ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST

II2

-IN HONOREM GHEORGHE LAZAROVICI-

Interdisciplinaritate în Arheologie

Timişoara, 6 decembrie 2014

JATEPress Kiadó

Szeged 2014

Editori: Sorin FORŢIU Adrian CÎNTAR Consilier științific: Dorel MICLE Coperta: Gloria VREME-MOSER, www.ideatm.ro Foto copertă: Ovidiu MICȘA Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2014 Președinte Lorena VLAD

www.arheovest.com

referință bibliografică

ISBN 978-963-315-228-7 (Összes/General)

ISBN 978-963-315-220-1 (Vol. 1), ISBN 978-963-315-221-8 (Vol. 2)

Avertisment

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate

autorilor.

677

RELAŢIA DINTRE PREZENŢA RESURSELOR SOLULUI ŞI SUBSOLULUI ŞI GRADUL DE DEZVOLTARE

AL BAZINULUI TRANSILVĂNEAN AL OLTULUI (SEC. IV îHr – I dHr)

Lucica Olga Savu* * Muzeul de Istorie Braşov, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” Bucureşti; savu_lucica@yahoo.com Abstract. The paper1 aims to put in relation to the results of archaeological research on the second Iron Age Olt Transylvanian Basin with information from geological and ethnographic research concerning the presence of certain mineral resources. We have drawn a map of mineral resources currently known and used by human communities to be compared with the location of traces of habitation from the pre-Roman period. They have been mapped also salt-water wells and mineral springs (so-called borvizuri) or thermal territories drained by River and its tributaries, not only in the Eastern Carpathians. Evidence of exploiting different sources of surface iron ore in the area in question has been confirmed by archeology. It was found that there is a correlation between the places where it was proven the presence of traces of its processing and the development of the respective settlement. Although the iron concentration is low, well below current legal standards, these resources have been extensively used in antiquity and is a possible explanation for the development of a territory where the climate is rather hostile to human habitation. It was noted that the Olt River Gorge Racoş benefit from the presence of two of soil and subsoluli resources (iron ore and salt) If we add the strategic importance of the cities in this area and can control the trade in the area we can understand, in short, what was meanisele leading to the aggregation center of this power. Keywords: salt, iron ore, mineral water, settlements, trade.

Prezenul studiu urmăreşte să pună legătură rezeulatele cercetărilor arheolo-gice referitoare la a Doua Epocă a Fierului în Bazinul Superior şi Mijlociu al Oltului

1 Studiu realizat în cadrul stagiului de pregătire doctorală în cadrul Proiectului “MINERVA – Cooperare pentru cariera de elita in cercetarea doctorala si postdoctorala”, Contract: POSDRU 159/1.5/S/137832, Beneficiar: Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013. Axa prioritară 1 “Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”. Domeniul major de intervenţie 1.5 “Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”.

678

cu informaţiile oferite de geologie şi rapoartele de cercetare cu caracter etnografic referitoare la resursele solului şi ale subsolului.

Rezultatele descoperirilor arheologice referitoare la a Doua Epocă a Fierului în arealul amintit indică prezenţa unui număr mare de aşezări în zonă. În depresiu-nile din estul Transilvaniei, pe cursul superior al Oltului, condiţiile climatice sunt, la prima vedere, potrivnice locuirii umane. Explicaţiile referitoare la intensa locuire a teritoriului preponderent muntos din Bazinul Superior al Oltului, cu temperaturi mai scăzute faţă de media anuală cauzate de inversiunile termice din depresiunea Ciucu-lui, precum şi a celui învecinat, din depresiunile sudice şi din dealurile subcarpatice, cu o climă mai blândă, trebuie căutate în altă parte. Faptul că aceste zone s-au dovedit a fi vetre ale multor așezări și cetăți ale autohtonilor (geto-daci) a stârnit inte-resul cercetătorilor încă din secolul al XIX-lea. Primul care a făcut o descriere a monu-mentelor vizibile în vremea sa a fost Orbán Balázs2. Lucrarea publicată este astăzi foarte utilă, acolo fiind descrise monumente care între timp au dispărut din cauze naturale sau antropice. În prima jumătate a secolului trecut, atât Iulian Marţian3 cât şi Alexandru Ferenczi4 realizau hărţi ale descoperirilor din zona Carpaţilor Orientali, activitatea acestora fiind continuată, în mod susţinut, de către alţi importanţi cerce-tători dintre care amintim pe Székely Zoltán şi Viorica Crişan.

La o analiză a hărţii cu localităţile pe teritoriul cărora au fost descoperite sau semnalate aşezări ale populaţiei autohtone (geto-daci), databile în sec. IV îHr–I dHr, constatăm, în primul rând, suprapunerea locuirii5 cu o mare parte din vetrele actuale ale satelor, situaţie normală având în vedere că au fost locuite mereu acele zone care ofereau maximul de avantaje pentru traiul uman. Este normal, astfel, ca amplasarea pe hartă a punctelor cu descoperiri să urmeze cursul Oltului şi ai prin-cipalilor afluenţi ai acestuia: Râul Negru, Caşin şi cele două Homoroade. Sunt atestate numeroase urme de aşezări ale autohtonilor (geto-daci) în special în zonele depresionare ale Ciucului, Caşinului, Târgu Secuiesc, Baraolt şi, evident, Depre-siunea Braşovului, cu excepţia golfurilor Săcele şi Zărneşti (care erau probabil împă-durite în antichitate după cum indică solurile locale).

Este în general acceptat că cetăţile au fost amplasate, în funcţie de necesită-ţile de apărare şi supraveghere ale teritoriului, atât în zone importante din punct de vedere politic, economic şi cu numeroase aşezări civile, cât şi în pasuri ale Carpaţilor şi de-a lungul drumurilor comerciale. Rolul de a controla circulaţia prin pasurile Carpaţilor a fost menţionată de către autorii cercetărilor fiecărui sit, chiar cu unele exagerări generate de patriotismul local. Rămâne valabilă însă constatarea că, în general, cetăţile erau amplasate în punctele în care vizibilitatea dintre acestea să fie exploatată la maximum.

Numărul mare de cetăţi în zonă pare acum firească dacă ţinem cont de posi-bilităţile de a controla circulaţia transmontană. Abundenţa descoperilor de pe valea

2 Orbán, 1991, p. 61, 90, 120, 127, 136 -137, 165-167, 187-188, 200-210. 3 Marţian, 1921, fig. 39. 4 Ferenczi, 1926-1928, p. 242-246; Ferenczi, 1936-1938, p. 234-252. 5 Crişan, 1989-1993, p. 79-91;

679

Râului Negru este firească dacă ţinem cont că prin această vale, trecând prin Depre-siunea Târgu Secuiesc, se făcea legătura cu principalul drum comercial, care unea zona cu spaţiul extracarpatic, anume cel care urma cursul Buzăului montan spre davele din nord estul Munteniei, respectiv siturile de la Cârlomăneşti6 şi Pie-troasa Mică-Gruiu Dării7 (jud. Buzău).

Pentru controlul aceste căi de acces, spre Ţara Bârsei, a fost edificată cetatea de la Teliu, dovadă fiind descoperirea unui tezaur de 100 drahme tip Macedonia Prima şi Dyrrhachium pe teritoriul satului omonim şi a altuia de 152 de denari romani la Prejmer. Existenţa unor legături comerciale este con-firmată de existenţa unei cetăţui în satul Tîrcov8, comuna Pîrscov, şi a unei aşezări a autohtonilor (geto-daci) la Sibiciu de Sus9 (ambele fiind situate pe cursul superior al Buzăului), de unde provin artefacte de import greco-romane.

Tot prin valea Râului Negru se putea trece prin Pasul Oituzului, de unde sunt cunoscute fragmente ceramice databile în perioada preromană, şi a Trotuşului spre zona Vrancei, unde a fost descoperit, de asemenea, un tezaur în apropierea cetăţii de la Cândeşti, pe teritoriul satului Bordeşti10, jud. Vrancea. Acest drum era controlat, în interiorul arcului carpatic, de către cetăţile de la Casinul Mic, Sânzieni, Cernat şi Covasna.

Un important drum comercial a fost cel care urca prin culoarul Rucăr-Bran reprezentânt totodată şi principala arteră de comunicaţie cu zonele sudice, la capătul său nordic situându-se cetatea de la Râşnov, adevărată staţiune comercială în zona intracarpatică, pandant al celei de la Cetăţeni (jud. Argeş). În privinţa rolului pe care aceasta din urmă l-a avut trebuie menţionat acela de a con-trola comerţul cu produse de lux, provenite majoritar din sudul greco-elenistic, care urmau să ajungă în spaţiul intracarpatic. O dovadă în acest sens o constituie şi pre-zenţa mai multor descoperiri monetare în apropierea Culoarului Rucăr-Bran: un tezaur monetar şi de mai multe alte descoperiri izolate de denari, tezaurele de la Săcele-Satulung11 şi de la Bran-Poartă12 precum şi vasul campanian din bronz de la Cristian (enochoe).

În studiul referitor la Ţara Bârsei13, apărut în anul 2011, cercetătoarea Ana Maria Pop a sintetizat publicaţiile etnografice referitoare la drumuri şi pla-iuri utilizate de păstorii transhumanţi. Le enumerăm aici pe cele care conside-răm că ar fi putut fi folosite în antichitate. Aceasta aminteşte utilizarea spre sfârşitul secolului al XVI-lea (1480–'82) a primelor drumuri legale: cel al

6 Matei, 2009, p. 18-21. 7 Sîrbu, Matei, Dupoi, 2005. 8 Matei, 2008, p. 308-309; Idem, 2009, p. 18-21. 9 Buzdugan, Torhani, 1992, p. 39-44. 10 Constantinescu, 1978, p. 35-45, 19-35. 11 Glodariu, 1974, p. 291, nr. 266; Costea, 2004, p. 120. 12 Costea, 2004, p. 95. 13 Pop, 2011, p. 161-162.

680

Buzăului și “marele drum muntenesc”, care trecea prin Pasul Branului14. Deşi dovezile se referă la o perioadă mult mai târzie, este posibilă utilizarea acestora şi în antichtate, cu atât mai mult cu cât valorifică nişte puncte de trecere natu-rale, care nu au necesitat amenajări importante pentru a fi utilizate.

Acelaşi studiu menţionează şi utilizarea altor drumuri ale oierilor din zona Covasna-Breţcu prin Pasul Ghimeș-Palanca, prin Oituz, pe Valea Teleaje-nului şi pe o serie de poteci, care făceau legătura cu localităţii din fostul judeţ Muscel, pornind din satele Şirnea, Moeciu, Fundata şi Bran.

Rosturi legate de controlul circulaţiei pe valea superioară a Oltului aveau foarte probabil cetăţile de la Racu, Jigodin, Leliceni, Bixad, Olteni și Valea Crişului.

Pe lângă aceste rosturi de control al drumurior comerciale, cetăţile şi aşeză-rile au fost identificate, şi unele cercetate, în unele zone în care sunt atestate prezenţe ale resurselor solului şi ale subsolului. Prima dintre bogăţiile subsolului, care în momentul prelucrării ei a schimbat faţa civilizaţiei antice, este minereul de fier. Urme ale exploatării şi prelucrării acestuia au fost atestate în mai multe aşezări ale populaţiei autohtone (geto-daci), aşa cum reies din tabelul ataşat studiului (Tab. 1), unde poate fi regăsită şi bibliografia completă referitoare la fiecare sit spre a face analiza viitoare mai uşor de urmărit. Analiza va urmării direcţia de curgere a Oltului, pornind din zona izvorului.

Accesul dinspre Valea Oltului la zona de zăcăminte de minereu de fier de la Vlăhiţa, Lueta, Vârghiş şi Mădăraş era controlat de cetăţile de la Mereşti şi Biborţeni în timp ce rolul de a controla exploatările miniere din zona comunelor Cîrţa şi Dăneşti îl aveau cetăţile de la Sândominic, Racu, Ciceu şi Mihăileni precum şi marea concentrare de puncte întărite din zona actualului oraş Miercurea Ciuc. Căile de acces spre alte rezerve de minereu de fier erau controlate prin intermediul cetă-ţilor de la Leliceni, Biborţeni şi Cozmeni.

O menţiune specială trebuie făcută referitor la Cetatea Zânelor15 de lângă Covasna. Publicarea recentă a rezultatelor cercetărilor arheologice de acolo a con-firmat prezenţa unor mari cantităţi de minereu de fier de calitate în imediata apro-piere a acesteia. Este vorba despre o concentraţie mare de metal, fapt care face plau-zibilă presupunerea autorilor cercetării arheologice că există o legătură directă între prezenţa acestora şi bogăţia centrului rezidenţial de aici.

Prospecţiunile geologice mai vechi sau recente au evidenţiat prezenţa unor importante cantităţi de minereu de fier în numeroase puncte circumscrise sau adia-cente defileului Oltului din Munţii Perşani. Prezente şi în stânga Oltului (în special în teritoriul satului Racoş, punctul Valea lui Mihai), depozitele mai bogate se situează pe malul drept al râului mai ales la intrarea în defielu, pe valea pârâului Karhago. Monografia Racoşului, realizată de către preotul satului Barna Imre, păs-trată în manuscris, menţionează funcţionarea unor mine de fier în hotarul satului. Acesta precizează numele proprietarilor din perioada 1858–'59, menţionând că au început să funcţioneze încă de la începutul secolului al XIX-lea. În textul monogra-

14 Ibidem, p. 161. 15 Crişan, Sîrbu, 2010, p. 265-266.

681

fiei arheologice dedicate sitului de la Augustin-Tipia Ormenişului16 se afirmă că mai erau vizibile blocurile de minereu neprelucrat. Tot acolo se menţionează realizarea primelor prospecţiuni şi analize privind concentraţia de fier, ale căror rezultate le putem doar presupune pe baza constatării că la scurt timp acestea au fost închise, anume rentabilitatea scăzută (16% metal în condiţiile în care pragul minim legal în acei ani era de 20%).

Trebuie precizat că necesarul de resurse minerale, la nivelul epocii fierului, era cu totul altul decât impun actualele reglementări. Singurele dovezi arheologice ale exploatării acestor depozite de fier în perioada preromană sunt micile bucăţi de zgură găsite, destul de frecvent, în cursul săpăturilor, nefiind descoperirite cuptoare sau ateliere. Astfel că dezvoltarea fără precedent a zonei defileului de la Racoş poate fi pusă, în afară de controlul circulaţiei de-a lungul râului Olt, şi pe seama resurselor de minereu de fier amintite.

De altfel, bucăţi de zgură au fost identificate în mare parte dintre aşezările din estul spaţiului extracarpatic dar şi în sudul depresiunii Făgăraşului, la Şercaia şi Copăcel în cantităţi mari, în timp ce la Arpaşu de Sus şi la Cisnădioara au fost identificate mici fragmente. Aceste ultime puncte se află la distanţă de centrul minier, aşa cum este denumit, din judeţele actuale Harghita şi Covasna, dovedind astfel că necesarul de fier în epocă putea fi asigurat de micile rezerve locale aflate la mai mică sau mai mare distanţă de aşezare.

Prin această prismă putem înţelege mecanismele care au determinat comu-nităţile umane să trăiescă, chiar şi în condiţii de climă potrivnică, în micile depresi-uni ale Carpaţilor Orientali.

Cea de-a doua resursă a subsolului care trebuie analizată în acest context este sarea. Credem că nu greşim dacă considerăm că necesitatea de a introduce sare în alimentaţia lor şi a animalelor a fost constatată în mod empiric de către oameni. După cum arată observaţiile etnografice17, crescătorii de animale sunt întotdeauna preocupaţi ca animalele lor să consume sare. Este de domeniul evidenţei faptul că acele comunităţile care locuiau în zonele cu rezerve de sare beneficiau de avantaje în timp ce locuitorii zonelor sărace sau lipsite de surse de sare au fost nevoiţi, probabil, să caute căi de acces către aceste rezerve, fie prin schimburi economice fie prin manifestări violente: cuceriri, impunerea unor dări.

Surse saline care se poate admite că au fost utilizate în preistorie sunt doar cele din depozitele de la suprafaţă: izvoare, lacuri sau pâraie sărate. Pentru zona estică avem identificate masivele de sare de la Brădeşti, Comăneşti, Mărtiniş, Lueta, Mereşti, Sânpaul, Caţa, Mercheaşa18, exploatări cunoscute din antichitate fiind Mărtiniş, Sânpaul, Rupea și Ocna Sibiulu. Fiecare dintre aceste zone cuprinde mai multe masive, care, la rândul lor, au numeroase ramificaţii acoperind zone mai mult sau mai puţin îndepărtate, aşa cum indică şi exemplul manifestării saline de pe culoarul Odorheiu Secuiesc – Sânpaul şi Homorod – Rupea. În proximitatea acestora

16 Şoneriu, Costea, 2006, p. 14. 17 Kavruk, Chiricescu, 2006, p. 33. 18 Ibidem, p. 14, 17.

682

sunt întâlnite numeroase izvoare, lacuri şi pâraie cu apă sărată iar o ultimă categorie este reprezentată de izvoarele izolate de apă sărată aflate la distanţe relativ mari de masivele de sare gemă, spre exemplu cele de la Olteni, Malnaş, Voineşti, Vâlcele (jud. Covasna), Cosmeni, jud. Harghita şi Avrig19, Bradu, Săcădate şi Sărata din jud. Sibiu.

Sarea, mineral şi rocă în acelaşi timp, apare la suprafaţă în vestul Carpaţilor Orientali, în câteva puncte situate pe un aliniament paralel cu bordura montană, iar în alte părţi sarea masivă se află la o oarecare adâncime fiind cunoscute pe baza izvoarelor sărate, bălţilor cu apă şi nămol sărat şi a plantelor specifice sărăturilor. Exploatări arhaice, de mici dimensiuni, sunt indicate de microrelieful actual, mai precis de prezenţa a numeroase bălţi sau a vegetaţiei specifice unei umidităţi ridicate, care certifică practicarea exploatării de suprafaţă, în excavaţii cunoscute sub numele de “gropi de sare”.

O probabilă exploatare a surselor saline, doar a celor de suprafaţă, constituie şi o posibilă explicaţie a modului cum au fost amplasate cetăţile autohtonilor (geto-daci)20 în depresiunea Homorod, deosebit de bogată în manifestări saline şi la limita acesteia spre bazinul Baraolt şi zona submontană a Perşanilor Centrali, practic lipsite de sare. Astfel, cetatea Bădeni se află în mijlocul depresiunii Homorod, într-un loc din care se poate observa toată zona, în timp ce din sud şi sud-est, în zona de contact cu celelalte areale menţionate se întinde un lanţ compus din alte cetăţi (Mereşti-Dâmbul Pipaşilor, Tipia Ormenişului, Piatra Detunată, Tipia Racoşului). Deosebit de sugestivă este situaţia cetăţii dacice de la Mereşti. Aceasta se află într-un loc strategic care asigură controlul asupra celei mai înguste părţi a văii râului Vârghiş – Cheile Vârghişului, una dintre puţinele şi cele mai facile căi de comunicaţie dintre bazinul Baraolt în depresiunea Homorod. În schimb, cetăţile Tipia Ormenişului, Piatra Detunată și Tipia Racoşului controlau circulaţia pe râul Olt. Pare cel puţin tentant ca această situaţie să fie interpretată în sensul că grupul dacic ce domina zona, care cuprindea manifestările salifere din Depresiunea Homorod, era preocupat în deţinerea controlului asupra acestei zone şi, mai ales, asupra căilor de acces în acest areal.

Zona defileului Oltului din Munţii Perşani constituie o limită sudică până unde sunt prezente resurse de sare. Nesemnalată pe partea stângă a Oltului21, ea se găseşte din belşug în dreapta râului, sub formă de saramură, concentraţia cea mai densă fiind în apropierea ieşirii din defileu, în apropierea gurii unui pârâu, spre sarul Jimbor. Posibilitatea ca această sursă să fi fost exploatată în preistorie este indicată de adâncimea de numai un metru al pânzei freatice.

Studiile etnografice22 au confirmat prezenţa fântânilor de apă sărată şi în arealul Perşani – Şinca Veche – Bucium, jud. Braşov.

19 Roman, Tincu, Bucur, 2008, p. 92-96. 20 Kavruk, Chiricescu, 2006, p. 51. 21 Costea et alii, 2006, p. 12. 22 Chiricescu, 2013, p. 291, 294.

683

Zona depresionară Ocna Sibiului23 este un bazin natural de sare continentală în care se întâlnesc diferite tipuri de habitate: locuri cu mustiri de apă sărăturată la suprafaţa solului şi izvoare sărate. În acest areal, primele dovezi arheologice ale exploatării sării geme datează din timpul provinciei Dacia. În zonă sunt cunoscute mai multe locuri cu depuneri sedimentare aproape de suprafaţa solului. Dacă la aces-tea adăugăm şi sarea lichidă (izvoare, fântâni etc.) considerăm că explicaţia densi-tăţii de locuire în acest loc este clară. În acest context s-ar putea explica densitatea de locuire în antichitate pe teritoriul actual al Slimnicului, Ocnei Sibiului şi Şura Mică, fără a cunoaşte, probabil din lipsa cercetărilor, amplasamentul evidentei cetăţi/centru rezidenţial al arealului amintit.

O altă resursă naturală prezentă în zonă este tuful vulcanic. Zona din care se exploata acest tip de rocă este localizată în Carpaţii Orientali, la est de Racoş până în Munţii Gurghiului. Utilizarea acestuia în realizarea râşniţelor de tip elenistic, cu meta şi cattilus, întâlnite în număr mare în aşezările autohtonilor (geto-daci) este deja general-acceptată în rândul cercetătorilor. Trebuie spus totuşi că analizele con-crete referitoare la locul de provenienţă al tufului sunt puţine. Cele care au fost realizate au confirmat utilizarea materiei prime24 din zona Racoş. Acelaşi tip de piatră a constituit materia primă din care au fost realizate bazele de coloane de la unul dintre templele de pe Tipia Ormenişului, aflat la cca. 5 km distanță.

Autorii capitolului “Cadru natural şi resurse” din monografia sitului Augustin-Tipia Ormenişului25 vorbesc despre prezenţa a trei specii de tuf în zona Racoş. Cel mai cunoscut, dur şi relativ greu de prelucrat, a fost cel folosit la realiza-rea râşniţelor. El se află într-un sediment ce ajunge de la Racoş la Comăna de Jos. Un alt tip, care a fost identificat în cercetările arheologice din zona defileului la con-struirea sanctuarului circular extra muros de pe acelaşi deal, are culoare alb-gălbui şi este uşor de prelucrat.

Prin examinarea tuturor datelor obţinute putem să ne formăm o imagine mai corectă referitoare locuirea zonei de sud-est a Transilvaniei în a Doua Epocă a Fie-rului.

În teritoriul depresionar al Bârsei au fost identificate anumite concentrări demografice: în apropierea confluenţei Râului Negru cu Oltul (unde există mai multe situri cercetate, cel de la Hărman fiind cel mai timpuriu, respectiv din secolul al III-lea îHr), în teritoriul Braşovului actual (unde sunt atestate o cetate, două puncte de supraveghere a zonei, o aşezare extinsă şi altele trei despre care informa-ţiile sunt sumare, dintre care una îşi are începuturile în secolul al IV-lea îHr), în jurul cetăţii de la Crizbav se pare că gravitau aşezările de la Feldioara şi Rotbav fiind posibilă prezenţa a încă uneia tot în teritoriul ultimului sat, complexul de cetăţi şi aşezări din zona Defileului Oltului din Munţii Perşani şi în zona actualelor sate Comăna–Cuciulata. O constatare care se impune este amplasarea aşezărilor pe terasa

23 Kavruk, Chiricescu, 2006, p. 28-29. 24 Iaroslavschi, 1996, p. 34-35. 25 Şoneriu, Costea, 2006, p. 11-12.

684

a doua a Văii Oltului, în zona ferită de inundaţii, lipsind pe cea superioară, care este posibil să fi fost împădurită în antichitate.

Referitor la zona Braşovului trebuie precizat că cetatea de la Pietrele lui Solomon, deşi la prima vedere era izolată, poate fi pusă în legătură cu un drum de creastă ce venea dinspre sud, trecând prin apropiere de cetatea de la Râşnov, dovada fiind prezenţa obiectelor de import (o oglindă de bronz şi un unguentariu), care se află în colecţia Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei26.

Despre siturile din zona Comăna–Cuciulata, precizăm că au fost identificate cel puţin cinci, fiind recuperate, cu ocazia cercetărilor sistematice, artefacte de import, care aici sunt prezente în număr mare: patru fragmente la Cuciulata-Stogul lui Coţofan27 şi altele la Comăna-Gruiul Văcarului (vase imitate din zona estică şi sudică a Daciei)28. Remarcăm şi aici amplasarea în imediata apropiere a râului şi, ca un fapt inedit, prezenţa în zonă a unui toponim cu rezonanţe saline, Dealul Slătinii.

Situate în Defileul Oltului, cetăţile din zona Racoş constituie un caz aparte. Este singura zonă unde cele atuuri ale dezvoltării unei zone sunt prezente. În primul rând precizăm că aveau posibilitatea, ca prin comunicarea între ele, să controleze teritorii întinse, de la Ţara Bârsei până la zona Homoroadelor şi a Baraoltului29 şi, parţial, de-a lungul văii spre cea a Făgăraşului.

Prezenţa celorlalte resurse fiind amintită anterior, considerăm că prezenţa tuturor acestor tipuri de avantaje a constituit premisa care a condus la ridicarea, începând cu secolul al II-lea îHr, unui important centru de putere şi religios în această zonă.

26 Costea, 2004, p. 91-92. 27 Bichir, 1969, p. 123-151. 28 Glodariu, Costea, Ciupea, 1980, p. 58. 29 Glodariu, 1982, p. 33.

685

Fig. 1. Aşezări aparţinând autohtonilor (geto-daci)

din bazinul superior şi mijlociu al râului Olt.

686

Fig. 2. Cetăţi ale autohtonilor (geto-daci)

din bazinul superior şi mijlociu al râului Olt.

687

Fig. 3. Situri în care este atestată prezenţa urmelor de minereu, zgură sau cuptoare de redus minerul de fier în bazinul transilvănean al râului Olt.

688

Fig. 4. Resursele de sare cunoscute din

bazinul superior şi mijlociu al râului Olt.

689

BIBLIOGRAFIE Alexandrescu, Pop, 1989

Alexandrescu, Alexandrina; Pop, Ioan I., Cetăţuia dacică de la Teliu (jud. Braşov), În: Cumidava, XIV, 1989, p. 10-40.

Berciu, 1970 Berciu, Dumitru, Buridava – puternic centru al geto – dacilor În: Drobeta, 1970, p. 5-17.

Berciu, 1981 Berciu, Dumitru, Buridava dacică, Seria Biblioteca de Arheolo-gie, XL, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucu-reşti, 1981, 288 p.

Beşliu Munteanu, 1997

Beşliu Munteanu, Petre, Cercetări arheologice de la Primăria Veche din Sibiu, În Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, 8, (1-4), 1997, Bucureşti, p. 39-50.

Beşliu Munteanu, 1997a

Beşliu Munteanu, Petre, Groapa de gunoaie arse de la Primăria Veche, În Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, 8, (1-4), 1997, Bucureşti, p. 55-58.

Bichir, 1969 Bichir, Gheorghe, Aşezări dacice în ţara Oltului, În: Studii şi Comunicări Sibiu, XIV, 1969, p. 123-151.

Borangic, 2012 Borangic, Cătălin, Tarabostele de la Cetăţeni, În: Revista de Istorie a Muscelului. Studii şi Comunicări. Analele Muzeului Municipal Câmpulung Muscel, 2012, p. 17-29.

Busuioc von Hasselbach, 2000

Busuioc von Hasselbach, Dan Nicolae, Ţara Făgăraşaului în secolul al XIII-lea. Mănăstirea cisterciană de la Cârţa,Vol. I-II, Bibliotheca rerum Transsilvaniae, Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, vol. I, 338 p., vol. II, 363 p. + 39 fig. + 4 hărți, ISBN 973-577-244-2 (Vol. I), 973-577-241-8 (Vol. II).

Buzdugan, Torhani, 1992

Buzdugan, Gheorghe; Trohani, Gheorghe, Cercetările arheolo-gice de la Sibiciu de Sus (jud. Buzău), În: Cercetări Arheolo-gice, IX, 1992, p. 39-44.

Cavruc, Buzea, 2005

Cavruc, Valerii; Buzea, Dan, Vestigiile dacice timpurii de la Olteni. Raport preliminar, În: Angvstia, 9, 2005, p. 123-155.

Chiricescu, 2013

Chiricescu, Andrea, Civilizaţia tradiţională a sării în estul Tran-silvaniei: Raport de cercetare (cu o prefaţă de Valeriu Cavruc), Ed. Angustia, Sf. Gheorghe, 2013, 280 p., ISBN 978-606-9284 9-3-3.

Ciupea,1987-1989

Ciupea, Ioan, Observaţii asupra toponimiei şi antroponimiei Ţării Făgăraşului, În: Acta Musei Napocensis, XXIV-XXV, 1987-1989, p. 277-299.

Costea, 1970 Costea, Florea, Aşezarea dacică de la Râşnov, În: Cumidava, IV, 1970, p.18-48.

Costea, 1970a Costea, Florea, Săpăturile arheologice organizate de Muzeul Judeţean Braşov în anul 1970, În: Cumidava, IV, 1970, p. 635-642.

Costea, 1973 Costea, Florea, Notă informativă privind săpăturile arheologice

690

efectuate în zona Râşnovului în anii 1972-1972, În: Cumidava, VII, 1973, p. 279-285.

Costea, Ciupea, 1979-1980

Costea, Forea; Ciupea, Ioan, Noi descoperiri arheologice în Ţara Făgăraşului, În: Cumidava, XII, 1, 1979-1980, p. 17-22.

Costea, Dragotă, 1983- 1992

Florea Costea; Gheorghe Dragotă, Beclean, În: Situri arheolo-gice cercetate în perioada 1983-1992, Vol. I, Comisia Naţională de Arheologie, Muzeul Brăilei, Brăila, 1996, p. 15-16.

Costea, Dragotă, Frătean, 1996

Costea, Florea; Dragotă, Gheorghe; Frătean, Ioan, Sondajul de salvare de la Beclean, În: Cumidava, XX, 1996, p. 5-17.

Costea, 1985-1992

Costea, Florea, Fortificaţii dacice în sud-estul Transilvaniei, În: Marisia, XV-XXII, 1985-1992, p. 55-69.

Costea, 1981 Costea, Florea, Aşezarea dacică de la Copăcel, În: Acta Musei Porolisenssis, V, 1981, p. 169-174.

Costea, 1989a Costea, Florea, Cercetările arheologice de la Râşnov – Cetate (Campaniile din anii 1979 - 1980), În: Cumidava, XIV, 1989, p. 41-66.

Costea, 1989 Costea, Florea, Săpăturile arheologice de salvare de la Cincşor şi Voila (Campaniile 1987-1982), În: Cumidava, XIV, 1989, p. 491-518.

Costea, 1992 Costea, Florea, Aşezarea de la Copăcel, În: Materiale şi Cerce-tări Arheologice, XVII, 1992, p. 141-143.

Costea, 1998-2000

Costea, Florea, Aşezarea dacică d ela Şinca Veche, jud. Braşov, În: Cumidava, XXII-XXIV, 1998-2000, p. 7-22.

Costea, 2002 Costea, Florea, Dacii din sud-estul Transilvaniei înaintea şi în timpul stăpânirii romane, Ed. C2Design, Braşov, 2002, 400 p., ISBN973-851458.

Costea, 2004 Costea, Florea, Repertoriul arheologic al judeţului Braşov, Ed. C2Design, Braşov, 2004, 260 p., 54 planşe, ISBN 973-8424-29-1.

Costea et alii, 2006

Costea, Florea [et alii], Augustin – Tipia Ormenişului, judeţul Braşov. Monografie arheologică (I), Ed. C2Design, Braşov, 2006, 384 p, ISBN 973-8424-45-3.

Costea, Crişan, 2006

Costea, Forea; Crişan, Viorica, Dacians and celts in Sout –East Transylvania, În: Sîrbu, Valeriu; Vaida, Dan Lucian (eds.) Tracians and Celts, Proceeding of International Colloquium from Bistriţa, 18–20 May 2006, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2006, 323 p. ISBN 9737867785; p. 93-113.

Costea, Crişan, 2007

Florea Costea; Viorica Crişan, Daci şi celţi în SE Transilvaniei, În: Cumidava, XXIX, 2007, p. 51-76.

Costea et alii, 2007

Costea, Florea; Savu, Lucica; Bălos, Angelica, Un fragment de coif roman descoperit în cetatea dacică de la Racoşul de Jos-Piatra Detunată, judeţul Braşov, În: Tyragetia, Serie Nouă, vol. III (XVIII), nr. 1, p. 267-274.

691

Crişan, 1969 Crişan, Ion Horaţiu, Ceramica daco-getică cu specială privire la Transilvania, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, 363 p., 96 plan-şe.

Crişan, 1989-1993

Crişan, Viorica, Despre situaţia dermografică in estul Transil-vaniei in sec. II i.e.n.-I e.n., În: Acta Musei Napocensis, XXVI- XXX, I, 1, 1989-1993 p. 79-91.

Crişan, Ferenczi, 1994

Crişan, Viorica; Ferenczi, Istvan, Aşezarea dacică de la Mereşti (jud. Harghita). Cercetările arheologice din anii 1986 – 1993, În: Acta Musei Napocensis, XXXI, 1, 1994, p. 377-432.

Crişan, 1995 Crişan, Viorica, Aşezările dacilor din estul Transilvaniei în con-textul schimburilor comerciale şi a circulaţiei monetare, În: Acta Musei Napocensis, XXXII, 1, 1995, p. 359-382.

Crişan, 1996 Crişan, Viorica, Aşezarea dacică de la Sântimbru – „La Pomii Verzi” (jud. Harghita), În: Acta Musei Napocensis, XXXIII, 1, 1996, p. 361-380.

Crişan, 2000 Crişan, Viorica, Dacii din estul Transilvaniei, Ed. Carpaţii Răsăriteni, Seria Monografii arheologice, II, Sfântu Gheorghe, 2000, 224 p. şi 126 planşe, ISBN 9739927009.

Crişan, 2000a Crişan, Viorica, Aspecte privind relaţiile dacilor din estul Tran-silvaniei cu ţinuturile extracarpatice (sec. II îHr – I dHr), În: Istros, X, 2000, p. 239-250.

Crişan, Gheorghiu, Popescu, 2004

Crişan, Viorica; Gheorghiu, Gabriela; Popescu, Cristina, Cerce-tările arheologice de la Miercurea Ciuc – Jigodin I, În: Istros, XI, 2004, p. 111-147.

Crişan, 2009 Crişan, Viorica, Dacii din Curbura internă a Carpaţilor. Dru-murile interne şi relaţiile extracarpatice, sec. II îHr – I p. Chr), În: Sîrbu, Valeriu; Crişan, Viorica (eds.), Dacii din curbura Carpaţilor. Catalog de expoziţie, Ed. Angustia, Sf. Gheorghe, 2009, 112 pg., ISBN 9738567696; p. 9-14.

Crişan, Sîrbu, 2009

Sîrbu, Valeriu; Crişan, Viorica (eds.), Dacii din curbura Car-paţilor. Catalog de expoziţie, Ed. Angustia, Sf. Gheorghe, 2009, 112 pg., ISBN 9738567696.

Crişan, Sîrbu, 2010

Crişan, Viorica; Sîrbu, Valeriu, Covasna – Fairies Fortress, a Carpathian Mountain Fortified by Dacians, În: Pop, Horea, Bejinariu, Ioan, Băcueţ-Crișan, Sanda, Băcueţ-Crișan, Dan (eds), Identităţi culturale locale şi regionale în context european. Studii de arheologie şi antropologie istorică / Local and regio-nal cultural identities in European context. Archaeology and historical anthropology. In memoriam Alexandri V. Matei, Muzeul județean de Istorie și Artă, Bibliotheca Mvsei Porolis-sensis, XIII, Ed. Mega – Ed. Porolissum, Cluj-Napoca, Zalău, 2010, 750 p., ISBN 978-606-543-101-0, 978-973-88250-4-8; p. 265-285.

Ferenczi, Ferenczi, Alexandru, Raport asupra unei excursii arheologice

692

1926-1928 în judeţui Trei Scaune, În: Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Secţia pentru Transilvania, 1926-1928, p. 242-246.

Ferenczi, 1936-1938

Ferenczi, Alexandru, Cetăţi antice din judeţui Ciuc, În: Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Secţia pentru Transilvania, Cluj, 1938, p. 234-252.

Ferenczi, 1964 Ferenczi, Istvan, Câteva consideraţii asupra problemei cetăţilor de pământ din Transilvania şi judeţele mărginaşe, În: Apulum, V, 1964, p. 115-125.

Ferenczi, 1973 Ferenczi, Istvan, Cercetări de topografie arheologică în bazinul superior al Târnavei Mari, În: Materiale şi Cercetări Arheolo-gice, X, 1973, p. 335-351.

Ferenczi, 1978 Ferenczi, Geza, Cercetări de topografie arheologică în bazinul superior al Târnavei Mari între anii 1957-1970 (Raport preli-minar), Partea a II-a, În: Acta Musei Napocensis, XV, 1978, p. 85-89.

Ferenczi, 1979 Ferenczi, Geza, Observaţii de topografie arheologică în partea superioară a Depresiunii Homoroadelor, judeţul Harghita, În: Acta Musei Napocensis, XVI, 1979, p. 411-430.

Ferenczi, 1981 Ferenczi, Geza, Săpături noi în cetatea dacică de pământ de la Porumbenii Mari, jud. Harghita, În: Acta Musei Napocensis, XVIII, 1981, p. 387-396.

Florescu, 1981 Florescu, Marilena, Contribuţia cercetărilor de la Cândeşti şi Mănăştioara-Fitioneşti (jud. Vrancea) la cunoaşterea istoriei străvechi (mileniile II-I î.e.n.) a zonelor situate la Curbura Carpatilor Răsăriteni, În: Revista muzeelor şi monumentelor. Monumente istorice şi de artă, Nr. l , 1981, anul L , p. 26-34.

Glodariu, 1974 Glodariu, Ioan, Relaţii comerciale alr Daciei cu lumea elenis-tică şi romană, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1974, 396 p.

Glodariu, 1974-1975

Glodariu, Ioan, Fortificaţia aşezării dacice de la Arpaşu de Sus, În: Cumidava, VIII, 1974-1975, p. 23-25.

Glodariu, Costea, Ciupea, 1980

Glodariu, Ioan; Costea, Florea; Ciupea, Ioan, Comăna de Jos Aşezările de epocă dacică şi prefeudală. Contribuții la istoria Țării Făgărașului, Editor Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Brașov, Muzeul Cetății Făgăraș, 1980, 132 p., 22 planşe şi hărţi.

Glodariu, 1981 Glodariu, Ioan, Aşezări dacice şi daco-romane la Slimnic: con-tribuţii la continuitatea dacilor în Dacia romană, Biblioteca de arheologie, 39, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, București, 1981, 188 p.

Glodariu, Iaroslavschi, 1981

Glodariu, Ioan; Iaroslavschi, Eugen, Civilizaţia fierului la daci (secolele II î.Chr.-I d.Chr.), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1981, 188 p.

Glodariu, Costea, 1983

Glodariu, Ioan; Costea, Florea, Aşezarea dacică de la Şercaia (jud. Braşov), În: Cumidava, XIII, 1983, p. 9-25.

693

Horedt, 1956 Horedt, Kurt, Aşezarea de la Sfântu Gheorghe – Bedehaza, În: Materiale şi Cercetări Arheologice, II, 1956, p. 7-21.

Ioniţă et alii, 2004

Ioniţă, Adrian; Căpăţână, Dan; Boroffka, Nikolaus; Boroffka, Rodica; Popescu, Adrian, Feldioara-Marienburg. Contribuţii arheologice la istoriaŢării Bârsei /Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzelandes, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2004, 250 p. + 1 f. anexă, ISBN 9732710039.

János, Kovásc, 1967

János Péter; Kovács, Dénes, Periegheză arheologică în bazinul Ciucului, În: Studii şi Materiale Târgu Mureş, 2, 1967, p. 43-51.

Kavruk, Chiricescu, 2006

Kavruk, Valerii; Chiricescu, Andrea (eds.), Sarea. Timpul şi Omul. Catalog de expoziţie, Ed. Angustia, Sf. Gheorghe, 2006, 250 p., ISBN 973-85287-0-4.

Lukács, 1999 Lukács, Antal, Ţara Făgăraşului în Evul Mediu (Secolele XIII -XVI), Seria Biblioteca enciclopedică de istorie a României, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1999, 220 p., ISBN 973-45-0298-0.

Lupu, 1969 Lupu, Nicolae, Denarii romani republicani descoperiţi la Breaza, jud. Braşov, În: Sudii şi Comunicări Sibiu, 1969, 14, p. 261-269.

Lupu, 1989 Lupu, Nicolae, Tilişca. Aşezările arheologice de pe Căţănaş, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, 160 p.

Macrea, Berciu 1955

Macrea, Mihail; Berciu, Dumitru, Şantierul arheologic de la Caşolţ şi Arpaşul de Sus, În: Studii și Cercetări de Istorie Veche, VI, 3-4, 1955, p. 615-621.

Macrea, 1957 Macrea, Mihail, Şantierul arheologic Caşolţ-Arpaşul de Sus, În: Materiale şi Cercetări Arheologice, IV, 1957, p. 145-149.

Macrea, Glodariu, 1976

Macrea, Mihail; Glodariu, Ioan, Aşezarea dacică de la Arpaşul de Sus, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucu-reşti, 1976, 111 p.

Măndescu, 2010

Măndescu, Dragoş, Cronologia perioadei timpurii a celei de-a doua epoci a fierului(sec. V-III a.Chr.) între Carpaţi, Nistru şi Balcani, Ed. Istros, Seria Teze de doctorat, 21, Brăila, 2010, 548 p. + 377 planșe (CDRom), ISBN 978-973-1871-65-3.

Marţian, 1921 Marţian, Iulian, Urme din războaiele romanilor cu dacii. Stu-diu arheologic cu 39 de schiţe şi desemnuri, Seria Publicțiile Comisiunii Monumentelor Istorice. Secțiunea Pentru Transilva-nia, Ed. Krafft & Drotleff, Cluj, 1921, 54 p. şi 39 figuri.

Matei, 2008 Matei, Sebastian, Tîrcov-Piatra cu lilieci, jud. Buzău, În: Ange-lescu, Mircea Victor, Vasilescu, Florela (eds); Bem, Carmen; Moldoveanu, Ania (red.), Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2007, [prezentată la] A XLII-a ediţie a Sesiunii Anuale de Rapoarte Arheologice, Iaşi, 14‒17 mai 2008, Ministerul Culturii și Cultelor, Comisia Naţională de Arheolo-gie, Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Național, Direcția Monumente Istorice și Arheologie, Complexul Național Muzeal

694

“Moldova” Iași, cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, București, 2008, 446 p., ISBN 978-973-7930-13-2; p. 308-309.

Matei, 2009 Matei, Sebastian, Dacii din Curbura externă a Carpaţilor, În: Sîrbu, Valeriu; Crişan, Viorica (eds.), Dacii din curbura Car-paţilor. Catalog de expoziţie, Ed. Angustia, Sf. Gheorghe, 2009, 112 pg., ISBN 9738567696; p. 18-21.

Nagler, 1969 Nagler, Thomas, Cercetările din Cetetea de la Breaza (Făgăraş), În: Studii şi Comunicări Sibiu, 14, 1969, p. 89-123.

Orbán, 1991 Orbán, Balász, A Szekelyföld leirása történelmi, régészeti, ter-mészetrajzi s népismei szempontból, Készűlt a Babits Magyar Amerikai Kiadó, Rt. Kőzreműkődésével Felelős kiado: dr. Károly Istvan, Szekzárd, 1991 (editio princeps, Pest, Ráth Mór, 1866-1873), 1061 p., ISBN 963 780641 5.

Orghidan, 1969

Orghidan, Nicolae, Văile tranversale din România. Studiu geo-morfologic, (ed. Nedelcu, Ioan), Ed. Academiei Republicii Socia-liste România, Bucureşti, 1969, 188 p.

Poenaru-Bordea, Ştirbu 1971

Poenaru Bordea, Gheorghe; Ştirbu, Constanţa, Tezaurul de denari romani republicani de la începutul Principatului descoperit la Breaza, com. Lisa, jud. Braşov, În: Studii şi Cercetări de Numis-matică, V, 1971, p. 165-279.

Popa, Ştefănescu, 1980

Popa, Radu; Stefănescu, Radu, Santierul arheologic Ungra, jud. Brasov, În: Materiale şi Cercetări Arheologice, Tulcea, 1980, p. p. 496-503.

RepArh Covasna

Cavruc, Valeriu (red.), Bartók, Botond; Bărbulescu, Mihai; Chirilă, Eugen; Crișan, Ion Horațiu; Crișan, Viorica; Székely, Zoltán; Vasiliev, Valentin; Winkler, Iuditha, Repertoriul arheo-logic al judeţului Covasna, Muzeul Carpaților Răsăriteni, Seria Monografii Arheologice, I, Sfântu Gheorghe, 1998, Tip. Cova, 280 p., ISBN 973-0-00-735-7.

RepArh Harghita

Cavruc, Valeriu (red.); Bató, Attila; Bărbulescu, Mihai; Chirilă, Eugen; Crișan, Ion Horațiu; Crișan, Viorica; Vasiliev, Valentin, Repertoriul arheologic al judeţului Harghita, Seria Monografii Arheologice, II, Ed. Carpaţii Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 2000, 265 p., 66 hărţi, 59 planşe, ISBN 973-99270-2-5.

RepArh Sibiu Luca, Sabin Adrian; Pinter, Zeno Karl; Georgescu, Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu (situri, monumente arheologice şi istorice), Biblioteca Septemcastrensis, III, Sibiu, 2003, 320 p., ISBN 973-590-856-5.

Roman, Tincu, Bucur 2008

Roman, Cristian; Tincu, Sorin; Bucur, Eugen, Consideraţii etno- arheologice privind exploatarea surselor saline din Ţara Făgă-raşului, În: Angvstia, 12, 2008, p. 91-100.

Roska, 1942 Roska, Márton, Thesaurus antiquitatum Transsilvanicarum, Tom I. Praehistorica / Erdély régészeti repertoriuma. I. Öskor, Erdélyi Tudományos Intézet, Kolozsvár (Cluj), NAGY Janő és

695

Fia, 1942, 368 p. Savu, 2013 Savu, Lucica, Discoveries of Celtic nature on the middle and

superior course of Olt in the second Iron Age, În: Schuster, Cristian; Cîrstina, Ovidiu; Cosac, Marian; Murătoreanu, George (eds.), The Thracians and their Neighbors in the Bronze and Iron Ages - Settlements, Fortresses, Artefacts, vol. I, Procee-dings of The 12th International Congress of Thracology), Târgo-vişte, 10th-14th September 2013, Ed. Cetatea de Scaun, Târgo-vişte, 2013, 417 p., ISBN 978-606-537-207-8; p. 327-334.

Sîrbu et alii, 1996

Sârbu, Valeriu; Damian, Paul; Damian, Oana; Alexandrescu, Emilian; Pandrea, Stănică; Safta, Elvira, Niculescu, Alexandru, Aşezări din zona Căscioarele – Greaca – Prundu – Mileniile I î. Hr. – I d. Hr. (Observaţii asupra unor habitate de pe malu-rile Lacului Greaca), Ed. Istros, Brăila, 1996, 367 p., ISBN 973-97999-4-9.

Sîrbu, Matei, Dupoi, 2005

Sîrbu, Valeriu; Matei, Sebastian; Dupoi, Vasile, Incinta dacică fortificată de la Pietroasa Mică-Gruiu Dării, com. Pietroasele, jud. Buzău, (II) [L’enceinte dace fortifiée de Pietroasa Mică-Gruiu Dării, com. Pietroasele, dép. de Buzău / The Dacian fortified enclosure of Pietroasa Mică - Gruiu Dǎrii, comm. of Pietroasele, Buzău County], Monografii arheologice, 2, Biblio-teca Mousaios, Ed. Alpha, Buzău, 2005, 301 p. (201 p. + 100 planşe), ISBN ISBN 9737871367.

Sîrbu, Cavruc, Buzea, 2006

Sîrbu, Valeriu; Cavruc, Valeriu; Buzea, Dan, A 4th- 3th centuries BC Dacian community in Souteastern Transylvania: The fin-sings from Olteni, Covasna County, În: Sîrbu, Valeriu; Vaida, Dan Lucian (eds.), Tracians and Celts, Proceeding of Interna-tional Colloquium from Bistriţa, 18–20 May 2006, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2006, 323 p. ISBN 9737867785; p. 229-253.

Sîrbu, Cavruc, Buzea, 2008

Sîrbu, Valeriu, Cavruc, Valeriu, Buzea, Dan, O comunitate dacică din sec. IV – II îHr la Olteni, jud. Covasna, În: Angvstia, 12, 2008, p. 109-149.

Sîrbu, 2009 Sîrbu, Valeriu, Comunitatea dacică (sec. IV – III a. Chr.) de la Olteni, jud. Covasna, În: Sîrbu, Valeriu; Crişan, Viorica (eds.), Dacii din curbura Carpaţilor. Catalog de expoziţie, Ed. Angus-tia, Sf. Gheorghe, 2009, 112 pg., ISBN 9738567696; p. 23-28.

Szekely, 1945-1947

Szekely, Zoltan, Le tresor de Alungeni (dep. Trei Scaune), În: Dacia, N.S., XI-XII, 1945-1947, 1948, p. 105-114.

Szekely, 1955 Szekely, Zoltan, Raport despre cercetările executate de Museul Regional din Sf. Gheorghe între anii 1945-1953, În: Muzeul Regional Sfîntu Gheorghe. Almanah 1878-1954, Târgu Mureş, 1955, p. 7-47.

Szekely, 1957 Szekely, Zoltan, Cercetările şi săpăturile de salvare din Sfântu Gheorghe din anul 1955, În: Materiale şi Cercetări Arheologi-

696

ce, III, 1957, p. 149-159. Szekely, 1959 Szekely, Zoltan, Raport preliminar asupra sondajelor executate

de Muzeul Regional din Sfântu Gheorghe în anul 1956, În: Materiale şi Cercetări Arheologice, V, 1959, p. 231-245.

Szekely, 1960 Szekely, ZoltanCercetări arheologice în Regiunea Autonomă Maghiară, În: Materiale şi Cercetări Arheologice, VI, 1960, p. 187.

Szekely, 1962 Szekely, Zoltan, Sondajele Muzeului din Sfântu Gheorghe, În: Materiale şi Cercetări Arheologice, VIII, 1962, p. 325-340.

Szekely, 1969 Szekely, Zoltan, Aşezările şi cetăţile dacice din sud-estul Tran-silvaniei, În: Cumidava, III, 1969, p. 99-122.

Szekely, 1970 Szekely, Zoltan, Săpăturile executate de Muzeul din Sfântu Gheorghe (1959-1966), În: Materiale şi Cercetări Arheologice, IX, 1970, p. 297-315.

Szekely, 1972 Szekely, Zoltan, Cetatea dacică de la Covasna, În: Studii şi Cercetări de Istorie Veche, 23, 2, 1972, p. 201-214.

Szekely, 1973 Szekely, Zoltan, Vase greceşti de la Cernat şi Poaian (jud. Covasna), În Studii şi Cercetări de Istorie Veche, 24, 3, 1973, p. 527-532.

Szekely, 1974 – 1975

Szekely, Zoltan, Ceramica dacică de la Filiaş, În: Cumidava, VIII, 1974-1975, p. 29-39.

Szekely, 1979 – 1980

Szekely, Zoltan, Cetatea dacică din Valea Caşinului, În: Cumi-dava, XII, 1979-1980, p. 23-24.

Szekely, 1981 Szekely, Zoltan, Contribuţii la studiul prelucrării fierului la dacii din sud-estul Transilvaniei, În: Aluta, 1981, p. 31-36.

Szekely, 1982 Szekely, Zoltan, Dacii din sud-estul Transilvaniei, În: Muzeul Naţional, VI, 1982, p. 67-73.

Szekely, 1990 - 1994

Szekely, Zoltan, Noi descoperiri dacice la Turia, jud. Covasna, În: Cumidava, XV-XIX, 1990-1994, p. 83-92.

Şoneriu, Costea, 2006

Şoneriu, Ioan; Costea, Florea, Cadrul geografic şi rersursele, În: Costea, Florea [et alii], Augustin – Tipia Ormenişului, judeţul Braşov. Monografie arheologică (I), Ed. C2Design, Braşov, 2006, 384 p, ISBN 973-8424-45-3; p. 11-16.

Tulugea, 2012 Tulugea, Claudiu, Preistoria nordului Olteniei, Ed. Offsetcolor, Râmnicu Vâlcea, 2012, 249 p., ISBN 978-606-8161-25-9.

Velcea, Savu, 1982

Velcea, Valeria; Savu, Alexandru, Geografia Carpaţilor şi Sub-carpaţilor româneşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982, 300 p.

697

Tab. 1. Tabel comparativ al aşezărilor şi cetăţilor din a doua epocă a fierului şi al resurselor de minereu de fier şi de sare din sud-estul Transilvaniei.

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

1. Aita Mare, jud. Covasna

Aita Medie, com. Aita Mare, jud. Covasna.Bibliografie: Crişan 2000, p. 19.

2. Agnita, jud. Sibiu

Agnita, jud. Sibiu. Bibliografie: RepArhSibiu, p. 30.

3. Alţâna, jud. Sibiu

1. Beneşti, com. Alţâna, jud. Sibiu. Bibliografie: Marţian 1920, p. 55; RepArhSibiu, p. 52. 2. Ghijasa de Sus, com. Alţâna, jud. Sibiu. Datare: sec. II îHr–I dHr. Bibliografie: Popa, 2001, p. 421.

4. Apaţa, jud. Braşov

Apaţa, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 2004, p. 61, 88.

5. Araci, jud. Covasna

Vâlcele, jud. Covasna. Bibliografie: Crişan, 2000, p. 80.

6. Arpaşu de Jos, jud. Sibiu

Arpaşu de Sus, com. Cârţişoara, jud. Sibiu. Bibliografie: Macrea, Berciu 1955, p. 615-621; Macrea, 1957, p.145-149; Glodariu, 1974-1975, p. 23-27.

zgură de fier în cantităţi relativ mici

7. Augustin, jud. Braşov

Augustin, jud. Braşov – cel puţin trei aşezări şi un punct de supraveghere. Bibliografie: Costea, 2004, p. 89, Costea et alii, 2006.

Augustin-Tipia Ormenişului, jud. Braşov. Bibliografie: Costea et alii, 2006, p. 147-153.

Valeai Seacă, – lentile de minereu de fier, în profilul unor moviliţe exis-tente. Lipsa cera-micii face impo-sibilă datarea

698

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

8. Avrig, jud. Sibiu

Avrig, jud. Sibiu, punct Valea Rea. Bibliografie: Roman, Tincu, Bucur, 2008, p. 92, 94.

Avrig, jud. Sibiu – cetate neconfirmată. Bibliografie: Marţian, 1920, p. 539; Roska, 1942, p. 85; inedite; Muntean-Beşliu, 2010.

Avrig – izvoare sărate

9. Baraolt, jud. Covasna

1. Baraolt, jud. Covasna. Bibliografie: Székely, 1960, p. 579; Idem, 1961, p. 137; Idem, 1973, p. 305; Crişan, 2000, p. 23. 2. Căpeni, oraş Baraolt, jud. Covasna. Bibliografie: Marţian, 1920, p. 150; Crişan, 2000, p. 27.

Biborţeni, oraș Baraolt, jud. Covasna. Bibliografie: Orbán, 1868-1873, I, p. 215-216; Crişan, 1969, p. 254, nr. 27; Crişan, 2000, p. 23.

zgură de fier

10. Băţani, jud. Covasna

Herculian, com. Băţani, jud. Covasna. Bibliografie: Szekely, 1981, p. 32-33; Crişan, 2000, p. 43.

11. Beclean, jud. Braşov

1. Beclean, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, Dragotă, 1983-1992, p.12; Costea, Dragotă, Frătean, 1996, p. 5-16. 2. Calbor, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 2004, p. 164.

12. Bixad, jud. Covasna

Bixad, jud. Covasna. Bibliografie: Ferenczi 1926- 1928, p. 244-246; Daicoviciu, 1937-1940, p. 320; Horedt, 1960, p. 110; Glodariu, 1983, p. 56, 61, 66, 117 şi 154; Crişan, 2000, p. 24.

13. Bod, jud. Braşov

Bod, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 2002, p. 162; Costea, 2004, p. 90.

699

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

14. Bodoc, jud. Covasna

Olteni, jud. Covasna – trei situri. Bibliografie: Crişan, 2000, p. 59.

Olteni, jud. Covasna. Bibliografie: Szekly, 1955, p. 11, 16, 30-31; Crişan, 2000, p. 59.

Olteni – două surse

15. Boroşneul Mare, jud. Covasna

1. Boroşneul Mare, jud. Covasna – două aşezări ale autohtonilor (geto-daci). Bibliografie: Crişan, 2000, p. 25. 2. Boroşneul Mic, jud. Covasna. Bibliografie: Daicoviciu, 1950, p. 117; Crişan, 2000, p. 25. 3. Leţ, com. Boroşneul Mare, jud. Covasna.Bibliografie: Ferenczi 1926-1928, p. 245; Crişan, 1969, p. 266, nr. 168; Szekely, 1976-1977, p. 26; Crişan, 2000, p. 51.

Boroşneul Mic, jud. Covasna. Bibliografie: Orbán, 1866-1873, p. 164; Roska, 1926- 1937, p. 78; Crişan, 1969, p. 255; Idem, 2000, p. 25.

mari bucăţi de fier, cupru

16. Braşov Braşov, jud. Braşov – şase aşezări ale autohtonilor (geto-daci) cu datări diferite. Bibliografie: Costea, 2004, p. 91-94.

Braşov, jud. Braşov – o cetate şi unul sau două puncte de supraveghere. Bibliografie: Costea, 1980; Glodariu, 1982, p. 23-36; Costea, 1985-1992, p. 96; Costea, 2002, p. 176; Costea, 2004, p. 91-94 şi cercetări inedite.

17. Brateş, jud. Covasna

1. Brateş, jud. Covasna – trei aşezări. Bibliografie: Crişan, 1969, p. 255, nr. 40/a-b; Roska, 1942, p. 32; Crişan, 2000, p. 26. 2. Telechia, com. Brateş, jud. Covasna. Bibliografie: Roska, 1942, p. 280; Crişan, 1969, p. 277, nr. 306; Idem, 2000, p. 76.

700

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

18. Brăduţ, jud. Covasna

Doboşeni, com. Brăduţ, jud. Covasna. Bibliografie: Szekely, 1957, p. 152; Idem, 1959, p. 233; Crişan, 1969, p. 262, nr. 114; Idem, 2000, p. 39.

cuptoare de redus minereul de fier

19. Breţcu, jud. Covasna

1. Breţcu, jud. Covasna. Bibliografie: Costea, 1990-1994, p. 38-39; Crişan, 2000, p. 27. 2. Oituz, jud. Covasna. Bibliografie: Idem, 1969, p. 269, nr. 209; Szekely, 1996, p. 65-69; Crişan, 2000 p. 59.

20. Buneşti, jud. Braşov

1. Buneşti, jud. Braşov – două aşezări, una fiind posibil să fie cetate. Bibliografie: Costea, 1990-1994, p. 164. 2. Roadeş, jud. Braşov. Bibliografie: Idem, 2004, p. 171.

1. Buneşti, jud. Braşov - posibilă cetate indicată de locul amplasării. Bibliografie: Costea, 2004, p. 97. 2. Roadeş, jud. Braşov - posibilă cetate indicată de locul amplasării. Datare: sec. I îHr–I dHr. Bibliografie: Costea, 2004, p. 119.

zgură de fier

21. Cătălina, jud. Covasna

1. Cătălina, jud. Covasna. Bibliografie: Crişan, 1969, p. 257, nr. 52; Idem, 2000 p. 27. 2. Mărtineni, com. Cătălina, jud. Covasna. Datare: sec. I îHr–I dHr; Bibliografie: Idem, 1969, p. 266, nr. 177/a; Idem, 2000, p. 53.

701

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

22. Cernat, jud. Covasna

Cernat, jud. Covasna – probabil cinci aşe-zări dintre care una cercetată sistematic. Bibliografie: Szekely, 1976, p. 276, nr. 32; Idem, 1976-1977, p. 26; Idem, 1982, p. 68-69; Idem, 1988, p. 46; Crişan, 2000, p. 29.

Cernat, jud. Covasna. Bibliografie: Ferenczi, 1926- 1928, p. 244; Szekely, 1966, p. 209-219; Idem, 1967, p. 330; Idem, 1969, p. 101, 108; Idem, 1970, p. 307; Glodariu, 1983, p. 87; Crişan, 2000, p. 28.

23. Chirpăr, jud. Sibiu

1. Chirpăr, jud. Sibiu, Bibliografie: RepArhSibiu, p. 81. 2. Veseud, com. Chirpăr, jud. Sibiu. Bibliografie: RepArhSibiu, p. 244.

24. Cisnădie Cisnădioara, or. Cisnădie, jud. Sibiu. Bibliografie: Popescu, 1965, 487; RepArhSibiu, p. 85.

Amplasamentul ar putea indica prezenţa unei cetăţi însă nu există dovezi în acest sens.

25. Ciucsânciorgiu, jud. Harghita

1. Banciu, com. Ciucsângiorgiu, jud. Harghita. Bibliografie: Crişan, 2000, p. 22. 2. Ciucsânciorgiu, jud. Harghita – două aşezări. Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 44, pl. 13/26, 27, 29-31; Crişan, 2000, p. 31.

702

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

26. Cîrţa, jud. Hrghita

1. Cîrţa, jud. Harghita. Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 44, pl. 14/ 34-36; Crişan, 2000, p. 32. 2. Ineu, com. Cârţa, jud. Harghita. Bibliografie: Idem, 2000, p. 45. 3. Tomeşti, com. Cârţa, jud. Harghita – identificate pe teren patru aşezări. Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 49; Crişan, 2000, p. 77.

1. cuptoare metalurgice la Cîrţa; 2. cantităţi mari de zgură în trei puncte în aria satului Tomeşti

27. Codlea, jud. Braşov

Codlea, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 2002, p. 178; Idem, 2004, p. 98.

28. Comăna de Jos, jud. Braşov

Comăna de Jos, jud. Braşov – patru aşezări.Bibliografie: Glodariu, Costea, Ciupea, 1980, p. 21-68; Costea, 2004, p. 99-102.

Toponimul Dealul Slătinii

29. Covasna, jud. Covasna

Covasna, jud. Covasna. Bibliografie: Crişan 2000, p. 33-36; Crişan, Sîrbu, 2009, p. 9-14; 59-78. Idem, 2010, p. 265-285.

mari rezerve de minereu de fier de calitate

30. Cristian, jud. Braşov

Cristian, jud. Braşov. Bibliografie: Crişan, 1969, p. 136, fig. 61; Fl. Costea, 2004, p. 165 şi periegheze Lucica Savu şi Mihaela Cioc.

31. Crizbav, jud. Braşov

Crizbav, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 1985-1992; Costea, 1994, p. 49-64; Costea, 2002, p. 179; Costea, 2004, p. 105.

703

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

32. Dăneşti, jud. Harghita

1. Dăneşti, jud. Harghita. Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 45-46; Crişan, 2000, p. 39. 2. Mădăraş, com. Dăneşti, jud. Harghita. Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 46, pl. 16/64-65; Crişan, 2000, p. 52.

Dăneşti şi Mădăraş – bulgări mari de zgură de fier

33. Feldioara, jud. Braşov

1. Feldioara-Braşov, jud. Braşov. Bibliografie: Fl. Costea, 2004, p. 166; Ioniţă et alii, 2004, p. 25-26, 46, 193-199; 2. Rotbav, jud. Braşov. Bibliografie: Croitoru (ms); Costea 1970a, p. 639; Costea, 2004, p. 121.

34. Ghidfalău, jud. Covasna

Ghidfalău, jud. Covasna. Bibliografie: Szekely, 1969, p. 19; Crişan, 1969, p. 263, nr. 135; Idem, 2000, p. 43.

35. Ghimbav, jud. Braşov

Ghimbav, jud. Braşov. Datare: sec. I îHr–I dHr; Bibliografie: Costea, 2004, p. 167.

36. Hălchiu, jud. Braşov

1. Hălchiu, jud. Braşov. Datare: sec. I îHr–I dHr; Bibliografie: Costea, 2004, p. 167. 2. Satu Nou, com. Hălchiu, jud. Braşov. Bibliografie: Idem, 2004, p. 120.

37. Hălmeag, jud. Braşov

Hălmeag, jud. Braşov. Datare: sec. I îHr–I dHr; Bibliografie: Costea, 2004, p. 108; Costea et alii, 2007, p. 108.

704

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

38. Hărman, jud. Braşov

Hărman, jud. Braşov. Bibliografie: Costea 1970a, p. 641; Alexandrescu, Pop, Macrea, 1973, p. 232-259; Costea, 2004, p. 109.

39. Hârseni, jud. Braşov

Copăcel, com. Hârseni, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 1981, p. 169-174; Idem, 1987-1988, p. 97-118; Idem, 1992, p.141-143.

Cuptoare de redusminereul de fier, mare cantitate de zgură de fier şi chiar o parte a unei lupe semiprelucrate.

40. Hoghiz, jud. Braşov

1. Cuciulata, jud. Braşov. Bibliografie: Bichir, 1969, p. 123- 151; Costea, Ciupea, 1979-1980, p. 17-22. 2. Hoghiz, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 2004, p. 109.

Cuciulata, jud. Braşov – cetate posibilă indicată de amplasare. Bibliografie: Glodariu, Costea, Ciupea, 1980, p. 62-63.

41. Homorod, jud. Braşov

Jimbor Mercheaşa – 2 surse

42. Ilieni, jud. Covasna

Ilieni, jud. Covasna. Bibliografie: Pârvan, 1926, p. 338; Crişan, 2000, p. 44.

43. Jibert, jud. braşov

Jibert, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 2004, p. 168.

fântână de apă sărată

705

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

44. Lemnia, jud. Covasna

1. Lemnia, jud. Covasna – posibilă aşezare.Bibliografie: Roska, 1942, p. 146, nr. 18; Ferenczi, 1926-1928, p. 245; Crişan, 1959, p. 266, nr. 167; Crişan, 2000 p. 51. 2. Lutoasa, com. Lemnia, jud. Covasna. Bibliografie: Crişan, 1969, p. 266, nr. 170; Idem, 2000, p. 52.

45. Lisa, jud. Braşov

Breaza, com. Lisa, jud. Braşov. Bibliografie: Nagler, 1969, p. 89-123; Poenaru-Bordea, Ştirbu, 1971, p. 165-279.

Breaza, com. Lisa, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 1985- 1992, p. 96; Idem, 2004, p. 94-96; Glodariu, 1982, p. 23-36; Idem, 1983, p. 83-84; Lupu, 1969, p.261-269; Costea, 2002, p. 177; Mitrea, 1970, p. 331-349; Nagler, 1969, p. 89-123; Poenaru-Bordea, Ştirbu, 1971, p. 165-279.

46. Lueta, jud. Harghita

Lueta, jud. Harghita. Punct/ localizare: neprecizat; Bibliografie: Crişan, 2000, p. 52.

zgură şi cuptoare fragmentare

47. Malnaş, jud. Covasna

Malnaş-Băi, com. Malnaş, jud. Covasna. Bibliografie: Crişan, 2000, p. 52.

48. Mărtiniş, jud. Harghita

Albiş, com. Mărtiniş, jud. Harghita. Bibliografie: Crişan, 1969, p. 251; Idem, 2000, p. 20.

Bădeni, com. Mărtiniş, jud. Harghita. Bibliografie: Crişan, 2000, p. 23.

Szeltersz Băi, Comăneşti, Mărtiniş, Luerta, Sânpaul – 3 surse

706

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

49. Mândra, jud. Braşov

Mândra, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, Dragotă, 1983, 1992, p. 69; Costea, 2004, p. 111.

50. Mereşti, jud. Harghita

Mereşti, jud. Harghita. Bibliografie: Ferencz, 1979, p. 415; Crişan, Ferenczi, 1994, p. 377-347; Crişan, 1995, p. 376; Idem, 2000, p. 54-56.

Mereşti

51. Miercurea Ciuc, jud. Harghita

1. Jigodin, oraş Miercurea Ciuc, jud. Harghita – marea aşezare din apropierea cetăţilor Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 46, pl. 17/ 73; Crişan, 2000, p. 45. 2. Miercurea Ciuc, jud. Harghita. Bibliografie: Idem, 2000, p. 57.

1. Jigodin, jud. Harghita – trei cetăţi. Bibliografie: Orbán, 1868-1873, p. 34; Ferenczi, 1932-1938, p. 244-260; Macrea, 1951, p. 307-308; Szekely, 1969, p. 105-106; Crişan, 2000, p. 49-50; Dodd-Opriţescu, Szocs, 1987, p. 60; Crişan, Gheorghiu, 1998; p. 111-147; Crişan, 2000, p. 45-48. 2. Miercurea Ciuc, jud. Harghita. Bibliografie: Ferenczi, 1932-1938, p. 244-260; Crişan, 1969, p. 277; Idem, 2000, p. 57.

Miercurea Ciuc –zgură în cantităţi mari; Jigodin I – un atelier de prelucrare a metalelor amplasat lângă zidul nordic

52. Mihăileni, jud. Harghita

1. Mihăileni, jud. Harghita – două aşezări. Bibliografie: Janos, Kovacz, 1967, p. 46, pl. XVIII /80-83, 86; Crişan 2000, p. 57. 2. Nădejdea, com. Mihăileni, jud. Harghita.Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 47; Crişan, 2000 p. 58. 3. Văcăreşti, com. Mihăileni, jud. Harghita.Bibliografie: Idem, 2000, p. 80.

bucăţi mari de zgură de fier.

707

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

53. Moacşa, jud. Covasna

1. Dalnic, com. Moacşa, jud. Covasna - două puncte cu descoperiri. Bibliografie: Roska, 1942, p. 65, nr. 10; Crişan, 1969, p. 261, nr. 105; Szekely, 1969, p. 16; Crişan, 2000 p. 38. 2. Eresteghin, com. Moacşa, jud. Covasna. Bibliografie: Crişan, 1969, p. 262, nr. 118; Szekely, 1970, p. 309; Crişan, 2000, p. 41. 3. Moacşa, jud. Covasna. Bibliografie: Ibidem, p. 57. 4. Pădureni, com. Moacşa, jud. Covasna. Bibliografie: Roska, 1942, p. 244 - 245, nr. 47; Crişan, 1969, p. 254, nr. 24; Idem, 2000, p. 60.

resturile unui cuptor de redus minereu de fier

54. Ocland, jud. Harghita

Ocland, jud. Harghita. Bibliografie: Ferenczi, 1979, p. 415-417; Crişan, 2000, p. 59.

55. Orlat, jud. Sibiu

Orlat, jud. Sibiu. Bibliografie: RepArhSibiu, p. 162.

56. Păuleni, jud. Harghita

Delniţa, com. Păuleni, jud. Harghita – două aşezări. Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 47, nr. 32-33; Crişan, 1969, p. 261, nr. 109; Idem, 2000, p. 39.

bucăţi mari de zgură

708

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

57. Plăieşii de Jos, jud. Harghita

1. Caşinul Nou, com. Plăieşii de Jos, jud. Harghita – două aşezări. Bibliografie: Crişan, 2000, p. 27. 2. Plăieşii de Jos, jud. Harghita. Bibliografie: Ibidem, p. 61.

bucăţi mari de zgură

58. Poian, jud. Covasna

Poian, jud. Covasna. Bibliografie: Popescu, 1964, p. 556; Szekely, 1968, p. 425-426; Szekely, 1974-1975, p. 35; Idem, 1976, p. 235; Crişan, 2000, p. 62.

59. Prejmer, jud. Braşov

Prejmer, jud. Braşov – două situri Bibliografie: Costea, 2004, p. 111-112.

60. Racoş, jud. Braşov

1. Mateiaş, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 2004, p. 110. 2. Racoş, jud. Braşov – cel puţin două aşezări. Bibliografie: Ibidem, p. 116-117.

Racoş, jud. Braşov – două cetăţi. Bibliografie: Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campaniile 2005-2013, sub voce Racoş; Costea et alii, 2004, p. 321-329; Savu, Bălos, 2007, p. 82-88; Costea et alii, 2007, p. 267-274; Costea et alii, 2009, p. 255-263; Savu, 2013, p. 327- 334.

la baza Cetăţii lui Mihai – aşezare a celor care se ocupau cu prelucrarea fierului, minereu prezent în acest areal

Racoşul de Jos -două fântâni

61. Râşnov, jud. Braşov

Râşnov, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 1970, p. 18-48; Idem, 1974-1975, p. 55-69; Idem, 1989, p. 41-66; Idem, 1994, p. 185-199; Costea, 2002, p. 185-185.

zgură de fier

709

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

62. Reci, jud. Covasna

1. Comolău, com. Reci, jud. Covasna – cel puţin trei aşezări ale autohtonilor (geto-daci). Bibliografie: Roska, 1942, p. 136, nr. 235; Idem, 1955, p. 16, 18-19; Idem, 1958, p. 473; Idem, 1969, p. 18-19; Crişan, 2000, p. 33. 2. Reci, jud. Covasna. Bibliografie: Roska, 1942, p. 236, nr. 30; Crişan, 1995, p. 377, nr. 36; Idem, 1959, p. 196-199; Idem, 1961, p. 179-181; Idem, 1962, p. 325-328; Idem, 1976-1977, p. 53; RepArhCovasna, p. 121; Crişan, 2000 p. 65.

Comolău, jud. Covasna. Bibliografie: Macrea, 1950, p. 205; Crişan, 1960, p. 293; Szekely, 1969, p. 17-19; Costea, 1990-1994, p. 39; Crişan, 2000, p. 47;

63. Roşia, jud. Sibiu

1. Cornăţel, com. Roşia, jud. Sibiu. Bibliografie: Popa, 2001, p. 420. RepArhSibiu, p. 89. 2. Roşia, jud. Sibiu. Bibliografie: Lupu, 1968, p. 445-450; RepArhSibiu, p. 182.

64. Rupea, jud. Braşov

Rupea, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 2004, p. 120.

Rupea

65. Săcădate, jud. Braşov

1. Caşolţ-Pepinieră, com. Săcădate, jud. Braşov Bibliografie: RepArhSibiu, p. 74. 2. Săcădate, jud. Braşov Bibliografie: Roman, Tincu, Bucur 2008, p. 94.

Săcădate

710

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

66. Sălişte, jud. Sibiu

Galeş, com. Sălişte, jud. Sibiu. Bibliografie: Lupu, 1969, p. 286-288; RepArhSibiu, p. 105.

67. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna

1. Chilieni, oraş Sf. Gheorghe, jud. Covasna; Bibliografie: Crişan, 2000, p. 31. 2. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna. Bibliografie: Horedt, 1956, p. 7-39; Crişan, 1964, p. 90; Idem, 1969, p. 273, 313, Pl 58/1; Idem, 2000 p. 67-68; Szekely, 1959, p. 240-242;

68. Sâncrăieni, jud. Harghita

1. Leliceni, com. Sâncrăieni, jud. Harghita. Bibliografie: Crişan, 2000, p. 50. 2. Misentea, com. Sâncrăieni, jud. Covasna.Bibliografie: Crişan, 2000, p. 57. 3. Sâncrăieni, jud. Harghita. Bibliografie: Vulpe, 1955, p. 559-568; Crişan, 1969, p. 274, nr. 269; Janos, Kovacs, 1967, p. 47-48; Crişan, 2000 p. 69.4. Sântimbru, com. Sâncrăieni, jud. Harghita – două aşezări. Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 47-48; Crişan, 1969, p. 275, nr. 277; Crişan, 2000, p. 73.

Leliceni, com. Sâncrăieni, jud. Harghita. Bibliografie: Dodd-Opriţescu, Szocs, 1987, p. 60; Crişan 2000, p. 50-51.

1. cuptoare metalurgice; 2. fragmente mari de zgură de fier în două situri

69. Sândominic, jud. Harghita

Sândominic, jud. Harghita. Bibliografie: Ferenczi, 1932-1938, p. 244-260; Crişan 2000, p. 71.

711

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

70. Sânmartin, jud. Harghita

1. Ciucani, com. Sânmartin, jud. Harghita. Bibliografie: Janos, Kovacs, 1967, p. 48, Pl 20 /108-110;Crişan 2000, p. 31. 2. Cozmeni, com. Sânmartin, jud. Harghita-patru puncte cu descoperiri de artefacte specifice autohtonilor (geto-daci). Bibliografie: Crişan 2000, p. 36;

Cozmeni, com. Sânmartin, jud. Harghita. Bibliografie: Orbán, 1866-1873, p. 164; Ferenczi, 1932-1938, p. 307-308; Crişan, 2000, p. 36;

fragmente de zgură din fier

71. Sânsimion, jud. Harghita

1. Cetăţuia, com. Sânsimion, jud. Harghita – trei aşezări. Bibliografie: Janos, Kovacs 1967, p. 48 - 49; Crişan 2000, p. 29. 2. Sânsimion, jud. Harghita. Bibliografie: I. H. Crişan 1969, p. 274, nr. 273; Janos, Kovacs, 1967, p. 47-48; Beldiman 1989, p. 125-133; Beldiman 1992, p. 259-266; Crişan 2000 p. 72.

zgură şi părţi dintr-un cuptor de redus minereul de fier

72. Sânzieni, jud. Covasna

1. Caşinul Mic, com. Sânzieni, jud. Covasna; Bibliografie: Crişan, 2000, p 26. 2. Valea Seacă, com. Sânzieni, jud. Covasna. Bibliografie: Székely, 1979-1980, p. 23-24; Crişan, 2000, p. 79.

1. Sânzieni, jud. Covasna – trei cetăţi. Bibliografie: Ferenczi 1926-1928, p. 245; Szekely, 1970, p. 202, Idem, 1982-1983, p. 49- 52; Crişan 2000, p. 73-74. 2. Valea Seacă, com. Sânzieni, (jud. Covasna). Bibliografie: Ferenczi, 1926-1928, p. 244; Szekely, 1976-1977, p. 53; Idem, 1979-1980, p. 23-24; Glodariu, 1983, p. 84, 112, 114, 128, 154; Crişan, 2000, p. 79.

712

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

73. Sibiu, jud. Sibiu

1. Guşteriţa, or. Sibiu, jud. Sibiu – cel puţin două aşezări ale autohtonilor (geto-daci). Bibliografie: Roska, 1942, p. 70, nr. 123; Rustoiu, 1996, p. 201; Glodariu, Iaroslav-schi, 1980, p. 60, 67, 90, 120-121, 154, 156, 158-160; RepArhSibiu, p. 109-110. 2. Sibiu, jud. Sibiu – cel puţin trei aşezări ale autohtonilor (geto-daci). Bibliografie: Beşliu, 1997, p. 39-58; RepArhSibiu, p. 191-195. 3. Şelimbăr, or. Sibiu, jud. Sibiu. Bibliografie: RepArhSibiu, p. 215.

74. Siculeni, jud. Harghita

1. Ciceu, jud. Harghita Bibliografie: Crişan, 2000, p. 31. 2. Racu, com. Siculeni, jud. Harghita – două cetăţi. Bibliografie: Orbán, 1868-1873, p. 69-72; Ferenczi, 1932-1938, p. 244-260; Szekely, 1969, p. 103; Glodariu, 1983, p. 105; Crişan 2000, p. 64-65.

Racu – zgură

75. Şoarş, jud. Braşov

1. Felmer, com, Şoarş, jud. Braşov – trei aşezări. Datare: sec. I îHr-I dHr. Bibliografie: Costea, 2004, p. 107. 2. Seliştat, jud. Braşov. Bibliografie: Ibidem, p. 171.

713

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

76. Şercaia, jud. Braşov

Şercaia, jud. Braşov. Bibliografie: Glodariu, Costea, 1983, p. 9-25; Costea, 2004, p. 122-124.

cuptoare pentru redus minereul de fier şi zgură

77. Şinca, jud. Braşov

Şinca Veche, jud. Braşov. Bibliografie: Costea, 1998-2000, p. 7-22; Idem, 2004, p. 124-124.

Şinca Veche şi Perşani – izvoare de apă sărată

78. Şura Mică, jud. Sibiu

Şura Mică, jud. Sibiu – două aşezări sigure şi una probabilă. Bibliografie: Glodariu, Iaroslavschi, 1979, p. 149-150; RepArhSibiu, p. 222-224.

79. Târgu Secuiesc, jud. Covasna

Târgu Secuiesc, jud. Covasna. Bibliografie: Crişan, 1969, p. 277, nr. 312; Székely, 1975, p. 347-350; Crişan, 2000 p. 76.

80. Teliu, jud. Braşov

Teliu, jud. Braşov. Bibliografie: Alexandrescu, Pop, 1989, p. 10-40.

Teliu, jud. Braşov. Bibliografie: Alexandrescu, Pop, 1989, p. 10-40; Costea, 2004, p. 125.

81. Tilişca, jud. Sibiu

Tilişca, jud. Sibiu. Bibliografie: Daicoviciu, Ferenczi, Glodariu, 1989, p. 226-227; RepArhSibiu, p. 227-228.

714

COMUNĂ ORAŞ

AŞEZARE CETĂŢI ATESTĂRI ALE PRELUCRĂRII

FIERULUI

REZERVE DE SARE

82. Turia, jud. Covasna

1. Alungeni, com. Turia, jud. Covasna. Bibliografie: Székely, 1965, p. 64; Crişan, 2000, p. 20. 2. Turia, jud. Covasna – trei aşezări ale autohtonilor (geto-daci). Bibliografie: Székely, 1990-1994, p. 13-17; Crişan, 2000, p. 77-78.

83. Ungra, jud. Braşov

Ungra, jud. Braşov. Bibliografie: Popa, Stefănescu, 1980, p. 406; Costea 2004, p. 126.

84. Valea Crişului, jud. Covasna

Valea Crişului, jud. Covasna – două aşezări. Bibliografie: Crişan, 2000, p. 78.

85. Voila, jud. Braşov

1. Cincşor, jud. Braşov; Bibliografie: Costea, 1989, p. 490-516; Idem, 2004, p. 65. 2. Voila, jud. Braşov. Bibliografie: Idem, 1989, p. 493-519; Costea, Dragotă, 1983-1992, p. 126; Costea, 2004, p. 127.

86. Zăbala, jud. Covasna

Zăbala, jud. Covasna. Datare: sec. I îHr–I dHr; Bibliografie: Crişan, 2000, p. 80.