Arheologia romana

  • View
    418

  • Download
    4

Embed Size (px)

Text of Arheologia romana

  • 5/13/2018 Arheologia romana

    1/41

    ARHEOLOGIA~ROMANA

    Dumitru Tudor

    EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, ,Bucuresti, 1976

  • 5/13/2018 Arheologia romana

    2/41

    Aparareadistinctii,

    CAPITOLUL 7frontierelor,.SI,

    principalelemonumente militare

    Prin cucerirr succesive, Roma si-a extins dominatia asupra a numeroasepopoare, a ajuns in granita cu altele cunoscute ca agresive. Astfel statui romancapatind un caracter militar, a fost nevoit sa ia masuri de Infrinare a populatiilorexploatate din interior si in acelasi timp sa ridice la hotare obstacole de aparareimpotriva dusrnanilor din afad. Paralel eu aceste lucrari defensive, Roma si-aitrJ.bunatatit armamentul ~i organizatia sa rnilitara, Astfel au aparut frontieradenumita limes, apoi sediul permanent pentru trupa denumit castra, diferitemasini de razboi s.a., In perioada 'Republicii, armata romana nu construia fortificatii de matiproportii la hotare, acestea din urrna fiind supravegheate pe atunci numai prinmodeste posturi militare. E adevarat dl. numai citeodara se ridicau unele tabereintarite, dar acestea nu deveneau permanente, ci functionau numai pina la inche-ierea campaniei. Marius a introdus armata perrnanenta, aceasra tnsa nu statesin cetati la hotare, ci in diferite cazarmi din interior. Situatia s-a schimbat prinmarile reforme militare introduse de catre Augustus. S-a creat atunci 0nume-roasa armata regulata ~i mercenara , indepartata de framintarile politice dinItalia si expediata pe frontiere in chip permanent. In aceste zone, ea se gasea incontact eu dusmanii Imperiului, deci obligata sa-si construiasca linii de aparare,cetati, drumuri de legatura s.a. Revoltele populatiilor exploatate din interiorau necesitat de asemenea constructia unor elemente de supraveghere si aparare.Aceasta siruatie de la granite si din interior a dus la perfectarea sistemelor deaparare prin limes : ; ; i castra,

    LIMES - FRONTIERA INT ARITAVitruvius nu vorbeste de organizarea' tehnica a unui limes, fiindca invremea lui acesta se gasea inca necristalizar, Forma sa clasica se va perfectsin epoea imperiului de mal tlrziu. De retinut faptul c a in limba noastra limess-a pastrat in cuvintul limitJ, adica margine. In schimb, in limba latina, el aavut nu mai putin de noua semnificatii pe care le intilnim la autorii latini si Ininscriptii, fapt care 11 face adesea intraduetibil in limbile moderne (G . Forni,

    DiZ. epigr. IV, fasc, 34, p. 1075-1083). .Cu Intelesul de frontied fortificata , extinsa pentru apararea hotarelorimperiului (dar deosebita ca organizare de actualele hotare dintre state), ter-menul limes se intilneste prima data in anul 97 e.n., la Tacitus (Agricola, 41): Nu se mai contesta acum hotarul imperiului (limite imperii) si tarmul natural

  • 5/13/2018 Arheologia romana

    3/41

    ApA.RAREA FRONTIERllOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILlTARE

    (ripa), ci cartierele de iarna ale legiuoilor ~i stapinirea provinciilor noastre ,Istoricul face distincrie iotre limes ca frontiera artificiala ~i ripa ca hotar natural.Deosebirea dintre cele doua tipuri de hotare apare ~i in Vita Hadriani, 12: ... locuri in care barbarii nu sint despartiti de teritoriul roman prin riuri, ci prinsimple hotare conventionale (limitibus) ,

    Cu timpul insa cele doua notiuni vor ajunge sa se contopeasca. Limes vacapata un inteles foarte larg, incluzind, alaturi de fortificatii, terenurile militarecultivate de soldati, satele de pe frontiere etc.Reprezentari schematice pentru limes intilnim numai in primele scene de pecolumneJe lui Traian si Marcu Aureliu: turnuri de paza si semnalizare, acumulareaunor materiale de razboi etc.

    Elementele ~icaracteristicile esentiale ale unui limes au putut fi bine stabiliteprin nurneroasele cercetari arheologiee si prin observatii aeriene. Epoca mariidezvoltari a Iirnesului se constata a fi in secolele II-IV e.n., aceasta in functiede natura granitei de aparat. Ca un limes s a fie viabil avea nevoie, in primul rind,de unul sau mai multe drumuri care sa-l lege cu interiorul provinciilor. In aldoilea rind, erau necesare trupe pentru construirea acestui limes, pentru intre-tinerea si apararea sa continua.

    Un limes construit dupa toate cerintele strategice, (fig. 51) trebuia dotateu urmatoarele lucrari:

    - evacuarea populatiei barbare din fata lui, pe 0 adincime destul demare (5-10 km);- curatirea terenului din fata, de paduti, tufisuri, ierburi inalte etc.,

    pe 0 adincime de citiva kilometri;

    133

  • 5/13/2018 Arheologia romana

    4/41

    134 ARHEOLOGIA RO MANA

    - amenajarea unor capcane ~i obstacole in imediata vecinatare a santuluide aparare, concretizate prin gropi dese ~i adlnci, prin pari cu virful ascutitinfipt spre inamic, Imprastierea unor spini de metal (mttt"tx) care sa se infiga incopitele cailor atacatorilor etc.;

    - saparea unui ~an~ adinc (fossa) > din al carui pamint se crea, spreinterior, un valium separat de ~ant ell 0 berma;- Intarirea valului cu gill, eventual inlocuirea lui eu miez de piatra sauchirpici;- plasarea pe culmea acestui val-a unui drum de rond pavat cu piatra,apoi a unor turnuri din lemn pentru supraveghere (turtes),-- ridicarea unor turnuri inalte de supraveghere ~i semnalizare (prin sunete

    de tromped, sau noaptea prin foe), in spatele valului, pe locurile ridicare sau petinga malul apelor (specula), asa cum Ie intilnim pe Columna lui Traian ;

    - constructia unor castra [castella, burgi etc.) inapoia valului, destinatetrupelor de paza, distantate intre de, ln functie de necesitatile strategiee (8-30 Ian,de obicei);

    - legarea acestor castre cu 0via militaris, paralela eu valul, pe care trupelesa cireule ell usurinta; si

    - in unele caz~ri,' stabilirea unor posturi de supraveghere in barbaricum,adica in afara liniei limesului,Numarul Iimesurilor care aparau Imperiul roman a fost foarte mare, in

    functie de lungimea granitelor sale. Constatam de asemenea c a , in ceea cepriveste constructia lor, aceasta aparare era variata, la cele artificiale fiinddeterminata de natura reliefului ~ia compozitiei solului ..

    In provincia Britannia, dintre cele sase Iimesuri eunoscute, mai caracteristicein privinta alcatuirii lor sint cele, ridieate de catre Hadrianus si Antoninus Pius ..Un'limes impotriva scotilor din nordul Britanniei, fus~se organizat incadin anii 78-81 e.n. Hadrian a retras eu 130 km spre sud aceasta linie de aparare,Inlocuind-o eu un puternic limes defensiv, care corespundea cu politica sa ne-agresiva, Constructia Iimesului lui Hadrian a inceput in anul 122 (data viziteiimparatului in Britannia) si s-a incheiat catre sffrsitul domniei lui, prin sta-ruinta depusa de catre guvernatorul provinciei A. Platorius Nepos. Insemnateparti ale lucrarii se vad si azi (pI. 17,1). 'Limes Hadriani din Britannia este 0 fortificatie continua, lunga de 118 km,care se intinde intre Tynie (Tinea) si Solway (Liuna}, Se compunea din cincielemente defensive. Spre nord, avea un sant (fossa), larg de 8 rn si adinc de2,50 m.lntre fossa ~i mUTUS se Iasase 0 berma lad de 5 m. Zidul (mt/rus)ave a 0 temelie variabila, intre 2,40-3 m grosime. Se apreciaza c a inaItimea luiputea atinge 15 picioare romane (4,50 m). Legate de aeest murus fusesera zidite17 castra si castella, situate unul fat a de altul la 0 departare de sase kilometri.Intre castre, din 1 000 in 1 000 de pasi romani se lasasera treceri prin murus,flancate cu turnuri de aparare, Tot incadrate in zid, se gaseau la departareegala fa!a de castre, dte doua turnuri de ohservatie si semnalizare (spectdae).Un alt element defensiv, cu totul neobisnuit pe un limes, se gasea in spatelezidului, constituind un fel de valium. Acesta era format dintr-un sant lat de 6 msi adlnc de 3 m, flancat de doua val uri de pamint, late la baza de 6 m. In sfirsit,doua importante drum uri legau limes Hadri'a#i de marile centre militare si urbanedin interiorul provinciei, Eburacttm (York) si Deua (Chester).

    1'n anul 142 e.n. legatul Britanniei, Q. Lollius Urbicus, din ordinul luiAntoninus Pius, a recueerit Scotia rneridionala, piiriisita de Hadrian. Operatia

  • 5/13/2018 Arheologia romana

    5/41

    APARAREA FRO:;!TIERELOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILrTARE 135a dus la 1mpiedicarea concentrarii triburilor denumite Brigantes, in dmpiaLohian de uncle de atacau cu usurirrta limesul lui Hadrian. Se revenea astfella granitiOl.de odinioara a lui Agricola.' Pe noua Iinie de ocupatie s-a construitatunci limes Antonini Pii, intre Clyde (Clo/a) ~i Forth (Bodoria), lung de 36 mileromane .. Acesta eta alcatuit dintr-un ~ant (fossa) larg de 6-12 m ~i adinc de3,60 m. In spate1e lui fusese ridicat un murus cespilicitls, adica un val din gliide piimint, lat la baza de 4,10-4,70 m. Fe 0 distanta de 26 mile romane, bazaacestui zid de gill fusese asezata pe un strat de piatra (lnalt pina la 1,25 m),iar in rest (10 mile), pe argila batuta, Limesul poseda 19 castra asezate la distanteaproximativ egale (din 2000 in 2000 de pasi romani), tn de exisau obisnuiteleturnuri de semnalizare (speculae). in spatele limesului, un drum lega castreleintre de.Limesullui Antoninus Pius nu a determinat parasirea celui ridicat de catrepredecesorul sau, Dealtfel, noul limes a avut 0existenta scurta. Devastat deBrigantes In anii 155 si 181, el a fast, se pare, definitiv parasit de catre ClodiusAlbinus, in 194, dnd apararea s-a tetras pe limes Hadriani.In zona Rinului si a Dunarii superioare, romanii au ridicat un marelimes, cu mai multe sectoare, pentru apararea provinciilor Gallla, Germania(Inferior : ; ; 1 Superior), Bdgia, Raetia etc. Din acest important limes, Zona ceamai bine studiata este aceea care acoperea provinciile GermaniaS aperior ~iKaetia [ De- Obergermanischriitische Limes des Riimerreiches). Ea depaseacursul Rinului si al Dunarii ocupind intrindul format lntre izvoarele acestordoua fluvii (Agri Deczosates ), Etapele constituirii acestui lim

Search related