! cea. 360 ha (524 găleţi) terenuri cul tivate dobindite prin cu­răUri şi Iazuiri efectuate în ultimii doi ani. Fînaţele erau eva­luate la 5.287 care de lin. Nu sînt consemnate datele referi­toare la paşunile din hotarul satelor şi nici in ce priveşte pă­şunile montane. Sarcinile fiscale aferente acec;Lora erau in­cluse in taxele ce se pMteau pentru animale. Ca şi pă�unile, pădurile formau proprietate obşeasca, la care populaţia avea acces dupa trebuinţele reglementate in cadrul unor normati­ve locale, unde suprafata acestora era mai redusă.

Pămînturile arabile erau repartizate pe gospodării in mod diferenţiat, atit in ce priveşte proprietatea cit şi folosinţa lor. Cu toale că numărul gospodăriilor de infanterişti reprezen­tau 72,6% din totalul contribuabililor grăniceri. ele deHneau numai 6 1 ,4% din terenurile arătoare, in timp ce 38,6% din suprafata acestora o posedau gospodăriile cavaleriste cu o pondere de abia 27.4 % . Astfel. suprafaţa medie de pămînt arabil ce revenea unei familii de infanterist era de 1 ,70 ha, pe cind o gospodărie de dragon detinea 2,90 ha, superioritatea acesteia din urmă fiind evidentă, pentru aşi putea întreţine calul de serviciu.

După structura proprietătii, se observă că, din 4277 con­tribuabili aflaţi in cuprinsul waniţei năsăudene, un număr de 1 .237 (28,8 % ) nu aveau i n proprietate terenuri arabile. Din rindul acestora făceau parte, în primul rind, puţinii locuitori de allă na\ionalilale (32 familii de germani. unguri şi ţigani), apoi 85 din noii căsătoriţi, 50% din cei necăsătoriţi şi 42%

2. ROCA Pompe\. ct. Stl·ucLura elnlcA. socialA ş i economicA a populatiei din ţinutul Blslrlţ.el, la mijlocul secolului al XVlll-lea, in .,Flle de Istorie", III. BisLriţa. 1974. p, 204.

1 114

www.cimec.ro

din numărul văduvelor. In multe cazuri, prin praclicarea sis­temului de zestre, văduva devenea uzufructar�. iar tinerii familişli primeau loturi in folosinţă. Majorilalea celor ne­proprietari de pămînturi o formau zilerii agricoli sau sărăci­mea satelor, a căror proporţie se ridica la 23,8% (831 fami­lii) din totalul conscrişilor.

ŢărănimE>a care poseda pînă la un hectar de teren ară­tor (sub două găleţi), deci cu pămînturi neîndestulătoare pen­tru acoperirea nevoilor cerealiere, era în procent de 2 1 .9 (936 contribuabili) şi deţinea numai 9,5% (803 ha) din totalul suprafeţelor arabile. Impreună cu ţăranii fără pămînt formau mai bine ele jumătate din numărul gospodăriilor aflate in districtul grăniceresc.

Ponderea contribuabililor o constituiau posesorii de te­renuri arabile intre 1-5 ha (2-10 gălete), in proporţie de 44,7 % ( 1 908 oosporlării), care aveau in proprietate 74,8 % din suprafaţă (6.424 ha) . In fine, ţărănimea înstărită, avind intre .';-1 2 ha ( 1 0--25 gălele) locuri de arătură, reprezenta 4,6% din gospodării ( 196), in schimb avea in proprietate 1 5,7 % ( 1 .348 ha) din pămînturile arăloare. Pe cind 936 gospodării posedau numai 803 ha arăloare, 1 96 capi de familie stăpîneau 1 .348 ha din terenurile de cultură, fapt ce ne arată că impor­tante suprafeţe formau, fără îndoială, obiectul unor variate sisleme de exploatare, cum era munca in parte, arenzile !5i lucrul cu ziua.

In ce priveşte folosirea pămînturilor de arătură, alil de cillre proprietarii acestora, cît şi de cei care le primeau ca. zestre, le obtineau in arendă sau le lucrau in parte, datele conscripţiei ne arată că, numai un sfert din suprafeţe (25,6 ')', ) erau insămjn(ale anual prin culturi de toamnă şi de primăva­ră. Proponia aceasta indică practicarea sistemului medieval denumit "in pirloagă" cu tarlale pentru arăluri timp de 2-:J ani şi ogoare sterpe folosite la inceput pentru păşunat şi apoi de fînaţe, la care se adaugă şi fînaţele înregistrate se­parat.

Insăminlările de toamnă reprezentau 1 7, 1 % (375 ha) !lin totalul culturilor anuale şi se efectuau in satele de la Feldru în jos, fără Rebra, dar inclusiv Coşbuc, Runcu Salvei şi Za­wa, fiind proporţional mai extinse la Mărişelu şi Sînlioana. Cele de primăvară se făceau în toale localităţile districtului şi de către marea majoritatE> a gospodăriilor, ele constituind sursa cerealieră principală a grănicerilor. Porumbul se eul­va în fiecare sat. suprafeţele crescind de la munte spre dea­lurile joase, cu deosebire pe luncile rîurilor.

Din conscripţie mai aflăm c�. un număr de 252 qospo­dării (214 de infanterişti şi 48 rle cavalerişti) 'lU făceau insă­minţări deşi aveau pămînturi arabile în proprietate. în

185

www.cimec.ro

schimb 394 capi de familie, cu toale că nu figureaza in rin­dul proprietarilor de pămînt. apar cu suprafete însămîn�ate provenite de la cei care nu-şi lucrau terenurile sau le aren­dau pe cele disponibile.

Alaturi de agricultură, creşterea animalelor a fost una dintre ocupaţiile principale ale locuitorilor de pe Valea Rod­nei, fiind strins legată de muncile agricole şi de asigurarea surselor de hrană şi îmbrădminte. ProporHonal cu numărul total al contribuabililor, rezultă că din două gospodării. una poseda un atelaj de boi sau cai; din patru familii . trei aveau cîte o vacă de lapte, precum şi cite un junc, junincă sau cos­truş. La fiecare gospodlirie se găseau, in medie, cîle Lrei oi­capre de lapte, iar la a cincea se mai afla :5i un stup matcă. La şeplelul de mai sus, se adaugă tineretul n0cuprins în con­scripţie : vi ţei, mînzi, miei şi cirlani, purcei �i roiuri de al­bine.

Repartizarea animalelor ele muncă pe conlribuabUi sE� orezintă diferenţiat si in raport cu terenurile agricole pose­date. Astfel, din cele 4.277 gospodării conscrise :

- 751 ( 1 7,5 % ) aveau numai cîte un cal sau bou stingher: - 840 ( 19,6 % ) tineau cîle un atelaj de boi sau cai; - 549 ( 1 2, 8 % ) poseclau cite o pereche rl<' !,oi şi un cal; - 151 (3,6 % ) aveau cîte 5-8 animale rle muncă; -- 1986 ( 45,5 % ) nu posed au boi sau cai. Aproape jumătate din numărul qospodăriilor erau obli­

gate să-şi facă lucrările agricole şi rle l ransport cu atelajc angajate pe plată, de obicei în schimb de muncă cu braţele şi în mai puUne cazuri pe produse sau bani. Pe formatiuni militare, datele culese ne arati!. ci!., din patru gospodării in­tanlerisle numai una poseda atelaje de boi <;au cai, în Limp ce mai fiecare gospodarie cavaleristă avea doud animale rle munca, la care se adauga în multe cazuri şi calul de servi­ciu.

In ce priveşte distribuirea pe gospodlirii a vacilor ele lapte, situaţia se prezintă după cum urmează :

- 47,8 % (2.036 gosp.) aveau numai cîte o ,-aca; - 1 0,8 o/o (463 gosp.) posedau cîte două vaci);

1 . 4% (60 gosp.) lineau cîte 3-4 vaci; -- 40,2 '1;, ( 1 .718 gosp.) erau obligate să-şi procure produ­

sele lactate din altă parte. Dupa cum rezultă din datele conscripţiei, oieritul pe Va­

lea Rodnei forma o indeletnicire anexă a gospodăriilor care îşi asigurau traiul din cultivarea pămîntului şi creşterea vi­Lelor mari. Astfel, din totalul de 4.277 contribuabili numai 1 206 (25,8 % ) se ocupau cu creşterea oilor, al căror număr «.> ridica la 1 2.994 capete de lapte, inclusiv caprele. Pe [JOspo­dării, repartitia numerică era cea de mai jos :

186

www.cimec.ro

- 526 (43, 6 % ) aveau pînă la 6 capete, din care aproa­pe o treime ţineau doar t-2 capete, de obicei capre, sursa de lapte a ţărănimii sărace ;

- 447 (37,2 % ) aveau înlre 7-15 oi-capre : 193 ( 16,0 % ) tineau între 16--30 oi-capre;

-- 40 (3,2 % ) gospodării posedau peste 30 oi-capre t.le lapte, dinlre care numai trei proprietari aveau lurnw cu efective de 60-80 capete. Localităţile cu un oi�­ril mai dezvoltat erau cele din părţile montane, fără ca păstoritul să formeze ocupaţia de bază, chiar şi în cazul celor trei gospodării cu peste 60 oi. întru­cît acestea erau, în acelaşi timp, şi de\inătoarele unor întinse suprafe�e arabile cu însemnate culturi cerea­Here şi a unui mare număr de vite cornute.

ContribuHa fiscală anuală pe care erau obligati să o su­porte grănicerii năsăudeni se ridica la suma de 21 .088 llo­rini renani. Ponderea o deţinea ,.taxa capului" de familie, în sumă de 1 3.628 Il. rh, care era de 4 Il. rh. cînd acesta era bărbat, 2 Il. rh. de văduvă şi ţigani, 1 Il. rh. penlru flolanţi. '-loii căsălorili, în primii lrei ani şi necăsătorif.i, Mrbaţi, pî­nă la virsta de 24 ani, erau scutiti, favor de care se mai bu­curau juzii (primarii satelor) şi cei incapabili de muncă. Im­pozitul pe terenurile arabil" erau în sumă de 458 fl. rh., citt 2 cruceri sau griţari de găleată. Pentru însămîn\ările de toamnă şi primiivară impunerea era de 1 . 130 florini rh. şi anume 3 cr. de mierta de cereale semănalii şi 2 cr. după cu­pa de porumb sau mei. Fînaţele erau impuse cu 463 Il. rh . . cite 5 cr. de car. O importantă sarcină fiscală o constituia impozitul pe vite, în sumii de 4.182 Il rh., cîte 24 cr. pentru un bou sau cal, 20 cr. de o vacă, 1 5 cr. de un junc, junincă sau costruş, 3 cr. pentru un bou sau cal, 20 cr. de o vacii, 1 S cr. de un junc, junincă sau costruş, 3 cr. pentru o oaie sau capră, 5 cr. pentru un porc peste doi ani şi 3 cr. după un stup matcă. Venitele din mori. pive, căldări rle rachiu şi ca­zane de bere erau impuse cu 5 cr. de florin, însumînd l 4D Il. rh. Şirul impunerilor se încheie cu aşa numita .,taxă de protectie" pentru persoanele de muncă din cadrul gospoda­riei : soţie, fii, fiice, servitori, întreHnu\i. cite 18 cr. de bar­bat şi 1 2 cr. de femeie, în total 886 Il. r.

Din tabelele de impozite mai rezultă că, un numiir de 3h!l contribuabili erau impuşi la taxa capului deşi nu posedau pămînt arabil şi nici nu făceau însămînţări de toamnă şi pri­măvară. In categoria celor scutiţi de această taxă se numă­rau 130 capi de familie care posedau avere, dar indeplineau anumite funcţii publice cum erau primarii, subprimarii, crai­nicii, preoţii în func,iune, cantorii, învătătorii, la care �e adaugă 138 infirmi şi bătrîni. In majoritatea cazurilor, feţele

187

www.cimec.ro

bisericeşti se bucurau de scutiri şi in privinţa averii ce po­sedau, deşi gospodăriile lor se siluau in rindul celor mijlocaşi şi mai ales insl!rite, ca urmare privilegiului acordat pentru trecerea la unire.

Prelucrind şi sistematizind valoroasele dale statistice care rezultă din conscriplia militară de la 1743/64, in anexele ce urmeaza, vom prezenta in mod desfl!şural starea socială şi structura economică a celor 25 de localităU componente in prima fază de organizare a regimenlelor gr!nicereşti nă­săudene. Facem aceasta cu gindul că, ţinind seamă de in!a­ţişarea sintetica a materialului in cuprinsul lucrării de fa�ă. datele înşirate vor fi de un real folos celor care se vor ocu­pa in viitor de reconstituirea trecutului şi mai ales de ela­borarea monografiilor săteşti şi comunale.

ANEXA Nr.

CAPII DE FAMILIE DUPĂ CATEGORIA SOCIALĂ

--., --o '" � "

u Localitatea -� � u -� c . � "

i � > ·c; � "' o z. ;::_ ;;: 0: .... 1 . Rodna 181 24 3 4 224

2. Il va Maro 68 1 9 2 2 94

3. Mll.gurcl Il vei 79 5 5 2 1 1 93 4. Maieru 205 20 7 2 3 9 30t) 5. Stngoorz-Bili 351) 29 18 3 2 4 412

6. Il va Mici 12(; 9 7 1 3 l41i

7. Leşu 9G 9 2 2 5 1 1 4

B. F�ldru 200 30 6 2 li 247

!1. Nepos 76 7 10 3 911 10. Rebra 1 51 16 12 2 3 18�

I l . Rebrişoard 282 35 li 2 6 331 12. Nll.s.§url 221 27 1 1 A 21i8 u. Salva 208 21 4 1 1 244

14. CoşbuC" 93 1 1 7 3 1 1 4

1 5 . Bir::higiu 75 7 A 2 !J4

lli. Telciu 214 25 14 4 2Ji2 17. Runcu Salvei 123 7 G 3 1"]�)

Hl. Mitil�:>i 03 12 9 4 1 1 "

1!1. Mocod 162 32 9 5 2 1 0

20. Zagra 240 33 26 12 3 1 5

2 1 . Aluniş 40 7 5 2 54

22. Poienile ZagrC'i 75 9 7 94

23. Suplai 23 4 3 JO 24. MArişelu 31 4 35 2,'j. SlnHoana 42 4 co

TOTAL 3.520 400 195 23 29 101 4.27Î

'-iOTA , La Rodna, nu au Josl cuprinse !n conscripUe familiile de minc1 i romAni, maghiari şi germani, iar la Mll.rişelu �i Sinlioana, gO:i· podlriile nemilitarizate ale inranteriştilor.

IBA

www.cimec.ro

ANEXA Nr. 2

TERENURILE ARABI LE ŞI CULTIVATE

Supraf. arabil<' Supraf. indm. de

"' � . .. > ;, �

. � E E � . _g 1;.

. e- e- e-. � . o � � a a u . "'

� u � � ;;; '" .. ;;; o .... "' "' "' "'

1. Rodna 224 380,2 17,0 0.1 .08 94.3.12 2,2.13

2. Il va Mare 94 321.3 8.3 76,1.06 0,0.06

3. Mlgura Ilvei 93 298,3 10.3 88,2.1 1 2,2.15

4. Maleru 306 1010,0 3,0 323,0.00 9,2.10

5. Slngeorz-BIIi 412 1200.3 59.2 425,0.04 10,0.03

ti. I l va MiC' A 146 375,2 60,2 76,2.00 9.2.14

'· Leşu 1 1 4 41 1 ,0 15.0 121 ,3.06 2,0.1 5

&. Feldru 247 840,0 58,1 7,1.00 152.3.12 14.3.15

9. Nepos 98 218,1 22,2 17,0.08 88,3.08 4,3.1 1

10. Rebra 185 314,1 74.2 0,2.00 103,0.11 9,0.10

I l . Rebrişoara 331 1091,1 116,1 53,1 .08 135,3.12 11.0.03

12. N.lisi!iud 268 1 1 23,2 49,0 60,3.13 14B,3.09 14.0.01

13. Salva 244 912,0 21,0 6!,0.00 124,2.11 1 1 .3.13 14. Coşbuc 1 1 4 372,1 5,0 15,1.00 33,1 .08 4,2.02 15. Bichigiu 94 237,1 1,0.00 71 . 1 .03 4,2.08 16. Telciu 262 587,0 3,1 167,3.02 1 3,0.09 i7. Runcu Salvei 139 458,2 19.1 .08 r.a,J.l4 5.3.04 18. Mililei 1 1 8 315,3 29,0.08 42.0.15 8,2.UJ

1 9. Mocod 210 709,2 74,0.00 83,0.09 10,0.10

/.0. Zagra 315 1299.0 187,3.02 241.1.08 15,3.09

2 1 . Alunişu 54 202,0 4G,O.OB 1,3.10 22. Poienile Zagtei 94 412,] 17,1.12 4.0. 15 23. Suplai 30 201,0 37,0,01 1 .0.15 24. Mllrişelu " 229,0 33,0.00 26.1.08 3.1 .02 25. Slntioana 50 482,0 46,3.00 2!'1,2.08 4.0. 1 1

TOTAL 4277 14006,2 2524.1 606,3.0i 2825,2.06 130,2. 1 2

NOTA , GAleata - 4 mierte; mierta - l 6 cupe. Greutatea aproximalivd : GAleata - 96 kg ; micrla - 24 kg ; cupa - 1,5 kg.

10�

www.cimec.ro

ANEX.'\ Nr. J EFECTIVELE DE ANIMALE

-1: � . . u . g. . � � . § . • ..: :::11 � t o "'

·g .� � Q.

"' ·u !. � � ·u ·i: ·;;. ;z; g j ·a . .,_ ..!. Q. � . � • • o Cii ...J "' > .!!! -: ·- U O .!!! "" "'

1 . Rodna 224 225 206 69 1328 39 30 2. llva Mare 94 1 18 I I I 28 4?5 10 27 3. MAg ura Il vei 93 129 85 30 945 12 Sti

4. Maieru 306 375 306 162 1475 123 ,)R 5. Slngeorz-Bili 412 395 254 65 1 174 74 45 ti. Il va MicA 146 13.4 13.4 55 651 24 28 7. Leşu 1 1 4 152 1 17 63 788 22 JO o. ·Feldru 247 255 199 73 761 99 OI> !J. Nepos 98 1 19 54 2 1 263 56 31

lO. R(l'bra 185 174 148 SI 715 85 30 1 1 . RC'brişoara J3l 399 196 84 787 165 52 12. Nlisu�d 268 298 171 95 457 194 :r!. i 3 . Salva 244 250 163 54 263 132 '!9 14. Coşbuc 1 1 4 91 85 59 177 3J �] 15. Bichigiu 94 1 1 6 82 44 647 60 18

lti. Telciu 262 276 187 61 660 1 1 8 76

17. Runcu Salv('i !39 102 46 236 JJ 14

18. Miii lei 1 1 8 1 37 67 42 66 54 17 1!1. Mocod 210 240 lOII 60 l6G 141 31 20. Zagra 315 455 214 79 344 191 3o 21 . Alunişu 54 53 4 1 28 82 27 l J 22. Poienile Zagr('i H4 92 72 45 14tl 31 24 23. Suplai 30 44 J8 46 184 29 11 24. M.!iri$elu 35 80 20 16 40 ! Il 4 25. Sintioana 50 I I I 28 22 126 42 12

TOT .. L 4.277 4.820 3.124 1 .360 12.994 1.815 797

!!XI www.cimec.ro

ANEXA Nr. 4 STRUCTURA GRANICEREA 5CĂ PE LOC.fl LIT A ŢI

N u M A R lJ L '

o �JOSpodliriilor grAnicerilor -� Familii . � de graniceri in serviciu cmigrate

" :.:. S i--. --� .. �

o

� := ::J c. c. � ;g c -' � � � c o � � 7' c u . . 1- "' " c VI e .c ,

1 . Rodna 224 164 60 92 54 38 69 29

l. 1/va Mare 94 86 8 34 31 18 15 55

). Mi!lgura Il vei 93 63 30 37 1f) 21 29 19 3

' · Maieru J()(j 232 74 175 1 36 39 93 14

.'i. Singeorz-Blii 412 293 1 1 9 198 151 47 e 151 21 I l

(j. llva Midi 146 1 1 3 3 3 63 49 14 13 53 2

7. Leşu 1 1 4 87 27 54 37 17 42 I l

Il. Feldru 247 213 34 1 1 5 100 15 811 !1. Nepos 98 74 24 :Jti 42 I l li 1

10. RclJra 185 133 52 90 no 30 1 72 31

1 1 . Rebrişoara 331 243 88 164 1 1 7 47 12 124

12. Nas,!( ud 268 17H 90 131 82 49 28 79

1 3. Salva 244 186 58 138 109 29 '0

14. Coşbuc 114 84 30 62 47 15 34 1 5. Bichigiu 94 66 28 45 31 14 37

I ti. T(>lclu 262 170 92 151 102 49 IlO 17. Runcu Salvei 139 1 1 5 24 83 72 I l 44

18. Mililei 1 18 78 40 71 49 22 -- 31 19. Morod 210 193 17 1 1 8 108 10 o2

20. Z<�f!ra 315 210 105 170 107 69 87

2 1 . i\lunişu 54 42 12 28 22 6 w

22. Poicnile Zagrei 94. 63 31 52 36 16 li 23. Suplai 30 20 10 21 14

24. Mlrişelu 35 35 26 26

25. Slnlioana 50 50 27 27

TOTAL 4277 3106 1171 2206 1 574 632 75 1350 1 12 158

191

www.cimec.ro

Valea superioar ă a �leului - fl"ogmente de istol"ie• J -

VASILE ŢARA

Istoria localităţilor din acest colt de ţară este tot atît de veche ca şi a celorlalte sate româneşti în care viata ome­nească e atestată, documentar. şi arheologic, în urmă cu mul­te sute şi chiar mii de ani.

Cercetări arheologice, in majoritate recente, efectuate sis­tematic sau intimplator. dovedesc ci! in ţinutul Bistritei omul şi-a găsit lăcaş statornic inci! din epoca neolitici!.1 Popu­laţiile care au trăit ori au zăbovit mai mult in acest tinut în vremile mai apropiate de era noastră au lăsat, de asemenea, urme care sint scoase la lumini! tot mai frecvent. Astfel, cel­ţii, veniti in nordul Transilvaniei şi pe valea Someşului . ,în­cepînd cu sfîrşitul secolului al IV -lea sau cu inceputul seco­lului al III-lea i.e.n '? au fost a testaţi arheologic In 22 de lo­calităţi din j umătatea de sud a judetului Bistrita-Nasăud, dintre care patru (Mărişelu, Şieu, Şieuţ şi Sebişa) se ana pe valea superioară a Şieului.' Pumnalul scitic de bronz ( akina­kes) descoperit la Posmuş (corn. Şieu), piesă unica de ac�'t fel găsită pînă acum pe teritoriul R.S.R.,' atesti! prezenta sci­tilor in nord ·estul Transilvaniei prin secolul al IV-lea i.e.n.

•) Lucrarea de !a1A reprezintA un subcapltol din Introducerea Ia monograf1<l dlalecta.lA GraiuL de pe vaLea supertoar4 a Şletdut (Transilvania), tezA de dcc­torat suaţlnutA de autor la UnJversltatea din Tlmlşoaro, In anul 1915.

t. Şt. DAnllA. lmtlogdţirea colecţtuor muzeale prin aclllzlţU, cereet4rl sistema­tice şi descoperiri ltUimpl4toare, In FJle de Istorie, Blstrlj.a, 1911, p. 264 şi pass.

2. Istoria Rom4nlet, 1, Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1980, p. 113, 141-148: ct. E. Crlşan, Un blberon haUstate1an, In Acta musel Napoceruls, V, Cluj. 11H18, p, 405--407 ; St. DAnliA, lucr. ci., p. 263-265.

3. Şt. DAnUA, Noi descoperiri arheologice privind problema celţflor in zona Brs· trtţet, tn File de tstorle, Blslriţa, 19'11, p. 59-70.

4. $t. DAniiA, Descoperiri scitlce la Poamuş, raionul Bistriţa, in Activitatea mu­zeelor, Cluj, 11156, p. 61-85; ld., lu.cr. cit., p, 276; Istoria Romdnlel, 1. p. 158.

192

www.cimec.ro

Importanlc şi din ce în ce mai numeroase descoperiri ar· heologice vin să lumineze istoria dacilor care au trăit în aceasta zona a Transilvaniei. Pina in prezent s-au descoperit u.rml' sigure ale unor aşezări sau cetăţi dacice la Bistriţa, Şieu-Măgheruş, Cristur-Şieu, Orheiu-Bistriţci. Dumitra, Ga­laţii-Bistriţei, Herina, Archiud, Ţăgşoru şi. pe val0a superi­oară a Şieului, la Sărăţel, Domneşti şi Ardan. Intre cele mai însemnate vestigii arheologice din epoca dacicli. mcntionăm : fortificaţiile dacice de pc Dealul Cetăţii de lîngă Sărăl<'l şi mormintele de incineraţie daco-gete de la Archiud. Ceea ce ni se! 'Pare mai interesant e că în majoritatea locurilor unde s-au întîlnit urmele' dacilor au fost scoase la lumină şi nume­roase vestigii {ceramică, monede, unelte, urme de aşezări şi castre) din perioada sUipinirii romane în Dacia.

Fireşte că, din perspectiva cercetărilor dialectale, epoca biruinţelor romane in citadela Carpaţilor transilvăneni şi mai ales veacurile următoare, cînd s-a zămislit un nou popor pe aceste meleaguri, continuator neclintit al vechilor stăpîni din Dacia Felix, prezintă un interes aparte. Fortificatiile roma­ne, construite peste cele dacic<', identificate la Sără\el, dar mai ales castrele romane descoperite la Orheiu Bistritei şi în satul Livezile, de lîngă Bistriţa, sînt cele mai evident<' mărturii ale stăpînirii romane în această zonă din nord-estul Transilvaniei. De altfel. recenta descoperire a castrului ro­man1 de la Li.vozile . . a dus la formularea unor concluzii noi, privind modificarea �Jranitci Imperiului roman, pe portiunea nordică, în acest ·fel intcgrîndu-se şi Valea Bistrîlei transîl­vancne în cadrul provinciei Dacia, fapt necunoscut înaintc" :;

Vestigiilc arheologice din perioada postaurclîanli găsite în aceasta regiune prezintă o însemnătate deosebită pentru elucidarPa problemd continuităţii. Astfel, la Archiud s-a des· coperi!. în d<�Ceniul trecut, o întinsă aşezare cu bord"eîe şi gropi de provizii din secolul al I I I-lea - al IV-lea e.n., ală­turi de resturile unor aşezări din neolitic, epoca bronzului, Hallstatt-ul timpuriu, Latime şi feudalismului timpuriu (sec. X!-Xll).6 După opinia lui D. Protase, . . prezenţa ceramicii romane şi modificările tîrzii care se pot observa lesne în for­mele şi factura eL gropile de provizii similare celor din aşe­zarea daco-rornană de la Obrcjai lipsa elementelor cultura­le caracteristice goţilor ori sarmaţilor îndreptăţesc atribui­rea aşezării din secolele III-IV de la Archiud populaţiei pro­vinciale la care s-au adăugai probabil şi grupuri de daci l i ­beri. în a doua jumătate a s�colului I I I " .'

5. D. Protase, ŞL. DAnlla. Castrtd roman din pamint de la Livezile. in SCIV \!168, 8. D. Protase, .Problema conflnui!Cf!U In Dacia In /Jtmlrl(l arheolo9lel şi 1HlmJ!!­

mattcU, Bucureşti. Editura Academiei R.S. România. 1966, p. 106.

7. D. Protase. op. cit .. p, 107.

13 - ,.Arhiva Someşan4" Hl3

www.cimec.ro

Recenta descoperire a două morminte de inhumaUe dP tip Sintana de Mureş la Ocniţa, datate, pe baza inventam­lui funerar (ceramică şi obiecte metlice), in secolul IV e.n .. • lărgeşte aria în care menţinerea popula�iei romanizate în Da­cia după anul 217 poate fi demonstrată cu argumente sigur<'. Monede izolate, ceramică şi obiecte din epoca migra�iilor s-au găsit la Şintereag, Bistriţa şi Teaca." Dar cea mai valo­roasă descoperire arheologic"ă privitoarC" la existenta româ­nilor pe valea Şieului înainte de venirea ungurilor i n Tran­silvania s-a făcut la Şirioara (corn. Şieu-Odorhei), unde s-au găsit rămăşiţele unei cetăţi de pămînt din perioada feudalis­mului timpuriu. ,.Tehnica constructiei acestei . . cetăti'' este asemănătoarP, chiar foarte asemănătoare tehnicii de con­struc\i<' a . ,cetăUi" de la Dăbîca, Chiraleş, Moreşti, Moigrad. Ca şi a acestora, tot astfel şi inceputurile . . cetăţii" d<' la Şirioara sînt din sec. I X-X, deci înaintea pătrunderii ungu­rilor in Transilvania şi a colonizării saşilor. Era o aşezare întărită a populaţiei băştinaşe româneşti " -"'

Dintre numeroasele mărturii arheologice referitoare la epoca fcudalismului timpuriu scoase la lumină in diverse puncte din zona Bistriţei, amintim doar importantul depozit de un<'l te agricol<' din secolul al XIII-l<'a, descopNit la Şi cu" şi străvechea cetate de pămînt de la Ardan, al cărei sistem de fortificaţii a fost amplificat prin secolele XIII­X IV." Uneltele agricole, dar mai ales cele două brăzdare specifice plugului de tip simetric folosit şi de daci,13 dove­desc că agricultura s-a practicat aici din timpuri îndepărta­te, alături de păstorit, ocupaţie principală pentru locuitorii multor sate de pe valea superioară a Şieului. Agricultura în­seamnă viaţă sedentară, iar aceasta presupune continuitate, lucru dovcdit şi cu prilejul săpăturilor arheologice de la Ar­dan (corn. Şieu), unde ,.s-au desroperil interesante urme de viP�uire din mai multe epoci : prima s0 caracterizează prin ceramică de tip Coţofeni, perioadă ce se datează la sfîrşitul nPoliticului ; epoca dacică aparţinînd secolelor l ll-11 î.e.n., caracterizată printr-o cantitate apreciabilă de ceramică da­cică. Tot cu această ocazie s-a descoperit şi o monedă da­cică ( 1 50-80 i.e.n.). Ultima epocă de vieţuire a cetăţii o da-

o. $l. Dănllă. lucr. cit., p. 265-266. 9. Iudita Wlnkler. Depozitul de monede de bronz din sec. IV e.n. dascoperlt La

Bistriţa. in Flte de Istorie, Bistriţa, Hl7l, p. 347. 10. ŞL. Pascu. Din trecutuL lstortc al oraşului BlstrtJ.a, In FlLe de lstorle, 1971. p.l2. 11. Şt. Dănllă, D�;:pozltul de unelte agricole din secolul .al Xlll·lea descopertt la

Şteu, in Arhiva someşand. StudU şi comun/cdrl, NAsAud, 1972, p. lHl-200. Tot la $\eu s·au găsit şl douA tezaure monetare o.lcAtulle dln pesle 3000 de ple· f:e de nrglnl, despre care se crede că ar Il rosl ascunse fn preajma cucerlrH Transilvaniei de cAtre Mihai VIteazul (vezi Şt. DAnHA, lucr. cit., p. 274.).

12. ŞL. DAniiA. lucr. ctt .. p. 270. 1:1. Vezi I.H. Crlşan. Un depozit de unelte descoperU la Leclttnţa de Mureş (p!u­

gul la gc!'to-dacl). In SCIV, 1960, p. 290-299.

194

www.cimec.ro

tăm, pe baza cerarnicii cît şi a amplificării sistemului de for­tificatii. in secolele Xll l-XlV, deşi ceramica feudală fa�ă de ct'a dacică cantitativ este extrem de rcdusă". 1-t

Prezcn�a românilor în această regiune înaintP de veni rea ungurilor este atestată şi în toponomie. In afară de numele celor două riuri mari, Somcşul şi Mureşul, care mărginesc l a nord şi, respectiv, la sud această zonă din estul Transil­vaniC'i, cunoscute încă din antichitatc,1fi mai pot fi amintite şi alte toponime create de populatia româno-slavă care trăia in linutul Bistritei înainte de extinderea stăpînirii maghiare asupna Transilvaniei, intîmplată prin secolul al Xl-lea.10 Astfel, toponimul creat dintr-un apelativ românesc de origi­ne latină : Fata, care denumea o aşezare din apropierea co .. munei Dumitra, atestat prima dată într-un document din a­nul 1243 şi ultima oară intr-un act din 1434, e un indiciu im­portant că pe acele locuri trăia o populalie românească slră­V('che.17

Dintre• toponimelC' culese de pc valea superioară a Şieu­lui, parc a fi. de as(•menea, foarte vechi numele de loc Roşcu, din hotarul satului Monor. Notat Roosk, acest toponim apare într-un document din 1 319, ca nume de sat, alături de Gledin şi Monor." Sub formele Kosc (desigur o grafie eronată) şi Rosk este ml'ntionat în actele familiei Bimffy din 1 497,10 iar in 1 509 apare pentru ultima dată in documente, notat Roskh.'" Tradilia locală păstr<>ază încă amintirea satului dis­părut. Fără să ştie că denumirea localităţii s-a păstrat ca nu­me dl' loc, N. Drăganu fixează cu destulă precizie punctul geografic în car<> s-a aflat vatra satului Roşc, arătînd că .,se găsea cam unde se întîlnesc judeţele Năsăud, Turda şi Cluj, pc unde sînt salei<' Monor �i Gledin"." Etimologia propusă de N. Dră(Janu, rom. roşc(ă), roşcat . . rătlich "-"roş . . rol" ro­seus, -a, -um (2ung. rOs ,.rot", r6ska "rOtlich " ; rut. rosa ,.rot­braun" zieg<'") ni se pare plauzibilă. Am adăuga doar că im­punerC'a ş i menţinerea acestui toponim intr-o formă aproape neschimbată de-a lungul secolelor a fost posibilă şi datorită

14. Şt. DAnlltl. lucr. cit .. p. 270. 15. Pentru ettmologie ŞI penti'U bibliogra!iea. fundamenle.IA rererlloare la origi­

nea aceslor toponimc, vezi N. DrAgan, Romdnft fn veacurUe IX-XlV pe ba­za loponomlei şi onomastici/, Bucureşll, 1033, p. 414-4711, 496-499; C. Poghlrc le consldcr.a de provenienlQ autohtonA (vezi Istoria Umbli romdne, ,·oi. 11. Bucureşti. Editura Academiei R.S. Române. 1969, p. 3511).

16. Şt. Poncu. Volevodatut Transilvaniei. 1, Cluj. Edllura Dacia. 1971, p. 03-IOJ. 17. Vezi comentariul amplu şi convingător făcut de N. Drăganu asup1·a acestui

toponim in Toponomle şi tstorle, Cluj. 1929. p. 1211-135; cf. şi id .. Romdnil. .. p. 4411--453.

111. Do�umcnte privind 1storia Romdnlel, Se•· la c .. TransUvanl:::a. voi. I. (130l-lJ20). Ducureştl. 1951, p. 333.

19. rvnnyl BCla, Okleu�lttl r a Tomaj nemzets�9bcll Loso1tCZI Bd.nffy csa!d.d tOr­tenetehez, II, Budapesta, 1928, p. 34.3-345.

20. Corlolan Suclu, Dic�onarul fstorlc al localltdţllor din TransilVan/a, (DlLT), II. [Bucureşti]. Editura Academiei R.S. România, (10611], p. 395.

21. N. Drtlganu. RomdnU ... , p. 444.

195 www.cimec.ro

faptului că apelati\'Ul românesc roşc a pătruns şi in vorbirea maghiarilor şi rutenilor care au trăit împreună c:u romtînii din această regiune.

Mai numeroase sint însă numirile topic0 de origine sla­\'ă care puteau fi create în perioada convicţuirii româno-�·;la­ve, adică înainte de pătrund0rea ungurilor în nord-Pstul Transilvaniei. Astfl'l, hidronimul Bistriţa ("'1. bystriw .. re­pede") , d0 la care şi-a luat numele şi oraşul transilvănPan, denumind, aşa cum arăta S. Puşcariu ( . . Dacoromania" , lV,, p. 1 350), numai partea inferioară a rîului, căci la iz\'or acesta se numcşteReped/e, dovedeşte că, alături de românii car� trăiau în această regiune montană, a venit să locuiască şi o populaUe slavă, care a preluat numel<' românesc al rîului traducîndu-1, iar după ce s-a românizat a păstrat denumin•a, pe care au acceptat-o între timp şi românii, aşa cum s-a în­tîmplat cu alte numeroase toponime slave de pe teri toriul dacoromân.22 Dacă admitem ideea exprimală în aproape toa­te lucrlirile de istorie că populaţiile care s-au perinda! pe te­ritoriul patriei noastre, de la goţi şi slavi pînă la pccenegi şi unguri, au cucerit treptat locurile stăpînite de români. din­spre şes spre munte, mai uşor cîmpia şi anevoie df'presiunile şi văile mai largi. dar aproape niciodată regiunii<> muntoa­se, cu relief accidentat şi apărate de codri nesfîrşi�i." atunci înseamnă că putem accepta teza vechimii superioar<> a de­numirii româneşti in comparatie cu cea slavă şi a celei slave în comparaţie cu cea maghiară. Fireşte că pentru o asem0nea interpretare pledează şi structura lingvistică a ace,tor topo­nime, precum şi credinţa că numele rîurilor se dau la izvor.:!4, deşi acest din urmă argument nu este aplicabil in toate si­tuaţiile.

Despre existenţa unei populaţii băştinaş<', probabil romă­no-slavă, inainte de venirea ungurilor pe valea superioară a Şieului mărturiseşt<> şi numele unui afluent mai mic al acps­tui rîu, care de la izvor şi pînă in satul Sebiş poartă numele Bistra, iar de acolo pină la unirea cu Şicul se numeşte Sebişu sau Valea Sebişului. Fireşte că in acest caz toponimul mai

22. ObservaţiUe şi expUcapa lui S. Puşcarlu In legdtUI"A cu celf' doul\ denumiri ale rlulul Bistriţa au fost reluate şi acceptate. C'll unele rectUicArl. de 'N DrAganu (Toponomle şi Istorie, p, 138-141; RomdnU . .,, p. 459-481) şi de E. Petrovlcl (LA populaUon de la Trans:y,vanle au Xl-e slf}cle, ex1rns dut .,Revue de Transylvanle", tom. X, Bucureşti, 1944, p. 29).

23. AlA.turl de alţi istorici, 1. Lupaş irnpArtAşeşte aceeaşi opinie: .,DacA la şe:; poporul autohton a fost expus unor Influenţe str.ll.lne, adeseori pA!!:ubiloarc, la munte a rAmas scutit de ele, fiindcA neamurile nAvAUloare ca şl elemen­tele de colonizare Urz.Je au slmţl.t totdeauna o teamA expllcabUA. In pragul cedrilor. Astfel a. rAmas muntele In stApinirea aproape exclusivA a poporu­lui romAn, care s-a simţit alei ca la el acasd, cunoscindu-i, dln virsta. coptla­rlel, poteclle, pe co.re le-a cuprins In clntecele so.le, pAlrunzlndu-1 tainele ŞI lnvAtfnd dln propria sa experienţA sA-I preţulascA binefacerile" (ReaUUI!I Is­torice fn voevodatul Transilvaniei din sec. xu-xvr, extras din .,Anuarul tn­stltutulul de Istorie no.ţlonală", Cluj, voi. VII, (1936-19:18), Bucureşti, 1931L p, 5-6.

2t. VczL N. Drll.ganu. Romanii .... p. 459,

190

www.cimec.ro

nou, de ongme maghiară : Sebiş (-"mag. sebes . . repede") il traduce pe cel mai vechi, de provenienţă slavă.2·' Rezerva for­mulată de E. Janitsek faţă de o astfel de interpretare, atunci cind afirmă că . . numele Bistra putea fi dat de ucrainenii aşe­zaU în împrejurime, mai ales în Ruştlor, dar nu este exclus că el reprezintă un strat slav mai vechi",26 ni se pare neîn­t<>meiată. Ucrainenii din Ruştior (în prezent complet asimi­lati de populaţia românească) nu puteau să dea num<' pîrîu­lui în discutie în partea lui dinspre izvor, pentru că satul lor se află în aval faţă de localitatea Sebiş. Avînd în ved<>rc că populaţia ruleană a ajuns aici probabil după venirea ungu­rilor, ar insemna că ea ar fi tradus termenul maghiar. Dar pentru aceasta era nevoie ca în zona respectivă să se afle o populaţie maghiară numeroasă, cu care noii veniti să con­vieţuiască şi de la care să afle sensul term0nului ce urma să fie tradus, pentru că apelativul maghiar sebes nu a pătruns în română. Cum însă o astfel de populaţie maghiară se pare < ă nu a existat nici în Sebiş, nici in satele VC'cine, e greu de admis că lucrurile s-ar li întîmplat altfel decît am arătat noi.

Prezenta p<'cenegilor, datorită cărora prin secolele X­XI .,dominaţia maghiară în Transilvania la răsărit de Porţile Mureşului şi Piatra Craiului a fost în mare măsură anihila­tă"'.'' e amintită de vechiul nume al satului Viişoara, de lîn­�Jă Bistriţa : Beşeneu (-"magh. Besenyă), sinonim cu Peceneo­go.28 Dar numele de origine maghiară e at<'stat în <locumente abia din 1432, în primele acte (cele din 1 332) localitatea fiind denumită V illa Paganika,20 cC'ea ce confirmă şi mai convin­gător ipoteza exprima1ă mai sus. Nume!<• german al acestui sat, (acum integrat în oraşul Bistriţa), Heidendor/, păstrează pînă azi prima sa denumirC'.

Numele satului BirJa (corn. Mărişelu), atestat documentar din anul 1 3 1 9 (Barla),'" ar putea să vorbească, de asemenea, despre existenta unei populaţii pecenego-cumane chiar pe \'al<·a superioară a Şieului, dacă admitem <'tîmologia propu-

:!5. o situaţie asemănătoare a fost semnalată de E Petrovicl in sudul Transll­\·anlel : .. La rlvlt:rc de Sebes ( (hong, sebes .. repede"') dans le district d'Aiba a eu! nommee par les Hongrol!l ă l'alde d'un nom qul tradult le slavc Blstrn. qul est d'nllleurs le nom d'un afluent du Sebeş. Le cours supCrleur de cette revl�re s'appelle FrumoasB. Commc dans le cas de Şleu - Bistriţa - Repedele lll aussl les hydronymes Sebeş - Blstrn - FrumoasB montrent l"'Omment les Roumalns ont Cte chasses par les Slaves dans les montaf(neus. C"es dernlers t'•tanl ă. teur tour supplantCs dans la plalne par les Hongrols" (lucr. cit., p. 29).

26. E. Janltsek, Toponom!a vdH superioare a rhtlul Şieu, in Studii şi materiale rle ono7J14s!lcd, 1989, p. 132.

:!7. Şt. Pascu, op. clt., p, 87. :!:.l. 1. Iordan. Toponoml.a. rom4neascd. (Buc-ureşti i . Edaturu Academiei R.S.R.,

196:1, p. 279. 29. Din. seria c .. Transilvania, III ( l :m - 1340). p. t:J5. 147. JO. DIR, Seria C .. Ta·ansllvanla, 1 (1301-1J20), p, 312. 420.

197

www.cimec.ro

să de A. Philippide." Dar chiar dacă nu acceptăm explicaţia învăţatului ieşean, şi admitem că BirJa ar fi de origine sla­vă, cum sus�in 1. Bogdan32 şi G. Wcigand,:l:l sau, mai convin­gător, românească, după opinia lui N. Drăganu" şi Gr. Ru­su,35 totuşi nu se poate contesta vechimea acestui nume de sat, alături de care stau şi numeroase alte toponime cH'ate de români ori preluate de la slavi, existente în zona la care ne referim.

Aşadar, la venirea lor î n Transilvania, ungurii au �Jăsit o populaţie autohtonă numeroasă, mult mai numeroasă decît înşişi cuceritorii. alcăluHă din români. Forma de or�Janizare cea mai răspîndită era obştea sătească, în frunt<'a căreia se afla un j ude, un jupan, un cncaz sau un voievod. Acest sis­tem de organizare po1itico-adiministrativ s-a menUnut in Transilvania foarte multă vreme, deoarece chiar şi în secolul al XVII-lea mai sint pomeniti în documente juzi şi voiC'vozi care conduceau astfel d<' obşti.'" După cum arăta 1. Lupaş, ,.nici penetraţia succesivă a reprezentanHlor regatului Un4Jar (sec. XI-XII) în regiunile Transilvaniei nu au putut d<'sfi in­ţa organizaţia aceasta adîncă înrădăcinat::l în obiceiul pămîn­tului. Dimpotrivă, atît drepturile judecătoreşti. cît şi cele· ad­ministrative şi militare ale cnezilor români au fost adeseori recunoscute şi confirmate din partea regilor unguri, bucu­roşi să profite de autoritatea locala a acestor şefi rurali. uti­lizîndu-i ca instrumente în planurile lor de pcnetrali<' şi stă­pînire transilvană ".:17

Alături de obşli, se ştie ca au existat, la inceputul evului mediu, în Transilvania şi forma�iuni politica-administrative mai dezvoltate, cum sînt cnezatele, voicvodatel<> şi numeroa­sele .. ţări'', .,adică uniunile de obşti de pe v::lilc rîurilor sau din depresiunile naturale, care împodobesc Transilvania de-a lungul şi de-a latul : Ţara Bîrsei. Ţara Făgăraşului, Ţara Ha­ţegului, Ţara Severinului, Ţara Oaşului, Ţara Maramureşu­lui, Ţara Năsaudului" e tc.". Chiar dacă Ţara Năsăudului e mai rar pomenită în documente, fiind deci mai puţin cuno�­cută decit alte .,ţări" (ex. Ţara Haţegului. Ţara Bîrs<'i. Ţara

:n. A. Phlllppide. Originea romdnUor, II, Iaşi. 1927, p. 367. 32. Vezi 1. Bogdan. DipLoma blrL4dean4 din H34, p. 105-106. 33. vezi G. Welgo.nd. Ursprung deT sadkarpathlschen Fstusnamen In RltmO:n/en,

XXVI-XXIX .Jahresbericht, p. 88, apud A. Phlllpplde, Orlylnea romdnUor, Il, p. 388.

34. Vezi N. DrAganu. Romdn/1 ... , p. S33, nota 2. 35. Vezi Gr. Rusu, Nume de locuri din nord-estul TransllLIOnlel, l.n Studii şi ma­

tertate de onomasUcd, 1969. p. 169. 36. Cf. Al. Meteş, ContrltluţH noud privitoare la volevo.z:U romdnt dtn Ardeal şt

pdrţile ungureştl tn veacul al XVl-XVIll-let�, Cluj. 1922, p. 10. Intr-un docu­ment din 1642 e pomenit ca martor, alAturi de alţi tArani de pe valea Şieulul. şi Urit Ban. volevodul romAn din Budac, azi Budacu de Sus. sat vecin cu Ardanul (vezi Vere9s Andrei. Documente privitoare l4 /sorla Ardealu!uJ, 1\:'tll­doveJ fi Tdrll Romdne11tl, \'Ol. X. Bucureşti. p. 110).

37. 1. Lupaş. op. cJt., p. 12.

38. Şt. Paseu. op. cU., p. 91. Pentru intreaga problemâ a rormauunllor pre!.ta­tole din Transllvanla In sec. IX-XI, vezi ld .. lbld, p. 24-88.

WB www.cimec.ro

Maramureşului etc.), existenta ei atcstă convingător prezPn­ta unei populaţii româneşti pe un teritoriu intins din nord­estul Transilvaniei. în care se includeu aşezările situate pc valea Someşului Mare, de la Năsăud la Rodna."" Tocmai nu­mărul mare al românilor din acest ţinut a determinat, mai tirziu, administraţia maghiară să numească Districtul Năsă­udului şi Districtus Valahicus sau Val!is Valahalis.'"

Salcie de pe văile rîurilor Şieu ş i Bistrila probabil că nu intrau în perimetrul Ţării Năsăudului. dar se aflau în imedia­ta ci vecină tate, iar românii de aici s-au găsit într-un con­tact permanent cu VC'cinii lor de pe Someşul Mare, la care au căutat, ci<• multe ori, sprij in şi adăpost i n secolele de convi<•­�uire nu întotdeauna armonioasă cu populatia germană colo­nizată aici . . i n jurul anului 1 200. cam i n timpul strămu tării secuilor, pentru a avea asigurată paza dinspre Moldova, în continuan_•a celei îndeplinite de secui".-11 Totodată, românii din această regiune au întreţinut relatii strînse cu populatia românească ele peste munti. Moldova fiind un loc de refugiu preferat de cei care nu mai puteau răbda povara asupririi sociale şi na�ionalc, tot aşa cum de multe ori băjenarii mol­doveni treceau în Transilvania pentru a se sah,·a din calea pustiitoarelor năvăliri tătare sau turceşti. Aşadar, . . r<•vărsări­le de populatie, mai ales din regiunii<' măr�Jinaşe ale Transil­vaniei. au făcut ca cele două versanle aiP Carpa�ilor să fie nu numai teritorii de concentrare dPmografică româneasdi -şi C'ste important dP constatat că formarea statC' Ior române)li a pornit tocmai de ari -, d şi regiunii(' care au mPn�inut �i simbolizat tol timpul unitatea românC'scă din ceh• lrei �ări : Transilvania. Ţara Româneasc-ă şi Moldova. Regalitatea ma­ghiară s-a văzut obligat� să recunoască an•ast� uni tate �i să fie de acord - cind raporturile ei cu domnii Ţării Românf'şli si Moldovei erau bune - cu extinderea autori tăţE acestora şi în tinuturilf' din Transilvania, în care, din cauza VC'dnătă­(ii cu Ţara Românească şi Moldova, puteau li impuse mai greu rînduielile statului maghiar." De fapt, . . într<'aga aşa­numită cucerire a Ardealului de către maghiari SC' reducf' la ocuparea minelor şi la clădirea cctătilor B::ilgrad, Turda, Cluj, Dej şi Deva, restul teritoriului şi mai ales granita dinspr<' răsărit se pi<'rdea in păduri ncstrăbătute. Colonizarea saşilor în această provinci<' e o puternică dovadă a incapacit8�ii

39. 1. Marţian. Ţara Ndsdudulul, In .. Arhiva someşanA··, 1929, nr. 10, p. 31--40. 40. Vezi VIrgil Şolropa, Districtul Ndsdudulul, in .. Arhiva SomeşanA·. 1924, nr. 1 . p. 5. 41. Şl. Pascu , op. cit., p. 120. Pentru Istoria relaţiilor şi conflictelor dintrE' ro­

mAni şi colonlşlll saşi. vezi Virgil Şotropa. Soarta romdnl!or din satele sdseşU. In .. Arhiva someşanA", 1936, nr. IEI. p. 275-345.

42. Şt. ŞtetAneşscu. Mlşcdrl demografice fn ţ4rlle rom4ne pin4 in secolul al XVIJ-Iea şi rolul lor ln tm.Uatea poporului rom4n, tn Unitate şi continuitate In tstorla poporului roman, Bucureşti, Editura Academiei R.S. Romftnla, 1968, p. 191-192.

199

www.cimec.ro

unei stăpîniri regale ungureşti peste întreg pămîntul Tran­sih-anici " .

43

Teritoriile cucerite de regii unguri în Transilvania deve­neau proprietatea coroanei maghiare, "fundus regius " , şi pu­teau fi dăruite numai de suveranii maghiari unor famHii de nobîlî sau mănăstirîlor, abatiilor, episcopiilor etc. Cu prîlejul acestor donatii erau pomenite în documente şi numele aşe­zărilor româneşti sau alte toponime şi hidronime din regiu­nîle dăruite." Intr-un astfel de act de danie, redactat în can­celaria regelui Carol Robert de Anjou, la 13 mai 1 3 19, sînt atestate documentar pentru prima dată numele a şapte sate de pe valea superioară a Şieului : Bir/a (notat Bar/a), Ardan (notat lordanla/va), Lunea (sub denumirea Greseph), Sebiş (notat Sebus), Milgure/e (sub denumirea Ser/eng), Şoimuş (notat So/mus), Şieu/ Mare (notat Nogsojou), care, alături de alte cinci localîtăţi din jurul Bistrilei şi unsprezece din jud. Mureş, erau restituite magistrului Simion, fiul lui Mihaîl, co­mite d<' Şemlacul Mare şi de Caraş.'5 Două luni mai tîrziu, la 28 iulie 1 3 1 9, aceleaşi sate, despre care se spune di aparţinu­seră răzvrătitului Andrei, fiul lui Ipoch, sint dăruite magis­trului Toma, comite de Sirmiu, de Bec şi de Arad.'"

In acelaşi an sînt atestate pentru prima dată într-un acl oficial, emis la Alba Iulia în 14 decembrie 1 31 9, alte trei sale dP pe valea superioară a Şieului : Şieuţ (notat Sajo), Monor şi G/edin (notat Ge/edun), precum şi localitatt'a dispărută Roosk (vezi supra)."

Dar cea mai veche mentiune documentară o avem despre satul Mllrişe/u (ung. Nagy/a/u), pomenit într-un document din 1 243, sub denumirea Nogy/a/u." In actele din secolul al XIV-lea, aceeaşi localitate este numită VUia Magna.'• Se pa­rc că Mărişe/u, ca de altfel şi Sînlioana (localitate amintită pentru prima dală in anul 1332, într-o listă de socoteli a Ar­hidiaconului de Dăbîca),'" a fost locuit un timp şi de o popu­latie săsească. Prin 1602, saşii dispar însă din Mărişclu, iar prin 1 646 devine şi Sinitoana, în întregim<', sat românesc:;'

Şt. Manclulea., Aşezllrile româneşti tlin Ungaria şl Transilvania fn secolele XIV-XV, Blaj. 1941. p. 24: vezi şi N. Iorga, Istoria romdnUor, voi. III, p. 15.

44. Aşa se expllcil. de ce apar In documente relativ tinlu (sec. XIII-XIV) nu­mele majorlll't�ll satelor româneşti din Transilvania . .. Dar chiar şi atunci cind coroana hărăzea euiva astfel de moşii inllnse, actele de clanle nu amintesc - pinA tirziu in veacul XV - decit acele localllAţl cari de obicei mArglneau in punctele extreme domenlile dArulteu. (Şt. Manciulea. op. clt., 1941. p. 6).

45. DIR, Seria c . . Transilvania. 1 (1301-1320), p. :112 (textul latin la p. 4�1--418). 46. DIR. Seria C . . Transllvnnla. (1301-1320) . p. 324-325) . 47. DIR . . Seria C . . Transilvania. l (130t-1J20). p. 333. 4�. F. Zimmet·mann. C. Werner. Urkundenbuch zur Gesch lchte der Deutschcn In

SiebenbU.rgen. voi . 1 (1191-IJ24), p. 11 . �!1. Vezi DIR. Seria c .. Trnnsllvanln. III (1331-1:140) . p. 136, 162. ;,o. DIR. Seria c . . Transilvania. III (1331-1340). p. 140. 5\. Vezi Vasile Blchlgean. Din trecutul comurlelor Nuş/aldtt (Mdrlşe/U} şi Slnti­

oura, in .. Arhiva someşanil:', 1927, m·. 7. o. Rl.

:wo www.cimec.ro

Singura localitate din această regiune căreia nu i se poa­te stabili cu precizie data primei atestări documC'nlarc <•sle Ruştiorul. După 1. Nistor şi C. Suciu, cea dintîi menţiune scri­să despre acest sat datează din anul 1 228.-;' Ni se parc insă foarte greu de admis d localitatea Ruscia, pomenită in acest <locument,53 este tot una cu Ruschcsorj , mentionat pentru prima dată cu acest nume abia in anul 1 733." Pînă la acea <lată salut nu mai apare decît într-un document din veacul al XVII-lea, dar cu alt nume. Trimiterea pe care o face C. Sudu la un document din 1 3 1 9 pare a fi inexactă, deoarece acolo este menţionată doar localitatea Sebus (azi Sebiş), identificată, inexplicabil, de autor cu satul Ruştior.55 Dar i n aceeaşi lucrare, C. Suciu trimite l a acelaşi document pentru acelaşi nume, Sebus, pe care il identifică însă cu actualul sat Sebi.5.�1 Credem că l a fel stau lucrurile şi cu numek• topic Sebes, atestat intr-un document din 1587-1589, citat, de ase­menea, in DILT. E. Janitsek afirmă că ,.din secolul al XV-lea satele Sebiş şi Ruştior sint amintite împreună sub denumiri­''' oficiale maghiare : Felso-Sebes, adică Sebişul de Sus pen­tru Sebiş şi Also-Sebes, adică Sebişul de Jos pentru Ruş­tior" ,:-,; dar nu indică sursa documentară. Intr-un act din 1 642;;8 amintit i n DILT numai pentru Sebiş, este men\ionat <·a martor iobagul Ion Cioca (Csoka Janos) din Sebcşul de Jos (Alsd Scbesen), ceea ce îns<•amnă că la area dată <•xista deja satul Ruştior.

Cu toate că primele atestări documentare ale a>ezărilor din zona cercetată de noi sint relativ tirzii (secolele Xlll­XIV), nu ne îndoim că vechimea lor este mult mai mare, iar cei care le-au populat au fost, din timpuri străvec-hi, ro­mânii. ln favoarea acestei ipoteze pledează atît vcstigiile ar­lwologice şi toponimele aminti tC' mai sus, cît şi mentiunilc documentare din secolele Xll l-XVIII, cărora li se adaugă situa[ia existentă azi : din cele 13 sate la care ne referim aici. I l sint locuite, in exclusivitate, de români, iar in Şiuţ trăiesc. alături de 1016 români, patru maghiari şi un german. Doar in Sieu există o popula\ie maghiară ceva mai numeroasă.

După consolidarea stăpînirii maghiare în răsăritul Tran­'ih·anici, o parte din satele aflate la graniţa <"U Moldova şi-au păstrat autonomia şi organizarea mai veche, întrucît locui­torii lor, alături de saşii colonizaU aici, îndeplineau, încă din

52. ;;�?·�.\�������- ��;g�:�� şt ruteni/ i n Bu5Dvlna, Bucureşti. 1915. p. 7 : DILT,

5:1. UlR. Serla C .. "fransllvo.nla. 1 (1075-1250). p. 2:14. 54. Vczl Conscrlpţla Kleln, 113:1. 5:'1. DILT, Il. p. 91. 56. DILT. II. p. 1 1 1 . 57. E. Jonlstsek. tucr. cit., p . 114, nola 16. 511. Vercss A •. Doc .• X. p. 111. 59. Vezl Şt. Manclulca. luc. cU .• 1941. p. 171-172: V. Motogna , Arlrcole şi doctl­

mente. CluJ, 1923. p. 32.

201 www.cimec.ro

sec� lui al XII-lea, functia de grăniccri.60 Prin secolul al X V­lea şi aceste sate îşi pierd rolul militar, fiind supuse unui rc·­gim iobă�Jesc de către saşii din cetatea Bistritei.01 Abia în a doua j umătate a veacului al XYill-lea, cind se reor(]anizează regimentelc grănicercşti din Transilvania, 21 de sak, din Va­lea Rodnei, 5 de pc valea Şicului şi două de pc Mureş rede­vin �aţe grănicereşti. făcînd parte din Regimentul 2 român grăniceresc, cu sediul la Năsăud. In 1 762, cu prilejul celei dintîi încC'rcări de reorganizare a regimentelor grănicer<'şti, au fost incluse întn� satele ce urmau să apere granita nord­estică a Transilvaniei numai două localităţi de pc valea Şi<'­ului : M�rişelu şi Sîntioana. In 1 764, cînd reînfiintarea rcgi­mentului grăniceresc năsăudean izbuteşte, între satel<> ��răni­cereşti mai sint incluse Monorul, Şieuţul şi Gledinul.n'

Deşi aveau de înfruntat primejdii mari şi erau siliti să se supună unui regim militar rigid şi foarte aspru, românii au acceptat conditia de grăniceri. pentru că astfel scăpau de io­băgie şi. implicit, de multe dintre nedreptătile pricinuite fie de stăpînii feudali, fie de administratia săsească din Bistrita. Devenind sate libere, supuse numai coroanC'i imperial(', a�e­zărilc grănicer<-'şti au cunoscut o perioadă de prosperitate fa­lă de celelalte localităti de p<' valea superioară a Şieului. ră­mase cu statut iobă(]esc pînă la mijlocul veacului al XIX-lea.

Grăniccrii din tinutul Năsăudului au avut un rol esPntiat în organizarea luptei românilor de aici pC'ntru drepturi na­ţionale şi sociale, au contribuit la redeştPptarea conştiinl<'i naţionale şi au m ilitat pentru unitatea poporului român. Aceasta a fost, de fapt, principala cauză care, după înăbuşi­rea revoluţiei de la 1 848, a determinat administratia de la Viena să dispună, la 22 ianuarie 1 8 5 1 , desfiintarea re�Jimen­telor grănicercşti din Transilvania.'13

Dubla oprimare, naţională şi socială, la car<' a fost supusa populaţia românească din nordul Ardealului de-a lungul 'u­telor de ani0� a intretinut o permanPntă atmosferă ciP tensiu-

60. Şt. Manclulcn. tucr. ctt., 1941. p. 175; vezi şi Carol Gllllner. Reglmcntcle grdnt­cereştl din Transl!uanla 1164-1851, (Bucureşti) . Editura militarA. 10"13. p. 10.

61. V. Şotropa, Regimentul gr4ntceresc n4sdudean, In .. Arhiva somcşanA". 1925. nr. 2. p. 3-6: C. Gllllner, Lucr. cU., p. 34-48. In ultima luct·are citat� s-au strecurat două greşell: In loc de Gledu trebuia notat Glcdln, iar In loc de Şleu. Şleuf.

62. Pentru numeroasele şi curajoasele acţiunJ lntreprlnse de Regimentul 2 grA­nlceresc de-a lungul o nauA decenii pentru apArarea şi ellbel"arE"!I. na�lunll romAne din Transilvania, vezi documentata expunere fAcutA de C. GtHiner, lucr. ctt., p. 113-164.

63. Starea economicA şi socialA a romAnilor de alei s-a lnrAutAUl consldcrablt dupA anul 1475, an In care Matei Corvin a decretat Incorporare& VAII Rodnei la oraşul Bistriţa, cu gindul de a IntAri puterea militarA a cetAţll. Cu timpul InsA, administraţia oraşului i-a supus şi pe someşenl la biruri şi obligaţii asemAnAtoare cu cele pe care le suportau romAnii din satele sAseşU, aducin­du-1 astfel la stat·ea de IobAgie (vez..l V. Şotropa. Revllta d/�;trlctulu/ n4sdu· dean (1755-1762) , in .. Arhiva someşanA�. 193"1, nr. 22. p. 1-17"1 : .,A rhiva so­meşanA", 1938, nr. 23, o. 261-444).

64. V. Şotropa. lucr. cit., .. Arhiva someşanA". 1938, nr. 24. p. 79: T. Tanco. MPr­ttrtul lut Tdnase Todoran, in Vlrtus Romana Redluii.IIG, Blstrila. 1873, p. 182-183.

202 www.cimec.ro

nt' şi a �Jencrat numeroase răsmeriţc şi răscoale împotriva cîrmuitorilor străini, care au cunoscut forme acutC' pe la mij­locul veacului al XVlll-lea, culminînd cu r�volta regimPntu­lui w�nicer�sc din 1 763. Dup� înfrînger�a r�scoalei. condu­cătorul ci, Tănase Todoran din Bichigiu, a fost tras pC' roată, iar trei dintr� ceilalti 15 conduc�tori au fost executaţi prin Gpînzurătoarc.0'1 Dar sacrificiul lor n-a fost zadarnic, pentru că revendicarPa supremă pentru care s-au jPrtfit - elib<'ra­rea din iob�gi<' - a fost împlinit� pentru toti românii din sa­tde gr�nkNeşti.

Forma d(� protest cea mai veche şi freC"vcnt aplirată de iobagii transilvăneni împotriva asupririi feudale şi nationale Na ins� băjenia spre Moldova. Fuga peste munti. determina­tilj,, în es�nţ�, .,de efortul regalităţii maghiare de a extinde formde feudale, de a desfiinţa autonomiile provinciale, d� a obliga, prin mijloace silnice, pe români s� îmbr�ţiş0zc rdi­gia catolică" ,00 a fost practicată sute de ani mai ales de ioba­gii aflaţi la graniţa estic� a Transilvaniei. In secolele al XVII­lea şi al XVIII-lea, şuvoiul emigrantilor sporeşte ca urmare a reprim�rii mişc�rilor ţ�r�neşti din timpul lui Mihai VitPa­zul,07 şi mai ales dup� r�swala din 1 763, cind au tr0cut i n Moldova aproape 2 4 000 de familii. intre car� foarle multe d e p e valea superioară a Şicului.08

ln veacurile următoare, cmigrările i n masă din Transilva­nia spre Moldova sînt rare, mai cu seamă după abolirea io­b�gid. Exist� totuşi informaţii privitoare la treccr�a pcstP munti a unui grup de 32 fami lii din M�rişclu în timpul foa­metei din 1 87 1 .09

Oricît de masive ar fi fost acestP emigratii. rarPori s-a intimplat ca vreun sat românesc din Ardeal să se depopulc­ze complet. De multe ori însă, băjenarii rcvencau în �inutul natal. Aceasta dovedeşte c� elementul etnic românesc din Ard�al a fost intotdeauna foarte puternic şi profund legat de p�mîntul pc care s-a n�scut. Aşa se explic� şi faptul ca . . Transilvania, care prin poziUa geografic� şi dezvoltarea is­toric�. era menit� s� fie nucleul statului românesc, neputînd elin cauza împrejurărilor istorice intervenite după secolul al Xl-lea s� fie centru polarizator de viat� politic� românească,

65. Şt. ŞlefAnescu, lucr. cit .. p . 197. 86. Şt. StefAnescu, lucr. cll., p . 204. 67. Ion 1. Nlstor, Bejenarf ardeleni In Bucovlna, în .. Codrul Cosmlnuiul", 11·-llt

1925-1926) , Cernăuţi. 1827. p. 4"; ve1.i şi N. Iorga. Acte şi fragmen!c!. II, p. 180 ş.u. Probabil cA atunCi s-au stabilit in Hreazu (Tăt!l.ruşl) (jud. IBŞL) ŞI numeroase familii de ardeleni venl\1 din FriJ (azi Lunea) şi Gledln (ve7.l V. Ttlra, Ortgtnea numelut toplc FRIJ. in "Limba romAnA-. XIX (1970), nr. 1. p. 52. nota 11).

68. Din trecutul comune! Nuş(all:lu (M4r/şelu). in .,Arhiva someşanA", 1936. nr. 18, p. 486.

69. Şt. Ştefănescu, lucr-. cft., p. 200.

203

www.cimec.ro

a propulsat energii umane la sud şi la est de Carpati , a gra­bit realizarea aci a două state româneşti şi a menţinut trea­ză ideea unităţii etnice româneşti" .10

Migraţii de populaţie româneasca s-au întîmplat şi invers, dinspre Moldova spre Transilvania, dar intr-o proportie mult mai redusa. In vremea cînd relaţiile dintre cele doua ţllri erau bune, şi mai ales în epoca lui Ştefan cel Mare şi a ur­maşilor sAi direcţi : Bogdan, Ştefllni\.1 şi Petru Rareş, cînd au­toritatea moldoveană S·a întins şi asupra Bistrilei, drumurile moldovenilor înspre Ardeal au fost destul de frecvente. Apoi, Bistrita era şi loc de popas pentru solii Apusului trimişi spre Moldova, era oraşul transilvAnean cu care Moldova intreti­nea cele mai strînse relaţii comerciale şi a fost nu o da.tă adăpost p<>ntru boierii pribegi in vremile de cumpănă ale Moldovei. Tocmai de aceea .. o bună parte din istoria Bistri­\ei e şi istoria noastră - spunea N. Iorga -, ş i puţine Archi­ve cuprind mai multă viaţă vie, colorata, zilnică românească derît an:hivele bistriţene" .n

Relaţiile permanente şi istoria, in multe privinţe, comună a românilor de pe cele două versante ale Carpatilor Orien­tali au lăsat urme şi asupra graiului vorbit pe valea superioa­ră a Şieului, fără să-i anuleze însă originalitatea şi structura specifică, dobindite prin indelungata evoluţie a vorbirii ro­mânilor din nord-estul Transilvaniei, aflaţi aici tncă din Vr<'­mea de inceput a limbii şi poporului nostru.

70. N. Iorga, Documente romUncşU dul arhiz:ele Distrlţei (Scrisori domneşti ŞI scrisori private). 1-11, Bucureşti, 1899-1900. p. H. 71. N. Ion�a. Documente romdneştl din a•·hrvele Bl.�trlfei (Scr/son domneşti ŞI �·crisorL private), 1-ll, Bucureşti, 189!1-1900. p. Il.

20-1

www.cimec.ro

Contri bu ţii la cun oa �t 9r ea ţ 9sături /or f o/os lt 9 In organi zar ea int er loru lui In su hzon a Năsăud

NICOLETA ŞTEFANESCU

Ţesăturile din subzona Niisiiud1 prin diversitatea şi orna­mentica lor ocupă un loc aparte în cadrul artei populare.

Industria casnicii a fost perlec[ionatii de-a lungul anilor în sfera limitată a gospodăriei. Se producea numai atît cit era necesar familiei, din materialele .şi cu uneltele lucrate în gospodărie. Aceste materiale necesare confec\ionării ţesătu­rilor au în general ca provenientă culturile de cînepă şi in care existau la fiecare familie. Datorită regiunii mai muntoa­se, creşlerea oilor a fost, după agricultură, una din ocupatiile de baza ale locuitorilor acestei subzone, fapt care a făcul ca lîna sii devină materie primă de bază.

Din punct de vedere al întrebuintiirii tor, tesiilurile se impart in 3 grupe principale :

- ţesături pentru uz gospodăresc : -- ţesături pentru organizarea interiorului : - · ţesături foloc;ite la ocazii (ceremonii şi obiceiuri2. Toate ţesăturile pentru organizarea in teriorului, confec­

tionate fie pentru nevoi practice, fie pentru decorul casei. sînt produsul muncii migăloase a femeilor care începînd de la vîrsta de 15 ani se iniţiază, cunosc şi stăpînesc bine' prc•­lucrarea şi vopsirea materialelor precum şi diversele lehnici de lucru.

1. Nicolae Dunăre, Judeţul Baslri\8-NllsAud: incadrarc şi zonarc ctnogralacă, în File de Istorie, Muzeul de lstorte Blslr.lţ.a. 1971. Conform lucrArii citate �ub­zona NAsAudulul cuprinde următoarele comune (cu sal!!le aparţlnAtoar.{' lor) : RebrLşoara, Rebra, Parva. Coşbuc. Telclu. Romull. Salva. zagra. NLmlg<>a.

2. Arta populară romAneascO.. Ed. AcademLci. nuc . . 1969, pag. :!27.

203

www.cimec.ro

O prim� grupă din cadrul tesălurilor de interior o con­stituie ţesăturile din cînepă, in şi bumbac care cuprinde : cîn­Cjeau�le3, rudarele', feţele de masă, feţele de pernă, lepedec­fe pentru pal, lepedeele pentru rudă.

Din grupa a doua fac parte ţesăturile din lin� ca : da­sagi, procute6, ţolurF, covoare, cuverturi.

Cingeauăle - ţesute în două sau patru iţe sînt aşezate la vedere pe cuie după blide, bocauă sau icoane. La cele mai vechi cîmpul ornamental este roşu, uneori negru, brăzdat de benzi, de diferile mărimi, cu motive vegelale. Din aceste mo­tive, mai frecvente sînt : . ,turliţele" (flori rotunde de diferite mărim i ) , trifoiul, frunze de vie, frunze de stejar şi ghindă, copaci. Deseori, ca notă specifică a acestei subzone, întîlnim motivele vegetale asociate cu cele avimorfe sub formă de pă­sări statice (cuci, păuni, porumbei) . Fig. 1, 2.

Caracteristice cingeauălor din subzonă sînt şi urupturi­le" şi .,îngenările" realizate prin tehnica alesului ,.în degetP" obtinindu-se motive diverse, in care culorile sînt perfect se­parate prin spaţii mici libere. Decorarea lor se face în răz­boiul de ţesut prin ales .,în degete", .,cu drodul"8 sau . . cor­denciul". Fig. 3.

Cingeauăle se termină la ambele capete cu cîte o , .cipcă" lat�. lucrată des, în majoritate colţată.

Remarcăm la aceste cingeauă un simţ deosebit al potri· virii culorilor care se scot în evidenţă în mod pl!cut, una pe alta. Culorile predominante sînt roşu, negru, ocru, alb.

a b c

Fig. l (a-h) - . detalii de cingeauă cu motiv flora/; (c) - detoliu de c'in;,eu <.u ,,Itlpturi" şi .,lngenă1i". Colectia ,.Muzeul Ndsdudca/1".

3. cingeu-ştergar. 4. rudar=cingeu de �udă 5. Jepedeu=-cearceaf. G. procuţ=covor din doi laţi cu cimp ornamental ncunitar. 7. ţol-ţesăturA de UnA groasA folositA pentru Invelit şl a<.•opcrlt patul. 6. drod-vergea metallcd.

20G www.cimec.ro

a b

fig. 2 (u) -- cir:geu cu motiv IJoral şi porum/Jei (b) - cingeu cu păuni şi cuc. Colecţia ,,Muzeul Năsăurlean".

Fig. 3. Detalii de cingeawl alese cu drodul.

Fig. 4 . ( a )

- rudar cu vergi ş i aţă rdsucild.

Tn general molive­le de pe cingeauă sînt fiziomorfe reprezentînd natura înconjurătoare.

Mai nou, motivul ales este înlocuit cu cel cusut iar culorile sint mai variate şi mai vii, uneori fiind chiar stridente.

Rudarele scurte şi mai late decît cingea­uăle obişnuite, au cea mai mare parte dece­rată. Cîmpul ornamen­tal numai roşu ( obti­nut în majoritatea ca­zurilor prin coloranţi

207

www.cimec.ro

vegetali) este brăzda! de vergi simple bătute în "zvinţi" sau de rinduri cu rupturi şi înge­nări. Fig. 4.

Rudarele sînt specifice nu­mai unor comune cu satele a­parţinătoare din subzonă ca Salva şi intr-o mai mică măsu­ră Nimigea. Ele au funcţie strict decorativă9•

Feţele de masă - sînt te­sute de obicei în patru iţe. Compusă din doi la\i (în une­le cazuri trei laţi), uniţi la mij­loc cu o cipcă sau cu cheiţă, faţa de masă este ornamenta­tă fie numai la capete, fie pe toată SU/prafaţa cu benzi cu f���n�,}��i �c;�;

�0�0��cti�u;,!...,��:

motive vegetale alese în răz- zeul Ndsdudcan". boiul de ţesut. La capete, sau de jurîmprejur, este mărginită de cipcă sau ciucuri înodati care întregesc unitatea ornamentală.

Pe Valea Rebrei şi în Năsăud au fost răspîndite fetele de masă ţesute din lină, la extremităţi cu o bandă îngustă ctt alesătură "în degete", alături de cele din pănură neagra pc care s-au cusut motive vegetale (flori şi frunze) cu lină.

Feţele de pernă - şi-au transformat în timp functia practică într-una exclusiv decorativă, fiind destinate gătirii patului. Sînt ţesute în două sau patru iţe din cînepă ameste­cată cu bumbac sau numai din bumbac. La unul din capete sînt ornamentale prin alesătură ,.în degete" sau cu "drodul". Motivele ornamentale sint in general asemănătoare cu cele de pe cinegeauă. Plasarea lor in cadrul patului nu este ace­i aşi în toate localităţile subzonei. Ele se află la un capăt, sau la ambele capete ale patului (în Valea Rebrei), ori în rin­duri suprapuse ocupînd intreg patul (Zagra).

Feţele de pernă noi sînt lucrate in tehnica de broderie. Lepedeul - ţesut în patru iţe din cînepă, sau cînepă

amestecată cu bumbac, este străbătut la distanţe egale de vergi mohorîte10 obţinute prin vopsirea bătelii cu coajă de nucă verde. De obicei este format d in doi-trei laţi.

9. Despre componenţa rudel şi amenajarea ci vezi N. Ştetănescu şi I. Ntstor. organizarea tntertorulul de casă ţărăneascl't tn Vnlea Rebret, "Arhiva somc­şană", vot. I, 1972, p. 206.

10. mohor1t=nuanţâ de maro deschis.

208 www.cimec.ro

Lepedeul intră şi el în componenţa ,rudei" schîmbîndu-şi funcţia utilitară cu cea decorativă. Acest lepedeu de rudă are toată suprafaţa brăzdală de lîşii late roşii intercalate ae ' ergi înguste dispuse la distanţe egale, iar între ele este o vargă mai lată tot roşie. Fig. 8.

Ţesăturile din lină au fost create din timpurile cele mai in­depărtate ca o necesitate de prim ordin datorită functiei pro­Lectoare pe care o îndeplinesc.

Dăsagll - ţesut� in două He cu urzeala şi băteala din lî­'lii sînt folosiţi pentru acoperirea peretilor din dreptul patu­lui, făcînd parte din ţesăturile de lină confecţionate pentru uz. Cei mai vechi, cu rol funcţional de izolator pentru pere­tele rece, erau ţesuţi .,în table" de aceiaşi mărime alb-negru.

Această ţesătură se mai întîlneşte şi astăzi cu deosebirea că se ţese în patru iţe şi se nevedeşte în modele (.,ponive", .,brad") avînd o cromatică mai vie la . , table" ( roşu-negru , negru-roşu-ocru, negru-roşu-verde-ocru, negru-alb-roşu-por­tocaliu)".

Ţesăturile din lînă folosite pentru acoperirea şi împodo­birea patului sînt : ţoiul, procu �ul iar mai nou cuvertura.

Asociind functia ulilitară cu cea decorativă, patul este­acoperit cu ţoluri care diferă din punct de vedere al dese­nului şi coloritului.

Ţolurlle - sint împodobite variat, cel mai frecvent cu "o vîrcă12 albă şi una neagră"; cu gindaci scoşi în relief sau cu .,tăbliţe" (carouri)'"· Mai nou .,gîndacii" sînt orna\i în cu­lori policrome : roşu, verde. albastru, galben, pe fond ne­qru. In anii din urmă tolurile sint decorate cu motive vegeta­lc (trandafiri. vizdoage) , aceste elemente ornamentale sco­tind mai mult în evidenţă funcţia decorativă a acestor ţoluri. Fig. 5 şi 6.

Sore deosebire de ţolurile pentru vară, cele destinate a fi folosite în anotimpurile reci sînt învîltorate. Fig. 7.

Munca îndelungată depusă pentru realizarea acestor ţo­luri şi mai ales forţa creatoare care a însufleţit şi inspirat această muncă, au făcut ca in decursul anilor unele sate cum sinl : Zagra, Salva, Rebrişoara să se specializeze in confec­tionarea lor.

In unele gospodării patul se acoperă cu procut formal din doi !ati orna\i prin tehnica alesălurilor avînd atît urzeala dt şi băteala din lînă. Cele mai multe, lucru caracteristic subzonei. au fondul negru. Pe Valea Rebrei 5i Sălău\ei sint

11. Informatori Turşan Floarea 78 ani. Zagra, 1975, Ciuta Matroana, 51 ani, Jle· brlşoara. 1975.

12. vlrcA=vrlatA, dungA 13. ţolurlle cu "gtndact" (numiţi la Salva .,şărpauA") sint rAsplndlte pe Valea

zagrel. Iar cele cu .. tilbll�e" se Intilnesc mal des pe Valea Rebrel.

J4 - .,Arhiva Someşand'' 209

www.cimec.ro

a b c

Fig. 5 { a ) -· detaliu de tol învilloral c u "o vJrcă" albă şi una neagră (b) detaliu c!P. te./ decoral cu motiv flora/ cu "trandafiri şi frunze"; ( c ) -dc/(1/iu de tol ne1nv11/oral cu cruci olbe pc fond negru. Colectia "Muzeul

Ndsdudean".

împodobite cu motive florale (ruj ă şi frunză) sau învărgăluri. Pe Valea Zăgrii fondul se păstrează, dar ornamentul î l coD­st i tuie .,pci-;ăţl\lul"14 din care se desprind din loc în Joc in­crîngăluri cu frunză şi ruj ::i .

Procutul invărgal a r e cîmpul ornamenlal format d i n fişii Jale în două sau trei culori care revin succesh· una după al­ta, fiecare din ele fiind încadrate de dungi înguste. In cazul în care procuţul este format dintr-un singur lal. se foloseşte ca părelar în locul dăsagilor.

Fiu. G - Tol lnvillowl c u moliv flora/. .,Co/cc­

... ""'-"�"--'-"'-"" tia .,Muzeul Ndsdudean".

14. pclşA.ţdlul=linie şe1·puitâ, sinusotdv.IA.

210

www.cimec.ro

De cîţiva ani în locul procuţelor şi ţolurHor se confectio­nează pentru acoperirea patului în timpul zilei cuverturi!e .cu o singură faţă, ţesute în patru ite, ornamentate prin teh­nica neveditului. Cuverturile în trei ite se aleg , , în degete" - motiv cu lrandofiri, cu tava, cu Jaleaua, etc.

Covoarele - ţesute dintr-un singur lat, avînd chenar la margine sînt decorate cu motive vegetale. Spre deosebire de procuţe, cîmpul ornamental în aceste covoare apare ca un tol unitar, fiind aranjat pe toată suprafaţa. In subzona Năsă­uduJui nu exista o tradiţie în ceea ce priveşte ţesutul covoa-

Fig. 8 - Lcpcdcu Ue rudd. Colecţia "Muzeul

Ndsăudean".

Fig. 7 - Tol 1nv11/orat cu "şerpauă". Colecţia .,Muzeul Ndsdudean·•.

2 1 1

www.cimec.ro

relor. In ultimii 10-1 5 ani s-a extins confectionarea lor. o influenţă pulernică exercitind-o Valea Birgăului care e spe­cializată in producerea de covoare.

Urzite cu bumbac şi bătut lină sau in ullima vreme me­lană, sînt ,.mai domneşti" folosind in ornamenla�ia lor culori mai blînde : albastru, gri, roşu, ocru, bej, verde.

Toale ţesăturile, atit din lină cil şi cele din cinepă şi din bumbac, inlră în componen\a zestrei pe care trebuie să o ai­bă fiecare [ală. Frumuseţea lor nealterată ne scoale în evi­denţă permanenta acelor miini harnice şi îndemînatice care păstrează şi dezvoltă acele elemente care ale li tu iese baza materială, ornamenlală şi coloristică a artei populare din subzona Năsăudului.

Atit din punct de vedere tehnic cit şi arilstic, studiul lor ne oferă şi o imagine amplă a transformărilor petrecute in viaţa materială şi spirituală a oamenilor de pe aceste melea­guri.

BIRLIOGRAFIE l. G. Stoica. Interiorul locuintei U1rline$1i, Suc. Hl73.

2. N. DunAre, Arlil popular! din Valea Jiului, Ed. Acad('miei. 1003.

3. N. DunAre, Tex li)C' populore românt>şli din Mun�ii Bihorului, 1959.

4. P. Petrescu, P. SLhal, Scoarte româneşli, Buc. 1 !JGG.

5. T. BAnilteanu, Gh. �ocşa, Em. Ionescu, Arta populară in R.P.R .. Port. Ţesllturi. CusAturi, Buc. 195Î.

6. D. Ichim. Ţes.!turi decorative lolosile la interioarele h1cuintelor. Car­pica. Voi. VI. 1973--1974 pp. 219-236.

7. 1. ArmlJ.şescu, Str�ctura decorului la leslliturile de interior din lona Tirnavclor, A.t-·LE.T .. Cluj, 1�73. p. 393--400.

8. * • � Arta popularlli romtlneascli, Ed. Academiei. Buc. 19G9.

9. Vlorlca Pascu, Organizarea intcriorului popular năslliudcnn, A.M.E.T .. Cluj. 1971. p. 107-160.

l l 'l

www.cimec.ro

Ornamen t/ca ar hitectural ă p opular ă f ol o&lt ă In z ona f olcl oric ă Slnge orz -B ăl

TEODOR CAMPAN

Cuib grăniceresc de \'alri:i românească, cu vechi tradiţii si obiceiuri stramo5eşli conservate ca înlr-un imens crater arzător de clrayosle de tară, zona Sîngeorzului este un uni­cat de coleclie elnoarafică şi folclorică, un cimp cu flori sim­bolice care nu figurează în nici o coleclie şi peste care a tre­cut grăbit piciorul cercetătorului specializat. lată de ce am simtit nevoia, de cind am păşit pe acesle meleaguri romd­neşli, să-mi plec urechea la slrigăturile corale ele la nun\i, la bocetele de inmormînlare, să-mi îndrept privi rea ac;upra ya­leriilor ele port şi podoabe, arhitectură populară şi mai ales decora(ia acesteia care ui meşte, nu alît prin valoarea ei ar­Listică cîl mai ale':i prin valoarea ei simbolică.

Concepută ca un transplant instinctiv ele cultură spirilu­o.lă, aceasta este una din căr(ile de vizită a uuslul11i localni­cilor penlru frumos.

Ornamenlica face corp comun cu tipologia caselor eşalo­nată în timp, lipologie care se încadrează perfect în cea ge­nerală a arhileclurii popularE' româneşti. Astfel în \"atra lo­calitatii se disting :

1. Case de tip monocelular şi cu două încăperi, care sinl pe cale de disparitie, lipsile de ornamentatie, singura culoa­re a pereUlor în interior �i exterior fiind albaslrul ultrama-rin.

2. Casele d� tranzitie construite după un plan dreplun­qhiu lar, cu lrei încăperi: lincta şi două camere - una de lu­cuil şi alla ele sărbatoare - avind acoperişul în patru ape. (Colo 1 ) .

213

www.cimec.ro

:l. Case de Lip !lOU, de planuri diferite, care derivA diu primele două tipuri riind ceva mai evoluate, care păstrează nnele elemente de plan şi ornamenla�ie din cel de-al doilea tip clar la care se simte Lol mai mull influenta citadinului. (foto 2).

Nu voi race referiri la casele care se construiesc după planuri elaborate de către foruri specializate 5i angajate prin sarcini de slat la sislematizarea comunelor şi satelor, ci nu­mai lu cele construite de me5teri populari autohtoni şi mă ,,oi opri mai mult la cel de-al doilea tip, cel mai caracteri�­tic, şi care se bucură de un conservatorism rar intilnit, case­le fiind dispuse cu latura micA a planului dreptunghiular spre­stradă.

Ornamenta�ia se referă în cazul de fa�ă la ansamblul cle­rlecora�ii care înrrumusetează casa de locuit, prec�m şi la construc�iile unei gospodării complete. inclusiv sistemul de­împrejmuire al gospodăriei. In acest sens esle vorba de trei caleqorii de ornamentatii : în lemn, în lencuială şi pe tencu­ială şi ornamentatia sistemului de imprejmuire.

Stilpii de la fatadă şi dinspre curte care amintesc de co­loane cu capitel. fus şi piedestaL sint cresta!i la cele două extreme cu motive J iniare simple in forma lilerei X, alteori Jipsinrl şi această ornamenla}ie. Stilpii pătrat prismalici au intotdeauna muchiile teşite. Ciop!irea formelor ornamentale­nu este o traditie ca in alle regiuni ale Uirii. in schimb de <> u tilizare generală •e bucură traforajul, folosit sub streaşini!i, la frontonul caselor cu acoperişul in trei ape, la căptuşirea tîrnatului şi la portile dinspre stradA. La streaşină şi la fror.­ton molivul este acelasi, paziiJe uneori simplE" alteori dubla­Le de o a doua cu motive circulare sau semicirculare, îmbra­că forma unor frize cu motive florale. (folo 3).

Frontul unor case păstrează o puternică influenti! de­cult, concepulă fiind uneori ca un balcon de biserică, cu ba­lustradă lucrată din scindura traforată, tavanul fiind semi­circular şi zugrăvit cu imitaţie de nori. (fato 4). In virful triunohiului frontonului sînt inslalale semne creşline: [ie­cruce� fie un motiv ornamental alcătuit din trei ţepuşe - una mai mare la mijloc, flancată de altele douA mai mici. (fato 5).

Gîndindu-ne la moştenirea şi conservarea unor motive­simbol folosite in arta dacilor, le putem intilni şi in aceasUi zonă folclorică, chiar dacA ele sint mai puţine. Este vorba aici de simbolul solar intilnit la faţadele caselor, repar!izat simetric fată de simbolul crucii plasat la mijlocul spaţiului dintre cele două geamuri de la fatadă, flancind ancadramen­tul geamurilor. Şi, ca un unicat, Il intilnim executat in lemn traforat din segmente de cerc, la frontonul şi foişorul unei singure case, motivul fiind detaşat spa\ial de acestea. ( folo 6 şi 7).

214 www.cimec.ro

Deşi nu prezintă o valoare artistică deosebită ci un efect decorativ plăcut, traforajul este folosit in aceeaşi măsură la căptuşirea tîrnaţurilor, motivele formînd o întreagă galerie. Totuşi motivul caracteristic al paziei superioare care mas­chează capetele sdndurilor, este acolada. (fato 2). Celelalle motive sint geometrice, florale şi foarte rar nvura omului care, prin repetitie dă aspect de horă, amintind de traditiona­lul joc al banilor. ( foto 8).

Ponile de la stradă, aceste dolmene populare care-şi caută strămoşii în epoca paleolitică şi rudele apropiate in .. Poarla sărutului'' lui Brâncuşi sint simplu concepule şi exe­cutate, lipsite complet de ornamentatie prin cioplire. nelipsit liind şi aici traforajul direct sau aplicat. Ornamentatia batal'­tilor de lemn ai portitelor şi porţilor se realizează prin aşe­zarea variată a pieselor conslructiYe, obtinindu-se astfel de­sene diferite : rame in cruce de1imitind panouri formate din 'Scînduri aşezate vertical, orizontal, în diagonală etc. (foto q şi 10). Se poate spune că există totuşi o diferentiere subtilii a ornamentului dar cu caracter unitar.

Merită menţionat aspectul rebrenian al simţului rle proprietate al localnicilor, orin practicarea irnprejmuirii gră­dinilor din vatra localită\ii care se face şi cu un scop estetic pe Ungă cel practic. Gardurile împletite din nuiele de . , tufă" 1 • formea1.li un cimp aerian ornamentat plăcul, ca un croşet în pana bradului cu două sau trei fire. (fato I l ) .

Concepute ca o ladă de zestre, casele sînt .,unseu2 de meşteri localnici, ornamenlatia prezenlînd forme 9eometrice simple : romburi, pătrate, triunghiuri. linii dispuse vertical si orizontal, forme lucrate în slucalură la ancadramenlul gea­rnurilor şi in intervalul rlinlre ele. Casele mai vechi de acest tip au o ornamentafie bicoloră tie ultramarin şi alb, stuca­turile albe imitind leg� l u ra arhitecturală a col\urilor din piatră ş i cărămidă. Molivele caracleristice sînt cele care or pulea simboliza : fie s lilizarea la maximum a figurii ome­neşti, fie transpunerea in exterior a impodobirii interioare a canaturilor geamurilor cu . ,cingeauă"3 şi blidul de la mijloc, unicate de decoratie arhitecturală populară jude(eană. Fo­losind culori putine ca : maro, ocru, ultramarin, verde şi car­min. motivele decorative sînt dispuse la colturile clădirii, la jumătalea superioară a gearnurilor, sub aceslea şi în inler­valul dintre ele. De o mare varielale se bucură friza deco­rativă de sub streaşină, amintind de varietatea .,frurngiilor"' femeieşti care le leagă mijlocul.

Decoratia păr!ilor extreme ale peretilor dispuse j,,_ spre stradă şi curte păstrează vie în minlea privitorului par-

1. ,.TUfA" - alun 2 . .. Una"' - zugrAvlt 3. ,.CinJeu" - �:�tergar 4 . .,Frumgle" = brlu

www.cimec.ro

le din opera sculpturală brâncuşiană : triunghiurile gemene 'Orientale virf in vîrf reprezentînd stilizarea la maximum a -clepsidrei - simbol al scurgerii ireversibile a timpului - a­mintind de "Masa tacerii", iar romburile dispuse la col�uri în friză verticală ne duc cu gîndul la ,.Coloana infinitului". Dispunerea triunghiurilor-clepsidră prin alternan(ă de pozi­ţie pe friza verticali\, cind orizontal. cînd vertical. ar putea �imboliza succesiunea generaţiilor. (lolo 1 :!. 13 şi 14) .

Semnele de proprietate ca element de decoraţie in tencuială îmbracă forme diferite, începînd cu simbolul crucii la baza căreia sint incizale iniţialele proprietarului şi anul constructiei, şi continuînd cu motive geometrice şi florale <ieslinale aceluiaşi scop. In toate cazurile, acestea se înca­drează organic în reaistrul decorativ al peretelui de la lata­dă. ( lolo 1 5) .

Casele de l ip nou, deşi răslrează elemente de plan ca· racleristice zonelor folclorice din Singeorz-Băi, elemente ca­racteristice şi arhitecturii populare româneşli, se remarcd. rrintr-o ornamentatie aglomerată atit in culoare, cit şi în telJ­nica ele executie a acesteia. Tencuiala este ameslecala cu ciment iar jocul liniar al formelor imprimale şi apoi vopsite Jn ulei. încearcă sli imite luciul faiantei. Elementul decorativ care se bucură şi aici de o ulilizare, din cele mai vechi lim-puri, este rombul aşezal sub qeamuri.

'

Meşterii populari din toate timpurile, ca şi cei din Singeorz-Băi, in realizarea operelor lor, Lribulari fiind trans­milerii meşleşugului din generaţie în generatie. au încercat şi au reuşit să în1bine în mod fericit utilul cu frumosul.

Dacă arta cullă ,.este rezultatul unei cunoşlinte şi a­nalize sa\'anle a naturii şi constă în operatii complexe de comparatie, alegere. abslractie şi sinteză" . . .. . sinteza din arla populară este o simplificare delerminală şi conrli�ională ex­clusiv de două idei : aceea de a figura în linii sau cuvinle, în forme şi compozitii simple şi nşor de priceput. ginduri şi fapte in sfera de cugetare şi de experientă a lumii pentru ca­re sint create ; idee?a apoi de a economisi materialul, efortul crea lor şi acela de percepere in cel mai larg inteles" .a

Arhitectura populară a locali lălii Sîngeorz-13ăi, prc· cum şi ornamentica acesteia se încadrează inlr-o armonizare şi echilibru de forme si culori cu peisajul înconjurător şi cu mediul de viata al localnicilor, caracteristica generală a or­namenlicii constînd în unila lea in diversitale a formelor de exprimare care provoacă lrecătorului o emotie esletică.

5. I.D. Şle răncsl"u . .. At·tn Yechc a Maramureşului"", Ed. Meridiane. 1968. p. 76

21G www.cimec.ro

BIBLIOGRAFIE ,

l. Arh. Mircea Possa şi arh. Paul Mihalik : ,.Poiana Sibiului" - complex de arhitectur! populară. Ed. Meridiane. Buc. 19(i6.

'2 FI. Stiinculescu, Ad. Gheorghiu, P. Petrescu, P. Stahl : Arhiteciuar popuJară romtmească" - reg. Hunedoara. Ed. Tehnică 19SG.

3. ldem cu nr. 2 : , .Arhitectura populară româneasciL reg. Ploieşti". Ed Tehnică 1957 ; .,Arhiteclura populară românească, reg. Bucureşti'' . Ed. tehnicli. Buc. 1 fl58.

4. I.D. Ştef!nE'!>CU : ,.Arta veche a Maramureşului". Ed. Meridiane. 1 958. 5. Gh. Focşa ; ,.Muzeul satului". Ed. in limbi străine. Buc. 1958. 6 Crigore Ionescu : ,.Istoria arhitecturii tn România". Ed. Acad. R.P .R.

1963. 7. Paul Stahl : ,.Meşterii tlirani şi creatiile lor de artli". Ed. Enciclopc­

didi română. Buc. 1969. '8. Radu Florescu : .,Arta dacilor". Fd, Meridiane. Buc. 1968.

FOTO nr. 1

217

www.cimec.ro

FOTO nr. 2

FOTO nr. 3

www.cimec.ro

roTo nr. �

FOTO nr.

219

www.cimec.ro

FOTO nr. 6

FOTO nr. 7

220

www.cimec.ro

FOTO nr. 8

221

www.cimec.ro

22.2

www.cimec.ro

FOTO nr. 1 1

FOTO nr. 1 2

223

www.cimec.ro

FOTO n r . 1 3

FOTO n r . 1 4

224 www.cimec.ro

15 - .,Arhiva Someşan4'"

www.cimec.ro

Termin ol ogi e ol er ească In Mair eu

RADU TELCEANU •

1 . Introducere

Dintre toate compartimentele limbii , lcxicul are caracte­rul cel mai deschis şi mai mobil, sistemul IPxical reflectînd schimbările din viaţa societăţii. Vocabularul est<' legat în mai mare măsură de faptele cxtralingvistice d<' acePa el se modifică mult mai uşor.

Păstoritul. mai ales în Munţii Rodn<'i. datorită caracte­rului său mai izolat, este unul dintre sectoarele de activitate materială în care schimbările intervin mai greu. Acest lucru se reflectă şi în domeniul lexicului păstoresc. La această con­cluzie ne-a dus faptul că terminologia pastorală este extrem de puţin schimbată, datorită continuităHi profPsării acestri activită�i materiale de către aceleaşi persoane timp de mai multi ani şi a caracterului izolat al păstoritului ca urmare a vieUi l a munte. Civilizatia contemporană şi-a pus prea pu­tin amprPnta în domeniul păstorilului mai ales In Mun�ii Rodnei undf' regiunea este necoopcrativizată �i unde transhu­rnan�a sat-munte este aceeaşi de sut0 de ani .

Glosarul înfăţişează stadiul actual al păstoritului reflec­tat î n terminologia păstor<'ască. El cuprinde terminologia păstorcască de bază elin zona comun0i Maieru cu eventualele schimbări sau transformări de sensuri, c·u diferile inovatii. fC'nomene de polisemie, sinonimie, omonimie, de schimbare a categoriei gramaticale în vocabularul păstroresc. Vom pre­zenta în continuare termenii care pun probleme deosebit<' în comparaţie cu lexicul păsloresc de bază, care privesc anumite nuante ale Pxprimării ciobanilor din Maieru. �u ne-am propus o cercC'tare <'Xhaustivă a terminologiei oierc'şti

www.cimec.ro

şi nu avem pretenţia de a li epuizat intrca�Ja terminologie a ciobanilor maiereni legata d<' oierit.

Studiul nostru nu cuprinde o cercetare comparativă cu a altor zone decit in măsura în care am avut nevoie pentru a ilustra anumite- fapte lingvistice cercetate în zona care ne in­teresează.

Selectia termenilor şi gruparea lor am !acut-o potrivit sfC'rei SC'mantic'e in care se încadrează. ln acelaşi timp, cău­tam sa respectam i n cea mai mare masura forma şi sensul cuvintului întîlnite pe teren, sa redam cît mai fidel posibil prin transcrierea fonetica, pronuntarea reala a termenilor.

In comentariul lingvistic al glosarului nu am cuprins toti termenii aflati i n glosar ci am ales nuantele termenilor oie­reşli cunoscuti sau am impus atenţiei termenii inediţi aflati pe teren.

2. Termeni privind stina ŞI organizarea el

Termenul mutdre, in comuna Maieru are trei sensuri : a) totali tatea oilor dintr-o stina : b) stina, in ansamblul ci : c) coliba principala in care baciul prepară caşul. Cînd oile se unesc pentru a li băgate pe brînză, boteiele adunate la un loc formează o mutare. Aici sensul acestui cuvînt este de ,.tur­ma". ln sat, pacurarul cînd este într<'bat unde se duce, răs­punde că la mutare, adică la stînă. După terminarea mulsu­lui. badul îndeamnă ciobanii si!. ducă laptele in m11tare,1 adi­că în coliba principală in care se prepară caşul.

ln legătură cu acest termen Ovid Densuşianu mPntionea­ză următoarele : . . Cuvintul mulare apare destul de des in psaltiri, mai ales în Psaltirca Scheiană - arc sensul de . . aşe­zare", .. sat", "sălaş". Atestarea aceslui întC'les C'sle intere­santă, vf'nind să se alăture şi la ceea ce mai înlîlnim şi as­tăzi dialectal. In păriţile Rodnei. in partea extremă din N-E ArdC'alului. mutcire e o stînă mai mică ce se poate Lransporta uşor. Est<' aici o urmă preUoasă din vocabularul păstoresc. !şi <JasC'şte echivalentul în form<' analoage .. muando" in su­dul Frantei, in l0gătură cu transhumanta. Este surprinzător că numai va�i urme s-au păstrat din viaţa acestui cuvînt. Mai surprinzător C'Ste faptul că in aromână unde pînă azi viata de peregrinarC' este vie, nu avem nic-i o urmă de expansiune id<·ntică''.2

1 . Tlber:l.u Morarlu. Vieaţa pastorald in MunţH Rodnei, nuc . . 1931, p. 12. 2. Gavril Jslrale. Noul Atlas Llngvjstjc Rom4n, In .,FonetlcA şl CHalectoloRieu,

\'OI. n. 1960. (Cf. O. Densuşlanu. Limba rom4nd fn sec. a t XVI-tea. Lerlcul. Curs uni\•. lllo�l'afiat. 19:12-19:1:1, p. 46--47 ) .

227 www.cimec.ro

In noul Atlas Lingvistic Român cuvîntul nu este înregis­trat nici la harta 400, nici la harta 260,3 cu toate că ultima întrebare din chestionarul oieresc se referă la acest termen.'

Studiind graiurile din judetul Bistriţa-Năsăud, G. lstrate şi A. Turculeţ observă că termenul mulare are intelesul de stînd, colibă portativă pe care ciobanii o desfac pentru a o muta în altă parte, odată cu schimbarea locului de păşunat.'

Muntii măierenilor sînt aceiaşi de sute de ani, la fel şi lo­curile rezervate păşunatului. Deci, coliba sau mută rea nu este transportată intr-un loc de păşunat la distantă. Păşunile fiind lîngă păduri, ciobanii nu au nici un motiv să transporte lem­nul in altă parte unde pot avea lemn nou la dispozitie. Ter­menul mutare, In terminologia ciobanilor măiereni, ar putea fi legat de ceea ce se întîmplă in primele trei zile inaint<' de ,.băgatul oilor pe brînză'. Atunci, la indemnul baciului. sim­braşii desfac coliba veche din celălalt an ş i o mutd in alt loc, o reconstruiesc la citeva zeci sau sute de metri de vechiul loc, care, datorită intemperiilor, este rupt adică distrus, des­fundat. Nici o colibă nu rămîne primăvara acolo unde a fost anul precedent ci se mută chiar dacă este bunii. şi chiar dacă nu se schimbă p!l.şunea. In timpul unei veri, pămîntul e'tc frămîntat de copitele animalelor in jurul muldrii, iar in anul următor pe acel loc nu mai creşte iarba, la cea mai mică ploaie făcîndu-se noroi. (v. anexa nr. 2)

In privinta etimologiei G. !slrate şi A. TurculPt conside­ră termenul ca fiind format pe terenul limbii române corn­bătînd pe O. Densuşianu care .. pare a inclina a zice, a fi un element moştenit din latineşte"'·

S-ar putea ca ciobanii măiereni şi din cclelalt<• localitati în care este cunoscut termenul mul<lre să fi folosit cuvintul românesc a muta in sensul de a merge şi a face mutarea co­lib,ei, care, după cum spuneam mai sus, se face in fiecare an. Cu timpul, acest infinitiv substantivat şi-a lărgit sfera in­ţelegindu-se prin "a face mutarea", ,.a face mutarea colibe-i " , deci, "a face coliba".

Ceea ce este mai interesant este faptul că ciobanii măi<·­reni cunosc şi folosesc termenul stlndş, cel care are numărul cel mai mare de oi din stina, necunoscînd şi nefolosind cu­vintul ,.stînă" . Acest fapt ne duce la concluzia că krmenul mutare este relativ nou şi s-a suprapus peste cuvintul . . sti­nă'' care a existat tnainte, şi 1-a înlocuit. Acest derivat cer­tifică vechimea termenului stînd inaintea termenului mulare.

3. ldem, p. lt0-181. 4. ChestiOnarul Noului Atlas Llngvlstlc Rorn4n, tn "FonetlcA şJ. dlalectologtc�.

VOI. V. 1963, p. 256-281. 5. G. Istrate şi A. Turcu.leţ, Cercet4ri dlalectale In jUdeţul SistriJa-Ndsdud, In ,.FonetlcA şi dlalectologle", vot. vu. urn. 8. Idem.

228

www.cimec.ro

fiindcă măicrenii nu au avut contact cu păstorii din al t<• zo­ne deci ei nu au putut împrumuta cuvîntul st ind.� d<' la al�ii.

Strunga est<> deschizătura îngustă a locului îngrădit prin care trec oile, una cîte una, pentru a fi mulse. De altfel, în s(C'ra cuvîntului strungă este cuprins un ansamblu format din : spdtilri, găwi şi coliba strungii. Spătll.rile sînt spetezc­Je de care se reazimă dobanii cînd mulg. Coliba la strungă este construcHa aşezată pe furci, acoperită cu şindrilă sau scoaf\ă sub care se mulge, găurile sint locurile libere dintre spătări prin care trec oile. In Maieru, spătările sînt legate in­tre ele cu un par din lemn de brad numit .,ceriu/ la strungă. pe sub rar<• trec oile. Expresia poate proveni printr-un tran­sfer de sens, adică partea de sus, de deasupra strungii, ,.ce ­rul strungi i' .

G. Giulea menţionează dl. tipul de strungă cu sensul spe­•·ial de .. uşă", se intinde în nord spre Bistrita.' Cuvîntul este intr<>buin\at la singular cu toate că sint mai multe . . găuri" prin care ies oile. Autorul incearcă să demonstreze etimolo­gia cuvîntului strungil ca provenind dintr-un românesc •ruga, aromânesc aruga care este lat. ruga = .,loc, poartă de tre­•·ere" .0 In DLRM cuvintul este considerat ca fiind din sub­strat. comp. cu alb. shtrungc (v. anexele 1, 5, 6, 7).

Un derivat din termenul strungă este strungciş, persoana ('Bre îndPamnă oile spre g6.urile strungii. din strungd, cu suf. <IŞ.

Pătulul este o constructie pe şas<> furci destinată păstră­rii caşilor pentru a se usca. Termenul provine de lat. palibu­Ium (DLRM), fiind sinonim cu termenul .,comarnic". comp. bg. comarnik, cunoscut în partea inferioară a Văii Someşului. Cunoscind faptul că zonei<' mai izolate de pe cursul superior al văilor, în munti. sint păstrătoare ale unor forme mai vechi, put<'m spune că termenul pătul este mai vechi decît termenul comarnic, expansiunea acestuia din urmă făcîndu-se dinspre viirsare- spre izvor, de la dmpie spre munte, unde termenul mai vechi nu a fost încă inlocuit. (v. anexa nr. 4).

Crucea este o constructie simplă formată din două bucăti <le lemn aşezal.e perpendicular, cu un capăt infipt in pămînt, destinată agăţării caşilor la uscat. Termenul provine din lat. crux, crucis, şi a fost dat după forma obiectului asemănător cu o cruce. (v. anexa nr. 3). Acelaşi sens i s-a atribuit şi păr­

tii din faţil. a carimbului pe care sint incrustate cele mai mici cantitli\i de lapte dat<> de oi la prima mulsoare, sens dat la fel după formă, adică dupil. cele două crestături încrucişat<' in diagonală intr-un patrat. (v. anexa nr. 1 2) .

�- G . Glulea, Cuvlnte ş f lucruri, t n ,.Dacoromanla", n 1922-1923. p . 339. 8. ldem, p. 343.

229

www.cimec.ro

TPrmenul colibă ('ste folosit cu sC'nsul general de con­strucţit•, adăpost. Astfel, păcurarul fiind intrebat ce-i muta­rea dl spun<· că-i o colibă. La stînă intilnim două feluri de colibe : a) coliba păcurarilor şi b) coliba la str11ngă. Prima C'ste o construcţie in furci, mai mul t o improvizaUe împotriva intemperiilor, aşezală la o margine a seciului (v. anexa nr. l('l) . O altă colibă este tiria, construită de obicei P<' două furci, în care se adăpostesc ciobanii, primăvara �i toamna, rînd păşunează oile la marginea satului, sau, construc�ia im­provizată de l a munte, inainte de băgatul oilor pe brînză. Din punctul de vedNe al ctimologiei. termenul lirici poatP li comparat cu bq. lr/o. (v. anexa nr. 1 5).

3. Termeni privind personalul stîne!

Baciu/ este conducătorul stinci. cel care prepară dcriv a­telci din lapte, fiind ascultat şi respectat atit la stînă cî t şi în sat. Cuvîntul este foarte vechi fiind răspîndit in toată rc·­giunea Carpaţilor, in Polonia subcarpatică, sub forme ca-: .,baca", .,bacos". ( DEJ). Q,·id Densuşianu afirmă originea cumană a acestui cuvint.!l

Provenienta acestui termC'n este necunoscută. Este> posi­bil ca acest cuvînt să fie mult mai vechi decit o preconiz<'ază unii cercetători. Pe teren românesc s-a format de la bcici, verbul a băciul care denumeşte actiunea de a face brinza �i de a conduce stîna.

Paznicul oilor, care le mînă l a păscut, 0ste păcurciruJ, ter­men provenit din lat. pecorarius. In comuna MaiC'ru cuvîntul .,păcurar' este folosit în exclusivitate, nefolosindu-sC' cuvîntul ,.cioban" care este mai nou şi s-a suprapus pc>nlru a evita omonimia cu . ,pacurar" = vînzător de păcură, < lat piculaY:'

După felul oilor sau după scopul pentru care 1<' mînă, pku­rarul poate fi : berbeccir, cel care păzeşte berbecii, din ber­bec, cu suf. ar ; stărpar, cel care păzeşte oii<' sterp<', din sterp, cu suf. ar ; strungaş, cel care îndeamnă oile la strunc)ă, din strungă, cu suf. aş.

In zona cercetată intilnim termenul stînciş, adică cel care arc mai multe oi înlr-o stină şi deci cea mai mare cantitate dl" lapl,f\ incrustat.ă pc carimb. El se îngrijeşte ca stina .)i personalul să nu ducă lipsă de nimic. Cuvîntul provine din stînă, cu suf. aş, fiind un derivat pe teren românesc, al L<•r­menului sUnă care nu este cunoscut în comună.

Sîmbrdşu/ este unul dintre cei care se asociază pentru a constitui o stină, indiferent de numărul de oi cu (·arc inlră

9, O. DensuşJanu, Cral şl su/let, [V., 1929-1930, p. 149-182. 10. sever- Pop, Qu.elques tennes de la tne pastorale, d'aprlts t'Atlas L/nqtds�

Uque Roumaln, Probl.l}mes de god0f11'aphte Ungutsttque, Buc .. 1938. (Extralt de la "Reuve des 2:tudes lndoeuropftnnes, t. 1.).

230 www.cimec.ro

în aC'eastă asociatil'. Termc>nul derivă din simbră, <'U suf. aş. ln MaiPru întîlnim un sinonim al cuvîntului "salariu" , ( re­tribulif'), simbrie, un derivat de asemenea din simbră, cu suf. ie, folosit şi in leg�tur� cu retribuUa la stin�. Sinonimul IN­menului ,.simbrie" este /eilfă, din sas. le(i)fe/ < germ. Le/le/, carf' are două s<'nsuri : a) salariu, sau retributif' bănească ; b) sdndurică lată din IC'mn care se introduce în lirhidP pen­tru a k a�1ila, în cazul nostru se foloseşte la amPstecan'a Japlelui in budacă sau a zcrului neurdit în căldarP.

Cupcirul est<' persoana care are o C'antitale mkă de lapte însemnată pe carîmb. Cuvîntul derivat din cupă, cu suf. or, are şi sensul de "suport" format dintr-un lemn lunq, P<' care se aşeaz� in colib� cupele.

Sîmbraşii. adică stînaşul şi cuparii, alunci cînd \·in la stî­nă dup� brinz�. sint numiti brînzciri, din brînză, cu suf. -ar. (v. anexa nr. 1 3) .

4. Termeni privind obiectele şi Instrumentele stlnel

a) Obiecte Căţel < lal. eate/fus, este cunoscut in afara sensului de

. . ciine mic" şi cu sensul de ,.buştean", . . butuc" pc care se şa­de in colib� in loc de scaun. Termenul căţă/ cu sensul de ,.butuc" este cunoscut şi folosit în toate stinelc măiert'nilor. omonimia cu termenul ,.căţel" - cîine mic nu duce la con­fuzii pPntru că la stîne nu întîlnim ci<' obiC'ei cîini mici, acL'�­tia fiind C'rescuti in sat.

Căpătîiul < lat. capitaneum, est<' o piatr� mare şi lat� carf' se aşează pe marginea velrei focului pentru a nu lăsa jarul să SC' împrăştie. DP obicei, în vatră sînt două căpătiie aşezai<' fat� in fat� sau aşezate in form� de unghi obtuz, in­spre pant!i.

Trunchiul de brad subtire rare se aşează pc cele dou� furci principale ale mutării pe care> se prinde hăiLdşuJ poar-1� numele de dwubaţă. Termenul nu l-am intilnit in nici una dintrP sursele biblionrafke studiate, referiloare la termino­logia oierească, fapt care nP duce la concluzia că acC'st cu­vînt ar fi o creaţiC' a ciobanilor din această zonă. Un alt l<'r­men inedit este tuiJeică, de,chiz�tura din acoperişul colibei de aprox. un metru patrat, prin care iese fumul de la vatra şi intra lumina în colibă. Tufleica arc o uşă care SC' închide cind este timp ploios sau in timpul nop\ii.

Tăujărul, termen cu originC' necunoscută, este bucata df' lemn de aprox. un metru, mai ales din lemn de carpen, cu care se scormoneşte jarul în vară pentru a S<' inlatura cenn�cr si a se aprinde focul.

23 1

www.cimec.ro

Şlertut cu musteată este un obiect confectionat dintr-o bucati!. de lemn de aprox. 80 cm. care are la un capăt două crăpături perpendiculare în care sînt introduse in cruciş două scindurele mici. Capetele sint legate cu ginj de brad, adică rămurele subtiri de brad, sau cu sîrmă. Cu acest obiect se amesteci! in zdru/ nerudil pentru a nu se lega de caldare. SPnsul acestui compus s-a stabilit dupa forma pc care o are �i după constructie.

b) /nslrumenle/e Carimbu/11 < lat. ca/amu/us, este obiectul cel mai impor­

tant al stinei. Este format dintr-o bucată de lemn de aprox. 60 cm., cioplită de obicei in patru laturi, după numărul bo­tcielor existente in mulare. Pe muchiile carimbului este in­crusta! nivelul laptelui de la prima mulsoare al fiecărui sim­braş. Păr\ii din lată a carimbului i se spune cruce, după for­ma încrucişată a două crestături încadrate într-un patrat. (v. anexa nr. 1 2). Nivelul laptelui pe carîmb este verificat cu tincuşa, o bucăţică de lemn de brad, cri!.pată in două buci!.\i egale, una păstrînd-o baciul, ccalalti!. simbraşul.

J1ntalău/ este un obiect asemănător ştertului cu mustea­td, însă extremităţile sdnduricilor sint unite prin doui!. cer­curi concentrice formate din gînj uscat. adică două rămurek de brad cojite a căror capelC' se unesc în cercuri. Sensul aces­tui termen este legat de sensul verbului a jintui, fiind un d<'­rivat din acesta, cu suf. -a/du. (v. anexa nr. 12).

Mosoru/, alaturi de fete şi rupi!, sint unităU de măsură a capacităţii, construite în acelaşi mod : sint scobite in lemn. Ele au capacităti cuprinse între 112 şi 3 litri. Termenul cupă ar<' un derivat : cupcir, din cupll. cu sul. -ar (v. glosarul)

Cumpdna (V. si. konpona, spre deosebire de cumpene care sînt folosite' numai in sat pentru măsurarea unor greu­tăţi mai mici, este mai mare şi mai simplă. O bucată de lemn de aprox. un metru, cu un picior care o sprijină şi o 1/mbd rarC' arată pozitia de C'chilibru. Derivat<' din termenul cum­pdnd sînt : verbul c1 cumpdni şi cumpdnedlă, din cumpdni, cu suf. -eald.

5. Termeni privind produsele lactate

Termenul lapte <lat. lac, laclis, are două sensuri : a) pro­dusul oilor obtinut prin mulgert' ; b) cantitate de lapte dată d<' către toate oile la o mulsoar<'. Dacă primul sens se folo­seşte mai mult la singular; al doilea S<' loloseşt<' mai mult Ia plural : Jcipti, cuvintul fiind la genul masculin : un Jcipte, doi lâpti.

11. 5exlll Puşcariu, EtlmolOflll, In .. Daeoromaniu�. 11. lt22-l924, p. 5116-51Mt.

232 www.cimec.ro

Din laptele încheuat se scoate coşul ·< lat. caseus, i. Caşul proaspat preparat este caş dulce sau nesc6pt, adică neuscat. Caşul uscat la căldură, î n cazul nostru la căldura soarelui. în pătul, este caş sc6pt, adică uscat. Sfărîmat cu sare, caşul de,·ine bdnzd. Dacă brinza stă l a căldură mai mult timp, ea devine bdnză iute, primind un gust î ntep!ltor atunci cînd este gustată. Termenii dt>rivati din brînză sint : a brînzî = a in­chega, a se strica (mai ales despre lapte) ; brînz6s, din brîn­ză� cu suf. -os ; brînzdr = persoană caH' duce brinza, din brinzd, cu suf. -ar.

Referitor la originea termenului .,brînză", G. Giulea in­cearcă să-i stabilească etimologia in legătură cu .,brinduşe" din •brendia, •brondia < brend(a) < bronda < indoeuropean. •g11rendh.12

Ovid Dcnsuşianu explică termenul .,brînză" dintr-un "'renc, "'renz , cu un prefix be, bi, adică un be+renza, care ar li putut exista într-un grai iranic vorbit în Răsăritul Euro­pei."' DE! şi DLRM nu explică originea acestui cuvînt ceea cP înseamnă ca aceste etimologii nu au fost acceptate.

După coagulare caşul se strînge într-o pînză rară pentru a ieşi din el iiintuilul, grăsimea din care se prepară untul. Termenul provine din verbul a jîntui < V. si. zentovati.

Urda se prepară din zlfml neurdil rămas după obtinerea <·aşului. DE! il explică ca fiind de origine obscură, intilnit la toatf' popoareh• cu care ciobanii noştri au venit în contact. G. Giulea l<'a!Jă sensul cuvîntului de materia zeroas!l, un 'ur(o)da latin provenit din gresecul v p (p) .,a�s." Deriva ti din arest tPrmen pc terf'n românesc sînt : verbul a urdi=a alege urda din zerul fiert, şi urdecilă, infinitivul substantivat al acestui verb, cu suf. -eald. Urda proasp!lt!l este urdlf dul­ce, clară este ţinută mai mult timp se iufeşte ca şi brinza.

Zdrul rămîne dup!l alegerea urzii. dacă este tinut mai mult timp devine llfr acru. Inainte de u rdecilă el este zăr neur­dil, fiind mai albicios şi mai dulce. Sever Pop consideră ter­IDPnul ca fiind de origine foarte veche,15 iar OEI, .,cuvintul autohton de origine necunoscută pătruns in graiul ciobanilor no�tri �� în limbii<' slave". G. Giuglea porneşte la stabilirea eti molo�Jici de la un •serum < zCrum < zdr, prin contaminare /ema=sflcus lat.16, ar!ltind că O. Densuşianu îl leagă d<' un .,zima ferm<' n tum". Aceste> etimologii nu au rost acc<'ptate.

12. G. Giul�ea, CrErnpele de Urnb4 şt viuţ4 sfrclveche romdneascd, In .. Dacofo­mnnla'·. n. 19:!2--1924 , p. �73�0.

13. o. DensuşlanA, Grai şi suflet, 11113, p. 69. 14. G. Gluigea, Crlmpete de Umbd IL vtaţd strdveche romdneascd, In .. Dacoro­

manla"'. n, 112.2-1924. p. 588. JS. Sever Pop. QUe!ques termes de La Ilie pa..!d.or4le. d'apr�s l'A.UG.a Ltagul&­

tique Roumaln, Probtlhnes de glfographte ltnuuisttque. Buc .. 19:S8. (EXtralt de la .. Revue des :etudes Indo-europeennes, t. 1.). llt O. Olulgea, Crfmpele de ltmbd şt vtaţ4 srr4veche romdneascd, In .. Dacoro­manla", n. p. 578.

233 www.cimec.ro

Zciru <•ste lichidul albicios care rămîne după ce s-a al('s untul. Este considerat ca fiind de origine foarte ·vec.:lw comp. alb. dha/Je. Sinonimul termenului "zară" în <:omuna Maieru Pste jvcincă, termen neîntîlnit în sursele bibliografice con�ul­tate. Un alt termen inC"dit est<• vovreâncă, cart' denumpştc mîncarea preparată din zăr acru şi urdă. NC'atestat încă C'�te termenul cismeli, mîncare preparată din jintuit, spumd �i ur­dă dulce. Unii dintre aceşti termeni ar putea să fi0 neaOi ak păstorilor mdier<•ni.

6. Termeni privind păşunatul şi mulsul

a) Pdşunulul. Felul în care se face păşunatul ar<' un mare rol in cantitatea de lapte pe care o dau oile. La stînelc din Mai<'ru se practică un păşunat selectiv, pc parcel<', difen·n­liat pentru oi cu !apt<' sau pentru sterpe. Astfel, locul cu cea mai bună iarbă, numit pornedlă, estp rez0rvat numai oilor cu lapte şi S<' păşunează P<' el numai scara după mulsoarca ri<' la ore](' cinci. Term<>nul pornecilă asociat in di fc>rile cxpre-;ii are mai mul t<' sensuri : "a o lua in porncală" ,..-= a porni la păşunat ; "a da" sau ,.a lua oi lC' în porneal ă"=a da sau a lua oile în pază, seara ; "a duc0, a pleca, a i<•:;;i, a merge cu oile in porneală"=a duc·e oile pe locul rezervat păşunatului de seară. T<>rmenul s-a format din vb. a porni, cu suf. -en/ă.

T<>rmenul săhelbc'<, se/bă <: lat. lit. si/va (DLRM, p. 758), cu sensul de loc defrişat de pădure unde rreşt0 ve(JPiatia tî­nără şi deasă are în comuna Maieru sinonimul băsdcăn, s0no:.; asociat unei flori de culoare roşi<' care crPşte in pi:i.clu n·a tînără.

ExprC'sia .,a freca oile" se folosC'şte frpcvent atunci cind baciul îşi exprimă nemulţumirea fată de păcurarii carP nu lasă oile să pască în linişte', mînlndu-le n•pcdP rlintr-un lo< în altul.

b) Mulsul. Oaia se mulge mai întîi întins, strînqîndu-i-<;c­U(Jerul pentru a ieşi laptek fără intrerupere, apoi, se pciCII­

ieşle, adil'ă sc mulge prin mişcări repetatc ale ugerului. Cu­vîntul derivă din "pir" denumind acţiunea de• a mulge într<•­rupt. Dacă oile au păscut într-o zo11ă mlăştinoasă se poatl• intimpla ca laptcl(' să se zbrotocedscă adică "să se stricC''' i n ugerul oii.

O schimbare de sens suferă verbul "a căta" = a căuta. fiind folosit cu sensul de "a stabili ", ,.a constata'' c·anlitaka de !apt<' de la prima mulsoar<'. Astfel, înainte de ,.bă<Jatul oilor pc brînză" boteiele se duc ,.la cătat". la stabilirea can­tită\ii de lapt0 a oilor fiecărui sîmburaş.

234

www.cimec.ro

7. Termeni privind animalele

a) Oile. Ooio < lat. ovis, poate li bgirgoşă adică lipsită de sănătate ; ccipcie, care suferă ele o boalA la creier ; aple­cătocire, care dă lapte să sugă unui miel străin, din apleco, ru sur. -ăloore ; "opărită printr<' un�Jh i i " , care arc· o infC'c­lic la unghii.

Prin schimbare a catP�Joriei nramaticalP, unei<• acljC'di\·P care denumeau însuşiri ah� oilor, s-au substantivizat. Aslfcl. oaia poate fi :

a)după forma coarne/ar şi urechilor : belciugrită, belciu­gă, ciodncă, ciU.lă - fără urechi. "n-arc ureei' numa' sem­ne dP ureei", comută, rendeşă, săniuşă, şulă, cu melciuri ;

b) după culoare : bălă - .. albă limpede", breciză, cărbu­nă, grivă, năsută - .. are alb pc nas",neăgră - .. neagră de tăt", oăcără, o<iceşă, pănlănoâgă, pcistruie - cu nt•gru pe .,obraz", ţlg<ină ;

(') după afecţiuni le diferitelor organe : coadă scurtă, oâr-bă, ştiocipă ;

d) după modll/ de a po.�te : hrirnică, leneşă, urmciriţă ; e) d11pă lînă : buce, - car<' are lină pc .,obraz", [bu[;c] ; f) din p11nct de vedere ul productivităţii şi vîrstei : lătă­

torire, miălă, cu diminutivul . . micluţă", mioară, stearpă, ştiră; b) Caprele : a) după c11loore : bciloşă, bâr7ă, bălţătă, călină, ciolnă­

gravă, cuc, ge11şă, nălrcimă, porumbă, p11rină, r6şă, r11jină, l usoclie ;

b) după afecţiuni ale picioarelor : cuU.mpovă - pronun t [[;urnpovă], ştioapă ;

c) după păr : c1 1 bumbgi - .. cu căna§i la barbă" , d) d11pă vîrstă : iadă.

Berbecele, înainte de a fi înţărcat. S<' numeşte cirl<inn. In­tre doi şi tr<'î ani . înterţîu. Un berbec pînă la trei ani est<' buhai. El poate fi, după vîrstă, buhăi I, buhcii II, b11hcii III. Ber­becele de prăsilă se numeşte arete. SevN Pop spune că tt'f­menul <'Ste pc cale d<' dispariţie apărînd ca dcterminativ, "berbece' de arcte" .11

Tapul sub un an este ied, iar de la doi ani est<' vătui.

Actul de reproducere al oilor se numeşte mirlire, înfîni­tivul substantivat al verbului a mîrli, cu suf. -ire, iar al ra­prelor, pîrcire, infinitiv substantivat din verbul a pirci, cu suf. -ire.

Oaia zbgeară, strigătul oilor este zbgerăt, zbgercire, din lat. (ex)verro 18 Ea beh/lieşte sau behăluieşte, strigătul oilor

17. sever Pop, Quelques termes de la vie pastoraLe, d'apres l'Atlas Llnguls­ttque Rouma�n. Probleme& de geograpllte Ungut.81ique, Buc., 1938. (Extralt de la Revue des Du des Indo-europ�ennes, t. n.

11. Gh. Şuţu, Strfgdtele antmalelor, In ,.Dacoromanla", n, 1922-1924., p. 96.101. tot.

235 www.cimec.ro

este o behăicilă, din behăi, cu suf. -ea/ă, sau behăitură, din behăi, cu suf. -itură, aceste forme fiind derivate din onoma­topPea behehe . . .

1 n comuna Maieru intilnim un alt sens al termenului nociten, care In DLRM are sensul d<' "berbece d<' doi miei sau <\oi ani " . Aici termenul se refera la lîna mica şi creata de miel.

Un dcterminativ al termenului ,.oaiP" est(' termenul şUş­tavă, .oaie şuştavll însemnînd, oaie cu lîna lipsă, fără lină. Oaia cu cdlbedză, este oaie călbăgită, un derivat românesc al termenului călbeclză, comp. alb. ki;J'bozc. Tot din acest ter­men derivă şi verbul călbăgi, a se îmbolnăvi de că/bciză. Despre oaia care are căplişe se spune că s-a !ncăpuit, adică s-a umplut cu aceşti paraziti. Acest termen nu are nimic co­mun cu termenul căplişă, comp. alb. kepushc, ci derivă din magh. kapni, conform DLRM, dar cu sensul schimbat.

8. Alll termeni

a) Schimbări de sens. In glosar se află o serie de termeni al căror sens este schimbat în vo�abularul dialectal păsto­resc. Astfel, comparativ cu "alună' ·< lat. abelono, a/una este umflătura de sub pielea oilor. Termenul coastă < lat. costa. înseamnă "creastă de deal" sau povîrniş, de unde, adj. cos­t!ş, cu sensul de "la vale", "aplecat", "oblic", "înclinat".

Termenul c6rn = excrescen�ă cornoasă la animale, este omonim cu termenul c6rn, c6rni = tulpină de brad subţire folosită la sustinerea acoperişului colibei, căprior al colib"i.

Verbul "a incuia" < lat. incunerore, "st" folosit r"feritor la oi, cu sensul de a se constipa.

Term"nul limbă est" folosit cu sensul dt• indicator pentru pozitia d<' echilibru, la cumpănă. Verbul "a pocni", despn· unghia oii, îl intilnim cu sensul de o se crăpa, o se spurge fără zgomot. Bîrna de la temelia mutării se numeşte tcilpă, cu sensul de .,ba�" . . . temelie". Prin transfer de sens, dupa forma asemănătoare, tNmenul " tarnită" = şa, îl întîlnim cu sensul de "coamă de deal în formă de şa". Term<'nul u tomni, J it. a tocmi, în afară de SC'nsul de ,.a repara" are şi sensul de "a angaja", . . a se tîrgui" : ,.m-am tomnit păcurar''.

b) Termeni de origine obscură şi necunoscuţi In glosar există cî�iva termeni puţin cunoscuh sau necu­

noscuţi, unii dintre aceştia putind fi chiar crQaţii ale păstori ­lor măiereni, sau cuvinte păstrate in vocabularul lor şi dis­părut<' din cel al altor localităţi. Dintre aceştia am s"lectat pe cei mai interesanti : bezclri - intestine groasE' şi creţe ; b611ş = parazit al oilor ; buhaş - brad tînăr ; călin - stîn­că, prăpasti" ; cismeti - mincare ciobănească ; c/u§ cîrlig de lemn ; coc!rţă = mîncare ciobănească ; dumbciţă - parul

www.cimec.ro

cel lung dintr� furcile colibei : lu/leică � despicătură în aco­perişul colibei : guret - virf de deal : tărcilă sau tărheli = toatP lucrurile puse pe cal ; u se zbrotoci - a se strica lap­tele în U�JCT ; zdvîrddcă = mîncare ciobăncască ; jvdncd = .,zară" ; vovredncă =- mîncar<> dobăneasră ; zăgdră = blană din lină.

9. Structura glosarulul

Dilll punct de vedere al structuri i sale, glosarul oieresc din comuna Maieru se prezintă astfel :

Provenienta

--l-atine derivate româneşti de orlg. lat.

sia ve derivate romAncşli ele orlg. si.

comp. alb. -- �ubslrat turceşti bulgare sirbeşli ucrainene, ruteneşli maghiare germane, s.!scşli tataraşu neogreacă

româncşll, dlf. provenicnlc obscure, neldenlif., necunoscute

TOTAL TERMENI

�rr�v��r�n��pă Procent

115 30, 1 %--26 6,8% 40 10,5%

1,8% 15 3,9%

14 I l

6 14

6

66 53

382

1,8% 3,6% 2.8% 1,5% 3.6 % 1.5%

0,2% 0,2%

17,3 % 13,9 %

Specificăm că cifrele de mai sus şi reflectarea lor în pro­cente nu trasează decît o linie orientativă şi nu precisă în privinta structurii vocabularului păstoresc din Maieru, dato­rită faptului că am intilnit o serie de cuvinte cărora le-am găsit greu etimologia, iar despre provenienţa unor termeni am intilnit păreri contradictorii.

In ceea ce pri\"PŞte structura glosarului observăm că cel mai mare număr de termeni pastorali provin direct din cu� vintC' latine şi mai ales termenii păstoreşti care au cea mai mare circulatie. Procentul de 30,1 % , cuvinte de origine lati­nă şi 6,8% derivat! pe teren românesc din termeni latineşti, fără a mai socoti şi larga circulatie a acestora, demonstrează nu numai caracterul romanic al vocabularului ci şi vechimea oieritului în această zonă. Elementul slav în procent de 10,5 % , cit şi derivaUi pe teren românesc, se referă la ter­meni oiereşti de bază dar şi la termeni care nu privesc di-

www.cimec.ro

rl'd oieritul. In glosar se află 15 termeni care au rezonanţă arhaică, din substrat, comuni cu albaneza : bdrză, călbeciză, căpti�ă, grumaz, ogrinji, rinză, scnim, strungă, ştiră, şută, ţap, nitră, zgardă, şi probabil, baei.

In procentul de 1 7,3 % , cuprinzînd cuvinte româneşti de diferite provenienţe, am inte�Jrat termenii derivaţi pc teren românesc din cuvinlc de alte origini, în afară de latină şi sla­vă. De asemenea, procentul de 13 ,9 % , cuprinde, în afară de termenii obscuri, neidentificaţi şi nccunoscu�i şi termeni comparativi cu bulgara, sîrba, maghiara, germana, ucrai­neana.

Din punctul de vedere al frecvenţei de circulaţie, cele mai întrebuinţate cuvinte sînt de origine latină, slavă sau ('Omune cu albanC'Za, care denumesc notiunile de bază din dom<>niul cern,tat.

Ne exprimăm încredNea că în viitor, păstoritul, al cărui străv0c-hi obicei este azi p0 cale de transformare sau dispa­riţie, se va bucura d<> studii mai aprofundate. Astfel se vor imortaliza citeva "crimpeie de limbă şi viaţă străveche ro­mânească", care mai supravie�uiesc încă in Muntii Rodnei, dar care, nu vor mai rezista mult timp actiunii civilizatoare a epocii contemporane.

G L O S A R

A

acreală, acrell, s. r. Lichid cu gust acru folosit la înche­garea laptelui ; c h e a g. - Din acrl, cu suf. -eală.

adăpa, adăp, vb. 1. Tranz. şi ref!. A da apă de băut ani­malelor. -- Din lat. adaquare.

alege, aleg, vb. III . Tranz. şi ref!. A despăni. a separa oi­le. [P r o n u n ţ : al'eill.] -·· Din lat. allegere.

alună, alune, s. f. (Mai mull la pl.) Umflătură ieşilă sub pielea oilor şi caprelor ; c i u c u r e. - Din lal. abellana.

amuţa, amuţ, vb. 1. Tranz. (Despre cîine). A înlărîla, a stîrni, a alîta. a indemna la atac. - Din lal. �assumbollare.

apleca, aplec, vb. 1. Tranz. (Despre miel). A înclina, a în­doi pentru a suge. - Din lal. appllcare.

aplecătoâre, adj. Oaie care dă să sugă unui miel străin. [ P r o n u n t ă : aplecă tort..]

238

www.cimec.ro

Din apleca, cu suf. -ătoare. arete, areţi, s. m. Berbec de prăsilă. [P r o n u n ţ : aret'e.]

Din lat. aries, -etern. asudâ, asud, vb. 1. Tranz. A transpira (l n e x p r e s i a : )

li asudă ungia = îi transpiră unghia înainte de a crăpa ; "să d'esculţă". - Din lat. assudare.

B

bilci, baei, s. rn. Conducătorul stînei, cel care prepară brinza şi derivatele din lapte, se ocupă de bunul mers al stî­nei, este ascultat şi respectat. [P r o n u n ţ : bi\5.]

bâlmoş, balmoşuri, s. n. (Mai mult la singular). Mîncare ciobănească preparată din caş dulce fiert in unt, smîntînă şi făină de porumb. - Comp. magh. billmos.

bâloşă, s. f. (Numai la sg.) Ca;pră de culoare albă. - Din , .. si. beii•.

bârză, s. f. (Numai la sg.) Capră, jumătate de culoare al­bă şi jumătate de culoare neagră sau roşie. - Comp. alb. bardha.

bâciui, băciuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A prepara produsele din lapte de oaie. 2. A conduce o stînă. [P r o n u n ţ : băsui.]

bălă, s. f. Oaie "albă limpede". - Din v. sl. belii.

bălţată, s. f. Capră cu pete mari, albe sau negre. - Din lat. balteatus.

bărbînţă, berblnţe, s. !. Vas de lemn construit din doage, în care se păstrează laptele acru. - Din magh. berbence.

behehe, interj. Onomatopee care imită trigătul oilor.

behăit, behăituri, s. n. Faptul de a behăi, strigătul caracteristic speciei.

Din a behăi. behăltoare, adj. Oaie care behăie.

- Din behăi, cu suf. -(l)toare. behălui, behăluiesc, vb. IV. Jn­

tranz. A scoate strigătul caracteristic speciei. - Din behehe.

belciil.gă, s. (. Cu un corn mai ma­re şi unul mai mic. [P r o n : belSugă.] - Din v. si. belilcilgu.

Bdrb!nţă

băsâcăn, s. n. Pădure tînără şi deasă cu iarbă bună pen ­tru păscut ; s ă h e 1 b e.

239 www.cimec.ro

beii, belesc, \'b. IV. Tranz. (Despre oaie) 1 . A înjungh i a . :1. A jupui.

Din v. si. boHIU. berbecclr, berbecarl, s. m. Cioban care păzeşte berbecii.

Din berbece, cu suf. -ar. berbece, berbeci, s. m. Masculu l oii. [P r o n u n t : ber­

bese.] -· Din la l. verv.ex, -ecls.

beregâlă, beregă\1, s. f. 1 . Gillej . 2. Trahee. - Comp. sb. berlkal, berlketa.

beşlcă, beşici, s. l. 1 . Vezica. 2. Umflătură plină cu lichid. sub piele [P r o n u n 1 : beşică.]

- Din lat. vulg. •besslca. bezăre, bezărl, s. f. (Mai mult la pl.) 1. Intestice crete. 2.

Membrana groasă şi creată care înconjură intestinul. bglrgă, s. f. Boală, slăbiciune. [P r o n u n ţ : bgirgă.]

bglrgoş, bglrgoşă, adj. Slab, bolnăvicios. Din bglrgă.

birni'i, birne, s. f. Bucată groasă de lemn folosită ca teme­

lie la colibă . Din v. sl. brilvlno. blid, bllde, s. n. Farfurie.

Din v. sl. blludil. brăclnar, brăclnare, s. n. Curea subţire cu care se încin­

ge mijlocul. [P r o n u n ţ : [brăslnăr'.] - Din brăclre, cu suf. -ar.

brează, s. r. Oaie neagră cu alb pe cap. brinzar, brinzarl, s. m. Persoană care vine la slină după

brînză. [P r o n u n ţ : brinzărl.]

- Din brînză, cu suf. -ar. brinză, s. f. Produs ·al oii ob�inu t prin sfArima rea şi frd­

mintarea caşului. brinzi, brinzi'isc, vb. IV. Tranz. şi ref!. 1. (Despre brînză)

A se inchega. 2. (Despre lapte) A se strica. - Din brinză.

b6ti'i, bote, s. f. Bucată de lemn folosită pentru îndemnul oilor şi apărare impotriva ciinilor. - Din magh. bot.

botel, botele, s. n. Grup de oi între 50 şi 300 capete. b6liş, bolişl, s. m. Parazit subcutanat al oilor.

b61, boţi, s. m . Mototol de mămăligă ; c o c o l o ş. bilce, s. f. Oaie care are lină pe .,obraz" [P r o n u n 1 :

buse.J

240

www.cimec.ro

budacă, budăci, s. f. Vas con­struit din doage in care se pune laptele la închegat, cu o capacitate între 40-60 litri. - Din bud(ăi), cu suf. -acă.

budelareş, budelareşă, s.n. Port­moneu in care se tine tîncuşa.

budeşcă, budeşti, s. f. Vas mic din doage in care se p�strează lap­tele acru. (P r o n u n ţ : bud'eşcă.]

buhai. buhai, s. m. Berbec pînă la trei ani. - Din ucr. buhaj.

bnhaş, buhaşi, s. m. Brad tînăr, puiet de brad.

btimbgi, s. m . ( 1 n e x p r e s i a :) Capră cu bumbgl Capră cu ciucuri la barbă, . . cu cănasi la barbă" . ·

burduh, burduhurl, s. n. Sac făcut din stomacul sau din pielea oii în care se pune brînz�.

burduzc'in, burduzanu.ri, s. n. Burta, stomacul şi intestinele la un loc.

c câpciu, capcie, adj. Referitor la oaia care se învîrte pe

loc din cauza unei boli la creier : "are iermn' la creri". cApră, capre, s. f. Animal domestic cornut din familia ru­

megătoarelor, cu părul lung ; este crescut mai ales pentru lapte ; femela acestei specii. - Din lat. capra.

carîmb, carimburi, s. n. fnslrumenl rudi­mentar de măsură a cantităţii de lapte din bu­dacă, a fiecărui simbraş, construit dintr-o bu­cată de lemn de aprox. 60 cm., cioplit în pa­tru sau şase muchii după numărul boteielor din mutare. - Din lat. •calamulus.

caş, caŞI, s. m. Produs obţinut din laptele de oaie închegat şi stors de zer. - Din lat. caseus, -1.

călbează, s. f. Boală molpsitoare a oilor produsă de un vierm.e din ficat şi din vezica fier ii . - Corup. alb. kel'baze = gelbaze.

călbăgi călbăgesc, vb. IV. Refl. A se îm­bolnăvi de calbează. - Din călbează.

16 - ,.Arltfva Sonte�and"

Carfmb

241

www.cimec.ro

călbăgit, călbăgită, adj . Bolnav de călbează ; s l a b. [P r o n u n ţ : călbăiit.] - Din călbăgi, cu suf. -it.

căldare, căldări, s.f. Vas mare de de aramă sau fier cu o capacitate de 40-60 litri, folosită la fieberea .,zărului neurdil" şi la . ,compănilul brînzei". - Din lat. caldaria.

călină, s. f. Capră de culoare roşie-gălbuie, asemănătoare cu boa­bele căl'in'ne care-s bun'e 1pentru lusă". - Din v. sl. �kalina.

Cdldare cămaşă, s. f. ( 1 n c o m p u s u 1 )

Cămeşă răşin'tă - cămaşă lungă din dnepă, îmbibală în unt şi răşi­

nă, pentru a nu pătrunde apa şi a păstra pielea curată.

Cdmctşe l'dşlntrd

- Din lat. camlsla. căpătîi, căpătîie, s. n. Bolovan aşezat

in vatra focului pentru a nu se împrăştia jarul. - Din lat. capitaneum.

căput, căputuri, s. n. Haină lungă din pănură de culoare neagră ; s u m a n ; p a I l o n.

căpuşă, căpuşe, s. f. Parazit al oilor. - Comp. alb. kepushe.

cărbună, s. f. Oaie ele culoare albă pălală cu negru. - Din lat. carbonem.

căta, cat, vb. 1. Tranz. A stabili can­titatea de lapte dală de oi in prima zi de mulsoare. - Din lal. ·�cautare.

căţăl, căţăi. s. m. 1 . Cîine mic. 2. BUştean pe care se şa­ele in jurul focului in stînă.

- Din lat. catetlus.

ceaon

242

căţîn, căţini, s. m . Loc a­brub.pt şi stîncos.

cea6n ceaoane, s . n. Vas de fier in care se prepară mămăliga la stînă [P r o n u n \ : sa6n.] - Din tăl. ca(h)un, ner. ca(v)un.

cenuşă, s . f. Substanţă mine­rală in formă de pulbere care ră­mîne ln vară după arderea lem-

www.cimec.ro

nu lui, lolosilă în tratamentul bolilor de unghii la oi. [P r o ­n u n 1 : ienuşă.] - Din lat. clnusla (cinus).

cep, cepurl, s. n. 1. Dop lung de lemn cu care se a�tupă gaura berbinţei sau fedeleşului. 2. Nod, la răscrucea a doua ramuri. [P r o n u n ţ : iep.) - Din lat. clppus.

cer, s. n. (1 n c o m p u s u 1 : ) ierlu la strungă = lemnul care leagă spătările deasupra găurilor strungii pe sub care trec oile pentru a fi mulse. - Din lat. caelum.

celoâre, celor!, s. f. !ncheietură, legătură a birnelor la pereţii coli bei. - Din lat. •dautorla.

ceâg, ceagurl, s. n. Ferment extras din sucul gastric al mieilor care are proprietatea de a închega caseina din lapte. - Din lat. clagum = coagulum.

ceagornlţă, ceagornlţe, s. f. Vas cu o capacilale de 2-G litri în care se păstrează cheagul.

Din ceag, cu suf. -ornlţă. chit, chlturl, s. n. Jerseu din lînă purtat pe sub căpul. cloancă, s. f. Oaie cu un corn rupt. [P r o n u n ţ :) cloncă.) cloarecl, s. m. (Numai la pl.) Pantaloni groşi din pănură

care se poartă pe timp friguros ; i 1 a r i. [P r o n u n 1 : sorei.) clngă, clngl, s. f. Legăloare lată din piele, trecută pe sub

pîntecele calului pentru a fixa sacii cu brînză. - Din lat. clnga, cingula < clinga.

clolnăgrâvă, s. f. Capră, cu capul de culoare neagră şi roşie. [P r o n u n 1 : iolnăgravă.)

clsmetl, s. n. Mincare ciobănească preparată din jintuil, spumă şi urdă dulce. [P r o n u n ţ : clsmet'l.) ·

cluc, cluei, s. m. Cocoloş de mămăligă amestecată cu brînză, răsucit in podut .palmei. [P r o n u n 1 : iuc.) - Din v. s i . su�a < sukatl.

clucui, ciuculesc, vb. IV. Tranz. A face cocoloşi de mă­măligă. a r ă s u c i. [P r o n u n 1 : iucui.)

chilă, s. f. Oaie fără urechi sau cu urechi foarte scurte : .,n-are ureC:i nu ma' sămn'e d'e ureCi". [P r o n u n t : SU.lă.J - Din sb. �ula.

clumpavă, ' · f. Capră pe care o dor picioarele. [P r o­n u n ţ : iilmpavă.)

clurol, cluroale, s. n. Cădere de apă cu debit foarte mic, la izvor. [P r o n u n ţ : iurol.)

cluroi, clurolesc, vb. IV. Tranz. A curge cu debil foarte redus. [P r o n u n 1 : iuroi.)

cicărază, cicărăzi, s. f. Bălegarul oii . cirlan, cîrlanl, s. m. Miel care a încelal să sugă, care a

fost in]ărcal.

243

www.cimec.ro

elenei, clenciuri, s. n. Ramură subţire de forma unui cîr­lig, folosilâ la improvizarea unui gard sau la întreţinerea fo­cului in vatră. [P r o n u n ţ : clens.J - Din bulg. kllnce.

cl6p, clopurl, s. n. Pălărie de păr, cu baruri largi, de cu­loare neagră ( l n c o m p u · s u l : C!6p răşîn'it, - pălărie a­coperită cu un strat de răşină pentru a deveni impermeabilii. - Din magh. kalap.

clopot, clopote, s. m. Obi-ctop rdşintt ect de metal in formă de pară,

deschis in partea de jos, cu o l imbă suspendată care loveşte 1pereţii producind sunete : se agaţă la gîtul oii care merge inaintea turmei. - Din v. si. klopotu.

CLucf

cluei, cluei, s. m. Obiect de lemn in formă de cirlig, interme­diar între vîrtej şi ceaon. [P r o ­n u n ţ : cltis.J

coadă, s. f. (1 n c o m p u · s u 1 :) Coadă scurtă - oaie cu coada scurtă.

coastă, coaste, s. f. Povirniş. [P r o n u n t : c6stă.J cocirţă, s. f. (Numai la sg.) Mincare ciobănească prepa­

rată din jintuit şi caş dulce. coleşă, coleşl, s. f. (Mai mult la sg.) Mămăligă. [P r o­

n u n ţ : col'eşă.J - Din sb. kules.

coleşer, celeşere, s. n. Băţ mai gros cu care se amestecă mămăliga in ceaon. [P r o n u n ţ : col'eşăr'.J - Din coleşă, cu suf. -er.

�1'. . .. �.,.�':"' � . t t � ..r� '�

. :,:.P�"

· ' -- '

Colibei la oi

colibă, colibe, s. f. Adă­post pentru oameni construit din bîrne şi şindrilă. (1 n c o m­p u s u l : ) Coliba la oi - adă­post pentru păcurari, la margi­nea seciului oilor. (1 n c o m ­p u s u 1 : ) Coliba la strungă -adăpost improvizat pentru pll­curarii care mulg oile la strun­gă.

Din v. si. kollba. copAc, copace,

c a p a c. s. n. Acoperitoare de lemn la budacă ,

Din te. kapak.

24.4

www.cimec.ro

corei, s. f. Oaie cu lîna mică şi deasă : ,.bărdl l'imped'e " . !P r o n u n t : cors.] - Din magh. korcs.

corcit, corcltă, adj. Amestecat, încrucişat. [P r o n u n ţ : corsit.J - Din corei, cu suf. -it.

corei, corcesc, vb. IV. Tranz. şi ref!. A încrucişa, a ames­teca rase le. [P r o n u n ţ : corsi.] - Din corei.

corcihlră, corciturl, s. f. Animal născut prin corcire, prin amestecarea raselor. [P r o n u n t : corsitilră.J - Din corei, cu suf. -!tură.

cârn, coarne, s. n. Excrescenţă cornoasli la animalele cornute. - Din lat. cornu.

corn, corn!, s. m. Bucată de lemn folosită la construcţia acoperişului colibei ; c ă p r i o r.

cornUtă, s. f. Oaie cu coarne. Din lat. cornutus.

costree, s. f. (Numai la sg.) Iarbă grasă de munte care se foloseşte in Joc de saltea, pe ,.priei".

creastă, creste, s. f. 1. Tăietură in urechea oii. 2. lncrus­tătură a nivelului laptelui pe muchia carîmbului.

Din lat. crista. cresta, crestez, vb. I. Tranz. A incrusta, a scrijela.

- Din creastă. crestătllră, crestături, s. f. Semn în urechea oii făcut prin

tăiere, prin incruslare. - Din creastă, cu suf. - (ă)tură.

crUce, cruci, s. f . Construcţie forma­lă din două bucă\i de lemn aşezate per­pendicular, deslinall!. punerii caşilor la uscat. (1 n c o m p u s u 1 : ) Crucea carim­bului - partea din faţă a carîmbului pe care sînt încrustate cele mai mici canli­lă\i de lapte dale de oi in !Prima zi de mulsoare. [P r o n u n ţ : cniSe.] - Din lat. crux, crucis.

cilc, s. Capră de culoarea penelor cucului.

ciljbă, cujbe, s. !. Ramură de copac bifurcată, introdusă cu capătul mai lung In pămll, lîngă vatră, de care se agaţă ceaonul. - Din sb. guiba.

Crucea mut4rii

cUmpănă, cumpene, s. f. Cintar primitiv, balanţă rudimen� tari! folosită pentru măsurarea brînzei. - Din v. si. konpona.

245

www.cimec.ro

cumpăneâlă, cumpăneli, s. f. Măsurare� echilibrare. Din cumpăni, cu suf. -eală.

cumpăni, cumpănesc, vb. !V. Tranz. şi refl. A măsura. a echilibra, a egala. - Din cumpănă.

cupd

cupă, cu pe, s. L 1 . Unitate de măsură pentru lichide, echivalentă cu un litru. 2. Vasul scobit în lemn cu care se măsoară lichidele. - Din lat. cuppa.

cupâr, cupari, s. m. 1. Sîmbra­şul care are un număr mai mic de oi in stînă. 2. Lemnul Jung, ataşat peretelui pe care se ţin cupele in colibă.

Din cupă, cu suf. -ar.

Cuşmd

curea, curele, s. f. Fîşie de piele, fru­mos ornamentată, cu care se incinge mij· locul. [P r o n u n \ : cură'.] - Din lat. corrigia.

curge, curg, vb. III. (! n c o m p u . s u l : ) A curge urechea - boală a oilor care se manifestă prin curgerea din ure­chea oii a unui lichid galben. - din lat. currere.

cuşmă, cuşme, s. f. Căciulă. Din ucr. kuCma.

D

dăsiig, dăsagi, s. m. (Mai mult Ja pl. ) Sac dublu forn1at din două traisle unile, pentru a putea fi puse in poziţie de echilibru pe umăr sau pe şea. [P r o n u n \ : dăsiiii.] - Din ngr. disakki(on), bg. disagi.

desculţii, desculţ, ' b. [ . Tranz. şi ref!. (Despre unghia oii) A cădea. ( l n e x p r e s i a : ) S-o d'esculţat = i-a căzut un­ghia datorita. unei boli. - Din lat. discalclare.

descărca, descarc, vb. [. Tranz. (l n c o m p u s u 1 : ) A descărca ţiţa = a goli ugerul oii de lapte ; a m u l g e.

doagă, doage, s. f. Bucală de lemn folosit11 la construirea unei budăci sau berbinţe. [P r o n u n \ : d6gă.]

din lat. doga. doniţ, donlţă, s. n. Vas din metal, pentru i!ipă.

- Din sb. dojnica. dospi, dospesc, vb. !V. Tntranz. A fermenla. [P r o n u n \ :

dospci.] Din sb. dospeti.

246

www.cimec.ro

drii.niţă, draniţe, s. f. Şindrilă. - Din rus. dranica, ucr. dranyka.

drăniţî, drăniţăsc, vb. IV. Tranz. A bale şindrilă pe colibă. - Din draniţă.

drug, drugi, s. m. Bucată ruptă dintr-un lemn. Din sb. drug.

dungă, dungi, s. f. Coamă de deal. la orizont. Din v. sl. donga.

durubii.ţă, durubeţe, s. f. (Mai mult la sg.) Bucală de lemn, aşezaU� pe cele două furci principale ale ,.mutării" , ele care se leagă partea de sus a acoperişului colibei.

F lii.ndălă, landăle, s. !. (Mai mult la sg.) Frigare, la stînă. făta, făt, vb. !. Tranz. (Despre oaie). A naşte.

- Din lat. letare. fătat, lătată, adj. (Despre miel.) Născut.

- Din a făta. lătătoii.re, s. f . Oaie care este aptă să lele, să nască.

[P r o n u n t : lătăt6re.) - Din făta, cu suf. (ă)toare.

ledeleş, iedeleşuri, s. n. Butoiaş folosit pentru transportul 11!1plelui acru în cantităţi mici. (P r o n u n ţ : IM'tH'eş.J - Din magh. fedeles.

lele, leii, s. f. 1 . Unitate de mă· sură a lichidelor echivalentă cu o jumătate de litru. 2. Vasul scobi! in lemn cu o capacitate de o jumătate de litru. [P r o n u n t : iel'e.] - CoJDip. ngr. !eli.

fiere, iieri, s. !. Lichid galben verzui secretat de ficat ; b i 1 ă. [P r o n u n t : ser'e.J - Din lat. lele. (DLRM).

lîşcăi, lîşcăiesc, vb. IV. Tranz. A fluiera. - Din lişşş . . .

Fcdelş

Fete freca, frec, vb. !. Tranz. (Des­spre oaie). A purta repede dintr-un loc într-altul. (! n e x p r e s i a : ) A !reca oile - a purta oile prea repede întrerupîndu-le de la păscut. - Din lat. lricare.

lrîmbie, lrîmbli, s. f. Sfoară groasă, împletită din lină, fo· losită ca mîner la găleată. [P r o n u n t : irimbgie.) - Din lat. limbria.

247

www.cimec.ro

limd, s. n. (! n c o m p u s u 1 : ) Fund la budacă partea vasului care stă pe pămînt. - Din lat. iundus.

fUrcă, furci, s. f. Lemn bifurcat la un capăt pe care se sprijină acoperişul colibei. - Din lat furca.

furcOi, s. Nume dat unei capre care are coarnele indre;p­late în sus.

- Din furcă, cu suf. -oi.

G.

găleată, găleţi, s. f . Vas de lemn construit din doage scurte prinse in cercuri, mai larg la ba­ză, in care se mulge laptele la strungă. - Din !al. galleta.

geuşă, s. f. Capră de culoare neagră cu galben la ochi.

ghi.nge, giungi, vb. IV. Tranz. Gdleatd A înfige cutitul in beregata ofi ; a j e r l f i ; a s a c r i f i c a. - Din !al. jugulare.

gînj, gînjl, s. m. Ramură subPre de brad, fără . . cepuri", cu care se leagă răzlogii la gard. - Comp. bg. găi.

godin, godin!, s. m. Purcel sub un an care creşte pe lîn­gă stînă. - Din v. si. godu.

grindă, grinzi, s. f. Bîrnil groasă de lemn întrebuinţată la confectionarea pereţilor laterali ai colibei. - Din v. si. grenda.

Grloald gureţ, gureţe,

grivală, grivale, s. f. Constructia for­mată din patru pari între care se aşează un drob de sare pe care Il ling oile la stină.

grivă, s. f. Oaie de culoare neagră care are o pată albă 1pe piept

groştlor, groştlorurl, s. n. (Numai la sg.) Smîntînă.

Din lat. grossus. grumaz, grumaji, s. m. Gît, g!tlej.

Comp. alb. grumas. gninz, grunjl, s. m. Drob de sare ca­

re se pune în grivală. s. n. Vîrf de deal ; d i m b.

www.cimec.ro

!Jllrgoi, gurgoale, s. n. Partea de dinainte a opincii, în­dreptată în sus, strînsă cu o curea. - Conw. lat. gurgullo.

gută, s. f. Paralizie. (Despre oaie) (1 n e x p r e s i a: ) A lovi guta = a paraliza. - Din lat. guita.

H. halău, halauă, s. n. Adăpătoare

pentru animale, cioplită în lemnul unui copac. - Din magh. valu.

harnică, s. f . Capră care merge singură înaintea turmei. - Din v . si. harinit.

hăizaş, hăizaşuri, s. n. Acoperi­şul din şindrilă al colibei sau al pă-tulului. Haldu

- Din magh. hajzas. hiliuan, hilluană, adj. (Despre oaie). Slab dar sănătos ;

refăcut. - Din magh. hitvany.

hîră, s. L Boală a oilor asemenăloare cu riia ; m ă l r e a-p.

birdău, birdauă, s. n. Vas construit din doage in care se dă zer ciinilor. - Din magh. bordo.

hirsli, interj. Indemn adresat oii pentru a intra în strungă. hîrzob, hlrzoabe, s. n . Obiect confecţionat din patru beţe

aşezate in formă de patrat, destinat sustinerii strecurătorii pe buda că. - Din bg. vurzobu.

hîţ, hîţuri, s. n. Curea din piele folosită la legarea desa-9ilor pe caL

hrăni, hrănesc, vb. IV. Tranz. A da mîncare oilor. Din v. si. hranitl.

holircă, s. f. Rachiu, ţuică ; v i n a r s.

iadă, iede, s. f . Fiica c111prei. Din lat. haedus.

i<!d, iezi, m. Fătul caprei. iesle, s. f . Construcţie in formă de jgheab in care se dă

de mîncare oilor în timpul iernii. Din \'. si. jasli. liite, adj. (Despre brînză). Care pişcă, cu gust în[epător.

249

www.cimec.ro

iuţi, iuţesc, vb. !V. Ref!. (Despre brînză). A pişca, a se acr i . - Din iute.

îmbla, îmblă, vb. 1. lntranz. (Despre oaie). A îmbla rău = a se abate de la turmă, a nu asculta. - Din !al. ambulare.

încăpui, încăpuiesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A se molipsi, a se umple de paraziţi. - Din rnagh. kapni.

încăpultă, adj. (Despre oaie). Molipsită, umplută ele pa· raziţi. - Din incăpui.

încuiă, incui, vb. T. Tranz. şi refl. (Despre oaie). A se con­stipa.

incuiat, încuiată, adj . (Despre oaie). Constipat. [P r o ­n u n ţ : încuie!.) - Din incuia .< !al. incunerare.

incegâ, înceg, vb. I. Ren. A se coagula, a se întări sub actiunea cheagului ; a s e p r i n d e. - Din lal. in-coagulare.

insîmbră, însimbrez, vb. J. Tranz. şi refl. A se înlovărăşi, a se asocia. - Din !al. insimulare.

intămiţil, intărniţez, vb. !. Tranz. A înşeua. Din tarniţă, cu pref. -în.

interţiu, înterţîi, s. m. Berberc între doi şi trei ani. Din lat. tertlanus.

înţărca, înţărc, vb. !. Tranz. A Inceta de a alăpta mieii, a opri mieii de la supt. - Din în + ţarc.

înţărcat, înţărcată, adj. (Despre miel) . care nu mai suge. - Djn înţărca.

J jdiilb, jdiaburi, s. n. 1. Canal de scurgere pentru apă, cio­

plit în trunchiul unui copac. 2. Adăpătoare pentru oi şi ' ite. - Din v . si. zlebit.

jîg, jîguri, s. n. (Mai mult l a

Jîntaldu

250

sg.) Strat de murdărie pe pielea şi In lîna oilor. - Din bg. ieg.

jîntalău, jîntalauă, s. n. Unealtă confecţionată dintr-o bucată de lemn

www.cimec.ro

care are la unul din virfuri două cercuri concentrice, folosil la agitarea laptelui în budacă.

jintalău, jintalauă, s. n. Unealtă confecţionată dintr-o bu­cată de lemn care are la unul din virfuri două cercuri con­centrice, folosit la agitarea laptelui în budacă.

Jinlîlă, Jintlle, s. l. (Numai la sg.) Mîncare ciobănească făcută din zer fiert şi urdă.

Jintui, jîntulesc, vb. IV. Tranz. A scoate . . jintuitu l " prin frămîntarea şi stoarcerea caşului în budacă. - Din v. sl. ientovall.

jintuit, jîntulturl, s. n. (Numai la sg.) Lichid gras obţinut prin frămîntarea şi stoarcerea caşului.

jvancă, s . l. Lichidul care rămîne in bărbînţă după ale­gerea untului ; z a r ă.

L

Jaboş, laboşă, s. n. Castron. - Din magh. labos.

lapte, Iap\1, s. m. (Mai mult la pl.) Cantitate de lapte echivalentă cu o mulsoare a tuturor oilor din stînă.

lapte, lăplurl, s. n. (Mai mult la sg.) Produsul lichid al oii obţinut prin mulgere. -- Din lat. lac, laclls.

leafă, lele, lefuri, s. l. 1. Bucală lată de scînduri, folosită la agitarea laptelui sau a zerului în căldare. 2. Salariu, retri­buţie bănească. -- Din sas. le(l)iel germ. Liiiiel.

leneşă, s. f. Capră care umblă incet la păscut. - Din v. si . h'\nl.

limbă, limbi, s. l. Indicatorul cumpenei care stabileşte poziţia de echilibru. - Din lat. Ungua.

Ungurar, s. Bucală de lemn cu scobiluri, care se ataşea­ză . . cuparului", în care se agaţă lingurile.

lingură, Unguri, s. f . ( l n c o m p u s u 1:) Lingura mare = Obiect cioplit in lemn, folosit pentru alegerea urdei din căl­dare. - Din lat. Ungula.

lină, s. l. Părul oii. - Din lat. !ana.

linos, linoasă, arlj. (Despre oaie). Bogat în lînă. - Din lat. Ianosus.

lobodă, lobode, s. f. (Numai la sg.) Nume dat mai mullor plante erbacee, cu frunze late şi cărnoase, care cresc pe lîn­<Jă stînă. - din v. sl . loboda.

251

www.cimec.ro

lodbă, lodbe, s. f. Bucată lungă de lemn despicată din trunchiul unui copac, folosită l a construcţia pereţilor stînei.

Din ucr. lodva. lotru, loatră, adj. (Despre cioban). Mindru, încrezut.

Din v. si. lotru.

mâi, maluri, s. n. Ficat. - Din magh. maj.

maţ, maţă, s. n. Intestin. - Din lat. vulg. mattla.

M

melclurl, s. n. (l n c o m p u s u 1 : ) Oale cu melciurl oaie cu coarne mici.

Din magh. melek. mlală, mlele, s. f. Fiica oii. [P r o n u n 1 : mn'ală.]

Din lat. agnella. miel, miel, s. m. Fătul oii. [P r o n u n 1 : mn'el.]

Din lat. agnellus. mioară, mioare, s. f. Oaie tînără, de un an, care nu a fătat.

- Din lat. agnelllola, agnellus. mînâ, min, vb. l. Tranz. A îndemna oile să meargă în­

tr-o anumită direcţie. - Din lat. minare.

mirli mirlesc, vb. IV. Tranz. şi re(!. (Despre oaie). A se imperechea.

mniţă, mnlţe, s. f. 1. Lină tunsă pentru prima 0ară de pe miei, cirlionţi. 2. Smoc de lină sau de păr. [P r o n u n 1 : mn'iţă.] - Din lat. agnlcla, agnus.

mos6r, masoare, s. n. Vas de formă cilindrică, cioplit în lemn, cu o capacitate de 2-3 litri. - Din te. mosor.

motocină, motocine, s. f. Um­flătură sub pielea oii. [P r o ­n u n t : motosină.] - Din rut. motok.

muchie, muchii, s. f. Una din­tre cele patru dungi ale lalurilor carîmbului. [P r o n u n 1 : muce.]

- Din lat. mutila. mutllus.

Mosor

252

www.cimec.ro

mulge, mulg, vb. lll. Tranz. şi rell. A extrage laptele din ugerul oii prin strîngere. - Din lat. mulgere.

muşchi, s. m. (l n c o m . p u s u l : ) Muşchi lat - muş­chiul de pe spatele animalelor. [P r o n u n ţ : muşt'l.] - Din lat. musculus.

mutare, mutări, s. f . 1. To­talitatea oilor dintr-o stînă. 2. Stina în ansamblul ei. 3. Coli­ba /principală în care baciul prepară produsele din lapte. - Infinilivul substantivat al vb. a muta.

N.

A mu,ge

Mutare

năclâd, năcladuri, s. n. Butuc gros de lemn care se pu­ne in vatră ca să ţină loc în timpul nopţii.

Din sb. naklada. năcrl, năcresc, vb. IV. Tranz. A acri. năfrâmă, s. f . Capră pestriţă, cu mai mult alb, şi cu ca­

pul negru. - Din te. mahrama.

năpîrli, năpirlesc, vb. IV. Intranz. (Despre oaie). A schim­ba părul, a cădea lîna.

năsUtă, s. f. Oaie care are culoare albă sau neagră .,în nas''. - Din lat. nusutus.

neâgră, s. f. Oaie de culoare neagră. [P r o n u n ţ : n'âgră.J - Din lat. niger, -gra.

noâten, s. Lină scurtă a mielului [P r o n u n ţ : nOt'en.J n6d, noduri, s. n. Proeminenţă sub pielea oii.

Din lat. nodus. nojiţă, nojiţe, s. f. Cureiuşă sau şiret cu care se leagă

opincile. - Din bg. noilca.

253

www.cimec.ro

o. oâcără, s. f. Oaie cu două tpete albe sau negre sub ochi.

[P r o n u n ţ : 6cără.] - Comp. bg. vacălu.

oâceşă, s. f. Oaie cu cearcăne negre în jurul ochilor. [ P r o n u n ţ : 6ceşă.] - Din ochi, cu suf. -eş.

oili.e. oi, s. f. Animal domeslic rumegător crescut pen­tru lină, lapte şi carne ; femela acestei specii. [P r o n u n ţ . 6ie.J - Din lat. ovis.

oarbă, s. f. Oaie care nu vede cu un ochi. [P r o n u n ţ : 6rbă.J - Din lat. orbus.

obiâlă, obiele, s. f. Bucată de pînză sau postav cu care se înfăşoară piciorul în loc de ciorap, purlîndu-se în opinci. [P r o n u n ţ : obgială.]

Din bg. obijalo. ogrinji, s. m. (Numai la pl.) Resturi de nutreţ.

- Comp. alb. ogrizine. opincă, opinci, s. f . încălţăminte ţărănească din piele de

porc sau din cauciuc, legată cu nojîţe. [P r o n u n ţ : opcincă.] - Comp. bg. opinăk, opinca.

P.

padeş, padeşi, s. m. Tufă, tulpină de zmieură. papă, s. !. 1. (l n c o m p u s u 1:) Papă in unt = mîncare

ciobănească preparată din unt şi urdă dulce. 2. ( 1 n c o m p u­s u 1 : ) Papă in spumă = mîncare ciobănească preparată din spumă, ouă şi usturoi. - Din lat. pappa.

Pdcurar

254

paşte, pasc, vb. III. Tranz. 1. (Despre oaie). A se hrăni rupînd iarba. 2. (Despre cioban) . A păzi animalele care pasc, a du­ce la păşune.

Din lat. pascere. păcurâr, păcurari, s. m. Cioban.

Din lal. pecorarius. păntănoâgă, s. f. Oaie de culoare nea­

gră cu pete albe pe picior. [P r o n u n ţ : păntăn6gă.] - Con�p. bg. pentonoije, sb. putonog.

păscărel, s. Oaie cu lîna albă la gîl. pătrare, pătrări, s. f. Bilă de lemn de

frasin cioplită în patru laturi, frumos in-crustată, folosită pentru .,mînatul" oilor şi pentru apărare.

www.cimec.ro

- Din patru, cu suf. -are. păttil pătule, s. n. Con .

struc�ie aşezată pe şase furci destinată păstrării caşilor. - Din lat. patibulum.

pcicui, pcicuiesc, vb. IV. Tranz. A mu lge laptele oii prin stringerea bu rscă şi repetată a ugerului. [P r o n u n ţ : pcicui.] - Din pic.

pcistrtiie, s. f. Oaie cu negru pe . . obraz". - Din v. si. pistru.

Pdtut

piele, piei, s. f. Epiderma. (! n e x p r e s i a : ) A lua pie­ile = a sacrifica. [P r o n u n ţ : pcel'e.] - Din lat. pellem.

pieptar, pieptare, s. n. Cojocel scurt de piele de oaie fă­ră mîneci ; v e s t ă. [P r o n u n ţ : ceptar' .] - Din piept, cu suf. -ar.

pieri, pier, vb. IV. Inlranz. (Despre oaie). A muri, a se prăpdi. [P r o n u n ţ : pcerl.] - Din lat. perire.

pinten, plnteni, s. m. Smoc de lînă în partea inferioară a piciorului oii. - Din v. sl. pentino.

pîrci, pîrcesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Despre capre). A se încrucişa, a se reproduce. [P r o n u n ţ : pîrsl.]

pîrleaz, pirleazuri, s. n. Gard din nuiele. - Din b g . . sb. prelaz.

plai, plaiuri, s. n. 1 . Potecă, cărare. 2. Loc deschis în pă­dure. - Din lat. plagius.

plasă, plăs, s. f. Porţiune de gard. - Din v. si . plasa.

pocni, pocnesc, vb. IV. Tranz. (! n c o m p u s u 1 : ) A poc­ni ungia = a crăpa unghia oii din cauza unei boli. - Din poe.

P6d, poduri, s. n. Tavanul pătulului pe care se pun caşii. - Din v. si. podu.

poliţă, poliţe. s . f. Etajera pe care se aşează sacul cu făi­na sau alte obiecte, in stînă.

porneală, porneli, s. f. 1 . Păscutul de seară al oilor. 2. Loc de păşune rezervat numai oilor cu lapte. (1 n e x p r s i a:) A o lua în porneală = a porni la păşunat. (l n e x p r e s i a : ) A da sau a lua oile în porneală = a da sau a lua oile în pază, sea­ra. (1 n c o m p u s u 1:) A duce, a ieşi, a merge, a pleca cu oile în porneală = a duce oile pe locul rezervat păşunii de seară.

255

www.cimec.ro

- Din porni, cu suf. -eală, (v. sl. pornlnonll). porumbă, s. f. C<11pră de culoare neagră ameslecală cu

alb ; s u r ă. potrlcală, potrlcale, s. f. Unealtă de fier cu care se fac

găuri în urechea oii, cu scopul de a fi recunoscută. - Din rus. protykalo v. sl. protykall.

prăsi, prăsăsc, \·b. IV. Tranz. A inmulti oile cu cele mdi bune exemplare. - Din sb. praslll.

prăsîlă, prăsile, s. f. (Numai la sg.) Soi. rasă, progenitu­ră, la animale. - Din v. sl. • prasila prasltL

priei, prlciurl, s. n. Pat de scînduri acoperil cu fîn sau cu plante erbacee :pe care doarme baciul.

prinz, prinzurl, s. n. Mincarea de diminea�ă a ciobanilor. - Din lat. prandlum.

ptrua-balda, interj. Onomatopee folosită pentru chema­rea oilor.

pulpă, pulpe, s . f. Ugerul oii. - Din lat. pulpa.

purlnă, s. f. Capră care are lîna de culoare roşie ame<;te­cată cu alb.

purta, port, v b. 1. Tranz. (1 n c o m p u s u 1:) A purta oile = a se ocupa de oi, a le conduce unde-i iarba mai bună ; a păzi oile.

R.

rărimce, rărnncl, s. m. Rinichi. Din lat. renuncnlus.

răşină, s. f. Substanţă lipicioasă insolubilă in apă şt tn­flamabi l ; care curge din trunchiul coniferelor, inlrebuinţată la imbibaTea' cămăşii şi a clopului păcurarului, pentru ca acestea să fie impermeabile.

răzlog, răzlogl, s. m. Despicătură dintr-un lemn inlrelm­inţală la construcţia gardurilor. - Din v. sl. razlogil.

răzvOr, răzvoară, s. n. Denivelare de Leren, rînpă mică. - Din bg .. sb. razor.

rendeşă, s. f. Oaie care are coarnele îndreplale înainle. [P r o n u n ţ : rend'eşă.J

rigăl, rigălesc, vb. IV. Intranz. (Despre oaie). 1\ scoale din gît un zgomot carecterislic produs de gazele din stomac. - Din v. si. rygatl.

rinză, rinze, s. f. Stomac. - Comp. alb. rendes.

rinji, rinjăsc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Despre oaie). A-şi arăta dinţii. (Despre ciine). A-şi arăta coHii.

256 www.cimec.ro

- Corup. bg. rilmiă v. si . regnati. rîpă, rîpcl, s. f . Prăpastie.

Din lat. ripa. r6şă, s. f. Capră de culoare roşie.

Din lat. roseus. rUg, rugi, s. m. Tulpina tîrîtoare a unor plante de munte

care se agată de lîna oilor. - Din lat. rubus.

rujînă, s. !. Capră de culoare neagră cu un brîu alb. rumăgâ, rumăg, vb. !. Tranz. (Despre oaie) A mesteca a

doua oară iarba întoarsă din stomac. - Din lat. rumigare.

s. sac, saci, s. n. (I n c o m p u s u 1 : )

Sac d e urdă - sacul de pînză rară in ca­re se strecoară urcla. - Din lal. saccus.

săniuşă, s. f . Oaie cu coarnele in­dreptate înapoi. - Din sanie, cu sur. -uşă.

săcer, săcere, s. n. Par înfipt în pă­mînt, in fa�a colibei. de care se agaţă hainele.

sălhelbe, s. f. Loc defrişat de pădure unde a crescut cegetaţie tînără şi deasă bună pentru păşunat. ( [P r o n u n t : săl­helbe.] - Din selba lat. !it. sllva. (DLRM)

Sac de urdă

săcâ, săc, vb. !. Tranz. (l n c o m p u s u 1 : ) A săca ţîţa = a înce1a să dea lapte. - Din !al. slccare.

seci secluri, s. n. Imprejmuire largă, din gard improvizat, unde se adăposlesc oile In timiPul nopţii, cuprinde lot peri­metrul slînei [P r o n u n ţ : săs.] - Din sb. seca.

scai, scai, s. m. Plantă cu frunza ghimpoasă care se agaţă în lina oilor. - Din sb. ckalj. (DLRM)

scoabă, scoabe, s. f. Bucată dP fier cu capetele îndoite în unghi drept şi ascuţite, folosită l a prinderea lemnelor unele de altele în conslruc�ia peretilor colibei. [P r o n u n ţ : sc6-bă.] - Din bg., sb. skoba.

scoâce, scoc, vb. li!. Tranz. şi ref!. (Despre caş) A se în­călzi şi a crăpa la căldură. [P r o n u n t : sc6se.] - Din lat. escoquere.

17 - ,,Arhiva Someşand� 257 www.cimec.ro

scocicere, scoacert, s. f. Infinilivul subslantivat al vb. a scoace. [P r o n u n ţ : scosere.J

scoârtă, scoarţe, s. f. lnvelişul trunchiului unui copac ro� losit la căptuşirea pereţilor colibei. [P r o n u n � : scorţă.J - Din lat. vulg. scorlea.

scrum, scrumurl, s. n. (Numai la sg.) Laptele ars, depus pe fundul căldării. - Cornp. bg. skrum, alb. shkrump.

scUt, scuturi, s. n. Adăpost natural penlru oi. sub molizi sau fagi. - Din lat . scutum.

selnlţă, selniţi, s. f. Lemne mici. folosite la reaprinderea focului în stînă.

simbrii�, simbraşi, s. rn. Proprielar de oi la o stînă ; aso� ciat. - Din simbră, cu suf. -aş.

simbră, simbre, s. f. Asociaţie, tovărăşie in \·ederea alcă­tuirii unei slîne. - Din magh. clmbora. (DLRM).

simbrie, simbrll, s. l. Plată, salariu, retribuţie în bani sau în natură. - Din simbră, cu suf. -le.

smOc, smocuri, s f. 1 . Cantilate de lînă sau păr care se poate prinde cu o mînă. 2. Cantitate de iarbă zmulsă de către oaie prinlr-o singură deschidere a gurii. - Cornp. sb. smotak.

spălare, spălări, s. f. Speteaza de care se reazimă cioba­nii la slrungă cînd se face mulsoarea oilor. - Din spală, cu suf. -are.

spinare, spinări, s. l. 1. Coloana vertebrală a animalelor. 2. Coamă de deal. [P r o n u n t : spclnare.J - Din lat. spinalls.

spinteca, spintec, vb. 1. Tranz. A înjun<Jhia şi a despica trupul oii . - Din lat . expantlcare, pantlcem. (DLRM)

spllnă, spline, s. f. Organ moale şi spongios, de culoare roşie violclă, aşezat in regiunea subcoslală, care pro?uce globule roşii. - Din lat. spllna.

spumă, spume, s. f. (Mai mult la sg.) Strat de grăsime al­bicios, care se formează deasupra laptelui într-un vas sau deasupra zerului neurdit, în căldare, folosilă la prepararea mincărilor ciobăneşti. -- Din lal. spuma.

sudul, sudulesc, vb. IV. Tranz. A injura, a ocărî. -Din magh. szidni.

251l

www.cimec.ro

suflica, suflic, vb. L Tranz. şi re[l. A îndoi în sus mineca cămaşei pentru a scoate caşul din budaca cu lapte. - Din lat. sulfollicare.

suge, sug, vb. Il!. Tranz. (Despre mia!). A trage cu gura laptele din pulba oii. [P r o n u n ţ : suie.] - Din lat. sugere.

sură, s. f. CiJipră de culoare albă amestecată cu negru. - Din bg. suru sb. sur.

suvlntra, suvlntrez, vb. !. Tranz. A tunde oile pe pîntece, pe picioare şi pe coadă pentru a nu li se agăţa lîna. - Din sub+vintre lat. venter.

stAor, staore, s. n. Loc îngrădit unde stau oile pentru a se odihni, înainte de a fi mulse, in cîmp sau lîngă casă. - Din lat. stab(u)lum.

stărpiir, stărpari, s . m. 1. Cioban care păzeşte oile sterpe. 2 . Locul împrejmuit în care se adăpostesc oile sterpe. - Din sterp, cu suf. -ar.

stârpă, sterpe, s. f. Oaie neproduclivă ; ş t i r ă, - Din lat. ster(l)pus.

stînaş, stînaşi, s. rn. Proprietarul celui mai mare număr de oi dintr-o stînă, cel care are cea mai mare cantitate de lap­te însemnată pe carîmb. - Din stînă, cu suf. -aş.

străpunge, străpung, vb. III. Tranz. A înfige , .potricala" în urechea oii pentru a face un semn de recunoaştere. [P r o ­n u n ţ : străpunie.] - Din lat. extrapungere = transpungere.

strcura, strecor, vb. !. Tranz. A trece laptele prin strecu­rătoare pentru a-l curăta de impurităţi. - Din lat. extracolare.

strecurătoAre, strecurători, s. f. Pînză rară prin care se strecoară laptele, sau sac de pinză în care se pune caşul ca să se scurgă. [P r o n u n ţ : străcurătore, străcătore.] - Din strecura, cu suf. -(ă)toare.

strungaş, strungaşl, s . m. Cioban, de obicei un copil, care mină oile la strungă rpentru a fi mulse. - Din strungă, cu suf. -aş.

Strungd

�-.. . · "' ·"':. . ' :'; .. : • � --.. ' • � < � ' > .. : '";,�. *'%.

' ', l � Q;t,>

259

www.cimec.ro

strungă, strung!, s. l. Deschizătură îngustă a slaulului prin care ies oile, una cîte una, pentru a fi mulse, formala din spătări, ceriul la strungă şi ,.găurile" strungii. - Comp. alb. shtrunge.

struţ, struţurl, s. n. Buchete! de flori pe care il poartă ciobanii în clop. - Din germ. Strauss.

Ş.

şterţ, şterţurl, s. n. (1 n c o m p u s u 1 : ) Şterţ cu musteaţă băţ, mai gros la un capăt, crăpat la vîrf, unde sînt intro­

duse două scîndurici încrucişate, cu care se amestecă zărul neurclit în căldare, cu scopul de a nu se lega de fundul căl­dării scrum.

şUră, ştire, s. f. (Mai mult la sg.) Oaie care nu fală nici­odată : s l e a r p ă. - Comp. alb. sbtlere.

şuiera, şuier, vb. 1. Tranz. A fluiera. şuştav, şuştavă, adj. (Despre oaie). Fără lină, cu lina lipS<L şută, şute, s. f. Oaie fără coarne.

Corup. alb., bg., sb. sul, magh. suta.

T.

talpă, tălplcl, s. f. Sprijin, bază, sustinere, temelie. (1 n c o m IP u s u 1:) Talpa mutării = trunchiul gros care consti­tuie baza pereţilor colibei. - Comp. magh. talp.

tarniţă, tarnlţe, s. l. 1 . Şea. 2. Coamă ele deal in formă de şea.

tărcilă, s. f. Totalitatea obiectelor aşezate pe spinarea ca­lului la coborîrea de la stînă, l ă r h e t i . P r o n u n \: tărillă, tărhet'I.J

tăpsile, tăpsil, s. f. Frigare cu marginile mai ridicate fo­losită în stînă. - Din le. tepsl.

tărsOc, s. Iarbă mare de munte cu frunze late care se pu­ne în loc de aşternut pe priciul unde doarme baciul.

tăujăr, tăujăre, s. n. Bucată de lemn cu care se scormo-neşte în foc. [P r o n u n ţ : tăujăr.)

'

Urlă, Urle, s. l. Colibă improvizată construită ,.in furci " , acolo unde oile stau temporar. - Comp. si. trlo.

lirjă, interj . Indemn adresat caprei pentru a intra în strungă.

toartă, torţl, s. l. Partea ieşită înafară, incovoiată în lor­mă de arc, cu care se agaţă căldarea in vîrtej. [P r o n u n ţ : t6rtă.)

260

www.cimec.ro

- Din lal. torta, torquere. tomnl, tomnesc, vb. IV. Tranz. şi reU. 1 . A se tîrgui. a

se invoi. 2. A se angaja intr-o suljba. - Din \'. si. tukumltl.

lreotică, lreoace, s. f. Covată înguslă şi lungă, scobilă in lemnul unui copac, în care se dă mîncare la porci ş i la cîini. - Din germ. dia!. Trok = Trog.

tre6scot, treoscoturl, s. n. (Mai mult. la sg.) Plantă ier­boasă care se înlinde pe pămînt. - Din v. sl. troscotu.

trişcă, triŞti, s. f. Instrument muzical rudimentar conlec­�ional dintr-un lemn găurit, astupat la un capăt ; l i u i e r.

tUfă, tufe, s. f. Arbusl ale cărui ramuri pornesc direct din rădăcină folosit la împrejmuirea seciului oilor. - Din lat. tola.

tullecă, tullelcl, s.l. Despicătură in acoperişul colibei prin care iese fumul şi intră lumina.

turlşte, s. f. 1. Resturi de nutreţ. 2. Locul unde se da oilor de mîncare in timpul iernii ; t u r ş. - Din bg. torlste.

turş, s. Resturi de lin rămas după ce au mincat oile ; t u­r i ş t e.

Ţ.

ţap, ţapi, s. m. Masculul caprei. [P r o n u n t : �apci.J - Comp. alb. thap.

tandură, ţăndurl, s. l. Aşchie de lemn cu care se aprinde focul. - Din sas. zănder.

ţlngălău, ţlngălauă, s. n. Clopoţel agă�al la gitul oii. - Comp. magh. cesengo, sb. clngara.

ţigană, s. l. Oaie ,.n'agră d'e tăt". - Din v. si. clganlu.

ţincuşă, ţincuşl, s. l. Bucală de lemn de brad echivalentă inl�imii lil!ptelui in budacă, folosita pentru verificarea nive­lului laptelui pe carîmb. - Corup. germ. Zlnke.

ţîţă, ţiţe, s. f. Mamela oii. - Din lat. tltla.

ţol, ţoale, s. n. 1 . Haină, in general. 2. Pătură groasă de l ină cu care se acoperă spinarea calului, sau, in stînă, ca aş­lernul. -- Din le. eul., ngr. lsJlll.

ţucăr, s. n. Zahăr. - Din germ. Zucker.

2GI

www.cimec.ro

lill . . . na, interj. Indemn folosit pentru intăritarea ciinelui. ţurcană, ţurcane, s. f. Varietate de oi cu lină lungă, groa­

să şi aspră. - Din ţurcă, cu suf. -an. (DLRM)

u. ujină, ujine, s. f. Mincare de către seară a ciobanilor,

înlre amiaza şi cină. - Din v. si. uilna.

unghie, unghii, s. f. Suprafaţa cornoasă la vîrfurile picioa­relor oii. [P r o n u n ţ : unge.) - Din lat. ungula.

unt, unturl, s. n. (Numai la sg.) Grăsime naturală rămasă în bărbîntă după .,baterea" jîntuitului şi spumei. - Din lat. unclum.

urdă, s. f. Derivat al laptelui de oaie obtinut prin fierbe­rea zerului gras rămas după prepararea caşului.

urdeaală, urdell, s. f. Actiunea de a urdi. - Din urdl, cu suf. -eală.

urdl, urdesc, vb. IV. Tranz. A strînge urda din căldare cu lingura, dupa fierberea zerului neurdit, a 1prepara ttrdă. - Din urdă.

urmarlţă, s. f. Oaie care rămîne de turmă. ursoale, s. f. Capră .. n'eagră l'imped'e".

- Din urs, cu suf. -oale, lat. ursus. ursllc, s. Materie grasă, unsuroasă, care se găseşte în lî­

na oilor. uşOr, uşori, s. rn. Fiecare dintre cei doi pari care jnca­

drează uşa colibei. - Din lat. osteolum.

V.

vatră, vetre. s. f. Locul, putin scobit în pămînt, unde se face focul în colibă. - Comp. alb. valri!.

văcălie, văcălll, s. f. Specie ele ciupercă cu consistentă lemnoasă care creşte pe trunchiul arborilor. - din care se face iasca. - Din veacă, (putin folosit v. si. vleko) cu suf. -ălle.

vătUi, vătui, s. m. Ied, înlre un an şi doi ani. - Din lat. vltuleus vllulus.

verigă, verigi, s. f. Inel de melal de care se prinde buda· ca : t o a r t ă. -- Din v. si. veriga.

vldără, vldărl, s. f. Găleată de metal pentru apă. Din V. si. vedro.

2G2

www.cimec.ro

vlnars, vlnarsurl, s. n. (Numai sg.) Rachiu, �uica. [P r o ­n u n ţ : ilnars.J - Din vln+ars (după germ. Brannlweln) (DLRM)

virtej, virlejurl, s. n. Lemnul infipt in pămînt, cu un brat i!jplecat deasupra locului din vatră, de care se agata călda­rea. - Din bg. vărlei.

vovreâncă, vovrencl, s. f. (Numai la sg.) Mîncare ciobă· nească preparată din zăr acru şi urdă.

z. zale, s. (l n c o m p u s u 1:) Clop răşinll, cu zale = pălă­

rie ciobănească cu un lăn�işor la marginea borului. zâră, s. f. Lichid albicios şi acrişor care rămîne după ce

s-a ales untul ; j v a n c ă. -- Comp. alb. dhalle.

zăgară, zăgărl, s. f. (Numai la sg.) Imitatie de blană din lină tricolata. ataşata la gulerul şi mînecile dputului.

zăpodle, zăpodll, s. f. Platou puţin scufundat fală de re­giunea înconjurătoare. - Din v. sl. zapodu.

zăr, zărurl, s. n. (Numai la sg.) Lichid galben Yerzui care rămîne după prepararea tuturor derivatelor din lapte.

zăvirdacă, zăvirdăcl, s. l. Mîncare ciobănească prepara lă din zară, j întuit urdă şi laple "ne:prins".

zblerâ, zbier, vb. 1. Tranz. A scoale strigătul caracleristic speciei ; a s t r i g a. [P r o n u n ţ : zbgera.]

Din lat. exbelare = belare. zbrolocl, zbrotocesc, vb. IV. Tranz. şi rell. A se strica

laplele în ugerul oii. [P r o n u n ţ : zbrotoii.J zgârdă, zgărzi, s. f. Cerc de fier care înconjurti gilul cîi­

nelui. -- Comp. alb. shardhe.

zgorbâci, zgorbace, s. n. Bici mai mic cu care se mînă mieii. [P r o n u n ţ : zgorbiis.J

Din te. klrbac (comp. şi bg. gorbac.) (DLRM).

www.cimec.ro

A B R E V I E R I

magh. - limba maghiară n. - neutru ngr. - limba neogrcară onomat. - onomatopee pl. - plural pronunt. - pronunJat prcf. - prcnx pron. - pronume ren. - reflexiv rut. - rutcnesr săs. - dialeclul săsesc SCL - revista ,.Studii şi cercetări

lingvistice'' sec. - secolul s. - substantiv sg. - singular sb. - limba sirbA sur. - surix tăt. - limba tălară le. - limba turcă tram .. - tranzi t!\· ucr. - limba ucraineană v. - vezi vb. - verb v. si. - limba slavă \'Cehe

adj. - adjccliv adv. - adverb alb. - limba albanc1.A art. - arllcol bg. - limba bulgară comp. - comparativ conj - conjunclic L>EJ - Diclionarul Enciclopedic

Ilustrat - Candrca, Adamescu. DLRM - Dicionarutl limbii romii-

ne modornc. DR - revista .,Dacoromania" r. - feminin fr. - limba francezA FD - revista ,.Fonelică şi dialcc-

tologic" germ. - limba germană gr. - limbo. greacă inf. - inflnitlv interj. - lntcrjcclic intranz. - lntranziliv lat. - limba latinA IIL. - lilcrar m. - masculin

S E M N E D I A C R I T I C E

(sub vocale) deschidere c - e

1 (cleasupra consoanelor) palatalizarc l'-ls

n (sub vocale) arată cii \·ocala consliluic elementul secundar a l unui dif­long : dau - u (deasupra unei \ ocale) accentul principal : vCdc {deasupra \"O("alclor) ,·ocală scurtă (cfcasupra con�oanclor) elementul frit:uth

A L T E S E M N E

( derivă din ) r ] transcriere fonclică. ( ) precizări. :;. clement lexical nealcslal sau rcconsliluit.

2()4

www.cimec.ro

B I B L I O G II. A F I E

1 CANDRE/\ 1. şi ADAMESCU GH. Dic1.fonar enciclopedic ilustral, ,,Car­tea românească", Buc., 1931.

2. CAPIDAN TH. Raporlurilc lingvislice slavo-rom3.nc. Termini pasle­raii, in "Dacoromania", I I I, p. 193.

3. '* • • Chesllonarul Noului Atlas Lingvistic Român, in ,.Fonclică şi dialcclologie", vi. V, 1963, p. 256-2Gl .

4 . COTEANU, 1. şi DANILA, J. Introducerea i n lingvislica ş i filologia ro­mâneasca, Ed. Acad. R.S.R., Buc., 1970.

5. • • * DicUonarul limbii române moderne. Ed. Acad. R.P.R., 1958.

6. GIULEA G. Crimpeie de limbli şi via� slr:iveche românească, in "Da­coromania", III, 1922-1923.

7. GIULEA G. Cuvinte şi lucruri, in "Oacoromania", II, 1922-1923, p. 307-402.

8. ISTRATE G. şi TURCULEŢ A. Cerce1iri dialeclicale in judelul BistrJ­Ja-Nisiud, in ,.Fonelică şi dialectologie". voi. Vll, 1971.

9. ISTRATE G. Noul Alias Lingvistic Rom.in, in .. Fonetică. şi dialectolo. gie", voi. Il, 1960.

10. MORARU TIBERIU, Păslorltul In Alpii lrancczi şi in Carpa,l, Buc .. 1942.

I l . MORARIU TIBERIU, Viea1a pastorală In Munţii Rodnei, Buc., 1937.

12. ,. * * Noul Alias Llngvislic Român, voi. I l .

13. PETROVICI EMIL, Studii d e dialcclologle şi loponomie, Ed. Acad. R.S.R .. Buc., 1970.

14. POP SEVER, Quelques lermes de la vie paslorale, d'apres l'AUas Llnguisllque Roumain, ProblCmes de g�grapbie lingaisliqoe, (Extre.it

de la .. Rcvuc des Etudes Indo-eropCennes, t. 1., Bucarest, 1938. 15. PRECUP EMIL, P.lstorllul In Mnn�U Rodnei, Ouj, 1926.

16. PUŞCARIU SEXTIL, Etimologii, in "Dacoromania", Il. 1922-1923, p. 598.

17. SUTU GH. Strigătele animalelor, tn ,.Dacoromania", II. 1922-1923. p. 96, 101-104.

18. VLADUŢIU ION, Elnogralla rom:ineasd, Ed. şliin\., Buc., 1973.

19. VUIA ROMULUS, Tipuri de păstoril la români, Buc., 1964.

A L T E LU C R A R I

20 . .,. .,. • Arhiva şi registrele agricole ale comunei Maieru, judelul Bistrila·Năsăud.

21. ARVINTE V. Glosar regional, Ed. Acad. R.P.R., 19Gl.

22. ARVINTE V. Terminologia plulărilulul şi exploaUirli lemnului, in ,.Studii şi cercetări ştiinllfice", anul Vlll, fasc. l , laşi, 1957, p. 1 ·185.

23. VASILE PAVEL ,.Terminologia agricolă moldoveneascA", Editura ,.Ştilnla", Chişinău, 1973.

265

www.cimec.ro

foto r r. 1 - Cnmuna 1\1<1iCfU.

Foto nr. 2 - Mutare.

2Gfi www.cimec.ro

Foto nr. :1 - Crucco mu/{ uii. Poto nr. 4 -- PtHulul.

J"ot•J nr. fi - Strunga , ceriol la s/rungd" (S/înga).

267

www.cimec.ro

Foto nr. 6 - Sltunga, mulsul oilor.

Foto nr. Î - Sl runga, odilma dupd muls.

2G8

www.cimec.ro

Foto nr. 8 - Scciul oilor.

Anexa nr. - Grivala.

2G!> www.cimec.ro

Foto nr. 10 -- Coliba păcurarilor.

Foto nr. Il - Păcurar rczcnwl ln Foto nr. 12 - Car1mbul (stlnga),

270

,.pă'rare". jlnlalclu/ (dreapta)

www.cimec.ro

Folo nr. 13 - BrJnzar (s1m1Jruş sau sl itlaŞ).

-Foto nr. 14 �- lcrnatul oilor.

271

www.cimec.ro

Fato nr. 15 - T1rld.

Fato nr. IG - Iesle (pentru icmat)

272 www.cimec.ro

O tl'adiJie populal'd :

.,l nstruţatul boului In satul Tăure "

OVIDIU PETRI

.. Folclorul este un izvor pururea reîntineritor", afirmd pe drept cuvint "Luceafărul" poeziei româneşti, Mihai E­minescu . Intr-adevăr folclorul este un izvor nesecat de apă vie daUHoare rle forme noi şi nepieriloare pentru toti acei care cu veneraţie sorb din această fortă imensă. El repre­zintă o enciclopectie poelică vie a vietii populare refleclinrl in moduri variate şi multiple, gindurile şi năzuinţele popo­rului in diferite etape de dezvoltare. Date referitoare la ma­terialul folcloric cules pînă acuma arată că• cele mai vechi creatii literare populare s-au păstrat în folclorul obiceiurilor legate de muncile de peste an, de nuntă sau înrnorminlarc.

,.Odată cu reinvierea naturii folclorul obiceiurilor de peste an legat de muncile agricole şi păstoril intr� într-un all ritm, marcind aparitia unui ciclu nou de productie : �� primăverii şi verii. Aşa cum ni se înfăţişează nouă azi , ma­nifestările acestea sint relicve ale unor obiceiuri străvechi. transformate mereu, de-a lungul anilor, paralel cu evoluţia şi mentalitatea populară. Aspectele şi scopul pe care le-au avut acestea sînt fapte ce nu vor pulea fi niciodată cunos­cute în amănunt"1 .

,.Pornind de la praclici primitive, obiceiurile elin c i ­c lu l primăverii ş i verii au deveni t ample reprezentări spec­taculoase ale reînvierii naturii în lupla cu fortele frigului 5i intunericului. Străvechile serbări erau închinale zeilor Ta­muz, Osiris, Arlonis, Demetra, Dionysos şi sînL chiar expre-

1. Istoria literaturii romAne, Voi. I, p. 29.

JIJ - "Arhiva Someşand" 273

www.cimec.ro

sia acestor viziuni mitice, pe care o întîlnim şi la noi"2• Cul­tul lui Dion ysos este foarte vechi. El ar fi fost adus din Gre­cia fiind, originar din Asia Mică, iar popula�iile trace I-au

preluat adaptîndu-1 condHiilor lor de ' i a)ă. Munca auricolti a constituit pentru oamenii noştri mult timp o îndeletnicire de bază, ea asigurîndu-le strictul necesar existentei lor. Di­feritele lucrări ale cîmpului au fost învăluite într-o ambianţă ele vrajă care a favorizat apariţia aceslor obiceiuri folclori­ce. Inceputul aratului sau recoltatul primelor spice au fost însoţite ele practici magice, acestea fiind rezultatul unor cre­dinte străvechi şi a fricii omului în fata naturii dezlăn)uitti uneori. .,Lumea vegelală este însufletită de demoni şi spirite! bune şi rele care stăpînesc natura de la naştere pînă la moarte".:'

Poporul nostru a beneficiat rlin plin de cunoa�tE'rea u­nor obiceiuri legate în special de munca cîmpului. Avind un cadru prielnic de dezvoltare şi desfăşurare tl l 'ele din aceste obiceiuri s-au transformat în mari serbări populare cunoscu­te în l iteratura de specialitate sub numele de .,teatru folclo­ric". Acesta, spre deosebire de cel . . popular" care se desfă­şoară in localuri special amenajate acestui scop, are ca sce­nă cîmpul, drumul din sat, curtea sau o încăpE're din ca�a unui ţăran.

In cele ce urmează ne vom referi la obiceiul folcloric .. lnstrutatul boului" din satul Tăure, comuna Nimigea, obi­cei care face parle din ciclul serbarilor ce prevestesc mun­cile agricole de primăvară. Discutind cu oameni bătrîni din sat\ am ajuns la concluzia că originea acestui obicei este foarte veche. Ne punem însă întrebarea : de ce se practică numai în susmentionatul sat din zona respectivă 15 Studiind regiunea se pot constata următoarele : satul Tău re se află izolat, la o deplirtare destul de mare de localităţile vecine ; locul unde s-a întemeiat satul a fosl în trecut acoperit de pe­duri mari şi păşuni. Dacă mai adăugăm la acestea şi fondul psihologic conservator al locuitorilor feriti de influenta orli­şenească, avem in faţă argumente care sus)in aparitia şi continuarea frumosului obicei pe aceste meleaguri străbune.

Nu se �tie cînd a fost intemeiat salut din lipsă de do­cumente. Totuşi intr-un act din anul 1861" se meAţionează că satul Tohat (Tiiure) este situat in comitatul Bistri)a-Năsliud,

:!.. IstoriR uteraLUril romAne, Voi. I, P. 30. :1. G. Vrabie, .. Foldorul, oblect-prtnctpll-me1.odA-cates:orll", Ed.Uura Academiei,

1970, p. 57. DupA WUhelm Manhardt, ,.Culturile pAdurll şl ogorului•, ,.Wald­und Feldkulle".

4. PlAian Ioan de B4 ani şi Brici Ioan de ao de ani, decedat In anul 1874. 5.. 1ntr-o formA asemAnAtoare acest obicei 11 Intilnim tn satele Crl9tur•Şieu,

cana. I. LApuşneanu. ,.MoşceU - apecte necunoscutA a teatrului folcloric•, tn Tribuna. anul xvn. nr. 41, oct. 19'1'3.

6. Suctu Corlolan, .,Dicţionar lstortc al localltA\IIor din Transilvania", vot. 1-ll, Edlt. Academiei. Bucureşti, 1967.

274

www.cimec.ro

cercul prelorial al N6săudului şi era vecin (ca şi azi) la ră�d.­rit cu comuna săsească Tărpiu (Treppen, Trepping) şi Braşfa­lău (Balaszfalva - Blăjeni), la est se învecinează cu Sinterea­gul (Santereg), Inspre apus cu Cociul (Kock), precum şi CII

Mogoşenii (Magasmarth) şi Floreşti (Viragaberek - Virea­gul). La nord satul Tăure se învecinează cu Nimiuea Unyll­rească (de jos), (Magyar Nemegye) şi cu Mintiul Român (Va­lah Nemety).

La marginea satului in partea de nord-vest exista in

\ remurile vechi un mare. lac (tău) care cu timpul a secat. A, .. lăzi este un imens loc bun pentru finat. Traditia spune di a­cest tău era atit de mare Incit oamenii il treceau cu luntrea. Bine-n\eles că de la acest tău satul a primit denumirea de Tău­re (Tăuri).'

Tăurenii, locuitorii acestui sat se ocupă de mult timp cu agricultura. Sint harnici şi isteti. buni crescMori de anima­le. Cimpurile şi dealurile din imprejurimile satului sint culti­vale cu cereale sau împodobite cu livezi de pomi frucliferi ori de viţfi de vie. Conditiile menţionate au favorizat apariţia o­biceiului popular care se practică cu regularitate in fiecare an. Rit magic, acesta este menţionat în ,.Istoria l i leraturii ro­mâne", voi. 1, pag. 30, unde se arată că : "a fost atestat exclu­siv in Transilvania", că "este una dintre sărbătorile populare ale primăverii. ale vegetaUei. ale naturii ce reinvie".

"Oameni pricepuţi din sat realizează acest "teatru popu­lar" din dorinţa de a juca teatru, in bunul înţeles al cuvintu­lui ; a se masca şi costuma, in vederea reprezentării unei ac­ţiuni, fie ea cît de redusă,. de către actori in faţa unui public" .• Acest obicei este amintit şi de Elisabeta Nestor-Moldoveanu care spune că : "în unele sate din Năsăud (Cristur - Şieu, Căianu Mic etc. n.n. Tăure) feciorii merg la pădure şi se mas­cheazli imbrăcîndu-se cu frunze şi scoartă de cireş. La intrare in sat sînt aşteptaţi de plugari care aduc un bou cu coarnele împodobite cu flori. Flăcăii poartă boul pe la casele gospoda­rilor, iar aceştia il udă cu apă urind spor şi belşug" .• Un inte­resanl studiu socialogic despre acest obicei a realizat C. Re­tegan.111

Masca sub C'are se ascunde omul e variată, fiind in funcţie de aspectul economic al regiunii, de principalele ocu­patii şi în runclie de ce-i poate oferi natura înconjurătoare.

7. Dra.gan Nicolae, ,.Toponomle şi lstorle ... Cluj, 1828. 8. 1. LApuşneanu, ,.SemnlftcaţHie unul obicei popular", tn "Ecout• nr. urn, 8 IV. U174.

9. Ellsabeta Nestor-Moldoveanu, In ,.Cununa - slrbAloare a secerişului", tn Re­vista de elno1ratte şi folclor, nr. 6, Bucureştl, UlM, p. 820.

10. G. Reteganu . .. Draell dln. Valea Tlbleşulul". In Revista de folclor. Anul rr. 1957. nr. 4.

275

www.cimec.ro

.,Existenţa, păstrarea şi practicarea obiceiului . ,lnstru­latul boului (sau ,.Boul instruţat") prin forţa tradiliei, ne-a dat posibilitatea analizării unor aspecte deosebite ale teatrului popular din această zonă. Pe baza unor informatii culese, 1 1 â observaţiei directe am ajuns la concluzia că , .!nslruţatul bou­lui"� este o melaforă prin care oamenii din vechime au cdu­tat să dea un răspuns multiplelor întrebări de care depindea posibilitatea de-a supravie ţui, au căulat un echilibru cu me­diul înconjurător. Recuzita obiceiului, plantele şi animalele, personajele şi modul de realizare a măştilor şi mascării dove­desc că nici un lucru nu a fost ales la întîmplare şi că toale se încadrează în mod organic, într-un tot unitar cu sens me­taforic".12

"Afirmăm că acest obicei nu mai exercită o influenţă negativă asupra maselor, pentru că în conceptia celor ce practică ,.Boul lnstrutat" acesta a devenit un simplu joc de măşti, o specie a genului dramatic popular la fel ca : turca, cerbul, brezaia, cucii, paparudele, cununa secerişului sau "Craii", obicei ce se practică în satul Mocod, localilate înve­cinată cu satul Tăure. Nimeni din cei care practică sau admi­ră acest obicei nu mai crede că slropind florile cu apă va ploua sau că prin ajutorul măştilor flăcăii vor primi forţe miracu­loase. Acest obicei este transformat într-o sărbătoare a celor, care in condiţii deosebite de ale strămoşilor noştri desfăşoară o muncă susţinută pentru oblinerea unor recolte bogate".'·'

Cind zilele primăverii sint mai calde, mai luminate de razele aurii ale soarelui. la sărbătoraea numită ,.Rusalii", a doua zi are loc acest obicei conform tradiţiei pămîntene. Bu­jorii sînt infloriţi şi răspîndesc mireasma lor îmbătătoare în largul văzduhului amestecînd-o cu cea a ierbii ivilă, simtind parcă apropierea fetelor şi feciorilor care vor veni să-i cu­leagă, pentru a-i împleti înlr-o cunună, urmind ca aceasta să fie aşezată pe capul boului. Sub conducerea a doi flăcăi. un grup de fete şi feciori merg pe cîmp şi culeg bujori. scînleuţe şi alte flori. cu o zi inainte de sărbătoarea propriu-zisă. Flori­le se duc, conform traditiei, la prima casă14 din marginea sa­tului şi sînt puse în apă. S-a ales acest loc pentru ca alaiul să poată parcurge întreg satul. Un alt motiv al alegerii locului, este tăul care se află în apropiere, unde în noaptea de Rusalii. boul, ce va fi înstruţat a doua zi, ,paşte liber ierburile înrnire'i­mate.

11. Brici Ioan de 80 de ani, decedat 1n anul 1974, Slngeor-zan Ra!lla de 90 de ani, Moldovan Rodovlca de 85 de anl : El au spus : ,.De copil aşa l-am apucat şi nol şL ne PBI'e btne cll. obiceiul tncA n-a pierit".

12. 1. LApuşneanu - din manuscris nepublicat. 13. 1. LApuşneanu, ,.Semnl:Uca�Ule unul obicei popular", In ,.Ecoul•, nr. 107l,

8 IV, 1974. 14. AstAzi tnstruţ.atul boilor se face la easa lul Ioan Slngeorzan, UnsA Podul

Gureţulul. Gospodar şl om harnic, este bucuros de oaapeţt la aceastA s4r­bihoare a satului.

27€ www.cimec.ro

Concomitent cu păscutul boului, care esLe elat instru�a­�ului de cel mai înstărit om din sat, . . gazdă" , se formează o gardă, sau corp po1Hiene!7.c, din flăcăi care se maschează cit mai ridicol pentru a produce haz. Aceşti mascaţi se numesc ,.bgiduşi""• (ghirluşi ; rle la 9hiduşie, - foto 1 şi 2). Peste mij­loc au o curea lată inc�rcată cu clopote ( , .rlrongi") de oi c!e mărimi diferite care vor face zgomot cînd purtătorii lor vor fugi şi sări. Pe fală ,.bgiduşii" au frunze sau scoarţă de copac, elemente din natura înconjurătoare. Această gardă este înar­mată cu nuiele lungi ( . . rude"). Noaptea înainte de Rusalii, , .b9iduşii" fug pe uli tele satului făcînd zgomot iar a doua 1i de rliminea!ă păzesc cu străşnicie intrările in sat agitînd nuie­lele în aer sau plesnindu-le peste bălli ele noroi pentru a in­depărta oamenii. Paza strictă, se spune că se face pentru a nu se atinge nimeni de bou, iar sunetele clopotelor se presupune că ar alunga spiritele rele din sal sau de pe cîmp, spirite ca­re ar putea pricinui neplăceri oamenilor, animalelor sau Vii­Ioarei recolte. Mişcările acestor ,.bgiduşi" pol fi comparate cu topăitul păsărelelor, prevesti loarele primăverii.1" iar clopotele s i n t mărturii ale unor practici specifice locuitorilor acestor meleaguri, mari crescălori de animale. Alegerea boului nu c'te întîmplătoare, el fiind o rămăşilă din tr-un cult al anima­lului . .,Străvechiul cult al animalelor, procesiunea cu sfintele an imale, �um se mai numea, se foloseşte din perioada greacil şi romană".1 1

In jurul orei 1 4 boul este instrutat cu coroană de flori care i se pune pe coarne. Pentru reaJizarea coroanei ( .. cunu­nei") esle necesară o deosebită îndemînare iar experienta a­cestui rneşleşug se tran5rnite din genera�ie în generatie.18 Co­roana este rotundă si este alcătuitA. dintr-un cadru cte lemn numil ,.cerc". !\1arginile Jui sint unite prin nişte bete care a!­căluiesc o .,cruce". De .. cerc" şi ,.cruce" se prind cu sfoară mănunchiuri de flori, lucrînrlu-se ca la o ţesătură. (schHa 3

şi 4). Alături de florile culese cu o zi inainte, în coroană se

mai pun flori de casă (,.ruji") şi spice de grîu din anul trecut. Acestea sînl aşezate în partea superioară a coroanei asemă­năloare razelor de soare. Intreaga coroană are forma soarelui

lS. La Crlstur-Şieu, se numesc ,,moşcel", Iar In CIUanu Mic .. draci". J. LApuşneanu, ,.MoşceU - o specie necunoscutA a teatrului folclorle" In Tribuna, anul XVU, nr. 41, oct. 1973. G. Retegan, ,.Dracii din Valea Ţlble­şului", In .,Revista de folclor" anul II. 1957. nr. 4.

16. G. Vrabie, ,,Folclorul, obiect-prlnclpll-metodA-categorll", Edlt. Academiei, 1970. p, 458. 17. G. Vrabie . .. Folclorul, oblect-prlncipil-metodA-categorll", F.d lt. Academiei. 1970, p. 650. dupA I. G. Frazer (Der glnde Zwelg) Letpzlg.

18. Govrilă Slngeorzan de SO de ani şl Lorinţ Virgil de 45 de ani. sint In pre­zent cel moi pricepuţi meşteri la construirea coroanelor. Ei ne-au declarat : . . Aşa am tnvAj.at de la tata şi incercAm sA-I invAţA.m şi pe copiii noştri pen­uu a duce mai departe acest meşteşug şi obiceiul".

277

www.cimec.ro

simbolul luminii şi căldurii. Boul este impodobit şi cu un co­vor frumos care i se pune pe spate iar peste acesta se pun flori şi panglici colorate. Este păzit cu atenţie de .,byiduşii"' care se ayită. Se permite să vină lîngă bou două fete şi doi băieţi. îmbrăcaţi în costume populare de sărbătoare. BăieUi se numesc "cizăşi" iar fetele ,.druşte". Apar şi muzicanţii care cîntă. Pregătirile de plecare pot fi comparate cu ale unei au­tentice nunţi ţărăne�ti (folo 6). Sătenii şi oaspeţii incep sa ră­sară ca cUn pămînt înşirîndu-se în urma boului înstrutat dus de coarne de cei doi feciori. (foto 7). La fiecare casă ies oa­meni cu cofe sau găleţi cu apo'!. şi udă .,găteala" boului şi pe purtătorii lui. Obicei străvechi, udatul cu apă, se practică 5i la sfîrşitul secerisului şi prezice timpul prielnic (bogat în apă) necesar oUlinerii unor recolte pe măsura aşteptărilor. Actul udării şi-a pierdut vechea semnificatie şi se face în virtutea obişnuinţei. Udarea constituie un element spectaculos, prilej de veselie. (loto B). Unii gospodari închină şi cite un pahar de băutură cu .,cizăşii". Cu cîntece şi chiuiluri ( . ,ciuiţuri"), in sunetele muzicii veselia ii însoţeşte pe toţi. (foto 9). .,Druş­lt:'le" cîntă :

.. Fwnz/1 verde de alun Doamne-ajul/1-ne la drum, CII ni-i drumul horlopos Bou-i înstruţat frumos. Ieşiţi oameni şi vedeţi Cum venim noi de isteţi. Şi ieşiţi de vii uitati Cum venim de scuturaţi. Mînii bade boul bine Nu ţine ochii la mine Ochii mei sîni frumuşei Şi-or celui ochii 1/li Şi pe line Jîng/1 ei".

După o �curlă pauză felele conlinuă cintecul acompaniate ele­taraf :

:!711

.. Foicică de bilnat Dimineaţă ne-am sculat Şi frumos ne-am Jmbrăcat Şi-n ţarin/1-am alergat. Foaie verde şi-o lalea C11 feciorii·alăturea Din ţarin-am cules flori Să facem cununi !CI bou. Cununa noi am gillal Şi boul /-am înstruţal

www.cimec.ro

La gazdd am alergat Oameni ne-o-ntîmpinllt Muzicantii ne-o cîntnl, Şi boul ni 1-o udat Şi cu apă şi cu gin C-aşa-i moda din bdtrini. Foaie verde şi-un bujor Bou' merge-n pas domol Grîul va creşte cu spor" .

Aceste ver�u ri sint cînlale sau strigate ("ciuite"). Ele aparen t sînt noi. Totuşi continutul lor exprimă o bună parte din ceea ce se cînla şi în trecut. Adaptate la o formă nouă cîntecele sint expresia unei coleclivităli unite, hotărîte şi conştiente de menirea ei, pe măsura timpului trăit.

Ajunşi la proprietarul boului. feciorii 5i fetele încon­joară cu boul de trei ori o masă frumos aranjată care se află in mijlocul ocolului. Pe ea se află un blid mare de lut plin cu grîu şi altul cu apă. In timp ce boul se roteşte .. gazda" Il stropeşte cu apă cu un mănunchi de busuioc, aruncind pe jos boabe de griu, simulînd însămîn[atul. In acest timp fetele cîntă : (foto 1 0) .

.. Mînd bade boul bine Nu tine ochii la mine Dup/1. ce-i 1nconji!Ta Tot la mine ti-i uita. Inconjurati feciori masa Tot cu bou-alllturea Gazda ni-a dat a-mbrdca La c!mp cu el om lucru. Foicic/J. foi de spini Moda asta-i din bdtrlni Ne-am fdcut struţ din recoltll Sll-nconjurdm masa roatll Noi cu struţ 1-om tol stropi Şi-poi la hor-om porni".

Se trece apoi la dezbrăcarea boului care este rlus la păscut. .,Bgiduşii11 se demachiază iar coroana de flori se pune afară linga uşa Intr-un cui. Acolo ea va sta pînă anul viitor. Gazda muttumeşte feciorilor şi fetelor pentru osteneala lor, arninlin­rlu-le că îi aşteaptă la o zi de muncă, în clacă. (foto 1 0) . Tra­ditia obliga pe . . cizăşi" şi .. druşte" să efectueze o zi de mun­că . . gazdei'. Acesta mul1umeşte, de asemenea, tuturor cetăte­nilor prezen�i şi ii invită în casă unde sînt sen·Hi cn mîncare şi băutură. Apoi pînă dimineaţa, petrec. A doua zi s� despart cu gînrturi bune iar sperantele luturor se înrlreaptă spre re-

:!79

www.cimec.ro

colla din toamnă. Sunetele clopotelor de oi vor anun�a. în anul viitor o nouă întîlnire.

Din cauza unor adînci transformări pelrecule în via�a poporului nostru şi obiceiurile populare au primit noi semni­ficatii. Ele primesc amprenta timpului de azi fără a-şi pierd" cu nimic din frumusete. Astfel, astăzi, la Tăure în loc de un bou sînt înstru�ati doi boi iar aceştia nu se mai dau de călre un om înstărit ci de C.A.P. Alaiul nu se mai îndreaptă spr� casa proprietarului boului ci spre căminul cultural iar coroa­nele sint puse aici pînă la noua sărbătoare. In felul acesta obiceiul primeşte un caracter de masă ; la realizarea şi desfă­şurarea lui contribuind tol salul.

Rămas în anonimat, acest obicei a beneficiat în ullimii ani de o mare popularizare datorată unor specialişti. La a­cestea adăugăm şi eforturile depuse de organul jude�ean şi comunal de partid în sprijinul acordat revalorificării acestei tradiţii.

Din rîndul specialiştilor amintim cu plăcere în primul rind pe tov. Anton Badea, directorul muzeului etnografic din Reghin, care în anul 1971 s-a deplasat la Taure unde pentru prima oară a filmat desfăşurarea ritualului.111 Munca de cer­cetare efectuată cu aceaslă ocazie ne dă speranta unei pres­li!Jioas<> popularizări a arestui obicei. In anul 1972 obiceiul a fost înrc�Jislrat de specialişli din Cluj avinrlu-1 conducător pe Dl! m i t r ll Vîrtic de la Centrul de Radio-Televiziune. Conside­ră m aceste actiuni un inceput bun şi dorim conlinuarea lor irt slujba folclorului românesc, a minunalelor obiceiuri popula1c locale. Trecind dincolo de munca strict ştiin tifică r!e cercetare, aceste actiuni reprezintă �i un act de patriotism. un omagi11 arlus celor multi ca florile cîmpului. Ce poatE' fi rPai frumos rlecil transmi terea din gE"neratie în generalie a bogatei noas­tre traditii folclorice. Şi cit de impresionante pol fi tablourile ele vială ale strămosilor noştri. mărturisiri Yii ale unor vre­muri întunecate rlar mărete. Izvorite în timpuri străvechi o­biceiurile devin reprezentări concrete în care poporul deseori f>e regăseşte. Ele demonstrează bogă�ia spiri tuală, varietaleu ele mişcări, culori sau cîn tece, isC"usinta regi7orală a locuito­r i lor acestui pămînt.

Şi într-o deplină colaborare, specialiştii şi inlerpretii. sint chemati să contribuie la continuarea acestor traditii populare, la păstrarea autenticului, la valorificarea tezaurului folcloric pentru noi si pentru cei care vor veni.

Din cele relatate pînă acum referitor la obiceiul . . ln­slru talul boului" se desprind următoarele :

19 . .. Mă bucură nespus de mult preocupările de cercetare şi valorlltcare a fol­clorului romAnesc, acţlunl puse tn slujba istoriei şi cuUurU acestui neam". (Citat din scrisoarea tovarAşulul Anton Badea, directorul muzeului etnogra­flc din Reghln, adresatA subsemnaLulul).

cao

www.cimec.ro

- ceea ce V€'dern noi astăzi în acest obicei este re­zullatul abslracti7ării vechiului cull al boului, urmele unei religii străbune.

- indiferent de ce a simbolizat acec;la, mai imporlant este evolutia de la ceea ce a fost cindva cu IL al boului, al fer­Lili Lătii, la ceea ce esle astăzi, spectacol folcloric cu evidente le(Jăluri ce se pol face cu teatrul popular.

- trecerea obiceiului de la rit la spectacol folcloric s-a făcut intr-o perioadă foarte îndelungată.

- este o formă complexă a teatrului popular şi are şansa să ia o amploare mai mare în cadrul manifestărilor ar­lislice din judetul nostru".�0

Apartanenţa acestui obicei la genul teatrului popular este sustinulă de R. VVeiss21conform căruia, "actiunea vrăji­torească ini ţială făcută cu scopuri magice devine pe o treap­tă mai înaintată un dans cultic, iar cind dispare fundamentul de credinţă străveche, din ele se dezvoltă teatrul profan şi dansul menit petrecerii". Şi obiceiul de la Tăure a ajuns in ac0astă ultimă fază a evoluţiei. Prin importanţa şi semnifi­catia lui, ritualul se înscrie în marea şi minunala salbă de o­biceiuri populare, vechi ca munUi noştri şi curate ca izvoa­rele lor.

BIBLIOGRAFIE

1. Istoria literaturii romAn�. Editura Academiei R.S.R., \'OI. 1.

'' G. Vrabie, .,Folclorul. obicct-prlncipii-melocl,1-calegorii", Edituru Aca­demiei R.S.R., 1970.

20. 1. Lăpuşneanu - din manuscris nepublical. :!1. Mihai Pop . .. MăştUe de lemn din Bil·seşli-Topeşli-Vnlllcca". in .. Rcr.·Jsla

de toclor", an III. 1958, nr. 1. p. 9. după Richard WeLCs .. Wo\kakunde der Schwe\g", Erlend - ZOri('h, 1946. p. 200.

2HI

www.cimec.ro

2f2

Folo. 1 - Pmnic al boului, Foto 2 - ,.IJgiduşi" mascaţi, "bglcluş", Jnconjurot cu clopote 1nurma(l cu nuiele.

ele oi. (Polo: Anton Raclca).

f� Nr. 3 fig. Nt. +

f· CU.:u/; Z'CfULU; 3'5/inghif i "-tnodul de "!•"' • (I<Nilor

www.cimec.ro

Foto 5 - Se gc2tcştc boul pentru plecare.

Foto. t; -- ,,Druştclc" cJnld ior boul 1nstruţal eSte gata de drum. (Foto: Anton Badea)

283

www.cimec.ro

.Foto. 7 - Boul este dus de coarne de ,.cizdşi".

lFoto. i: -· Unh gospodari udă coroano boului şi 1nchind cu "cizdşii" un puhar de băultud.

L84

www.cimec.ro

Foto. 9 - Vc.•se/ia îi jnsofeşlc pe toti.

Fo1o. 1 0 - Se înconjoară masa ,.gazdei" de trei ori.

285 www.cimec.ro

Folo l l .,Gazda" mulţumeşte "druşteloT" şi ,.dzdşi/or" pentru oste­neala lor.

www.cimec.ro

Consid eraţi i general e asup ra cetăţii de p am int de la Ardan

ŞTEFAN DANILA

Intre 10---1 5 iulie 1 966 s-au efectuat săpături siste­matice în punctele fortificate de la Satu Nou, Dumitrita şi Ardan1 •

Cercetările de la Salu Nou, au dus la identificarea u­nei fortificaţii (cetăţi) cu val de pămînt î n interior şi cu şanţ rle apărare, situată la aproximativ 2 km, est de sat, pe botul unui platou, care in partea de nord prezintă serioase alunecări de teren (fig. 1 a �i b). Cercetările întreprinse prin executarea unei sectiuni (fig. 1 c) , care a traversat ele­mentele de fortificaţie, nu au dus la descoperirea unor ur­me arheologice. Porliunea secUunii din interiorul valului a (]us la sesizarea unei puternice arsuri de culoare roşie, ce a\·ea o înclinare de scurgere spre şantul de aparare (fig. 1 d)'.

Platoul cetăţii măsoară in lungime 40 m şi în lăţime 50 m. Valul d<> apărare, are înălţimea de 1 m, iar şanţul are adîncimea de 1 ,20 m. Lăţimea valului pînă la fundul şanţului este ele 1 1 m. Din cele de mai sus rezultă că sectiunea 1, e­xecutată prin valul de apărare, arată dl acesta conţine un nucleu de pămînt ars, situat pe un strat de cărbune, care reprezintă scheletul initial de lemn al valului.

Cea de-a doua secţiune executată aproximativ in mij­locul platoului. nu a continut nimic, afară de un singur frag-

1. T.a cerC'elhri au pa.a'tic:lpal dln partea Institutului d€" Istorie şi Arht>oloJ::il' dm Cluj. prol. unlv. Kurt. Horedt (responsabll) şi Şt. DAnlH'io. dlr. Muzc>ului de Istorie din Bistrita. Mulţumim şi pe aceastA cale susnumttulul atit pentru sprijinul dat in efectuarea cerce!Arllor, cit şi mal e..le.� in privinţa publlcăru şi valortftcArtl rezultatelor obţinute.

2. Şt. DăniiA. Probleme de muzeogratie, Cluj, 1960, p. !83 .((>.ţ : ld.Pm File de 1'1.­tOiie II. l!t72, p. 87--88.

2A7

www.cimec.ro

ment cer amic, atipic (probabil preistoric ?). In rest nu se afJif nici un slrat cullural, ce ar fi putut veni în sprijinul datării acestei cetă�i.

Nu excludem posibilitatea ca această forlifica�ie, sa fi servit ca punct de strajă pentru asigurarea - eventual circula�ici prin valea Cuşm<'i in perioada feudală.

La Dumitri�a. la punctul denumit de localnici - Ce­

tate' (fig. 2) - cercetările noastre sumare - o singură sec l i · une peste elementele fortificatiei ş i alta în interiorul a ­cesleia, au dus, de asemenea, ]a idenlificarea unei - Ce­tăţi - de pămînt cu şanţ şi val de apărare. Fortilica\ia nu este vizibilă decit in partea rle sud-vest a platoului cetăţii, unde acesta pare să fie mai ingust. Pe restul laturilor, forti­ficaţia nu poale fi urmărită din cauza unor alunecări de te­ren, cu deosebire in partea de est, unde aceasta, dacă a e­xistal, ea a fost complet distrusă cu ocazia aceslor deplasdri de teren.

In partea de răsărit a platoului cetăţii, au fost idenli­ficale mai multe urme ele locuin�e. Malerialul arheologic o lJ­

tinut cu această ocazie - numai fragmenle ceramice -poate fi data! intr-o perioadă relativ tirzie din prima epocă

a fierului. Printre acesle fragmente ceramice, unele sînt lu­crate la roată, fapt care ar presupune exislenta unei faze a Latene-ului timpuriu, pulînd contribui la formularea unor concluzii mai precise asupra rlalării acestor locuin�e cit şi a forlificatiilor semnalate. Pentru aceasta se impune cu acui­tate continuarea cercetărilor la Dumitri�a. intr-un cadru

mai larg. Satul Arclan�. este situat intr-o depresiune qreu acce­

sibilă ce se află la poalele masivului Poiana Tomii şi la ex­tremitatea răsăritcană a judeţului Bistri \a-Năsăud.

3. 1. Marţlan. Urme din rdzboatele romanttor cu dacii, p. 30: Şl. O{lnllă. f'r, I L 1972. p. '111-110.

4.. Documente privind Istorla Rom4nlet, p, 312-313, nr. SO, dupA textul latin la Zlmmermann-Werner, 1, p. 339-34.0 ; Ibidem. p. 323-ut, nr. 311'1. dupA texlul !alin la Zlmmerman-Werner. J . p, 34D-:J4.1. In primul document datat 13 mal 1319, carol Robert, regele Ungariei se aratA ca magistratul Simion, fiul lul Mthatl. comite de Semlacut Mare şi de Caraş, a cerut !IA 1 se dea lnd!lr!i.t şi sA 1 se Inapoieze ,.drept rAsplatA" pentru slujbele sale credincioase, mşle sate sau moşll ale sale despre care spune că ţin de el prin drept dl.' moşle­ntre ŞI anume Şleul Mare. Posmuş, StrUng, Slmloneşll, Orhelu. Ragla. A ,._ d a n. Seblş. Frlş, (Lunea). Şolmuş şi alte sate din Mureş .....

288

.. Voind să lnttmplnAm aceasta credinţA a lui şi osebltele sale slljbe. prin regeasca milostivire l-am Intors şi Inapoiat suspomenltele sate �au moşii -lui şi printr-Insul moştenitorilor lut ... "

In al doilea document, dat tot de carol Robert, se aratA cA maglstralul Toma comltele de Slrmlu, de Bac şi Arad, amintind de credlncloasele slujbe aduse odinioarA, a cerut sA 1 se dea şi sA 1 se dArulascA pe veci nişte moşii ale tul Andrei fiul lui Ipoch. necredlnctos al nostru. anAtoare In pArtile Tran­silvaniei şi numite: ŞleUl Mare. Posmuş, Blrla. Şlr\lng, Slmloneştl . Orhelu. Ragla, Seblş, Frlşu, Şolmuş şi alte sale din Mureş ...

Spre deosebire de primul document, tn cel de al doilea, nu fiRureazA satul Ardan, fn locul acestuia, figureazA satul Bfrla. Din textul documentelor cilate mal sus. reiese faptul cA localltAţlle specltl.cate. erau aşezArl mal vechi cu mull anterioare atestArllor menţionate; Şt. DAnllA, op. cit .. p, 68-70.

www.cimec.ro

In partea de nord-est a satului şi in imediata lui apro­piere, se află un promontoriu înalt, de formă aproape ovală, Cetate - (fig. 3). Axul mare al cetăţii măsoară 165 m, iar axul mic, situat pe directie est-vest, aproximativ 90 m. In această parte, platoul cetăţii, prezintă unele denivelări şi alu­necări de teren, datorate in bună parte unui piriu ce curge pe la baza pantei platoului respectiv (fig. 4).

In cadrul săpăturilor, reduse ca dimensiune, au [o;L trasate un număr de şaJple sectiuni în lungime medie de cîte 20 m şi late de 1 m (fig. 5). Prima secţiune (fig. 6), situată în partea de nord a platoului - şi cea mai lungă - cuprin­de valul şi şanţul de apărare, ambele dublate, unde se pre­supune a fi fost plasată intrarea în cetate. Din secţionarea celor două valuri, cît şi a celor două şanţuri, nu s-a obtinut nici un material arheologic, deşi săpătura s-a executat pin� la pămîntul viu, ci numai din prelungirea acestei sectiuni -spre interior, în direcHa platoului. Aici, pe lîngă resturi ce­ramkc aparţinînd comunei primitiv<' - perioada dacică -s-au întîlnit urmele unei palisade şi in continuare, urmele u­nei locuinte ce nu a fost dezvelitâ. Menţionăm că, singurele trei fragmente ceramice de Lip feudal, au fost aflate în hu­musul modern, la adincimea maximă ele 25 cm.

Alte trei secţiuni au fost executate în partea mai ridi­cată a platoului (secţiunea Il-III şi secţiunea B), iar restul, în partea de răsărit a acestuia, unde platoul are o u5oară în­clinare abia vizibilă (vezi planul).

In general, stratul de cultură se află la adîncimea de aproximativ 25--35 cm, de- la suprafaţa actuală a solului, clupă care urmează pămîntul viu galben lutos. Ceramica pri­mitivă, se află în cea mai mare parte grupată pe anumite portiuni bine distincte. Sporadic, au apărut mai multe frag­mente de chirpici.

Studierea amănunţită cit şi interpretarea materialului arheologic obţinut din săpăturile respective, presupune e­xistenta pe platoul cetăţii, a trei epoci de vieţuire bine dis­tincte :

a) Prima epocă o constituie faza de tranzitie spre epo­ca bronzului, reprezentată prin ceramica de tip Coţofeni, fa­ză caracterizată prin lipsa totală a ceramicii cu impunsături succesive (vezi Pl. 1 /4--B).

b) Cu totul interesantă şi mai bogat reprezentată, este faza de locuire din epoca dacidi, fază anterioară Latime-ului tîrziu. Ceramica dacică se află răspîndită pe intreaga supra­faţă a platoului. mai frecvent fiind plasată pe axul longitu­dinal. în direcţia nord-sud, ea reprezentind aproximativ 85 % , faţă de intregul material arheologic descoperit pe ce­tate.

I9 - .,A.rhloo Someşan4" 289

www.cimec.ro

In general această ceramică -- de culoare neagră -din pastă dură, lucrată cu mîna, este caracterizată prin vase mari, deschise şi ornamentale cu brîu alveolar (Pl. 11/4, 7), avind butonii aplatizaţi şi dispuşi orizontal (Pl. 11/7), spre deosebire de cei din Latl'>nul tirziu - din care am aflat mai multe exemplare in sec�iunea l-a şi care au o formă rotundă.

De asemenea, curbura pereţilor vaselor incepe de la o mkli. distanţă de la fundul acestora (Pl. 11/2), fapt caracteristic pentru această fază.

Ca analogii în legătură cu această ceramică, putem a­minti materialele arheologice rezultate din săpăturile de la Moreşti, Mediaş rlin Transilvania;», Ciumesti în Maramureşli. Ceramică similară s.-a aflat, de asemenea, şi în împrejurimile >raşului Bislri[a, la GalaHi BistrHei', OcnHa' şi Dumilri ţa•.

O încadrare rnai precisă, ne este oferită de fragmentul unui \·as de culoare cenuşie lucrat la roală, dar mai ales de o monedă dacică schifată, aflată în partea de sud a platoului şi datată intre anii 1 50--80 i.e.n.10

c) Ceramica feudali!. - relativ puHnă - surprinsă în apropierea unei presupuse ,.cisterne" , pe baza profilelor evo­luate, cît şi datorită lipsei ornamentelor, poate fi datată apro­ximativ in a doua jumătate a sec. al Xll l-lea şi în prima ju­mătate a celui următor. Pasta din care sint confecţionate va­sele, este bine arsă, uneori pînă la, roşu prezentînd uneori o suprafaţă zgrunţuroasă. Majoritatea fragmentelor, sint de cu­loarf' roşie, exceptie' face unul singur, de culoare neagră, din pastă dură şi care poate fi datat anterior sec. al XII-lea (Pl . 1. 3).

Mai menţionăm faptul că, lot in cursul lnnii iulie 196!i, în vatra satului la .,fierărie", Ungă cooperativa de consum. cu ocazia unor lucrări de nivelare, s-a aflat un buzdugan din fier, dC'teriorat. care poate fi datat aproximativ în · sec. al XIV-lea (fig. 7) .

Dacă luăm in considerare grosimea stratului de cultură din epoca feudală, surprins pe platoul cetătii -· relativ sărac - concludern că aşezarea respectivă a fosl de scurtă duralil. servind probabil ca punct de apărare şi pază pentru suprave· �Jherea intrării dinspre Valea Şieului, ce se află doar la 5-ti km.

5 . K u n Ho•·edt. i n SUU1/en aus AUeuropa, Tcll. I I . 1965. p . 54-75. li. I.H. Crişan. Ceramica daco-getlcd cu speclald prlulre la Transilvania, (faza

a II-a .-nljlocle). 7. Şt. Dii.nliA, Din actlvttatea muzeelor noastre, Cluj, 1955, p. 89-119. H. Şt. Dltnllă. Ma/erlate Arheologice, IX. p. 435-4a7: ldem, ,,Ecoul .. , nr. 14, din

18 mal. 1!1611. !l. Material tncâ Inedit aflol in colecl,.la Muzeului blslrl\can (vezi şi nota J).

10. Determinare făcutA de 1. Winkler de la Institutul de Istorie şi ArheolOMie din Cluj. Pieso face parte din categoria monedelor dacice ,.barbnrlzate ... avind pe avers capul bArbos a lui Zeus spre dreapta, la•· pe revers. binecunoscutul călăreţ macedonean, o lmltalie după mnnl'dclc lui Fillp al II-lea.

290

www.cimec.ro

Spre deosebire de alte construc�ii similare din epoca fpudală, aici nu s-au constatat urme de ziduri. Totuşi platoul r<'spectiv, a fost inconjurat - se pare - cu o palisadă ale carei urme au fost sesizate în sectiunea I-a {vezi fig. 6), sec­ţiune situată in partea de nord a cetăţii. Nu excludem posibi­litatea şi este mult mai sigur că urma de stilp - sesizată în secţiunea menţionată - să apar�ină unei palisade din epoca dacică, deoarece această presupunere este confirmată şi de prPzen�a cîtorva fragmente ceramice de tip dacic, aflate aici.

Datorita cercetărilor restrînse, nu putem preciza cu s-i­guranţă dacă panta înclinată a prornontoriului a fost intre­buintată pentru amenajarea unei cetă�i în epoca Latene" ori in cea feudală, sau în ambele, configuraţia geografică a te­renului oferind avantaje optime pentru o rganizarea şi amena­jarea unor fortificaţii de pămînt compuse din valuri şi şan­ţuri de apărare, aşa cum s-au putut constata În cadrul aces­tor cercetări. Urmele acestora, sint vizibile pe o bună parte

-din întinderea platoului, cu exceptia unei portiuni rlin parlea de sud şi sud-vest a acestuia unde fortifica�iilc au fost dis­truse din cauza alunedirilor de teren (vezi fig. 4) .

După cum am văzut mai sus, i n partea de nord a pla­toului. valul cit şi şanţul de apărare, sint dublate. Punctul cel mai inal t al cetăţii, este situat aici. fiind marcat de existenţa probabilă a unui turn, avind cota 644 m. La mij locul platoului şi puţin spre est, se află o groapă cu diametru! de aproxima­tiv de 5 m, indicind existenta probabilă a unei cislerne. Incer­-carea noastră de a executa o secUune penlru identificarea a­ces leia , nu a dus la rezultatul dorit, săpălura nepulîndu-se e­xecuta elin cauza unei mlaştini ce acoperea î n lrea�Ja suprafatd a uropii.

Atit ca form�. cit şi ca lip, cetatea rle pămînt de la Ar­dan, are puncte comune cu unele cetă\i feudale cunoscute din alte localit�ti din cuprinsul Transilvaniei. Un cuvint de spus, şi nu de mică importan�ă in aceoastă privinlă, 1-ar avea, stu­dierea şi cercetarea sistemalică şi a altor cetăţi din cuprinsul

11. Nu este IntimplAtor faptul că in 1940. celA�eanul Ursa Traian din Ardan nr. 101. construlndu-şi o cas<\ nouă. In apt·opleren cetă�H (in panea de vest). a dat peste o vatrA de foc marcată. de pietre a�ezate intr-o numitA or�ine unde a anat şi o rlşnlţA de Up Latime (daclcli) . Faptul acesta confirmă in plus. presupuner{'a c�â acest teritoriu era locuit In aCCfiSlA perioadA şi. nu {'Ste de loc exclusă posibilitatea ca aceastA unealtă - nt-lipsiiA din aşezârllc dacice - sA tie contemporan:. cu faza de loculre şi amenajare a ceH'i.ţli de hl• Ardan. tn aceastA conjunctur<'l. oallsadu sesit.at!'t in cadrul secţiunii d(" la - turn - presupune o amenajare a unul sisten1 de apl\rar<" a platoului rcspecllv in epoca dactcA. Acest lucru ar Impune reluarea necondlUonată a cercetArilor de alei, pe un plan mal Iar�. avind in vedere lmporton\a de­osebitA a cunoaşterii In ce mAsut·A forliflca�in din epoca LatCne. n cuprim: intregul platou, sau ea a fost numai parţlo.lA - aşa cum o rost sesizată în S. 1-a.

Sintem de o<"ord eli acest promonlot·lu a fost amenajat şi in epo<"n f('uda!A - pentru o perioadA relativ scurtă de llmp - ca punct de spl'ijtn şi npă­r:u·e, elemente!(' de IorUCJcalie seslzale cu ocazia cerC"ctArUor, conCJrmă a­C"eastA presupunere.

291

www.cimec.ro

jude�ului Bislri�a-Năsăud cum ar li cetă�ile de la : Monor1', Ruşlior13, Sebiş, Cuşma, Rusu BîrgăuluP4, Arcalia15, Viile Tecii,18 Pinticu, 17 Nimigea de Jos, Bistrita18 şi Dumitra.19

O caracteristică a acestor cetăţi feudale o constituie forma lor îngustă şi putin alungită, cu diametru! longitudinal uneori pînă· la 200 m. In portiunile mai periclitate, existll. la anumite distante pe pantă un val cu şanţ, de asemenea, săpat

In panl�. iar acolo unde se află de obicei intrarea In cetatE', şanţul este dublat ca şi in cazul de faţă, sau chiar triplat, cum este cazul cetăţii de la Şieu Măgheruş'".

In privinţa datării acestor cetăţi, indicaţiile documen­tare sînt puţine şi de mulle ori indirecte, de unde rezultă cJ, unele din acestea existau deja la începutul sec. al XIV -lea. In unele cazuri, conslruirea lor, poate fi plasat! anterior sec. X-XI, cum este cazul cetăţii de la Dll.bîca21, sau Şirioara"'.

Stadiul actual al cercetărilor, cît şi numll.rul redus al cetăţilor feudale studiate în mod sistematic de pe cuprinsul Transilvaniei, nu ne oferă la această dată cunoştinţe sufi­ciente asupra diferitelor faze rle constructie, cit şi penlru o datare mai precisă, fie a cetăţilor din piatră - pentru care mijloacele de informare sint mai numeroase - fie a celor din pămînt. Aceasta cu deosebire a celor cu valuri din pă­mînt şi şanţuri de apărare, dar mai ales a acelora cu pali­sade. Dintre acestea, deşi unei<' de epocă mai tîrzie, pot

fi totuşi considerate ca fiind construite după modelul cetă­�ilor băştinaşe de pămînt, putind li datate anterior cuceririi maghiare23.

Totuşi in mod sporadic, in ultima vreme au ap<lrut unele lucrări privind atit forma cît şi constructia unor astfel de cetă�i. In acest caz, este firesc ca sll. apară şi o serie rie concluzii cît mai complete in legătură cu aceste sisteme de apărare. Recent, tot mai multi cercetători înclină să creadA că şi unele din cetăţile de piatră, pot sll. fie mai vechi decit se credea pînă acum (sec. XIII).

12. St. DAniiA, File de istorie, II, l!r12, p. 91. 13. ibidem, p. 100--102. 14. Ibidem. p. 102-203. 15. Ibidem, p. 91-M. 16. Ibidem. p. 103-104 şt IIR:. 138-139.

17. Ibidem, p. 98-99.

18. Ibidem, p. 'i'0-78 şi fig. 3-9. ldem, Blstrltz, Klelner, Hlstorlseher FUhrer, Cluj. 1969. p. 21-22 (vezi şi fig. 7). (tn luna octombrie, 1987, s-au Inceput primele sApAturi arheologice pe Dealul CetAţU (Burg),) tucrlrt care au conllnuat şi. tn anii urmAtori - 1988, 1969 Şl 1970. In cadrul acestor cercetAri s-au IdenLt­ncat urmele unei mari cetAţi cu ziduri şi şanţuri de apArare. vlzlblle pe aproape toatA Intinderea dealului respectiv. Axul mare &le cetAţll. mlsoarl\ peste 870 m, Iar cel mic. !n medie de 70 m. Pe platoul respecUv, au fo!lt tdentWcate mal multe urme de IncAperi llll locuinţe. Materialul arheologic descoperit In locuinte, se dateazA &proxlmallv In sec. al XII-XIV-lea. S-11. anat şi material ce poate ti datat chiar pinA In see. XV.

292

Istoriografia sAseascA transllvanA, dA unele date tn legAturA cu exlsten�a unei cetAţi - pe Burg - de multe ort eontradlctortl. Ne mArginim sA amin­llm pe Albert Berger. Dle HURJiadlburg In Blstrttz, In Nllsner Ga�e l92tt, Ein.e Festschtft analssender 86. Hauptversammlung des Veretn.s tUr Sleben�OrgiSelte Landeskunde, Bistrita, 1928, p, 3-241.

www.cimec.ro

Jmportan(a descoperirii, cit şi cercetarea cetă\ii de pă­mînt de la Ardan - cu totul necunoscută pînă in prezent -constă in faptul că cercetările efectuate aici, pot să contri­buie în mare măsură la lărgirea orizontului cuno5tintelor noastre, în legătură cu acest tip de celă\i, pe de o parte, iar pe de altă parte, îmbogăteşte lista acestor descoperiri, cu pri­vire in special la teritoriul nord-eslic al Transilvaniei.

In general, după sec. al XIV-lea în mod treptat, im­portanţa acestor cetăli decade, dovadă că unele din acestea nu mai sint amintite in documentele vremii, iar unele dinlrc ele sint demolate sistematic24• Ridicarea şi dezvoltarea ora­şelor, dar mai ales extinderea pericolului otoman, duce trep­tat la întărirea şi fortificarea acestor oraşe, care dispunînd de forte mult superioare, preiau functiunile acestor cetăţi, care apoi dispar treptat.

Prlntre allele, el incllnA sA creadA că cetatea (caslelul) lui Ioan de Hu­nedoara, a :fost situatA In valra oraşului BlsU'I� şi nu pe (Burg), aşa cum circulau unele Lnformaţ.U de arhlvi neverlllcate prin cercetAri pe teren.

11181 menţionAm faptul cii., lnvesUgaţl.lle fAcute tn cadrul unor fortl!lcatH (cetAţl) . cttale In notele 13-18, - cu excepţia celei. de la BI.strll& - au fost exlrem de sumare. ele putind indica doar in mare, forma şi mArlmea lor aproxlmaUvA, Iar pentru vHto[" - scopul şi dLrecţlUe vHtoa["elo[" cercetAri -ce 8[" t["ebul int["eprtnse. In prtvlnW, ce["cetArllO[" de la BISl["llB (BU["g) , aces­'Lea au reuşit aA lAmu["eaacA o ae["le de probleme tn legAtu["A cu sl.!llemul de apAra["e aplicat la fB\8 locului, ldentlflca["ea mal multo[" tncApe["l, cit şl prezen� unul mate["lal a["heologlc deosebit de Important car-e va ajuta In cea mal ma["e mAsurA la IAmurlrea primelor Inceputuri, cit şi la epoca In care cetatea lşl InceteazA activitatea.

19. 1. Martian, Ţara N4s4Udulut, p. 15: Jdem. Urme ... , p. 28; Jdem. Arhiva so­meşand, OC. 1828, p. 40; K. Borser. in Archtv des Veretns fUr Stebenbilrglschl! Landeskunde.

20. N. Vlassa. $t. DAnliA. Apulum. VI, Hltrl, p. 38-47. 21. Şt. Pascu. M. Rusu (ŞI colaboratorii), Acta MN. V. Cluj, 1968. p. 153-199. 22. M. Rusu . Şt. DAnJIA, FI, Il, 1972, p. 47-68, tdem, Comunicare Jlnut4 fa a doua

sesiune ştllnţlflc4 a muzeeror, Bucureşti, decembrie. 1965. 2J. V. VătAşlanu. Tstorla artei feudale in Tdrl!e Rom4ne. BucurcşLI. 1959, p. 13-19. 24. Vezi nota IH şi blbllograCia JndlcalA.

:!93

www.cimec.ro

FIC. 1 a

FIG. 1 c

294

www.cimec.ro

295

www.cimec.ro

/// 15mtn/ g.J��a .rk/7/ III r.;minr c.:/'Qntv ';,�':; ;•;.imtn:l n�ru d� urn/lutL-r.; �� ,4r.rur.i 1 1 1 1 1 Pumuş

1 1 \ ( ; 1 d www.cimec.ro

FIG. 2

FIG. 3

>96

www.cimec.ro

www.cimec.ro

www.cimec.ro

fiG. fi

www.cimec.ro

www.cimec.ro

r u .

A R D A N Săpaturi

1966 SECTIUNEA PRIN LATURA DE NORD

A CETATII f 2. !om

www.cimec.ro

www.cimec.ro

1 1

FIG. 7 299 www.cimec.ro

PLANŞI\ 1

300 www.cimec.ro

www.cimec.ro

Ce rcstări �i des coperir i ar heo/ogi cs In jude ,tul Bistriţa-Năsăud (/)

GEORGE MARINESCU

In ultimii ani pe teri toriul judetului Bistrija-Năsăud au fost făcute numeroase descoperiri arheologice care au rămas inedite sau au fost doar sumar amintite in publicaţiile de spe­cialitate. Prezentarea detaliată a acestor descoperiri o soco­tim necesară rlin motivele pe care le-am menţionat cu altă ocazie.1

Pentru a inlesni folosirea materialelor in discutie utili­zăm aceeaşi grupare pe localităţi şi în cadrul acestora, cînd este cazul, pe locuri de descoperire şi epoci.

1. ARDAN (corn. Şleu)

Topor perforat (fig. 1) lucrat dintr-o marnă calca roasă cenuşiu-roşcată, de formă O\'oidală, muchia arcuită, tăişul ct.: urme de folosire. Dimensiuni : lungime � 0,085 m ; lăţime maximă - 0,054 m ; grosime max. - 0,031 m ; diamelrul ori:

ficiului � 0,019/0,021 m. Colectia şcolară Şieu. Toporul a fost descoperit pe inăltimea fortificată din

Ardan cunoscută în vorbirea localnicilor şi in literatura de specialitate sub denumirea rle . ,Cetăţuie"'. Forma' şi locul descoperirii' asigură toporului o plasare cronologică sigură în cadrul culturii Colofeni.

1. G. Marincseu - Şt. Dănilă. File ele Istorie (tn continuare FI), Bistrita. III, 1!17-1.. p. 65 sqq. 2. St. Dănilă, FI, II. 1972, p. 68 sqq. ::J. ŞI. Dăni\ă, G. Ma1·inescu FI, III, p. 25 4.. Şt. Dănllă. FI, Il, p. 70

30�

www.cimec.ro

II. BEUDIU (com. Nuşenl)

Topor neolilic fragmentar (fig. 2) lucrat dintr-o marnă calcaroasă cenuşie, oval in sectiune transversală, rupt din vechime. Tăişul ascuţit şi puternic arcuit. Dimensiuni actuale: lungime � 0,095 m ; lăţime � 0,054 m ; grosime maximă � 0,037 m. Descoperire izolată in punctul .,Pe Imaş". Muzeul Bistriţa, inY. 8083.

III. BISTRIŢA

1 . Din partea vestică a oraşului provine o lamă de cu­ţit (fig. 3) găsită in asociere cu ceramică de epoca bronzului. Lama lucrată din rio-dacit are spinarea arcuilă şi îngro­şată, tăişul ascuţit şi cu urme de folosire, mînerul rupt din ve­chime. Dimensiuni : lungime - 0, 1 1 3 m ; lă)ime maximă �-0,04 m ; grosime maximă � 0,01 m . Muzeul Bistriţa, inv. 981:1.

2. In toamna anului 1970 cu prilejul săpării şanţurilor pentru plasarea fundaţiilor actualei F a b r i c i d e s t i c 1 ă, teren situat in partea vestică a oraşului. au fost scoase le iveală mai multe materiale arheologice. Dintre aceste mate­riale o ceaşcă a ajuns, prin grija profesoarei Bratu Ecateri­na, in colec[ia liceului .,Liviu Rebreanu" din Bislri)a.

Ceaşca (fig. 4) are o formă globulară şi a fost lucrat<\ dintr-o pastă impură, negricios-roşcată, amestecată cu pietri­cele şi cioburi pisate. Vasul a avut două toni (una ruptă după descoperire s-a pierdut) uşor suprainăl)ate şi prevăzute cu ,.muchie", fundul drepl, buza uşor arcuilă, umărul decorat cu un şir de creslăluri alungite şi puţin adincile. Dimensiuni : înălţime buză-fund � 0,06 m : deschiderea maximă a gurii - 0,08 m .

Forma ceştii c a ş i prezenţa .,muchiei" p e Lorţi per­mit încadrarea cronologică a descoperirii la sfirşilul epocii bronzului. mai precis in cadrul cullurii Noua (sec. XIII î.e.n.). Şirul de crestături ce decorează umărul vasului, element cie decor neintilnit în cultura Noua, pare să fie rezultatul unei preluări de elemente decorative din ceramica de Lip \Vieten­berg, a cărei fază de sfîrşit este, dealtfel, bine documen tata la Bislriţa5•

5. I.H. Crlşan, Materiale, IX, 1970, p. 137 sqq. Urme ceramlce ale cullurii Noua au Cost depistate prin cercetAri de supraioţA pe terasele .. Poderel" şi ,.Clghlr .. situate in zona vesllcă a oraşului. Material inedit in Muz. Bistriţa. Nu ştim dacă ceaşca provine dintr-un complex funerar sau d.lntr-o aşezare. Cert este că noua descoperire vine sA confirme prezenţa concomllentă şi paşnică, pe terosele nord-vesllce ale Blstrlţel a purtAtorilor cullu1·ii Noua cit şi a bi'tşllnaşllol· (purtAtorll culturU Wletenberg. faza linie).

303 www.cimec.ro

IV. CICEU-CORABIA (com. Petru Rareş)

De pe teritoriul satului provin, din descoperiri intim­plătoare făcute de locuitorul Gavriil! Sigartău, două topoarc­neolitice6 de piatră care se păstrează în colecţia şcolii gene­rale din aceeaşi localitate. Iată descrierea lor :

1 . Topor neperforat (fig. 5/ 1 ) lucrat dintr-un andezit cenuşiu, de formă trapezoic\ală, O\'al in secţiune transversalil , muchia rectangulară c u col[urile rotunji te, tăişul arcuil , a'­cuţit şi cu urme de folosire. Dimensiuni : lungime ·- 0, 1 1 :> m: lătime maximă - 0,07 m : grosime maximă - 0,035 m.

2. Topor perforat (fig. 5/2), masiv, în formă de pană, lucrat dintr-o gresie cenuşie, muchia rotunjită şi uşor horn­bată, tăişul arcuit, ascuţit şi cu urme de folosire. Dimensiuni: lungime - 0, 1 1 5 m : lăţime maximă - 0,065 m : diametru! o­rificiului de inmănuşare - 0,015 m .

V . COMLOD (com. Mllaş)

In punctul .. Pe Deal" cu ocazia pregătirii terenului pentru plantarea· viţei de vie ( 1 956) au fost distruse mai multe· morminte scitice al căror inventar funerar în bună parte s-a pierdut'. Din inventarul acestor morminte in Muzeul din Bis­trita• a ajuns, ulterior, o ceaşcă tronconică (fig. 6) lucrată cu mina dintr-o pastă cu nisip, bine arsă, de culoare roşcat-ce­nuşie. Toarta ruptă la descoperire s-a pierdut. Dimensiuni : înălţime - 0,053 m, Muzeul Bistriţa, inv. 5836.

Forma vasului, calitatea pastei şi arderea specifică nu lasă nici o indoiaM. asupra contemporaneităţii ceştii prezen­tate de noi cu vestigiile de epocă scitică dezvelite întîmplător în punctul mai sus menţionat.

VI. CORVINEŞTI (com. Matei)

Pe teritoriul satului in punctul . . Pe Vale" a fost desco­perit int!mplător un brăzdar de plug păstrat intr-o stare foar­te bună conservare.• Piesa este lucrată prin batere la cald din fier. Lama uşor rotunjită spre vîrf se lăţeşte spre partea superioară. Cam la 1/3 din lungimea totală, prin două crestă­turi şi îndoirea bilaterală a plăcii s-au obţinut aripioarele M fixare a brăzdarului de talpa de lemn a plugului. Atît pe

6. Descoperirea a mal fost semnalatA de Şt. Ferenczl, FI, I, p. 77, nota B şi. menţlonaLA de Şt. DAnllA, G. Marlnescu, FI, ni, p. 28, nr. 17.

7. o parte dln inventarul funerar al acesi.Or monntnle a fost pubUcat de K. Horedt, tn Docta, N.S., 4, liHIO, p. 481 aqq. Alte obiecte - vase, virfuri de să­geti, piese de metal - au rAmas tn posesia mal multor localnlcl şi sint astAU probabll definitiv pierdute.

'B: Ceaşca prezentatA de noi a ajuns tn Muz. Bistriţa prin amabilitatea pro· fesorului Geza Demeter cAruta 11 datorAm, dealtfel, şi precizArile de mal sus.

9. BrAzdarul a iost cedat Muz. din Blstrtţa de cAtre A. Flllpaş. organizatorul unei frumoase eolecţU şeolare.

304 www.cimec.ro

axul longitudinal cît şi pe cel transversal brăzdarul esle uşor arcuit. Dimensiuni : lungime totală - 0,245 m ; lungimea la­mei - 0, 1 5 m ; lunaimea manşonului - 0,095 m ; lăţimea maximă a lamei �

-0,12 m ; grosime � 0,008---0,015 rn . !viu­

zeul Bistrila, inv. 8087. Acest tip de brăzdar, cunoscut şi sub denumirea cit>

brăzdar de ,.lip roman"10, are analogii în descoperirile ele e­

pocă romană din Dacia ca de pildă la Dedracl 1 1 , Mărculeni12 sau RăcarP'. Dealtfel, acest tip de brăzdar, rlar de dimensiu­ni mai mari, a continuat să fie folosit în fosta provincie ro­mană după cum o arată descoperirile feudale timpurii ele la Căpîlna14 sau de la Şieu15 ele.

VII. CRISTUR-ŞIEU (corn. Şleu-Odorbel)

Din punctul ,.Pe Poiană" provine, clinlr-o descoperire întîmplătoare, un topor neolitic (fig. 8) perforat, lucrat din­tr-un rio-dacit cenu,iu, cu muchia rectangulară, tăişul uşor lăţit şi rupt din vechime. Dimensiuni : lungime - 0,133 m ; lăţime - 0,065 m ; qrosime· maximă � 0,068 rn ; elia metrul o­rificiului - 0,027/0,024 m. Muzeul Bistrita, inv. 8084. De re­marcat că această descoperire, împreună cu cele de la Ardan şi Beurlîu, ridică la 73 numărul localitătilor din judetul Bis­trHa-Năsăud în care s-au găsit obiecte rle piatră şlefuilă.IO

VIII. FINTINIŢA (corn. Mlceşlll de Cintp1e)

1 . In anul 1969, în grădina locuitoarei Uililki Rozalia, cu prilejul unor lucrări de nivelare şi scoatere a lutului, la adincimea de circa 1 ,50 m au fost dezvelite cîleva morminte umane de lnhumaţie aşezate la mică distantă unele de alte­le. Dintre acestea se pare că numai unul a avut inventar fu­

nerar format din mai multe obiecte17• In imediata apropiere a mormîntului cu inventar - sau poate chiar în mormînt -­au fost găsite mai multe oase de cal.

In luna aprilie 1 974 Muzeul din Bistrita a intreprins la locul descoperirii un sondaj de informare şi salvare. S-a

10. BrAzdan.Jl de la carvlneştl, slmllar ca formA cu cele de t.lp roman. diferA, intrucitva. de acestea fllnd mal mic atit In ceea ce priveşte lAţtmea maxi­mA a Iame:l cit şi In ce priveşte IAţlmea sau lUnl!llmea manşonulul.

11. 1. Glodartu, M. ctmpeanu, SCJV, 17, 1966, 1, p. 19, sqq., fig. 211 şi fig. 411, 12. 1. Glodartu, A. Zrlnyl şi P. Gylal, Da.cla, N.S. 14, 1970, p. 207 sqq., fig. :Jft

şi fig. 21/S. 13. D. Tudor. OLtenia roman4, E.S., Bucureşti, 1959. p. 65, li�. 12'4. 14. 1. Glodarlu, ActaMN, 4, 11167, 4, 471. nota 2. 15. Şt. DAnllll, Arhtva Somefan4, 1, 1972, Muzeul NA!IA.ud. p. 181 sqq., 11.1 1. 16. Şt. DA.nllA, G. Marlnescu, FI, m, p. 28 sqq., (pentru catalogul descoperirilor) . 17. Ultertor deacoperlrll tnv. Berbecar Iacob a strins o parte a cioburilor re­

zultate din spargerea vas_eiD.r şl a cules de la descoperitor! informaţlUe re­latate de noi mal sus. Obiectele de metal - despre care n-am put.ut obUnC! dectt vagi Informaţii cum cA ar fi fost .. un cuţit şi nişte nasturi verzi" -

1mprAştlate pe la diferite persoane care au asistat la descoperire, stnt astăzi deflnlllv pierdute.

20 - "Arhltm Someşrmd'' JOS www.cimec.ro

constatat cu acest prilej că au fost dezvelilc sigur cel puţin două morminte ale căror gropi sepulcrale, săpate în pantă, au fost adîncite pînă la lutul galben. Oasele de cal găsite si ele în pămîntul răvăşit şi în imprejurimile locului descope­ririi au apartinut probabil unui singur animal. sacrificat ri­tual şi depus numai parHal in groapa anume săpată. Au fost recuperale de asemenea mai multe fragmente ceramice cu ajutorul cărora au putut fi in tregile cele două vase adunate parUal. ul terior descoperirii, de către învăţătorul Berbecar Iacob.

Cele două vase întregile sînt : a) Vas bitronconic (fig. 9/1 ) de dimensiuni mijlocii, mo­

delat cu mina dintr-o pastă impură, de culoare brun-roşcată la exterior, galben-roşcată la interior. cu suprafaţa exterioa­ră luslruită. Esle ornamentat cu patru proeminente mari aplalizate dispuse sub diametru! maxim şi cu alte rpatru proe­minen 'e mai mici, conice, aplicate deasupra diamelrului ma­xim şi simetric între două proeminente mari. Dimensiuni : înil l l ime � 0,30 m: diametru! aurii � 0.22 m; diametru! fundu­lui �� O, l 4 m. l'duzeul Bistriţa, inv. 8085.

b) Cană cu toartă supraînăHată (fig. 9/2) de formă apro­ximativ bilronconică. cu gîtul înalt, modelată cu mîna dintr-o pastă fină, bine şi uniform arsă, de culoare brun-negricioas�. cu slip lustruit pe ambele feţe. Dimensiuni : diametru! maxim interior al gurii=O.IO m; înălţimea minimă buză-funcl -0,095 m. Muzeul Bistriţa inv. 8086.

Sondajul, redus ca propoflii, pare să indice că in cazu 1 de faţă avem de-a face cu cîteva morminte izolate şi nu cu o necropolăiR. Descoperirea ele la Fintinîta, pe baza cerami­cii recuperate şi a constatărilor de la lata locului sigure în ce priveşte folosirea ritului inhumaUei pentru înmormînta­rea defuncţilor, poate fi atribuită cu suficientă certitudine populatiei scitice atestată pentru această epocă prin nume­roase descoperiri Lransilvănene1!1• SacrHicarea riluală a ca­lului şi înmormîntarea sa alături, sau cu defunctul, atestată

sigur Ia Fîntîniţa este semnalată destul de frecvent in desco­peririle funerare alriiJuite sci�ilor elin Transilvania211•

18. Terenul roarte denivelat Şi in pantA nu îndeamn4 nici el la aceastA presu­punere. Nu excludem totuşi poslbllH.alea ca in zonA sA mal lie şl alte mor­minte ale aceleeaşl populaţll. Ar pleda pemru aceasta unele lnlormaţU fur­ni:r.alc de către lnv. 1. Berbecar privind descoperirea. cu mal mulţi ani In urma.. a unor schelete umane la clrea 7S-100 m de locul descoperirii tn discu,ie. cit şi experienţele anterioare care aratA cA sclţll nu fac ,.economie" de teren In privinţa lnmormlntArllor. Ve:r.i mal recent cazul necropole! de la Ozd. Ct. V. Vaslllev. FI, III. p. 9fl.

19. Ultimul cataloR al descoperirilor datnbile In Hnlhatatlul Urzlu transilvAnean - la care ar mal trebui adAugate alte cileva IAcute intre timp - a fost al('"ătuil de I.H. CJ·Jşan. MemCD, 1974, pp. 107-108 (pentru catalog).

20. Morminte scltlce In care s-au gAsit oase de cal au rost descoperite de pil­dA la Bralel (1. Nestor, EUR. Zaharia. Materiale, 7, 1961, p. 178) : Teluş (K.

Horedl. Materla,e. I. !), 802. M. 6 şi M. 7 ) .

JOH www.cimec.ro

Descoperirea se dateaza aşadar in cadrul lary al desco­peririlor de epoca scitica din Transilvania, adică in sec. VI­V Le.n.

2. Prin anii 1 966--1 967 cu prilejul nivelarii unei movile" aflată în imediata vecinătate a vechii şcoli generale a fos! rlescoperit un mormînt de înhumaţie cu inventar funerar2�. Din acest inventar, prin amabilitatea aceluiaşi înv. 1. Berb<>­car, în Muzeul din Bistrita a ajuns o cană de lut (fig. !O) lu­crată la roată dintr-o pastă cenuşie grosolană, sumar frămîn­tată �i degresată cu pietricele neobişnuit de mari pentru dimensiunile reduse ale vasului. Vasul. modelat neglijent şi cu denivelări, este decorat la exterior cu linii în val trasale oblic, inegal şi neînrlemînatic. Caracterul rudimentar al exe­cu�iei vasului este accentuat de toarta, grosolan executată şi plasată oblic fală de corpul cănii.

Cali tatea şi culoarea pastei folosite, tehnica de lucru ru­dimentar� ca şi decorarea cu un ornamenl de linii în val ne­glijent executate arată că vasul este un produs ceramic de factură postromană. In privinla atribuirii etnice se pare cd. pe baza unor căni analoage găsite în mormintele gepidice din Ungaria. descoperirea de la Fintinita se poate consider? ca fiind de caracter germanic23• Mormîntul este aşadar da­tabil în a doua jumătate a sec. V e.n. sau în sec. VI e.n.

IX. MARIŞELU

In toamna anului 1 957 pe .. Dealul Calului", cu ocazia execulării primei ariHuri, pe un teren rezervat anterior pă­şunatului, locuitorul Şotrea Octavian a atins cu fierul plugl.i­lui ( la actîncimea de circa S--10 cm) buza unui vas de lut, pe care 1-a scos apoi cu grijă, intreg, fără a mai deranja su­prafa�a învecinată. Ulterior vasul - o urnă de facturi'l ro­mană · - cedat Muzeului din Bistriţa (fig. I l ) a fost publicat de ŞL. Dănilă".

In primăvara anului 1 973, însoţit fiind de către descope­ritor, am efectuat o cercetare mai arnănuntită a terenului şi un mic sondaj rle informare in zona descoperirii urnei. S-a

21. După descrierea locuitorilor rldlcAtura de pâmlnl depllşea cu mult dimen­siunile unei mov1le funerare ridicatA artltleial. Dealtfel, movlle naturale de acest rei sint destul de numeroase in zonA. 22. Nlvelarea s-a răcut cu mijloace mecanice de aceea mormintul nu a fost observat. 1n pAmintul rAvAşit s-a gAsit o canA de lut şi o lance (Care s-a pierdut ullerior. Este posibil ca alte obiecte mArunte de Inventar sA fi ră­mas neobservnte.

23. CAni de o formă similară, de dimensiuni apropiate şi cu decor asemAnAtor, pla�at pe partea superioarA a vasului, s-au gAsit in mormintele gepldlce de la Szentes-Ktikenyzug, BekesstentandrOs, Magyaroshalom, Sz6reg sau Kts­zombor B (pentru execuţia sumar&. şi rudimentarA a Unlllor in val). Pen­tru toate nceste descoperiri vezi : D. Csâllany, ArchtioLoglsehe Denkmater der Geplden lm MltteLdonaubecken, Budapest, IIHil, p. 30, M. 43, pl. XXf2 ; p. 106, nr. 23, pl. cnt.'41 p. 149. M. XXVIII, pl. CLXXXVIIlS: p. 175, M. 50.

:!4. Şt. DAniiă, PM, 1960. p. 167 sqq. şi ng. 9/4. De notat cA descoperirea este o.;emnalatA ca fllnd lâC'Ută pe teritoriul satului Jeica.

307 www.cimec.ro

constatat cu acest prilej că vasul a fost găsit. în pozi\ie ver­ticală, la mică adîncime, într-un strat de lut galben ameste­cat cu sfărîmătură de stîncă locală, pe terasa unei pante abrupte, puternic erodată şi care a suferit în ultimii ani mari alunecări de teren.

Sondajul, redus ca propof\ii şi durată, a confirmat pre­supunerile noastre privind posibili tatea existentei pe ,.Dea­lul Calului" a unui complex funerar. In imediata vecinătate a locului de descoperire a vasului (probabil chiar lîngă locul de îngropare a urnei) a fost găsit inventarul funerar al unui mormînt compus din mai multe piese de bronz şi fier.

Aşadar, inventarul recuperat al mormîntului se compu­ne din următoarele piese :

L Oală (fig. I l ) lucrată la roată, pastă cărămizie, fină. cu urme de vopsea roşie pe corp. Baza prevăzută cu inel d<• susUnere, buza îndoită orizontal spre exterior şi prevăzută cu şănţuire pentru capac. Pe gîtul şi umărul vasului, ca ele­mente de decor, s-au trasat două incizii orizontale putin adîncite. Dimensiun i : îni!l!ime- 0,225 m; diametru! guri i ·� 0 , 12 m; im;. 2657.

2. Fibulă de bronz (fig. 1 2/2) cu arcul îngust, faţetat şi terminat jos în nodul, piciorul trapezoidal decorat cu linii incizate In zig-zag, cu capetele terminate In punctulete. Re­sortul format din opt spirale, portografa laterală, acul rupt. Dimensiun i : lungime totală - 0,030 m; inv, 7492.

3. Fibulă (fig. 1 2/3) de acelaşi tip, cu arcul îngust, ne­fateta!, terminat In nodul, piciorul tra'Pezoidal cu ornament in zig-zag neglijent executat. Dimensiuni : lungime totală -0,033 m; inv. 7491.

4. Resortul fragmentar al unei alte fi bule (fig. 1 2/1 1 ) de acelaşi tip. Dimensiuni actuale : lungime-0,014 m; inv. 7493.

5. Aplică dreplunghiulari! de bronz (fig. 1 2/5) cu motiv flora! realizat prin ajurare. Pe laturile înguste piesa esle prevăzută cu cele două orificii pentru fixare. Dimensiuni : lungime-0,043 m; lăţime 0,021 m; grosime- 0,003 m; inv. 7490.

6. Vîrf de lance de fier (fig. 1 2/1 ) cu nervură mediano bine reliefată pe ambele fete ale păr!ii aplalizate. Tubul de lnmănuşare, lung şi subtire, a fost realizat prin plierea apro­ximativ a unui sfert din materialul barei din care a fost confec\ionată lancea. La circa 1 cm de la baza tubului se afli! plasat un singur orificiu pentru fixarea tijei de lemn (ale cărei urme se mai aflau în toc la descoperire). Dimen5i­uni : lungime tolală - 0,31 m; li! \ime maximi!·�0,045 m; inv . 7488.

308 www.cimec.ro

7. Cu[it fragmentar de fier (fig. 1 2/9) cu lama simplă ş i un singur tăiş. Dimensiuni actuale : lungimea totală�0,105 m; inv. 7489.

8. Două verigi de bronz (fig. 1 2/6-7) lucrate din sîrmă subUre. Dimensiuni : diamelrul exlerior - 0,018 m 5i respec­tiv 0,02 m; inv. 7494 şi 7495.

!l. Plăcuţă de bronz cu nil de fixare (fig. 12/8) orna­mentală cu o bandd de linii oblice incizale. Dimensiuni ac­tuale : lungime� 0,028m; inv. 7496.

1 0. Cîteva fragmente lubulare din . foiţă rle bronz (fig. 1 2/4) şi o gnnăjoară informă de bronz (fig. 1 2/10) .

Materialele prezentate mai sus alcătuiesc, fără nici o în­doială, inventarul unui mormînt de incineralie de epocă ro­mană. Existenta în inventarul recuperat a unor fragmente de bronz trecute prin foc, precum şi lipsa totală a unor oase umane - incinerate sau inhumate - la locul descoperirii, pledează pentru depunerea oaselor umane incinerale în ur­na găsită în 1957, oase care au rămas probabil neobservate rle către descoperitor la scoaterea pămîntului din vas.

Pentru datarea mormîntului piesele cele mai sigure sînt fibu1ele, încadrabile în tipul celor în formă de arbaletă cu picior lat, care sînt la rîndul lor derivate din cele puternk prolllate (krălllg prollllerte". Fibulele cu picior lat (sau tra­pezoidal)'" sînt încadrate cronologic la sfîrşitul sec. 1 . e.n. � i inceputul sec. II e.n.".

Aşadar, mormîntul de la Mărişelu se datează cu certitu­dine la inceputul sec. Il e.n. Mormintul a putut să aparţină fie popula[iei daca-romane - eventual al unui fost soldat - a cărei aşezare se află în imediata apropiere,28 fie unui mi l i tar roman rlupă cum ar indica virful de lance şi inventa­rul funerar relativ bogat în compara[ie cu descoperirile si­milare de epocă romană'"- Mormîntul pare a Ci izolat.

X. NUŞENI

In anul 1 936 cu prilejul construirii drumului spre Bidiu, la hotarul dintre satele Nuseni şi Feleac, în curtea locuitoru­lui Kerekeş Ioan, a fost descoperit un mormint de înhumaţie. Mormîntul în afară de schelet a avut ca inventar funerar

25. Lu studllle mal vechi privind cronologia şt Upologla flbuleloa· de lip roman s-a adăugat recent inca unul datorat lut Ivan PeSkat, Flbeln aus der rOmt­schen Kalserzett tn MClhren, Praha. 1975. p. 81 sqq.

26. Iv. PeAkat, Ftbeln .... p. 01 foloseşte termenul de .,krClftlg pro/ilierte Ffbeln mil trapezf6rmlgen Fuss".

27. Penlru analogll şi datare vezi I. Kovrlg, DlssPann, II. 4. 1937, p. 116 sqq., pl. XVI/161 : E. Patek, DtssPann, li, 19, 1942, p. 95. pl. IV/14.; D. Popescu, Dacia, rx-x. p. 494. nr. 57-58, fig. !1{57-58 ; Eugen ChlriiA, N. Gudea, V. LucAcel, c. Pop. Castrul roman de La Buc/umt, ZalAu, 1972, p. 87, pl. XCIII 1 ; Iv. Peâ­kat, Flbeln . . . , pl. 12'1-3.

:20. Şt. Dănlll!., PM, 1960, p. 167. Materialul ceramlc Inedit in Muz. Bistriţa.

309 www.cimec.ro

unele obiecte de metal printre care şi o ,.plăcuUI" metalicli (cataramă?) de formă rectangulară. Descoperirea a rămas ne­semnalată iar inventarul s-a pierdut30•

In mai 1 974 s-a luat din nou pămînt din curtea aceluia�i locuitor pentru repararea unui dig din apropiere. A apărut cu acest prilej un nou schelet uman care a avut ca inventar funerar o lance de fier şi un vas de lut. lnştiintat de· de,co­perire" am făcut in august 1974 o cercetare la lata locului iar in aprilie 1 975 un mic sondaj de informare şi verificare>.

Potrivit constatlirilor făcute la locul descoperirii, schele­tul, a cărui orientare n-am putut-o stabili cu precizie, ,.a aflat depus, intr-un teren in pantă, la adincimea ele circa 1-1 .20 m, intr-un strat de lut galben argilos. Cele două mor­minte par a li izolate".

Datarea şi atribuirea etnică a descoperirii de la Nuşeni se poate face pe baza virfului de lance recuperat de la des­coperitori şi pe baza vasului de lut care se păstrează in co­lectia medicului Becskv Nicolae din Nuşeni.

Vasul de lut (fig. Î3/l ) , intreg, de formă ovoidală, lucrat la roatll dintr-o pasUl lină, cenuşiu-glllbuie, buza rotunjită şt uşor rlisfrintă in alarll, fundul drept şi îngroşat. Corpul va­sului este decorat cu şiruri de cerculete. orizontale> în jumJ­tatea superioară şi oblice in jumătatea inferioară, ex<?cutatC' cu nişte instrumente tubulare (probabil trestie). Dimensiuni : înăllime - 0, 1 43 m; diametru! gurii� 0.063 m; diametru! lun­clului - 0,05 m.

Virful de lance (fig. 13/2) este în forma de frunză aplatiza­tll, cu muchia nervuriî uşor accentuata, lucrat prin batere din­tr-o singură bucatll de fier. Tubul de inmllnuşare a fost obti­nut, de asemenea. prin lălirea şi plierea barei metalice. La circa 1 cm de la baza tubului se allll cele două orilicii pen­tru fixarea tijeî de lemn a lăncii. Starea de conservare bună cu excepţia unor mici deteriorări. din vechimE', ale tăişurilor şi ale lubului ele înmănuşare. Dimensiuni : lungime totală -0,202 m; 1.1\imea maximă - 0,038 m. Muzeul Bistri(a, inL 6960.

29. Pentru Inventarul in general sArAcAcios depus in mormintele de epocă ro­manA vezi Indeosebi studiul lUI D. Pl"otase. Rlturfle funerare ta daci şt da­co-romanl, Bucureşti, 1971, p. 83 sqq. In ce priveşte armele, acestea sint şJ ele o apariţie cu totul rarA tn morminte atit tn Latt'meul dacic cit şl in epoca stAplnlril romane. Vezi D. Protase, RtturUe ... p. 79 şi 83. Un virf de lance de miel d.JmenSiUiii o. rost gAslt Intr-un mormint de lncineraţ\c datu.t In Inceputul sec. II e.n. (T. Soroceanu, ActaMN, 8. 11171 . p. 4.99 sqq . . pl. 1'4.) : şi un altul. Identic ca formA cu al nostru la Sl.ghlşoara, (N. Lupu. Al. Murc-­şan, StudCom. 13. 1967. Sibiu. p. 175 sqq., ng 3.'1 . p. 179).

JO. tnrormaţllle le datorAm lui Kerekeş Ioan care a fost martor ocular la am­bele descoperiri.

31. Descoperirea ne-a fosl semnalatA de către geologul Nlştea Ioan. atlat in trecere prin localllate.

:12. AceastA presupunE"re este su�ţlnutA de faptul cA in suprafaţa de circa 500 m� afectata de cxcavărlle menţionate n·au apărut decit cele douA schelele. son­dajul, redus ca proporţll. executat In slngura zonA In care lnmormlnLAI"IIe mal păreau posibile. nu a dus la descoperirea uno1· noi morminte sau a al­tor urme arheologice.

310 www.cimec.ro

Virful de lance are prin formă şi dimensiuni o singurii. dar excelentă, analogie in lancea găsilă in mormintul gepidic de la Cluj-Cordoş care se datează pe la mijlocul sec. VI e.n.33• Lănci asemănătoare sînt ateslate şi în descoperirile gepidice din Ungaria".

Vasul atît în ce priveşte forma cî t şi în ce prin'şte Lelt­nica de ornamentare nu are analogii foarte bune in desco­peririle din Transilvania atribuite gepizilor. Este adevărat că ceramica ştampilată (decorul ştampilat) este caracteristică pentru această epocă populatiilor germanice, in spe�ă gepi­zilor35, dar demn de remarcat ni se pare şi faptul că un vas foarte asemănător ca formă şi similar în ceea ce priveşte de­corul 5i tehnica executiei lui a fost găsit la Poian, într-o aşezare din sec. VI e.n. atribuită popula�iei autohtone36.

Mormintul se datează deci pe la mijlocul secolului VI e.n. Din punct de vedere etnic el pare să fi apar(inul fie ge­pizilor, atestati sigur în Transilvania la această dală, fie popula�iei autohtone.

XI. OCNIŢA (cam. Teaca)

In vara anului ! 973 in punctul "Pe Dric", in apropierea casei locuitorului Dorgo Alexandru, a fost descoperit, cu pri­lejul unor lucrări ocazionale de scoatere a lutului, un mor­mînt de inhumatie cu inventar ceramic. O parte din oaseh::. umane - foarte bine conservate şi care au apartinut unui adult , probabil bărbat - şi cîteva fragmente ceramice au fost recuperate de noi in luna septembrie a aceluiaşi an.

In octombrie 1 973, la locul descoperirii, am întreprins un mic sondaj de informare şi salvare. Am constatat cu acest prilej că groapa sepulcrală -- a cărei orientare n-am putu­L-o stabili cu precizie - a fost adincită la circa 60-70 cm in lutul galben. Sondajul, redus ca proporţii şi îngreuna! de unele construc�ii gospodăreşti în curs de edificare, nu a dus la recuperarea a noi ma!eriale din mormîntul distrus şi nici la identificarea de noi morminte. Se pare că a\·em de .. a face cu un mormint izolat, cum dealtfel mai este încă unul semnalat, în aceeaşi zonă şi rle asemenea datat lot î n epoca bronzuluP7.

33. Şt. Ferenczl, OmCD. 1960, p. 193 sqq., !Jg. 4,4 şi Cig. 5.7. 34. Vezi de plldA IAnclle de! la Szentes-Nagyheqy (D. Csallâny. Archllologi.�rlll!

Denkmll!er der Geptden ... , M. 3H. p. 52, pl. XLV 1: M. 66. pl. XLIV '2). JS. I. Nestor, Eug. Zaharia. MateriaLe, X. p. lfl9: D. Popescu, MemCD, 1914, p. :J:/3. 36, Z. Sz.�kely, Dacia, N.S . . 15, 1971. p. 353 sqq., fig. 1 '2 şl Clg. 3. 37. La circa 200 m de locul descoperirii mormtntulul tn discuţie in anul l95:i a

fost descoperlt tnllmpiAtor, un alt mormint de tnhumaţie. cu scheletul ch•r­clt. datat in epoca bronzului şi care poate fi pus in legâlUI'ă cu mormintul dezveut tn 1973. cr. şi Şt. DAnilA. F'l, 111. p. 455.

3 1 1 www.cimec.ro

Descoperirea fiind întîmplătoare nu dispunem de date si­gure privind poziţia şi orientarea scheletului şi nici nu cu­noaştem numărul şi dispunerea invenlarului funerar. Frag­mentele ceramice recuperate, care fac parte în mod sigur din trei vase sparte cu ocazia deranjării mormîntului, sînt prin formă, tehnică de execuţie şi decor, comune epocii bronzu­lui, mai precis cullurii \Vielenberg. lată descrierea lor :

1 . Castron fragmentar (fig. 1 4/ 1 ) modelat dintr-o pastă fina, bine şi uniform arsă, de culoare roşcat-cărămizie, cu slip lustruit. La exterior vasul era ornamental cu benzi oc l ini i naralele sau in decor meandric. UlnnlutP. cu nnnctP. fin executate. Muzeul Bistrita, inv. 8080.

2. Vas fragmentar (fig. 1 4/2) modelat dintr-o pastă re­lativ fină, bine arsă, de culoare cenuşiu-nearicCJasă, cu su­prafaţa exterioară puternic lustruită. Ornamcntat cu o ban­dă de caneluri oblice late şi adîncite. Inv. 8081 .

3. Perete vas (fig. 14/3) modelat dintr-o pasta grosier8, amestecată cu multe pietricele şi cioburi pisate, ardere ne­uniformă, culoare negricios-roşcată. lnv. 8082.

Deşi intimplătoare, descoperirea poate fi încadrată cro­nologic la sfîrşitul epocii bronzului. Cele două vase întregi­te au forme frecvent întîlnite în a5ezi!ri!e şi necropolele de tip 'Vietenberg, In special In faza tîrzie a acestei culturi'". Spre aceeaşi datare îndrumă şi elementele de ornarnentare: canelura, împunsăturile succesive fin executate şi motivul meanclric39• La acestea se mai adaugă şi ritul de Inmormin­tare (înhumarea defunctului) extrem de rar folosit in aria culturii Wietenber(J. Folosirea acestui rit trebuie pusă în le­gătură cu o influenţă a culturii Noua asupra băştinaşilor, influenţă care nu se putea exercita - cel puţin pentru Tran­silvania - decît în perioada de sfîrşit a epocii bronzului40•

Mormintul se datează deci la sfîrşi lui epocii bronzului (sec. XIII i .e.n.) şi a aparţinut unui purtător al cullurii Wiet­enberg.

XII. ORHEIU BISTRIŢEI (corn. Cetate)

Din fosta colectie a gimnaziului (!erman din Bistriţa pro­\·ine un brăzdar de plu9 descoperit foarte probabil pe teri­toriul satului respecliv4 1 •

:w. Pentru castl·on fonne apl'opiaLe ş i cu decor similar gAsim i n strâchlnlle­capac din cimitirul de Incinera�ie de la Bistriţa (I.H. Crlşan, Materiale, lX. 1970. p. 137 sqq .. flg. 9 3A ; 10 4 ; 1113) sau de la ObreJa (T. Soroceanu, ActaMN . 10, 1Di3, p. 493 sqq .. pl. IV/3}. Pentru strachlnA o bunA analogie găsim tol la Bistriţa (I.H. Crişan. Materiale, IX. p. 148. fig. 915). 39. N. Chidloşan, Dacla, N.S .. 12, 1968, p. 167 sqq.; T. SOroceanu, ActaMN, 10,

1973. p. 496.

40. T. Soroceanu, ActaMN. 10 .... p. 493 . .u. Un lot mai mare de ob1ectc. cu o stare de conservare similarA. printre care ŞI

brAzdarul p1·ezentat, purta o singurA tndlca�le a JoculUI descoperlrl l .,Bun!:­halle".

31� www.cimec.ro

Brăzdarul (fig. 1 5) , confectionat din fier prin batere la ca ld , are lama propriu-zisă mult lă\ilă, aproape plană şi de o formă Lrinn�Jhiular-rotunjită. Marginile laterale (una este în bună parte deteriorală din vechime) sînt îndoite spre fa­ta in terioară . ·1 i ja de fixare, îngustă şi uşor arcuită, se ter­mină prin l r- l ln cirlig lateral. Dimensiuni : lnngime totală � 0,'' -. m· lungimea lomei -0, 1 9 m: lă(imea maximă a lamei � O , J (j0 m: Muzeul Bblri(a, inv. 220.

După formă brăzdarul prezentat de noi pare a fi încadrabil în categoria brăzdarelor de Lip . . dacic". Acest tip de brăzdar es­te a testat în numeroase descoperiri de epocă daci că tîrzie sau romană, mai precis din a doua jumătate a sec. II î.e.n - pînă prin 'ee. III e.n. cînd se pare că dispare". Brăzdarul de la Orheiu Bislritei, prin formă şi executie, este un tip evoluat, consta­tare întărită şi de faptul că singura analogie apropiată o are în descoperirea de la Peceneaga care este databilă in sec. II-III e.n."'· Datarea tîrzie (sec. II-III e.n.) ca şi descoperi­rea sa pe teritoriul unei localităli în care este atestat un cas­tru roman, care a functionat pe tot timpul stăpînirii romane în Dacia, face dificilă orice încercare de atribuire etnică a piesei în discutie. Brăzdarul a putut să aparţină fie unui băş­tinaş fie unui colonist roman rlin zona castrului sau din imprejurimi.

XIII. ŞIEU

Topor perforat (fig. 1 6) descoperit întîmplător in vatra satului, lucrat rudimentar dintr-o marnă calcaroasă cenuşie. tăişul rupt, o muchie laterală spartă longitudinal din vechi­me. Dimensiuni : lungime-0,126 m: lăţime maximă - 0.066 m : 9rosime maximă - 0,036 m; diametru! orificiulu i = 0,01 9/0,0"8 m. Toporul. păstrat în colecţia şcolară Şieu, poate fi pus în legetură cu descoperirile mai vechi de topoare perforate gă­site pe teritoriul comunei şî atribuite neoliticului". sau even­tual. cu aşezările de tip Coţofeni identificate prin descoperiri de 'uprafa\ă in vatra satului şi la . . Podul Arr!anului"45•

XIV. ŞINTEREAG

De pe teritoriul aşezării neolilice identificată anterior prin cercetări de suprafaţă, in punctul .,Pe Cremene"••, pro­Yin două topoare neolitice neperrorate, ambele cu urme de folosire ' izibile pe muchie şi tăiş. Unul dintre topoare (fiy.

42. r. Glodar-lu, M. Cimpeanu, scrv, 17. 1868. 1 . p. 25 sqq. 4J. V. Canarache SCJV, I, 1950, 2, p. 100 sqq., !lg 16. Pentru datare vezi D. v. Rosetti, SClV, XI. 1IHIO. 2. p. 384.

44. Şt. DAniiA, G. Marlnescu. Fl, lrl, ... , p. 28 (catalogul cu biblio,:mCLa mai vc<"he). 45. Material ceramic inedit tn Muz. Bl.Btrtta. 46. Şt. DAniiA. G. Marinescu, Fl, III, .... p. 13, nota 7.

313 www.cimec.ro

1 7/ 1 ) este lucrat dintr-un dolomit cenuşiu, de formă trapc-­zoidală, oval în sectiune transversală. Dimensiuni : lungime � 0, 108 m: inv. 9703.

Celălalt topor (fig. 1 7/2) a fost lucrat dintr-o gresie si­licioasă cenuşiu·negricioasă, de formă trapezoidală, reclan­gular în secţiune> transversală. Dimensiuni : lungime � 0. 1 1 6 m; inv. 9704.

XV. FINAŢE• (corn. Urmenlş)

In vara anului 1 960 în punctul ,.La lut" de pe . . Dealul IJr­menisului" a fost descoperit întîmplător un mormînt de in­humatie cu inventar ceramic. Oasele şi o parte a invenlan:­lui ceramic au fost reingropate de ciitre locuitorul Miron Vasile in imediata apropiere a locului descoperirii. restul obiectelor de inventar, dintre care sigur o ceaşcă. au tosl luate de către descoperitori şi sînt astăzi definitiv pierdute.

Cu prilejul unor periegheze arheologice efectuate in această zonă, fiind informaU de descoperire, am executat un sondaj de informare şi salvare la locul indicat de către des­coperitori.

In prezent terenul - o creastă de deal mult alungilă 5i cu pantele abrupte - este in cea mai mare parte răvăşit de lucrările de scoatere a lutului cît şi de unele alunecări de teren. indeosebi pe panta sudică.

Cu ocazia sondajului, efectuat in luna mai 1 974, s-a constatat că lucrările de scoatere a lutului au dezvelit şi dis­trus un mormînt plan de înhumatie, a ciirei groapă sepul­crală era adîncită la circa 50 cm In lutul galben. Oasele uma­ne - foarte bine conservale - apartineau unui singur indi­vid, probabil bărbat.

Inventarul recupe>rat al mormîntului se compune dintr-un vas.sac, o ceaşcli cu torti supraînăHate şi toarta fragmenta­ră a unei alle ceşti.

1. Vasul în formă de sac (fig. IB/ 1 ) a fost lucrat dintr-o pastă grosieră, amestecată cu pietricele şi ciobnri pisate, ar­să neuniform, de culoare roşcat-negricioasă. Vasul are o formă tronconică, cu peretii uşor arcuHi şi estC' decorat sub buză cu un brîu alveolat în relief. Dimensiuni : inăltime� 0,275 m: diametru! gurii � 0,24 m. Muzeul Bistriţa, im·. 6947.

2. Ceaşca (fig. 18/2) este de formă aproximativ bitron­conică, prevăzută cu douii torti supraînă]ţate. trase din buza vasului şi terminate cu butoni la partea superioară. Vasul a fost lucrat cu o deosebită grijă, dintr-o pastă fină, nenri­cioasa, bine şi unifmm arsă, cu luciu la exterior. Dimensiun i :

• Acest material a opărul inlr-o lormH uşor modlricată ş i i n SCIVA. 26, 1975. p . 401 sqq.

3 1 4 www.cimec.ro

deschiderea maximă a gurii - 0, 1 2 rn; inăHime minimă buză­fund - 0, 1 06 rn; inv. 6948.

3. Toarta fragrnentară (fig. 1 8/3) a fosl lucrată dintr-o pastă cenuşiu-negricioasă. In secţiune lransversală are o for· mă rectangulară, este puternic arcuită şi provine foarte pro­babil de la o ceaşcă cu două torţi supraînălţate.

Descoperirea fiind întîmplătoare, observatiile si9t1re pri­vind poziţia scheletului şi dispunerea inventarului lipsesc. Din fericire ceramica recuperată oferă suficiente indicii pen� Iru încadrarea cronologică şi tipologică a mormîntului. Va­sele i ntregile aparţin prin formă, decor şi tehnică de lucru ceramicii caracteristice culturii Noua, cultură atestată in ţara noastră în special pe teritoriul Moldovei dar şi in Transilvania prin descoperiri tol mai n urneroase47• Va­sul-sac face parte din categoria de ceramică nelipsită în aşezările şi necropolele de tip Noua, fiind numeric şi cea mai bine reprezentată atit in aşezările din fa?.a timpurie cît şi in cele din faza de consolidare a culturii (Noua II)48• Deşi se pare că vasul-sac apare mai rar în descoperiri funerare, ei este totuşi atestat de pildă la Teiuş49, Moreşti"' sau Apahi­da51 , acestea fiind, dealtfel, şi descoperiri mai apropiate in timp şi geografic de mormîntul de la Finaţe.

Ceaşca cu torţilc supraînăltate şi terminale in butoni <es­te şi ea una din formele ceramice specifice culturii Noua. Ceşti de acest fel sint atestate in aşezări sau necropole ca de pildă la Alba Iulia52, Tîrgu-Secuiesc"" sau Boarta•H.

Mormintul poate fi atribuit cu certitudine unui purtator al culturii Noua şi se datează la sfîrşitul epocii bronzului (Bronz D, sec. XIII i.e.n.)'".

47. Descoperirile de acesl lip au in general o bibllografie destul de bogata. din care noi ne măr�Unlm să amintim cu aceaslă ocazie doar sludlUe mal ample. indeosebi pe acele ale JUI A.C. Florescu , ArhMold, II-III, l!Mi4, p. 143 sqq. (pentru Moldova şi regiunile extracarparUce) şi pe cel al lui T. Soroceanu, ActaMN, 10. 1973, p. 496 sqq., pentru Transilvania, care completeazA şi imbu­nittAţeşte sludlul mal vechi al lUI K. Horedt. Matertale, 1. 1953, p. 806 sqq.

4.8. A. C. Florescu. ArhMold, ll-111. p. 152: ldem. MemAntlq. I . p. 1111 sqq : A.C. Florescu. Şt. RuginA. D. Vlcoveanu. Danubtus, 1. 1967. p. 71 sqq. etc.

4.9. 1. Berclu. Al. Popa. Apulltm, 5. 1965. p. 40, ilg. 2 2. 50. K. Horedt. SCIV, VI, 1955, J-4. p. 658. mrt. 92. fig. 16'1. 51. M. Roska. Erd�lll Reg�szetl Reperlorlttmu, Cluj. 1942. p. 24.. nr. 92. fi�. 16 3

(dar de dimensiUni maL reduse). 52. I. Berciu, Al. Popa. Apu!um, 5, ... . p. 547, fig. 1 a. SJ. M. Roska. Repartorlum, ... , p. 123. nr. 115. flg 148. 54. Ibidem. p. 182. nr. 229. fi� 220. 55. Pentru plasarea in timp a descoperirilor de lip Noua vezi studiile lui A .C.

Florescu. ArhMold. Il-ITI. p. 190 sqq . ; M. Rusu. ArhMold, II-III. p. 247 sqq . ; M . Petrcscu-Dimbovlţa. Dacia, N . S .. 4. 1960. p . 151; idem. ArhMo!d, II-III p. 266.

315 www.cimec.ro

Fig. l - .'\RDI\ '\.

ri�J. 3 fl!STRIŢA.

3 1 6 www.cimec.ro

1 1 1

1 1" / 1

', ' \

,.. ' '

1" 1 1 '

'

- - - -. "' '

' \

'

1 \

' \ \

'

3 1 7 www.cimec.ro

www.cimec.ro

-� - - ' / ... - - - --

{ ' 1 \ ' ' ' '

\ ' .... .... ' '

!... _ _

3 \ J

www.cimec.ro

320

www.cimec.ro

Fig. n -· CRISTUR-ŞIElJ.

2J - . . AI'ht Vtt Someşuu.l" www.cimec.ro

3�2

1 i�r. � � 't r 1" rt !'.TJ \ .

- -�< ...

1 "

www.cimec.ro

f-iq. 1 1 MĂHI�Fll.

F-1q. t fJ FI'-'TI ' d 1 \

-

::!"_'] www.cimec.ro

324

t!: -'

. _ ?_ c_ , ,

-�-� : or � · - - - &

11

Fi�!· 12 - �IAIUŞF.Ll : .

www.cimec.ro

; l �. � 1 \, "r ; l, \\ \

�

' \ , .... ,

,, 1 / • J • ' 1

' \ 1' "/ :f \ } 1 \

' , 1 \: J I I V\''l : ,\ ��/1

' ., / 1 1 \ } 1 \ i \\ ? ' b\ \ ·'

·'' '\ ,\ ,·, ; \�\\ ,, l,ţ l ' \\f 11

f 1

l Y, , : /{

: ' 1' ' 1

H�1- 1�/1

J�'.'i www.cimec.ro

FiU 13·2 -- 'l ��FNI.

www.cimec.ro

327 www.cimec.ro

321l www.cimec.ro

www.cimec.ro

' , , ,, �'. �J

' ,,

, , '" '1

' \ : 1 . \ ' 1 yl

1 1

1

1 • 1

,. "� 1

� ' '

1 iq 1 ) 0\U II [ 1 BIS I H I J' I 1

330 www.cimec.ro

Fig. IIJ - - ŞIFlJ.

331

www.cimec.ro

www.cimec.ro

l'ig. IR/1-3 -- ŞOPTFRII'-rl'JA'fl'

333 www.cimec.ro

C O M U N I C Ă R I

Un denar subaera t şi hibr id des coper it

In n ord -es tul pr ovin ciei Da cia

ŞTEFAN DANILA, IUDITA WINKLER

In grădina casei nr. 262 din Galalll Blstrl\el, jud. Bislri­[a-Năsăud, elevul Dragoş Ioan a oăsit cu oca1ia prăşitului. in primăvara anului 1972, o monedă romană, ultNior donată Muzeului el<' Istorie Bistriţa. După restaurarea pi<>sei. s-a pu­tut stabili că ca face parte din categoria denarilor arginta[i :

Av. H A.D(RIANV)S - (A VGVS)TVS. Capul laureat spre drcapla ' .

R\·. DIA NA - LVC PII (sic! ) . Diana Lucifera, i n picioa­re spre stinga, tine o faclă'.

Greutatea : 2,97 g; diametru! : 17 m. Starea de conc;ervare a monedei e mediocră: în momf"n­

lul cind a fosl pierdută, cercul de perle se tocise aproape complet: se mai pot distinge din el doar citeva puncte pu\in proeminente pe avers lîngă li terele HA, iar pc revers, ase­m<:'nea punct<· se observă pe o portiune ceva mai lungă ( circa pe jumătate în partea de jos) . Stratul de argint s-a şters aproape complel iar mai mulle portiuni ale aversului au fost rleleriorate în urma procesului de oxidare. Reversul, acope­rit cu o frumoasă patină verde s-a păstrat mai bine: Nucleul monerlei e formal dinlr-un melal de culoare negricioasă. Ar­gintul de pe marginea monedei e complet uzal, aşa încît nu

1. P . L . Slarck, Untersltcltungen z u r rUmtschen Re!chsprQgung des zwetten Jahr­llundert, Il. Dle Relchspriigung zur Zelt des Hadrtan, Slultgart, 1933 nr, 162, 185.

2. Co/n,<; of the Roman Emptre tn the Brttlch Museum, V, London, 1950, pl. 4.2 10. (=BMC).

334

www.cimec.ro

F'ig. 1. - Denarul roman descoperi/ la Galatii Bistritei

pu tem stabili dacă ea a fost lucrată prin procedeul trecerii printr-o baie de argint sau prin acela al învelirii unui nu­cleau ele metal ieftin cu două foiţe de argint. Deosebirea mare jn tre starea de conservare a aversului ş i a reversului se poate datora nu numai unei simple întîmplări ci şi folosi­rii unei stante mai uzate pentru avers, ceea ce ne-ar indica existenţa unui atelier care a funcţionat mai mu!t timp.

Prototipul aversului se poate stabili pe baza bustului destul de bine conservat şi a literelor care reproduc prima silabă din numele împăratului Hadrlanus, H e redat prin două linii, A este f11ră bară orizontală, iar din D, se păstrea­ză ha?ta şi o parte din buclă; restul literelor s-au distrus î n u rma oxidării, ne m a i putîndu-se distinge decît S; din Au­gustus se păstrează numai ultima silabă IVS, în care T e re­dat prin tr-un I. Legenda fiind lizibilă numai parţial, nu pu­tem stabili dacă era redată corect.

335 www.cimec.ro

Taenla dinspre gîtul impăratului se termină in forma unui cîrlig uşor incovoiat al cărui capăt ajungea pînă la ba­za literei A. Poziţia li terelor faţă de tăie tura gîtului se apro­pie cel mai mult de piesele reproduse de P. L. Strack sub numerele 1 62 şi 185. Maniera de executare a gîtului fiind mai apropiată de cea a denarului nr. 1 85, e mai probabil că o piesă din această serie a fost folosită ca model. Faptul că T e redat ca un 1 arată clar că, pentru executarea ştanţei, meş­terul nu s-a folosit de un mulaj obtinut de pe un denar ori­ginal, ci a preferat să graveze independent o ştanţă.

Acelaşi procedeu a fost folosit şi pentru revers. Mode­lul folosit la gravarea ştanţei de revers se poate identifica cu certitudine, căci Diana Lucifera e reprezentată numai pe monede emise de Marcus Aurelius pentru Faustina Junior, de Septimius Severus şi Caracalla pentru Iulia Domna şi tle Caracalla pentru Iulia Fulvia Plautilla.

Pe monedele emise de Marcus Aurelius, legenda fiind DIANA LVCIF, acestea ar fi putut servi ca prototip, dacă pe moneda din Galaţii Bistriţei, Diana Lucifera n-ar fi fost re­dată în picioare pe o linie de sol şi n-ar fi diferită şi pozitia faclei'.

Trebuie să excludem şi tipul cu legenda DIANA LVCl­FERA' emis în timpul domniei lui Caracatla pentru Iulia Fui­via Plautilla - deoarece pe acesta, zeiţa vînătorii este îm­brăcată într-o tunică scurtă, precum şi cele emise pentru Iu­lia Domna, pe care tunica trasă peste antebratul Dianei aco­peră caJpălul faclei.' Nici Aureus-ul cu aceeasi leqendă - ­dar pe care tunica nu acoperă capătul lăncii --", nici dena­rut car<' se deosebPşte de aureus-ul prin scmiluna din jurul gî­tuluP sau de pe umerii Dianei Lucifera8, piese emise într·o mo­netărie din c>st, probabil la Laodicea act Mare, nu pot fi consi­derate ca prototip. Primul, din cauza elegantei stilului şi a formei li terelor, iar al doilea, din cauza semilunei , aşa încît singura monedă care a putut servi ca model la wavarea re­versului denarului descoperit la Galaţii Bistri[ei trebuie ,;; fi fost un denar c>mis între 1 96-202 c.n. într-o monetărie din est, probabil la Laodicea ad Mare, denar, pe care Diana Lv­cifera este reprezentată printr-o femeie robustă, în picioare pe o linie de sol şi pe care literele denotă o oarecare sim­plitate (A este grava! fără bară transversală )" . De maniera de gravare a acestor litere, se apropie cel mai mult denarul găsit la Galaţii Bistriţei.

3. The Roman Imperial Colnage, (=RIC). Jll, London. 1936, pl. 10 217. 4. BMC, V , pl. 38/8. 5. BMC, V, pl. 67'6. 6. BMC, V , pl. 27/7. 1. RJC, IV, 1, nr. 181. 8. BMC, V, pl. 27:8 : RIC, IV, 1. nr. 638. 9. BMC, V, pl. 42118.

336 www.cimec.ro

Redarea eronatA a epitetului LUCIFERA prin L VC-PII se datoreşte fie neglijenţei gravorului, fie folosirii unui mo­del pe care aceastA parte a legendei era uzatA.

Data contrafacerii este desigur posterioarA reversului şi anterioară perioadei cînd denarul iese din circulaţie, deci prima jumătate a secolului III e.n.

Locul unde s-a emis acest fals antic nu ne este cunoscut, avind în vedere că la Porolissum a existat un centru pentru contrafacerea monedelor care a functionat in secolele II­III e.n.'0, putem admite că şi moneda găsită la Galaţii Bistri­tei este opera unui meşter ce activa in provincia Dacia, poa­te chiar in părtile nord-estice.

In lucrările de sinteză despre monedele emise în epoca Severilor nu se cunoaşte nici o piesă hibridă sau cu stil bar­barizat pentru care să fi fost folosit ca avers un denar de la Hadrianus11• Moneda găsită la GalaUi Bistriţei constituie deci un unicat, folosind un avers emis cu circa 70 de ani inaintea reversului.

10. M. :llfac1·ea, Contrlbttţlt tn un repertoriu numismatic al TransiLva niei, in Arse, 1. I!J28-1932, p. 129-130; 1. Winkler, Despre cirCUlaţia monetară la Porotissum, in AclaMN, 1. 1957, p. 220-221.

1 1 . vezi BMC şi nrc.

22 - "ArhJva Some.şand" 337 www.cimec.ro

Lupta poporul ui pentru independenţă

oglindită In opera l ui

Andrei Mure ,anu �/ George Co �buc

GRIGORE GAZDAC

Ideea şi conştiin�a nec<>si tă�ii v i tale a indcpenden�ei şi suveranitătii politice a ţării şi a naţiunii este un gind care a frămîntat mintea şi a stat la inima poporului român din timpuri străvechi : .. Istoria României a confirmat cu putere - aşa cum pe bună dreptate sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu secretar general al P.C.R. - concluzia ştiinţifică, marxist-leninistă că domina�ia străină, �tirbirea sau pierde­rea suveranită�ii şi independen�ei na�ionalt>, afectt>ază grav dezvollarea popoarelor . . . aduc intense prejudicii in tereselor vitale ale maselor".

Năzuin�a şi lupta poporului pentru independentă s-a îm­binat cu nădejdea de a dobindi drepturi �i libertă)i demo­cratice.

Pentru o �ară şi un popor liber şi indt•pPndent şi-au văr­sat sîngele oştenii lui Mircea cel Bătrîn, ai lui Ştefan cel Ma­re şi ai lui Mihai Viteazul ; pentru �ară liberă şi pentru drep­turi democratice au luptat revoluţionarii lui Tudor şi cei de la 1848, pentru arest statut de popor liber au vărsat sînge daco­roman curcanii = tăranii soldati, la Plevna ş i Gri vita in 1877. Se profila tot mai clar în conştiin\<• obligatia de a rezolva di­lema de sens vital : Ori via\a-n lib<•rtate, ori robie şi moarte.

Exprimind aest gînd !şi manifesta - î n octombrie 187i Vasile Alecsandri - entuziasmul şi bucuria de a se fi .,In­vrednicit a vedea in apusul vietii mele c<'ea ce din copilărie am vrut să văd : românii/ în I11plă c11 mourlea sau, mai bine

33fl www.cimec.ro

zicînd, român11J intrat în noua viaţă . . . Plugarul s-a transfor­mat într-o clipă şi prin avîntul său de vitej i<' a ştiut să schim­be porecla glumeaţă dP curcan într-un titlu glorios . . . De-a­cum, continuă poetul, mă pot duce pe urma amicilor mei dis­păruţi, mi-am văzut visul cu ochii. Nu mai pot Vl'dea nimic mai frumos" .

,.Nu mai pot vedea nimic mai frumos ! " - acesta a fost gîndul de inimă a tot ceea ce mişca pe acest pămînt româ­nesc din timpuri străvechi. El a crescut în intensitate şi con­ştie'ntll veac de veac, astfel că la mijlocul celui de-al XIX­lea s�col bistriţeanul Andrei Mureşanu î i qrăia ,.răsunetul" :

Ne-anjunse iataganul barbarei semilune A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim

Români din patm unghiuri, acum ori niciodată Uniti-vă în c11get, uniţi-vă-n simtiri. Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i l11rată Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri !"

(Un răsunet)

Grăia astfel po<'zia, cu trei decenii inaint�a lui 1 877. despre hotărîrea românilor de a-şi avea al lor pămîntul românesc şi apel<' ce-l străbat, Dunărea. Tocmai de aceea poezia ,.Un răsun<'t" a ckveni t cîntec de masă şi la 9 mai 1877, cind Adu­nar�a deputatilor a votat mo\iunca prin care se consemna ,.ru­perea l��ăturilor cu Poarta şi independenta absolută a Ro­mâniei" mul\imea a manifestat pe străzii� Bucureştiului în sun<'tel� marşului . . Deşteaptă-te, român�" :

Deşteaptă-te, române, din somn11l cel de moarte In care te-udînciră barbarii de li rani 1 Ac11m ori niciodată croieşte-fi altă soartă, La care să se-nchine şi cmzii tăi duşmani !

Priviţi, măreţe 1 1mbre, Mihai, .Stefan, Corvine, Romanu nuţi11ne, ai voştri strănepoţi, Cu bmfe/e armate, cu foc11l vostru-n vine, • .Viată-n libertate ori moarte !" strigă toţi -

Andrei Mur<'şanu moare în 1 863 însă tl'ma poeziei scrisă de f'l rămîne. Tr0i ani mai tirziu, pe an�Ieaşi meleaguri nă· săudene, se naşte George Coşbuc. In 1877 are 1 1 ani şi est� ek,- al <Jimnaziului din Năsăud. Trăieşte alături de ceilalti elt'vi ai liceului şi de profesorii lui (cu deosebire A.P. Alexi şi Maxim Pop) entuziasmul şi bucuria victoriilor de la Gri­viţa si Plevna. La Năsăud se pregăteşte şi organizează o ,.de­monstraţie . . . cu trcascuri. iluminaţii, parăzi pe străzi cu mu-

339 www.cimec.ro

zică, transparente ( . . în onoarea căderii Plcvnei") etc. Acest . . entuziasm general" pe care 1-a tră i t la Năsăud va dăinui în inima poetului George Coşbuc şi din el vor inflori .,cîntecele dq vitej ie " , - epopee a luptelor pentru independenţă ale neamului românesc.

Două lucruri fundamentale a învăţat Georg<' Coşbuc la Năsăud : dragostea şi înţelepciunea populară şi draqostea de ţară. Sînt două sănătoase şi viguroas<' rădăcini ale poc>Ziei coşbuciene :

Noi prin vremi ce ne-ncercard Altă armă n-om avut Numai dragostea de ţară Ce strămoşii ne-o Jăsoră

(Scut şi armă)

Dacă Andrei Mureşanu ch<'ma poporul să cucerească . . Du­nărea furată" de turci, Coşbuc lărgeşte aria înţelesului inde­pendenţei punind Dunărea in dialog cu Oltul şi cuvîntind prin aceasta gîndurile şi vrerea românilor transilvăneni ex­ploataţi şi subjugaţi :

Eu de unde vin, mîhnilu/, Furios spre şes cobor

Tot români sint şi pe-acolo, Neom din veac pe-aici adus, Dar pe gîtul lor şi astăzi

Jugul este pus.

Sfinta libertate este Nume gol pe-a/ lor pămînt : Cei nedrepţi sînt cei puternici,

Singmi au cuvînt 1 (Dunărea şi Oltul)

Poetul - exprimînd poporul - ştie însă că steagul li­bertăţii şi neatirnării va flutura pe intreg cuprinsul ţării :

Că noi ştim că-i multă viaţa Şi în noi şi-n cei ce vin

(Pentru l ibertate)

lnchipuindu-se călător tîrziu pe sub zidurile Plevn<'i roc­tul aude in tăcerea celor morţi glasul celor care vin :

340 www.cimec.ro

Căci din gropile tăcute Vor ieşi cei morţi cu vuiet, Sule-n luptă iar, efi sute Repetind pieirea lor.

(De profundis)

Glorioasa <'pope<' a luptelor d<• la 1 877 a fost înfăUşată de G<'orge Coşbuc atit sub asp0ctul entuziasmului patriotic şi al vitejiei c i t şi sub acela al sacrificiului de sînge şi-al prino­sului de durNe - toate acest<'a făcînd din pămîntul româ­nesc un pămînt scump şi sfint.

în .,Războiul nostru pentru Ill'atîrnare" u n asalt al do­robantilor este evocat printr-o comparati<' amplă, de epos clasic :

.. Cum se r<'varsă apa de pretutindeni într-o corabie izbită de stîncă, prin toalp crăpăturile, umplînd golul corăbiei şi înecînd pe cei din ea, aşa se revărsau acum flăcăii noştri".

Ace<'aşi imagine amplă este reluaU! şi in ritmul versului :

.. Strecuraţi prin plumbi şi săbii dorobanţii dmm deschid lnimoşi s-azvîrl prin şanţuri şi de-a valma sar pe zid Si era prin şanţ pieire şi văzduhlll tremllra, Iar dincolo, prin redută, moartea cea de veci era. Tropot de picioare multe, fum şi abur ca-ntr-un iad, V uiet cum îl lac prin baltă cei ce-alunecă şi cad Dar roiau mereu flăcăii răsăriţi ca din pămînt, Valuri ce�necau reduta, scufundindu-se-n mormint"

(Dorobantul)

In "PovestC'a căprarului" ne cutremură ima�Jinea acestuia cule�Jindu-şi - sub ploaia glontelor turceşti - fratele căzut in luptă. In zadar î l cheamă şi-1 s trigă tovarăşii lui, el nu lasă trupul c<'lui căzut şi - lovit de un plumb - cade şi el lîngă frat0le lui. Cutremurătoare imagine a dragostei înlrătit<' pen­tru ]ară şi familie :

Cind ne-am retras pe-acele lunci Respins de-Osman de la movilă Un regiment întreg de milă A plîns, de ce-a vămt atllnci

(Povestea căprarului)

In acelaşi monument de dragoste de ţară îşi zideşte fe­ciorii bătrînului din .. Trei, doamne, şi lo\i trei" şi măicuţa care primeşte o scrisoare de la Muselim-Selo . . . 0 scrisoare de la Muselim-S<'Io" înfăţişează sub aspectul unui fapt izolat, ţesut însă şi ales într-un poem man• tocmai prin simplitatea lui, un conţinut d<' viaţă şi adîncimi nebănuite, sincer şi curat ca apa d<• munte şi ca minunăţia copilăriei. Două înfătişări ale

341 www.cimec.ro

acestei măr<'tii simple sint ncgrăit de impr<'sionant surprin­se d" poet : înfruntarl'a senină a mortii. împletită cu dragos­tea, de o viată întreagă , a muncii :

.,Măicuţă dragă, cartea mea Găsească-mi- te-n pace !

Apoi să .�tii c-a fost război Şi moarte-aici, nu şagă :

Cădewr pe dealuri, dintre noi, Ca frunza, mamă dragă"

Şi-n acl'st vălmăşag un plumb a lovit şi-n pieptul lui - deoi avea larg şi Joc cit zarea. Trage însll nădejde că nu va trece mult şi va putea să se-ntoarcă-n sat. la copil şi nevastă, la măicuţa lui dragă, la treburile casei şi ale cimpului la tot ceea ce înseamnă pentru el patrie şi Yatră strămoş<'ască, la ceea ce s-a instituit ca însăşi miezul vietii lui :

Nevestei mele să-i mai spui Să-mi cumpere o coasă, Cea veche nu ştiu este ori nu·i Şi-o fi acum şi roasă De cînd rugina scurmă-n ea. Să-mi văd, o dare-ar sfîntul, Cum cade iarba-n fata mea Şi-mi bale-n plete vîntul.

Nu va avea însă parte de ele pentru că, atunci cînd măi­cuţa îi va primi scrisoarea el va fi mort. Are acest final de poezie ceva din măreţia tragediilor antice :

Aşa mi-a spus Ion să-i scriu, Iubească-ţi-I pămîntul / Şi-am tol lăsat, pJnă-a fost viu, Şi-mi ţin acum cuvîntul. Să te mînglie Dumnezeu, C-aşa e la bătaie Şi-am scris această carle eu

Căpraml Nicolae.

Numai cin<' ştie şi a învăţat, numai cin<' s-a desprins să-şi îndrăgPascll astfel pămîntul şi vatra, numai acela ştie să lupte .,cu greul şi cu moartea" aşa cum plini de înţelepciune şi inimii luptă, trăiesc şi mor croii coşbucieni ai lupt<'lor pen­tru independenţa ţării.

342 www.cimec.ro

Sînt şi neamuri mai cu nume Mai vestite Ia război : Or fi multe poate-n lume Clte n-a11 ajuns Ia noi. Dar noi ştim ce ne-nvăţară Cei ce-m1 fost, şi cînd rostim Vorba sfîntă : "neam şi ţară" Noi, străine, tresărim.

(Cintec)

Evocînd - prin minunata mijlocire a frumosului literar - cîteva pagini despre "strlimoşeasca v i teji e " , cîteva pagini din istoria de loc ş i jar a luptelor pentru libertate şi inde­pendenţă naţională, trăim şi retrăim clipa de mîndrie şi demnitate. Le trăim şi retrăim astăzi, într-o ţară de faptă, în care vechiului nume i se adaugă un renume.

Lectia istoriei noastre de ieri şi de azi se revendică ca un mijloc deosebit de alirmare a demnităţii şi prestigiului in rindul popoarelor lumii, în lupta cea mare şi dreaptă a omului şi a popoarelor pentru omenie.

343 www.cimec.ro

Cont ribuţii ist orice mem orand is te

ONISIM FIUPOIU

Mişcarea mcmoranclistă din Transilvania a fost îmbrăti­şată, încă de la început, şi de locuitorii de pe Valea Rodnei, V<'chi şi apri(Ji apărători ai libertăţilor străbune.

De aceea, acum cind s<' implinesc opt decenii de la data încheierii procesului intentat împotriva c-orifeilor acestei miş­că ri ' , considerăm că se cuvine să fie evocată, cu acest prilej, contribuţia adusă, la buna desfăşuraT<' a acţiunii memoran­diste, ş i de locuitorii comunei Şanţ sau cum se numea la acea dată, Rodna Noud.

După cum se ştie, mişcarea memorandistă, ini tiată de Ioan Ro tiu şi condusă cu deosebit curaj de părintele V osile Luca­ciu, s-a întins pe întreg pămîntul Transilvanie/ reuşind să an­treneze la înd<'plinirea pro(Jramului <'i şi o bună parte din masele ţărăneşti de P<' Va/ea Rodnei.

Aslfel, în Cercul Rodnei, locul d<' naştere al memoran­distu lui Gerasim Domide, un număr mare rle organizaţii vo­luntar<' ţărăneşti, în frunte cu învdtdtoru/ din .sant, Mihail Domide, s-au alaşat încă din anul 1 892 la această amplă ac­ţiune politică românească. A j utat şi de alti bărbaţi iscusiti din această locali tate, cum a fost Leontin Pop, Cosma Cotul ş.a., învăţătorul Mihail Domide2 a reuşit să organizez<' cu mult curaj şi tactul necesar lucrările pregătitoare ale mişcă­rii memorandis te' din Cercul Rorln<'i. ln cal i tate de preş<'din-

1 . Der MemorAndum·Process. In Romi.lntsche Jahrbtlcher, 181H, 4-5. p. 176-266 ; 6. p. 299-319.

2. Mihail Domtde, 1834-1896, invAţător dln Şanţ, iosl direcLor al Şcout Trtvla!e din Stngeorz, pinA In anul 1890; autor al unul studiu monograllc al comunei Şanţ; preşedinte al Flllalel dln SlmiJeorz. al Reuntunlt Mariana; folclorist re­numit şi colaborator la revistele Traian şi Columna lul Traian, editate de B.P. Haşdeu.

344

www.cimec.ro

te al ac<'slui cerc el a izbutit să an treneze, cu toată perspica­citatea, > i alU colaboratori, recrutati din localiti'iţile înveci­nate car<' au >i parlicipat la adunări le populare convocate în ac0st scop.

Po t r i v i t d a telor carP ne stau la îndemînă, prima adunare populară or9an izată în VPclerca initierii acestei ac�iuni pc te­ri toriul Cerrului Rodna a fost convocată de Gcrasim Domi­de. In an•st scop, l a data de 29 ap rili <• 1 892, în calitate d<· protopop el a difuzat preoţilor din eparhia Jl.odnl'i o circu­lară confiden ţial ă in care, printre a l tele, spunea : ... , .apoi pentru a IH' pu tea înţele�Je în privinţa participării noastre Ia susţinerea Ml'morandumului la Tron, te ro�J cu toată stăru­in]a să bincv oiţ i a lua parte î mpreună cu doi fruntaşi popo­reni din an•a comună l a conferinta con/identiald (s.n.) ce se Ya ţine in acel obiect, sîmbătă in 7 mai a.c. la 2 ore p.m., în locali tate Şcoall'i confesionale din opidul Rodna Veche " '1•

I ntruni rea pr<•coniza tă astre! s-a ţinut, într-adevăr, l a da­ta şi locul hotărît. Au participat la această adunare nume­ro>i s i m patizan]i atît din Rodna cît şi din localităţile înveci­n at<•. Cu an"l pri ll'j, potrivit uzanţei, despre c<'ie hotărîte, a fos t redactat şi un aşa zis protocol .

La an•astă memorabilă întrunire• populară s-a discutat atît problema rcprez<•ntări i Cercului Rodna în cadrul delega t i<'i care a\·ea să sus ]ină memo randumul în fata împăratului de la Viena cît şi alte probil'me, cum era aceea a acoperirii chel­tuiPiilor ocazionale cu această ac�iune, aşa cum rC'zultă din (·uprinsul pro torolului:1•

DezbatPrile la această adunare au fost conduse de Mihail Domid<• căruia i s-au incredintat şi celelaltl' lucrări pregăti ­toarl'. Reconstituin•a principalilor participanti la acea şedin­ţă conspirati vă se poate uşor face pe baza semnăturilor pc <·are il' qăsim în protocol. (Fig. 1 ) .

După c i te s e ştie, delegaţia memorandiştilor formată din­tr-un n u m ă r de tr<'i sute de bărba ti ardeleni, dintre car<' făcea par i<• şi ţăranul Leontin Pop din Şunt, nu a fost însă primita dl' împărat. Mai mult, documentele memorandumului au fost transpuse de către curlea imperială din Viena' organelor gu­vernamentale din Budapesta. Dar nici acolo istoricul docu­ment nu a fost luat în considerare de autorităţile competente. Dovadă d!'spre an•asta este faptul că pl icul conţinînd docu­mentatia inl<'(Jrală a memorandumu lui a fost descoper i t in­tact, în arhin•l e d i n capitala Un(Jariei. de cătr0 armata româ­n ă în anul 1 9 18·;.

J. Boşca Mfilln: Memonmdislul Gherasim Domide. Bucureşti. 194.4. p. 17-18. 4. Dle RomAnen-Deputatlon In Wien, In Rum4nlsche Revue, 11192, VI-VIr, p.

:liJB-303: Idem. 304-342, Memorandum der Romlinen Slebenburgcns und Un­gnrns. Juga. A. Vasile Lucacl. Acte şi documente. oradea. 1940.

5. D.E.R. III. p. 330.

345 www.cimec.ro

Desigur, oruanizatorii mişcării prevăzind că memorandu­mul nu va fi luat i n discuţi<> de către organele statale, s-au hotărît să dea publiciUi.tii textul inteural al documen lului. considerind că în felul acesta opinia publică va putea cu­noaşte, in mod nemijlocit, continutul lui.

Insă, pentru îndrăzneala de a fi organizat această mh< a­re, precum şi pentru vina de a fi difuzat pc calea presei, tex­tul memoranclumului, principalii conducători ai mişcărH au fost deferiţi justiţiei". Intr-adevăr. dosarul întocmit s-a şi ju­decat l a Cluj de către· un tribunal special organizat in ac<·st scop. Procesul a fost public iar dezbaterile au avut un carac­ter deosebit de furtunos. In decursul dramaticei apărări. acu­zaţii au izbutit cu mult curaj să se transforme din acuzati î n acuzatori. Ei s-au străduit, ş i c u acest prilej, s ă demons treze lumii că existenta şi libNtatea unui popor nu se discută ci se afirmă. I n felul acesta actiunea memorandumului a reuşit să se inscrie printre cPlelalt<' forme de luptă paşnică pe care românii din Transilvania au dus-o în trecut pPnlru afirman•a şi apărarea fiintei lor nationale.

I n acest context, procesul memorandumului s-a bucurat de multă simpatic din par tea opiniei publice dobîndind un larg ecou chiar şi peste hotare. S-au organizat acţiuni dP protest şi au fost puse la cale numeroase demonstratii în spri­j i nul mişcării memorandiste, in special in Transilvania. in felul acesta s-a n•uşit să se crPezP, la un moment dat, în toa­tP provinciile locuite de români, o atmosf<'ră de VNitabilă ,-ictorie morală.

In aceste împrPjurări memorandiştii din CNcul Rodna. ne, privati d <' libertate· prin sentinta tribunalului spPcial din Cluj , au căutat să-şi dovedească simpatia lor fată de mişcar<•a mc­moranclistă chiar şi după încheierea procesului, manifeslîn­du-şi astfel solidaritatPa lor fată de soarta c<'lor condamnati. In special pc calea scrisorilor ce le trimeteau detinutilor din închisoare, ci au reuşit să le ridice moralul �i o;ă )p uşureze astfel suferinta.

Iată, de pildă, ce scria cu prilejul anului nou, 1 895, Mihail Domidc, preşedinte](' Cercului Rodna, către memorandistul Gcraslm Domide : . ,Scump<' V ere ! Sfintei<' sărbători să ,.ă găsească pc toti sănătoşi şi în pace, s::i le petrPceţi cu bi n<' ' Facă Dumnezeu, ca din suferintele ,·oastre să răsară pentru Neamul nostru soarele dreptăţii cum au răsărit pentru neamul omc>nesc soar<'le Libc>rtătii din suferintc>le celui ce s-a n::isrut

6. Der ProZC's� gegen das romlinlsche ,.Memorandum". In Romdnisclle Jahr­bUcher. Hermannstadl, 1893, V-VI, p. 310-323: Roşca-Rosen Maria. Ecoul mlş­cll.rH memorandiste In dezbaterile parlamentului maghiar, In Acta Mus. Na­pocensls, 1968, p. 265---273: Dintre memorandlşlll condamnati Dr. Vasile Lu­caciu a primit 5, Dr. 1. Raţiu 2, Geraslm Domlde 2 1 '2 ani.

346 www.cimec.ro

P<' vremPa asta. O închin spre sănătate, că-i mai bună decît toal<'. Vă salutăm şi vă sărutăm pe toti cu dragoste. Mihai. Sîngeorz, 3 1 1895"''.

P<'ntru a in tre(Ji > i mai mult tabloul contribuţiilor d<' tot felul aduS<• de locuitorii comun<'i Şanţ la triumful mişcării memorandisl<' din Cercul Rodn<'i. trebuie amintit şi faptul că ei şi-au mai dov<'dit solidaritatea lor faţă de această impor­tantă acţiun<' politică naţională, şi prin sumele băneşti pe ca­re le-au donat, alături de ceilalţi locu itori de pe Valea Rod­n<'i. pentru acoperirea cheltuielilor ocazionale de sustinerea m<'morandumului. Contribuţia fiecărc•i localităţi din Cercul Rodnei, in frunte cu Comuna Rodna Nouă (Şanţ), rezultă, printre altele, şi din fragmentul procesului VNbal, redactat cu pril<>.jul memorabiliei şedint<' secrPte din 1 892, sub preşe­dinţia lui Mihail Domid<', proces \'Nbal al cărui text î l re­producem in rontinuar0 .

. . Protocol susceput în conferinţa confidenţială a reprezen­tanţilor din comunei<' aparţinătoare CNcului Rodna, tinută l a 7 m a i 1892' .

.,Obiectul : R<•prez<'ntarea CNcului Rodnei în d<'pu tatiu­nea car<' va avea a susţim• Memorandul Românilor la Inaltul Tron. Pr0zenU subscrişii.

I. Convoratorul arPstci con[crinte, Ghcrasim Domide. aduce la cunoştinţa acest<'i adunări scopul pentru care şi-a luat libertal<'a de a conchema, care este luarea de mă>uri potrivite pentru ca Cercul Rodnei să fi<' reprezentat in pomP­nita deputaţiun<' şi modul demn, rugînd P<' cei prezenti ca să S<' constituie ( . . . ) . , i\d. 1. Notificarea ronchemătoriului să ia spre ştiinţă şi se aclamă ca pr<'şedint<' adhoc d. Mihai Domi­de, iar ca secretar adhoc Eronim Slăvoacă.

Il, După constituire se pune la ordinea zilei memoriul rr·­prezentantilor acestui cerc ( . . . ) . . . A. Il . Se statoreşte" numărul ae<•lora 6 inşi ş i anume pc lîngă membrul Comi!Ptului Cen­tral naţional. d . Ghcrasim Domide, încă 5 reprezentanti din popor şi anume : LPontin Pop, din Rodna Nouă, Ioan Clemcn­te Buia din Singeorz, Ştefan Neamtu din Feldru, ZahariC' Ga­leş din Ilva Mar<' şi Gavril Ruşii din Măgură.

IJJ. Acoperir<'a speselor pentru membri aleşi în pom<'nita deputaţiune . .,Ad. III. Spescle S<' vor acoperi din colectel<' fă­cute din comunele din Cerc în modul următor : Rodna Nouă (ŞanD 20 fi .. Rodna (Veche) 25 fi., Maicru 25 f., Sîngeorz 25 f., Jlva Mică 1 5 fi., Feldru 20 fi., Nepos 15 fi . . Lcşu 20 fi., Poiana ( !Ivei) 1 5 fi., Măgura 20 Il., Jlva Mar<' 25 fi.

Cu colectarC'a acestei sume se angajează subscrişii r<'pre· Z<'ntan ti . iar pînă la indeplinirea acesteia se dă împutNnirire

7. Boşca MAIIn, o.c. p. :.16; 18.

347 www.cimec.ro

d-lui Ghcrasim Domide, preot în Rodna Veche, de a lua anti­cipînd ace sumă de la un institut dP bani.

.,Nefiind alte obiect<•, protocolul se încheîei şi subscrie. D.C.S. preşedinte (ss) Mihai Domide; Secretar (ss) leronim Slă,·oacă, (ss) Cosma Cotul. LPont i n Pop, Ioan Avram, Lazăr Avram, Dr. Monda Andrei. Zaziliu Tofan, Romul Jurca (? ) , GhNasim Domide, Ion J . Sandu (? ) . Grigore Ciunterei, Zaha­rie Bulbuc, Gcorgiu Varvari, Paramon Moroşan " .

Din cele expuse în contextul acestui memPnto rezultă, în înch0iere, ri:i istoria comunei Şant . i n anii mişcării mcmo· randiste, a înscris în cartea existentei sale o nouă �i însem­nată pagină. De aceea, astăzi locuitorii ci sînt mîndri că din sînul lor s-au ridicat bărbati luminaţi car<•, alături de ceilalU bărbati de seamă de pc Valea Rodnei, au îmbrăUşat de l a în­ceput idealurile mişcării memorandiste, au luptat neîncetat pentru triumful ci, aducînd astfel o contribuţie însemnată pentru dobîndirea sucn•sului final8• Pentru meritele lor, isto­ricul comunei Şanţ v a aşeza la loc de cinste atît figura învă­ţătorului Mihail Domide, fost prPşedintc al mişcării memo­randiste din Cercul Rodnei. cît şi pe cea a lui Leontin Pop care a făcut parte din delegaţia celor 300" de bărbaU ardeleni cărora l i s-a încrPdinţat inalta misiune de a duce l a împăra­tul din ViPna dosarul cu documentele memorandumului.

ti. o. Fllipolu. MemorandlŞU din comuna Şanţi In Ecoul, 6 iulie 1974. 9. unele izvoare indicA c!Cra de 500 membri al acestei delegaţii.

34H www.cimec.ro

Ion Pop Reteganul .- ln văţăto r la Rodna

IOAN ILIEŞ

Asocierea pînă la contopire dintre numele lui Reteganul 5i cel al satului său natal nu ţine de o prea înrădăcinată obişnuinţă, n u este o simplă figură de stil, dascălul din Reteag fiind legat de ţinutul său natal, de acest colţ de ţară cu fire dintre cele mai intime.

In scurta lui viaţă, de numai 52 de ani, a împletit activi­tatea de dascăl cu munca de valorificare a ceea ce este mai reprezentativ în spiritualitatea şi puterea de creaţie a po­porului român - folclorul. Cei 19 ani de învăţător model şi i-a închinat copiilor din Orlat (lîngă Sibiu), Vîlcelele-Rele (în părţile Hunedoarei), Baru-Marc, Lisa (Făgăraş), Bouţaru Inferior şi Superior (lîngă Porţile de Fier), Bucium-Saşa (Munţii Apuseni), Sîncel (lîngă Blaj).

Incepind cu anul 1886 se transferă l a Rodna (Jud. Bistri­ta-Năsăud), unde v a lucra neobosit pînă î n 1892, cînd se pen­sioncază din cauza unei boli de ochi.

In legătură cu starea sănătăţii sale din ultimii ani petre­cuti la Rodna date emoţionante ne oferă o scrisoare din Casa memorială de l a Reteag, adresată Astrei î n 1893 :

. . Acum sunt 2 ani eram învăţător la Rodna veche iubi t de <'levi şi de părinţii lor, stimat de colegi şi superiori şi binc­,·ăzut chiar şi de străini. Foile noastre îmi aduceau ştirea că şi marele nostru public cărturar mă are în drag. Observai insă cazul că mă bolnăvii mai întîi de piept, apoi de ochi. De la ultima faur 1 892 pînă prin iunie al acelui a n eram mai fără vedere şi cu clurcd".

In acest răstimp era suplini! de directorul şcolii din Rod­n a - Gherasim Domide, şi de solia sa, pentru ca în august să se pcnsionezC'.

349

www.cimec.ro

A ven i t din Sine<'! la Rodna, aducînd in suflet nostalgia prietenilor de aici. indeosebi a .,venerabilului" moş Cipariu : . ,Imi luai adio de la prietenii din Sînccl şi Blaj, cu care trăii atît<'a zile bune. Văzui pentru ultima dată pe venerabilul moş Cipariu, care mă iubea foarte mult, şi vcnii aici, unde sînt şi î n ziua de all<i ( 1 887) şi unde mă aflu foarte bine, numai cit salarul (300 li. la an) c prea mic în comparaţie cu pret<'nţiile unui opid metalurgic ca Rodna'.

Deprins cu munca şi animat de cele mai alese idealuri, ca pretutindeni pe unde a lăsat cîte o părticică din sufletul şi cugetul său temerar, se dorca să fie folositor oamenilor de .aici.

Pasiunea pentru cultivarea pomilor a transmis-o şi elevi­lor din Rodna, locuitorilor din această parte a judeţului.

Cu aceeaşi însufleţire a poposit la izvoarele nesecat<' ale folclorului culegînd creaţii în versuri şi proză.

Poveştile Fiutu/ oii, Urmă galbînă şi Pipdruş Petru, Dol­loflll Toderaş, Norocul şi mintea au fost auzite şi scrise in Rodna şi sint cuprinse in volumul Crăiasa z!nelor, îngrij i t dC' Vasile Netea. Ele prezintă un interes deoseb i t pentru citito­rii acestor locuri, deoa rec<> reflectă momente din viaţa şi da­tinile lor. Au construcţie specifică, deosebită în unele privin­ţe, de poveştile cukse din alte părţi ale ţării. Sînt încărcat<· de <'xpresii popular!'. umorul şi ironia fiind prez<'nte in fkca­re pagină. Incheierea se face printr-o formulă specifică nu­mai ac<'stor poveşti d<' pe Valea Someşului. Spre exemplu: .,Cine o ştie mai departe, mai departe s-o spună" (Fiuţul oii) , .,Cine o ştie mai departe-spun-o! " (Urmă galbînă şi Pipăru� Petru); .,Cine o ştie mai departe, eu nu-l opresc, spun-o, că

.eu atîta am auzit, cit v-am spus-o" (Norocul şi mintea). In . . Revista ilustrată" putem citi Legenda Beneşului2 .,au­

zită in Rodna-Veche şi scrisă de Ioan Pop Reteganu l " . I n scurt, mitul legat de muntele Beneş ar fi acesta: pescarul să­rac, pe nume Beneş, ce se aŞezase intr-o căsuţă la capătul din sus al Rodnei. aproape de Someş, face pact cu dracul în ·schimbul a 5 saci cu galbeni şi viaţă lungă de 300 d!' ani . Cu aceşti bani şi-a cumpărat un munte către .,răsărit-miază­noapte de la Rodna", iar în virf dracul i-a făcut omului un palat in care să-şi petreacă cei 300 de ani. Timpul a trecut,

·omul s-a stins din viaţă, rămînîndu-i doar numele legat de un munte pe care oamenii pînă astăzi il cunosc sub denumi­rea de . ,muntele Bencş".

1 . Ion Apostol Popescu. Ion Pop Reteganul - Viaţa şi actlvttatea, Edit. dldac-

2. ���� ��l�=���f.gi��9e1���u·:���ş����: fn ��Revista llustra(ă", broşura 1 . an. ' 1. 1898. pp. 9-10.

350 www.cimec.ro

Reîntîlnirea cititorului cu această legendă poate avea du­blu ros t : întîi fiindcă îşi amintesc· de vremurile de demult. apoi pentru că o comparaţie cu varianta ei de astăzi poal<' fi plină de i n tNes.

Dacii in satele prin care a trecut înain t<• a trebuit să ridi­ce şcoli, la Rodna a contribuit la dezvoltarea celei existen­te. Situaţia pr<'cară în care se afla şi aici înviiţltorul, 1-a de­INminat să înfiinţeze .,Comitetul de ajutorare a şcolarilor cu cărtî". C u toate apelurile fiicute însă, pentru a putea ajuta, prin subscripţie publică, pe copiii săraci, bogaţii . . nu au con­tribuit nici cu o monedii chioară pentru acest scop"3•

Ioan Pop Reteganul nu s-a descuraja! şi, cu modestele posibilităţi ale Comitetului. a rPuşit, totuşi, să distribuie .,cărţi gratis între şcolarii miseri " . Dovezi de acest gen gă­sim în corespondenţa sa, precum C'ste următoarea scrisoare, ineditii, primitii de l a înviiţătorul Ştefan Ţarînă din localita­tPa Păucineşti de prin părţile Hunedoarei, datată 10 aprilie 1888 :

. ,Subscrîşii conşrienţios şi conform adevărului atPstăm precumcă in ziua subsemnatii am primit prin poştă de la On. D. Ioan Pop Reteganul, ca prim secretar al P.O. Comitet (prea onoratul comitet n.n.) de ajutorare al şcolarilor in cărţi. 20 scris douăzeci abC'cedar<' de V. Petri. pentru a se distri­bui gratis intre şcolarii miseri de la şcoala noastră : gr. catlt. româncascii. Primească P. O. Comitet mulţumita cea mai fier­binte pentru această faptă �J<'neroasă, de la numiţii miseri. iară dC' la subsrri�ii respC'duoasa stimă cu care suntcm"-1. (Anexă facsimil foto).

Activitatea sa prodigioasă desfăşurată la Rodna este în­\re!Jită de colaborarea, începînd din anul 1887, cu Societatea .,Mariana" a învăţătorilor din comunele qrănicereşti ale cărei documente de la Arhivele Statului din Năsăud oferă cîteva dale pretioase pentru o cunoaştere mai aprofundală a :preo­cupă rilor pedagogice ale ilustrului invă]ător ardelean.

Aşa aflăm că l a 21 mărţişor 1887, cu ocazia adunării gen<'­rale a Reuniunii Mariana, Desp. (despăr\ămîntul n.n.) I Rodna Veche, !. P. Rele(Janul este primit ca membru şi susţine .. di­sertaţiunea" Mintea. purtînd drept motto un vers din poezia .. Omul frumos" de Andrei Mureşanu. Din partea introducti­vă despri nd<·m faptul că lucrarea a fost întocmită numai pen­tru a fi susţinută în cadrul societiiţii . .,Intrînd azi pentru pri­ma dată ca membru în On. Reuniune Mariana, a corpului în­văţătorilor români dC' la izvoarele Someşului Mare şi din fostul district al Năsăudului. mă folosesc dP această plăcuta

:1. I.P. ReleRanul, Crdtasa zine!or, Ediţie ingl"ijită şi pl"efaţă de Vasile NCLca. Bu­cureşti. 1970. p. 1 1 .

.oJ . Coresponden�â din Casa memorială Retea�. jud. BislrJţa-Năsăud.

351 www.cimec.ro

ocaziune spre a-rni ceti un mic şi modest operat, ce-l lucra• numai spre acest scop "5•

I n esenţă, disertaţia este o caldă pledoarie pentru a de­dica tot ce c mai frumos în munca de educator cauzei crt'Ş­Lerii şi instruirii copiilor. Autorul preţuieşte darurile minţi i aşa cum le ornagiază şi poporul i n multe din pov<>ştile şi bas­mele sale, dintre care se detaşează povestea . . Norocul şi Mintea", publicată în voi. . . Povcşti ardeleneşti" - 1888.

Cu sarcasmul specific autorului, cu umorul atit de• sănă­tos însuşit l a şcoala literaturii populare, 1. P. Reteganul sa­tirizează, î n final, printr-o suită de proverbe, pe omul fără minte :

,.Bine zice moş Arvinte : Vai de cap unde nu-i minte". ,.Cap ar fi, dar minte nu-i As la-i lucru dracului" . .. Vai de picioarele care poartd un cap nebun"" .

.. Din ,.protocolul" (procesul verbal) încheiat cu acest pri­lej se mai desprinde un lucru deosebi t de important : la in­vitaţia lui !. P. Reteganul şi Ioan Tivadar participă la adu­nare şi . . D-1 cav. de Porcius" care este salutat cu eluziasm de toţi participanţii. Reiese că, după venirea în Rodna, Rc­teganul legase relaţii de prietenie cu marele botanist român, Florian Poscius, pe care Teodor Tanco îl numPşte mPtaforic ,.Un pisc în munţii Rodnei"'.

O altă colaborare a sa la lucrările societăţii este ,.Episto­la în şcoala poporală - tractat practic, lucrat pentru aduna· rea generală a Reuniunii ,.Mariana" ţinătoar<' l a 25-30 sep­tembrie 1 887", avînd pc ultima pagină menţiunea că a [o,t citită în şedinţa a 3-a din 26/9, 1887. Această lucrare, după mărturisirile autorului, are la bază alte scrisor i ale lu i V. Pe­tri, Ioan Fekete Negruţ, Julius Schatter şi ale altor , . bărba ( i " care s-au ocupat de soarta învăţămîntului.

Prima idee cu care îşi propune să reţină atenţia auditori ­lor, ide<', de altfel foarte fr<'cventă la cărturarii <>pocii, c>k· cea referitoare la locul prim pe car<' trebuie să-I ocupe l i m ­b a română în şcolii<' noaslre, citind din valorosul pcdaqocJ V. Petri car<' zice : ,.Conştiinţa lmbii româneşti ne este ci<• neapărată trebuinţă, fiindcă dînsa este dovada cea mai pu­ternic-ă a naţionalităţii noastre, dinsa mij locul de împărtăşa­nie al ide i lor şi simtămintelor intre zen• mil ioane el<' rom d ­n i , dînsa formează şi trebuie să formeze suflf'tul înYătămin-

5 . I.P. Reteganul. Mintea, In Arhivele Slatulul, Nll.sl!oud. Fond .. Maria na". pache­

tul II, 1887. 6. Idem. 7. Teodor Tnnco. Virlu� Romana Redlviva - insemnAri şi porLrele, BJstn­

ţa, 1973, p. 199.

352 www.cimec.ro

tului nostru public, dinsa este temelia pe care ne sprijinim în învi!�i!tura celorlalte ramuri ale ştiinţei, şi i n fine, fiindcă de la cunoştinţa <'i va atîrna putinţa de a avea mine o l i tNa­tură românească care să manifeste propria noastră vială in­telectualli"6.

Dupli acest preambul urmează date despr<' epistolă însăşi. Procedind metodic, aulorul pleacă de la readualizarea

unor definiţii ale scrisorii : .,Epictet zice că Epistola <•ste un sol mut, iar Stephan o numeşk corabia spiritului pe oc<'anul depărtărilor".

De o plastici tate deosebită este sensul pe carc-1 dă po­porul epistolei, căreia îi zice cînd "carle" cînd .,scrisoare". lată versurile populare cu car<' l . P. Releganul ilustrează această afirmaţie :

.,Măi bădiţă de departe Trimite-mi un pic de carte, Dar n-o scrie CI I cerneală Că de-aceea-i mullă-n ţară, Scrie-mi-o cu /ăcrămele Că d-ace/ea-su puţinele" .

sau :

.. Pmnză verde în p/op-na/1 De pica/u-rni-o picat. Scrisoare de la-mpăratu/ Să mă duc şi să-mi las sotul".w

După ce, dovPdind o temeinică documen tare, autorul face un scurt istoric al epistolei. trece la o clasificare a acesteia i n 1 2 categorii, de la biletcle simpll' pînă l a epistolele l i terare.

Cunoscător al prozei epistol art•, speci<• a �Jenului epic, au­torul arată că cei dintii care au inceput să scrie epistole i n limba l o r maternă sint italienii, francezii. englezii. referin­du-se apoi la cultivatorii prozei epistolare in litNatura noas­tră, care ia naştere i n perioada paşoptistă datorită lui Ghica, Alecsandri, Negruzzi, Alexandrescu.

De aici pînă la sfîrşit, stilul lui l. P. Reteganul cîştigă î n orali tate, fiind presărat uneori cu ziceri populare d e felul : .,să stăm strîmb şi să judecăm drept".

Se relevă şi unul din neajunsurile activită�ii învă�ători­lor vremii şi anume faptul că nu acordă importanţa cuvenită predării limbii materne in general şi problemelor de compo­ziţie în special. De aceea ii îndeamnă să-şi lărgească n<'con­tenit cunoştinţele, să se perfecţioneze neîn trerupt pentru a

B. I.P. Reteganul. Epislola ... , In Arhivele Statului, NAsAud. Fond . .. Mariana", pachet n, 1887, p. a. 1. Idem, p. 10.

10. Op. eu., p. e.

ZJ - .,Arhiva Someşand" J>J www.cimec.ro

putPa instrui cu mai mare succes pe elevi, astfel incit aceş­tia la absolvire să fie capabili a vorbi, c<>ti �i scrie în limba lor, să fi<' în măsură să se exprime corect atît oral ci t şi . . scriptural" , să f ie capabili să seri<' epistol<> după toate rc·­(lulile stilistice.

Disertatia se incheie• cu un citat din Cipariu, reintărind ideea d<> necesitate a studierii limbi i : . . Să cultivăm cit Sl' poate de bine limba maternă, tezaurul cel mai scump născut cu noi de la tîtele makei noastre, dulce ca sărutul măicute­lor cind ne aplecăm la sinul lor! Tezaur mai scump decît ,-ia�a " u .

In sfîrşit, o a treia lucrare. păstrată t o t î n manuscris la Ar­h i\· C i<' Statului din Năsăud, este . . Frideric Frobel şi grădinele de cop i i " . sustinută la Reuniunea . . Mariana" din 1 4- 1 5 oct. I AAA. la . . Sin-G<"orgiu pe Som<>ş " .

E' ocind personali tat<'a întemeietorului grădini telor de co­pii . a cărui deviză era . . Veniti să trăim pentru copii i noştr i " . l . P. RC'teganul î ş i exprimă speranta în sosir<'a zilei cînd şi la noi, in Transilvania, se \·ar infiinta aceste' institu�ii de învă­tămint.

Aşac! ar. şi activînd in cadrul societăli i . 1 . P. Retcganul pu­ne in circulatie idei nobil<', mobilizatoare. după cum putem despri nd<' din cuprinsul celor o sută de pagini ale acestor lrt>i manuscri se• îngălbenitc de vreme. Ele atestă, o dată în plus. dranost<'a de neam a cărturarului, pînă la totala conto­pire cu acc•sta, spiritul de jertfă cu care şi-a dedicat scurta-i ' i ată creşlNii . . pruncilor " , luminării maselor.

l at� d<>ci un crîmpei mai putin cunoscut din viata si ac­tivitat<'a pedagogului pc care l-am elogiat în repetate rîn­duri, de�i pildui toarea sa frumusete spiri tuala I l recomandă mult mai convingător decît mine. Si totuşi am făcut acest lu­cru cu sentimentul C<' se dcgajă din expresia : . . Un popor care ''rea să trăiască LrcbuiP să ştie a-şi amin t i " _

11. Idem. p . 27.

JS-1 www.cimec.ro

355 www.cimec.ro

Co�buc la Hord ou

CONSTANTIN CATALANO

MOTTO :

,.Sus ridică fruntea, vrednice popor! Toţi s-avem o tintă 'i un singur dor Mindru să se-nalte peste toate-n lume

Steagul tricolor r• (George Co�buc .,Cintec" din voi .

.,Cintece de vitejie" Bucureşti, 1904}.

Scrisă in numele pretuirii unui om cunoscut şi indrăgit în egală măsură de contemporani şi de generatiile ce i-au urmat poetului, lucrarea de faţă, fără pretentia de a fi un stu­diu monografie, prezintă o scurtă oprire î n atmosfera buco­lică a satului năsăudean, în cuibul care a legănat prim<'le vi­suri ale copilăriei ,,poetului ţărănim i i " ale aceluia care ineCi de pe băncile şcolii năsăudene visa la eliberarea natională şi socială a obîditului, d<' atunci, popor român transilvan :

356

.,Românaş copil de brav, Lasă casa, Iasă munte, Vino, luptă, sări în frunte Să fii liber, nu tot sclav.

Lasă car şi lasă plug Lasă lotul şi te bate Cu hienele spurcate, Ce te tin in crudul jug.

www.cimec.ro

Prinde-n mină puşca ta .$i-o descarcă-n tirănie Scapă scumpa ta moşie De sclă\'io neagră, rea ! " 1•

Acest strinăt ele "'' oltă, acest îndemn la luptă este un prolon al v i i toarei opl'n� ('ll caract0r social, angajat al auto­rului .,Baladelor şi iclil<' lor " .

Tot n'ea C <' s-a scris desprP Coşbuc de către monografi autorizaţi, iubitori ai poczi0i bardului, ar părea că umple o r i < e uol din Yiata po<'tului , că răspunde oricăn•i întrebări. Ao;.a cum <'ste cunoscut, viaţa şi opera oam<-milor c((' seamă 5Înt p0ntru cerc0tători nişte cimpuri inPpuizabile el(' sondare -şi dC'scoperire a noi �i noi valente artistice, a noi �i noi taine.

S-au făcut atîtea aprecieri pertinen t<' cu privire la copilă­ria lui GPorqe Coşbuc încît. pri,· i t<' superficial. alt<' comple­tări ar părPa inutile. Cît ar fi ci<' paradoxal. vom începe prin a reanima această perioadă rare a lăsat urme adînc-i în viaţa pol'tului national, urme ce au contribuit la vi itoarea sa for­mati<' intel<'ctuală. Anii petr<•cuti în mijlocul naturii satului natal şi a oamenilor din car<' s-a înălţat sînt motive întîlnite in aproape toată op<'Ta ca şi prilejuri d<' frumoase aduceri aminte. An•şlia sînt anii care I-au legat strîns de popor. Oa­m<'nii aceştia d<' rare aminteam sînt ţăranii care I-au învăţat să iub<'ască munca şi libertat<•a. Este motivul esenţial pen­tru care în vprsurile salP lamentatia este n0cunoscută. Eroii săi, ţăranii, nu se lasă striviti d<' inconştient, sînt înzestraţi eu set<'a de viaţă P<'ntru care nu de puţine ori tr<'buic să lupt<' :

.,0 luptă-i viaţa, deci te luptă Cu dragoste de eu, cu dor" .

îndl'amnă poetul în aceste versuri din .,Lupta Yie\ii " . Mesajul poetic coşbucian, este acela ar trăirii intens<'. Iz-

vorul inspiratiei sale rămînînd în permanenti! poporul român :

"SÎnt inimă-n inima neamului meu Şi-i cînt şi iubirea şi ura -Tu focul, dar vîntul ce-aprinde sint "" Voinţa ni-e una, că-i una mereu In toate ale noastre măsura" .

Acesta este jurămîntul de rredinţll al pol'tului din care radiază s�ntimentele inalte patriotice care îl animă pc G. Coşbuc.

] .. ��şbr::,� ��rid�:om;::r�'�u?10c!����:· �::;�r;,t�

rl c:1no���� ��l:�f�i a b!�sit1!t�r

rr:

N4sd11d", Bistriţa, 1926, p .. 67 ..

357 www.cimec.ro

An•st poet m<·rcu tînăr, fiu al plaîurilor năsăudene, pla­iuri care I-au zămislit şi pe Liviu Rebreanu, vede lumina zi­lei la J-Jord ou , 'at cu oameni harnici şi făloşi care n-au cu­noscut n icicînd iobăgia. Aceşti ţărani liberi au fost înfrătîţi dintotdeauna cu muntii şi cu codrii. Ori pe unde va trece poetul va purta cu el amintirea plaîurilor natale cărora le ră­mîne creilincîos pînă la sfîrşitul vieţii. Trăind chiar în Bucu­reşti, George Coşbuc nu se lasă !urat de citadin, gîndul său este mer<>u la oamenii în mijlocul cărora şi-a petrecut copilă­ria, la munti i sili dragi pe care i -a purtat in suflet ca pe o co­moarii ll<'preiuî tă. El răm în<' mer<·u "suflet în sufletul neamu­lui".

Un tr<'cător care a r privi amănunţit aşezarea satului a r putea lcsn<' sil.-1 asemene cu un h îrdău. Ingust l a capete şi Jă­lit la mîj loc, străbătut de neastîmpiirata Sălăuţă de la un ca­păt la altil l , Hordoul (azi Coşbuc). este aşezat între dealuri care rareori au înălţimea sub şapte sau opt sute de metri. Aceşti stră j<'ri seculari martori ai unei frămîntate istorii au fost de multe ori locul de refugiu al copilului Coşbuc şi a or­tacilor săi. " In judetul Bîstrîţa-Năsăud se găseşte satul Hor­dou, d<' cite\·a sute de fumuri. Cas<• albe l a poala rlc deal. strîns<' împrejurul unei bîserîcuţp cu turnul ţu�JUÎat între plopi. Săteniî. toti români plugari l<'mătorî de Dumn<'zeu, harnici. aţoşi, uscăţivi, cu l umi nă în ochi şi cu sufletul muiat in basme":1•

Regele Matei Con in emi t<' un decrC't în 1 475 prin care scoat<' Distrirtul Rodna din Comîtatul Dăbîca şî-1 alîpea ora­şului Bistriţa cu menţiunea expresă de a beneficia toţi româ­nii din comunele de pc Someş de aceleaşi drepturi pc care 1<' aveau locui tori i bîstriţcî. Acest decret este primul document de a!Pstare a Hordouluî. Intre• comunei<' care intrau sub tu­tela oraşului Bistrita se număra şi satul Hordou. Deşi craiul Matei s-a înqri j i t ciP soarta români âlor din aceste comune "i­tuaţia lor s-a înrăutiiţît aj ungînd încetul cu încetul într-o ad<'­''ărată sen·îtUl<' fată de saşii bîstriţenî.

In 1 739 Hordoul est<' din nou menţionat într-un docum<'nl de ho tărnîcic cu pri lejul fixării hotarelor între Năsăud, Sal­va ş i Hordou. PPst<' citiva ani, în 1 760 guvernu l transilva­nean <>mite o SC'ntinţti prin care eliber<'ază mai multe comu� ne, între car<• şi Hordoul, din dep<·ndenţa faţă d<' Bistriţa. A't­fel hordouanîî dPvîn liberi.

1 763 <'Sle anul în car<' comunei<' din districtul năsăudean sîn t încadrate în Regîm<'ntul al II-lea d<' granî\ă, infiintat de lmpPrîul austriac. Fău1iduielîlc făcute în timpul mîlitarîzării

2. Ghe. Bogdan-Du!cA .. Luceaffl.rul·' - 1919. nr. 5, p. 85. 3. OC'tavJan Go�a . .. Gheoqzhe Coşbuc" - Discurs de primire la Academia Ro­

rnA,nA" - :10 mal 1923.

350 www.cimec.ro

ele către trimişii imperiali nu vor fi împlinite. Nemulţumiţi ţăranii se vor răscula : .,Sînt de doi ani grănkeri şi n-au pri­mit nici pînă acum cartea împărătesei că sînt liberi , au fost scrişi ioba(Ji, dau dare, fac serviciul mililar: copii lor o să meargă pînă la marginile pămînlului să-şi V<'rse sîngele şi pentru ce? Ca să fi<' robi, să n-aibă nici u n drept?" - au fosl cuvintele de indemn lă răscoală rostitE' de bătrinul Tănasc· Todoran din Bichigiu martirul răscoalei. Din acest regimc•nt al .,sumanelor negre" făcea parte şi Hordoul. Cătană grănice­rească în arest regiment a fost şi Ionică Coşbuc ( 174 1-1844) , strămoş al poetului . rar<> a luptat împotriva l u i Napol�on4•

Am crezut de cuviinţă să narăm cîteva dale din isloria frămîntată a ţinutului din care s-a înălţat Coşbuc pentru a ilustra cadrul istoric în care a fost zămislit poetul. Ar<'ste evenimente vor fi încrustate adînc in conştiinţa lui George Coşbuc încă ele pe băncile gimnaziului năsăudean prin lectiile dascălilor săi. De altf<'i istoria aceasta era prezentă şi în ver­surile din .,Oda festivă a liceului" care era intonată cu mîn­drie cu prilejul oricăror serbări :

"Astăzi virtutii be/ice străbune Fii lui Marte de pe Va/ea Rodnei Ştiu să-nsoteascll a douCI "Rediviva

V irtus Romona"5.

Slrămooii poetului, foşti iobagi fugiti de pe moşia grafu­lui Horvath din l l işua, se stabilesc in arest tinut în ser. al XVII-lea.

Tatăl poetului, SPbastian Coşbuc, fiul preotului Anton, dPscinde după o V<'che legendă, dintr-o familie în care au ur­mat 1 2 preoţi. Primul ar fi Atanasie, arhidiacon la Năsăud, lui îi urm<'ază Ciril. Ioan, Eremia, Cifor, Nelevaira, Casia n , Larion, Anton şi Sebastian. F i u l mai mare a l l u i Sebastian, Leon va fi tot preot şi ultimul este Vasile, fiul lui L<·on. Această tradiţie este continuată şi astăzi.

Din cei cinci fii ai preotului Anton Coşbuc : SPbastian, Fica, Nicolae, Gavrilă şi Mihăilă numai Sebastian va urma cursurile unei şcoli superioare. Ceilalţi rămîn gospodari d<• frunte ai satului. Absolvent al Seminarului !Pologic din Bla j , Sebastian Coşbuc acumulează o cultură vastă, stăpîneşl<' la­tina, greaca şi mai cu seamă germana. FratPle mai mar<' al poetului, Leon, îşi aminteşte în .,Informatii l i terare şi cultu· rale" a lui Ort. C. Tăslăoanu că df' cîte ori nc•astîmpăratii co­pii ai popii Sebastian se in trerC'au î n pozne, Lată! i i doj enea blînd cu ci tat<' din Cicero.

·

4. Sandu Manollu . .,Icoana unei şcoli dintr-un colt de ţal'f'i romAnesc", p. 367-374. 5. L. Srldon. Op. clt .. p. 73. 6. G. Scrldon . .. Studii despre Coşbuc", Cluj. 1966; p. 11.

359 www.cimec.ro

Maria Avacum este fiica pr<·otului Luca Avacum din Tel­du, f0meic cu "inimă nobilă, care în momente de bucurie ori întristare', era î n staH' să improvizeze poezH (doine, hore, satire) de o rară lrumuspţe, deşi absolvise numai şcoala pri­mară d<' !etc din Năsăud unde o duse unchiul său, harnicul \'icar din Năsăud, Ioan Marian".'

Maria \'a dev<'ni . . Coşbuc" prin căsătoria cu Sebastian în iuni<• 1 843, căsătorie olidalizată la parohia din Telriu de că­tre tat�l Mariei11• Din acC'astă ,.cununie" se vor naşte un nu· măr impr<'sionant (paisprezf'ce) de copii.

Coşbuc provine deci dintr-o familie cu oarecare instruc­\i<'. De f'duraţia copiilor s-a ocupat chiar preotul Sebastian in ff'lul aresta .. G<•org ică", cum îi spuneau sătcnii lui George, esle trimis la şcoală încă de la cinci ani. Primele bucoav­m• 1" învaţă cu Tllnllsucă Mocodeanu, .. un bi<'l om sfrijit" ca­r<' îl ducea la şcoalll în braţe. Om isteţ, bun povestitor şi sili­pin pe umor, Ya transmit<' lui Georgică gustul satirci. La cei rind ani ai lui, G0orgică îi croieştp dascălului său acest<• 'tihuri :

.. Cind Tănăsucă cîntă mai marilor voievozi 1'oţi cîinii incep " bate din cozi"".

Poetul Ya dovedi dragoste pentru carte încă de mic, cînd avea şaptC' ani "cît era ziulica df' mare av<'Cl cartea şi pana tot în mină'"" . . . Seara vc•nea la <'1 daS<·ălul Tllnăsucă Moco­dean, fost caporal pc vremea graniţei militare, un om mic de statură, supt la trup, şi faţll ca o prunll uscată, sărac ca vai d<• el dar om cinstit şi procopsit, după cum Pra lumea pe vre­m<'a ac<'<'a. Bietul Tănăsucă îi spunea lui George po,·eşti des­pre zm<•i şi balauri, zîne şi Feţi-Frumoşi. Surgă-Murgă şi Fa­ta Florilor ş.a. pe car<' le asculta cu deosebită plăcPre. Tot c<'ea c<• auzea d<' la dascălul său Tănllsucă prindea repede-n minte şi nu mai uita aşa înrît capul său <'ra o adevărată co­lPctic ciP ba'ime şi an<'rdote" 1 1 .

Maria Coşbuc. fcmeif' Yeselă >;i inteli(J<'ntă, rolinda şeză­tori]!' întrecîndu-s<' cu fel<'le şi flăcăii satului in fel de fel de joruri tinC'reşti. Poatf' de an•ea oamf'nii se adrcsau preotesei simplu şi banal . , I C'Iea Măriucă ". 0<' multe ori era solicitată d<' ff'tP ori de flăcăi să le improviwze strigături pentru horă sau bocet<' pentru înmormîntări. Acesl lucru î l făcea cu ma­r<' meşteşug şi era neîn trecută. Aşa a cunoscut-o RaCila Ză-

7. J.. Scrldon. Op. ('it.. p. 64. fi . .. Registrul ('Ununo\llor pro 1043·' - par. Telclu.

9. Q('\8VIan C. TA<ilâuanu . .. Amlntli·J de la Luceafărul·'. Buc .. 1936. 10. Iuliu Bugnarlu . .. Contribuţii la viaţa şi actiVItatea lui George Coşbuc•·. in Arhiva Someşană. nr. 6. p. 17-78.

Il. T. Bugnariu. Op. cit., p. 711 ş.m.d.

www.cimec.ro

�Jrc•anu, o bătrînică uîrbovită de anii mul�i c(•-i aYea �i care a trăit pînă nu de mult într-o căsută la lei ele ,·eche ca ea, pes­te drum ci<' ,.casa popi i " .

Neintrecută a rămas Maria pînă c e a m a i prins Gcor�Jică i n puterP �i pînă ce a intrat şi el în rîndul oamenilor mari d(_• .. nouă ori zecp" ani cind s-a pus voiniceştc la treabă dind la in,ală spre fala părinti lor şi rudelor strigăte mai , .acătării ..

< hiar d<•(·î t ale mamPi : "Cînd eram acasă, la Năsăucl, eu eram un 1<'1 de , . artă po0Lică" ambulantă a satului. lnvătam pp flăcăi strigă t<' ocazionale, pe care să le chiuie la horă, in­,·ăţăm P<' fe l<' cloitH', să IP cinte la Ş<'Zătoare. lmprovizam pe atunci foarte IPsne versuri populare. FratP-meu care nu în­' ilţase carte �i era flăcău în rînd cu flăcăii satului, Pra mij lo­d torul. Odată i i făcusem unei fel<' cam zburclalnică dar lru­mu)ică urmd.toarea <'Piuramă :

,.Tol mă ceartă măiculitu Că-mi prăd cu cei dragi gwitu, Lus, mamă că mă mărit Şi sărut tot om urît " .

Frate-mPu a chiui! l a horă strigătura făcută d e mi n<', a prins. Toţi flăcăii o învăţaseră şi o chiuiau."

C:r<'scut printrC' ţărani, Gf'orgică se împrieteneşte cu copii i::l < <'stor a de ca.r<' nu se Ya dPspărti nici iarnă nici vară. Aceas­tă INJă!ură se ' a pr<'lungi şi în perioada studiilor năsăudene: . . Doisprr•zec<• di n cei paisprPzeC'<•, citi urmau clasa a opta a l i n'ului din Năsăud, Pram băieţi ciP ţărani oieri, şi purtam cBduli şi i ţari . Vacanţele ni 1 <' petreceam prin păduri şi prin munţi , căci numai la şcoală Pram ,.domnişori " , iar acasă eram ·<"ioban i " 1:1•

Vara însoţ0a mieii în . . PoC'niţă" sau ,.DerC'bluncă", unde popa avea păşune şi se inlrecea cu ştrengarii de seama lui în jocuri!<' rămase twalterate pînă astăzi. , .de-a untul" ori . . Trei­zeci şi tr<'i" . Prinşi în farmecul lor, băieţii nici nu ştiau cum trec<' ziua. Pe însPrat, obosiU de alergătură adunau turmel0 şi s<" intorcPau o dată cu "stolurBe" dP fet<' C"C cîntau de răsu­na �atul, cin tect• rle dor. A j uns acasă, copilul se aşeza P<' marninea ' <'trei şi cu capul în poala mam<'i se lăsa purtat de vra j a pO\ eştilor d<'pănate cu harul un<'i alese povestitoa­r<'. Cina era ciP multe ori uitată căci se grăbea să-i închidă piPoapel<' şi să-i continue povC'stea rămasă neterminată, în

Yis. La rugămin tPa lui Georg<', Maria şi-a descărcat tot sa­cul cu povC'şti, nu mai ştia altei<'. in felul ar<'sta apare al t reilea personaj în copilăria sa care ii va in cînla serile : "Eu

12. G. Coşbuc. preCnh\ la voi. .. t'ire de LOI'l", IJ. Ibidem.

3fi1 www.cimec.ro

ii spuneam mamei să-mi po,·cstească poveşti. Mi le spus<•sc toate-cîte 1<' ştia. In sat nu mai ştia pe nimeni să ştie alt<>te. Auzise însă de Ion Gorită dintr-un sat vecin (Bichîgiu n.n.) că ştie poveşti. Ion Goriţă era un om gras ca un Falstalf. De• li-i v edea trecînd (î i zic eu mamei) să-I chemi la noi. O data iată-! pe Goriţă că trece. L-am chemat - continuă Coşbuc -şi mi-a spus poveşti. Filozofii şi plugarii din ,.Tribuna " , <' de la Goriţa, este fllcută după ce mi-a spus el . D<' l a el am ş i al­t!'le . . . Şi "Pe pămîntul turcului" am auzit-o de la d . . . " " .

De la ac!'s t rapsod, ca şi de l a Tănăsucă, se pare că po<·­tul moşteneşte gustul pentru snoavă, pentru versul satiric.

Acest<' trei personaje, Maria (mama sa), Tănăsucă Maco­deanul şi Ion Goriţă vor avea o i nfluenţă binefllcătoarc a'u­pra formaţiei intel ectuale de mai tîrziu a poetului, asupra gustului său pentru literatura popu lară. Aceştia au fost .,das­dil ii d!' lolclor"15• Profesorul Vasile Net<>a vorbind de c<'i do i ţărani afirmă : . . . . . Tănase Mocodean împreună cu Ion Gori­ţa, au fost într-adevăr iniţiatorii în folclor a i autorului Ba!CI-delor şi idilelor . . . , ei i-au dăruit .,o adc•v ărată colecţie de basme şi anecdote . . . ei I-au făcut să călărPască pe Pegasul numit Surgă-Murgă pentru a urca piscuri!<' Arcadiei, ş i că acest Tănase Mocodean, dascăl şi rapsod al Hordoului, meri­tă să li<' menţionat, alături de Ion Goriţa, printre lolclorştii ţărani identificaţi, a căror existenţă trebuie• să fie cuJHhcU­lă, cercetată şi preţuită după cuvi inţă " ' "·

După absolvirea primei clase în Hordou, poetul c•ste tri­mis la Tekiu undC' urmează cursurilP şcoli i , . triviale". Acolo arP învăţător pe Ion Ionaşcu, rudă cu George prin căsătoria măluşii sale, Fica, cu acest dascăl, Fica lîind sora lui Se­bastian Coşbuc, aşa cum arătam mai su,. Deşi mai mulţi mo­nograli afirmă că poetul a fost iniţial la Salva, apoi la Tel<iu şi în final iar la Salva (unii spun că ar li fost la Hordou ş i Salva), î n c ă nu a u fost găsite documente care să prc•cizczc· acest lucru. Avînd in vedere presupunerile c<'le mai fin•şti. )Î după noi plauzibile, poetul a fost trimis la Telciu chiar de că­tre tatăl său. In arl'st lei Sebastian avea siguranţa că cum­natul său, Ionaşcu, sP va inten•sa î n mod ch�os<'bit de instntc­ţia lui George.

Documente car<' să ateste aceas tă p<'rioadă de şcolarizan· nu au fost găsite.

Est<> cert că elevul Gc•orge Coşbuc absoln,şte clasa a pa­tra la Năsăud. Actul dov<'clitor es!P . . Testimoniu scolasitic" <'liberat în 2 1 iunie I B76 de Scoala normală d i n C\lăsăurl P < '

1 4 . "LuceafArul", 1919. nr. 5 , p. 95. 15. Vasile Netea . . ,Revista de etnografie !ii f'olclol'". nL 5. Lom. 10, 1965. p. 501.

. . Dascăli de rotclOJ· al lui Georf::C Coşbuc". 16. V. Netea, Op. cit.

31)2 www.cimec.ro

care il redăm mai jos după originalul de la Arhivele Statului din Năsăud :

.,T<>stimoniu scolastecu" - Georgiu Cosbucu din Hor­dou, Districtul Ndsdud, de 10 ani, d<• religi<' greco-catolică, şcolar in clasa a lV-a, a ascultat in anul şcolar 1 875/76 pro­punerea publică foarte diliginte a avut moralitate foarte hu­nd ş i aplicatiun<' foarte bund, a învăţat obkdek prescriS<• in modul următor : Religia : destulător ; LIMBA ROMÂNA şi anume : Cititul - foarte mulţumitor ; Gramatica - foarte mulţumitor ; Ortografia - mulţumitor ; Stilul - mufţumitor ; Limba nemtească - destuldtor ; Limba maghiară - mufţu­mitor ; Calculatura - mufţumitor ; Geografia - mufţumitor ; Istoria - mulţumitor ; Istoria naturală - mulţumitor ; Fizica - destulător ; Economia - mulţumitor ; Caligrafia - foarte mulţumitor ; D<>senul - destuldtor ; Cintul - destuldtor ; car<> intre 35 e al goo merită clasa primă cu Eminenţia.

Scoala normală principală română greco-catolică din Nă­săud, 21 iuni<' 1 876."

Urmează semnăturile dcscifrabile ale lui Iacob J>op, i'vla­rius Pop. Celela lte s<>mnături sint indescifrabile.

Din contextul testimoniului putem conduci<• că Geor�c Coşbuc era un elev cu adevărat eminent. Din rele şaispre­zece obiecte studiat<• in clasa a patra, ob\ine cali[irativul d<' foarte mulţumitor la rele mai importante : Cititul. gramatica şi caligrafia ; la opt obiect<' obtine mulţumi tor şi la cinci, dcstulător.

Asupra şcolarizării lui Coşbuc in clasa a patra există in­să şi alte document<• citate d<' Iosif Na(Jhiu in .,Vatra" - re­vistă a învăţătorilor din judetul Năsăud - voi. I I I , 1 937, p. 236--238, in articolul : "Şcolaritatea lui George Coşbuc". Du­pă afirmatia autorului datcle şcolar<> au fost extrase din anu­arele Liceului grăniceresc năsăudean pe perioada 1 876-1 884. Aici aflăm că poetul ar fi studiat doar 9 obiecte ş i ar fi ob­tinut următoarele note : Religia -1- ; Latina -3- ; Greaca -4- ; Româna -3- ; Gerrnand -3- ; Maghiară -4- ; Istorie-geografie -2-2; Matematici -3- şi Desenul -3-. Est<> de la sinP inteles că 1 . Naghiu se referă l a clasa a IV -a dC ' l iceu ş i nu la cPa primară deoarece documPntul atestator C<>l mai plauzibil e't" testimoniul sus pomenit. Inter<>sant es­te că autorul articolului nu face rl'feriri şi la primele Lr�i c la­se de lireu ale poetului el<' la Hordou.

Aşadar rămîne valabilă afirmaţia noastră initială, prPci­zată şi de Gavril Srridon in .,Cronologia vieţii ş i operei lui Georqe Coşbuc" din . . studii despr<' Coşbuc - Clu j , !96G p. 1 2, unde afirmă : "George Coşbuc pleacă la Năsăud, unde urmPază clasa a IV-a". Această afirmaţie ne-a trimis la do­cumentul original atestator.

J(jJ www.cimec.ro

După clasele primar<• de la Hordou, Tclciu şi Năsăud vi i­torul poet al "(ărănimii " este inscris la "Gimnaziul supNior, românesc, �Jrăni ţcresc" din Năsăud in toamna anului 1 876. Vacanţ<>le şi 1<> petr<'ce l a Hordou printr<• ţărani. Aici poetul găsPa l i n h tea dP care avC'a ne\·ok. Pentru C'l satul natal avea un farmec aparte, aici Pra lumea Jl<' care o iubea, era mediul care-I încînta şi-l inspira. Moara cu plopii care . ,ctoinesc C'tcr­na jalC' " , fala morarului. cărările C<' duceau la moară, roata morii cu zgomotul ei ce umplea satul, toate acestea erau ek­m<·nt<'le menile sil-I înveselească, să-i dezvolte gustul poe­ziei. La umbra ploJ)ilor, in zăvoiul morii , tînărul gimnazist îşi în i �lhcbas<.' o măsuţă la care scriP versuri cu nemiluita. De aici. d<' la umbra acestor plopi, (JÎnd<>a Coşbuc la liber tatea na(ională şi socială a poporului său.

Acasă, la Hordou, ca şi la Năsăud, poetul folosea aceeaşi tehnică în vcrsificaţie despre carP ne rda lează Leon Scridon : . . Seara, dnd se culca, P<' scaun lîngă pat îşi punea o lumi­nare, un cn•ion şi bucăţi de hîrtie, se acoperea pe cap, fie iarna, fi<' vara, închidea ochii. m<>dita, gîndea. Cind prind<'a cite o idee bună, aprindea luminarea şi scria pe o bucată de h irtie ; aceasta o făcPa şi de wce ori P" noapte. Diminea­\'1 revizuia toal<' h irtiile scris<> ; pe car<' găsea idei bune, potrivite, le păstra, celelalte le rupea : astfel muncea Geor­g<' ca elev al plăsmuirilor sale " .17 Ca unul dintre cei mai a­propiaţi prieteni în vremea lic<'ului. Leon Scridon îşi amin­tPşte "Coşbuc, ca C'lev i n cursul supNior, vacanţei<' de varil le petrecea la părinţii săi, î n Hordou, sau l a fratele său L<'on, preot in comuna L<'ŞU. Ieşea la cîmp, acolo era in largul lui ; admirind privPliştil<' din jur, se confunda in frumuseţile na­tu ri i , cit0a la umbra unui copac, sta cu dra<J de vorbă cu muncitorii cîmpului" .

Dimineaţa, pe rouă, i i plăc<'a să facă plimbări pr in iarbă. Cunoştea P<' nume fi<'care plantă, fiecare lloar<', ii plăcea sil vorbească cu .,nu-mă u i tau ( myosotis), cu . . ghiocci " , cu .,ma­eul d0 cimp" etc. l i plăcC'a să observ<' obiceiul şi modul rl<· vieţuire al insectelor, pe care l e d0scria i n mod amănun!it ş i apoi k da drumul .

l i plăceau m u l t pov<'ştile d<' la bătrînii satului. ş i - n vacan­ţe îi c<"rcela P<' bunii povestaşi din satul natal să-i povC'>­tească din . . bătrîn i " .

Citea c u deosebită plăcer<' cărţi biserin•şti, indeos<'bi "Că­za nia" , studia vech<'a limbă bisericească.

La Crăciun î i plăcea să umble cu . . steaua,; ; impr<'tmă cu

nepotul său. 1 . Buqnariu, gratula nC'amurile "i fruntaşii >a­tului''.10

17. L. Scrldon, O p . ciL. 18. L. Scridon, Op. cit.

36� www.cimec.ro

l nsuşi Buqnariu, nc•potul de care aminteşte L. Scridon, afirm� in nr. G/1 92G. p. 74-84: ,,La s�rb�tori mari, la Cr�ciun îi pl�cea s� umbl<• cu colinda . . . de la o cas� la alta. Parc• că şi acum îl văd cum sc-ntorn·a de prin sat cu buzunarele pli­n<' de nuci, alune şi merl' c�pătate dl' la baba Nătoaie ş i de la Ana Ursului. Babel<' il aveau draq, căci era băiat i't<•t, qlumet şi drăgălaş".'"

I n legătură cu vocatia poetului din tinerete. mai toti mo­nografii cad de acord dat fiind numărul mare (pl'ste două su t<•) de poezii originale şi traduceri publicate în revista şco­lară .. Musa Someşană" ca şi în multele periodice din Gherla, Sibiu, Budapesta etc. Afirmatia poetului este convingătoare : . . Cea dintîi am publicat-o la vîrsta d<' 1 5 ani, într-o foaie pedagogică din Ardeal. N-o mai am - şi nici nu ştiu ce era. Am publicat apoi fel de fel de încercări prin toate foile ar­deleneşti. lntîil<' încurajări mi le-au dat profesorii mei de li­ceu, cari. în vederea talentului meu literar, mă scuteau de studiile ştiinţifice, şi mai ales de matematici, eram liber să urmez sau nu cursul. fiindd n-aveam nici o tragere de ini­mă spre matematici şi spre toate studiile din care era izgo­nită fantazia11•20

Din amintirile colegului său, Leon Scridon, aflăm că în vremea rît a fost la liceul grăniceresr, poetul locuia împre­ună cu alţi colegi în casa învăţătorului Teodor Rotari din 'lăsăud, casă în care a locuit şi marele dascăl năsăudean Vasile Naşcu, unde : "Mîncam aceeaşi mîncarf' şi anume : părinţii ne trimiteau sau aduceau în fiecare joi - zi d<> tîrg în Năsăud - de ale mîncării P<' o săptămînă : făină şi piine de mălai. un fedeleş de lapte acru, o legătură de brînză, slă­nină, ouă şi cartofi. La zile de sărbătoare mai primeam şi cît­Il' o pîine de grîu, u n fedeleş de zăvoi (lapte prins) sau o oală cu smîntînă. Mîncam laolaltă cîte trei, patru şi cinci. cari mai toti <'ram rudenii. Proviantul primit de l a părinţi se pu­nea laolaltă şi pe rînd pregăteam mincare, cei mai bătrîni da dispoziţii c<>lor mai tineri cum să pregătească mincarea, iar aceştia executau. Fi<>care dintre tovarăşi îşi cîştigau o dex­teritate în pregătirea mîndirurilor, care erau foarte simple. îmi aduc bine aminte că u n coleg de şcoală a lui George s-a pNfectionat i n pregătirea mămăligii ; altul avea răbdare să pr<•(Jătească bine tocana de oaie; dumica mărunt carnea şi punea ceapă de ajuns, căci duminica mîncam tocană de oaie, contribuind fiecare doi. trei cruceri spre acest scop, iar car­nea o aduceam din Tradam (Jidov[ta), fiindcă acolo era mai ieftină cu doi cruceri decît in Năsăud. Pc George al nostru.

111. I. Bugnartu, Op. cit. 20. I.E. Torouţlu .,studll şi documente literare", voi. W, p. 216.

l65 www.cimec.ro

care av<'a totdeauna preocupări ideale, l-am dispensat "" munca ,.cohnăritu lui" , el era îndestulit cum ii pregăteam noi bucatele"."

Am ap<'lat din nou la "amintirile" col<'gului său avind in ved<'fe faptul că autorul "Fir<'lor de tort·' a vorbit întotdea­una mai puţin despre sine şi mai multe, uneori chiar pr<•a multe, dC'spre altii. După părerea noastră lui L<'on Scridon î i datoram mult prin realizarea acestei imagini a vieţii de elev a lui G. Coşbuc.

Dupa trecerea bacalaureatului, în zilele de 1 4, 1 5, 1 6, 17 , 1 9, 2 0 şi 2 1 mai 1 884, în faţa comisiei formate d in Al<'xandru Pal l (delegat al guvernului), Ioachim Mureşan, delegat al Fondurilor grănicercşti şi ceilalţi profesori de speciali tate.'' Coşbuc este dus de tatăl său la Gherla unde urma sa se in­seri<· în \"ederea urmării cursurilor teologice pentru ca apoi să ia locul tatălui la biserica din Hordou. După mărturisirea poetului, nu va fi primit la GhNla pentru că îşi încurcasc ac­tele în dosarul de înscriere şi în felul acesta, spre marele ne­caz al tatălui său, dosarul î i este respins. G. Coşbuc nu uită însă să conchidă în aceste mărturisiri di "dacă m-aş fi făcut popă, aş fi rămas orb pentru intr<'aga viaţă" .23 In toamna a­celuiaşi an se înscrie la Facultat<'a de filologic clasică a Uni­versităţii maghiare din Cluj.

Imediat după instalarea l a Cluj , pe la jumătatea lunii sep­t<'mbrie, îi scrie tatălui : "Marţi, 22 sept. 1 884. Iubite tată 1 Cost mi-am luat cu I l fi. la o unguroaică : mîncăm vreo şa­se-şapte români laolaltă. Cuartir n-am : trăiesc într-un făgă­dău, unde am închiriat o chilie cu 1 0 fi. pînă la prima, trei inşi. D<' la 1 octombrie mă voi muta în cvartir separat".'' Acomodarea cu oraşul a mNs foarte greu, banii nu-i ajun­geau nici pentru întreţinere : "Cu stipendiul nu ştiu cum stăm. După cum aud nu-l căpătăm pină-n Decembrie. Dar pînă-n D<'cembri<' ce să facPm noi ? Te rog dară să-mi trimiţi pentru luna lui Octombr<' vreo 5-6 fi. dar negreşit, căci scriu şi badci, şi lui Ion şi badei L<'on şi chiar şi la popa din Ma­ieru. Din 4 locuri doară voi putea face vreo 18 fi. pentru lu­na ,·iitoar<'. Dar fii bun degrabă a-mi trămit<', căci acum e lucru încurcat cu stipendiul. Jo-s sănătos şi n-am altă boală. decit grija pc luna viitoare" .25

Drumul de la Cluj la Hordou presupunea pe vremea ae<•ea un timp lung d<' călătorie, de cîteva zil<' şi desigur în vr<'­m�a studC"nţiei dujcne poetul venea la Hordou la sărbători

2 1 . I.. Scridon, Op. cit. 22. I. Naghiu, . . Şcolarltatea lui G. Coşbuc" - Vatra - (Revistă a invAtălorllor tll!l judeţul N(lsâud). vot. III. 1937, p. 238-238.

2!1. Corespondenta cu Slavlcl. vezi I. Slnvlel, ,.Amintiri". 24.. GeorF(e Coşbuc. ,.Două scrisori ale poetulu i George Coşbuc", tn Arhiva so· rneşan(l. nr. 20. 1936, p. 372.

25. Jo1dem.

JOii www.cimec.ro

şi in vacanţe. In cei aproape trei ani petrt'cu\i la Cluj, tîn­jea m<•reu după satul natal : Cînd îl cuprindea nostalgia nu era i n star<• nimic să-I retină ; pleca spre munti la Horrlăul 'ău şi la bătrînii săi părinti " .20 Mai tîrziu, i n al 1 1 1 -IPa an d<' studii poetul a fost bolnav şi rămîne la Hordou o vreme mai îndelungată după cum aflăm dintr-o scrisoare către Slavi<'i : "Din noembri<' am Iust şi bet<'ag de aprindere dP plămîni pî­nă la mijlo<·ul lui ianuar ş i de atunci pînă-n mai am fost tot slab şi cuprins de boale, căci sum adevărat pătimaş al du­rerii "" cap, de mănînc, mă doare, de n u mănînc, tot aşa, d<· frig, de căldură de toată nimica suler ; P<' llngă alte multe mai am şi bătăi de inimă, des repetate şi cu toatP lcacurile doftorilor de pc aci , tot ele rămîn" . Scrisoarea este datată in 1 887. Cu un an inainte Coşbuc mai petrPce o bună parte din vară tot la Hordou : " . . . te ro�J să laci b i n<' şi să dispui ca . . Tribuna" d in 6 iunie încolo să mi S<' trimită nu in Cluj, ci l a Hordou, poşta ultimă Năsăud, deoar<'ce in (i a lunii aces­teia îmi voi schimba cuartirul " .:n D(�şi înscris in anul al III­lea uni\·prsitar Coşbuc nu audiază cursurile, după cum reiese din matrkolPlc• universităţii. CauzPic ar fi mai multC" ; bolile rare il nPcăjeau, sti p<•ncliul de la Fondul grăniccresc care era mir. lip'a banilor d<· la părintii, care după cum mărturis<'şte sinnur, <'rau săraci, la care '" adăuga dorul după plaiurile Horclou lui. Tot in această vreme se vor lărgi pr<•ocupările sai<' l i terar<• prin creşterea numărului d0 colaborări de la "Tribuna" şi inrurajările spirituale şi maLNiale ale lui Sia­viei. lntoarrer0a la Hordou nu-i va da însă satisfactii pentru că părintii sint ingrijorati dP soarta fiului lor. Plictisit de prea multe!<' insistente ale părintilor p0ntru inscrierea sa la Se­minarul din Gherla, Coşbuc fuge de acasă : "Acasă in Hor­dou nu am şezut nici două zi!<', pentru că beau numai pelin, am fost tot dus prin sate, ca nebunii, mai culegind unele şi altei<' de prin oameni. Chiar astăzi O-tale iti scriu din Herina de l ingă Bistrita. Şi poti v<'dea, domnul<• Slavid că sînt ne­căjit în toat<>'' .28 După aprecierile unor coşbucologi2" aceas­

t ă scrisoare ar fi ultima înaintea instalării poetului la Sibiu, unr!P ajun(Je la j umătatea lunii august, 1 887 : "Sibiu, 1 7 sept. 1 887 . . . Am ajuns la Sibiu . Domnul Slavici era dus la băi, şi abia marti la săptămîna a venit. Sîmbăta care vine ne vom i n ţelege cums<"cade cu dir<'ctiunea, cum, cît şi ce să fac pe aici".:10

2H. Virgil $olmpa, .. Amlmlrl şi lmpresiik, in 'l'ransilvnnia. 19ZJ. m·. 4.. p. UD-l:iO. t7. I.E, Torou�Ju, op. cit., p. 215. 28. Ibidem. :!9. G. Scrldon . .. Anii de sludentle ai lui George Coşbuc•·. In ,.SLudH dcspn•

Coşbuc", Cluj, 1966. p. 109. :10. G. Monahu. (Grlgore GAzdu.c) . "Din corespondenţa lui Coşbuc cu t'am11ia'".

i n .. Trlbuno Ardealului .. , Il, nr. 112. 19 aprllle 1941.

367 www.cimec.ro

Şi aici, la Sibiu, pol'tul se împacă (Jr<'U cu viata ora0uluL Dorul de meleagurile năsăuden<• îl vor purta pc Co0buc prin satele din .,mărginim<'", Cisnădie, Răşinari, Gura-Riului, Să­Jiştc etc.:u Tot, in . ,măr�Jinimc", la Gura-Rîului. în primăvara anului I BB9, George Coşbuc definitiv<"ază extraordinarul poem . ,Nunta Zamfirei" care î i va purta numelc pes t<• munti la fraţii din tr-u condei din România. Mistuitorul dor el<- sat şi mamă îl face să cugete : . . . . . m-am săturat d<· ora0 şi mi -e dor d<' mama.'" Visul nu şi-1 va implini căci <Jindul de libcr­tate nu-i va mai da astîmpăr �i l a chPmarea lui MaiOTP<..,tU părăseşt<' iubita-i Transilvanie instalîndu-S<• definitiv î n Bu­cureşti.

Cum este ştiut, poetul pleacă din Transilvania, in a l ter­caţic fiind cu autorităţile imperiului. Refuzul de a mer�J<' i n armată îi va atrage u r a reprezentantilor împărăţiei, urmilr i ­rca lui şi imposibilitatea revenirii fără pericol de a f i urma­r it . Vreme de aproape douăzeci de ani , pînă în 1 908, Co.)btH nu va mai trece Carpatii cu "forme în regulă". S<' multumca uneori să ajungă pînă la stîlpul frontier<•i . ,vremclnicl'"'"' dl' la Predeal pentru a-şi astîmpăra dorul d<• Transilvania. C u toate acestea există unele> mărturii a le contemporanilor nun că poetul ar fi tr<•cut granita clandestin in citc,·a rînduri. .\n­gajarea în aceste raiduri era ci t se poate de pl'firuloasă de­oarece în Austro-Ungaria l'ra declarat dezertor şi urma s ă fie arestat. Poetul o fare însă din mom0nt ce au c ircu la t a.;;<'­menca zvonuri.

In 1 926, la Năsăud, cu ocazia dezvclirii bustului din fata Liceului grăniccresc care poartă numell' poetului, Liviu R<·­breanu işi amintea : .,Pe la noi se ştia şi se ,-orbca atit de mult despre dorul lui Coşbuc de-acasă, încît au inceput sa se urzească diferite legende. Intre altele se povest<•a mai stă­ruitor că, la moartea mamei sale 1 903 (n.n.) pe care a iubi l-o mai mult ca oricC' pe lume, ar fi venit acasă, noaptPa, pe-.,t<· munti. singur, îmbrăcat tărăneştc, ca să o mai vadă o dal.i măcar pe catafalc ( . . . ). De altfel Coşbuc nici n-ar fi zăbm it decit vreo două ceasuri şi s-a întors inapoi, tot prin munti. multumit că a putut să o imbră\işeze ultima oarll pe aceea pc care a cîntat-o atit de duios în versurile sale . . . " .:t-'

Nu este putin probabil ca in aceste scurte treceri, G. Co>­buc sll-1 fi vizitat şi pe prietenul său canonicul Octavian Do­mirle din Gherla pc care îl consulta în vederea tălmăcirii . . Divînei Comedii " . Domide, fost coleg de şcoală cu pactul (cu trei ani mai mic) este trimis din clasa a Vl\-a de la Nă-

3 1 . A I . Dima, "Cel m a t rodnic! ani a i vieţii lui Ge01·ge Coşbuc". Sibiu. 1930, p. 32 32. Arhiva someşanA, nr. 5, p. 50. 33. v . scurtu, "Itinerar coşbuctan prin TransJlvanla .. , tn ,.Studii ... p. 115. 34. Ltvlu Rebreanu, NAsAud, 1928.

368 www.cimec.ro

săud, la Roma ca elev al colegiului grPcesc SI. Atanasiu. I n 1 887 este promovat doctor î n filozofic, i a r în 1891 doctor î n teologie la Institutul "De Propaganda Fide" ş i profesor de teologie l a catedra de filozofie şi dogmatică. In 1 893 este nu­mit director al Seminarului teologic din Gherla.'•; Om cu o cultură vastă, bun conuscător al limbii italiene şi bine infor­mat în problemele ce-l interesau pe Coşbuc în vt>derea tra­ducerii operei danteşti, Domide nu putea decit să-i fi<' un pretios ajutor in realizarea faimoasf"i idei.

Din lipsă de mărturii scrise, ne ved<>m obligati să apelăm iar la informatori care deşi forţează pe ici pe colo "aminti­rile" ne dezvăluie uneori lucruri interesante. Despn' aceste scurte intrevederi, căci in conditiile amintite numai scurte puteau fi, povesteşte pensionarul Ion Pupeză din Salva, ne­pot al dascălului Pupeză cu care poetul Coşbuc a trt•cut în România. Se parC' că intrevC'derilf' erau mai mult nocturnP pentru că 1 . Pupeză afirmă bazat pe nişte amintiri ale lui Do­midc pe car<' 1-a cunoscut, că în una din nop\i cind poetul S<' găsea în locuinţa lui Domide la Gherla şi bineînţeles in com­pania lui, amîndoi ar li fost surprinşi de niştp zgomote in curte. Privind pe f<'feastră zăresc oamenii împără\i<'i care purtau pene de cocoş. Coşbuc a bănuit că est0 vorba de el şi pentru a nu crea greutăţi prietenului său fu�Je printr-o fe­reastră dosnică a locuinţei lui Domide ui tîndu-şi acolo cite­va lucruri. O parte din acestea se găsesc astăzi in colecţia memorială a muzeului Coşbuc. Prea mare temei nu put<·m pune pe aceste mărturisiri dar un lucru rămine de netăgăduit: G0orge Coşbuc suferea de dorul plaiurilor natale şi p<'ntru a le H'vedca ar fi fost în stare dP orice sacrificiu.

I n 1908 poetul poate rc•vedea Transilvania lui dar�Jă fără teama de a fi urmărit şi retinut. Aşadar după douăzeci de ani de absenţă, <•misarul plaiurilor româneşti transilvăn<'ne in l i teratura română, îo;i poate revedea în tihnă cuibul copila­riei sale. Despre această revedere ne comunică Livlu Rebrea­nu : "Şi aşa în 1 908, vara, s-a răspîndit deodată ' <•stea prin Năsăud că vine Coşbuc.

Pe la sfîrşitul lui august a sosit într-adevăr, dar fără să li vestit pe nimeni, fără să ştie nimeni. Intelectualii locali s-au repezit să-i ofere un banchet. A primit. Era poate primul banchet ce i se dădea. Pe atunci banchetele erau şi mai rare, şi mai simpatice. Pe urmă, vreo două săptămîni, în fiecare zi s-a dus la cîte un vechi prieten sau o veche cunoştinţă. O zi întreagă a petrecut prin săli i<' goale ale liceului, printr<• amintirile copilăriei, alte zile a ho!nărit prin zăvoiul din preajma Somcşului, unde, ca atîtPa alte g<'nera\ i i de tineri, şi-a pregătit odinioară şi el bacalaur<'atul.

J5. CanonlcU Clujului... Gherla.

24 - .,Arhtva Somt'f4n.d:'' 31)9 www.cimec.ro

A mai rămas atunci in Năsăud c i teva săptămîni. s-a mai dus prin satul lui şi prin al t<• sate, la rude şi prieteni. Pretu­tindeni vorbea numai despre tr<'cut şi pretutindeni se si mtea bine, parcă ar fi întineri! cu rei putin zece ani " .'"

Din Năsăud Coşbuc vine şi la Hordou unde îşi găseşte ru­dele şi P<' tăranii săi dragi. ln această călători<' era insotit d<' Elena şi fiul lor, Akxandru. De bucuria rcvederii locurilor dragi şi a oamenilor pc care i-a înfătişat cu m u l tă artă în ver­surile sai<', la Hordou poetul tocmeşte lăutari carp să cînte f<'lelor şi llăcăilor la horă. Hora s-a încins P<' ulicioara morii, i n fata casei natal<', sub priv irile însetate ak poetului. Au fost golit<• multe cupe de . . j inars" din circiuma lui Ilie, îmi PO\ <'stea bătrînul Nicola<' Zăgreanu, P<' a tund şi el flăcău. Chdtuielil<' au fost suportate d<' Coşbuc. Pînă seara tîrziu poPtul s-a intretinut cu bătrînii satului care curioşi de c<' mai este nou in lume i l ascultau pc , .domnu poet" cu mult int<·­re�. La Hordou rămîne vreo săptămînă, timp în rare îşi vizi­tează rudPie din T<•lciu şi Salva, apoi pleacă la L<•şu, Feldru şi Sing<'orz-Băi. De acum în fi<>care \ acantă d<' vară poetul \'a fi prPzent cu familia la Năsăud pînă in Hl l 4.

L<'găturile lui GPorge Coşbuc cu năsăudenii şi în speta cu lwrdouanii erau din cel<• mai slrinse. MuHi hordouani s-au pricopsit prin a j utorul P<' care I-au pri m i t d<' la poet. Buni­cul autorului acPstor rînduri. Leontc Nlcolae a prim i t o sluj­bă la Ministerul de f'inante tot in urma interv<'ntiei po<'tu­lui. Era suficient ca cineva să fie ardelean şi să îi solicit<• ajutorul pentru a inll'fveni pe l in(Jă autorită!i ca . . ardelea­nul" să-şi facă o situa\ie.

D<• curînd am intraL în posesia unei scrisori C "are dovede<;;-1<' din plin acest lucru şi P<' care o public ca fiind inedită : . . Dra<Jă Costi. (Constantin Sfet<'a, fratell' mai mare al Elenei - n.n.) Vezi te ro�) de domnul ('arc YÎOP cu scrisoarea : da­că ai C<>Ya l oc , oricare, copist ori n·nistralor, clă-i ceva ocu­pati<'.

I ti ,-a spunP Pl mai multe. E A rcl<> lean. Salutări GEORGE '' , Aflîndu-<.,<> în mare impas în privin�a prorurării unor mari

t antităti rlc porumb, hordouanii în toC"mesc o cererP către mi­nistrul finantPlor pe care îl roa<Jă să aprobe aduc<'rea a trei \·aqoane d<' porumb din România : . . Excekntie Domnul<' Mi­nistru de finanţă : Subscrişii în num<'le poporului românesc din comuna Hordou, comitatul 13istrita-Năsăud, cu umilinţă

ne runăm ca să NC' da�i ,-aia ca să aducem din RomJ.nia lrei

3 1i . L. Rebreanu . .. Ope1·e". \'O\. II. B u c .. Hi!ll. p. :NR.

370 www.cimec.ro

vaqoanc de porumb pînă la gara Salva, ckoarecc sintem foar­tC' lipsiti. Hordou l a 1 3 Faur 1915. Nechita Miron primari : Iacob Pup preot.

Excelenţei Sale Domnului Ministru de linanlă CostinPscu.

Bucureşu:r;

Cererea poar tă sigiliul comunei şi al parohici din Hordou. Preotul Iacob Pop, verişorul poetului Coşbuc trimi te• o

scrisoare la Bucureşti pe adresa vărului său prin care il roa­gă să i ntervină pentru a primi cele trei vagoane de porumb : ,.Iubite vNe ! Dorinţa intreg poporului din Hordou este şi te roa9ă să binevoieşti a mij loci ca să putem căpăta din Româ­nia 3 Yagoane de cucuruz.

Te roq să vorbeşti cu Dl . Director al căilor !C'Tate din Bu­curP�ti.

Te salutăm cu drag ai tăi consătC"ni. Hordou la 28 Feb. 1 9 1 5

c u iubir<' Iacob Pop"

preot In coltul din dreapta sus, poetul notează cu creionul ,.so­

sită la 4/3" adică 4 martie - n.n. Este dovada de netăgăduit a ataşamcntului poetului fatd

d0 hordouani şi a incredPrii arestora în poetul l or. In mai 1 914 , după cum relatează Emil !sac" Coşbuc se (jă­

sea Ia Cluj sub numele unui oarPcare G. Popovici, comerci­ant din Brăila, travesti! pentru a nu fi descoperit de siguran­ţă : . . Vezi, aşa trebui<' să mă strecor în Arclc•al. ca un asasin, <-ă pot fi înhăţat in tot momentul de zbirii împăratului şi de slu(Jik lui : grofii �i boierii. Să port och<'lari, să-mi traq pe frunlP pălăria, şi chiar să-mi sl"himb glasul" .'"

In august 1 9 1 4, Coşbuc părăseşte în fugă Transilvania. Nori neg-ri acopereau din nou CC'rul românilor, începUSC' iar coşmarul trăit ele poet în tinereţe. D<' al"um nu va mai vecka niciodată tara , .de peste păduri " .

Soarta geniilor noastre ii va întunPca ş i a�a putina linişte P<' care o mai încPrca, în fatala zi ele 26 an(JUst a anului 1 9 1 5 cinci unicul fiu al po<'tului, Alexandru, îşi pkrde viala într­un accidf'nt de automobil in apropit�rea TismanPi. i\ceastă nă­prasnică moart<• nu va cruta nici pe po<'t şi nici pe tată. Ni­mic nu-l Ya mai putC'a mîn�Jîia, nici chiar cinstea d(' a se nu­măra prinlrc' a\c5ii neamului, in Arademia Română. ln mar­tiP 1 9 1 6 estP conYocut Congresul carP a\·ea să discut0 pro-

37. Dof'umentnrul Muzeului .. George Coşbuc-" d i n donaţla E. Orghidan. 38. Ibidem. 39. F.mil Isac . .. Coşbuc la CluJ in l!IH:. in .. FlacAra" (CluJ). ID4.6. p. 3.

-10. Err111 Isac. Ibidem.

371 www.cimec.ro

blema unirii tuturor românilor aşteptată de atîtea veacuri. Este invitat ş i Coşbuc la Congres. Nu poate participa şi scrie congresiştilor : .,Mă doare din suflet că nu pot lua parte la intrunirea fraţilor ardeleni ş i bucovineni fiind bolnav . . . Du­rerea mea e cu atit mai mare cu cît n u m i s-a dat prilejul ca singurul meu fiu să-I văd murind pentru libN tatea rPior obidHi de vcdcuri"."

Ultimii ani de viaţă îl aduc P<' Coşbuc într-o stare jalni că . Ţara era călcată de duşmani, Alexandru mort, şi asta era mai mult decît putea să îndure omul din Coşbuc. Arghezi > i - 1 amintea în această perioadă : . . . . . din Georg<' Coşbuc rama­sese o schemă palidă ş i fugară. Il zăr0am ascuns i n pălar i a lui mare, p e frunte. ! ş i piNduse băiatul, un flăcău. Lo,· itura fatalităţii n-a cruţat nici pc tată nici pe poet. Fără voie. tirit spre sufletul lui de o turburare instinctivă, l-am salutat odat ­Ui, făcîndu-i loc pe o margine d<' bulevard, şi ochii lui '-au uitat la mine speriaţi . . . ".42

Imaginea lui Alexandru i l urma î n fiecare clipă, o r<-cu-noaşte singur în poezia publicată postum . ,Lui Alexandru " :

.,Oricind ochii-i ridic Şi-ţi văd sfintul chip, băiete, Singe-apoi îţi văd prin plete Şi-apoi n1 1 mai văd nimic" .4�

In ziua de 9 mai Coşbuc trece i n lumea veşnici<•i, fulqe­rător. Iuliu Moisil care se afla in Bucureşti. relatează despr<· aflarea tristei veşti : In ziua de 26 aprilie (9 mai). ieşind pe Calca Victoriei şi intrind in Sucursala librăriei C Sfel<'a. d i n faţa Teatrului Naţional, u n funcţionar comercial al l i br<iri<'i îmi comunică pe la ora 7-8 spre seară cea mai marf' surpri­ză, că Coşbuc a incetat din viaţă P<' la amiazi. fi r<'sl<', ca n -am putut crede o astfel de veste, mai ales că i n s<'ara pre­cedentă ne întîlnisem, vorbisem şi era bin(-'. Funrlionarul in­sistînd asupra afirmaţiunei. m-am hotărît să pl<'<' imediat l a rasa poetului c a s ă m ă încredin�ez d e ştirC'a ciP JlP<TPzut. Ajuns aci şi sunind dopoţclul. imi deschiS<' uşa cumnatu l său, Constantin Sfetea, pe care intrebindu-1 dacă <'ste ad<'Vd­rat, nici nu terminai \'orba şi imi răspund<' : . , l ată-! pe Gc·or­ge pc canapeaua din antreu", unde pol'!u l zăcea ll<'insuflc[it. Cum i - a fost sfîrşilul 7 Sfctea imi spuse', că la am iaz i n-a mincat nimic. Soţia s-a aşezat la masă, in timp ce George· '" plimba din odaia de mincare in odaia lul de lucru. D<>arlat.l soţia sa nu-l mai auzi plimbindu-sc. se sculă şi-1 găsi căzut

pc un fotoliu in nesimţire. Chemă servitoarea, i l strigară. i l

41. Pagini din Istoria Clujului. 4.2. Tudor Arghezi. ,.Coşbuc". In .. Coşbuc vAzut de ... ". 1966, p. 258. 4.3. ,.Cintece de v!Lejle", G . Coşbuc. E.P.L., Buc .. 1966, p. 4.U.

372 www.cimec.ro

scuturară zadarnic, poetul îşi sfîrşise firul vie�ii fără nici o suferin�ă ; o apoplexie cerebrală constată doctorul"." Est<" inmormintat pe o zi ploioasă în .. Valea Plîngerii" din cimiti­rul Bdlu. Reinhumarea poetului va fi făcută abia in 1 944 la un an după moartPa soţiei. Astăzi intreaga !ami 1 ie Coşbuc S<' odihneşt<' alături de Eminescu, Caragiale, RPbreanu, Sado­' Panu şi ceilalţi.

Rămasă singură, ElPna va fi prezentă de mai multe ori pe mdeagurile copilăriei so�ului iubit. I n 1 922 este prezentă la f<'ldru aşa după cum reiese dintr-o fotografic din lototeca muzeului din Hordou. In 19 iunie 1926 Elena Coşbuc partici­pă la festiY ităti l<' de dezvelir<> a bustului poetului GPorge Coşbuc. din lata licPului din Năsăud. Acum se pare 1·a veni pentru u l tima oară la Hordou.

Soarta a făcut ca legăturile poetului cu hordouanii să fie intrerupte brusc şi inainte de vrem<" dar legăturile acestea se rea1izează mai departe prin opcra·i nemuritoar<' care conti­nuă să fie hrana spirituală a miilor de misionari ce trec pra­�JUl casei natale, lea�jăn al \'isurilor copilăriei. Această casă 1·a rămîne ţinta altor şi altor generaţi i . Astfel rămîne Coşbuc tînăr şi nf'muritor căd .. El nu e mort ! Trăieşte-n veci. e nu­mai dus".

1\:atura hărăzită s<i curm<' viata omului n-a reuşit să facă al tc<�va decî t să-I tr<•acă in nemurire pentru că :

... . . poate Să moară omul cclfe dă ,·ieţi, care-i trimis ? Nu-i mort ! In mii de pieptwi, in piepturile toate Trăieşte el de-a pururi ; nici moarte(/ nu ni-l scoate

Din piept, unde ni-e scris t••; Muzeul mPmorial din satul Coşbuc, deschis in ziua de 4

iul ie 1 954, <•ste un omagiu adus marPlui poet, un prinos d0 n•cunoştintă oferit cPlui care ascultind indemnul sufletului şi-a servit cu credinţă poporul.

La 1 4 mai 1 972 s-au implinit cincizeci d<" ani de dnd satul in care s-a născut Co<;;buc a cunoscut poate pentru întîia oară o animaţie deosebită. In această zi a anului 1922 se dPzve­IP�tc prima placă comemorativă pe zidul casPi natale a poP­tului, l>rilej clC' mare satisfactie pentru toţi cPi care Ia-u cu­no"·ut ori au in�Ples opera Horclouanului.

Consălenii poetului au primit cu bucurie pP cei care au Yenit să cinstPască memoria poetului lor. La început au ră­mas uimiti d<' prez<'n�a atitor "domni" pe uli�Pie satului lor de nimeni căutat pînă atunci. Uimirea nu va dura mult căci după această manif<•stati<' vor li prezenţi mer<•u al�i "domni"' --

H. Iuliu MolsU . .. AI'hl\·a someşana". p. 353-354. �5. Poe7.1L G. Coşbuc. E.S.P.L.A . . voi. IT, Buc .. I95B, p. iJ8.

373 www.cimec.ro

veniţi d in colţurill' lumii cu aceleaşi alese sentimente d<' pre­ţuire şi veneraţie p<'ntru "poetul ţărănimii",

Dczvelir<'a primei plăci se numără printre cele mai alPse acte de cultură �i tr<'buie apreciată în consecinţă.

Sandu Manoliu in "lroana un<'i şcoli din tr-un col\ de tară românc>sc" vorbeşte de o încercare dP restaurar0 a casei ini­Uată d<' către Societatea for<>stieră "REGNA " din Năsăud : "Dăriman'a casei <' datorită unui cult mai mult verbal şi unor vini, dC'spre car<' e mai bine să nu vorbim. In ultimul timp se zice că Soc. grănicerC"asră Regna ar cumpăra-o s-o restau­rezc şi să facă acolo un muzeu. Gînd fericit numai să nu se­mp linească atunci cînd n-a mai fi nimic . . . ".47

Anii care au urmat transformă casa în birouri)P �antieru­lui d<' constructii de căi ferate "Salva-Viş<'u" ( 1938-1 940). Odată cu s0mnarea monstruosului Dictat de la Viena, cînd nordul Transilvaniei a fost răpil României, casa natală a poe­tului este transformată de horthyşti intr·o cîrci umă. Din lipsa unui spaţiu de şcolarizare in perioada anilor 1 945-1949 este adusă în casă şcoala elementară din sat. Abia în 1949 se în­cearcă înfiin]area unui muzeu prin strădania strănepotului de frate al poetului, care mai locuia casa, Sebastian Coşbuc şi pretorul năsăudean Emil Pop care dUJpă cum afirmă personal a eliberat şi o decizie in acest sens.

Lui Sebastian Coşbuc îi datorăm inventarul gospodăresc al familiei Coşbuc care est<' păstrat astăzi ele muz<'Ul de la Coşbuc, în trei încăperi destinate sppdal pentru r<'facer<'a at­mosfert'i familiale.

După repetate încercări ele desch idPre a muzeu lui, marele act de pr<'tuire se împlineşte i n anii noştri rînd Pste recunos­cută la adPvărata valoare moş!Pnirea culturală imensă lăsată de marele Coşbuc. tn ziua d<' 4 iulie a anului 1 054 este ckz­veli tă cea de a doua placă comPmorativă, adus bustul poetu­lui in tr-o măiastră execuţie semnată de Corneliu Medrea şi deschis oficial Muzeul m<'morial "Georqe Coşbuc" din Hor­dau.

Intr-o atmosferă d<' un sărbătoresc in<'dit, au luat parte mul t<' valori ale culturii national<' care la fC'I ca înaintaşii lor, au Yeni t să-�i d<'pUnă tribului de pr<'tuire la altarul închinat lu i Coşbuc.

Astăzi muzeul din Hordou, sinnurul muzeu COŞBUC din lume cuprinde un număr df' şase încăperi din care cinci sînt destinate celor două expozitii permanente : una memorială şi alta documentară.

Prin caracterul autentic, prin exigenta !inută muzeistică şi mai aiC'S prin farmecul deosebit pe care darnic·a nalură îl orC'ră Hordoului, Muzeul mC'morial . . GPoT�I<' Coşbuc" reUŞP<;;te

4 6 . Icoana unei şcoli... S. Manollu, p. 3711.

374 www.cimec.ro

să satisfacă cele mai <'xiqente pretenUi ale vizi tatorilor, de­venind în felul acesta �inta pelerinajului milioanelor de oa­mPni ai muncii dornici de cunoa�ll're şi iubitori de rultură.

Oricine i n tră astăzi în Hordoul copilăriei poetului Coş­buc, descoperă înoirile fireşti caracteristice oricărui sat con­temporan al României socialist<•. Doar bătrîna casă a popii ca �i altele cîteva as0menca ei amintesc de vremuri car<• au fost.

O într0bare în aparen�ă nevcrosimilă adresată el<' un stră­in ce trece prin acest sat, unui hordouan - ce înseamnd Coşbuc pentru l'i, pentru străn0po�ii bardului - are adînci scmnifica�ii. N u am întîlnit încă locuitor al acestui sat care să nu-mi poată vorbi dte ceva despre poetul "nostru" cum lP place hordouanilor s-o spună cu fală.

Mitul p<'nlru poetul . . lor" pare firesc şi d<' neînlăturat. �u o dală mi s-a intimplat să intîllwsc oameni car<' se i nte­resC>ază de n• mai este nou la . . casa poetului " . Un muzpu .,stato qua in anle" i-ar nemul�umi. Suqestiilc ori propuneri­IP lor a u fost întotdeauna binevenit<'.

Exuberanta p0 care <'i o manifestă este evidentă atund cînd din autocarcle ONT-ului, parcate in fata casei. coboară oameni care vin să-I omaqicze pc Coşbuc în satul său. Mai î ntotdeauna aceşti oaspc\i pl<>acă c u satisfac�ie că au imor­talizat pe pPliculă o amintire a casei poetului şi întotdeauna instanta1wul reUŞ<'';>te să surprindă, mai al<'s în zi de sărbă­toar<', cite u n grup de �ărani îmbrăcaU în minunatelP co-.tu­me popular<•, lucrate de mina fPtPior d i n sat, obicei nPaltPrat încă ciP moda citadină. Bucuroşi că au contribuit şi ei la îm­plinirPa secv<'n\ei filmate sau fotografice a străinilor, �ăra­nilor le place să creadă că prin asta, . ,domn i i " vor duce cu <'Î o amintire plăcută. Şi a';>a S<' întîmplă. Această amintire est<' ,·ehiculată cu 1wspusă satisfac�ie ci<• aceşti . ,strini " Ia intoa rcerea acasă.

Dar oare• numai la alit se reduce acest mit ? Hotărît, n u ! Cind vorbesc d<'spre Coşbuc. horctouanii sînt aproap<' egoişti, ci vor un Coşbuc numai al lor. Nu-i de mirare că ajung să-I metamorfozeze într-un (ăran. In zadar vorbesc ex<•[Je\i i el<' un Coşbuc cu l t, ei. �ăranii din Hordou, mai ales cei tiiwri '> Î · l imaginează p e Coşbuc îmbrăcat c u . . cămeşă cu măr(lele " , i n opinci, cu .,clop cu bcrtită " , care undeva p e un df'al c e do­mină satul, stă ca un titan cu o cart<' mare pC' c;Jenunchi şi <]Înrl<'şte l a <'Î. la �ăranii care•-! iub<'sc şi care-! strigă pc nume, . . BADEA GEORGE " . . .

375 www.cimec.ro

S<'bos/ion şi Maria Coşbuc - părinfii poett!lui.

37(} www.cimec.ro

1 ' '\. ' \.

' \ \ ' ' " '

377 www.cimec.ro

378 www.cimec.ro

379 www.cimec.ro

Clipe Jndltdloarc . . .

380 www.cimec.ro

StrdnepoţU poetului Jn vizil:l la Muzeul memorial ,,George Coşbuc;'.

Interior din Muzeul

.,Coşbuc".

3Bl www.cimec.ro

.. Vulcan // n or oio�i d e la Mon or "

(Bistrlţa -Nă săud)

ION CHINTAUUN IOAit RUSU

In apropierea localităţii Monor. situată în partea sud-es· tică a jud. Bistrita-"lăsăud, la bordura Mun[ilor Călimani,

.apar \·ulcanî noroioşi aproape stinşi. Prezen[a lor a fost selu­nalată de dr. Szalai Tibor în anul 1950 (2), care dă şi o schi­tii a zonei respeclive, clar fără să analizeze în amănunt acest fenomen.

Geologic, regiunea ele aparitie a -vulcanilor horoioşi es­te alcătuită din seclimente miocene şi pliocene (în lacies pa­nnonic) reprezentate prin : argile, marne, gresii, nisipuri �i ·Conglomerate.

Inspre catena eruptivă a Călimanilor apar la suprafald argile marnoase şi marne cu inlercala�ii de nisipuri şi grc­sii, ele YÎrslă plioccnă. Apare aici un pliocen în facies panno­nic relaliv bogat în resturi fosile. Pe măsură ce ne îndepărtăm de borclura eruptivă întîlnim sedimente sarmaţiene alcătuite din argile, marne, gresii, conglomerate şi nisipuri, foarte bine deschise în apropierea acestei localităti.

La suc! ele Monor, pe malul sting al pîrîului Luţului, alluent ele dreapta al Mureşului, in apropierea confluenţei acestuia cu p. Bîrgăului, se află o zonă mlăşlinoasă cu vul­

-cani noroioşi stinşi şi parUaH aclivi. Vulcanii noroioşi din aceastii zonă sînt legali el<' argilele marnoa'e pliocene ele

.31!�

www.cimec.ro

facies pannonic din apexul unei structuri purtătoare de gaze. 1\fonorul şi implicit zona vulcanilor noroioşi se afla în veci­nătatea re(Jiunilor gazeifere dinspre Reghin-Tg. Mureş, care se continuă pînă aici. In această regiune gazeiferă din nord­estul Transilvaniei, sub influenţa gazelor şi a apelor de ză­cămînt. la care se adaugă infiltra[iile de ape superficiale în•pre adinc, iau naştere revărsările de noroi care au format v ulcanii noroioşi. . . Vulcanii" aceştia mlăştinoşi apar deasu­pra acumulărilor de gaze, din care gazul urcă înspre supra­fată pe crăpăturile (faliile) stratelor impermeabile din aco­periş. Ei constituie una dintre indicaţiile exi•tentei în adîn­cime a unor posibile acumulări de gaze.

Tectonic regiunea este alcătuită dintr-o succesiune de an­liclinale şi sinclinale, unele dintre ele fiind purtătoare de gaze. Eroziunea a acţionat şi acţionează asupra anliclinalelor pur­tătoare de qaze şi datorită rezistenţei slabe a sedimentelor de la suprafaţă ele sînt treptat îndepărtate ajungîndu-se la crăpăturile teclonice care afectează structura purtătoare de ga1.e. Gazele scapă de aceste laiii antrenînd înspre suprafa­ţă apele superficiale infiltrate in adînc, care au inmuiat mar­nele dind naştere unui noroi fluid. Aşadar ,·ulcanii noroioşi apar ca fenomene însoţitoare ale emanaţiilor de gaze. Prin activitatea lor au transformat zona înconjurătoare într-o su­prafaţă mlă5tinoasă, pigmentată de conurile de noroi revăr­sat. In perioadele rle inactivitate şi ariditate sectorul din ju rul lor se remarcă prin plăci de noroi uscat şi crăpat.

Din punct rle vedere morfologic rlistinqem mai multe li­puri de vulcani noroioşi :

l . Convex : are conul mai inalt şi craterul umplut de noroi uscal şi acoperit de Yeqetatie. iar pe Yersanţi, sau la ba�ă. apare un alt punct de eruptie. Ace'L Lip include vulcani sti nşi sau partiali activi. avind o perio<lici lalc> rle eruptie mare.

1. Convex-concav : conul mai jos şi are craterul concav, adinc <le 25-30 cm, in fundul căruia se află noroi fluid. PC' \·ersan1i pol apare mici puncle de scurqere. lnten·alul din­tre perioadele c�e activitate este mai mic.

3. Convex-plan : conul jos şi are craterul umplut cu no­roi moale, aproape consolidat. acoperit de ,·eqetaţie, de for­mă circulară: deci un crater mlăştinos circular plan. In lerva­lul dintre perioadele de acti\·itate este scurt.

4. Plan-convex : cu conul foarte jos. puţin ridicat de la 'LJprafaţa solului ( max. 25 cm) şi cu craterul larg (pînă la 1 .5- 2 m) mlăştinos. Aproape continuu din aceste cratere plan mlăşlinoac;e iasă la zi noroi fJuicl.

303 www.cimec.ro

5. Concav alungll : crăpături lungi pînă la 50 m, largi ele maximum 25 cm şi adinci in medie de 20 cm, in care se allă noroi fluid, cu puncte de ieşire a acestuia la zi. Margi­nile crăpăturilor sîni uşor ridicate dalorilă consolidării no­roiului revărsat in perioadele rle aclil'itate ma'<imă. Acestea sînt permanent aclive şi brăzdează suprafa�a dintre conuri.

Zona mlăştinoasă din apropierea confluentei p. Lu�ului cu p. Pîrgului, pigmentată de conurile şi craterele vulcani­!or noroioşi, comparlirnenlală de crăpături umplute cu no­roi fluid, are o 511prala�� de cea. 1 ha. Se disting aici dou.i aliniamente de vulcani noroioşi :

a) Aliniamentul nordle : include 1 8 vulcani noroioşi parţial activi, acoperi�i de \'egetaUe, a căror conuri nu depă­şesc 1 ,50 m înălţime. Distingem aici toate cele cinci tipuri morfologice de vulcani noroioşi, majoritatea apărînd ca niş­te umflături (tipul plan-convex) joase, puţin ridicate de la suprala�a solului şi cu cralerul plan ocupat de noroi (Fig. 1 ) . Craterele acestea rnlaştinoase, i n care s e vecie noroi ş i apii, au diametre variind intre 0,50-2 m .

I n sectorul central-estic a l aliniamentului, între doua cratere cu noroi lluid, avind diametru! de cea. 50 cm, se aUa o crăpătură lungă de 20 m şi adîncă de 1 5 cm, cu noroi fluid şi centre de erupUe (Fig. 2), ( tipul concav alungi!). Sectorul vestic este mai activ, dar vulcanii sînt mai joşi ( Lipul plan­convex) şi apropiaţi ( "mustiri" mlăşlinoase apropiate). Cu 25-30 ani in urmă, cînd toale aceste "răsuflători", cum le spun localnicii, erau în plină activitate, zona era acoperita de noroi şi apă, par�ial ocupată de vegetaUe, astfel ca iu­lreaga suprafaţă avea un aspect de mlaştină; de fapt era o mlaştină in care nu se putea intra.

b) Aliniamentul sudle : are un \'Uican stins şi doi vul­cani noroioşi partial activi, acoperili de vegeta�ie, dintre ca­re cel din mijloc are înăl[imea cea mai mare din zonil (3 m de la bază), (Fig. 3) . Vu!canul estic, dinspre Groapa Todii, este stins şi are o înălţime de 1 m, craterul cu noroi uscat avînd un diametru de 10 cm. Cel vestic are inăl�imea de 1 . 5 m, cu un crater mlăştinos (acoperit de vegetalie) in diametru de 1 0 cm. Cel vestic are inăl�imea de 1,5 m, cu un crater mlăştinos (acoperit de vegetaţie) in diametru de 2 m. La ap<i­sare craterul "musteşte", debitind noroi fluid.

Intre aceste două conuri de vulcani noroioşi se află un al treilea, cel mai înalt, cu craterul consolidat, dar pe a d­rui versant nOrdic, dintr-un mic crater, curge noroi şi apă .

In sectorul coborit dintre conul vestic şi cel central >e află un mic crater cu noroi şi apă, flancat inspre nord de o

porţiune mlăştinoasă. "Răsuflătorile" de la Monor, prin ac-

3114 www.cimec.ro

ti v ilatea lor , au acoperit o bună suprafaţă cu noroi şi apă , vcnerînc! un loc mlăştinos numit de localnici "La Gloc!uri" (Fig. 4). Azi sint pe cale de stingere. Noroiul deversat prin cralerele conurilor \'ulcanilor n oroioşi a fost utilizat de că­tre localnici în tratarea unor afectiuni reumatismale. Vulcani noroioşi activi existau ş i avale de locul num.H "La Glodurî" pe malul stîng al p. Luţului, înspre Batoş, dar azi aceştia sint stinşi. St in"erea treptată (consolidarea) a "vulcanilor" rle l a Monor e în strînsă legătură cu scăderea treptată a de­bitului de gaze din acumularea din adînc (fig. 5)

B I I3 L J O C R A F I E Pcah.'i. � 1 . ( 1 9f)S). Vulcanii noroioşi d i n Romimia, Stud. rC'rc. gen\. gcnf.

gcogr., ser. geoaratic. Tom. 1 2, nr. 2. Bucureşti.

Cltcdni , T. { 1 9!10). Tckc kOrnyCkCnd fălrltuni vbzonya i , A. Magy . . \lf.

FO!cl. lnt. Evi Jclcntese, At. l 'l4l--1!142 t\·ekr61. H KOtet, LG. Fiilcl. Tcwul .. Budapest.

Vofkori, L. ( 1974), Contributii la nmoaşlerea vulcEwilor noroioş i din /n­n a Odorhciul Secuiesc, Factorii terapeutici naturali din . ludci•.t l Harghita.

Fi�J. 1 - Cunutilf' mici tilc vulrnni/r,r noruio.';oi pnr(iuli ttr!ivi rlin nlini:l­mcnlu/ nurdic efe fa Monor.

25 - .. Arh iva SomcŞNIII.U" 3BS www.cimec.ro

Pig. 2 - Ccn11u de erupţie c1 unui \'U/can noroios de tipul concov-alungil.

Fig. 3 - Conul unui vulcan noroios stins din alinicuncnltll sudic de fa Monor.

86 www.cimec.ro

Fiy. 4 - Sector m/dşlinos intre �onuri/c vu/cwli/or n(!rfli05i ele la J"lonur.

Fig. 5 - Conuri ulc \'Uicanilor noroioşi i11 zona m/ăşlinuasC ,.La Ginduri'

ele In Monnr.

387 www.cimec.ro

C R O N I C I

Căr,ti de spre ţi nut ul nostru

OCTAVIAN RULEANU

TEODOR TANCO : "Virtus Romana Rediviva" , voi. II - Ur­me peste veacuri, Bistriţa, 1974; AUREL PETRl : "Ani de cum­

pănă", Edllura Eminescu, Bucureşti, 1971.

Pe manşeta copertei primului volum din "Virtus Romana Rediviva", api!rut în 1973, Teodor Tanco făcea următorul le­gămînt : .,Oricit aş scrie despre oamenii şi meleagurile nota­le şi ale tinereţii mele liceule circumscrise în hotarele j!lde­ţul!li Bistriţa-Năsă!ld, n-am să fiu niciodată m!llţ!!mil decit am fdc!ll. Conţine această mărturisire promisiunea că vo1 continua să lucrez în direcţiile volumului de faţ<l incit să-i urmeze unul despre oamenii de azi şi realizările lor promete­ice" . . .

Autorul şi-a ţ inut cuvîntul. A continuat munca, dar nu încă pînă la oamC>nii zilelor noastre. ln 1974 a sco' ,-oi. al II-lea al cărţii pe linia aceluiaşi profil. Conţine tot două păr',i. Prima se orupă dP astă rlată cu . . insemnări iC' despre• fHC''->i:î, i a r în a doua, con linuă "portretC'le î n cuvint0 " , rolu n j i ndu - : :_· acum , cu cell' ant<�ri oan•, la număr de o sulă.

Capitolul despre prC'să devine pretios, d<•oan•cc• < � prima încPrcare de sinteză a prezentării publicatiilor apctrul<' l n r c. ­za j ude!ului nostru in decurs de peste un seco l ( l 867- l \l7:l). Cercetarea c meri torie şi pentru motivul că adun• complin i ­ri, în une!C' situa�ii redificind neadevăruri ş i d ate erona t . Autoru 1 nu a r e d<� �Jind să epuizcze materialul, c i doar înec ar că un crochiu n· poate fi reluat prin studii monourafice. D1 · -

388

www.cimec.ro

al tfel nici lista nu c•ste compJc•tă. S î n t men�ionatc� dodr pu­b� icaţiile găsite i n bibliotecii<• din carP �-a doc·umPntat, do­vadă facsimilele.

Fa�ă de tn•cutul ati t de bo�Jat în tradi\ii d<' luptă apriqa pentru păstrarPa fiin�ei noa,lr<' naponale şi a drPptil � i i u m a ­Jle pc• plaiu rih• năsăudenl• �i bistr i �enc', considerăm că num8-rul publicaţiilor < ' relath m ic. Daca tinem insii seama d<' �i­tualiile n·ale din trecut, precum �i d<' pondcrPa, puţin scmni­ti< ati vă a j ud<'tului Bistrita-Năsăud in perioada interbelică. conslatăm

·totuşi că nu stăm rău de• loc cu presa. Sint rarP ra­

z.urile in ţară, în can.• să apară �Jazetc �i reviste, cum am avut noi . î n simple comunl' C"a Runcu-Salvci ( . . Poporul " , redactat df.' l ulian Chitta) sau în comun<' mai mari, < a ]{<'bri>;oara ( " So­l ia "' , redactor Ion Gr. Costan) şi Prundu-ll ir<Jăului ( "Valea Bj r�Jăului", rc•dactor Victor D. Varna) ori în \ esti tu l Şoimuş cu . . Revista ilustrată", redaC"tată ci<• inimoo;.;ul îndrumător cul­tural Ion Baciu şi de cunoscutul folclorist Ion Pop- R<'teganul.

C<'le două oraşe din j udet, Bistrita, n•ntru judetean şi Nă­�ăudul îşi împart aproap<:! C{Jal meritul n·dadări! periodic <'­lor. l >1 Bistrita au apărut în acest int<'n al \ fi publicatii. din c are 7 cultural-beletristice (amintim î n special r<•vistelc "Zări Senine" şi "Orizonturi l iterare") şi I l gazete. 1\;Jsăuclul a dat 13 publica tii . cu 1 2 cultural-bc•letristk<' (fiind oi cciP mai ' Pchi publicatii, ca "Magazinu Pedagogku" apiirut în 1 667, apoi "Şcoala Practică fără sii mai pomenim "Muza Somcşa­nă" şi pretioasa "Arhivă Someşană") şi o \la"'tă ( . . Năsău­dul "). Locuri aparte ocupă "Plaiuri năsăuden<' " , publicatia năsăudenilor refugiaţi , apiirută la Bucureşti şi "Săptămîna", r<•dactalii la Bistrita de 1. Gr. Costan, sub ocupatia hrirtystă.

Contribuţia lui T<·odor Tanco la cunoaşterea ace-;tui st•c­tor atit de important în <'ducarea opiniei publice spr0 înalte­le ţeluri, realizate astăzi, <' lăudabi lă şi ea deschide ample perspl.'c-th·e pentru completări şi difinith·ări.

Despre . , portre tele în cuvinte" autorul mărturis<•şte că a intenUonat să scoată la lumină nume care au SflUs ceva, P<' Yremca lor, în procesul evolutiv al luptei spr0 zorii lumii noi de astăzi. Galeria de o sută <' m in im ă fa�ă de r<•al ită\ile so­cial-politice ale ţinutului nostru. Ideea condu cătoar<' a fost cuprinderca în portretizarca oamenilor rc•marcabili a unui spatiu cit mai larg, pe cît posibil a li<'cărei comune. Nu s-a putut realiza aşa ceva. De acC"ea diV<•rsitatea pr<•ocupărilor celor crcionati e dc·stul de mar<•. Totuşi există un fir călăuzi­tor ce-i leauă P<' to�i. Este m u n c a in folosul comunitătii româneşti, pentru dreptul la via�ă şi libPrtatP naUonală.

Portretele sint doar punc te de reper spr<' întel<'gerea c>entială a activităţii lor. Unei<· personalităţi au deja cerc<-­tări mai dezvoltate, chiar monografice. Notăm printre alt<>l<· "Figurile grănitcreşti" ale lui Iuliu Moisil. Dar, alături de au-

www.cimec.ro

tor, exprimăm speranţa că in .. condiţiile resurecţie; Cllilllra­le şi ale lipdrit1 1rilor locale şi editoriale de 02i", figurile lu­minoa�e din trpcut ,-or beneficia de atentia unor cern�tători pe măsura valorii lor.

lncC'rdnd o clasilicare a <·<•lor o sută de portrete (din n·le două volume) găsim 23 de lupta tori in diferite sectoar e pen­tru clrepturi k celor mu lţi; 3 militari grănicer i cu fapte ' ite­j eşti ; 52 dC' cărturari - profesori de liceu, uniV('fsitar i , oa­meni ciP ştiintă. j uri�ti ; 14 sc-rii tori şi ziarişti şi B oameni de artă - C"ompozitori, pictori. O menţiune de laudă : printre cei o sută, 1 2 academicieni. N u <' putin i .

. . Virtus Romana Redi> iva " e o operă unică in (Piui ei şi utWi. ca rPlerintă, tu turor doritorilor să cunoască - in linii mari - c<'-a insemnat tinu tul nostru în configuraţia cultural­patriotică a pămîntului românesc. Ea va trebui adusă la li spr<' a încununa năzuintele şi jerllele înaintaşilor. �i. spre a dovedi că lumina de astazi îşi are izvoarele şi in ae<�stc nobi· le licăriri.

*

Spedficul rubridi noa�trc de scm nalare a <:ărti lor d<·�pre tinutul năsăudean ne-a atras atenUa asupra w1ei op<'re af>d­rute in 1 971 şi prea putin remarcatli. E vorba d<' romanul nă­săudeanului A u r e 1 P e 1 r i, ,.Ani de cumpdnă".

Mărturiseam di reluarea citirii lui , după patru a n i . ne,a produs o şi mai vie impresie, privind modul în care autorul a !;itiut să V(�hiculcze un continut dens, de ac�iunt.• bine cond�­să pe coordonatele ev<'nimenteJ.or tra9ice din zbud uma lii ani premeruători celui de-al doi lea război mondial .

Anii aceştia de cumpănă au fost destul de Y itreqiU ca inspiratie pentru scri itori i noştri. E cu atit m a i merituos gP<;tUl lui Aurel Petri de a investiga acest terPn cu întîmpl ări mai putin cercetate din Transilvania acelor ani.

Acţiunea romanului (d<' fapt o întinsă naraţiune balată pe date văzut<' şi trăite d<' autor) are în mi<'ZUl ei r<•alizarea unui obi<•rlh· <;trategk, an• la al < onstrui rii liniei fprate Sal­va-Vişeu. (storia acesl<'i construcţii îşi are pov<·�tea <' i . O parte din cal<' a ferată s-a terminat înainte de 1 !140, 1"' porţiu­nea Sah·a-TPkiu. ( Restu l se va incheia in anii marilor rc·­construc\ii nationale d<' după e lib<'rare) . Felul cum au înce­put lucrările' �� greutătil<' i\·ite, constituie axa naraţi u n i i pla­sate în comuna Hordou azi Coşbuc:, de pe valea ·Stilău!ci , lo­cul de naştere• al poPtu lu i G. Coşbuc. In centrul acţiu n ii sta satul . reprezentat prin cît<>va figu ri proemin<'nte. El nu <' l ip­sit de conf li ct<' şi contradicţii. Predomină sărăcia �i zbaterea r><'ntru existent�. Orizontu l oamenilor e îngust şi pr<'sărat df' sţ>ai me supc>rstiţioase. ConstruirPa liniei f0rate îns<•am ­nă. în concepţia unora. confiscar<>a pu tinului lor plimint 5 i

]!)() www.cimec.ro

deci ne'\ oiiP, Ioant<'a. Se dă aid o l uptă puternică, între for­tele pronrP<.tu lui - ce don�sc realizarea căii ferat<' care va lega Transil\ ania şi tara de Maramureşul sărac, amenin�al la lronti<:>re - şi intre satul înspăimîntat de spectrul mizeri­<'Î. Cind lucrurile se lămuresc, datorită ac(iunii perse\ crent<• şi pline el<' sacrificii a tPhnicianului Aldea (pe numele l u i ad<•\ �rat Gorun Vas ii<', etichetat d e autorităţi c a u n . . propa­gandist comunist periculos ") , populo.�ia, nu numai că se an­gajează ron�tient in muncă, clar se !;>Î inroleaLă in reg imen­tul �rrăniceresc elin Bistrita, cind <' \ orba de apărarea tării. Asistăm şi la un elan desfăşurat al populaţiei ele a saluta co­loaneJP acelora ('(' se îndn•ptau spre nord î n apăran'a fron­tier<'lor.

Se dPsprind nume d<• oameni simp l i . tarani ,.u 'labd ştiin­ţă ri<' carte, dar ini moşi, cu minte echilibrată şi jud<•cată s.i­nă toasă. In centrul povestirii stă familia lui Dumitru Noso­dean. Sotia sa RaH·ca e o fire energică şi clarvăzătoare. Din­tre copiii lor S<' remarcă George, plecat voluntar în armatli. şi rlcvPni t repede cunoscut prin eroismul său. E evidentiat chiar de neneralul Novac, o luminoasă figură ri<' combatant şi patriot. Alt copil est<' Aurel, plin de dorinta de a im·ăta şi a sP rirl ica . Printre oam0nii satului un cuvînt hotărîlor îl are moş Anton, bătrînul intelept şi sfătuitor, pn•cum şi morarul Georg<• Bu�rnar, omul invătat şi cumpănit . ,cu o biowalie bo­gată in salturi d<' la slugă pînă l a studii superioar<' putînd fi chiar profesor la Ji!'eul grănîc<'fesc din Năsăud; s-a m u l ! u­mît însă cu sluj ba d<• morar şi de îndrumător al satului " .

Pove!itea realizării l in i<'i ferat0 rel iefează oameni �i CVC'­nimen t<' le�Jal<l strîns de moravuri�<' epocii. Antreprenorul afacC'rist Zlotesru YrPa rîştinuri fabuloase şi rrc•de că şi-a qă­sit omul potrivit î n in9i nC'rul Petrovan. An•sta îşi dă treptat seama de jarul necinstit al antrepr0norului şi se i n tP9rează total, cu multe' riscuri, pe drumul patriotismului constructiv.

Cititorul <' purtat prin hătişul multor întîmplări >i primej ­dii. Satul e însă atent condus şi sfăt u i t el<' comunistul A lrlea. rar" ştie să lămun•ască problem<'le, fără a I l' for!a şi f i ind întotdeauna alături de• popor. Edură oamenii cu tad şi cu răb­rlar<' , con\·inHinclu-i că nu obhnuinţa l' cau:ta sărăcie-i, ci nP­voia. "Pămintu-i puţin şi neroditor - zice l'l - impozitele cresc, viaţa .'Se scumpeş/e, bonul se scoote tot moi greu, În­focmirile-s strimbe, 1 1nii se /ălăiesc in bogăţie şi desfriu, in timp ce o/ţii crapă rlc foame . . . Asla-i răddcino rr1ului şi nu obişnuinţa " . Oamenii ajun9 să înt<'learră !'ă numai schîmba­rC'a orînduielii ,-a fan' ca ' ia la lor să f ie alta. Aldea de\·inl'

mtmtorul satul u i , i ar sămin (a aruncată de el , .a rodi i n v iitor,

dar nu inainte de a tr<'re prin al t foc el<' purificare, rKupar('a nordu lui Ardeo.lului în urma rwdreptu lui d i ctat d<• la ViP�w.

391 www.cimec.ro

Cu an_�ste evenimente sP încheie romanul. Satul intră in altă zodie. Şi poate că autoru 1 va continua. Aşteptăm.

Romanul se citeşl<' cu mult interes, fiindcă rccon�tituic a tmosfera social-politică a satului românc·�c din acest colt de ţară. Povestirea curge uşor, fără sforţări rl<· 'tilizare alea­să. ExpresiilP sint în mare park locale, nPiitcrarc, dar plin<' dt> semnificaţie. Merită atc·ntie încercarea, rf'uşită în nenP­ral , de a contura fi(JUTa unui luptător comunht il<•galist. Al­dea " prototipul adevăratului patriot, calculat � i pNsevcrent. Toţi locuitorii îl iubcsc. îl urmează �i chiar S<' expun pPntru el cînd c în primejdi<· de a fi an·stat. Sîntem i ntroduşi şi în alt<• med i i . în capitalil, la Cluj. Asistăm la rlifNitc întruniri. adunări. şedinţe, toatl' avînd menir<'a să f ixP:I(' o etapă so­cial-politică, rl<>osebi t d<> furtunoasă.

DPşi unele r0laHiri par oarecum nf'fireşti, cu mom0nte ne­indeajuns d<• justificate, totuşi . ,Ani rl<' cumpănă" rămîne o carte cu tîlc, sin(JUiară in reflectarea unui matPrial bogat de ' i aţă, 11<'\·alorifi<"at suficient pînă acum.

SintPm convinşi că Aurel PPtri . dblins publicist ')i om de li l<•re, mai arC' multP el<' spuo.; in acco.;l dom(•n i u .

392 www.cimec.ro

Anua rul l ice ului d in Năsă ud - Repertoriu bibliografic -

ONISIM FILIPOIU

1 . _ \LEXI, A. 1'. : Importan�a ştiin�ei meteo rologice. Ele­mente de meteorologie. Instrumente meteorologice şi in­stalarea lor. Inctrumări la facerea de observaţiuni. Anul 1 887--1 888, p. :>----9: 1 888--1889, p. 1-95.

2. ALEXI. !\. P. : Istoria clesvoltării ideilor cosmogonice �i ueoiogice. Anul 1 877-1878, p. 3-30.

:J. BARIŢIU Octa1 Bari l iu (22 III 1833 - 24 1 1 901 ) . Cuvînt funebral rosti� de l. Pacmariu. Anul 1 900- 1 90 1 , p. 2-4.

�- Biblioteca uim nazială; Biblioteca junimii stuctioase. Anul 1 879- - 1 1180, p. 29-3 1 .

5. Biblioteca j unimii stdioase. Anul 1876----1 877, p . 25--27. 6. BICHIGEAN GAVRIL : In excursie prin Iară cu liceul . . G.

Coşbuc din :'<ilsăud . . \nul 1 928-1929, p. 51-62. � BICI-IIGEA"' GAVRIL : Jubileul absolven tilor din 1 910.

Anul 1 9:14- - 1 935. p. 1 7-19. 8. BICI-JIGEA N VASILE : Caracteristica poporului elen şi

a l iteraturii sale şi importanta acesteia r>entru li teratura universală. Anul 1 923-1 924, p. 9-19.

<J. BICHIGEAN VASILE : Cuvînt ocazional rostit la sărbă­torirea scolaril din 4 octomvrie 1 9 1 0. Anul 1 9 1 0-1 9 1 1 , p . 1 - 1 0.

1 0. AWHIGE \ '\. V \SILE : Dante Alighie ri . Anul 1 912-1913. p. 1-2 1 .

1 1 . BICI-JIGEA"i VASILE : Platon : Statul (Republica). Tra­ducere el in cJreceşte . . >\ nul 1 928-1929, p. 63-93.

1'!. BICHIGEA'\1 VASILE : Ştefan Scridon (Panegiric). Anul 1 9:l2-1 !l:J:J, p. 5- 13.

393

www.cimec.ro

1 3. BICHIGEAN VASILE : Via\a privală şi socială a poporu­lui grec în lumina epopeelor homerice. Aunl H l 1 4-1 9 1 ·3, p. 1 -32.

1 4 . BlCHIGE.-\N VASILE Conferi n ta directorului V. Bichigean (Ju bileul promo\i­E'i 1 883). Anul 1 932-- 1 9:13, p. 38--49.

J !i. Cuvintarea de pri mire ro.slilă de Vasile Bich i uean, Direc­torul liceului elin ::-Jăsăud. (Serbarea cles\· elirii bustului G. Coşbuc). Anul 1 92'i-192G, p. 1 2- 1 7.

1 6. STEF \�UT, EI\IIL : (Panegiric) . Anul 1 924--Hl25, p. 1-4. 1 7. TOl'v!UŢ.-\ , ION. (Pane�Jiric). Anul 1 93G-I\l37, p. 4-7. 1 8. Cabinetul natural : (Terminologia !alină a florei locale.

Cuprinde 1 256 specii diferi te) . Anul 1 8713- 1879, p. 1 879-• 1 880, p. 33-40.

1 9. Catalogul cărţilor afliiU!loare în biblioteca uimnazială (Mariane). Anul 1 872-1 873 pînă la 1874-1875. Anii 1 873-1874, p. 38--40; 1 874-1875, p. 41-43.

20. CJPLEA, ALEXANDRU : Ignat Seni (Necrolon). .'\nul 1 923-1 924, p. �-

2 1 . Date însemnate din viata liceului în decursul anului şcolar 1 9 1 8---1 91 9, p. 1-15; · 1919-1 920, p. 1-14.

22. DRAGANU NICOLAE : George Coşbuc la Liceul din Năsăml şi raporturile lui cu grănicerii. (Material penlru o conferin\ă cu prilejul desvelirii buslului lui G. Coşbuc la l iceul grăniceresc din Năsăud. Anul 1 925-1926, p. 33-- 1 1 2 .

23. DRAGA"'U NICOLAE : Jubileul de 50 ani de existentă a nimnaziului ( 1 863-1913) . Anul 1 91 3- 1 9 1 4 , p. 1 -22.

24. DRĂGANU N ICOLAE : Principii cari ne-ar putea servi de bază la s t udierea şi clasifi carea cuvintelor compus<>. Anul 1 909 - 1 9 10, p. 1 - 1 9.

25. DRAGA NU NICOLAE : Sportul la CE>i vechi şi lntrucîi a sen il el rle ha7ă sportulu i modem Anul 1 9 1 9--19P, p. 1 -29.

26. DRĂGA 'JU Leonlin Dră(Jnn\1, 20 i u nie 1 878 8 septemnie Hl03 . (Necrolog). Anul 1 !103-1 !104, p. 51 -55.

27. DUICA Cuvîntarea d-lui Gh. lloqdan-Duici!i, reprezentantul ,\ca­demiei Române. (Serbare-a des\·eJirii bustulu i poetu lu i G.

Coşbu c la "-i�s�ud). Anul 1 925-1926, p. 21'-22.

28. HOSU Episcopul Dr. Va,ile Ho"u. (Necro lo\fl . Anul 1 91 5- 1 9 1 1i, p. X XIII-XXV.

29. HUSAR, ,\J. : Note de călătorie cu ocazia e:-<cursiei ceiei mari, care s-a făcut in tre zilele 1 4-:�5 ale lunei iulie 1 93ti. Anul 1 935-1 9:16, p. 19-67 .

394 www.cimec.ro

30. HUSAR, AL. : Va lea J lateDll lui (Fragment elin . . Memorial de călătorie" scrh cu ocazia excursiei di !1 9-26 iulie 1937). \nul 1 936··-1 937, p. 3S-54.

3 1 . H.\UTA Omagiu profesorului Al. Halită lrecul in pensiune cu in­cepere ele la 1 'eptemvrie 1 92B. Anul 1 928-1929, p. 3-5.

32. HANGEA Wilhelm B. HanC)ea. (Neocrolog). Anul 1891-1892, p. 25.

33. Istoricul liceului . Anu l 1922-1 923, p. 1 - 1 2 . 34. Jubileul promoţiei elin 1 9 J :l. A n u l 1 932-1 933, p. 49--51 . 35. KHNCZ ELEK ("JecroloCJ). Anul 1 9 1 5-1 916, p. XIX­

XXI. 36. LUNGULESC!J D. C. ( Discur' rostit la serbarea de des­

velire a bustului poetului G. Coşbuc, in num<'le Casei Scoalelor . (Rezumat). Anul 1 925-1926, p. 24.

37. LUPAS, 1. Discursul d-Jui 1. Lupaş, ministrul Ocrotirilor Sociale. (La serbarea de•veli rii bustului l>oetului G. Coş­buc) . Anu l 1 925-1 926, p. 1 8-20.

38. LUPOAIE Ion Lupoaie, 1 853-1901 (Necrolog). Anul 1900--1901 . p. 5--9.

39. LUPU ŞTEFAt\1 : emil Dornide (Viata şi activitatea) . Anul IQ31-1932, p. S-9; 1 93S-1936, p. 13-18.

40. LUPU STEFAN : lgna t Seni (Necrolog). Anul 1 923-1924, p. 8.

4 1 . MALAI Dr. Ioan Mălai , 'l sepl. 1 340 - 7 sept. 1 903, (Necrolog) . Anul 1 903- -1 904, p. 46--50.

-12. MOISIL CONST. : La trecerea gimnaziu lui elin Năsăud in al doilea deceniu al existentei sale. Scopul studiului gim ­na?ial. 1\nul 1 873-1874, p. 1-16.

43. l•d(oisil) C(onstan lin) : Macedon Popu şi Dr. Joane M. La­zaru . An u l 1 873-1874, p. 1 7-22.

44. MOISIL Grigore Moisil. (Panegirice, cu ocazia mortii sale. de Joa11 Papiu, Gerasim Domide, Ion Pop. Ioan Ciocan 5i Pamli­Jiu Grapin i) . Anul 1 89 1 -1892. p. 3-24.

45. PECURARIU IOAN : Andrei Mazanec. Viata şi inmor­mintarea lui. Anul 1 91 5--1916, p. XXVII--XXX.

46. PECURARIU IOAN : Cugetări asupra factorilor evoluli­unei istorice a popoarelor. Discurs rostit cu ocaziunea serbării şcolasticc elin 1 1 aprilie a.c. Anul 1 90 1 - 1 902, p. 45-68.

47. PECURARIU IOAN : Despre frumos. Capitol din lucra­rea inedită d<" "stelică. "loţiunea şi definitia frumosului. Anu l 1 908--1909, p. 1 -27.

48. PECURARIU !OA.N : Dr. Constantin Moi,il. Anul 1 920--1 92 1 , p. 8--1 1 .

395 www.cimec.ro

4\J. PECUR.\RIU IOAN : Dr. Paul Tanco ( 1 843-1916) . Anul 1916---1 9 1 7, p. 1-5.

50. PECURARIU IOAN : Florean Motocu 14 nov. 1 839-23 m ai 1 907. (Necrolog). Anul 1 906-1907, p. 3-6.

5 1 . PEC'URARIIJ IOAN : Gavrilă Scridon ( 1 851-1 917) . Anul 1 9 1 6---1 9 1 7 , p. f>--1 1 .

�2. PECURAR I U IO,�N : Ion Ciocan. Vieaţa, caracteristica, moartea si funeraliile. Anul 1 9 1 5- 1 9 1 6, p. V---XVII .

...;;3 . PECURARILJ IOAN : Pămîntul şi omul. Carpatii şi isto­ria patriei noa .. tre. Discur'i festiv tinut la serbarea şco­larii a ,.Carpalilor" din 1 ·mai 1 9 1 6. Anul 1 9 1 �1 916, p. XXXI-XLIII.

:i4. PECURARIU Octa\· Bariliu. Cuvînt funebral rostit de 1. Pecurariu. A­nul 1 900---1 901 . , p. 2-5. Discurs festiv ro�lit rle praf. Ioan Pecurariu la serbarea de anh•prsare a liceului rlin Năsăurl, ţinut în 4 act. 1 90::!. Anul 1 902--1 903, p. 5 1 --58.

55. Discurs ro'ilit la serbarea cHn 4 octomvrie 1 903 a qimna­ziulni superior fundaţional rlin Năsăurl, de Ioan Pecura­riu, profesor gimnazial. Anul 1903-1904, p. 56---63.

56. Cuvîntarea de predare rostită rle Ion Pecurariu, fost se­nator, reprezenta.ntul Astrei. (Serbarea de rlezvelire a bustului poetului G. Coşbuc). _-\nul 1 925-1 926, p. 4-12.

57. IOAN PECTJRARIU (Necroloq). Anul 1 929-1930, p. 3---8. :i8. PLETOSU, GR. : Dr. Emil Filipan, 1 852-1 909. Anul 1 908-

1 909, p. 32-3S. 5!l. PLETOSU GR. : EducaHunea şi instrucţiunea în gimna­

ziu. 1 Erlucatiunea. II Instrucţiunea sau cultura intelec­tuală, III Concentratiunea în invăţămîntul secundar. Anii 1 88 1 -1 882, p. III-XXV : 1 882- 1 883, p. 3-47: 1 883-· 1 884, p. 3-3 1 : 1 88.1-1886, p. 3-29.

GO. Discursul protoiereului Gr. Pletosu, reprezentantul Epis­copiei ort. din Cluj. (Serbarea de rlesvelire a bustului poetului Gh. Coşbuc). Anul 1 925-1926, p . 24-27.

o i . GRIGORE PLETOSU (Necrolo�J). Anul 1 934-- 1935, o. 5---9.

f>2. POPU Iacob Popu , I B6S-1 908. Cuvînt h111ei>ral la inmormin­tare în 30 iunie 1 908. Anul 1 908-1909, p. 29--31 .

63. POPU MAXIM : Leon Pavelea. Anul 1 889-1 890, p. 13--19.

64. ;ra::;im Popu (Viaţa şi activitatea). Anul 1 892-1893, p. 3-.J.

65. PURCELEAN, Ş fEFAN : Note de călătorie cu ocazia excursiei celei mari, llicn1ă in vara anului 1937, intre 9--�3 iulie. Anul 1936-1937, p. 8-34.

Jflf) www.cimec.ro

6fi. REBREA"iU Cuvîntarea el-lui LiYiu Rebreanu, d eleya lul SocielăHi Scriitorilor români (Serbarea rle desvelire a bus tului poe­tului G. Cosbuc). Anul 1925-1 926, p. 2J--24.

G7. REBREANu, R.

Cu\'in tarea ri-ului Romulus Rebreanu, deleqa lu l Cercului sludcn(ilor ;omeşeni. (Serbarea de desvelire a bustului G. Coşbuc). '\nul 1 925-1926, p. 29-·30.

68. Rcyulam<>nt pentru arlmini•Lrarea fondului bibliotecii si

societi!tii scolarilor de la gi mnaziul superior fundaţional din Năsăud. Anul 190�1906, p. 7-1 1 .

69. Regulament pentru ordinea ş i disciplina l a Gimnaziu1 su­perior greco-catolic românesc din Năsăud. Anul 1 885-1806, p. 30-43.

70. Regulament pentru administrarea fondului şcolar i lor morbişti înfiinţat la Gimnaziul superior fundaţional din Năsăud. Anul 1 90�1906, p. 1-6.

7 1 . Reportulu întăii despre Societatea de ajutorare , .Vasile Naşcu" din Năsăud. Anul 1 890-1 891 . p. 40-43.

72. Reportul al 2-lea despre Societatea de ajutorare .. Vasile Naşcu" din Năsăud pro 1 890-189 1 . Anul 1 891-1 892, p. 26--3 1 .

73. SCRIDON Conferinta d-lui Dr. Leon Scridon (Jubileul promotiei din 1883). Anul 1 932-1933, p. 25-38.

74. SE"JI Con Lele Ştefan Szechenvi. Cuvînt ocazional rostit de prof. ctr. Valeriu Seni cu prilejul aniversării morţii ma­relui reformator. Anul 1 909-1910, p. 20--29.

75. Cuvîn tarea el-lui Dr. Valeriu Seni. inspector regional. (Serbarea de ctesvelire a bustului poetului G. Coşbuc. A­nul 1 925--1926, p. 27-29.

76. Dr. Valer Seni (necrolog). Anul 1 935--1 936, p. 5-9. 77. Serbarea de rlcS\·Jire a buslului poetului G. Coşbuc. Anul

1 925-1926, p. 1-3. 78. SIMO"J

Teorlor Şimon. Omagiu cu prileju l trecerii în pensiune. ,\nul 1934-1933, p. 1 3-16.

79. SONEA, O. : Jubileul absolventilor rlin 19 15. Anul 1 93�--1935, p. 20-28.

RO. SOROBETEA, A. : Ion Tomuta (Biog rafie) . Anul 1 93G--1 937, p. 3-4.

3 1 . SOTROPA VIRGIL : Is toria şcolilor năsăudene. Şcoale române în secolul XVII şi XVIII. Şcolile lriviale. Gimna­ziul . Istoricul. Anul 1 901--1 902, p. 1-44; 1902-1903; p. 1-50; 1 903-1904, p. 1--43.

391 www.cimec.ro

82. SOTROPA Omagiu profesomlui (Sotropa V.) lrecul la pensie cu in­cepere de la 1 septemvrie 1 933. Anul HJ:I2-1933, p. 1 7-2 1 .

83. Slalu lel<' Socielă l i i rle aju lorare , .va,ile �aşcu". Anul 1889-1 890, p. 3-12.

84. TOMUTA IONEL : Jubileul absolventilor din 1924. Annl 1 934-1935, p. 28-3 1 .

85. TANCO PAULU : ConsideraUuni pedagogice-didactic" a'upra instruc\iunei disciplinelor matematice în gimna ziu . Anul 1876-1 877, p. :1 -12.

8G. TA'ICO PAULU : DesvoHarea elementară a contienti­lor în seri i cu deoc;ebita considerare a progresiunei geo­metrice dimpreună cu materialul de del)rindere. Anul 1886--1887, o. J.--"50.

87. TANCO PAULU : DE'spre posetiunea fizică a pămîntului în sistema solară. Anul 1 879-1880, p. 3-15.

88. TANCO PAULU : Dusetiunea cosmică a cometelor. Anul 1 875--1876, p. 3-22.

89. T;\NCO PAULU : Uni talea sistemei solare. Anul 1 874--1 875, p. 3-18.

39H www.cimec.ro

Anuarul şc ol ii n orma le din N ăs ăud - 1929 - Repet'fol'iu bibliogl'afie -

ONISIM FILIPOIU

BEREILH-LIEGAUX, JAQUE : România Mare (Poezie), 293-294.

BICHIGEAN, V AS!LE : N�săudul centru 9răniceresc. p. 66--72.

BILCI URESCU, VICTOR : Imnul invăţ�torilor (text şi parti­tură muzicală) p. 295-298.

BULAT, T. G. : Amintiri, p. 21 3-2 1 6. BUT '\'3. A L . 10"--E'iCU : I mnul Şcolii normalf' Năsăurl, pe

' ""uri de G. Coşbuc p. 299-300.

CO<;Ilt JC, G. : Cintec (Poezie1, p. 301 . Dircclori, profesori �i eled dt=' la Cursurile preparandialt"'

r!in '\iihi!i url , [de cîte G luni) [ 1 837-IB5G), p. 1 20-125. FILI\10'\, 1 : Constaldri, p . 421 --123. Inventaru l Prcparanrliei c ! in Năsăurl la 1 Hti6, p. 1 42--- 1 4H.

10'\ESCU-IV,\'JOVICI. G. : Fîntîna cu ! iane (1\!m elă) , p. 3 1 0 -313.

!vi \'\:OLJU, SA '\iDU : Carnete şcolare, p. 48:J-4B5.

· - Desfiintarea cursului complimentar?, p. 4 8 1 - -\�2. -- Din zilele qrcle ale Preparandiei, p. 1 2H- 1 4 1 . - Frînturi [Eseu), p . :l4B-358. - Cîteva l ă muriri, 7- 1 4.

Incercări pentru readucerea preparandiei la Năsăud, 1 62 - 1 68.

'iăsăurlul şi viaţa lui, P. 1 5--65. '\oua şcoală normală, p. 2 1 7-258. Obirsia şi spiţa neamului Coşbuc, p. 359--402.

Prea m u l te şcoli normale? p. 475-480.

399 www.cimec.ro

-- Un om şi o energie : Solomon Haliţă, p. 259-288. Un ales pedagog al Ardealului : Vasile Petri, p. !69--� 1�.

- - Varia. p. 448--455. Din cuprins : Versuri răslete de Cos­buc. Haret. N. Iorga şi românii din Ardeal : VasilE' l'e­tri şi ortografia.

!v!ACOVEI, AL. : Hrana insectelor, p. 417-420. MATEI, N. : Din metodica scris-cititului, p . 424-447. :\!!STOR, IOAN : Principiul de functionare a tubmilor elec-

tronice, p. 403--416. Oameni aleşi ieşiţi din tinutul Năsăudului sau trecuti prin

şcolile năsăudene, p. 82-83. O diplomă de învăţător la 1 868, p. 1 26-127. PAVEL, IOAN : Starea învăţămîntului primar din judetul

Năsăud la incheierea anului şcolar 1928-29 în asC'măna­re cu starea din 1919--20, p. 332-347.

Periodicele pedagogice, p. 84-85. Petiţia pentru infiintarea preparandiei de stat la !"ăsăud, p.

1 49--1 54. PTEANCU, GHEORGHE : Propaganda religioasă la sate, p.

302-306. SCRIDON, ŞTEFAN : Năsăudul centru cultural. p. 73-8 1 . SENI, IGNAT : Cum s e invata odinioară. Amintiri din · preps-

randia de la Năsăud, p. 1 55--1 6 1 . SPERANTIA. TH . D. : Invăţătorul (Poezie) , p . 291-292. ŞOTROPA, VIRGIL : Vechea preparandie năsăudeană, p. 87- 1 1 9. SUVAGAU, PETRU : Colindînd satele, p. 3.14-331 . TOMUŢA, ION : Literatura împotri\'a educa)iei p. �07-300. Vechimea şcolii normale ln Năsăud, p. 861•

1. Nu a !ost blbJiograflatl'\ partea'

a TII-a şi rubrica recenz.u.

Tehnoredaclor : ION CRACIUN -----· ----- ---------Dat la cules 1.03.16. Bun de tipar 5.06.16. Ap4ntt 197lJ. l�orm.at 1 '16 cUn 7DXJUO. TLraj 800 ex!?mplare dm care 200 exemplare legate. Coli tipar ZS. Hfrtte scris 1 A. 75g.

Tiparul executat la Tip. ,.Maramureş .. llala Mare sub comanda 57lli15

REPUBLICA SOCIALIS'l'A ROMANIA

www.cimec.ro

www.cimec.ro

www.cimec.ro

www.cimec.ro