Arhitectura Si Refolosirea Deseurilor

7/22/2019 Arhitectura Si Refolosirea Deseurilor

1/37

ARHITECTURA SI REFOLOSIREA DESEURILOR


2/37


3/37

Deseurile. Formarea lor

Deseurile sunt substante rezultate in urma proceselortehnologice sau biologice, care nu mai pot fi folosite caatare, dar o parte din ele sunt refolosibile, sunt resturi

de diverse naturi rezultate din diverse procesetehnologice industriale, activitati agricole, fluxuri detransport, activitati gospodaresti sau menajere.


4/37

Deseurile au devenit o problema majora deoarececantitatea lor creste considerabil cu trecerea anilor, Inultimii 6 ani, cantitatea de deseuri generate a crescutcu cca. 10% pe an.

Fiecare cetatean din Romania produce zilnic in jur de 1kilogram de deseuri. In Romania se genereaza anual390 kg deseuri/persoana. Aruncarea la intamplare adeseurilor in spatii neamenajate special, pe parcursulmultor ani, a condus la un impact periculos asupra

mediului inconjurator. La nivelul Uniunii Europene seproduce peste jumatate de tona de deseuri pepersoana, mai exact 524 kg/an.


5/37

40%

20%

23%

17%

deseuri /1 an- U.E.

gropi de gunoi

incinerate

reciclate

composturi


6/37

durata descompunerii naturale adeseurilor

batista de hartie3 luni

punga de plastic -450 ani

cotor de marpana la 6 luni

cutie de aluminiupana la 500 ani

muc de tigara3 pana la 5 ani

sticla de plasticpana la 1000 ani

guma de mestecat5 ani

sticla de sticlapana la 4000 ani


7/37

colectarea selectiva. reciclareaColectarea selectiva este cel mai important pas in circuitul reciclarii

deseurilor.Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitii, are puterea iobligaia de a influena procesul de ecologizare a propriului ora sau azonei unde i petrece vacana. Soluia este la ndemna noastr iconst n depozitarea selectiv a deeurilor. Mai precis, trebuie sdepozitm deeurile n locurile special amenajate i, pe ct posibil, peurmtoarele categorii: Hrtie i cartoane (ziare, reviste, tiprituri, cutii de detergeni, decereale etc.), ce pot fi vndute la tonetele special amenajate; Ambalaje PET i alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt,butelii de la produse cosmetice i de curenie etc.), ce pot fi reciclate;

Sticle i cioburi; vnzarea ambalajelor din sticl la centrele careseocup cu achiziionarea acestora; Deeuri feroase (fier, tabl .a) i doze metalice, ce pot fi valorificatela punctele REMAT; Deeuri umede (resturi vegetale, animale etc.).


8/37

In momentul de fata se incearca obisnuireaoamenilor cu colectarea selectiva a gunoiului.

Pentru aceasta exista containere speciale. Inultimii ani in Romania au fost introduse inanumite zone containere speciale. Acestecontainere nu preiau toata suprafata oraselor

colectare selectiva


9/37

Harta Reciclarii face mai usoara reciclarea deseurilor, in contextulin care Romania recicleaza anual doar 1% din deseurile

municipale


10/37

Principalul avantaj al reciclrii este dat de reducerea consumului resurselor naturale(petrol, ap, energie), precum i al nivelului emisiilor nocive n aer. Spre exemplu:

Hrtia - materie refolosibil Materiile prime utilizate pentru fabricarea hrtiei sunt: lemnul, celuloza, hrtiaveche. Hrtia reciclat permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de

electricitate i a 90% din cantitatea de ap (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg.

de hrtie alb. De asemenea, prin reciclarea deeurilor de hrtie, se elimin clorul toxic, necesarproducerii hrtiei albe.

Sticla - materie refolosibil.

Sticla se produce folosind urmtoarele materii prime: nisipul de cuar, calcarul,soda (produs poluant) .a. Reciclarea sticlei menajeaz mediul i economisete n timp bogiile naturale, apai electricitatea.

Reciclarea presupune separarea i colectarea materialelor n vederea transformrii lor

n produse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hrtia sau oelul folosite astzi

n ntreaga lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla i oelul pot fi reciclate nudoar o dat, ci de nenumrate ori. Reciclarea aluminiului i oelului utilizat la cutiile de

buturi, a hrtiei i cartoanelor, a sticlei, precum i a anumitor mase plastice constituie

peste tot n rile occidentale o industrie nfloritoare. De asemenea, reciclarea permite

comunitilor s reduc costurile de depozitare a deeurilor. Consumul de energie este

i el influenat pozitiv de reciclare.


11/37

Se pot recicla:

- recipiente din sticl transparent;- recipiente din sticl colorat;- hrtie;- ziare/tiprituri;- cutii din aluminiu pentru buturi;

- plasticul.


12/37

STICLASticla este 100% reciclabil, recuperarea ei salvnd unvolum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei

din cioburi consummult mai puinenergie dectfabricarea ei din materiile prime de baz. Sticla reciclatsefolosetela fabricarea recipientelor pentru buturisaupentru hran, precum ica izolator n construcii.

n mod normal sticla clar(incolor) recuperatservetelafabricarea produselor din sticlclar, n timp ce sticlacoloratse folosetela realizarea produselor colorate. Dinacest motiv unele programe de recuperare cer cetenilorsepararea pe culori a sticlelor recuperate.

HRTIA DE ZIAR

Hrtia de ziar recuperatse foloseten mod uzual laeditarea de publicaii, izolaiide diverse tipuri sau produsede tip aternutn cresctoriilede animale. Reciclareahrtiei salveazun spaiuimportant n rampele de deeuri.Deeurilede hrtie se predau n saci de plastic sau n baloilegai. Acetiapot coninetoate tipurile de hrtie tiprit.

ALUMINIUL


13/37

ALUMINIUL Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate.

Din recipientele de buturidin aluminiu se realizeaznoi produse cuaceeaidestinaieicu un consum energetic incomparabil mai mic. Serecomandca nainte de depozitarea recipientelor n vasul de colectareadecvat, sse verifice cmaterialul este aluminiu cu ajutorul unui magnet.

Recipientele trebuie cltitenaintea stocriipentru a nu conduce lanmulireainsectelor. Ele pot fi strivite pentru a ocupa mai puinspaiu.

Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curat,tvilecurate de prjituri, componentele detaabiledin echipamentul saumobilierul de buctrie.

PLASTICUL Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite

consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate nindustria ambalajelor. Codul poate fi regsitpe spatele celei mai mari pridintre containere. Dintre multele tipuri de material plastic utilizate ndomeniul ambalajelor, se recicleazn mod uzual: ambalajele de apmineral/ sucuri, confecionatedin PET (tetraftalat de polietilen),

materie prima reciclabila. Ambalajele se predau cltite, cu dopul iinelulndeprtate. Etichetele de hrtie nu trebuiendeprtate.

Ambalajele de culori diferite se separ. Cele clare vor conduce la obinereaunor granule crorali se poate da oricentrebuinare. Cele colorate seamestecise coloreazn procesulde topire cu diferite culori, n funciede destinaiacare urmeazsli se

dea.


14/37

Numai prin efortul nostru de a colecta

selectiv, activitatea de reciclare devine

eficienta din punct de vedere economic!


15/37

refolosirea

refolosirea presupune utilizarea unui obiect de mamulte ori. obiectul poate fi refolosit conventional, candobiectului i se atribuie aceiasi functiune, iar candobiectul e folosit cu o alta functiune se numeste new-

life reuse. motivatia financiara a fost principala cauza a aparitiei

refolosirii. refolosirea difera de reciclare.reciclarea imparte

obiectul in materiale diferite, ce sunt folosite ulterior

pentru a creea ceva nou, pe cand refolosireapresupune folosirea materialului fara ulterioareprelucrari.

L i l i t ti l f l it i lti t d i ti l d 1 lit


16/37

La nivel international, s-au folosit, in ultima suta de ani, sticle de 1 litru, litri sau chiar si borcane de 400 de grame, legate prin intermediulmortarului, al mixturilor de paianta (pamant, nisip si pai), prin mixturi deciment, lut sau alte materiale.

Sticla suporta si face priza cu aproape orice tip de mixtura. De asemenea,corect legate cu un material adecvat, zidurile din sticle ofera stabilitate si

rezistenta. Desi zidurile din recipiente goale de sticla pot fi construite indiferite feluri si cu diferite designuri, de obicei au la baza o fundatieingropata, pentru un plus de stabilitate. Santul fundatiei este umplut cupietris si ciment. De asemenea, grosimea zidurilor poate varia de la o sticlala mai multe. Studiile asupra subiectului includ, de asemenea, un proiectingenios in care sticlele sunt taiate in jumatate si reasamblate pentru un

aspect inedit. O alta variabila poate fi, de asemenea, spatiul dintre sticlepe un rand orizontal, precum si cel dintre diferitele straturi. Atunci cand sticlele sunt umplute cu un lichid sau material inchis la

culoare, zidul poate functiona ca o masa termica, absorbind radiatiilesolare in timpul zilei si radiind pe timp de noapte caldura acumulata. Nueste recomandabila, insa, umplerea recipientelor cu lichide care potingheta pe timp de iarna.

Practic, modul de combinare a sticlelor sau borcanelor folosite ramane decele mai multe ori la latitudinea imaginatiei proiectantului sauconstructorului unei astfel de cladiri inedite. Desi este vorba despre unmaterial la indemana, astfel de constructii sunt considerate neobisnuite si,uneori, devin... stiri sau obiective turistice.


17/37


18/37

In 1905, tot in Nevada, Tom Kelly a construit o casa din 51.000 sticle de inpaianta, pentru ca in desert nu prea se gasea lembere n. Dar bere, da,avand in vedere ca orasul minier Rhyolite, infiintat in timpul goanei dupaaur, avea vreo 50 de baruri. Cand febra aurului a trecut, Rhyolite a devenit

un oras fantoma, dar 5 ani mai tarziu Paramount Pictures a descoperitcasa din sticle si a utilizat-o intr-un film. De-a lungul timpului, casa a servitca pensiune si atractie turistica si a suportat ceva renovari, uneleneadecvate, cu ciment, temperaturile desertului ducand la craparea unoradintre sticle. Un remakeal acestei case a fost realizat in California, dupafotografii, cu 3.000 sticle de whisky.


19/37

In America, faimos este Bottle Village (Satul din Sticle) dinSimi Valley, construit de o doamna autodidacta, TressaBunicaPrisbrey si considerat a fi o adevarata opera de arta.Bunica a inceput constructia satucului in 1956, la varsta de 60de ani si a lucrat pana in 1981, transformand lotul de pamant

pe care il avea intr-o lume de altare, fantani, promenade,constructii si structuri fabricate in intregime din obiecte gasitesi mortar. Numele de Satul din Sticle vine de la structurileconstruite din zeci de mii de sticle adunate de la groapa de

gunoi.


20/37


21/37


22/37

Constructia cu cauciucuri este o metoda de constructie carefoloseste cauciucurile uzate (disponibile din abundenta ingunoiul modern) sunt umplute cu pamant si asezate ca niste

caramizi pentru a crea un perete gros monolitic ce nu necesitafundatie. In interior peretii sunt finisate cu pamant/lut.


23/37

CHALOU HOUSE Adamo Faiden

In acest caz, sticla e folosita intr-un mod diferit. Daca pana acumam vazut exemple in care sticla era folosita pe post de

umplutura vizibila, aici sticlele sunt in totalitate acoperite.Finisajul la exterior imita o tehnica traditionala in care, intencuiala se introducea quarz zdrobit, fiind aici inlocuit cu

sticla sfaramata.


24/37


25/37

Preturile foarte ridicate de pe piata imobiliara a lumii contemporane au stimulatdezvoltarea unor solutii pentru locuinte alternative. O astfel de incercare este siproiectul numitConHouse, un sistem inovator de containere de locuit dedimensiuni reduse. ConHouse promoveaza ideea producerii containerelor cu

destinatia clara pentru locuit sau spatii de birouri.
http://www.conhouse.com/http://www.conhouse.com/


26/37

WATERTOWER Tom Fruin. Facuta din plexiglass simetal, montata pe structura unui turn de apa


27/37

amenajari interioare cu obiecte refolosite


28/37

B li Obi d d i i i


29/37

Berlin. Obiecte de design sau vintage inmagazinul City West

Seturi de anvelope suprapuse alcatuiesc suportul pentru vitrinele din sticla

sau au fost prinse pe pereti asemeni unor rafturi pentru a prezenta carti siposete. Tot din anvelope a fost construita si cabina de proba si un suportpentru umbrele. Dar elementul ce atrage privirile este candelabrul careatarna in mijlocul magazinului. Acesta a fost creat cu ajutorul LED-urilor sial elementelor de cristal suspendate pe fire de o anvelopa.


30/37


31/37


32/37

propunere

aceste constructii vin in ajutorul persoanelorcu situatii materiale dificile, dar pot in acelasitimp stimula si corecta atitudinea indiferenta

in fata procesului de reciclare si refolosire. in acelasi timp daca sunt construite organizat

in mici cartiere, devin spatii atractive.

alegerea materialului de executie, in functiede resursele locale pentru un cost cat mai mic


33/37

se prefera o amplasare apropiata de spatiulurban sau intr-un context rural, cu scopul dea achizitiona suprafata construibila la un pret

rentabil, pentru o solutie fezabila.


34/37

Zona de amplasare a locuintelor se afla la limitadintre Timisoara si localitatea Dumbravita, laintersectia strazii Ion Ionescu de la Brad cu str.Constantin Iotzu.

Varianta propusa consta in folosirea containerelor,

evitand un cost prea mare pentru o mare parte dinmanopera. Luand in considerare amploarealucrarilor de reabilitare a drumurilor si aconstructiilor de centuri, din zona Banat, dispunem

de suficiente containere ce pot fi achizitionate la pretconvenabil, odata cu finalizarea santierelor.

Pentru a masca zona industriala din vecinatate se

realizeaza o perdea verde, cu vegetatie inalta.


35/37

amplasament


36/37

Amenajare sit


37/37

Documents

Arhitectura Si Refolosirea Deseurilor