ARHITECTURA RELIGIOASĂ

CONTEMPORANĂ ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE

Profesor Tofan Constantin

Colegiul Tehnic

“Dumitru Mangeron” Bacău

SUMAR Influenţa Revoluţiei industriale asupra

dezvoltării arhitecturii universale. Noi direcţii în dezvoltarea arhitecturii universale

(sfârşitul secolului al XIX-lea –secolul XX) Tipuri de construcţii religioase. Tradiţie şi modernitate în construcţiile

religioase. Mari arhitecţi şi monumente semnificative.

Influenţa revoluţiei industriale asupra arhitecturii universale Extinderea Revoluţiei industriale la nivelul întregii lumi în a doua

jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului următor a influenţat evoluţia arhitecturii universale.

Folosirea unor noi materiale de construcţie, alături sau în locul celor tradiţionale, cum ar fi: cimentul,betonul armat, sticla,oţelul care au început să fie folosite masiv alături sau chiar să înlocuiască pe cele tradiţionale ca piatra şi cărămida.

Au fost aplicate noi metode de construcţie atât în arhitectura civilă cât şi mai ales în cea industrială, cum ar fi standardizarea construcţiilor, renunţarea la ornamentele în exces, sau utilizarea unor noi concepte arhitectonice derivate tocmai din “industrializarea arhitecturii”.

Noile direcţii în dezvoltarea arhitecturii În secolul al XIX-lea, în arhitectura europeană

au fost reluate şi reînterpretate anumite curente artistice din perioadele anterioare, care au fost precedate de sufixul neo, cum ar fi: neoclasic, neoromanic, neogotic, neorenaştere şi neo- baroc.

La sfârşitul acestui secol au apărut în Europa, alte curente artistice contemporane, care s-au prelungit în secolul următor,cum ar fi: Sezesiion, Iugendstill si mai ales Art Nouveau.

Noi direcţii în dezvoltarea arhitecturii în secolul al XX-lea La începutul secolului al XX-lea stilul Art Nou-

veau(Arta Nouă) a reprezentat o nouă etapă în dezvoltarea arhitecturii universale

Deceniile următoare din secolul al XX-lea s-au caracterizat prin utilizarea pe scară largă a a mo dernităţii, prin noi “formule” care au revoluţionat întreaga arhitectură.

Această înnoire a arhitecturii universale, inclusiv a celei religioase a fost realizată de o pleiadă de arhitecţi de o valoare excepţională.

Tipuri de construcţii religioase

Şi pentru această perioadă, s-au păstrat tipurile vechi de construcţii religioase caracteristice marilor religii.

Acestea au fost: Biserica pentru majoritatea creştinilor, în special pentru cele două curente religioase: ortodoxie şi romano-catolicism.

Moscheea pentru musulmani Templul pentru religiile Orientului dar şi pentru

curentele creştine neoprotestante.

Tradiţie şi modernitate în construcţiile religioase contemporane

În toate religiile tradiţia s-a manifestat atât pe plan dogmatic, ritualic,organizatoric, dar şi în organizarea spaţiului de desfăşurarea a serviciului religios.

În ceea ce priveşte clădirile în care se desfăşoară serviciul religios, acestea respectă în continuare structura tradiţională şi existenţa anumitor simboluri caracteristice pentru religia respectivă.

Elementele de modernitate au fost determinate de folosirea unor noi materiale de construcţie(beton, oţel, aluminiu, sticlă etc) dar mai ales de concepţia novatoare a unor arhitecţi.

Mari arhitecţi şi monumente semnificative Primul mare arhitect modern a fost Frank Lloyd Wright, o

figură simbol a arhitecturii americane Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, marele arhitect ame-

rican construia forme abstracte geometrice, spaţii com- plete şi volume intersectate încă de la începutul carierei sale, în timp ce în Europa dominau adepţii stilului Art Nouveau cu o altă concepţie arhitectonică.

Printre monumentele religioase proiectate de acesta se numără: Unity Temple din Oak Park(1905-1908), Ilinois şi Biserica ortodoxă greacă a Bunei Vestiri din Milwau- kee(1959-1961), Wisconsin toate din S.U.A.

UNITY TEMPLE

Biserica Buna Vestire de Frank Lloyd Wright

Otto Wagner

A trăit între 1841-1918 desfăşurând o activitate desebită în domeniul arhitecturii.

Principalul monument ecleziastiac proectat de arhitectul austriac a fost biserica Sankt Leopold de la azilul din Steinhof.

La această biserică, spaţiul interior nu face corp comun cu cupola care este falsă fiind una plină cu un remarcabil potenţial spaţial.

În comparaţi cu aceasta, la clădirile construite în stil Sezession, cupola aurită este vidă şi are doar un rol simbolic.

Biserica Sankt Leopold din Viena de Otto Wagner

Antonio Gaudi

Un mare arhitect spaniol(1852-1926) care a avut o carieră prodigioasă.

Opera de referinţă a fost Sagrada Familia începută în 1883, unde a reînterpretat principiile constructive ale arhitecturii gotice.

A eliminat contraforţii şi i-a înlocuit cu coloane înclinate care au preluat sarcinile laterale create de bolţile sale parabolice.

A dorit şi a reuşit să proiecteze o construcţie care să rivalizeze cu marile catedrale ale goticului spaniol.

Sagrada Familia

Le Corbusier

În prima jumătate a secolului al XX-lea, arhitectura universală a fost dominată de operele a doi mari arhitecţi: Walter Gropius şi Le Corbusier.

Le Corbusier(un pseudonim care însă a devenit celebru) a trăit între 1887-1969 şi a fost de origine elveţiană

Şi-a expus concepţia arhitectonică în mai multe lucrări printre care “Le cinq points d’une nouvelle arhitecture”.

Le Corbusier

Arhitectul a considerat că structurile trebuiesc ridicate pe piloni.

A fost adeptul structurii independente de beton armat şi a redus arhitectura la principalele ei elemente funcţionale: fereastra, scara, coloana sau placa.

Principalele monumente ecleziastice: Mănăstirea La Tourette(capelele laterale) din Eveux-sur-L’Arbresle (1953-1957) şi Notre Dame du Haut din Ronchamp (1951-1954), ultima fiind o biserică atipică, cu forme covexe şi concave, cu aspect defensiv, cu o arhitectură acustică.

Biserica Notre Dame du Haut Ronchamp-de Le Corbusier

Alţi arhitecţi şi operele lor

În Al doilea război mondial aviaţia germană a bombardat şi a distrus oraşul Coventry din Anglia. A fost distrusă cu acest prilej, vechea catdrală gotică medievală a oraşului.

După război, ruinele catedralei nu au fost reconstruite, fiind lăsate în starea lor de existenţă, dar anumite elemente cum ar fi Crucifixul vechii catedrale au fost reutilizate

Noua catedrală a fost reconstruită alături după planurile arhitectului Basil Spence fiind utilizate tehnologii şi materiale de ultimă oră: beton, oţel, sticlă.

Absida este decorată cu o tapiserie a pictorului Graham Sutherland reprezentând pe Hristos, iar Baptisteriul a fost realizat în întregime din vitralii.

Vechea si noua Catedrala din Coventry

Catedrala din Brasilia

Catdrala metropolitană din Brasilia, proiectată de marele arhitect brazilian Oscar Niemeyer

Este o rotondă care are o bază în formă de cerc cu diametrul de 70 de metri în timp ce diametrul cercului superior are doar 16 metri şi 16 stâlpi de beton în formă de arc. Stâlpii din beton care amintesc în acelaşi timp de nervurile frunzelor de palmier din Brazilia şi catedralele gotice.

Plăcile de sticlă colorate dintre nervuri crează un efect luminos dramatic în interior

Lăcaşul de cult este localizat efectiv în subteran.

Catedrala din Brasilia

Alte lăcaşuri de cult

Biserica Sfântului Duh din Wolfsburg, Germania-un mare centru comunitar, realizat de arhitectul finlandez Alvar Aalto.

Biserica Hristos Lucrătorul(1958-1960) de Eladio Dieste din Atlantida, Uruguay

Biserica Fecioarei Miraculoase(1953-1955), Ciudad de Mexico. Proiectul bisericii se bazează pe “curbura complexă”, care demonstrează că betonul poate fi “deformat şi răsucit”, fără a pierde rezistenţa structurală. În felul acesta o construcţie putea să fie realizată porin utilizarea unui material ieftin, betonul şi a muncitorilor necalificaţi realizându-se economii substanţiale.

Biserica Sfântului Duh din Wolfsburg-de Alvar Aalto

Biserica Hristos Lucratorul din Atlantida-Uruguay

Felix Candella

Biserica Fecioarei Miraculoase

Alte lăcaşuri de cult

Biserica din Bettlach- Elveţia Biserica Luminii din Ibariki. Osaka(Japonia) de

Tadao Ando Templul baptist din Alamo(S.U.A.) Biserica din Predeal-România Moscheea Campusului universitar din Teheran-

reflectă modernitatea din arhitectura religioasă islamică contemporană

Church of Light (Biserica Luminii) din Ibaraki -de Tadao Ando

Biserica din Predeal

Bibliografie

Manual de istorie pentru clasa a XI-a de Ioan Ciupercă şi Elena Cozma

Raftul de cultură generală. Arhitectura, evoluţie, stil, personalităţi. Secolul XX.