Lucrarea nr.1
APARATURA DE LABORATORI. OBIECTIVEDeprinderea utilizarii
aparatelor de laborator (sursa de tensiune, multimetru digital,
generator de semnale, osciloscop catodic) necesare studiului
experimental a unor dispozitive si circuite electronice. b)
ntelegerea principiului de functionare al osciloscopului
catodic.a)
II. APARATURA NECESARAAparatele pe care le vom folosi sunt cele
disponibile n laboratorul de Dispozitive si circuite electronice:
sursa dubla de tensiune continua stabilizata 0-24V/0.8A, multimetru
digital DM302, generator de semnale (versatester) E0502 si
osciloscop catodic cu doua canale XJ4245 sau E0103. Pentru
realizarea conexiunilor necesare folosim conductoare prevazute cu
banane electrice la ambele capete si sonde ecranate.
III. SUPORT TEORETICDeoarece cartile tehnice si manualele de
utilizare pentru aparatele de laborator nu sunt tocmai usor de
gasit, n continuare se prezinta succint modul de utilizare al
fiecarui aparat si principiul de functionare al osciloscopului
catodic.
T1. Sursa de tensiune continua stabilizataT1.1. Notiuni generale
O sursa de tensiune stabilizata are rolul de a mentine constanta
tensiunea de iesire la variatia ntre anumite limite a unor marimi
(tensiune de intrare, sarcina, temperatura, etc. ) Sursele de
tensiune continua stabilizata sunt folosite pentru alimentarea
majoritatii circuitelor electronice, furnizndu-le acestora energie
electrica de curent continuu. T1.2. Elemente de comanda,
semnalizare si acces ale sursei duble stabilizate 0-24V/0,8A n
laborator folosim o sursa dubla de tensiune continua stabilizata. n
aceasi carcasa ea contine 2 surse flotante, independente, de
tensiune continua stabilizata, reglabile. Panoul frontal al
aparatului este prezentat n Fig. 1.1., iar descrierea elemetelor de
pe panoul frontal este data n Tabelul 1.1.
7
1
2
SURSA DUBLA STABILIZATA 0-24V/0,8A Reglaj tensiune Brut V A + +
Reglaj tensiune Brut
Lucrarea nr. 1
3
4
5
6
7
Fin
Fin
9
10
8
11
12
13
Fig.1.1. Panou frontal al sursei duble stabilizate 0-24V/0,8A
Tabelul 1.1 NUME ELEMENT Comutator pornit oprit Indicator optic al
functionarii Iesire tensiune stabilizata Reglarea valorii tensiunii
stabilizate Comutare aparate de masura Voltmetru Ampermetru NUMaR
ELEMENT 13 7 9,10 11,12 3,4 5,6 8 1 2 FUNCTIE ELEMENT prin
actionarea comutatorului sursa este alimentata cu tensiunea de
retea 220V c.a. este aprins cnd sursa este alimentata cu tensiunea
de retea borna pozitiva, respectiv negativa a tensiunii de iesire
pentru sursa din stnga borna pozitiva, respectiv negativa a
tensiunii de iesire pentru sursa din dreapta potentiometrul pentru
reglaj brut, respectiv fin al valorii valorii tensiunii sursei din
stanga potentiometrul pentru reglaj brut, respectiv fin al valorii
valorii tensiunii sursei din stnga n functie de pozitia
comutatorului, stnga sau dreapta, aparatele de masura 1 si 2 sunt
cuplate la iesirea sursei din stnga, respectiv din dreapta masoara
valoarea tensiunii continue stabilizate a sursei selectate prin
comutatorul 8 masoara valoarea intensitatii curentului continuu
debitat de sursa selectata prin comutatorul 8
T2. Multimetrul digitalT2.1. Notiuni generale Multimetru digital
este un aparat electronic cu ajutorul caruia putem masura
rezistente, tensiuni si curenti (de c.c. si c.a.). Pentru semnalele
de curent alternativ sinusoidal este masurata valoarea efectiva.
Prelucrarea semnalelor si afisarea rezultatelor este digitala.
T2.2. Elemente de comanda, semnalizare si acces a multimetrului
digital DM302 Multimetrul digital DM302 are afisaj de 3 1/2 digiti,
valoare maxima afisata fiind 1999. Pentru fiecare marime aparatul
este prevazut cu mai multe domenii de masurare. O precizie de
citire ct mai buna se obtine folosind domeniul cu capatul de scala
cel mai mic, fara a avea depasire de scala (1 aprins pe prima
pozitie, celelalte pozitii fiind stinse). Panoul frontal al
multimetrului este prezentat n Fig. 1.2.8
APARATURA DE LABORATOR
1
DC V
AC V DC A
2 Fig. 1.2. Panoul frontal al multimetrului digital DM302
5 OHM DM-302 4 3
Descrierea elementelor de pe panoul frontal al multimetrului
digital DM302 este prezentata in tabelul 1.2. Tabelul 1.2 NUME NR.
FUNCTIE ELEMENT ELEMENT ELEMENT Afisaj 1 afisaj LCD ( cu cristale
lichide ) 3 1/2 digiti OFF: aparatul este oprit DCV: 5 domenii
pentru masurarea tensiunii continue (max. 1000V) OHM: 5 domenii
pentru masurarea rezistentei (max 2M ) : se poate verifica o
jonctiune pn; este afisata caderea de tensiune pe dioda. Comutator
: este generat un semnal dreptunghiular axat pe 0V, cu mod de 2
amplitudine de 5V si frecventa de KHz. lucru 10A: domeniu pentru
masurarea valorilor mari a intensitatii curentului continuu (max.
10A) DCA: 5 domenii pentru masurarea intensitatii curentului
continuu (max. 2A) ACV: 2 domenii pentru masurarea valorii efective
a tensiunii alternative (max 750V) COM: borna de referinta (fir
rece, masa, -) fata de care se 3 fac toate masuratorile; de obicei
firul care se aplica acestei borne are culoarea neagra 4 V mA:borna
de masura (fir cald, +); de obicei firul ce se Borne de aplica
acestei borne este de culoarea rosie pentru toate masura marimile
de masurat cu exceptia curentului continuu cu intensitate mai mare
de 2A 5 10A: borna de masura (fir cald, +) numai pentru masurarea
valorilor mari a intensitatii curentului continuu (max. 10A)
T3. Generator de semnaleT3.1. Notiuni generale Generatorul de
semnal este un aparat electronic ce furnizeaza semnale variabile de
diferite forme (sinus, dreptunghi, triunghi, impuls, etc.),
permitand modificarea dupa dorinta9
Lucrarea nr. 1 a unor parametrii: amplitudine, frecventa, factor
de umplere, etc. Generatorul se foloseste la aplicarea de semnale
variabile n circuitele electronice care se studiaza experimental.
T3.2. Elemente de comanda semnalizare si acces ale versatesterului
E0502 Versatesterul E0502 este un aparat electronic care poate
ndeplini functia de generator de semnale, voltmetru electronic si
frecventmetru. El generaza semnale sinusoidale sau dreptunghiulare,
de frecventa si amplitudune reglabila (se stabileste de catre
utilizator). Aparatul poate furniza si un semnal logic TTL de
frecventa reglabila. Valoarea frecventei si a nivelului de tensiune
a semnalului este masurata si afisata pe un afisaj de 4 digiti.
Panoul frontal al versatesterului este prezentat n Fig. 1.3.
Descrierea elementelor de pe panoul frontal este prezentata n
tabelul 1.3. Tabelul 1.3 NUME NR. FUNCTIE ELEMENT ELEM. ELEMENT
Buton pornire 5 cu butonul tras versatesterul este alimentat cu
tensiunea de retea oprire 220V c.a. 2 afiseaza pe 4 digiti marimea
masurata n functie de pozitia Afisaj comutatorului 13 1 led-ul
aprins indica unitatea de masura a valorii afisate EXTERN:
versatesterul lucreaza ca si frecventmetru (pozitia F); sau
voltmetru (pozitia Vef~); afisnd frecventa, respectiv valoarea
efectiva a tensiunii aplicate la borna 10 Mod de lucru 13 INTERN:
versatesterul lucreaza ca generator de semnal: se masoara si se
afiseaza frecventa (pozitia F), respectiv valoarea efectiva sau
amplitudinea (n functie de pozitia comutatorului 9) semnalului
generat- pozitia Vef~/Uvv/2 Nivel semnal 11 comutare n trepte
masurat 12 comutare continua Intrare semnal 10 mufa BNC la care se
aplica semnalul de masurat Selectare 9 semnalul la bornele 16 sau
17 poate fi sinusoidal - pozitia ~ , semnal generat respectiv
dreptunghiular (factor de umplere 50%) - pozitia mufe BNC pentru
semnal de iesire sinusoidal sau dreptunghiular 1 5 16,17 2 n
functia de pozitia comutatorului 9: 8impedanta de iesire este 6 7 3
9 4 Iesire semnal 600 respectiv 50 , 4 mufa BNC pentru semnal
logicTTL Hz Hz Khz Khz Khz de Frecventa 3 comutator decadic pentru
selectarea gameiMhz frecventa MHz 10 -100 - 1 -continuu --1 brut,
respectiv din - al - 10 semnalului 6,7 potentiometru pentru reglaj
10 - 100 V generatKHz frecventei n interiorul fiecarei decade
IESIRE Nivel semnal 18 regalj n trepte al nivelului de tensiune
alsemnalului generat TTL mVgeneratHz 8,19 reglaj continuu -brut,
respectiv fin - al nivelului tensiunii semnalului generat
VERSATESTER Sincronizare 14 borna intrare sincronizare fin tip E
0502 RETEA Masa 15 borna de masa, legata FRECVENTA aparatului ct si
la firul de att la carcasa mpamntare 600V 100 10 mV1000 100 Uef~ F
nivel EXTERN F Uef~ Vvv/2 50 INTERN sinc. intrare 10 ~ IESIRE nivel
1000mV 300 100 30 10 3 Fmax 1 Mhz V 3 *10 Fmax 1 MHz
INTR U F
10
11
12
13
16
14
15
17
18
19
APARATURA DE LABORATOR
Fig. 1.3. Panoul frontal versatester E0502
T4. Osciloscopul catodicT4.1. Notiuni generale Osciloscopul este
un aparat electronic ce permite vizualizarea pe ecranul unui tub
catodic a curbelor ce reprezinta variatia n timp a diferitelor
marimi sau a curbelor ce reprezinta dependenta dintre doua marimi.
Imaginile obtinute pe ecran se numesc oscilograme. Osciloscopul
poate fi utlizat pentru: -vizualizarea variatiei n timp a
tensiunilor electrice, precum si masurarea parametrilor acestora:
valoare varf la varf, amplitudine, valoarea componentei continue,
perioada (frecventa); -vizualizarea relatiei dintre doua tensiuni
variabile n timp, putnd determina raportul frecventelor tensiunilor
si defazajul dintre ele. -trasarea curbelor caracteristice ale unor
dispozitive sau materiale (caracteristici statice ale unor
dispozitive sau circuite electronice, ciclu de histerezis al
materialelor feromagnetice, etc. ) T4.2 Principiul de functionare
Schema bloc a unui osciloscop catodic este prezentata n Fig. 1.4.
AtX,AtY- atenuatoare pentru semnale vx,vy; micsoreaza semnalele
prea mari nainte de a fi aplicate amplificatoarelor Ax, Ay Ax, Ay-
amplificatoare pentru semnalele vx, vy; amplifica semnalul de
studiat prea mici nainte de a fi aplicate pacilor de deflexie Px,
Py GBT - generatorul bazei de timp (generatorul de baleaj);
genereaza tensiunea liniara variabila n timp (dinte de fierastrau)
ce se aplica placilor de deflexie Px pentru lucrul n modul Y-t CSi-
circuitul de sincronizare, sincronizeaza baza de timp fie cu
semnalul de vizualizat, fie cu un alt semnal din exterior
CSt-circuitul de stingere; asigura stingerea spotului pe durata
cursei de ntoarcere Px, Py- placile de deflexie pe orizontala,
respectiv pe verticala TC- tub catodic E- ecranul fluorescent al
tubului catodic
11
Lucrarea nr. 1 K- catod termoemisiv
Vy
AtY
Ay
Py K
Vy
Px TC E
Y
CSi
GBT
X
0 1 Vx AtX 2 C Ax CSt Vx
Fig. 1.4. Schema bloc a osciloscopului catodic Partea esentiala
a osciloscopului catodic este tubul catodic TC, reprezentat
simplificat n Fig. 1.4. Acesta este un tub cu vid n care se
formeaza prin emisie termoelectronica un fascicul de electroni
orientat axial. Electronii emisi de catodul K bombardeaza ecranul
fluorescent E, care transforma energia lor cinetica n energie
luminoasa, astfel ncat n punctul de impact apare o pata luminoasa
numita spot. Dupa ncetarea bombardarii unui punct al ecranului
luminozitatea lui mai persista un anumit timp, numit remanenta
ecranului. La tuburile catodice uzuale, remanenta ecranului este
foarte mica, de ordinul fractiunilor de secunda. n drumul lor de la
catodul K la ecranul E, electronii trec printre doua placi metalice
Py si printre doua placi metalice Px, cele doua perechi de placi
fiind dispuse perpendicular una pe alta (Fig. 1.4). Cu ajutorul
placilor se poate comanda traectoria electronilor, deviindu-i de la
directia axiala; astfel se comanda pozitia spotului pe ecran.
Pentru devierea spotului dupa directia orizontala OX se aplica o
tensiune Vx placilor Px, crendu-se ntre ele un cmp electric
orizontal. Pentru devierea spotului dupa directia verticala OY se
aplica o tensiune Vy placilor Py, crendu-se ntre ele un cmp
electric vertical. Deoarece timpul n care ajung electronii de la
placi la ecran este neglijabil de mic, deviatiile x si y ale
spotului pe ecran sunt n fiecare moment proportionale cu valorile
instantanee ale tensiunilor Vx, respectiv Vy:x (t ) = Sx Vx (t ) y
(t ) = Sy Vy (t )
(Sx si Sy sunt constante si reprezinta sensibilitatea tubului
catodic pe orizontala, respectiv pe verticala; ele se exprima n
cm/V). Relatiile de mai sus reflecta propietatea fundamentala pe
care se bazeaza functionarea osciloscopului catodic. Ca urmare
spotul se va deplasa dupa directiile OX si OY n acelasi ritm n care
variaza tensiunile Vx si Vy. Osciloscopul poate functiona n doua
moduri: - modul Y-t : pe ecran apare curba y(t) - modul Y-X : pe
ecran apare o curba ce reprezinta relatia y(x), prin eliminarea
timpului ntre cele doua variatii x(t) si y(t). Modul Y-t Pentru ca
traiectoria ce apare pe ecran sa reprezinte curba y(t), este
necesar ca placilor Px sa li se aplice o tensiune proportionala cu
timpul:Vx = k X t
Tensiunea Vx este o tensiune periodica liniar variabila (dinte
de fierastrau) (Fig. 1.5.) obtinuta de la generatorul bazei de timp
cu comutatorul C pe pozitia 1 (Fig. 1.4.)12
APARATURA DE LABORATOR
Vx
t t1 t2 t3
Fig. 1.5 Tensiune liniar variabila n intervalul [t1,t2] spotul
se deplaseaza de la stnga spre dreapta, pe ecranul osciloscopului.
Daca la intrarea Y a oscilocopului se aplica o tensiune variabila,
spotul va avea o deplasare si pe verticala, descriind curba y(t). n
intervalul [t2,t3] are loc revenirea spotului n partea stnga a
ecranului. Pentru ca traiectoria de revenire sa fie invizibila pe
ecran se foloseste un circuit de stingere ce reduce la zero
intensitatea fasciculului de electroni n intervalul [t2,t3].
Imaginea pe ecran va fi stabila si clara daca perioada semnalului
de vizualizat va fi un submultiplu ntreg al perioadei bazei de
timp:TVY = 1 TVX ; k k N
Pentru realizarea acestei conditii, generatorul bazei de timp
are frecventa reglabila si exista posibilitatea sincronizarii (
momentul nceperii pantei crescatoare a fiecarui dinte de
fierastrau) ei prin circuitul de sincronizare, fie cu semnalul de
vizualizat, fie cu un semnal din exterior (Fig. 1.4). Pentru
semnalele Vx si Vy din Fig. 1.6. se obtine oscilograma din Fig.
1.7. Generatorul bazei de timp poate functiona (la alegere ) fie n
mod continuu (automat), fie n mod declansat. La functionarea n mod
continuu se genereaza semnal liniar variabil (dinte de fierastrau)
tot timpul, indiferent daca exista sau nu semnal de intrare, pe cnd
n mod declansat semnalul de studiat va declansa generarea fiecarui
dinte de fierestrau (si deci a baleajului ) atunci cnd el atinge un
anumit nivel - nivel ce se poate regla cu ajutorul unui
potentiometru. n modul declansat pot fi vizualizate si semnale
neperiodice.Vy
tVx
t Fig. 1.6. Tensiunile pe placile Py si Px Fig. 1.7. Oscilograma
Observatie: n modul de lucru cu baza de timp declansata, daca la
intrare nu se aplica semnal, spotul nu baleiaza ecranul (baza de
timp nu genereaza dinte de fierestrau ), deci pe ecranul
osciloscopului nu apare trasa (linie luminoasa orizontala de
culoare verde). Modul X-Y n acest mod de lucru baza de timp se
decupleaza (comutator C n pozitia 2, Fig. 1.4.) si pe placile Px se
aplica un semnal din exterior. Pe ecran se obtine o curba y(x) care
nu depinde de timp. Acest mod de lucru se foloseste pentru
ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive sau
circuite electronice.13
Lucrarea nr. 1
T4.3. Elemente de comanda, semnalizare si acces ale
osciloscoapelor E-0103 si XJ-4245 Panourile frontale ale celor doua
osciloscoape sunt prezentate n Fig. 1.8, respectiv Fig. 1.9. n
tabelul 1.4. sunt descrise elemente de comanda, semnalizare si
acces pentru osciloscopul de productie chinezeasca XJ-4245 si
pentru osciloscopul de productie romneasca E-0103 .
1 OSCILLOSCOPE E 0 0 -A 13
2
3
5 4
1 5 8 6 9 1 0 7 1 1 1 2 1 3 1 4 1 9 2 1 1 8 2 0 2 2 2 3 1 7 2 4
2 8 2 9 2 5
PWR
EXT
4 7 4 8 5 0 4 9 4 6 4 5 4 4 4 2 4 3 4 1 4 0 3 9
YA V/DIV
TIMP/DIV V/DIV YB
3 8
3 3 3 3 3 3 5 5 3 3 2 7 5 2 4 3 6 1 2 1 0 7
2 6
Fig .8 Pa o l fro ta a os s p lu E - 0 0 .1 . n u n l l cilo co
u i 13
14
APARATURA DE LABORATOR
15XJ-4245 OSCILLOSCOPE DC 10MHz
8 9 16 17 14 13 18 24POS POS
25LEVEL
Y1
VOLTS/div
Y2
VOLTS/div
X
TIME/div
23 22 27
INTEN FOCUS
POS
Y1
Y2
EXT TRIG
31
2
1
3
4
6
7 19(a-g) 10 20 11
21
12
28 26
29 30
Fig.1.9.Panoul frontal al osciloscopului XJ - 4245Tabelul 1.4.
NUME ELEMENT 1 Comutator pornit-oprit Indicator optic al
functionarii Luminozitate Focalizare Astigmatism Semnalizare
pozitie spot Iluminare scala ecran Deplasarea pe orizontala 1
Deplasarea pe verticala NUMAR XJ-4245 2 1 PULL POWER ON 2 INTEN 1
FOCUS 3 ASTIIG (pe panoul din spate) _ _ POS 7 2 16,18 POS ELEMENT
E-0103 3 POWER 14 14 INTENSITY 4 FOCUS 3 ASTIGMATIZM 2 1 SCALE
LIGHT 5 POSITION 8,15 3 52,34 POSITION15
FUNCTIE ELEMENT 4 Prin tragerea comutatorului osciloscopul este
alimentat cu tensiune de 220V c.a. LED-ul (becul) se aprinde cnd
osciloscopul este pus sub tensiune prin rotirea potentiometrului se
controleaza intensitatea trasei prin rotirea potentiometrului se
controleaza focalizarea spotului se foloseste n conjunctie cu
focalizarea pentru a obtine un spot bine definit semnalizeaza
pozitia spotului fata de ecran (sus, jos, dreapta, stnga) reglarea
continua a iluminarii caroiajului de pe ecranul osciloscopului
deplasarea oscilogramei spre dreapta sau stnga 4 deplasarea
oscilogramei pe verticala pe canalul Y1(YA),respectiv Y2(YB)
Lucrarea nr. 1 7 PULL5MAG 9,13 PULL5MAG 15,17 BAL VOLTS/DIV 8,14
9,13* VAR _ TIME/DIV 22,23* VAR s 27 ms oscilograma se dilata pe
orizontla daca butonul este tras cu butonul tras oscilograma se
dilata pe verticala pentru canalul Y1, respectiv Y2 9 oscilogrma se
dilata de 10 ori att pe MAGNIFIER orizontala ct si pe verticala
45,43 se regleaza echilibrarea amplificatoarelor DC BAL pe
verticala pe fiecare din cele 2 canale V/DIV reglaj n trepte al
coeficientului de deviatie 50,38 verticala pe fiecare din cele doua
canale VARIABLE reglaj fin al coeficientului de deviatie pe 49,37*
verticala pe fiecare din cele doua canale POLARITY semnalul de
intrare pe cele 2 canale este 51,33 afisat deasupra liniei de
referinta: +UP, sau sub linia de referinta -UP TIME/DIV alegerea n
trepte a coeficientilor de 29 deviatie pe orizontala pentru ambele
VARIABLE canale 28* reglaj fin al coeficientilor de deviatie pe
orizontala selecteaza unitatea de masura a timpului: _ apasat: s
relaxat : ms AUTO : baza de timp lucreaza automat: genereaza
continuu tensiune liniar variabila; apare trasa si n absesnta AUTO
semnalului de intrare DECL 31 DECL: baza de timp lucreaza
declansat: MONO generarea dintelui de fierastrau este declansata de
semnalul de studiat sau de un semnal extern de sincronizare MONO:
baza de timp este declansata o singura data comutatorul n pozitie
normala: baza de timp lucreaza declansat (vezi mai sus) comutatorul
tras: baza de timp lucreaza automat (vezi mai sus) pe fiecare
canal, amplificatorului pe verticala i se aplica : 47 AC DC: direct
semnal de intrare 39 GND AC: semnalul de intrare trece printr-un DC
condensator ce taie componenta continua , (GND): un potential egal
cu potentialul de referinta (masa) al osciloscopului TIME BASE
modul de lucru Y-t: NORM, (TIME 10 BASE) 1V/DIV modul de lucru Y-X:
Y-X, (1V/DIV sau 10V/DIV 10V/DIV) 3 4
Extindere
Echilibrare Atenuator pe verticala Polaritate Baza de timp
Selectarea unitatii de timp
Declansarea bazei de timp LEVEL 25 HF
Modul de cuplare al semnalului de intrare Mod de lucru
AC AC 19 a b f g DC DC NORM 20 Y-X 2
1
16
APARATURA DE LABORATOR
DUAL 9e SINGLE Y1 ALT 9c 9d Y2 CHOP Lucrul n modul Y-t: se
vizualizeaza variatia tensiunii n functie de timp NORM 21 XALT
Lucrul n modul Y-X (se vizualizeaza caracteristici statice sau
Figuri Lisssajous NORM 20 Y-X TIME BASE 10 1V/DIV 10V/DIV 11 EXT 31
EXT TRIG EXT 26 INT Sincronizare (TRIGGER) AB COMP 36 TRIGGER
TRIGGER , + 17 19 B 35 (ALT,CHOP, A+B) ALT CHOP A+B 32 A
SINGLE: afiseaza semnalul de pe un canal n functie de pozitia
butonului 9c: Y1 sau Y2 DUAL: semnalele de pe ambele canale sunt
afisate simultan prin doua procedee: ALT: afisarea este comutata de
la un canal la celalalt la nceputul fiecarei pante crescatoare a
tensiunii liniar variabile CHOP: afisarea este comutata de la un
canal la altul cu o frecventa fixa A: afiseaza semnalul aplicat la
YA B: afiseaza semnalul aplicat la YB A+B: afiseaza suma semnalelor
aplicate la intrarile YA si YB (ALT,CHOP,A+B): semnalele aplicate
la YA si YB sunt afisate alternat sau comutat sau adunat (n functie
de pozitia comutatorului 32) cele doua semnale aplicate la
intrarile Y1 si Y2 sunt afisate n jumatatea stnga, respectiv
dreapta a ecranului pe pozitia Y-X -la intrarea amplificatorului pe
X este cuplat unul din semnalele de intrare Y1 sau Y2 n functie de
pozitia butonului 19c, celalalt semnal fiind aplicat
amplificatorului pe verticala pe pozitia 1V/DIV sau 10V/DIV
-intrarea amplificatorului pe X este cuplata la borna EXT mufa BNC
pentru aplicarea semnalului extern n mod de lucru X-Y mufa BNC la
care se aplica semnal de sincronizare extern ca si semnal de
sincronizare se foloseste: EXT: semnal aplicat la mufa EXT TRIG
INT: unul din semnalele aplicate la intrarea celor 2 canale n
functie de pozitia comutatoarelor: 9c -osciloscopul XJ-4245 36
-osciloscopul E-0103 sincronizare cu semnalul aplicat la canalul A
sau B sau cu un semnal compus (compunere algebrica) alegerea pantei
pozitive sau negative a semnalului de sincronizare
EXT 21 INT
+ 28 -
17
1
Cuplarea semnalului de sincronizare
2 AC 29 DC LINE 30 NORM
3
DC 18 LF HF Nivel de sincronizare Aplicare semnal intrare Masa
Stabilitate Calibrare Retinere Rotire trasa Iesire poarta Iesire
TLV Modulatie Z LEVEL 25 HF Y1 Y2 10 12 11 STAB 24 4 XCAL 6 _ 32 pe
panoul din spate _ _ LEVEL 25 YA YB 48 40 13 STAB 24 CALIBRATOR 6,7
HOLD ON 26 TRACE ALIGNEMENT 12 GATE OUT pe panoul din spate SWEEP
OUT panou spate ZMODULATION INPUT panou spate
4 semnalul extern de sincronizare este cuplat direct (DC) sau
printr-un condensator (AC) LINE: sincronizarea se face cu frecventa
sursei de alimentare a osciloscopului (220V a.c.) sincronizare cu
semnal extern cuplat: direct (DC) prin FTJ: 10Hz...2MHz(LF) prin
FTS: 2KHz..50MHz(HF) reglarea nivelului tensiunii cu care se face
sincronizarea mufe BNC la care se aplica semnalul de intrare prin
intermediul sondelor (conductor ecranat) borna de masa legata att
la sasiul aparatului cat si la mpamntare controleaza modul de
functionare al circuitului de baleiaj ( reglajul stabilitati) borne
de iesire pentru semnal dreptunghiular cu frecventa de 1KHz si
amplitudinea nscrisa pe panoul frontal eliminarea sincronizarii
multiple reglarea paralelismului trasei cu liniile reticulare
orizontale de pe ecranul osciloscopului mufa BNC ce furnizeaza
semnal dreptunghiular avnd frecventa bazei de timp mufa BNC ce
furnizeaza tensiune liniar variabila mufa BNC de intrare pentru
modularea luminozitatii spotului
* Daca potentiometrele nu sunt pe pozitia calibrat; maxim
dreapta (CALD) pentru osciloscopul XJ4245, respectiv maxim stnga
(CAL) pentru osciloscopul E-0103, indicatiile comutatoarelor pentru
reglajul n treapte nu sunt valabile (necalibrare).
IV. EXPERIMENTARE E1. Obtinerea tensiunilor continueE1.1.
Tensiune de un singur semn (unipolara) Se introduce stecherul
cordonului de alimentare n priza Se alimenteaza aparatul cu
tensiunea de retea punnd comutatorul 13 (Fig. 1.1.) n pozitia sus.
24
CIRCUITE DE COMUTARE DR, DIPORTI SI MULTIPORTI SIMPLI Se
cupleaza voltmetrul aparatului la sursa cu care se dorim sa lucram
(comutatorul 8) si se regleaza valoarea tensiunii la 12V
(potentiometrul 3,4 sau 5,6 Fig. 1.1). Cu multimetrul digital pe
domeniul 0-20V DC, borna COM legata la borna - a sursei, se masoara
valoarea tensiunii.
ntrebari: Valorile de tensiune citite cu voltmetrul sursei,
respectiv cu multimetru, sunt identice sau diferite? De ce? Avnd de
alimentat un circuit cu +12V fata de masa, care borna a sursei o
vom lega la firul de masa si care la firul de alimentare al
circuitului? Dar daca circuitul trebuie alimentat cu -12V fata de
masa? Este posibila obtinerea unui tensiuni continue de 40V cu
sursa dubla de tensiune? Daca da, cum? E1.2. Tensiunea diferentiala
Se leaga borna - a sursei din stnga cu borna + a sursei din dreapta
Se alimenteaza sursa cu tensiunea de retea 220V c.a. Pe fiecare din
cele 2 surse se regleaza valoarea tensiunii la 15V Cu multimetrul,
borna COM n punctul comun al surselor, se masoara pe rand tensiunea
amblelor surse. ntrebare: Pentru alimentarea unui circuit cu +15V,
respectiv -15V fata de masa, cum vom lega cele 3 fire de alimentare
ale circuitului (+15V, masa, -15V) la bornele surselor de
alimentare? Observatii Pentru alimentarea unui circuit electronic,
mai nti reglam tensiunea sursei de alimantare la valoarea dorita si
numai dupa aceea conectam firele de alimentare ale circuitului la
sursa de tensiune. Ori de cte ori efectuam modificari n montajul
experimental (nlocuirea unui componente, realizarea unei lipituri,
etc.) acesta se va face cu montajul nealimentat.
E2. Vizualizarea tensiunilor cu osciloscopulE2.1. Punerea n
functiune a osciloscopului Dupa introducerea n priza a cordonului
de alimentare se pune aparatul sub tensiune prin tragerea
comutatorului pornit/oprit: 1 (Fig. 1.9), 14 (Fig. 1.8) Se pun
potentiometrele pentru deplasarea pe orizontala si verticala pe
pozitia de mijloc: 7, 16, 18 (Fig. 1.9), 8, 15, 52, 34 (Fig. 1.8)
Se pun potentiometrele pentru reglaj fin al coeficientilor de
deviatie pe orizontala si verticala pe pozitia calibrat: 9, 13, 23
(Fig. 1.9), 49, 37, 28 (Fig. 1.8) Se pune comutatorul de
sincronizare EXT/INT pe pozitia INT: 26(Fig. 1.9), 21 (Fig. 1.8)
Comutatorul pentru decalnsarea bazei de timp se pune pe pozitia
corespunzatoare functionarii continue (automate) a bazei de timp:
25 se trage (Fig. 1.9), 31-AUTO (Fig. 1.8) Comutatoarele modului de
lucru se pun pe pozitia corespunzatoare modului de lucru Y-t: 20,
21-NORM (Fig. 1.9), 10-TIME BASE (Fig. 1.8) Comutatoarele pentru
lucrul n modul Y-t se pun pe pozitii corespunzatoare vizualizarii
unui singur canal: 9c-Y1, 9e-SINGLE (Fig. 1.9), 35-A (Fig. 1.8)
Dupa aproxomativ 1 minut de la punerea sub tensiune, din
potentiometrul de luminozitate se regleaza luminozitatea spotului
la o valoare optima: 1 (Fig. 1.9), 4 (Fig. 1.8) 25
ATENTIE: Functionarea cu spotul exagerat de luminos duce la
distrugerea stratului de luminofor de pe ecranul tubului catodic.
Eventual se regleaza potentiometrul de focalizare si astigmatism
pentru a obtine un spot cat mai clar delimitat: 3, panou spate
(Fig. 1.9), 3, 2 (Fig. 1.8) Daca spotul nu apare se actioneaza din
butoanele de reglaj ale deviatiei pe orizontala si pe verticala si
din potentiometrul de luminozitate. E2.2. Vizualizari n modul de
lucru Y-t A. Vizualizarea unui singur semnal Dupa punerea n
functiune a osciloscopului se fac operatiile: Se pune comutatorul
modului de cuplare al semnalului de intrare: 19 a (Fig. 1.9), 47
(Fig. 1.8) pe pozitia DC, daca dorim vizualizarea semanlului cu
componenta sa continua, sau pe pozitia AC, daca dorim doar
vizualizarea componentei alternative a semnalului. Se pune n
functiune versatesterul (Fig. 1.3) Se pune sub tensiune aparatul
prin ntroducera n priza a cordonului de alimentare si tragerea
butonului RETEA (5) Comutatorul modului de lucru (13) se pune
ntr-una din pozitiile corespunzatoare modului de lucru INTERN Se
selecteza generarea unui semnal sinusoidal (comutatorul 9 pe
pozitia ~) Se regleaza valoarea frecventei ( butoanele 3, 7, 6) si
a valorii efective a tensiunii (butoanele 18, 8, 19). Cu ajutorul
sondelor coaxiale se leaga borna de iesire a versatesterului (16,
sau 17 Fig. 1.3) cu borna de intrare a osciloscopului 10 (Fig.
1.9), 48 (Fig. 1.8) Pentru osciloscopul E-0103 se pune comutatorul
de selectare al canalului cu care se face sincronizarea
(comutatorul 36) pe pozitia corespunzatoare canalului la care am
aplicat semnalul de intrare (n cazul de fata A). Pentru baza de
timp se stabileste modul de lucru declansat 25 (Fig. 1.9)- se
trage, 31 (Fig. 1.8)-DECL Se selecteaza panta semnalului pe care
dorim sa se faca sincronizarea: 28 (Fig. 1.9), 17 (Fig. 1.8) Se
regleaza potentiometrele pozitie X si pozitie Y, 7 (Fig. 1.9), 8,
15 (Fig. 1.8), respectiv 16 (Fig. 1.9), 52 (Fig. 1.8);
comutatoarele atenuatorului pe verticala 8 (Fig. 1.9) ,50 (Fig.
1.8); comutatorul bazei de timp 22 (Fig. 1.9), 29 (Fig. 1.8);
potentiometrul nivelului de sincronizare 25 (Fig. 1.9), 25 (Fig.
1.8) pna se obtine o imagine stabila, optima. Se poate ncerca
obtinerea unei imagini stabile si cu baza de timp lucrnd continuu
(generare automata a tensiuni de baleaj: 25 (Fig. 1.9) mpins, 31
(Fig. 1.8)-AUTO. De asemenea se pot manevrea potentiometrele 9, 23
(Fig. 1.9), 49,28 (Fig. 1.8) dar nu mai putem conta pe indicatiile
comutatoarelor atenuatorului pe verticala si a bazei de timp. B.
Vizualizarea simultana a doua semnale Se aplica unui canal al
osciloscopului un semnal variabil de la versatester, iar la celalat
canal o tensiune continua de la sursa de tensiune continua
stabilizata. Comutatoarele de stabilire a lucrului n modul Y-t se
pun pe pozitii corespunzatoare vizualizarii simultane a semnalelor
aplicate celor 2 canale: 9e-DUAL (Fig. 1.9) 35ALT,CHOP,A+B (Fig.
1.8) Pentru obtinerea unei imagini optime pe ecranul osciloscopului
se manevreaza butoanele de pozitie pe X si pe Y, comutatoarele
atenuatoarelor pe verticala, 26
CIRCUITE DE COMUTARE DR, DIPORTI SI MULTIPORTI SIMPLI
comutatoarele bazei de timp, nivel de sincronizare. Sincronizarea
se va face cu semnalul aplicat de la versatester. E2.3. Masurari n
modul de lucru Y-t Pentru usurarea masuratorilor, ecranul
osciloscopului este prevazut cu un rastru (caroiaj) care l mparte n
cmpuri dreptunghiulare. Masurarea tensiunilor si timpului
(perioadei ) se face direct prin citirea deviatiilor spotului pe
verticala respectiv pe orizontala. A. Masurarea tensiunilor cu
osciloscopul calibrat Pentru masurare se folosesc indicatiile
comutatorului atenuatorului pe verticala 8, 14 (Fig. 1.9), 50, 38
(Fig. 1.8). Se pot masura amplitudinea, valoarea vrf la vrf si
componenta continua ale unei tensiuni. Pentru acesta se nmulteste
deviatia verticala citita pe ecran cu indicatia corespunzatoare
pozitiei n care se afla comutatorul. De exemplu, daca deviatia
verticala totala este 4,2 div si comutatorul se afla n pozitia
0,1V/div valoarea totala a tensiuni este: 4,2 div x 0,1 V/div =
0,42 V Potentiometrele de reglaj fin al coeficientilor de deviatie
pe verticala se pun n pozitia calibrat: 9, 13- maxim dreapta (Fig.
1.9), 49, 37- maxim stnga (Fig. 1.8) Se fac operatiile de la
paragraful E2.2. Vizualizari n modul de lucru Y-t, aplicnd un
semnal sinusoidal. Se masoara valoarea vrf la vrf Avv a semnalului
pentru semnale cu valoarea efectiva de 1, 2, 3, 4 si 5V, citite pe
afisajul versatesterului (pentru semnale sinusoidale instrumentele
generatorului sunt etalonate de obicei n valori efective). B.
Masurarea perioadei cu osciloscopul calibrat Masurarea se face
folosind indicatiile comutatorului bazei de timp. Pentru aceasta se
nmulteste numarul de diviziuni pe orizontala, corespunzatoare unei
perioade, cu indicatia corespunzatoare pozitiei n care se afla
comutatorul. De exemplu, daca deviatia orizontala este 4,6
diviziuni si indicatia este 5ms/div, perioada Ty va fi: Ty = 4,6
div x 5ms/div = 23ms Potentiometrul de reglaj fin al coeficientului
de deviatie pe orizontala se pune n pozitia calibrat 23-max.
dreapta (Fig. 1.9), 28-max stnga (Fig. 1.8). Se fac operatiile de
la E2.2. Vizualizari n modul de lucru Y-t, aplicnd un semnal
sinusoidal sau dreptunghiular. Se masoara perioada Ty pentru
semnale de frecventa 1, 2, 3, 4, 5 [KHz], citite pe afisajul
versatesterului. E2.4. Masurari n modul de lucru Y-X Se trece
osciloscopul n modul de lucru Y-X: - pentru osciloscopul XJ-4245
(Fig. 1.9) -comutatorul modului de lucru (20) se trec n pozitia
Y-X. Pe axa OX (n locul timpului ) vom avea semnalul aplicat
canalului Y1, (comutatorul 9c-pe pozitia Y1) iar pe axa OY semnalul
aplicat canalului Y2. - pentru osciloscopul E-0103 (Fig. 1.8)
-comutatorul modului de lucru (10) se pune pe una din pozitiile
1V/DIV sau 10V/DIV. Pe axa OX avem tensiunea aplicata bornei
11-EXT, iar pe axa OY tensiunea aplicata canalului YA (sau YB). n
cadrul acestui experiment vom masura Figuri Lissajoux cu ajutorul
carora putem determina raportul a doua frecvente si defazajul a
doua tensiuni variabile de aceasi forma. Se aplica canalului
corespunzator axei OX tensiunea de frecventa etalon, reglabila fX
de la un versatester, iar celuilalt canal tensiunea a carei
frecventa dorim sa o masuram fY (de la alt versatester). Se
regleaza butoanele de pozitie X si Y si atenuatorul pe verticala,
pna se obtine imaginea optima ca amplitudine si pozitie. 27
Se regleaza frecventa fX pna ce se obtine o imagine stabila
numita Figura Lissajoux (cteva exemple sunt aratate n tabelul
1.5.). Se cauta obtinerea mai multor Figuri Lissajoux, masuratorile
facndu-se pentru fY de ordinul KHz-ilor.
Tabelul 1.5
V. REZULTATE R2. Vizualizarea tensiunilor cu osciloscopulR2.2.
Vizualizari n modul de lucru Y-t A. Vizualizarea unui singur semnal
Desenati forma de unda obtinuta pe ecranul osciloscopului. B.
Vizualizarea simultana a doua semnale Desenati cele doua forme de
unda obtinute pe ecranul osciloscopului. R2.3. Masurari n modul de
lucru Y-t A. Masurarea tensiunilor cu osciloscopul calibrat Se trec
n Tabelul 1.6 valorile vrf la vrf Avv ale tensiunii vizualizate,
pentru valorile efective de 1, 2, 3, 4 si 5V indicate de
instrumentul versatesterului. Se calculeaza valoarea efectiva cu
formula de mai jos si rezultatele se trec n tabelul 1.6.Aef = Avv 2
2
Care este valoarea componentei continue a tensiunilor
vizualizate ? Tabelul 1.6 Marimi masurate cu Valoarea osciloscopul
si efectiva calculate masurata cu instrum. generatorului [V] 1 2 3
Valoarea vrf la vrf [V] Valoarea efectiva [V]
28
CIRCUITE DE COMUTARE DR, DIPORTI SI MULTIPORTI SIMPLI 4 5 B.
Masurarea perioadei cu osciloscopul calibrat Se trec n Tabelul 1.7
perioadele Ty masurate, pentru valorile de 1, 2, 3, 4 si 5KHz ale
frecventei semnaluilui aplicat. Se calculeaza frecventa cu formula:
f=1/Ty; rezultatele se trec n tabelul 1.7. Tabelul 1.7 Marimi
masurate cu osciloscopul si calculate Frecventa reglata la
generator [V] 1 2 3 4 5 R2.4. Masurari n modul de lucru Y-X Se
schiteaza graficele obtinute si se calculeaza pentru fiecare
frecventa fY cu formula:
Perioada [ms]
Frecventa [KHz]
fY = f X
mX mY
unde mX (mY) este numarul de tangente cu latura orizontala
(verticala) a dreptunghiului n care se poate nscrie imaginea
obtinuta.
Avnd de-acum la dispozitie tot echipmentul necesar, vom ncepe
mpreuna ascensiunea spre piscurile nvaluite n mister ale
electronicii.
Lucrarea nr.2
CIRCUITE DE COMUTARE DR DIPORTI SI MULTIPORTI SIMPLI
I. OBIECTIVE29
Determinarea caracteristicilor statice de transfer n tensiune
pentru un diport DR. Deducerea aplicatiilor unui diport DR pentru
diverse forme de variatie n timp a tensiunii de intrare. c)
Determinarea functiei electrice a unui triport de extrem spatial si
a modului de folosire a lui ca si circuit logic.a) b)
II. COMPONENTE I APARATURFolosim montajul experimental echipat
cu doua diode semiconductoare (banda indic catodul), un condensator
i 2 rezistene. Deoarece aplicm i msurm att tensiuni continue ct i
variabile avem nevoie de o surs de tensiune continua stabilizat, un
generator de semnale, un multimetru digital i un osciloscop catodic
cu dou canale.
III. SUPORT TEORETICExperimentele se coreleaza cu capitolul
"Circuite de comutare cu D si R", din cursul de " Dispozitive si
circuite electronice". Se pot consulta si lucrrile: Miron,C.,
Introducere n circuitele electronice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983
, pag.160-173 Miron,C., Bazele circuitelor electronice, Note de
curs, fascicula 2, UTCluj-Napoca, 1994 pag.1-12
IV. EXERCITII PREGTITOARE P1. Diportul limitator DRP1.1.
Caracteristica static de transfer n tensiune (CSTV) Pentru
circuitul din Fig. 2.1 cum arat CSTV considernd v I(t)[-10;10][V]?
Dar dac vI(t)[1;+1,5] [V]? Ce funcie ndeplinete circuitul? Care
este expresia tensiunii de ieire pe fiecare din cele dou ramuri ale
CSTV?
30
P1.2. Translatarea CSTV Cum arat CSTV pentru circuitul din Fig.
2.2., considernd VPOL=5V i vI(t)[10;+10][V]? Care este expresia
tensiunii de ieire pe fiecare din cele dou ramuri ale CSTV? P1.3.
Cronograme si aplicatii ale circuitului A.
Cum arat cronograma tensiunii vO(t) pentru circuitul din Fig.
2.1, dac vI(t) este sinusoidal cu amplitudinea lund pe rnd valorile
10V, 1V, 0.3[V] , folosind pentru dioda: a) modelul supapa
electronica ideala; b) modelul exponential. Cum arata vO(t) pentru
circuitul din Fig 2.1. daca tensiunea de intrare vI(t) consta
dintr-o succesiune de impulsuri pozitive si negative cu amplitudine
de 8V?
B.
P2. Triport de extrem spaial DRP2.1. Funcia electric a
triportului DR Care este funcia electric a triportului reprezentat
n Fig. 2.4.? Cum se exprim matematic aceast funcie? Pentru
triportul reprezentat n Fig. 2.4., care este variaia n timp a
tensiunii de iesire vO(t) pentru vA(t)=5V i vB(t)=10sint [V]? Dar
pentru vB(t)=10sint [V] i vA(t)=-1V? P2.2. Triportul DR - circuit
logic Pentru circuitul din Fig. 2.4., variabilelor electrice vA, vB
i vO, li se asociaz variabilele logice A, B respectiv Y. Ce funcie
logic ndeplinete circuitul? Se consider : 1 logic 10 V 0 logic 0
V
V. EXPERIMENTARE E1. Diportul limitator DRDintre cele patru
posibile topologii de circuit cu 1R, 1D si o sursa de tensiune am
ales pentru experimentare circuitul din Fig 2.1. ,fiind mai putin
familiar dect circuitul cu iesirea pe R, dar la fel de important.
E1.1. Caracteristica static de transfer n tensiune (CSTV) Se
construiete circuitul din Fig. 2.1. a) Obinerea CSTV prin metoda
punct cu punct. Tensiunea vI=10V c.c. se obine de la sursa de
tensiune continu stabilizat. Cu multimetrul digital se msoar vI i
vO. Se msoar vO i pentru urmtoarele valori ale vI: 5V, 1.5V, 0.8V,
0.4V, 0V, -1V, -5V, -10V. b) Vizualizarea CSTV cu ajutorul
osciloscopului.
42
TIRISTORUL
Tensiunea vI se obine de la generatorul de semnale reglat pentru
a furniza o tensiune sinusoidal cu amplitudine de 10V i frecven de
100Hz. R X Y
vI
D
vO
M Fig. 2.1 Diport limitator DR Se trece osciloscopul calibrat n
modul de lucru Y-X (vezi si Lucrarea nr. 1, E2.4), se fixeaz
originea sistemului de axe de coordonate n centrul ecranului i se
conecteaz sonda corespunztoare intrrii X la intrarea circuitului
iar sonda corespunztoare intrrii Y la ieirea circuitului (punctele
X, respectiv Y din Fig. 2.1). Atenie: Punctele de mas ale
circuitului, generatorului de semnale i osciloscopului se conecteaz
mpreun n punctul M.
E1.2. Translatarea CSTV Se construiete circuitul din Fig. 2.2. X
R D VPOL M Fig. 2.2 Diport limitator DR cu VPOL VPOL este realizat
cu sursa de tensiune continu reglat la valoarea de 5V. Se
vizualizeaz cu osciloscopul CSTV. Experimentul se desfoar n mod
similar cu cel de la seciunea E1.1 b.
Y
vI
vO
E1.3. Cronograme si aplicatii ale circuitului A. Folosim
circuitul din Fig. 2.1. La intrarea circuitului aplicm semnal
sinusoidal cu frecvena de 100Hz i amplitudine de 10V de la
generatorul de semnale. Cu osciloscopul calibrat, n modul de lucru
Y-t, cu ambele canale cuplate direct, cu 0V la mijlocul ecranului
se vizualizeaz semnalele vI i vO. Se repet msurtorile i pentru
amplitudini ale vI de 1V i 0.3V. Atenie: Instrumentul de msur indic
valoarea efectiv a tensiunii sinusoidale. B. Pentru a putea pune n
evidenta o noua aplictie a circuitului vom folosi ca semnal de
intrare impulsuri de tensiune de ambele polaritati. Pentru a obtine
aceste impulsuri folosim43
Lucrarea nr. 5
circuitul derivator RD CD din fig. 2.3., caruia i aplicam la
intrare semnal dreptunghiular cu perioada mult mai mare dect
constanta de timp =RDCD a derivatorului. Construim circuitul din
Fig. 2.3.CD R
Vs
RD
vI
D
vO
Fig. 2.3 Diport limitator si circuit de derivare
vS este semnal dreptunghiular de 8V cu frecventa de 100Hz
obtinut de la generatorul de semnale. Cu osciloscopul calibrat in
modul de lucru Y-t, cu ambele canale cuplate direct, cu 0V la
mijlocul ecranului se vizualizeaza semnalele vS si vI, apoi vI si
vO.
E2. Triport de extrem spaial DRPentru experiment folosim
triportul din Fig. 2.4. cu A, B porti de intrare si Y poarta de
iesire. E2.1. Funcia electric a triportului Se construiete
circuitul din Fig. 2.4. A vA vB B R D1 D2 vO
Fig. 2.4. Triport DR vA este tensiune sinusoidal cu frecven de
100Hz i amplitudine de 10V, de la generatorul de semnale . VB=5V
este tensiune continu. Cu osciloscopul, cu ambele canale cuplate
direct, cu 0V la mijlocul ecranului se vizualizeaz vA i vO. Se
repet vizualizarea vA i vO i pentru vB=-1V.
E2.2. Triportul DR - circuit logic Se folosete circuitul din
Fig. 2.4. Tensiunile fiecreia dintre sursele vA i vB pot lua
valorile de 0V sau 5V prin conectarea punctelor A i B la mas sau la
sursa de tensiune continu reglat la 5V. Tensiunea vO se msoar cu
multimetrul digital folosit ca i voltmetru de c.c. Se realizeaz pe
rnd toate combinaiile posibile n funcie de valorile pe care le pot
lua vA i vB, msurnd de fiecare dat vO.44
TIRISTORUL
VI. REZULTATE R1. Diportul limitator DRR1.1. Caracteristica
static de transfer n tensiune (CSTV) a) Obinerea CSTV prin metoda
punct cu punct. Tabel cu vI, vO pentru vI = -10V, -5V, 0V, +5V,
+10V. Tabel cu vI, vO pentru vI = -1V, 0V, +0.4V, +0.8V, +1.5V. 2
grafice reprezentnd vO(vI), pentru datele din cele dou tabele de
mai sus. Specificai pe grafice poriunile corespunztoare strilor de
conducie, respectiv de blocare a diodei. n care situaie trebuie
avut n vedere tensiunea de prag diferit de zero a diodei? b)
Vizualizarea CSTV cu ajutorul osciloscopului. Comparai CSTV obtinut
pe ecranul osciloscopului cu cea obinut prin metoda punct cu punct.
Pentru ce valoare a tensiunii de intrare dioda trece din blocare n
conducie? R1.2. Translatarea CSTV Analizai CSTV obinut. Ce deduceti
prin compararea ei cu cea obinut la seciunea R1.1. Comentai. Pentru
ce valoare a tensiunii de intrare dioda trece din blocare n
conducie? Pe ce direcie s-a deplasat CSTV n comparaie cu cea obinut
la seciunea R1.1? Cum explicai? R1.3. Cronograme si aplicatii ale
circuitului A. Desenai tensiunile vI(t) i vO(t) pentru urmtoarele
valori ale amplitudinii semnalului sinusoidal de intrare: 10V, 1V,
0.3V. Comparai ntre ele i interpretai cronogramele obinute. Care
este aplicatia realizata de diportul DR? B. Desenati tensiunile
vS(t), vI(t) si vO(t) obtinute cu ajutorul osciloscopului pentru
vS(t) dreptunghiular de 8V si frecventa de 100Hz . Care este
aplicatia realizata de diportul DR (vI se va considera semnal de
intrare)? Acelasi diport DR poate fi folosit pentru diverse
aplicatii. Cum putem oare interpreta acest fenomen straniu?
R2. Triport de extrem spaial DRR2.1. Funcia electric a
triportului Desenai conogramele tensiunilor vA, vB i vO pentru
vB(t) = 5V, apoi pentru vB(t) = -1V. Precizai pe cronogramele
obinute intervalele de timp corespunzatoare strilor de conducie,
respectiv de blocare a diodei. Comparai cu rezultatele obinute la
exercitiile pregatitoare. Interpretai. Exist situaii n care ambele
diode sunt n conducie? Dar n blocare? R2.2. Triportul DR - circuit
logic45
Lucrarea nr. 5
Tabel cu vA ,vB i vO pentru toate combinaiile de valori pe care
le pot lua vA i vB din mulimea {0V, 10V}. Tabel de adevar cu
variabilele logice A, B i Y respectnd conveniile expuse n seciunea
P2.2. Ce valori de tensiune corespund nivelului 1 logic la intrarea
i la ieirea circuitului? Care ar fi cteva avantaje i dezavantaje
ale triportului DR folosit ca i circuit logic.
Sperm c experienele de azi au fost folositoare i informative,
dar nu prea obositoare.
Lucrarea nr. 3
DIPORI DE COMUTARE DCI. OBIECTIVEa) b)
Stabilirea legturii dintre alctuirea diportilor DC i funciile
realizate de acestea. nelegerea modului prin care multiplicatoarele
de tensiune (dublor, triplor) se pot construi folosind dipori DC
simpli.
II. COMPONENTE I APARATURFolosim montajul experimental echipat
cu trei diode semiconductoare de tip 1N4148 (banda indic catodul) i
trei condensatoare cu valoarea de 100nF. Deoarece aplicm tensiuni
continue i variabile i msurm tensiuni continue i variabile avem
nevoie de o sursa de tensiune continua stabilizata, un generator de
semnale, un osciloscop catodic cu dou canale i un multimetru
digital.
III. SUPORT TEORETICExperimentele se bazeaz n principal pe
notiele de curs ce trateaz tematica cuprins n titlul lucrrii de
laborator. Se pot consulta lucrrile: Miron, C., Introducere n
circuitele electronice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983 , pag. 173-179
Miron, C. Bazele circuitelor electronice, Note de curs, Fascicula
2, Cluj-Napoca 1994, 13-16
pag.
IV. EXERCIII PREGTITOARE46
TIRISTORUL
P1. Diportul de maxim temporalP1.1. Cronograme si functionarea
circuitului Exerciiile din acest paragraf se vor rezolva folosind
pentru diod att modelul supap ideal ct i modelul exponenial. Cum
arat cronogramele tensiunilor vO(t) i vD(t) , n regim permanent,
pentru circuitul din Fig. 3.1, dac vI(t)=5V c.c. ? Cum arat
cronogramele tensiunilor vO(t) i vD(t) , n regim permanent, pentru
circuitul din Fig. 3.1, dac vI(t) este tensiune sinusoidal cu
amplitudinea lund pe rnd valorile 10V, 1V, 0.3V . Cum arat
cronogramele tensiunilor vO(t) i vD(t) n regim permanent, pentru
acelai circuit dac vI(t) este tensiune dreptunghiular variind ntre
0V i 5V?
P2. Diportul de translaie spre valori pozitiveP2.1. Cronograme
si functionarea circuitului Exerciiile din acest paragraf se vor
rezolva folosind pentru diod att modelul supap ideal ct i modelul
exponenial. Cum arat cronogramele tensiunilor vO(t) i vC(t) , n
regim permanent, pentru circuitul din Fig. 3.2, dac vI(t)=-5V c.c.
? Cum arat cronogramele tensiunilor vO(t) i vC(t) , n regim
permanent, pentru circuitul din Fig. 3.2, dac vI(t) este sinusoidal
cu amplitudinea lund pe rnd valorile 10V, 1V, 0.3V? Cum arat
cronogramele tensiunilor vO(t) i vC(t) n regim permanent, pentru
acelai circuit dac vI(t) este tensiune dreptunghiular variind ntre
0V i 5V?
P3. Dublorul de tensiuneP3.1. Cronograme si functionarea
circuitului Cum arat cronogramele tensiunilor vO1(t) i vC1(t), n
regim permanent, pentru circuitul din Fig. 3.3, dac vI(t) este
sinusoidal cu amplitudinea de 10V? Cum arat cronogramele
tensiunilor vO(t) i vD2(t), n regim permanent, pentru circuitul din
Fig. 3.3, n condiiile de la punctul anterior? Cum se poate construi
circuitul din Fig. 3.3, folosind circuitele din Fig. 3.1 i din Fig.
3.2?
P4. Triplorul de tensiuneP4.1. Funcionarea circuitului Ce funcie
ndeplinete grupul D1C1 din circuitul reprezentat n Fig. 3.4,
considernd vI tensiunea de intrare i v1 tensiunea de ieire? Ce
funcie ndeplinete grupul D2C2 din circuitul reprezentat n Fig. 3.4,
considernd v1 tensiunea de intrare i v2 tensiunea de ieire? Ce
funcie ndeplinete grupul D3C3 din circuitul reprezentat n Fig. 3.4,
considernd v2 tensiunea de intrare i vC3 tensiunea de ieire? Ce
valoare are tensiunea vO pentru circuitul din Fig. 3.4, daca
amplitudinea tensiunii sinusoidale de intrare este de 10V?
Cum putem obine un multiplicator cu n al amplitudinii tensiunii
variabile de intrare, pentru n=4? Dar pentru n=5?47
Lucrarea nr. 5
V. EXPERIMENTARE E1. Diportul de maxim temporalE1.1. Cronograme
si functionarea circuitului Se construiete circuitul din Fig. 3.1.
La intrarea circuitului aplicm tensiune continu de 5V de la sursa
de tensiune continu stabilizat. Cu multimetru digital se msoar
tensiunile vD i vO. vD X Y vI D C
vO
M Fig. 3.1 Diport de maxim temporal
La intrarea circuitului aplicm semnal sinusoidal cu frecvena de
500Hz i amplitudine de 10V de la generatorul de semnale. Se
vizualizeaz semnalele vI i vO cu osciloscopul calibrat, n modul de
lucru Y-t, cu ambele canale cuplate direct, cu 0V la mijlocul
ecranului; cele dou sonde se conecteaz n punctele X respectiv Y,
iar masa n punctul M. Se repet msurtorile i pentru amplitudini ale
vI de 1V i 0.3V. La intrarea circuitului aplicm semnal
dreptunghiular variabil ntre 0V i 5V cu frecven de 500Hz, de la
generatorul de semnale (semnal TTL; borna din colul dreapta sus de
pe panoul frontal al versatesterului). Se vizualizeaz semnalele vI
i vO folosind osciloscopul ca mai sus.
E2. Diportul de translaie spre valori pozitiveE2.1. Cronograme
si functionarea circuitului Se construiete circuitul din Fig. 3.2.
vC X vI C D M Fig. 3.2 Diport de translaie
Y
vO
La intrarea circuitului aplicm tensiune continu de -5V de la
sursa de tensiune continu. Cu multimetru digital se msoar
tensiunile vD i vO La intrarea circuitului aplicm semnal sinusoidal
cu frecven de 500Hz i amplitudine de 10V de la generatorul de
semnale.
48
TIRISTORUL
Se vizualizeaz semnalele vI i vO cu osciloscopul calibrat, n
modul de lucru Y-t, cu ambele canale cuplate direct, cu 0V la
mijlocul ecranului; cele dou sonde se conecteaz n punctele X
respectiv Y. Se repet msurtorile i pentru amplitudini ale vI de 1V
i 0.3V. La intrarea circuitului aplicm semnal dreptunghiular
variabil ntre 0V i 5V cu frecvena de 500Hz de la generatorul de
semnale (semnal TTL; borna BNC din colul dreapta sus de pe panoul
frontal al versatesterului). Se vizualizeaz semnalele vI i vO
folosind osciloscopul ca mai sus.
E3. Dublorul de tensiuneOare ce rezulta prin combinarea
dezinteresata a celor doi diporti de mai sus? Nu vom afla niciodata
daca nu vom ncerca; deci la treaba! E3.1. Cronograme i funcionarea
circuitului Se construiete circuitul din Fig. 3.3. vC1
vD2
vI
C1 D1 vO1
D2 C2
vO
M Fig. 3.3 Dublorul de tensiune
La intrarea circuitului aplicm semnal sinusoidal cu frecvena de
500Hz i amplitudine de 10V de la generatorul de semnale. Se
vizualizeaz semnalele vI, vO1 i vO cu ajutorul osciloscopului.
Deoarece cu osciloscopul cu doua canale putem vizualia simultan
doar doua semnale, vom vizualiza pe rnd vI i vO1, apoi vI i vO.
Atenie la reglajul osciloscopului (vezi seciunile anterioare).
E4. Triplorul de tensiuneO tensiune de trei ori mai mare? Cum?
Ei bine, unde-s multi puterea creste E4.1. Cronograme i funcionarea
circuitului Se construiete circuitul din Fig. 3.4. La intrarea
circuitului aplicm semnal sinusoidal cu frecvena de 500Hz i
amplitudine de 10V de la generatorul de semnale. Cu multimetrul
digital, folosit ca voltmetru de c.c. se msoara pe rnd tensiunile v
C1, vC2 i vC3. Se vizualizeaz semnalele vI i vO cu ajutorul
osciloscopului. Se repet masurtorile pentru amplitudinea semnalului
de intrare de 1.7V.
49
Lucrarea nr. 5
vC2 VI. REZULTATE Y
R1. Diportul de maxim temporal
C2 v2 vI v1 D3 D2 D1 R1.1. Cronograme i funcionarea circuitului
C3 C1 Valorile tensiunilor vI, vO, vD pentru vI=5V c.c. Graficele
tensiunilor vI(t), vO(t) i vD(t) pentru urmtoarele valori ale
amplitudinii M semnalului sinusoidal de intrare: 10V, 1V, 0.3V.
Tensiunea vD(t) se determina prin calcul vC3 vC1 ca diferenta a
tensiunilor vI(t) si vO(t)v.O Ce concluzii se desprind comparnd
ntre ele rezultatele obinute n cele trei cazuri de mai sus? Fig.
3.4. Triplorul de tensiune Exist vreo diferen ntre valoarea
tensiunii de ieire i valoarea amplitudinii tensiunii de intrare?
Explicai. Graficele tensiunilor vI(t), vO(t) i vD(t) pentru
tensiune de intrare dreptunghiular variind ntre 0V i 5V.
Interpretare. Estimai durata regimului tranzitoriu pentru semnalul
de intrare dreptunghiular descris mai sus. Cum explicai funcionarea
circuitului?
R2. Diportul de translaie spre valori pozitiveR2.1. Cronograme i
funcionarea circuitului Valorile tensiunilor vI, vO, vD pentru
vI=5V c.c. Graficele tensiunilor vI(t), vO(t) i vC(t) pentru
urmtoarele valori ale amplitudinii semnalului sinusoidal de
intrare: 10V, 1V, 0.3V. Tensiunea vC(t) se determina prin calcul ca
diferenta dintre vI(t) si vO(t). Evoluia n timp a strilor de
conducie, respectiv de blocare a diodei pentru fiecare din cele
trei valori ale amplitudinii semnalului de intrare. Pentru
amplitudinea tensiunii de intrare de 10V, comparati ntre ele
cderile de tensiune pe D, respctiv pe C, obinute la seciunile R1.1
i R1.2. Concluzii. Graficele tensiunilor vI(t), vO(t) i vD(t)
pentru tensiune de intrare dreptunghiular variind ntre 0V i 5V.
Interpretai. Estimai durata regimului tranzitoriu pentru semnalul
de intrare dreptunghiular utilizat mai sus. Cum explicai
funcionarea circuitului?
R3. Dublorul de tensiuneR3.1. Cronograme i funcionarea
circuitului Graficele tensiunilor vI(t), vO1(t), vO(t), vC1(t) i
vD2(t) pentru amplitudinea de 10V a semnalului de intrare. Cum este
valoarea tensiunii continue de ieire fa de valoarea amplitudinii
semnalului de intrare? De ce? Explicai funcionarea circuitului
bazndu-v pe circuitele reprezentate in Fig. 3.1 i Fig. 3.2.
50
TIRISTORUL
R4. Triplorul de tensiuneR4.1. Cronograme i funcionarea
circuitului Tabel cu vC1, vC2, vC3 i amplitudinea tensiunii vI
pentru valorile de 10V i 1.7V ale amplitudinii tensiunii vI. Cum
este valoarea tensiunii continue de ieire fa de valoarea
amplitudinii semnalului de intrare pentru valorile de 10V i 1.7V
ale amplitudinii tensiunii vI? De ce? Graficele tensiunilor vI(t),
v1(t), v2(t) i vO(t) pentru valorile de 10V i 1.7V ale amplitudinii
tensiunii vI. Precizai strile de conducie, respectiv de blocare a
diodelor din circuitul reprezentat n Fig. 3.4, pentru valorile de
10V i 1.7V ale amplitudinii tensiunii vI.
Ce parere aveti, de cte grupuri DC este nevoie pentru a obine o
tensiune continua deminim 23V, dac dispunem de o surs de tensiune
variabil cu amplitudinea de 6V? Precizai dac ati considerat diodele
ideale sau nu.
Lucrarea nr 4
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIVI. OBIECTIVEa)
Stabilirea dependentei dintre tipul redresorului (monoalternanta,
bialternanta) si forma tensiunii redresate. b) Determinarea
efectelor modificarii valorilor rezistentei de sarcina si
condensatorului de filtraj asupra tensiunii redresate. c) Deducerea
tensiunii inverse maxime si a curentului direct maxim prin diodele
redresoare.
II. COMPONENTE SI APARATURAPentru experimentare vom folosi un
montaj echipat cu un transformator de retea, patru diode
redresoare, doua condensatoare electrolitice, un potentiometru si o
rezistenta. Pentru vizualizarea tensiunilor avem nevoie de un
osciloscop catodic cu doua canale, iar pentru masurarea valorilor
medii ale tensiunii si curentului de un voltmetru, respectiv un
miliampermetru de c.c.
III. SUPORT TEORETICExperimentele fac referire la capitolul
Circuite de comutare cu diode din cursul de Dispozitive si circuite
electronice. Se pot consulta lucrarile: Miron, C., Circuite
electronice, Curs, Lito IP Cluj-Napoca, 1980, pag. 20-28, 36-43;
51
Lucrarea nr. 5
Dascalu, D., Dispozitive si circuite electronice, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982, pag. 329339.
IV. EXERCITII PREGATITOARE P1. Redresor monofazat
monoalternantaP1.1. Redresor monofazat monoalternanta cu sarcina
rezistiva Care sunt cronogramele tensiunilor vS si vO si a
curentului iO pentru circuitul din Fig. 4.1, daca raportul de
transformare al transformatorului este n=22 ? Care este valoarea
medie (componenta continua) VO a tensiunii de iesire? Cum este
influentata aceasta valoare de valoarea rezistentei de sarcina
R+Rt? Care este valoarea tensiunii inverse maxime pe dioda
redresoare D? Pentru ce pozitie a cursorului reostatului R se
obtine curent mediu maxim n sarcina? Care este valoarea instantanee
maxima a curentului direct prin D, IFmax ? P1.2. Redresorul
monofazat monoalternanta cu filtru capacitiv Ce deosebire exista
ntre circuitele din Fig. 4.1 si Fig. 4.2? Cum se modifica vS(t) si
vO(t) si IO(t) prin introducerea condensatorului C? Cum se modifica
valoarea componentei continue a tensiunii de iesire VO pentru
circuitul din Fig. 4.2 fata de circuitul din Fig. 4.1, la aceeasi
valoare medie a curentului de iesire IO? Care este tensiunea
inversa maxima ce poate apare pe D?
P2. Redresor monofazat bialternantaP2.1. Redresor monofazat
bialternanta cu sarcina rezistiva n continuare ne referim la
circuitul din Fig. 4.3. Care dintre cele patru diode conduc n
alternanta pozitiva a tensiunii vS? Care sunt cronogramele
tensiunilor vS si vO ? Cum este valoarea medie a tensiunii de
iesire n comparatie cu valoarea medie a tensiunii de iesire
obtinuta la P1.1.? P2.2. Redresor monofazat bialternanta cu filtru
capacitiv Cum arata tensiunea de iesire pentru circuitul din Fig.
4.4. lucrnd n gol? Se modifica forma de variatie n timp a tensiunii
de la ntrebarea anterioara daca curentul de iesire creste la 100
mA? Daca da, cum? Pentru ce valoarea a condensatorului de filtraj
(100F sau 1000F) valoarea medie a tensiunii de iesire este mai mare
la un curent de iesire de 100 mA? Dar la curent de iesire de 0
mA?
V. EXPERIMENTAREn experimentele din aceasta lucrare tensiunea
sinusoidala ce urmeaza a fi redresata se obtine din secundarul unui
transformator de retea, Tr, dupa cum se observa si din figurile ce
descriu montajele experimentale. Asadar sursa de tensiune de
redresat este o sursa flotanta. Deoarece n primarul
transformatorului ajunge tensiunea de retea, aveti grija sa nu
atingeti aceasta parte a transformatorului cnd este pus sub
tensiune, deoarece exista pericol de electrocutare!
E1. Redresor monofazat monoalternantaE1.1. Redresor monofazat
monoalternanta cu sarcina rezistiva Se construieste circuitul din
Fig. 4.1. Cu osciloscopul cu doua canale, calibrat, n modul de
lucru Y-t, se vizualizeaza vS si vO. Cu miliampermetrul de cc. se
masoara componenta continua a curentului prin sarcina IO. Cu un
voltmetru de cc. se determina componenta continua VO a tensiunii de
iesire a redresorului. Se vizualizeaza vo(t) si se masoara
componenta continua VO a tensiunii de iesire pentru urmatoarele
valori ale IO: 0, 25, 50, 75, 100, 125, 150[mA]. Valoarea
curentului IO se regleaza din reostatul R. IO=0mA se obtine prin
ntreruperea circuitului din secundarul transformatorului.
52
TIRISTORUL
Cu osciloscopul se vizualizeaza tensiunea VRt pe rezistenta Rt,
cu rezistenta reostatului R=0.
Tr 220V c.a. ~ vS
D
+m A
1K 47 Rt
R
vO
E1.2. Fig 4.1. Redresor m . onoalternan Redresorul monofazat
monoalternanta cu filtru capacitiv Se construieste circuitul din
Fig. 4.2.
Tr 220V c.a. ~ vS
D
+m A
1K C 47 Rt
R
vO
Fig 4.2. Redresor m . onoalternan cu filtru capacitiva) b)
C=100F Experimentul se desfasoara urmarind aceeasi pasi ca la E1.1.
C=1000F Experimentul se desfasoara n mod similar cu cel de la
E1.1.
E2. Redresor monofazat bialternantaE2.1. Redresor monofazat
bialternanta cu sarcina rezistiva Se construieste circuitul din
Fig. 4.3.
Tr 220V c.a. ~ D4 vS D3
D1 + D2
+m A
0 1K 47 Rt R vO
Fig 4.3. Redresor bialternan . Cu osciloscopul calibrat n modul
de lucru Y-t, se vizualizeaza tensiunea vO. Componenta continua VO
a tensiunii de iesire se masoara cu un voltmetru de cc., iar
componenta continua a curentului prin sarcina IO, se masoara cu un
miliampermetru de cc. Se vizualizeaza vO(t) si se masoara
componenta continua VO a tensiunii de iesire pentru urmatoarele
valori ale IO: 25, 50, 75, 100, 125, 150[mA]. Valoarea curentului I
O se regleaza din reostatul R. IO=0mA se obtine prin ntreruperea
circuitului din secundarul transformatorului.
E2.2. Redresor monofazat bialternanta cu filtru capacitiv 53
Lucrarea nr. 5
Se construieste circuitul din Fig. 4.4
Tr 220V c.a. ~ D4 vS D3
D1
+m A
+ D2 C
1K 47 Rt
R vO
Fig 4.4. Redresor bialternan cu filtru capacitiv .a) b) C=100F
Experimentele se desfasoara n mod similar cu E2.1. C=1000F
Experimentele se desfasoara n mod similar cu E2.1.
VI. REZULTATE R1. Redresor monofazat monoalternantaR1.1.
Redresor monofazat monoalternanta cu sarcina rezistiva vS(t) si
vO(t) pentru valorile curentului IO indicate la E1.1. Cum explicati
forma tensiunii vO pentru IO=0mA? Se observa vreo schimbare a
acestor tensiuni pe masura ce IO creste? Cum explicati? Valorile VO
se trec n prima linie a tabelului 4.1 . Se modifica valoarea
tensiunii VO daca IO se modifica? De ce? Care este tensiunea
inversa maxima pe care trebuie sa o poata suporta dioda D?
Tensiunea pe D este diferenta tensiunilor vS si vO. Cronogramele
tensiunii VRt si curentului IO pentru R=0 (iO=vRt/Rt). Care este
valoarea curentului direct maxim prin D, IFmax? Tabelul 4 1 IO [mA]
C [F] VO [V] 0 25 50 75 100 125 150 0 100 1000 R1.2. Redresorul
monofazat monoalternanta cu filtru capacitiv a) C=100F vS(t) si
vO(t) pentru valorile curentului IO indicate la E1.1. Cum explicati
forma tensiunii vO pentru IO=0mA? Cum influenteaza cresterea IO,
forma tensiunii vO n timp? De ce oare? Valorile VO se trec n linia
a doua a tabelului 4.1. Pentru ce valoare a IO apare tensiunea
inversa maxima pe D? Care este valoarea acestei tensiuni? (se
folosesc cronogramele vO si vS) Ce relatie exista ntre tensiunea
inversa maxima pe D si amplitudinea tensiunii vS? Cronogramele
tensiunii VRt si curentului IO pentru R=0 (iO=vRt/Rt). Care este
valoarea curentului direct maxim prin D, IFmax? b) C=1000F vS(t) si
vO(t) pentru valorile curentului IO indicate la E1.1. Cum explicati
forma tensiunii vO pentru IO=0mA? Valorile VO se trec n linia a
treia a tabelului 4.1. Care este valoarea maxima a tensiunii
inverse ce poate apare pe D? Cronogramele tensiunii VRt si
curentului IO pentru R=0 (iO=vRt/Rt). Care este valoarea curentului
direct maxim prin D, IFmax? 54
TIRISTORUL
Pentru care redresor (cu sau fara filtru capacitiv) este mai
solicitata dioda redresoare D din punct de vedere al curentului
direct maxim?
Pentru fiecare valoare a curentului IO din tabelul 4.1 comparati
ntre ele formele de variatie n timp ale tensiunilor vO obtinute la
punctele R1.2.a, respectiv R1.2.b. Cum este influentata tensiunea
vO de valoarea condensatorului de filtraj? Cum explicati diferenta
calitativa mare ntre formele de variatie ale vO(t) obtinute la R1.1
si cele obtinute la R1.2? Conform datelor din tabelul 4.1. se
ridica caracteristicile de iesire ale redresorului monoalternanta
VO=f(IO) n urmatoarele cazuri: -redresor fara filtru; -redresor cu
filtru capacitiv: -C=100F; -C=1000F. Cele trei caracteristici se
traseaza pe acelasi grafic. Comparati aceste caracteristici din
punct de vedere a valorii curentului prin sarcina si a valorii
condensatorului de filtraj.
R2. Redresor monofazat bialternantaConstruiti tabelul 4.2
(identic cu tabelul 4.1) n care se vor centraliza datele obtinute
la redresorul bialternanta. R2.1. Redresor monofazat bialternanta
cu sarcina rezistiva Cronogramele tensiunii vo pentru valorile
curentului IO de la E2.1. Cum explicati forma tensiunii vO(t)? Prin
ce difera de tensiunea vO(t) obtinuta la R1.1? Valorile vO se trec
n prima linie a tabelului 4.2 construit de voi. R2.2. Redresor
monofazat bialternanta cu filtru capacitiv a) C=100F Cronogramele
tensiunii vo pentru valorile curentului IO de la E2.1. De ce forma
tensiunii de iesire difera de cea obtinuta la E2.1? Cum
influenteaza valoarea IO forma vO? Valorile VO se trec n linia a
doua a tabelului 4.2. a) C=1000F Cronogramele tensiunii vO pentru
valorile curentului IO de la E2.1. Pentru aceeasi valoare a IO
comparati forma tensiunii de iesire cu cea obtinuta la punctul a).
Valorile VO se trec n linia a treia a tabelului 4.2. Conform
datelor din tabelul 4.2. se ridica caracteristicile de iesire ale
redresorului bialternanta n cazurile: -redresor fara filtru;
-redresor cu filtru capacitiv: - C=100F; - C=1000F. Comparati
aceste caracteristici din punct de vedere a valorii curentului prin
sarcina si a valorii condensatorului de filtraj. Care tip de
redresor (monoalternanta sau bialternanta) furnizeaza la iesire o
tensiune continua mai mare, pentru aceleasi valori ale tensiunii de
intrare (vS), curentului prin sarcina (IO), respectiv capacitatii
de filtraj (C)? Considernd redresorul ca o sursa de tensiune, care
dintre cele 6 variante studiate este cea mai aproape de o sursa de
tensiune continua ideala? Care ar putea fi cteva criterii dupa care
sa comparam redresorul monoalternanta cu cel bialternanta? Conform
acestor criterii, ce avantaje si dezavantaje apar de fiecare
parte?
Lucrarea nr. 5
TIRISTORUL
55
Lucrarea nr. 5
I. OBIECTIVEa) Ridicarea caracteristicilor de amorsare si
anodice ale tiristorului. b) Determinarea unghiului de comanda si a
formei tensiunii pe sarcina n functie de marimea rezistentei din
circuitul de comanda, pentru redresorul monofazat cu comanda pe
verticala, respectiv pe orizontala.
II. COMPONENTE SI APARATURASe foloseste montajul experimental
reprezentat n Fig.5.1. Tiristorul este de tip T22N1, pentru care
sunt date mai jos cteva date de catalog. Ca si sursa de tensiune
alternativa se foloseste tensiunea din secundarul unui
transformator de retea. Pentru efectuarea masuratorilor avem nevoie
de un voltmetru de c.c. si de 2 miliampermetre de c.c. Vizualizarea
tensiunilor variabile o vom realiza cu un osciloscop cu doua
canale. Extras de catalog tiristor T22N1: Tensiunea inversa anod
catod Curentul mediu n stare de conductie Curentul de vrf repetitiv
n stare de conductie Puterea maxima disipata pe poarta Curentul de
amorsare pe poarta Tensiunea de amorsare pe poarta Tensiunea de
neamorsare pe poarta Curent de mentinere VAK=6V (poarta
deconectata) Curentul de acrosaj VAK=6V=VD Curentul invers la
VAK=VRRM T=125 o C VRRM ITAVM ITRM PGM IGT VGT VGD IH IL IRM 100 V
22A 190A 2W max. 100mA max. 3V min. 0,2V max. 120mA max. 200mA max.
15mA
III. SUPORT TEORETICExperimentele se bazeaza n cea mai mare
parte pe sectiunea "Circuite de comutare cu tiristoare" din cursul
de "Dispozitive si circuite electronice". Este foarte utila si
consultarea urmatoarelor lucrari: Miron, C., Bazele circuitelor
electronice, Note de curs, fascicula 3, Lito UT Cluj-Napoca, 1994
pag. 2 - 8 Danila, Th., s.a., Dispozitive si circuite electronice,
Editura Didactica si Pedagogjca Bucuresti, 1982, pag.143148
IV. EXERCITII PREGATITOARE P1. Caracteristici de amorsare si
anodiceP1.1. Curentul de acrosaj si curentul de mentinere Se
deseneaza circuitul necesar determinarii curentilor de acrosaj si
de mentinere pornind de la schema montajului experimental
(Fig.5.1.) realiznd urmatoarele: Se leaga mpreuna urmatoarele
perechi de borne (B9, B10), (B11, B12), respectiv (B5, B7). ntre
bornele B1, B2 se leaga o sursa de tensiune continua VS=6V (plusul
sursei la B1). ntre bornele B4, B3 se leaga un miliampermetru de
c.c. (cu "+" la B4). Ce reprezinta curentul de acrosare pentru
tiristor? Ce reprezinta curentul de mentinere pentru tiristor?
P1.2. Caracteristici de amorsare Se foloseste acelasi circuit ca la
P1.1., doar ca acum VS=15V si ntre punctele B7-B5 se leaga un
miliampermetru de c.c. (cu "+" la B7 ). Dupa cum bine stiti
caracteristica de amorsare a tiristorului se refera la dependenta
curentului de grila iG de tensiunea grila-catod vGK . Cum arata
caracteristica iG(vGK), daca curentul anodic iA=0A (circuitul
anodic ntrerupt)? 56
TIRISTORUL
Se modifica aceasta caracteristica daca tiristorul este adus n
conductie (iA>0A)? Daca da, cum?
P1.3. Caracteristica anodica Asa cum banuiti este vorba de
dependenta curentului anodic iA de tensiunea anod-catod vAK, avnd
ca parametru curentul iG. Cum arata iA(vAK) pentru tiristor? n ce
punct al caracteristicii apare tensiunea VBO (breakover) la care
tiristorul intra n conductie? Cum este influentata valoarea VBO ,de
valoarea lui iG? Ce semnificatie are punctul de coordonate (VH, IH)
de pe caracteristica anodica (VH, IH sunt tensiunea respectiv
curentul de mentinere)?
P2. Redresor monofazat cu tiristorP2.1. Cu comanda pe verticala
Se deseneaza circuitul ce rezulta din schema montajului
experimental (Fig.5.1.) daca: ntre bornele B1, B2 se leaga
secundarul unui transformator de retea ce furnizeaza o tensiune de
15 Vef Se leaga mpreuna urmatoarele borne: (B3, B4), (B5, B7), (B9,
B10), respectiv (B12, B13) P1 se pune pe pozitia de rezistenta
minima (zero) introdusa n circuit. Comanda se numeste pe verticala
(sau prin amplitudine) deoarece unghiul de comanda al tiristorului
se regleaza modificnd amplitudinea tensiunii aplicate pe poarta, cu
ajutorul potentiometrului P2, Care este circuitul de comanda pentru
tiristor? Desenati calitativ iG(t). Cum influenteaza rezistenta
introdusa de P2 curentul de grila? Cum arata tensiunea pe
rezistenta de sarcina (R1) pentru doua pozitii diferite ale
cursorului potentiometrului P2 ? n ce domeniu poate fi variat
unghiul de comanda C dupa care amorseza tiristorul? Prin C ntelegem
unghiul masurat n grade dintre momentul n care tensiunea aplicata
tiristorului trece prin zero spre valori pozitive si momentul n
care tiristorul amorseaza. P2.2. Cu comanda pe orizontala Se
deseneaza circuitul ce rezulta din schema montajului experimental
(Fig.5.1.) daca: ntre bornele B1, B2 se leaga secundarul unui
transformator de retea ce furnizeaza o tensiune de 15 Vef. Se leaga
mpreuna urmatoarele borne: (B3, B4), (B5, B6, B7, B8), (B9, B10),
respectiv (B11, B12, B14). P1 se pune pe pozitia de rezistenta
minima (zero) introdusa n circuit. Comanda se numeste pe orizontala
(sau prin faza) deoarece pe poarta se aplica o tensiune de
amplitudine constanta dar de faza variabila (din P2); circuitul
P3+R3, C reprezinta un circuit defazor. Care este circuitul de
comanda al tiristorului? Prin ce se deosebeste de circuitul de
comanda de la P2.1.? n ce domeniu poate fi modificat unghiul de
comanda C al tiristorului? Cum arata variatia n timp a tensiunii pe
sarcina (R1)? n ce fel este influentata de marimea rezistentei
introdusa de P3 n circuitul grilei?
V. EXPERIMENTARE E1. Caracteristici de amorsare si anodiceE1.1.
Curentul de acrosaj si curentul de mentinere Se construieste
circuitul desenat la P1.1. VS=6Vc.c. se obtine de la sursa de
tensiune continua stabilizata. Cu miliampermetrul de curent
continuu se masoara curentul anodic iA. P1 si P2 se regleaza pe
pozitia de rezistenta maxima, respectiv minima (zero) introdusa n
circuit. a) curentul de acrosaj Din P1 se creste n trepte curentul
anodic. Dupa fiecare treapta se suprima comanda n grila (se
ntrerupe legatura B5-B7), observnd de fiecare data daca tiristorul
ramne n conductie. Se noteaza valoarea minima a curentului anodic
pentru care tiristorul ramne nca n conductie, dupa suprimarea
comenzii (curentul de acrosaj, IL). b) curentul de mentinere Se
aduce tiristorul n conductie si se fixeaza curentul anodic la o
valoare mai mare dect curentul de acrosaj. Se suprima comanda n
grila (se ntrerupe legatura B5-B7) Din P1 si din VS se scade
curentul anodic pna cnd tiristorul se blocheaza. 57
Lucrarea nr. 5
Se noteaza curentul IH (de mentinere) pentru care tiristorul mai
este nca n conductie cu comanda n grila suprimata.
E1.2. Caracteristici de amorsare Se construieste circuitul
desenat de voi la P1.2. VS=15V c.c. de la sursa de tensiune
continua stabilizata. Cu miliampermetrul de c.c. din circuitul
grilei, se masoara curentul de grila iG. Cu un voltmetru de
c.c.legat ntre grila si masa se masoara tensiunea grila catod vGK.
Se fixeaza iA=0mA (se desface legatura B9-B10). Se masoara vGK
pentru valorile de 2, 5, 10, 20, 40[mA] ale iG, obtinute prin
actionarea lui P2. Se nchide circuitul anodic (se reface legatura
B9-B10) si se regleaza iA=200mA.(din P1). Lasnd P1 nemodificat, se
aduce P2 la pozitia de rezistenta maxima introdusa n circuit.
Modificnd valoarea rezistentei potentiometrului P2 se masoara vGK
si iG conform datelor din Tabelul 5.1. (vezi R1.2.) E1.3.
Caracteristica anodica Se foloseste acelasi circuit ca la E1.2. Cu
voltmetrul de c.c. se va masura tensiunea anod-catod vAK. Se
fixeaza P1 astfel nct sa introduca rezistenta minima (zero) n
circuit. Se pune P2 pe pozitia de rezistenta minima introdusa n
circuit. Se masoara vAK, iA si iG pentru diferite valori n ordine
crescatoare ale VS n domeniul [0,15][V]. Se modifica pozitia
cursorului lui P2 si se reiau masuratorile de la punctul
precedent.
E2. Redresor monofazat cu tiristorE2.1. Cu comanda pe verticala
Se foloseste circuitul desenat de voi la P2.1. Se conecteaza
primarul transformatorului la retea (220 Vc.a.). Se pune P2 pe
pozitia de rezistenta minima introdusa n circuit. Cu osciloscopul
cu doua canale, calibrat, n modul de lucru Y-t se vizualizeaza
tensiunea sinusoidala de intrare vI (la bornele B1, B2) si
tensiunea vL pe sarcina (la bornele B1, B9). Masa osciloscopului se
conecteaza la B1, aceasta fiind borna comuna celor 2 tensiuni de
vizualizat. Atentie la semnul tensiunilor vizualizate. Se
actioneaza P2 urmarind modificarile ce apar n forma tensiunii vL.
Se determina valoarea maxima a unghuilui C de comanda a
tiristorului pentru care tiristorul nca mai amorseaza. Se
vizualizeaza cu osciloscopul cu doua canale tensiunea vI (ntre B1
si B2) si tensiunea aplicata grilei (ntre B5 si B2). Masa
osciloscopului se conecteaza n B2. E2.2. Cu comanda pe orizontala
Se foloseste circuitul desenat de voi la P2.2. P3 se pune pe
pozitia de rezistenta minima introdusa n circuit. Cu osciloscopul
cu doua canale, calibrat, n modul de lucru Y-t se vizualizeaza
tensiunea sinusoidala de intrare vI (la bornele B1, B2) si
tensiunea vL pe sarcina (la bornele B1, B9). Masa osciloscopului se
conecteaza la B1, aceasta fiind borna comuna celor 2 tensiuni de
vizualizat. Atentie la semnul tensiunilor vizualizate. Se
actioneaza P2 urmarind modificarile ce apar n forma tensiunii vL.
Se determina valoarea maxima a unghuilui C de comanda a
tiristorului pentru care tiristorul nca mai amorseaza. Se
vizualizeaza cu osciloscopul cu doua canale tensiunea vI (ntre B1
si B2) si tensiunea aplicata grilei (ntre B5 si B2). Masa
osciloscopului se conecteaza n B2.
VI. REZULTATE R1. Caracteristici de amorsare si anodiceR1.1.
Curentul de acrosaj si curentul de mentinere a) curentul de acrosaj
58
TIRISTORUL Valoarea curentului de acrosaj IL. Cum este aceasta
valoare fata de valoarea din datele de catalog? b) curentul de
mentinere Valoarea curentului de mentinere IH. Cum este aceasta
valoare fata de valoarea din datele de catalog? R1.2.
Caracteristici de amorsare Tabel cu valorile iG, vGK pentru
valorile de 2, 5, 10, 20, 40[mA] ale iG, n cazul iA=0mA. Grafic
iG(vGK), pentru iA=0mA. Se competeaza datele din tabelul 5.1.
pentru iA=0.2 A. Tiristorul blocat iG [mA] vGK [V] 2 5 10
Tiristorul n momentul amorsarii iGT i'GT Tabelul 5.1 Tiristorul
amorsat 2 10 30
iGT- valoarea maxima a curentului de grila necesar amorsarii
i'GT-valoarea curentului de grila imediat dupa amorsare Grafic
iG(vGK) pentru iA=0,2A Avnd n vedere cele doua grafice iG(vGK), ce
puteti spune despre influenta iA asupra curentului iG ?
R1.3. Caracteristica anodica Tabel cu valorile vAK, iA si iG
pentru toate valorile lui VS fixate la E1.3. (cu P1 pe pozitia de
rezistenta minima n circuit). Tabel cu valorile vAK, iA si iG
pentru toate valorile lui VS fixate la E1.3. (cu cursorul lui P2 pe
o noua pozitie). Pe acelasi grafic se reprezinta caracteristica
iA(vAK) pentru ambele pozitii ale cursorului potentiometrului P2.
Ce valori au curentul si tensiunea de mentinere IH si VH ? Ce
valori are tensiunea anod catod VBO la care are loc amorsarea
tiristorului, n fiecare din cele duoa pozitii ale cursorului
potentiometrului P2? Ce valoare are curentul de grila iG n momentul
amorsarii? Cum influenteaza curentul de grila tensiunea VBO?
R2. Redresor monofazat cu tiristorR2.1. Cu comanda pe verticala
vI(t) si vL(t) pentru diverse pozitii ale cursorului
potentiometrului P2. Pe cronogramele tensiunii vI marcati momentele
intrarii n conductie si blocarii tiristorului. Comentati
modificarea vL(t) cnd se actioneaza P2. vAK(t) obtinuta prin
scaderea vL(t) din vI(t). Care este tensiunea inversa maxima ce
apare pe tiristor? Domeniul de variatie al lui C. Cronogramele
tensiunii de intrare si a tensiunii n anodul D1 (ntre B5 si B2).
R2.2. Cu comanda pe orizontala vI(t) si vL(t) pentru diverse
pozitii ale cursorului potentiometrului P2. Pe cronogramele
tensiunii vI marcati momentele intrarii n conductie si blocarii
tiristorului. Care este valoarea maxima instantanee a curentului
prin tiristor, determinata folosind legea lui Ohm pentru rezistenta
R1. Comentati modificarea vL(t) cnd se actioneaza P3. Domeniul de
variatie al lui C. Cronogramele tensiunii de intrare si a tensiunii
n anodul D1 (ntre B5 si B2). Explicati de ce domeniul de variatie
al lui C este mai mare dect cel din sectiunea anterioara avnd n
vedere si formele tensiunii n anodul D1. Ce rol au diodele D si
D1?
59
Lucrarea nr. 5
Daca experientele au fost duse la bun sfrsit, atunci v-ati facut
un prieten de nadejde.
Tiristorul va fi fericit sa va ajute ori de cte ori este nevoie,
iar daca-l veti abandona pentru un timp, cu siguranta nu se va
supara.
Lucrarea nr. 6
GENERATOR DE IMPULSURI CU TUJI. OBIECTIVE
a) Ridicarea caracteristicii statice curent-tensiune a
tranzistorului unijonciune. b) Cunoaterea unor sheme electrice cu
TUJ pentru obinerea de impulsuri de tensiune.II. COMPONENTE SI
APARATURA
Vom lucra cu montajul experimental din Fig. 6.3. pe care exist
toate componentele necesare. Pentru alimentarea cu tensiune continu
a montajului folosim o surs de tensiune continu stabilizat. Pentru
a msura tensiuni i cureni de c.c. folosim un voltmetru, respectiv
un ampermetru de c.c. Tensiunile variabile le vizualizm cu un
osciloscop catodic.III. SUPORT TEORETIC
Experimentele din lucrare necesit cunotine teoretice ce pot fi
gsite n seciunea Tranzistorul unijonciune din cursul de Dispozitive
i circuite electronice, precum i n: Miron, C., Bazele circuitelor
electronice, Note de curs, fascicula 3, UT Cluj-Napoca, 1994, pag.
8-12. Dasclu, D., Dispozitive i circuite electronice, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982, pag. 204-207.IV. EXERCIII
PREGATITOARE P1. Caracteristica curent tensiune iE(vE)
Pentru ridicarea practic a caracteristicii curent - tensiune
(reprezentat calitativ i n Fig. 6.3), care din cele dou mrimi (vE,
iE) trebuie aplicat TUJ-ului i care trebuie msurat? De ce? Grupul
D, R1, R2, P si T din Fig. 6.1. formeaz un generator de curent
constant, reglabil. 60
TIRISTORUL
Ce expresie rezult pentru curentul I? Care sunt valorile maxim
(P = 0) i minim (P = 100k a curentului I? ) Desenai circuitul
necesar ridicarii caracteristicii iE(vE) ce rezult din Fig. 6.3.,
prin: - legarea bornelor M1 cu M7 - nserierea unui ampermetru de
c.c. ntre bornele M1 i M2 (pentru determinarea iE) - legarea bornei
M4 la mas - legarea unui voltmetru de c.c. ntre borna M2 i mas
(pentru determinarea vE) iE regiunea de conducie regiunea de
rezisten negativ VP vE
IH IPP2. Generatorul de impulsuri cu TUJ
VH
regiunea de blocare
Fig 6.1 Caracteristica iE(vE) . . Desenai schema generatorului
de impulsuri cu TUJ ce rezult din Fig. 6.3., prin legarea mpreuna a
bornelor M5, M2 i M6. Care snt cronogramele tensiunilor n punctele:
M2, M3 i M4, fa de mas n regim permanent? La ce valoare estimai
(calcul aproximativ) frecvena de oscilaie? Dac valoarea lui R scade
(de exemplu la 15k cum variaz frecvena de oscilaie? De ce? ) B)
Pentru schema din Fig. 6.2, care este variaia n timp a tensiunii pe
C (form, amplitudine, perioad)? Pentru TUJ se presupun cunoscute VP
= 13V, VH = 1V, IH = 4mA, iar I= 0.2mA. Cum arat tensiunile n
punctele M3 i M4 fa de mas? A)
+20V RB2 iE I (E) C 100nF (B2) (B1) RB1
Fig. 6.2. Generator de impulsuri cu TUJ
Desenai schema generatorului de impulsuri cuTUJ ce rezult din
Fig. 6.3. prin legarea mpreun a bornelor M1, M2 i M6.
61
Lucrarea nr. 5
+20V P PL 5.6V 100k
R2 1k R 33K T I R1 1k M7 R3 100k M2 C 100nF M1 M2 RB2 470
M5 B2 E B1
M3
TUJ M4 RB1 47
GND
Fig. 6.3. Montajul experimentalV. EXPERIMENTARE E1.
Caracteristica curent-tensiune iE(vE)
Pentru ridicarea caracteristicii curent-tensiune se folosete
metoda punct cu punct, prin injectarea unui curent iE i msurarea
tensiunii vE corespunztoare. Se construiete montajul desenat de voi
la P1. Se alimenteaz montajul la +20Vc.c. de la sursa de tensiune
continua stabilizata. Cu miliampermetrul se msoar curentul injectat
n emitor iE, iar cu voltmetrul se msoar tensiunea vE rezultat. Se
regleaz P la valoarea maxim (I = iE - minim). Se msoar vE pentru
diferite valori ale iE obinute reglnd P. Observaii: Pentru a obine
un grafic ct mai exact ar trebui fcute mai multe msurtori n jurul
celor dou regiuni de cot ale caracteristicii (Fig. 6.1).E2.
Generatorul de impulsuri cu TUJ
A)
Se construiete circuitul desenat de voi la P2.2. Se alimenteaz
circuitul la +20Vc.c. de la sursa de tensiune continua stabilizata.
Cu osciloscopul calibrat, cu intrarea cuplat direct (DC) cu 0V la
mijlocul axei verticale, se vizualizeaz tensiunile n punctele M2,
M3 i M4 fa de mas.
B) Se construiete generatorul de impulsuri desenat de voi la
P2.2. De fapt este circuitul din Fig. 6.2 n care sursa de curent
este implementat cu componente discrete (vezi i P.1). Se alimenteaz
montajul la +20Vc.c. de la sursa de tensiune continua
stabilizata.62
TIRISTORUL
Se vizualizeaz tensiunile n punctele M2, M3 i M4 fa de mas; cu
osciloscopul reglat ca B12 la E2.1, pentru mai multe poziii ale
cursolului poteniometrului P.
B1 + ( )
R1 27/10W vL
P1
100
B9VI. REZULTATE iA
B10
B11
B13 R2 180 max
B1
max min
R1. Caracteristica curent-tensiune iE(vE)
vI
A Tabel cu iE, vE, pentru diferite valori ale iE obinute reglnd
P ntre valorile maxima i minima. P2 Grafic: iE(vE). T22N1 Ce valori
numerice rezult pentru tensiunea de prag (VP), tensiunea i curentul
10K de meninere (VH, IH)?R2. Generatorul de impulsuri cu TUJ
D2
iG
A)
G
D1
B5
B6
min
( )
B2
Cronogramele tensiuniilor n punctele M2, M3 i M4, desenate una
sub alta pentru a vedea B8 B7 colerarea lor n timp. K D Care este
frecvena oscilailor din circuit? Comparai cu valoarea frecvenei
estimata la C + E2.1. B3 B4 10F %n care punct (M3 sau M4) se obin
impulsuri pozitive de tensiune? Cum explicai obinerea acestor
impulsuri? B) Fig. 5.1 Montajul Cronogramele tensiunilor n punctele
M2, M3 i M4 fa de mas. Prin ce difer tensiunea n punctul M2 fa de
tensiunea n acelai punct determinat la experimental E2.1.? Cum
explicai acest lucru? Care este efectul modificrii P asupra celor 3
tensiuni vizualizate? Suntei de acord cu acest lucru? Exist vreo
pozitie a cursorului potentiometrului P pentru care nu apar
oscilaii? Dac da, cum explicai?
63
