ARBORETUMUL SIMERIA- MONOGRAFIE - … în care tinerele cadre de dendrologi ºi viitori arhitecþi peisageri îºi vor perfecþiona cunoºtinþele ºi mãiestria lor. Lucrãrile efectuate

ARBORETUMUL SIMERIA-

MONOGRAFIE

Seria LUCRÃRI DE CERCETARE

PUBLICATÃ de INSTITUTUL DE CERCETÃRI ªI AMENAJÃRI SILVICE (ICAS)

Adresa: ªos. ªtefãneºti nr. 128

Voluntari, 077190 Ilfov

Tel./ Fax: 021 350 32 41/ 021 350 32 45

Email: [email protected]

Internet: www.icas.ro

Fotografii realizate de : Corina Coandã (C.C.), Stelian Radu (S.R.), Ovidiu Iordan (I.O.),

Mathieu Pastre (M.P.), Jan Dobbelmann (J.D.),

Magdalena Palada Nicolau (M.P.N.), Radu Cordoº (R.C.),

arhiva personalã Laszlo Ocskay (L.O.)

Redactor: Iovu-Adrian BIRIª

Tehnoredactare computerizatã: Pollyanna Pârnuþã, Marius Teodosiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

COANDÃ, CORINA

Arboretumul Simeria: monografie / Corina Coandã, Stelian Radu- Bucureºti :

Editura Tehnicã Silvicã, 2006

Bibliogr.

ISBN (10) 973-96001-5-8; ISBA (13) 978-973-96001-5-6

I. Radu, Stelian

630

CORINA COANDÃ STELIAN RADU

AARRBBOORREETTUUMMUULL

SSIIMMEERRIIAA

MMOONNOOGGRRAAFFIIEE

Editura Tehnicã Silvicã

2006

Arboretumul S i m e r i a - Monografie 5

CUPRINS

1. Introducere 7

2. Caracterizãri generale ale Arboretumului 11

3. Istoric ºi realizãri manageriale ºi ºtiinþifice 21

3.1. Perioada de la înfiinþare pânã în anul 1949 21

3.2. Perioada 1950 –1954 27

3.3. Perioada 1955 – 1962 29

3.4. Perioada 1963 – 1989 32

3.5. Perioada 1990 – 1996 41

3.6. Perioada 1997 – 2005 43

4. Poziþia geograficã ºi aºezarea 51

5. Condiþiile climatice 53

6. Condiþiile pedologice 57

7. Vegetaþia 63

7.1. Vegetaþia lemnoasã natural ã 65

7.2. Vegetaþia lemnoasã introdusã 72

8. Fauna 77

9. Valoarea peisagisticã 81

10. Importanþa ºi valoarea Arboretumului. Necesitatea conservãrii

ºi dezvoltãrii lui durabile

103

11. Rezumat în englezã 111

12. Rezumat în francezã 115

13. Bibliografie 119

Lista anexelor

Anexa 1. Harta Arboretumului Simeria

Anexa 2. Lista plantelor lemnoase cultivate ºi spontane din Arboretumul Simeria

Anexa 3. Flora ierbacee din Arboretumul Simeria

Anexa 4. Avifauna Arboretumului Simeria – specii sedentare sau în pasaj

Anexa 5. Calendarul înfloririi speciilor lemnoase din Arboretumul Simeria

125

127

223

229

233

Introducere 7

1. Introducere

Tratatele de horticulturã definesc arboretumurile ca “plantaþii arboricole în

care se aclimatizeazã specii provenite din diverse zone fitogeografice ale glo-

bului, dar se pãstreazã ºi unele specii indigene”(Sonea, V. et al, 1983).

Aceste plantaþii pot ocupa o suprafaþã de teren suficient de mare (de ordinul

zecilor ºi chiar sutelor de hectare), amenajatã prin proiecte speciale ºi destinatã

introducerii, creºterii ºi prezentãrii unui numãr mare de specii lemnoase

(forestiere ºi /sau decorative), ce pot creºte în liber, în condiþiile staþionale ale

zonei respective. Sunt ºi cazuri când în astfel de colecþii pot fi grupaþi numai

taxonii unui singur gen ºi atunci ele sunt denumite -dupã caz- Pinetum,

Populetum, Quercetum, etc.

Arboretumurile sunt centre de cercetare, aclimatizare ºi extindere în culturã a

unor specii valoroase de arbori, arbuºti sau liane, noi pentru regiunea respectivã.

În aceste laboratoare instalate în naturã se pot realiza ºi lucrãri de selecþie ºi

ameliorare, iar elevii ºi studenþii pot studia aici sistematica ºi ecologia plantelor

lemnoase, ca ºi atributele arhitectural - decorative ale acestora, în decursul vieþii

lor îndelungate ºi/sau ale anotimpurilor.

Termenii de “arboretum” ºi “dendrariu”- ultimul folosit în literatura rusã-

sunt sinonimi ºi provin de la latinescul “arbor” sau grecescul “dendron” care

definesc arborele.

Aceste colecþii de plante lemnoase sunt reprezentate prin exemplare solitare,

biogrupe sau mici arborete experimentale, amplasate în teritoriu dupã criterii

ecologice, sistematice sau fitogeografice. Ele ni se înfãþiºeazã sub forma unor

edificii vegetale originale, concepute de om ºi realizate în strânsã colaborare cu

natura, în diferite stiluri arhitectural-peisagistice. Denumirea de parcuri dendro-

logice folositã în trecut, deºi în mare mãsurã sinonimã, sugera caracterul privat

al acestor colecþii, utilizate ca parcuri forestiere de agrement, în jurul unor

reºedinþe.

Cele mai vechi colecþii de acest gen au fost create în Europa începând cu

sfârºitul secolului al XV-lea ºi au cuprins cu prioritate specii alohtone, prove-

nite din cele mai importante ºi bogate centre genetico-dendrologice ale Terrei

(Extremul Orient, America de Nord, zona circum-mediteraneanã, º.a.), dar ºi

specii lemnoase locale, care, de multe ori, constituiau scutul protector al speci-

ilor strãine introduse în noile condiþii.

Funcþionalitatea lor iniþialã se limita la satisfacerea nevoii de a crea, în jurul

Arboretumul Simeria - Monografie8

reºedinþelor private, un cadru original ºi spectaculos, cât mai "exotic", prin

plantarea unor arbori cu calitãþi ornamentale deosebite, aduºi de pe meleaguri

îndepãrtate, care - de cele mai multe ori - contrastau puternic cu vegetaþia localã.

Cu timpul, o parte din aceste colecþii au devenit fie parcuri de agrement (cu

acces restrâns sau liber), fie mici nuclee de aclimatizare a noi specii de arbori ºi

arbuºti exotici, care întruneau însuºiri ornamentale deosebite sau alte atribute

interesante.

În aceastã situaþie, funcþionalitatea lor a evoluat ºi s-a amplificat considerabil,

arboretumurile cãpãtând, cu trecerea vremii, valenþe ºtiinþifice (botanice,

forestiere), ornamentale, peisagistice, dar ºi recreativ-sanogene sau didactic-

educaþionale.

Prin vechimea primelor sale începuturi, ca ºi prin evoluþia sa în decursul celor

trei secole de existenþã ºi parcul din Simeria - actualul Arboretum- se înscrie pe

aceste coordonate.

Cu toatã valoarea sa botanicã ºi peisagerã, el a fost relativ puþin cunoscut, mai

ales în lumea ºtiinþificã, datoritã publicaþiilor puþine ºi îndeosebi a fost ignorat

de marele public, având pânã în 1949 un regim limitat de vizitare.

Primul studiu monografic "Specii exotice în Parcul Simeria" (Ocskay, S.,

1954), apãrut într-o publicaþie ºtiinþificã cu destinaþie exclusivã unitãþilor sil-

vice, menþinea aceastã sursã de date într-un domeniu limitat, puþin accesibil.

Apariþia, dupã un deceniu, în condiþii grafice meritorii pentru perioada

respectivã, a Ghidului-album (Radu, S., Hulea, A., 1964), cuprinzând, în afara

informaþiilor specifice, o primã listã a speciilor cultivate ºi o amplã ilustraþie (64

imagini), contribuia la o mai bunã popularizare a obiectivului, îndeosebi peste

hotarele þãrii.

De atunci au trecut însã patru decenii, timp în care, prin activitatea colec-

tivului Staþiunii de cercetãri silvice Simeria, Arboretumul a fost salvat de la

multe calamitãþi naturale, ca ºi de impactul uman negativ, a fost refãcut ºi dez-

voltat, aºa cum o dovedesc paginile urmãtoare ºi pãrerile pertinente ale unor vi-

zitatori-specialiºti consacraþi în domeniu. De altfel, înfiinþarea Staþiunii a izvorât

din necesitatea organizãrii unor cercetãri sistematice, complementare, în dome-

niul introducerii ºi extinderii speciilor lemnoase exotice, în cultura silvicã ºi

ornamentalã, iar localizarea ei la Simeria a fost determinatã tocmai de existenþa

acestui vechi centru de introducere - magnific laborator în naturã.

Lucrarea de faþã îºi propune sã aducã la zi nu numai prezentul ci ºi trecutul

mai mult sau mai puþin îndepãrtat al Arboretumului, bogãþia lui dendrologicã (de

peste 2100 de taxoni), dar ºi inestimabila sa valoare peisagisticã.

Elaborarea acestui nou studiu monografic se face însã într-un moment de

cumpãnã pentru soarta viitoare a colecþiei ºi a peisajului respectiv. Ne exprimãm

Introducere 9

însã speranþa cã înþelepciunea va triumfa ºi Arboretumul îºi va continua drumul

sãu firesc ºi ascendent pe care, prin strãdaniile atâtor generaþii, ºi-l meritã pe

deplin.

Caracterizãri generale ale Arboretumului 11

2. CARACTERIZÃRI GENERALE ALE ARBORETUMULUI

În acest capitol sunt prezentate câteva aprecieri privind importanþa

Arboretumului ºi activitãþile ºtiinþifice sau de reconstrucþie ecologicã

desfãºurate aici, în perioada anilor 1956-2005. Ele au fost consemnate în

“Cartea de onoare” a Staþiunii de Cercetãri Silvice Simeria de cãtre personalitãþi

de prestigiu care au vizitat arboretumul.

"Rostul parcurilor dendrologice este deosebit de important pentru ºtiinþã ºi

pentru economia naþionalã, deºi marele public le considerã în primul rând ca

parcuri ornamentale ºi de agrement. Minunatul parc de la Simeria împlineºte de

mai multe decenii întreita sa misiune, evoluând în timpul recent la rolul unei

Staþiuni de cercetãri forestiere de primul rang. Arborii maiestoºi, bãtrâni sunt de

un efect estetic neîntrecut, împreunã cu ambianþa de pãdure de luncã naturalã ºi

cu elegantele aranjamente horticulturale. Dar speciile strãine din regiunile

sudice, est-asiatice ºi de peste Ocean, plantate de mâini grijulii, sub continua

observaþie a specialiºtilor ne dau preþioase informaþii asupra creºterii ºi dez-

voltãrii lor în climatul prielnic al luncii Mureºului, indicând valoarea lor ca

arbori ºi arbuºti de ornament, dar mai ales ca esenþe forestiere, care pot comple-

ta sau chiar înlocui unele specii indigene, mai puþin productive, printr-o creºtere

mai rapidã, prin lemn mai trainic ºi mai potrivit pentru anumite nevoi tehnice. O

vizitã la aceastã uzinã ºtiinþificã, ce desãvârºeste un <magnum experimentum>

de lungã duratã, este instructivã ºi reconfortantã. Pepinierele recent lãrgite ºi

perfect îngrijite sunt o chezãºie pentru perpetuarea rosturilor unui asemenea

parc, care a împrospãtat ºi îmbogãþit ºi pânã acum grãdinile noastre botanice ºi

parcurile publice cu specii preþioase ºi îºi vor da contribuþia la întemeierea de

pãduri noi, valoroase ºi de aici înainte.

Catalogul speciilor cultivate aici va fi un ghid folositor pentru oamenii de

ºtiinþã, pentru practicieni ºi pentru marele public deopotrivã, fãcând cunoscute

comorile sale dendrologice, ornamentale ºi silvice-experimentale din

Arboretumul Simeria."

(Prof. Alexandru BORZA, 1964, Prefaþã la "Arboretumul Simeria, Ghid

Album" de S. Radu ºi A. Hulea, Ed. Agro-silvicã, Bucureºti)

"Cel mai vechi parc dendrologic de pe faþa pãmântului românesc este cel de

la Simeria, înfiinþat la mijlocul secolului al XVIII-lea, într-o pãdure naturalã din

Arboretumul Simeria - Monografie12

Lunca Mureºului, unde, treptat, au fost plantaþi tot felul de arbori europeni ºi

extraeuropeni. Are o suprafaþã de 70 ha ºi cuprinde descendenþi din cel mai

vechi salcâm din þarã, aduºi din Franþa ºi plantaþi aici, în a doua jumãtate a se-

colului al XVIII-lea, aºa cum ne aratã un manuscris din 1860. Se pot vedea aici

ºi exemplare remarcabile de ulm, atingând dimensiuni record: 120 de centimetri

în diametru ºi 32 de m în înãlþime. Dintre arborii americani, sunt de semnalat

chiparosul californian, arþarul de Canada, catalpa mare, ienupãrul de Virginia,

viþa de Canada. Tot în acest parc se aflã ºi o magnolie cu frunze uriaºe ºi cu flori

la fel, "cât o tipsie". Din cele 560 de unitãþi sistematice existente în parcul den-

drologic sau "arboretum-ul" din Simeria, 10% sunt europene, 16% eurasiatice,

35% asiatice, 21% nord-americane, 15% de origine hibridã ºi numai 3% din alte

continente” (datele de mai sus se referã la situaþia din anul 1962 - n.n.).

(C.C. GIURESCU, 1975, în "Istoria pãdurii româneºti din cele mai vechi

timpuri pânã astãzi", Ed. Ceres, Bucureºti, p. 108).

"Parcul Staþiunii Silvice Experimentale Simeria reprezintã unul din cele mai

minunate parcuri din Republica Popularã Românã, pe care le-am vãzut.

El a pãstrat în planificarea ºi dispunerea vegetaþiei lemnoase principiile stilu-

lui peisager din perioada înfiinþãrii sale (mijlocul secolului al XVIII-lea).

Bogãþia dendrologicã a parcului este uimitoare ºi reprezintã prin ea o

comoarã în privinþa compoziþiei ºi vârstei plantelor.

Tânãrul colectiv care lucreazã la aceastã Staþiune trebuie sã pãstreze ºi sã

amelioreze parcul, atât sub raportul planificãrii lui, cât ºi în privinþa plantelor

care au murit din parc.

Sub raportul soluþiilor de planificare peisagisticã ºi a dispunerii plantaþiilor,

parcul Simeria reprezintã ºi în opinia noastrã un monument naþional în arta

parcurilor, în care tinerele cadre de dendrologi ºi viitori arhitecþi peisageri îºi

vor perfecþiona cunoºtinþele ºi mãiestria lor. Lucrãrile efectuate de Staþiune în

domeniul multiplicãrii speciilor de arbori din parc sunt foarte necesare þãrii ºi au

o valoare imensã."

(Acad. M.P. KORJEV - Arhitect peisager al oraºului Moscova -

11.07.1956)

"Rezervaþia dendrologicã a parcului Simeria a fost pentru mine revelaþia unei

adevãrate comori vegetale. Situaþia, dimensiunile, frumuseþea exemplarelor sunt

de o valoare rar întâlnitã chiar peste hotare, iar diversitatea ºi abundenþa mate-

rialului înmulþit pentru cercetãri ºi difuzare face cinste tinerilor ingineri ºi per-

sonalului Staþiunii."

(L. FARAUDO - pepinierist horticol - 24.07.1957)


"Admiraþie pentru realizãrile tânãrului colectiv al Parcului dendrologic din

Simeria. Tezaurul de arbori ºi arbuºti ce le-a fost dat în seamã constituie obiec-

tul sârguinþei, destoiniciei ºi înaltei lor priceperi. Grija ce depun s-a vãzut în

rapiditatea cu care au intervenit sã repare avariile cauzate de zãpada din 16-17

februarie a.c.; aproape totul a fost curãþat de ramuri ºi replantate suprafeþele

goale.

Prin pepinierele create, prevãd cã Simeria va deveni curând un important cen-

tru republican de difuzare a materialului dendrologic rar ºi valoros, necesar atât

producþiei cât ºi construcþiei spaþiilor verzi."

(Prof. Al. SÃVULESCU - Fac. de Silviculturã Braºov -2.04.1958)

"Minunat laborator, în care se poate studia ºi biologia ºi productivitatea

speciilor lemnoase exotice din diferite zone climatice."

(V. KALINKOV - Institutul Superior de Silviculturã - Sofia, Bulgaria -

20.09.1957)

"De-a lungul cãlãtoriei mele forestiere prin R.P.R., am avut astãzi ocazia sã

cunosc, într-o ambianþã binevoitoare ºi impresionantã, comorile dendrologice

din Simeria"

(Dipl.-Ing. For. Frithjof WEISER - Academia de ºtiinþe din Berlin -

Istitutul Gatersleben - R.D.G., 1960)

"Am vizitat Parcul dendrologic de la Simeria pentru a ºasea oarã. De fiecare

datã am surprins acest parc mai frumos, mai bogat în soiuri de plante, mai bine

îngrijit, pentru care fapte felicit conducerea ºi colectivul Staþiunii."

(Prof. dr. Em. ÞOPA - Grãdina Botanicã Cluj - 15.05.1961)

"Am revãzut, dupã un sfert de veac, minunatul Parc dendrologic întemeiat de

vrednici înaintaºi ºi l-am gãsit mult mai bogat, mai metodic aranjat ºi pus cu

totul în slujba horticultorilor ºi a economiei þãrii, ca un stegar al progresului în

acest sector de activitate în serviciul þãrii. M-a bucurat ºtirea despre colaborarea

strânsã cu atâtea grãdini botanice ºi institute de cercetãri horticole ºi forestiere.

Felicit pentru aceasta pe neobositul ºi entuziastul director al instituþiei ºi

autoritãþile care patroneazã acest parc, o mândrie a þãrii".

(Prof. dr. Al. BORZA, director / pensionar al Grãdinii Botanice din Cluj

- 21.06.1961)

Arboretumul Simeria- Monografie14

"Referatele prezentate la Sesiunea ºtiinþificã a Staþiunilor Simeria ºi Cluj ºi

lucrãrile executate în Arboretum ºi pepinierele vizitate au oglindit nivelul ridi-

cat ºi preocupãrile conºtiincioase ºi pline de pasiune ale lucrãtorilor din cer-

cetarea silvicã"

(D. IVÃNESCU - directorul INCEF - Bucureºti - 21-22.06.1961)

"Am vizitat ºi examinat parcul, arboretele ºi colecþia din Simeria cu cel mai

mare interes, unde sunt multe specii lemnoase decorative ºi de interes econo-

mic. Am putut sã constat bogãþia colecþiei ºi faptul cã parcul ºi plantaþiile sunt

organizate pe baza celor mai moderne metode, care corespund din punct de

vedere ornamental ºi ecologic. Metodele folosite în pepiniere sunt din cele mai

bine studiate ºi corespund mai multor scopuri: pentru parc ºi pentru valorificare.

Peste tot domneºte cea mai mare îngrijire ºi ordine."

(Prof. dr. ªtefan BIALOBOK - Director al Institutului de Dendrologie

din Kornik (Poznan), Polonia - 27.11.1961)

"Meritã sã fie scos în evidenþã faptul cã munca mai multor generaþii de

botaniºti este continuatã ºi amplificatã pe baze noi, dându-se parcului un carac-

ter ºtiinþific unde se fac cercetãri în domeniul culturii exoticelor ºi al selecþiei

speciilor forestiere rezistente la boli ºi dãunãtori, activitãþi care trebuiesc apro-

fundate în acest colþ minunat al naturii, creat de mâna omului."

(Dr. ing. Gh. MARCU, Dir. adj. ºtiinþific ICF - Bucureºti - 19.08.1964)

"Aveþi un foarte frumos arboretum care este foarte bine întreþinut. În mod

deosebit m-a impresionat numãrul mare de arbori americani care s-au adaptat cu

succes. Sper sã mã întorc din nou pentru o vizitã mai lungã."

(Dr. Willard H. CARMEAN, Carbondale Forest Research Center, U.S.

Forest Service, Illinois - 26.06.1966)

"Deºi timpul a fost prea scurt pentru o adecvatã examinare a tuturor como-

rilor din acest splendid Arboretum, am obþinut o bunã perspectivã a istoriei,

aºezãrii ºi scopurilor lui, ºi eu, cu plãcere, confirm primirea unui suvenir valoros

al ultimei noastre opriri în România, sub forma recentului Ghid-album ºi

Catalog al Arboretumului. Eu cred cã acestã publicaþie va face Arboretumul larg

cunoscut în lume, aºa cum el o meritã."

(Michael BROWN - Forest Research Station, Alice Holt, Farnham

Surrey, Marea Britanie - 02.07.1966)


"Am fost foarte bucuros cã am avut ocazia de a vizita frumoasa voastrã

Staþiune experimentalã. Am admirat parcul splendid cu multele lui specii ºi e

dificil sã poþi gãsi altundeva o totalitate de plante aºa de diverse ºi aºa de fru-

moase."

(Michele PREVOSTO - Istituto Sperimentale del Pioppo, Casale

Monferrato, Italia - 05.07.1967)

"Am luat la cunoºtinþã cu mult interes de lucrãrile de aclimatizare a speciilor

lemnoase ºi de cele privind crearea plantaþiilor semincere efectuate de Staþiune.

Ne bucurã faptul ca aceste lucrãri îºi gãsesc aplicare în producþie. Prezintã un

interes deosebit lucrãrile de aclimatizare a speciei Liriodendron tulipifera, a

magnoliei ºi a nucului negru. Aici se desfãºoarã lucrãri intense privind

îmbogãþirea colecþiei cu noi specii ºi în privinþa studierii particularitãþilor lor

ecologice."

(MAMEDOV - Director general Gosleshoz, însoþit de Directorul

Staþiunii Unionale pentru seminþe forestiere, URSS - 23.12.1968)

"Am fost plãcut impresionat de bogãþia ºi interesanta colecþie dendrologicã

din Simeria, o mândrie a þãrii sub acest aspect".

(Prof. Dr. doc. I. SAFTA - membru de onoare al ASAS ºi Dr. Ing. K. NIE-

DERMAIER - 26.09.1970)

"Participanþii la lucrãrile Sesiunii a 2-a a Comisiei Monumentelor Naturii ºi

Ocrotirea Naturii pe baze ecologice (78 participanþi) au vizitat Arboretumul -

remarcând însemnãtatea ºtiinþificã ºi peisagisticã a acestei rezervaþii dendrolo-

gice cu care se mândreºte þara".

(Prof. Valeriu PUªCARIU - Secretarul Comisiei Monumentelor Naturii

din Academia Românã - 06.08.1974)

"Arboretumul Simeria constituie o capodoperã care conciliazã armonios

ºtiinþa ºi arta într-un giuvaer cultural de un rafinament insolit, ce-l recomandã

astfel drept cea mai preþioasã perlã din diadema parcurilor dendrologice. Prin

tezaurul floristic, varietatea ºi eleganþa exemplarelor componente, Arboretumul

întrece prestigioase aºezãminte similare cu reputatã tradiþie din strãinãtate".

(Dr. Ing. Cr.D. STOICULESCU - ICAS Bucuresti - 23.05.1978)

"Remarcabila colecþie de arbori ºi arbuºti de aici este, pentru mine, impre-


sionantã. Un interes special prezintã creºterea susþinutã ºi adaptabilitatea speci-

ilor familiare americane. Personalul ºi toþi cei care lucreazã aici au depus o

susþinutã activitate pentru prezervarea ºi menþinerea acestei valoroase colecþii...

În mod cert, multe din aceste specii de arbori prezintã o mare valoare, chiar fãrã

o selecþie ºi ameliorare ulterioarã."

(Dr. Howard KRIEBEL, Dept. of Forestry, OARDC, Wooster, Ohio,

USA - 12.06.1979)

"Acesta este un loc minunat. Întinderea, relieful, aºezarea ºi marea lui diver-

sitate de specii de arbori ºi arbuºti, dintre care unii au o vârstã înaintatã, îi con-

ferã o rarã frumuseþe. Spre deosebire de multe Arboretumuri, cei mai mulþi

arbori bãtrâni pot sã-ºi dezvolte coroanele lor nestingheriþi. Interesul ºtiinþific

este considerabil ºi eu regret faptul cã Societatea Dendrologicã din Olanda nu-l

poate vizita datoritã distanþei. Poate cã Societatea Internaþionalã de Dendrologie

(IDS) va fi capabilã sã vinã într-o zi ºi sã admire colecþia. Eu sper cã, pentru

autoritãþile din România, va fi posibil sã menþinã colecþia în bune condiþii ºi sã

o reînnoiascã ºi sã continue cercetãrile inspirate de aceastã mare instituþie".

(Dr. Hans M. HEYBROECK - Wageningen, Olanda - 15.10.1991)

"Am avut plãcerea ºi onoarea ca în ultimii ani, în cadrul programului de prac-

ticã al studenþilor Facultãþii de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere din Braºov,

sã însoþesc grupurile respective de studenþi. De fiecare datã, atât noi, cadrele

didactice, cât ºi studenþii am rãmas profund impresionaþi de mãreþia acestui

Arboretum ºi de profesionalismul oamenilor ce se îngrijesc de el."

(Prof. Dr. N. ªOFLETEA - Universitatea "Transilvania" Braºov - 03-

07.07.1990)

"Parcul din Simeria asociazã într-un mod fericit frumuseþea ºi valoarea

ºtiinþificã a colecþiilor. Aici fiecare exemplar, fiecare specie se încadreazã

armonic în ansamblu, ca ºi cum prezenþa ei ar fi evidentã ºi de origine naturalã.

De-a lungul aleilor, se deruleazã sub ochii vizitatorului o panoramã cvasi-com-

pletã a speciilor lemnoase, autohtone ºi exotice ce pot fi întâlnite în pãdurile ºi

parcurile Europei continentale ºi uneori chiar cu specii surprinzãtoare în acest

climat. Speciile sunt reprezentate prin exemplare cu caracteristici dendrometrice

excepþionale.

Parcul poseda în egalã mãsurã câteva parcele martor de pãduri ripariene, atât

de ameninþate în prezent în Europa. Aceste remarcabile arborete naturale de

Populus alba ºi nigra, de Quercus ºi de enormi ulmi rari, dar grav bolnavi, jus-

tificã chiar numai ele menþinerea parcului ca rezervaþie publicã ºi protecþia ei


ecologicã. Din pãcate, mediul, în general, suferã de impactul generat de indus-

tria grea din Valea Mureºului.

Sã mulþumim generaþiilor de forestieri care s-au succedat aici pentru con-

stanþa eforturilor lor ºi în mod special conducerii Staþiunii care ne-a primit cãl-

duros ºi ne-a permis sã cunoaºtem câteva din cele mai frumoase situri forestiere

din Europa, la Simeria, în Retezat ºi în alte locuri din Transilvania. Sã sperãm

cã viitorul va permite Parcului din Simeria sã beneficieze de resurse materiale ºi

umane, la înãlþimea valorii lui. Sã sperãm, în final, cã în aceastã perioadã când

se deschid noi relaþii internaþionale, reputaþia parcului se va extinde asupra

tuturor forestierilor ºi a prietenilor naturii, pânã când va deveni un centru de

vizite, indispensabil pentru cultura dendrologicã."

(Hervé LE BOULER, director, Pepiniera experimentalã Guémené-

Penfao, Franþa - 31.07.1992)

"Parcurile dendrologice, ca ºi acesta, inspirã un dublu respect: acela al uni-

versalitãþii ºi acela al frumuseþii. Aceastã colecþie, mai mult decât oricare alta,

nu þine seama de frontiere ºi reuºeºte sã reuneascã, într-un singur loc, sufletul ºi

memoria fiecãrui continent, fiecãrei þãri: arborele."

(Dr. Antoine KREMER, INRA, Lab. de genetica ecosistemelor forestiere,

Franþa - 10.11.1992)

"Parcul dendrologic din Simeria ne demonstreazã, dacã mai era nevoie, cã

omul poate avea ºi o intervenþie beneficã în naturã. Am intrat în acest "templu"

al vegetaþiei cu bucuria întâlnirii unor specii de arbori rari din flora noastrã sau

din alte continente. Colectivului care se ocupã cu îngrijirea ºi dezvoltarea par-

cului, le dorim mult succes, multã putere de muncã pentru a menþine ºi în viitor

frumuseþea acestor locuri. Acest parc este o ºansã pentru generaþia tânarã, care

are nevoie de o educaþie ecologicã mult mai serioasã, mai bogatã în conþinut ºi

mult mai legatã de naturã"

(Colectivul de cadre didactice care au însoþit elevii la Olimpiada naþio-

nalã de biologie - Deva - 13-16.04.1993)

"Cele mai frumoase complimente pentru numeroasele plante seculare ºi ra-

ritãþile botanice prezente în acest colþ de paradis"

(4 pepinieriºti horticoli: 2 din Pistoia / Italia ºi 2 din Austria - 10.08.1994)

"Excelentã oazã! Ea trebuie impusã pe Lista Patrimoniului Mondial

Natural ºi Cultural. Oamenii de suflet sunt pe mãsura acestui excelent parc. Un

grup de naturaliºti mulþumesc din toatã inima celor ce ne-au condus prin aceastã


minune."

(Prof. Dr. Dan MANOLELI, Bucureºti - 27.08.1994)

"O colecþie excepþionalã, condusã de oameni excepþionali cu eforturi

excepþionale, care înþeleg, mai mult decât majoritatea oamenilor acestei þãri, cã

patrimoniul sãu se compune ºi din totalitatea speciilor de plante pe care le are.

Felicitãri pentru tenacitatea cu care personalul parcului îl menþin cu nemãsurate

sacrificii."

(Prof. Univ. Dr. Ioan COSTE, Univ. de ªtiinþe Agricole Timiºoara -

24.08.1994)

"Arboretumul Simeria este cea mai impresionantã colecþie de arbori ºi arbuºti

din câte am avut plãcerea sã vizitez. Pot numai sã spun cã doresc sã am mai

multe zile ca sã pãºesc de-a lungul istoriei ei. Teritoriul este în viaþã aºa cum a

fost cu milioane de ani în urmã (?). Aºtept cu nerãbdare sã-l vizitez din nou într-

una din zilele apropiate."

(Dr. John R. HORNER, consultant ºtiinþific al filmului Jurassic Park,

SUA - 30.08.1994)

"Ce pãcat cã imensa bogãþie dendrologicã a acestui Parc nu este susþinutã ºi

de una financiarã, pentru conservarea, îmbunãtãþirea ºi înfrumuseþarea lui. Dar

cum arborii trãiesc sute de ani, au timp sã aºtepte ºi sã spere. Felicitãri celor ce

se strãduiesc pentru menþinerea lui."

(Mircea IONESCU-QUINTUS, 17.09.1994)

"Am fost foarte impresionaþi de stejarii bãtrâni de aici ºi de devotamentul

personalului Staþiunii pentru îngrijirea colecþiei. Caracterul istoric al arhitecturii

este atât de potrivit plantaþiilor naturale ºi arborilor vechi din teren, ºi noi am

fost încântaþi sã constatãm de asemenea cã voi pãstraþi, mai degrabã decât sã

înlocuiþi, aceastã moºtenire arhitecturalã."

(Guy STERNBERG, Starhill Forest Arboretum, USA, Director

International Oak Society - 19.06.1995)

"Arboretumul din Simeria este un parc dendrologic care reuneºte o colecþie

remarcabilã ºi elemente ale pãdurii aluviale, ambele de un mare interes ºtiinþi-

fic."

(Laurent LARRIEU - Centrul regional al proprietãþii forestiere Midi-

Pyrénées ºi Sabine LARRIEU - Director pepiniera Pau, Franþa -

23.07.1997)


"Plec din aceastã minune a naturii, cu aceleaºi extraordinare impresii cãpã-

tate cu ani în urmã. Mã rog lui Dumnezeu sã-mi dea zile sã mai revin în acest

rai pãmântesc, cãci de celãlalt nu sunt sigur."

(Mircea IONESCU-QUINTUS - 29.08.1997)

"În condiþiile în care facem eforturi pentru a apropia bunul simþ al cetãþea-

nului faþã de respectul pentru naturã, o asemenea preocupare a personalului

Staþiunii pentru gospodãrirea "Parcului Simeria" nu poate decât sã ajute. Fie ca

respectul faþã de naturã sã triumfe, iar silvicultorii sã fie cei care ajutã la atin-

gerea acestui obiectiv."

(Dr. Romicã TOMESCU, Ministrul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei

Mediului - 07.08.1999)

"Dupã întâlnirea noastrã franco-românã în pãdurile naturale din Carpaþi, în

Arboretumul Simeria, arborii din parc au celebrat în toatã diversitatea lor o

reuniune a viului care depãºeºte toate frontierele, mai bine chiar le ignorã.

Exuberanþa parcului completeazã în mod remarcabil caracterul profund de ori-

ginal al pãdurilor naturale din Transilvania."

(Grupul WWF Franþa ºi Rezervaþii Naturale din Franþa, condus de dr.

Daniel VALLAURI ºi Christian SCHWOEHRER - Preºedintele

Rezervaþiilor Naturale din Franþa - 15.06.2005)

"Am fost impresionat de Parcul dendrologic Simeria. El include o bogatã

colecþie de arbori ºi arbuºti din diferite pãrþi ale lumii. Este creat pe principii de

peisaj ºi constituie o variantã foarte reuºitã. Arboretumul prezintã interes nu

numai naþional ci ºi în plan european ºi necesitã a fi protejat de stat."

(Dr. habilitat Gheorghe POSTOLACHE, ªeful lab. de silviculturã ºi

geobotanicã, Grãdina Botanicã Chiºinãu, Academia de ªtiinþe din Moldova

- 19.08.2005)

Istoric ºi realizãri 21

3. ISTORIC ªI REALIZÃRI

Vechimea excepþionalã, schimbarea proprietarilor ºi a formelor de proprie-

tate, ca ºi evoluþia permanentã a condiþiilor socio-economice generale ºi locale,

de-a lungul perioadei multiseculare de existenþã a Arboretumului Simeria,

impun o prezentare etapizatã a istoriei lui, ca ºi a realizãrilor ºtiinþifice ºi ma-

nageriale obþinute aici. O astfel de abordare este justificatã ºi de faptul cã tre-

cerea de la o pãdure naturalã (un zãvoi, "dar al Mureºului"), la o pãdure de agre-

ment (în vecinãtatea unei reºedinþe "nobiliare"), ulterior spre un parc peisager

(englezesc) ce adãposteºte o colecþie bogatã de arbori ºi arbuºti exotici ºi, în

final, spre un Arboretum (colecþie ºi bazã materialã pentru cercetãri privind

introducerea plantelor exotice din alte zone fitoclimatice) - reprezintã o cale

lungã. Se înþelege faptul cã, în decursul acesteia, obiectivele managementului,

realizãrile ºtiinþifice ºi mai ales nivelul de gospodãrire au fost cu totul diferite.

În acest sens, se pot stabili un numãr de ºase etape temporale de dezvoltare ºi

afirmare, relativ distincte, pe baza documentelor, publicaþiilor ºi a informaþiilor

existente.

3.1. PERIOADA DE LA ÎNFIINÞARE PÂNA ÎN ANUL 1949

Pentru aceastã perioadã, care a durat douã secole ºi jumãtate, în care terito-

riul respectiv a constituit proprietatea privatã a patru generaþii succesive de

nobili (grofi) maghiari, se posedã un numãr foarte redus de surse autentice. Ne

referim la lucrarea ºtiinþificã publicatã în cadrul ICES de Susana Ocskay*, 1954,

ºi la articolul nostalgic al fratelui acesteia Dr. Laszlo Ocskay, 1991, publicat în

periodicul Romaniai Magyar Szó din 13-14 iulie, precum ºi la alte surse.

În perioada la care ne referim, teritoriul actual al parcului, precum ºi alte

însemnate proprietãþi agricole ºi forestiere din Simeria** ("Piski") ºi Retezat au

aparþinut succesiv familiilor nobiliare Gyulay Ferenc, Kuun Geza, Fáy Béla ºi

Ocskay Istvan ***. În realitate este vorba de continuitate, întrucât de fiecare datã

proprietatea s-a transmis pe linie femininã. Îndeosebi pentru primii trei proprie-

* Fiica ultimului proprietar privat, absolventã a ªcolii superioare de horticulturã din

Budapesta, cercetãtoare în perioada respectivã la ICES Bucureºti. La cercetãrile desfãºurate

în parc de S. Ocskay în anul 1953 a participat activ ing. Al. Clonaru din ICES, viitorul ei soþ,

fãrã ca participarea acestuia sã fie menþionatã în lucrarea tipãritã.

Arboretumul S i m e r i a - Monografie22

tari este greu de stabilit o demarcaþie precisã în timp.

Ocskay S., 1954, menþioneazã în lucrarea publicatã de ICES faptul cã "par-

cul a fost creat la începutul secolului al XVIII-lea prin amenajarea zãvoaielor

naturale existente în lunca Mureºului, ca pãdure de agrement. A fost menþinutã

pãdurea, practicându-se, probabil, numai extrageri de arbori ºi s-au pãstrat poie-

nile, folosite ca fâneþe naturale. Primele specii exotice au fost introduse pe la

mijlocul sec. XVIII”. Pe baza unui manuscris din anul 1763 (pierdut în anul

naþionalizãrii - 1949), S. Ocskay menþioneazã existenþa, în perioada respectivã,

a unei alei de Aesculus hippocastanum L. de la izvoare (parcela 13) cãtre cen-

trul parcului (alee dispãrutã între timp). Autoarea mai semnaleazã (la nivelul

anului 1953) prezenþa a numeroase exemplare de salcâm (Robinia pseudacacia

L.), cu diametre de 1,30, diseminate, pe terasã cât ºi pe malurile canalului Strei,

deºi multe au dispãrut dupã primul rãzboi mondial. Se mai menþioneazã o altã

lucrare din anul 1860, potrivit cãreia salcâmul ar fi fost introdus în parc încã din

a doua jumãtate a secolului XVIII, constituind deci primele introduceri ale

speciei în þara noastrã, provenite, dupã I. Dumitriu-Tãtãranu (citat de Giurescu,

1975), din Franþa.

Dupã L. Ocskay, 1991, bazele "grãdinii" (parcului) au fost puse de F. Gyulay.

Pe la jumãtatea secolului al XIX-lea îngrijirea intensivã a parcului a fost sis-

tatã pânã cãtre anul 1870, fiind reluatã pe timpul grofului Kuun, care locuia în

apropiere, la Mintia, unde, de asemenea, existã un castel ºi un parc cu arbori

seculari.

Perioada respectivã corespunde, în opinia noastrã, în parte ºi cu miºcãrile

revoluþionar-sociale din jurul anului 1848, care au zguduit aproape întreaga

Europã, inclusiv Transilvania. Dupã unele informaþii, în acei ani a fost avariatã

ºi clãdirea-reºedinþã (castelul) din parcul Simeria, realizatã în stil neoclasic cu

coloane toscane, în prima jumãtate al sec. al XIX-lea, ºi declaratã în prezent mo-

nument istoric.

** Pentru Simeria s-a folosit denumirea maghiarã de "Piski", iar pentru Biscaria (cartierul,

strada pe care se aflã parcul - "Dedacs".)

*** Familia Ocskay deþinea în satul Biscaria, în afara parcului ºi anexelor gospodãreºti,

peste 600 iugãre de pãmânt arabil, arendat localnicilor în 1918 pe 9 ani, dar, în 1920 sub pre-

textul transformãrii terenurilor în "fermã model" (pentru a eluda prevederile reformei agrare

din acel an), þãranii au fost izgoniþi de pe aceste terenuri cu ajutorul jandarmilor. În cererea

lor de dreptate, adresatã prefectului, ei menþionau cã "groful este posesorul mai multor palate

la Budapesta, a unor mine de aur în Cehoslovacia (Slovacia) ºi a altor bogãþii, evaluate la mai

multe milioane de lei" [Lungu I., Radu V., 1969 în: Sargetia, Deva, VI, pp, 163-173, dupã arti-

colele din presa vremii (1920)]. Enumerarea proprietãþilor menþionate va trebui verificatã.

Cert este faptul ca familia Ocskay poseda ºi terenuri forestiere în zona Pietrele din Retezat ºi

o cabanã de vânãtoare pentru vânãtori strãini, de rang înalt.


Îngrijirea intensivã ºi introducerea masivã a speciilor exotice, în special din

Extremul Orient (China ºi Japonia), a fost reluatã între anii 1870 ºi 1880. O serie

de specii sensibile (Podocarpus macrophyllus D.Don, Abies veitchii Lindl.,

Abies mariesii Mast., Abies firma S.&Z., Abies fargesii Franch., Rhododendron

sp., Diospyros kaki L., 13 specii de bambus º.a.) nu s-au menþinut în liber decât

o perioadã limitatã, printr-o culturã intensivã ºi au dispãrut ulterior, cu excepþia

unor specii de bambus. În aceastã perioadã s-a practicat un schimb activ de

materiale (seminþe) ºi experienþã cu strãinãtatea, dar ºi cu alte parcuri din

Transilvania, îndeosebi în perioada 1890 -1900.

La începutul secolului al XX-lea, prin cãsãtoria sa cu Kuun Irma, Fáy Béla

devine proprietarul parcului. El publicã în anii 1909 ºi 1910 în revistele de spe-

cialitate de la Budapesta articole privind experimentãrile de aclimatizare efectu-

ate în parc în perioada 1900-1910, precum ºi studii privind cultura speciilor de

Thuja ºi referitoare la Juniperus virginiana L. Dupã L. Ocskay, 1991, Fáy Béla

a fost membru corespondent al Academiei Maghiare de ªtiinþe. Îmbogãþirea

notabilã a colecþiei ºi organizarea (planificarea) peisagisticã a terenului, în spe-

cial a terasei superioare, sunt legate incontestabil de personalitatea acestuia. În

poienile din parc au existat ºi s-au menþinut o vreme îndelungatã (pânã în anii

noºtri) mici pepiniere pentru multiplicarea unor specii rare, care erau difuzate

(valorificate) ºi serveau atât la înfiinþarea de noi parcuri în jurul unor castele (de

la Zam, Nalaþvad, Pâcliºa sau Cãpâlnaº) sau pentru parcurile publice din oraºele

învecinate ºi aliniamentele din lungul cãilor ferate. Astfel de mici pepiniere, cu

regimuri diferite de sol, adãpost lateral ºi luminã au existat în actualele parcele

18, 19, 27 ºi 30. Începând din anul 1900, din parcul Simeria s-au expediat se-

minþe de diferite rãºinoase în Austria ºi Ungaria.

La moartea sa, neavând copii, Fáy Béla transmite parcul ºi proprietãþile sale

Clãdirea principalã din Arboretum, în prezent sediul staþiunii ICAS (C.C.)


celor douã fiice ale cumnatului sãu, Mariassy Sándor: Ella ºi Klementina

Petronella.

Ultima se cãsãtoreºte în 1918 cu ofiþerul Ocskay Istvan, care preia pânã în

1949 administraþia parcului ºi a celorlalte proprietãþi, având în paralel pre-

ocupãri artistice (sculptura).

În timpul primului rãzboi mondial parcul a fost lãsat din nou în pãrãsire, dar

pentru un interval relativ scurt de timp, dupã care s-au reluat lucrãrile de aclima-

tizare a noi specii, activitãþile de multiplicare a acestora ºi valorificarea lor.

Începând din anul 1920 s-a trecut la exploatarea culturilor de bambus verde-

brumãriu (Phyllostachis viridi-glaucescens A.C. Riviere), pentru unelte sportive

ºi mobilier.

În afara informaþiilor prezentate în studiul ICES, investigaþiile noastre au

adus o serie de noi informaþii relevante privind aceastã perioadã istoricã a

Arboretumului, dupã cum urmeazã:

- Téglás G., 1901 - în ghidul sãu ºi Ocskay L.,

1991 - în articolul nostalgic, amintesc despre

vizita în parc a scriitorului clasic maghiar Ferenc

Kozinczy în 1816, la invitaþia contelui Gyulay.

Incântat de frumuseþea locului, acesta rãmâne aici

patru sãptãmâni în decursul cãrora îºi redacteazã

notele de drum, inclusiv "Scrisorile din Ardeal,

scrisoarea XIII". Ulterior, familia Kuun instaleazã

un “ monument - memorial “ din granit ce

marcheazã numele ºi “locul preferat” în 1816 al

scriitorului, iar ca elemente decorative sunt

redate: o cupã, o lalea, o lirã ºi o libelulã (ca sim-

boluri probabile ale naturii, artei ºi vieþii efe-

mere). În ciuda vremurilor, monumentul îºi

Fotocopie dupã paºaportul lui Istvan Ocskay, cu vize de cãlãtorie la Budapesta în 1940 (L.O.)

Monumentul memorial

Kozinczy Ferenc (C.C.)


pãstreazã aproape perfect integritatea în parc (parcela 30), iar afirmaþia lui L.

Ocskay în sensul "anulãrii" monumentului ºi a greblãrii drumului de acces spre

el este inexactã, întrucât monumentul este înconjurat de plantaþii vechi, iar alei

bine conturate nu au existat pânã în 1953 decât pe terasa superioarã, în jurul

clãdirii, pânã la canalul Strei.

- În cãsuþa grãdinarului din parc a fost

gãzduit feldmareºalul german August von

Mackensen, în cursul retragerii sale dupã

prãbuºirea frontului din Moldova (1917).

Se povesteºte faptul cã, dupã o cinã panta-

gruelicã, s-a trezit noaptea crezând cã este

atacat ºi speriat ºi-a descãrcat pistolul în

propria tunicã atârnatã de fereastrã [comu-

nicare verbalã dr. ing. Liviu Groza].

- August von Spiess, 1933, în lucrarea sa

publicatã în 2005 ºi în versiune românã, descriind a doua vânãtoare a Regelui

Ferdinand din luna septembrie 1923 în Retezat, redã ºi vizita acestuia în parcul

Simeria: "Aici la Simeria, automobilele au fost descãrcate din trenul regal pen-

tru cã Regele Ferdinand, botanist încercat, intenþiona, odatã cu vizitarea parcu-

lui lor interesant, sã facã familiei Ocskay onoarea unei vizite".

..."Castelul ºi parcul familiei Ocskay se aflã într-o depresiune (?) aproape de

malurile Mureºului, apãrat împotriva vân-

turilor aspre care suflã dinspre nord ºi est de

platoul masiv, înconjurat de pantele abrupte

ale Arieºului Auriu (?) ºi de versanþii sudici

ai Munþilor Metaliferi, nu departe de locali-

tatea Biscaria" (p141)...

..."Parcul Ocskay se întinde pe o suprafaþã

destul de mare ºi este strãbãtut de un braþ al

Mureºului (inexact, este vorba de Canalul

Strei / al Morilor n.n.) care aici formeazã o

insulã, închisã complet împotriva vânturilor aspre. Temperatura foarte blândã

din Lunca Mureºului i-a fãcut pe toþi proprietarii anteriori sã foloseascã aceste

condiþii pentru a cultiva în parc plante, tufe ºi arbori care se întâlnesc de obicei

în alte zone... Maiestatea Sa Regele a fost vizibil încântat sã gãseascã aici un

bogat câmp pentru amplele sale cunoºtinþe botanice, ba chiar l-a fãcut atent pe

proprietar asupra unor specii pe care acesta nici nu le cunoºtea. Servirea unui

ceai a încheiat vizita, dupã care distinºii oaspeþi au urcat în trenul regal ºi au por-

nit spre casã, la Sinaia" (p. 142).

Cãsuþa grãdinarului (C.C.)

Coloana automobilelor regale la intrarea

în parc (L.O.)


- Este posibil ca întreaga concepþie de amena-

jare peisagisticã a parcului sã aparþinã unor peisa-

giºti cunoscuþi ai timpului, dar acest lucru nu

apare menþionat în sursele existente. Se afirmã

totuºi faptul cã între 1924 (1929) ºi 1938 a lucrat

aici ca grãdinar - horticultor Ludwig Bucek din

Germania (Popescu F., Radu S., 1998).

- O mãrturie a importurilor de seminþe din Extremul

Orient (confirmatã de altfel ºi de abundenþa taxonilor

chino-japonezi în colecþie) o constituie o fotografie a

unui sãculeþ cu seminþe expediat la 13 februarie 1931

de C. Kitagawa, 59 Ookayama, Tokyo, Japan spre des-

tinaþia: Ocskay, Simeria, Dedacs, Roumanie (Via

Siberia).

- Producerea ºi valorificarea puieþilor de arbori ºi arbuºti decorativi ºi rari în

pepinierele parcului este confirmatã ºi de gãsirea în anii 1955-56 de cãtre noi (S.

Radu) a unui Catalog de puieþi tipãrit în perioada anilor 1928-1930, care

cuprindea un numãr aproximativ de 54 de denumiri de plante lemnoase, în afara

trandafirilor ºi a plantelor perene, produse în 3 mici pepiniere din parc.

- Înaintea celui de-al doilea rãzboi mondial, studenþii biologi din Cluj, ca ºi

cei silvicultori din Politehnica din Bucureºti, efectuau aici vizite de studii ºi

chiar scurte practici. Este probabil ca în cadrul acestor excursii de studii sã fi

participat ºi studenþi silvicultori conduºi de prof. Marin Drãcea, înainte de 1947.

- Pe baza informaþiilor locale, parcul a avut în trecut o întindere mult mai

mare, extinzându-se în partea sa nordicã ºi fiind limitat, în continuare, de râul

Mureº, pânã la podul spre Uroi ºi spre est, de ºoseaua Biscaria-Uroi. Se afirmã

cã aceastã porþiune a fost tãiatã ras în preajma primului rãzboi mondial pentru

utilizarea lemnului de ulm la confecþionarea paturilor de carabine militare. Dupã

1962 s-a urmãrit încorporarea acestei zone, devenitã pãºune cu rari plopi albi pe

malul râului, în cadrul unui proiect INCEF de extindere a Arboretumului, la

indicaþia ministrului M. Suder, dupã vizita sa în Marea Britanie, inclusiv la

Bedgebury Pinetum.

- Dupã 23 august 1944, în retragerea lor din Transilvania, avioane germane

Ludwig Bucek (S.R.)

Eºantioane de seminþe expediate din Japonia spre Simeria (via Siberia) (L.O.)


au bombardat parcul în care erau grupate temporar unitãþi operative ale armatei

române.

- Aceastã perioadã istoricã se încheie dramatic la 1 martie 1949, noaptea,

când, fãrã vreun anunþ, prealabil proprietarii parcului (cele 3 persoane adulte I.

Ocskay, soþia ºi cumnata sa) au fost ridicate, cu câteva pachete personale ºi

transportate cu camionul la Tg. Mureº, unde li s-a stabilit domiciliu obligatoriu

(L. Ocskay, 1991).

- Ce s-a întâmplat cu Parcul dendrologic Simeria în acele vremuri ºi în con-

tinuare reiese din câteva relatãri din presã.

"Auzisem ca la Reforma Agrarã de dupã rãzboi o comisie de netrebnici ºi

sãrãntoci parcelase ºi repartizase parcul cetãþenilor locali, pentru lemne de foc.

Fiindcã fusese al "boierilor sau al grofilor unguri" aceasta era justificarea

însoþitã de mânie proletarã. Un om de bine îl informeazã pe Zãroni, care dã tele-

fon lui Dr. Petru Groza, pe atunci prim-ministru. Acesta, la rândul sãu se plânge

mai marelui comuniºtilor, Gh. Gheorghiu-Dej. În aceiaºi zi se urcã amândoi în

vestitul tren special, ajung la Simeria, destituie comisia de împroprietãrire ºi

salveazã parcul" (Haºa Gligor, 2005, p. 166).

Aceastã variantã - cam prea romanþatã- a salvãrii Arboretumului Simeria este

confirmatã numai parþial ºi de cãtre A.T. Szabó, 2000, care consemneazã textu-

al: "Pe domeniul Ocskay se aflã arboretumul cel mai bogat în valori botanice,

care dupã 1948 a fost salvat de cãtre Dr. Petru Groza care avea domenii în

vecinãtate. Parcul are cel mai bogat ºi diversificat material dendrologic din þarã".

În orice caz, rolul salvator al dr. Petru Groza este incontestabil, el mani-

festându-se ºi ulterior (1961), când se urmãrea transferarea clãdirii din parc unei

alte instituþii (centralã pentru Rezervele de Stat).

3.2. PERIOADA 1950-1954

În aceastã perioadã tulbure, de schimbãri "revoluþionare" ale formelor de pro-

prietate ºi de noi utilizãri a unor terenuri, au dispãrut sau au fost transformate în

ruini zeci ºi zeci de castele, parcuri sau conace de patrimoniu, îndeosebi în

Transilvania.

Faptul cã Parcul din Simeria a avut un alt destin ºi a supravieþuit se datorea-

zã în mare mãsurã ºi administraþiei silvice de stat ºi institutului de profil

(Institutul de cercetãri ºi experimentãri silvice - ICES). Mutarea Ocolului silvic

Deva la Simeria (cu sediul în parc) ºi deschiderea aici a unei ºcoli temporare de

pãdurari a putut salva parcul ºi clãdirea principalã. Între timp însã, imediat dupã

martie 1949, reprezentanþii de atunci ai oraºului Simeria preluaserã deja


bunurile ºi tot inventarul existent în clãdire, inclusiv biblioteca* cu evidenþa

plantelor exotice, document de importanþã capitalã pentru stabilirea provenienþei

taxonilor ºi anului introducerii lor. Acest inventar "s-a volatilizat" cu repezi-

ciune pânã la instalarea administraþiei silvice, astfel cã, la începutul anului 1955,

în clãdire mai existau numai sobele originale, bãile deteriorate, un pat cu schelet

de bambus, un bufet masiv cu vitrinã, un dulap de colþ cu figuri de dragoni ºi o

oglindã mare.

Dacã implementarea administraþiei ocolului silvic se datoreazã Ministerului

Gospodãriei Silvice de atunci, înfiinþarea cercetãrii silvice la Simeria se

datoreazã conducerii ICES din acea perioadã (Prof. Dr. I. Popescu Zeletin -

director ºtiinþific, Al. Vezeteu - director politic). În acest scop, în 1953 a fost

încadrat ca inginer de cercetare la Ocolul silvic experimental Simeria proaspã-

tul absolvent ing. A. Hulea, iar în anul urmãtor, 1954, ca asistent la noua Staþiune

de cercetãri - ing. E. Cucuian. La 1 ianuarie 1955 sunt încadraþi ca asistenþi la

Staþiune S. Radu ºi A. Hulea, iar E. Cucuian este transferat la Ocolul silvic

experimental Simeria.

În anul 1953 în parc se fac cercetãri de cãtre Susana Ocskay (încadratã la

Laboratorul de seminþe al ICES) ajutatã de Al. Clonaru (Laboratorul de regene-

rarea ºi conducerea arboretelor), finalizate în studiul monografic publicat de S.

Ocskay, 1954, în volumul ICES - Cultura speciilor lemnoase exotice, pp. 81-

157.

În aceeaºi perioadã (1953-1954), A. Hulea realizeazã, pe baza determinãrilor,

proprii, un prim inventar dendrologic cuprinzând un

numãr de 251 taxoni, inclusiv unele specii rare ºi chiar

exemplare unicate pentru flora lemnoasã a þãrii. În

pepinierele mici ºi o serã primitivã se efectuau lucrãri

valoroase de multiplicare generativã ºi vegetativã a

unor specii rare din parc, cu participarea activã a grã-

dinarului-pepinierist Ludovic Iacob (preluat de la

vechii proprietari). În aceastã perioadã încep excursi-

ile anuale de studiu ale studenþilor Facultãþii de silvi-

culturã Braºov pentru practica de dendrologie ºi

pedologie în parc, excursii ce vor continua aproape

permanent (cu rare excepþii) pânã în zilele noastre.

Grãdinarul Ludovic Iacob

(în dreapta)

* Încercãrile noastre ulterioare (S. Radu, 1962) de a solicita sprijinul ministrului de interne Al.

Drãghici - cu prilejul vizitei sale în parc - în depistarea ºi recuperarea bibliotecii ºi a documentelor ºtiinþi-

fice s-au soldat cu promisiuni binevoitoare, dar fãrã rezultate concrete. Ulterior am aflat cã o parte din

documentele scrise ale familiei Ocskay - nu ºi cele de interes ºtiinþific - se aflã în fondul Arhivelor

Statului din Deva.


Printre cele 251 de specii de arbori ºi arbuºti ce alcãtuiau atunci flora lem-

noasã a parcului se aflau numeroase specii rare ºi chiar unicate în þarã, ca: Abies

faxoniana Rehd.&Wils., Abies delavayi Franchet, Cunninghamia lanceolata

Hook., Chamaecyparis nootkatensis Sudworth, Cryptomeria japonica D.Don,

Picea polita Carriere, Torreya californica Torrey, Thuja standishii Carriere,

Thujopsis dolabrata S.&Z., specii din genul Magnolia, 5 specii de bambus º.a.

În anii care au precedat înfiinþarea staþiunii, parcul suferise mult din cauza

lipsei de îngrijire; numeroase grupe de rãºinoase s-au uscat (îndeosebi ca urmare

a secetei din anul 1947), altele erau pe cale de dispariþie, iar vegetaþia lemnoasã

spontanã ameninþa sã altereze complet peisajele ºi sã sufoce exemplarele exo-

tice. În parc se organizau serbãri populare de 1 Mai ("Maialul") ºi de 23 August,

cu consecinþe dãunãtoare asupra vegetaþiei ºi peisajului. Culturile de bambus

continuau sã fie decimate în lipsa unei paze corespunzãtoare.

În aceastã perioadã s-au trasat ºi amenajat aleile din secþiunea de luncã a par-

cului (parcelele 18-50).

3.3. PERIOADA 1955-1962

Era firesc ca existenþa unei astfel de colecþii de plante lemnoase, asociatã cu

prezenþa unui nucleu de cercetare sã creeze condiþii optime pentru organizarea

ºi derularea unor investigaþii ºtiinþifice în domeniile: dendrologie, ecologie,

introducere, selecþie ºi geneticã forestiere, metode de multiplicare sexuatã ºi

vegetativã ºi, nu în ultimul rând, al prezentãrii ºi popularizãrii Arboretumului în

rândul publicului larg, dar ºi al specialiºtilor din þarã ºi strãinãtate.

Refacerea, îngrijirea ºi completarea parcului a constituit o preocupare majorã

a micului colectiv al Staþiunii, care, în paralel, participa activ ºi la rezolvarea

unor teme de cercetare din tematica Institutului, prin studierea aspectelor

regionale ale acestora.

Încã de la începutul perioadei s-a elaborat un plan de perspectivã pentru

parc, care prevedea urmãtoarele direcþii principale de activitate ºi dezvoltare:

-- Întreþinerea ºi refacerea componentelor arhitectural-peisagistice, cu

respectarea principiilor stilului peisager.

-- Introducerea de noi specii lemnoase exotice ºi indigene pentru realizarea

unei colecþii cât mai bogate (printr-o participare activã la schimbul internaþional

de seminþe ºi publicarea anualã a unui "Index Seminum").

-- Crearea de biogrupe (în parc) ºi de mici arborete experimentale (în afara

parcului, în fondul forestier al þãrii) din specii exotice cu vocaþie forestierã sau

utilitarã, dovedite în cultura localã, precum ºi a unor amestecuri experimentale


din specii forestiere exotice ºi indigene.

-- Valorificarea integralã a sursei locale de seminþe de specii lemnoase

(exotice, forestiere ºi ornamentale) ºi multiplicarea pe cale vegetativã a speciilor

rare, ce nu pot fi înmulþite prin seminþe.

-- Preluarea în administraþie proprie (de la Ocolul silvic) a parcului ºi

clãdirilor, extinderea pepinierelor ºi realizarea unor dotãri necesare cercetãrilor

(sere noi), clãdire pentru personalul auxiliar, bibliotecã, colecþii seminologice,

xilotecã ºi alte obiective.

Aceste direcþii, judicios fixate, au stat la baza tuturor activitãþilor prioritare

desfãºurate în Arboretumul Simeria, pe întreaga duratã a ultimei jumãtãþi de

veac, iar necesitatea continuãrii lor se va menþine, fãrã îndoialã, ºi în viitor.

În Arboretum au continuat lucrãrile de întreþinere a vegetaþiei lemnoase, de

recoltare a seminþelor speciilor rare ºi valoroase, precum ºi protecþia peste iarnã

a plantelor sensibile. În luna mai 1955 s-a instalat o culturã nouã de bambus

verde-brumãriu în parc, cu rizomi proveniþi de la Gura Sada ºi din parc. În 1955

s-a realizat ridicarea în plan a Arboretumului de cãtre M. Stãnescu si G.

Predescu din centrala ICES, în 1956 refacerea bazinelor, iar în 1962 împrej-

muirea integralã a celor 67 de ha.

Pentru evitarea prejudiciilor provocate de organizarea serbãrilor populare în

parc s-a intervenit la Cancelaria Marii Adunãri Naþionale - cabinetul dr. Petru

Groza, care prin rãspunsul dat a venit în sprijinul conducerii Staþiunii ºi a pus

capãt pentru totdeauna acestei practici.

În paralel cu extinderea cercetãrilor privind ecologia speciilor exotice din

parc ºi a multiplicãrii lor (generative ºi vegetative), prezentate atât la sesiunea

de comunicãri ºtiinþifice de la Simeria (20-21 iunie 1961), cât ºi în Revista

Pãdurilor, s-au demarat cercetãri sistematice privind exoticele din alte parcuri

(Hulea A., Radu S.). Ca rezultat, s-au semnalat noi taxoni exotici în parcurile

Nalaþvad, Zam, Sãvârºin, Cãpâlnaº, Macea, O.S. Anina, O.S. Lupeni, O.S. Cugir

etc., care au fost incluºi în monografia "Arbori ºi arbuºti forestieri ºi ornamen-

tali, cultivaþi în R.P.R." - I. Dumitriu-Tãtãranu, 1960, lucrare propusã pentru

Premiul de Stat (1962), la care S. Radu ºi A. Hulea au colaborat activ. Începând

cu anul 1956 ºi pânã în 1962 s-a publicat cu regularitate câte un Catalog anual

propriu de seminþe ºi puieþi oferiþi pentru schimb, prin care Arboretumul ºi

Staþiunea au fost incluse în circuitul schimburilor internaþionale de materiale

biologice.

În perioada 1954-1960 s-au efectuat observaþii fenologice la un numãr de 132

specii de arbori ºi arbuºti în cuprinsul Arboretumului. Aceste observaþii se pre-

zintã sub forma unui "Calendar al înfloririi speciilor lemnoase”, în Anexa 4.

Multiplicarea speciilor rare ºi valoroase s-a extins prin transferarea de la


Ministerul Minelor (Ministru Bujor Almãºan) a unui teren în suprafaþã de 3 ha,

o grãdinã anexã a parcului, suprafaþa totalã a pepinierelor ajungând astfel la 4,5

ha. Numãrul speciilor cultivate în 1957 în loturi mari se ridicã la 60, iar a celor

mici la peste 150. Se obþineau bune rezultate în multiplicarea speciilor: Abies

cephalonica L., Abies nordmanniana Spach., Cephalotaxus drupacea S.&Z.,

Chamaecyparis lawsoniana Parl., Chamaecyparis pisifera S.&Z., Cryptomeria

japonica D.Don, Ginkgo biloba L., Juniperus virginiana L., Picea orientalis

Link., Pinus excelsa Wall., Pinus strobus L., Taxodium distichum Rich., Taxus

baccata L., Thuja occidentalis L., Thuja plicata Don, Buxus sempervirens L.,

specii de Carya, Catalpa speciosa Ward., Diospyros virginiana L., Hibiscus sy-

riacus L., Liriodendron tulipifera L., Magnolia acuminata L., Magnolia kobus

Thunb., Magnolia tripetala L., Mahonia aquifolium Nutt., Quercus borealis

Michx., Quercus imbricaria Michx., Paulownia tomentosa Steud.,

Phellodendron amurense Rupr. ºi Xanthoceras sorbifolia Bunge.

Marcus R., 1958, în "Parcuri ºi grãdini din România" Ed. Tehnicã, dedicã un

capitol special parcului Simeria (pp. 92-97) ºi prezintã în Anexã o listã incom-

pletã a speciilor din parc, întocmitã ºi furnizatã de A. Hulea, cuprinzând 218

taxoni ºi 32 specii în pepiniere (la nivelul anului 1954).

Experienþa colectivului Staþiunii în domeniul pepinieristic a fost prezentatã ºi

de ªt. Rubþov în lucrarea sa "Cultura speciilor în pepinierã" (1961), Ed. Agro-

silvicã, Bucureºti.

S-au înregistrat desigur ºi eºecuri în aclimatizarea unor specii de Eucalyptus

din sudul fostei U.R.S.S., a unor specii subtropicale primite din India sau China,

precum ºi a unor specii de Cupressus.

În anii 1957 ºi 1958 pepinierele Staþiunii au furnizat peste 50 mii de puieþi

lucrãrilor experimentale, completãrii ºi refacerii altor colecþii ºi zonelor verzi;

totodatã s-au oferit cantitãþi reduse de puieþi din 140 de specii pentru com-

pletarea diferitelor colecþii dendrologice din þarã.

În scopul realizãrii unei reþele de plantaþii pilot cu specii exotice de interes

forestier (Liriodendron tulipifera L., Juglans nigra L., specii de Carya, Catalpa

speciosa Ward. s.a.) s-au instalat culturi noi, îndeosebi în vestul þãrii, dar ºi în

incinta parcului.

O recunoaºtere internaþionalã a acestor activitãþi a constituit-o obþinerea a

trei medalii de argint la Expoziþia horticolã internaþionalã de la Erfurt (fosta

R.D.G.) în anul 1961, pentru puieþi de Magnolia, conifere exotice ºi plante lem-

noase de talie mare.

În perioada menþionatã, colecþia Arboretumului ajunsese, în cele 50 de

parcele, la un numãr de 562 taxoni (din care 309 introduºi dupã înfiinþarea

Staþiunii) - conform Listei publicate în Ghidul album.


Trecerea în anul 1960 a Arboretumului ºi clãdirilor din incintã de la Ocolul

silvic Simeria în administraþia Staþiunii, a permis dezvoltarea bazei materiale ºi

amplificarea activitãþilor de cercetare ºi microproducþie. În acest sens, în 1962

s-au aprobat fonduri pentru construirea în anul urmãtor a complexului de sere

(parcela 16) ºi a blocului de locuinþe pentru personalul staþiunii (parcela 17).

În toatã aceastã perioadã au continuat vizitele unor delegaþii de specialiºti

strãini, care au apreciat valoarea Arboretumului ºi eforturile depuse pentru con-

servarea ºi dezvoltarea lui. Menþionãm în acest sens vizitele Prof. Dr. O.

Schwartz din fosta R.D.G., "pãrintele stejarilor din Europa" (1955), care con-

semna faptul cã "parcul conþine adevãrate comori dendrologice", a Acad. M.

Korjev (Moscova) care sublinia cã parcul Simeria reprezintã "un monument

naþional în arta parcurilor" ºi a Prof. Dr. Al. Borza, director al Grãdinii Botanice

din Cluj.

În baza H.C.M. nr. 518 din 16 aprilie 1954,

Comisia pentru ocrotirea monumentelor (CMN)

din cadrul Academiei R.P.R. adoptã în 1958

mãsuri provizorii de ocrotire pentru mai multe

rezervaþii, printre care se numãrã ºi Parcul den-

drologic Simeria.

În perioada 1 iunie 1955 - 30 decembrie 1962

Staþiunea Simeria a fost condusã de S. Radu,

care în aceeaºi perioadã a fost ºi custode onorif-

ic al C.M.N. pentru Arboretumul Simeria.

3.4. PERIOADA 1963-1989

În toatã aceastã perioadã, pe durata a 26 de ani, Staþiunea Simeria ºi

Arboretumul - principala sa bazã experimentalã - au fost conduse de A. Hulea.

În afara Arboretumului, în administraþia Staþiunii se mai aflau: Pepiniera

Simeria (3.0 ha) cu o serã semi-îngropatã, pepinierele de introducere din cuprin-

sul parcului, însumând 0.5 ha, serele metalice (650 m2

), complexul Dobra (45.0

ha) - cuprinzând plantaje semincere de pin negru (11 ha) ºi larice (1.0 ha), cul-

turi de rãchitã (13.0 ha), repicaje de plante ornamentale (9 ha), alte terenuri în

folosinþã (11.0 ha), precum ºi sediul din clãdirea centralã (550 m2

), cu labora-

toare, colecþii ºtiinþifice ºi spaþiu pentru administraþie. Blocul de locuinþe (500

m2

) ºi alte construcþii ºi anexe gospodãreºti completeazã aceastã bazã materialã.

Complexul de sere din parcela 16 proiectat de ISPF (ing. Discuþeanu ºi arhi-

Dr. ing. Stelian Radu


tect Lungu) reprezenta o realizare arhitectonicã originalã, constituitã dintr-o serã

turn (douã prisme întrepãtrunse) pentru plante mari tropicale (palmieri,

bananieri º.a.), 4 compartimente pentru multiplicãri vegetative ºi un coº de eva-

cuare a fumului de la centrala termicã, care susþinea ºi bazinul de apã. Serele ºi

blocul de locuinþe au fost construite în anii 1963-1964. Datoritã uzurii ele-

mentelor constructive ºi a schimbãrii sursei de combustibil (de la pãcurã, la cãr-

buni ºi apoi la lemne de foc), serele s-au degradat progresiv ºi au fost refãcute

ºi modernizate în anii 2003-2004, cu excepþia serei turn care a fost demolatã.

De la înfiinþare ºi pânã în anul 1969, Staþiunea a aparþinut direct de Institutul

central din Bucureºti (ICES, ICF, INCEF, ICSPS), iar de la aceastã datã a fost

subordonatã Filialei Timiºoara, mutatã în 1976 la Caransebeº.

În toatã aceastã perioadã, în lucrãrile din Arboretum au fost implicaþi, din

cadrul Staþiunii: A. Hulea, Tr. Roºca, I. Blada, L. Iacob, I. Herþa, M. Fabian, N.

Socaciu, I. Voica, M. Joldoº, A. Berechet, I. Frenþiu, I. Comºa, A. Muntean, A.

Hihn, M. Dînºorean º.a.

Într-o primã etapã, pânã în 1976, s-au continuat intens cercetãrile în dome-

niul introducerii ºi extinderii speciilor exotice în culturã, finalizate prin:

-- stabilirea tehnicii de culturã în pepinierã a unui numãr de peste 120

specii de rãºinoase ºi foioase, mai puþin cunoscute, cultivate în loturi mari în

pepinierele Staþiunii;

-- refacerea, organizarea ºtiinþificã ºi îmbogãþirea colecþiei de plante lem-

noase din Arboretum de la 251 taxoni - în 1954, la 562- în 1960, la 712- în 1962

ºi la 2050- în 1969. Ulterior, inundaþiile ºi secetele produc mari pierderi în cazul

plantelor tinere, recent introduse, astfel cã în 1976 se înregistrau numai 1500

taxoni. Continuarea susþinutã a lucrãrilor de introducere face ca în 1984 colecþia

sã ajungã la 2370 taxoni;

-- studiul condiþiilor microclimatice din Arboretum, efectuarea de obser-

vaþii fenologice, observaþii privind efectele factorilor de mediu asupra plantelor

Dr. ing. Aurel Hulea;

Tehn.pr. Traian Roºca


lemnoase ºi recoltarea de seminþe pentru schimbul internaþional ºi pepinierele

proprii;

-- producerea de puieþi exotici pentru împãduriri ºi zone verzi în loturi

mari, inclusiv multiplicarea unor raritãþi dendrologice;

-- instalarea unor plantaþii comparative (suprafeþe experimentale de duratã)

cu specii exotice de interes forestier (41 suprafeþe cu 21 specii, în 17 ocoale sil-

vice) în vestul þãrii.

Rezultatele acestor cercetãri au fost utilizate la elaborarea unor lucrãri cu ca-

racter monografic (Radu S., Hulea A., 1964, Arboretumul Simeria - Ghid

Album, Ed. Agrosilvicã, Bucureºti, 55 p., 64 foto; Dumitriu-Tãtãranu I. ºi

colab., 1960, Arbori ºi arbuºti forestieri ºi ornamentali cultivaþi în R.P.R., Ed.

Agro-silvicã, Bucureºti; Rubþov ªt., 1961, Cultura speciilor lemnoase în

pepinierã (II) Ed. Agro-silvicã Bucureºti; Hulea A., 1963, Cercetãri privind

aclimatizarea speciilor lemnoase de interes forestier, faza de introducere în

colecþiile INCEF, în: Studii ºi cercetãri INCEF, XXIII, Bucureºti, precum ºi în

numeroase articole ºi comunicãri ºtiinþifice).

În perioada amintitã s-au efectuat ample lucrãri în domeniul selecþiei ºi ame-

liorãrii speciilor lemnoase, constând în alegerea arborilor cu însuºiri fenotipice

superioare (la pini, molid, duglas verde, larice), recoltãri de altoaie ºi multi-

plicãri vegetative ale acestora în serele din Arboretum, în scopul instalãrii plan-

tajelor semincere.

S-au instalat astfel de plantaje (I. Blada, E. Burza) la Dobra (12 ha) ºi Haþeg

(4 ha) ºi s-au furnizat plante altoite pentru plantajele de la Bacãu, Snagov ºi

Hemeiuºi. S-au instalat culturi comparative cu provenienþe comerciale de duglas

verde la Zeicani (Retezat) de I. Danciu ºi la Casagu (Dobra) de A. Hulea, pre-

cum ºi culturi comparative cu pin strob (la Simeria, în pepinierã ºi la Geoagiu)

ºi culturi intensive de rãºinoase cu puieþi de talie mare (Vinerea - Cugir), de S.

Radu ºi A. Hulea.

În paralel cu activitãþile permanente vizând aclimatizarea speciilor forestiere

ºi producerea puieþilor din specii exotice ºi rare, prin "Programul naþional pen-

tru conservarea ºi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010"

Staþiunea a fost profilatã ºi s-a implicat în probleme legate de selecþia plantelor

rezistente la noxele industriale, gospodãrirea arboretelor ºi reîmpãdurirea

terenurilor din zone cu grad ridicat de poluare.

În continuare, în intervalul anilor 1976-1989, în cadrul Staþiunii s-au finalizat

8 teme din domeniul geneticii ºi ameliorãrii speciilor lemnoase ºi altele din

domeniul biometriei, amenajamentului ºi protecþiei plantelor.

În domeniul geneticii ºi selecþiei forestiere, depãºind limitele Arboretumului,

Staþiunea a contribuit la realizarea programelor anuale privind lucrãrile de ame-


liorare prin selecþie ºi încruciºare a arborilor superiori (rãºinoase ºi foioase) ºi

crearea plantajelor pentru producþia seminþelor genetic ameliorate. În acest

rãstimp s-au ales peste 300 de arbori fenotipic superiori de pe un teritoriu vast,

s-au repicat peste 70 de mii de portaltoaie de rãºinoase ºi 50 de mii puieþi de

foioase în pepinierã. S-au recoltat altoaie de pe arbori plus sau din plantaje, s-au

livrat peste 12 mii de plante altoite ºi instalat 80.5 ha de plantaje semincere în

Transilvania ºi vestul þãrii (Burza E.).

Cercetãrile privind compatibilitatea ecologicã ºi silvoproductivã a unor specii

lemnoase exotice din culturile experimentale de verificare s-au finalizat prin

precizarea caracteristicilor biometrice ºi de comportare ale acestora, comparativ

cu speciile locale (de referinþã), precum ºi prin stabilirea valorii lor papetare ºi

calitatea furnirelor obþinute (I. Dumitriu-Tãtãranu, 1988, colab. A. Hulea).

În Arboretum, s-a realizat verificarea unor taxoni ºi completarea colecþiei cu

745 taxoni (din care 416 taxoni noi), ajungându-se la finele anului 1983 la un

numãr total de 2292 taxoni (Tr. Roºca, I. Herþa). În paralel, s-au prelucrat obser-

vaþiile de la staþia meteorologicã din Arboretum, pentru o perioadã de mai mulþi

ani (A. Hulea, I. Voica)

Pentru aclimatizarea ºi extinderea în culturã a speciilor producãtoare de plutã

s-au instalat culturi experimentale sub formã de biogrupe de Quercus suber L.

(provenienþe din Bulgaria) ºi plantaþii pilot cu Phellodendron amurense Rupr.,

în diferite condiþii staþionale, utilizând surse locale de seminþe. S-au stabilit:

tehnica de recoltare a plutei indigene, produsã de aceastã ultimã specie,

domeniile ei de utilizare, precum ºi zonele potenþiale de culturã (S. Radu, I.

Dumitriu-Tãtãranu ºi I. Herþa, 1989).

Colectivul Staþiunii a colaborat ºi la lucrãri de selecþie a unor specii de

foioase din colecþii ºi arborete, pentru obþinerea de furnire estetice (de nuc

comun, nuc negru, anin negru, frasin ºi paltin), alegând arbori plus ºi efectuând

lucrãri de multiplicare vegetativã (altoiri, butãºiri) ºi generativã (I. Herþa). În

culturile dese de plopi euramericani ºi salcie din blocul experimental instalat în

pepiniera Recaº s-a stabilit fitomasa energeticã, obþinutã în diferite variante de

culturã (S. Radu).

S-a urmãrit ºi comportarea culturilor comparative de duglas verde Casagu -

Dobra ºi Zeicani - Retezat, instalate în perioada anterioarã, în care provenienþele

"locale", alãturi de cele din Statele Washington ºi Oregon, au dat cele mai bune

rezultate.

În domeniul protecþiei plantelor lemnoase din Arboretum, dar ºi din raza de

activitate a Staþiuni, s-au studiat efectele nocive ale fenomenului de poluare

industrialã asupra vegetaþiei forestiere ºi stabilirea mãsurilor de prevenire ºi

reducere a acestora, precum ºi evoluþia unor boli deosebit de periculoase pentru


speciile lemnoase - boli declanºate ºi în Arboretum, respectiv grafioza ulmilor,

rugina veziculoasã a pinului strob ºi uscarea stejarilor (în afara Arboretumului)

(A. Hulea).

În perioada anilor 1967-1980 la Simeria s-a testat de cãtre A. Hulea ºi colab.

rezistenþa la poluarea produsã de noxele industriale a unui numãr mare de specii

ornamentale ºi forestiere în faza de puieþi.

Inventarierea, revizuirea ºi evidenþa sistematicã a suprafeþelor experimentale

ºi a culturilor de duratã, instalate de cercetãtorii Staþiunii, s-au materializat prin

întocmirea unor dosare tip de evidenþã a unui prim lot de 16 suprafeþe de duratã.

Rezultatele cercetãrilor desfãºurate de cãtre colectivul Staþiunii în intervalul

1975-1989 s-au prezentat ºi în publicaþiile: "Cultura ºi valorificarea pinului

strob" (S. Radu, 1975); “Culturi forestiere cu specii exotice“ (S. Radu) - în

monografia "Pãdurile României" (1981); "Tabele biometrice privind nucul

negru cultivat în România" (A. Hulea, 1989).

În perioada respectivã s-au elaborat ºi susþinut douã teze de doctorat privind

studiul silvicultural al pinului strob (S. Radu, 1972) ºi biometria nucului negru

cultivat în România (A. Hulea, 1988).

O acþiune interesantã de extindere a Arboretumului Simeria a fost declaºatã

de Institut în anii 1963-1964 din dispoziþia ministrului M. Suder, dupã

deplasarea oficialã a acestuia în Marea Britanie ºi vizita la vestitul Arboretum

"Bedgebury Pinetum". Se urmãrea realizarea unui arboretum "naþional" nou, în

partea nordicã a actualei rezervaþii, pe o poianã-pãºune de aprox. 30 ha (care

aparþinuse în trecut parcului, dar a fost defriºatã în preajma primului rãzboi

mondial). În acest scop, în institut s-a constituit un colectiv format din I.

Dumitriu-Tãtãranu, S. Radu ºi A. Hulea, care a elaborat un proiect bine docu-

mentat ce prevedea realizarea unei colecþii de mici arborete, din speciile lem-

noase exotice cu vocaþie forestierã în condiþiile locale.

Documentaþia a fost avizatã favorabil de institut ºi minister, dar a fost respin-

sã de Chivu Stoica (Primul ministru din perioada respectivã) sub motivul cã "nu

este indicatã scoaterea din folosinþã a unei pãºuni pentru astfel de obiective (?)",

deºi terenul respectiv era practic degradat ºi lipsit de valoare economicã.

În interiorul parcului a fost înfiinþat la "indicaþia" organelor judeþene de

decizie un "colþ zoologic", care cuprindea în afara unei colecþii de fazani deco-

rativi, cerbi, cãprioare, mistreþi, capre de Camerun, un urs, lupi, vulpi etc.

Condiþiile de "detenþie" ºi expunere ale acestor animale erau cu totul neco-

respunzãtoare (spaþii mici, stres permanent provocat de vizitatori; greutãþi de

furajare în perioada de crizã alimentarã din epoca respectivã, etc.). Cu toatã

îngrijirea acordatã de personalul redus, acestui colþ zoologic, s-au înregistrat

pierderi în populaþiile de cervide ºi mistreþi în timpul inundaþiei catastrofale din


1970 ºi mai ales dupã decembrie 1989, când, în haosul declanºat de eveni-

mentele respective, fazanii ºi cãprioarele au devenit obiectul unui braconaj per-

manent, greu de stãvilit ºi datoritã nedotãrii cu armament a personalului de pazã.

În plus, din neatenþia unui vizitator s-a întâmplat ºi un accident regretabil

(rãnire) - imputat Staþiunii - provocat de urs. Colþul zoologic, cãutat îndeosebi

de vizitatorii tineri (elevi) - a fost dezafectat în 1996, prin transferul ultimului

urs la Grãdina zoologicã din Hunedoara.

Impactul negativ uman asupra vegetaþiei din Arboretum ºi asupra plantelor

din pepinierã s-a manifestat aproape permanent ºi el a constat îndeosebi în

ruperea florilor de magnolii, tãierea tijelor nemature de bambus, pãºunatul unor

parcele de la limita parcului, instalarea unor balastiere pe Mureº, confecþionarea

de araci, tãierea brazilor în preajma Crãciunului, pescuitul ilegal în bazine ºi fur-

tul de puieþi din pepiniere (îndeosebi dupã 1989). Accesul populaþiei la plaja

Mureºului ºi eludarea plãþii simbolice de vizitare au produs ºi ele greutãþi

serioase în buna gospodãrire a complexului.

În anul 1985 în Arboretum au fost amplasate, din dispoziþia organelor con-

ducãtoare din judeþ, o serie de sculpturi în piatrã, realizate de mai mulþi artiºti,

în cadrul unei tabere de varã, fãrã a se furniza o listã a autorilor ºi titlurile lucrã-

rilor. În sfertul de veac la care ne referim, vegetaþia din Arboretum a avut de

suferit mult ºi din cauza unor calamitãþi naturale, dar ºi datoritã unor activitãþi

economico-industriale în zonã.

Se cuvin menþionate, în acest sens:

-- Inundaþiile catastrofale din anii 1970, 1974 ºi 1975 - care au avut însã

cea mai mare intensitate ºi duratã în 1970 - când au dispãrut prin sufocare ºi

necrozare multe plante tinere, recent introduse. Numeroºi taxoni au fost salvaþi

prin spãlarea cu stropitoarea sau furtunul, dupã retragerea apelor. În solurile

uºoare, îmbibate cu apã, pentru menþinerea pe verticalã a unor rãºinoase de mar-

gine de grup, cu coroane asimetrice, a fost nevoie de ancorarea tulpinilor.

Lacurile ºi bazinele au fost colmatate cu mâl, deºeuri, iar solurile au fost

îmbibate cu apã conþinând elemente toxice, provenite mai ales din zona Ocna

Mureº.

Aspecte ale inundaþiei din anul 1970 în centrul Arboretumului (S.R.)


-- Zãpezile moi au produs periodic

rupturi ºi dezrãdãcinãri, îndeosebi în 1958

în culturile de ienupãr de Virginia, dar ºi

ulterior.

-- Furtunile violente din anii 1960,

1974, 1975 ºi 1993 au distrus porþiuni din vegetaþia spontanã ºi introdusã, afec-

tând multe exemplare solitare valoroase ºi îndeosebi peisajele.

-- Secetele prelungite (din anii 1946-1947, 1950, 1984-1990), ca ºi gerurile

excesive din 1963 (cu -31,60

C la 24 ianuarie), repetate ºi în 1985, au debilitat ºi

ele vegetaþia multor specii, producând chiar dispariþia unor taxoni sensibili.

-- Uscarea (grafioza) ulmilor, declanºatã dupã 1959, a decimat în câþiva ani

aproape în întregime un ulmet natural, excepþional prin performanþele lui den-

drometrice (diametre de peste 1 m ºi înãlþimi de 39-40 de m), localizat pe o

suprafaþã notabilã în parcelele 45, 46 ºi mai ales în centrul parcului. Un grafic al

volumelor de lemn ce au trebuit extrase redã dinamica acestei boli necruþãtoare,

Salvarea plantelor tinere prin spãlarea mâlului depus

în urma inundaþiei catastrofale din 1970 (S.R.)

Efectele furtunilor devastatoare din parcelele situate în centrul Arboretumului (S.R.)


care, dupã cum se ºtie, a decimat pãdurile de ulm din Europa, în diferite

reprize temporale.

-- Vegetaþia lemnoasã ºi îndeosebi rãºinoasele au suferit, pânã la finele

perioadei asupra cãreia ne referim, consecinþele iminente ale unor puternice

poluãri atmosferice (cenuºã, gaze, pulberi) produse de centrala termo-electricã

Mintia, combinatele siderurgice Hunedoara ºi Cãlan ºi de fabrica de ciment

Chiºcãdaga - toate situate la distanþe de aprox. 18 km de Arboretum. Situatã în

centrul acestui patrulater al poluãrii industriale, vegetaþia din parc a avut de

suferit în permanenþã, indiferent de direcþia variabilã a vânturilor dominante.

-- În Arboretum, ca ºi în alte lunci din Europa, s-a manifestat, începând cu

anii 1975-1978, o cãdere vertiginoasã ºi pronunþatã a nivelului apelor freatice

din soluri ºi substratele geologice. Dacã la nivelul anilor 1955-1960 în fântâna

din parcela 31, primavara, dupã topirea zãpezii, nivelul apei era la 1 m de

suprafaþã, începând cu 1980 el coborâse la 5-8 m adâncime. În depresiunea din

parcela 46, în trecut apele stagnau vreme îndelungatã, iar iarna îngheþau, în timp

ce ulterior acestea au secat. Se înþelege cã, mai ales în condiþiile unor precipi-

taþii atmosferice modeste, vegetaþia luxuriantã din luncã (ca ºi cea de pe terasã)

- beneficiare în trecut a douã surse complementare de alimentare hidricã (pre-

cipitaþiile atmosferice ºi apa freaticã) - cu un sistem radicelar modelat, în timp,

la o adâncime relativ micã (1-3 m), au intrat în suferinþã. Dovada vizibilã a aces-

tui fenomen periculos pentru integritatea vegetaþiei din parc o prezintã uscarea

accentuatã a unor exemplare mature din flora spontanã (îndeosebi plopi albi ºi

negri), dar ºi din cea cultivatã, înregistratã în ultimele decenii.

Un studiu ulterior al nivelului apelor freatice din cuprinsul arboretumului a

confirmat menþinerea constantã a acestora la nivelele scãzute, înregistrate

începând cu perioada 1975-1980 ºi faptul cã fenomenul este ireversibil, iar con-

secinþele lui negative se manifestã în continuare.

Fenomenele negative enumerate mai sus, cu efecte directe ºi combinate

au afectat grav integritatea vegetaþiei ºi peisajul, provocând doborâturi,

rupturi ºi uscãri ale exemplarelor ºi a unor pâlcuri de arbori maturi, care

au afectat la rândul lor, în cãdere, ºi exemplarele vecine.

Eforturi mari ºi o pasiune silvicã ieºitã din comun depuse ºi dovedite în per-

manenþã de micul colectiv al Staþiunii au fãcut ca Arboretumul sã-ºi refacã

maiestuozitatea ºi farmecul inedit, consemnat permanent de atâtea personalitãþi

competente. Trebuie avut în vedere mai ales faptul cã, aproape în permanenþã,

personalul calificat al Staþiunii nu a beneficiat decât parþial de un buget de timp

destinat coordonãrii ºi efectuãrii de lucrãri în Arboretum (în cadrul câtorva teme


ºi al asistenþei tehnice). În principal, acest personal a fost obligat sã-ºi asigure

acoperirea capacitãþii de lucru (norma de timp) prin asumarea unor responsabili-

tãþi ºi colaborãri la alte teme, cu lucrãri în afara Arboretumului, în judeþele

Hunedoara, Alba, ca ºi în zone mult mai îndepãrtate.

Nu trebuie neglijat nici sprijinul moral ºi material acordat, îndeosebi în

perioada 1955-1976 de Institut, prin intermediul unor îndrumãtori ºtiinþifici de

prestigiu (I. Popescu-Zeletin, I. Lupe, Marin Rãdulescu, A. Marian, ªtefan

Purcelean, N. Constantinescu, I. Dumitriu-Tãtãranu, I. Vlad, T. Vãetuº, M.

Badea ºi alþii).

Prin elaborarea documentaþiilor tehnico-economice necesare, coordonarea ºi

executarea efectivã a acestor lucrãri, la un nivel corespunzãtor unei unitãþi de

cercetare ºtiinþificã, personalul menþionat s-a implicat cu seriozitate ºi compe-

tenþã în implementarea managementului complex al obiectivului. A fost, de

asemenea, continuatã publicarea anualã a Catalogului de seminþe ºi puieþi ofe-

riþi pentru schimb, difuzat la peste 250 instituþii similare din peste 35 de þãri,

asigurând schimburile de seminþe ºi afirmarea peste hotare a Arboretumului.

Din pepinierele anexe Arboretumului s-au difuzat (ºi valorificat) anual, în

întreaga þarã, pentru înfiinþarea de zone verzi în interiorul ºi în jurul oraºelor, sau

pentru îmbogãþirea colecþiilor altor rezervaþii similare, peste 100 000 puieþi

ornamentali de talie mare, de diferite specii.

Arboretumul ºi pepinierele au fost vizitate anual de studenþii facultãþilor de

silviculturã, horticulturã, de numeroase grupuri de elevi, care ºi-au întregit aici

cunoºtinþele de dendrologie ºi ecologie, iar numãrul vizitatorilor a fost în con-

tinuã creºtere, ajungând la nivelul anului 1980 la peste 100 000 persoane, anual.

Statutul de rezervaþie forestierã pentru Arboretumul Simeria a fost acordat

prin deciziile nr. 452/1979 ºi nr. 98/1988 ale Consiliului Popular Judeþean

Hunedoara (în care se menþioneazã suprafaþa de 66 ha ºi faptul cã acesta

"pãstreazã una din cele mai vechi ºi mai pitoreºti colecþii de arbori ºi arbuºti din

þarã").

Ulterior s-au fãcut demersuri pentru declararea Arboretumului Simeria drept

"rezervaþie dendrologicã ºi peisagisticã".

Arboretumul a fost vizitat în decursul anilor menþionaþi ºi de cãtre numeroºi

oameni de ºtiinþã români ºi strãini, care au subliniat unanim valoarea ºtiinþificã

ºi peisagisticã a rezervaþiei, nivelul de întreþinere ºi prezentare, diversitatea

plantelor din colecþie ºi pepiniere, în ciuda unor dificultãþi ºi factori de stresîn-

registraþi pe parcurs (inundaþii, secete, furtuni, poluare º.a.).

În Cartea de onoare a Staþiunii ºi Arboretumului, vizitatori de prestigiu au

consemnat aprecieri elogioase, redate parþial ºi în capitolul 2 al acestei mono-

grafii.


3.5. PERIOADA 1990-1996

În perioada menþionatã, în urma reorganizãrii ICAS, Staþiunea Simeria a fost

subordonatã direct Institutului central din Bucureºti, iar conducerea ei a fost

încredinþatã dr. ing. S. Radu.

A fost o perioadã de mari dificultãþi financiare ºi de agresiuni asupra

Arboretumului ºi pepinierelor. Complexul de sere s-a degradat puternic în lipsa

fondurilor pentru reparaþii ºi modernizãri, iar dotãrile noi s-au limitat la reparti-

zarea unui fax ºi a unui fotocopiator. Asigurarea salariilor ºi a plãþii muncitorilor

din baza materialã s-a putut realiza exclusiv prin valorificarea de puieþi orna-

mentali sau a colecþiei de palmieri (mari), pentru care nu mai erau condiþii de

pãstrare în sere ºi erau ameninþaþi de degradare.

Cu toate acestea, colectivul Staþiunii, eliberat de atmosfera tensionatã ºi

apãsãtoare sub care se lucrase în ultimii ani ai dictaturii, s-a unit în jurul noii

conduceri ºi ºi-a regãsit entuziasmul, dragostea ºi ataºamentul pentru obiectivul

de patrimoniu (Arboretumul) a cãrui gestiune îi fusese încredinþatã.

S-au continuat preocupãrile privind îmbogãþirea colecþiei cu noi taxoni având

valori ornamentale ºi/sau forestiere, dupã metodologiile standard internaþionale,

stabilite de FAO (H. Champion & N.V. Brasnett, 1960; J.W. Wright, 1963; J.F.

Lacaze, 1991), care prevedeau, dupã documentãri prealabile, depistarea ta-

xonilor noi ºi a surselor (provenienþelor) indicate (pe baza echivalenþelor ºi

analogiilor climatice). Etapele urmãtoare includeau testarea în pepinierele de

introducere ºi ulterior în Arboretum sau în pãduri, sub formã de biogrupe (în

cazul speciilor forestiere) sau de solitari, în cazul speciilor ornamentale.

Parcurgerea acestor faze este obligatorie, reclamã perioade lungi de timp, evi-

denþe stricte în toate etapele ºi este însoþitã de randamente foarte modeste, une-

ori de obþinerea a 10% puieþi viabili din numãrul de loturi testate, atunci când se

lucreazã cu eºantioane mici de seminþe, obþinute obiºnuit în cadrul schimbului

internaþional. Cu toate aceste dificultãþi, încã din anul 1984 se ajunsese la peste

2000 taxoni cultivaþi în colecþie !

S-a continuat, an de an, publicarea ºi difuzarea în sute de exemplare a Ca-

taloagelor de seminþe ºi puieþi ºi onorarea comenzilor externe, semnale concrete

care confirmau existenþa ºi continuitatea colecþiei respective.

S-au studiat particularitãþile ºi exigenþele ecologice ale unor specii de mare

interes forestier ºi ornamental ca: Metasequoia glyptostroboides Hu et Cheng

(C. Coandã, 1994), ca ºi ale speciilor de stejari din þara noastrã (S. Radu, 1992)

sau ale celor eurasiatici (S. Radu, 1995), studiile din urmã fiind publicate în

Journal of International Oak Society.


Stabilirea tehnologiilor adecvate pentru cultura în faza de pepiniere a arbo-

rilor autohtoni ºi exotici - preocupare începutã încã din 1958 ºi continuatã pe tot

parcursul existenþei Staþiunii - s-a finalizat în anul 1994 prin publicarea sintezei-

monografice "Metode ºi procedee pentru cultura în pepiniere a principalelor

specii forestiere ºi ornamentale - Recomandãri tehnice", 275 p., elaboratã de S.

Radu, I. Contescu, I. Herþa, E. Burza ºi Tr. Roºca ºi publicatã de Romsilva. În

lucrare - difuzatã tuturor unitãþilor silvice - se prezintã 94 fiºe de culturã pentru

tot atâtea specii, începând de la sãmânþã, plantulã, pânã la puietul apt de plantat.

Lucrarea a constituit primul volum de îndrumãri tehnice elaborat de Institut

dupã anul 1989, de aceastã datã din iniþiativa ºi de cãtre specialiºtii Staþiunii

Simeria.

Tehnologiile de multiplicare (sexuatã ºi vegetativã) a speciilor forestiere indi-

cate pentru refacerea pãdurilor de la limita superioarã de vegetaþie (zâmbru,

jneapãn, ienupãr, anin verde ºi scoruº de munte) au constituit subiectul unei

lucrãri elaborate de I. Herþa ºi S. Radu ºi publicatã în Analele ICAS, vol. 1,

1995.

Conducerea Staþiunii a depus mari eforturi, încununate de succes, pentru

spargerea izolãrii, afirmarea peste hotare a Staþiunii ºi amplificarea legãturilor

ºtiinþifice necesare cu unitãþile similare ºi lumea ºtiinþificã din strãinãtate. Au

fost însoþite delegaþii de specialiºti din diferite þãri (Franþa, SUA, Moldova,

Italia, Olanda, Marea Britanie, Slovacia º.a.) ºi s-a participat cu comunicãri la

manifestãri ºtiinþifice internaþionale (Wageningen-Olanda, 1992; Morton

Arboretum, SUA, 1994; Zvolen-Slovacia, 1994). Un prim rezultat al intensi-

ficãrii acestor legãturi l-a constituit obþinerea unui preþios fond de publicaþii de

profil din partea guvernelor francez (prin intermediul INRA) ºi al celui din

Marea Britanie, acesta din urmã oferit atât Staþiunii, cât ºi bibliotecii din centrala

ICAS, prin intermediul Staþiunii. Primul congres al International Oak Society

(Illinois, SUA, 1994) a atribuit dr. ing. S. Radu titlul de membru fondator al

societãþii, iar cel de al treilea congres (North Carolina, SUA, 2000) i-a conferit

distincþia "Lifetime service award".

În paralel s-au publicat articole despre Arboretumul Simeria în SUA (Guy

Sternberg, 1995), Italia (S. Radu, 1995), ca ºi în Monografia privind grãdinile

botanice din Europa, apãrutã în Olanda, 1992.

Pentru informarea vizitatorilor din þarã s-au publicat pliante, seturi de cãrþi

poºtale, plicuri filatelice reprezentând taxoni din arboretum, precum ºi articole

de popularizare în presa localã ºi centralã.


3.6. PERIOADA 1997 -2005

Luptând în continuare cu reale dificultãþi

material-financiare, pe care le-a întâmpinat

în aceastã perioadã de tranziþie îndelungatã

cercetarea ºtiinþificã în ansamblul ei, dar ºi

cu presiunile ºi impactul crescând ce se

exercitã asupra patrimoniului natural naþio-

nal, noua conducere (dr. ing. F. Popescu) ºi

întreg colectivul staþiunii au reuºit sã dez-

volte cercetãrile ºi sã asigure o gestionare

adecvatã rezervaþiei dendrologice. S-a

urmãrit cu prioritate dezvoltarea ºi

modernizarea bazei experimentale (labora-

toare, sere, aparaturã) ºi includerea Staþiunii

în sistemul european de cercetare (contracte

în Programul Cadru V al CE, cooperãri

bilaterale cu unitãþi de CD din Europa ºi

S.U.A.).

S-au refãcut, începând cu anul 2000, serele (360 mp, cu o capacitate de mul-

tiplicare pentru aproximativ 32 000 butaºi, ca ºi pentru adãpostirea unor plante

de colecþie), dotate cu procedee moderne de climatizare (cu sistem computerizat

de încãlzire a serei ºi paturilor vegetative, de reglare a umiditãþii, sistem ce

comandã ºi monitorizeazã echipamentele de climatizare), ceea ce ridicã consi-

derabil randamentul multiplicãrilor vegetative. Introducerea gazului metan,

punerea în funcþiune a unei centrale termice, reparaþiile capitale ºi amenajarea

unei sãli corespunzãtoare de conferinþe au ameliorat condiþiile de cercetare, dar

ºi spaþiile administrative ºi locuinþele personalului.

În urma unei specializãri în cadrul laboratorului de geneticã forestierã INRA

- Bordeaux (Franþa), în anul 1999 s-a reuºit dezvoltarea unui laborator de gene-

ticã molecularã la Simeria. Aparatura modernã (aparat PCR, electroforeze, agi-

tator-incubator, centrifugã, reactivi ºi altele), în valoare de 100.000 franci

francezi a fost donatã de INRA (Institut National de Recherche Agronomique),

în cadrul programului de colaborare INCO-Copernicus. Aceastã dotare permite

detectarea (identificarea) markerilor genetici moleculari (ADN, cloroplastic ºi

mitocon-drial) în vederea cunoaºterii genofondului la speciile de arbori ºi

arbuºti.

Prin transferul d-nei dr. biolog Magdalena Palada Nicolau din centrala ICAS

s-au pus la Simeria ºi bazele cercetãrilor în domeniul biotehnologiei (culturi in

Dr. ing. Flaviu Popescu


vitro la specii forestiere ºi ornamentale prin diverse tehnici de micropropagare,

conservarea "ex situ" a resurselor genetice, selecþia somaclonalã ºi altele).

Majoritatea echipamentelor pentru realizarea culturilor in vitro (aparatura pen-

tru sterilizare, aparatura ºi produsele chimice pentru prepararea mediilor de cul-

turã) au fost aduse de la ICAS Bucuresti. Pentru incubarea culturilor in vitro a

fost instalatã o camerã climatizatã, cu temperaturã ºi luminã controlate, iar din

fonduri de la un proiect IPGRI (Resurse genetice la specii foioase din Sud-Estul

Europei) a fost achiziþionatã o niºã modernã ºi performantã (clasa 100), cu flux

laminar de aer steril, pentru manipulãri în condiþii aseptice.

Aceste dotãri moderne ºi experienþa acumulatã au permis abordarea unor

proiecte noi de cercetare privind genetica ºi ameliorarea speciilor forestiere,

majoritatea cu finanþare externã, ceea ce a contribuit la includerea laboratoarelor

moderne din incinta Arboretumului în circuitul cercetãrilor internaþionale de

profil.

Din lista amplã a studiilor ºi proiectelor de cercetare derulate în aceastã

perioadã, menþionãm câteva, mai relevante:

-- Studiul resurselor genetice la principalele specii forestiere de foioase din

Europa de Sud-Est, sub aspectul studiului markerilor ADN la speciile de

Quercus ºi al aplicãrii metodelor ºi tehnologiilor de micropropagare în þãrile

respective.

-- Efectul poluãrii aeriene asupra sãnãtãþii pãdurii ºi biodiversitãþii în

pãdurile din M-þii Carpaþi, prin monitorizarea efectului noxelor ( O2, NO2, NOx,

SO2 ºi NH3) asupra vegetaþiei lemnoase din Masivul Retezat - în cadrul unui

proiect internaþional de colaborare bilateralã cu USDA Forest Service.

-- Evaluarea diversitãþii genetice la principalele specii de stejar ºi frasin din

ecosistemele forestiere din România, utilizând markeri genetici moleculari.

-- Cercetãri privind diversitatea geneticã la nivel molecular a populaþiilor

de fag din România, în vederea conservãrii resurselor genetice la nivel naþional.

-- Elaborare de tehnici avansate de micropropagare ºi selecþie somaclonalã

a unor biotopuri superioare de arbori forestieri.

-- Cercetãri privind dezvoltarea unor tehnologii moderne de culturã a

speciilor ornamentale valoroase.

-- Proiectul: “Frasini pentru viitor: Definirea populaþiilor europene de

frasin în scopul conservãrii ºi regenerãrii lor”. În ianuarie 2005 a avut loc la

Simeria "Reuniunea naþionalã a utilizatorilor finali" din cadrul programului

internaþio-nal FRAXIGEN.

-- Natura dinamicã a hibridãrii introgresive la plantele poliploide spontane

ºi introduse în peisajul agricol ºi riparian - sub aspectul evaluãrii cu ajutorul


markerilor moleculari la sãlcii.

-- Abilitatea propagãrii stejarului în Europa prin embriogenezã somaticã.

-- S-au reluat, în 2004, observaþiile fenologice asupra unor specii forestiere

din Arboretum, în cadrul reþelei româneºti ICP Forests ºi a reþelei de fenologie

forestierã FENOFOR.

Enumerãrile de mai sus scot în evidenþã faptul cã, plecând de la faza iniþialã

a cercetãrilor ºi observaþiilor fenotipice ºi ecologice ale unor specii exotice din

Arboretum, colectivul de cercetãtori abordeazã cu competenþã în prezent, dupã

metodologii moderne ºi cu aparatura cea mai performantã, aspecte fundamentale

ale structurii genetice, biologiei ºi multiplicãrii principalelor specii lemnoase de

importanþã majorã în Europa. Este bine cunoscut faptul cã performanþa ºi

responsabilitatea coordonãrii unor astfel de cercetãri la nivel internaþional, pe

care le deþine în prezent Staþiunea Simeria, nu sunt la îndemâna oricãrui nucleu

de cercetare.

În august 2003, Arboretumul din Simeria a fost invitat sã devinã membru al

BGCI (Botanic Gardens Conservation International) - organizaþie înfiinþatã în

1987, cu scopul de a acorda sprijin - tehnic ºi financiar- reþelei mondiale de grã-

dini botanice ºi care, în prezent, are peste 500 de membri din 115 þãri.

Demnã de remarcat este implicarea staþiunii în realizarea recentului plan

naþional de instalare a unei reþele de perdele forestiere de protecþie a câmpurilor

ºi cãilor de comunicaþie.

Preluând recent în custodie rezervaþia dendrologicã ºi peisagisticã

Arboretumul Simeria, colectivul staþiunii a continuat în toatã aceastã perioadã

îngrijirea, dezvoltarea durabilã ºi managementul acestui laborator natural, ca ºi

dezvoltarea unei producþii rentabile de plante lemnoase ornamentale, destinate

zonelor verzi - suport necesar pentru supravieþuirea economicã a unitãþii.

S-a continuat schimbul internaþional de seminþe cu instituþii similare din þarã

ºi de peste hotare, prin colectarea loturilor, publicarea ºi difuzarea în fiecare an

a unui Catalog de seminþe ºi puieþi oferiþi pentru schimb (C. Coandã). Este

important de menþionat faptul cã pentru seminþele expediate sau primite nu se

percep taxe, dar conform "Convenþiei Internaþionale asupra Biodiversitãþii" -

Rio de Janeiro, 1992, aceste seminþe ºi plantele obþinute pot fi utilizate doar pen-

tru cercetare, conservare, educaþie ºi dezvoltarea grãdinilor botanice. Pentru

exemplificare, dacã ne raportãm la nivelul anului 2004, "Index Seminum-ul"

Arboretumului Simeria a cuprins un numãr de 211 de taxoni lemnoºi; au fost

expediate 416 plicuri cu seminþe cãtre 21 de þãri (43 parteneri) ºi au fost primite

253 plicuri cu seminþe (de la 46 parteneri). Colaboratorii noºtri în cadrul acestui

schimb au fost în numãr de 222 - toate Grãdinile botanice ºi Arboretumurile din

þarã angrenate în aceastã activitate, dar ºi din alte 48 de þãri, situate în 5 conti-


nente.

Aceastã activitate se reflectã ºi în dinamica îmbogãþirii colecþiei de plante

lemnoase din cuprinsul Arboretumului în perioada 1992-2005, prezentatã în

tabelul urmãtor (Tabelul 1). Se poate remarca faptul cã, anual, în Arboretum au

fost introduse în medie 80 de specii rare, obþinute în urma schimbului de

seminþe.

Având în vedere numãrul extrem de mare al speciilor lemnoase existente în

Arboretum ºi localizarea lor pe 67 ha (în 50 de parcele), în anul 1998 s-a reuºit

conceperea unui program pe calculator cu ajutorul cãruia se foloseºte eficient

baza de date existentã ºi s-a renunþat la metoda deosebit de laborioasã, folositã

pânã atunci la pãstrarea evidenþei colecþiei. Un alt program a fost realizat pentru

Numãr puieþi forestieri

plantaþi (completãri în goluri)/

Number of forest tree planted

taxa

Plantaþii cu plante rare, de

colecþie/

Plantations with rare

species

Nr.

crt.

Anul/

year

Foioase Rãºinoase Nr. specii Nr. puieþi

Total puieþi

plantaþi/

Planted

seedlings

total

1 1992 808 48 62 62 918

2 1993 1366 18 122 129 1 513

3 1994 1468 44 90 181 1 693

4 1995 797 100 186 227 1 124

5 1996 1551 25 46 58 1 634

6 1997 459 50 113 170 679

7 1998 254 49 47 83 386

8 1999 233 73 56 62 368

9 2000 287 69 97 134 490

10 2001 160 15 29 52 227

11 2002 256 98 116 287 641

12 2003 223 119 4 12 354

13 2004 205 56 76 112 373

14 2005 254 89 91 103 446

Total 1992-2005 8 321 853 1 135 1 672 10 846

Media anualã/

yearly average

594 61 81 119 774

Tabelul 1: PLANTAÞIILE EFECTUATE ÎN ARBORETUM ÎN PERIOADA 1992-2005

PLANTATIONS MADE IN ARBORETUM FROM 1992-2005


gestionarea bazelor de date referitoare la schimburile anuale de seminþe cu

parteneri interni sau externi.

Arboretumul Simeria a reprezentat în trecut, ºi reprezintã ºi astãzi un impor-

tant centru de diseminare a plantelor exotice rare cãtre alte Grãdini Botanice sau

Arboretumuri din þarã. Ultimul exemplu în acest sens îl contituie ajutorul acor-

dat celui mai nou Arboretum apãrut în România - Arboretumul "Dr. Ioan Vlad"

din Alba Iulia, care a fost ajutat cu plante, seminþe ºi butaºi în cantitãþi impre-

sionante.

Începând din anul 1954 ºi pânã în prezent, în cuprinsul Arboretumului s-au

efectuat, cu participarea directã a personalului de cercetare numai tãieri de

igienã ºi de produse accidentale. Volumul acestora a fost variabil de la an la an,

în funcþie de condiþiile meteorologice ºi de calamitãþile ce au afectat teritoriul

Arboretumului. În plus, în anumite situaþii s-au practicat lucrãri de stopare a

invaziei unor specii nevaloroase, care ameninþau exemplarele introduse, precum

ºi lucrãri de ameliorare peisagisticã.

S-au efectuat lucrãri de determinãri, etichetãri ºi de reconstrucþie ecologicã,

dotãri cu echipamente ºi realizarea unui pliant în limbile românã ºi englezã

(S.Radu, C.Coandã).

Au fost continuate ºi dezvoltate acþiunile de educaþie ecologicã desfãºurate

constant în cadrul Arboretumului. Dintre acestea, putem aminti câteva, mai

importante:

-- În perioada 15 iulie 2000 -15 ianuarie 2001, în cadrul programului

"Leonardo da Vinci", a sosit în Arboretum Jan Dobbelmann, un tânãr absolvent

al Universitãþii Tehnice din Dresda, Facultatea de Arhitecturã, cu scopul de a

dobândi experienþã practicã în arhitectura peisagerã ºi în cultura ºi întreþinerea

speciilor ornamentale. Aceastã colaborare a fost fructuoasã pentru ambele pãrþi,

având în vedere lucrãrile pe care acest tânar arhitect peisager le-a realizat la

Simeria: harta vegetaþiei din Arboretum, proiecte de reconstrucþie peisagerã pen-

tru 17 zone considerate de maxim interes peisagistic, refacerea zonei în care se

aflã un vechi izvor, realizarea unui pliant de prezentare a Arboretumului în limba

germanã "Arboretum Simeria - Rumäniens großer Magnolien-Park erwacht aus

Dornröschenschlaf" (Arboretumul Simeria- cel mai mare parc cu magnolii din

România- trezit ca Frumoasa din pãdurea adormitã).

-- În noiembrie 2002 un grup de 9 studenþi ai Universitãþii "Transilvania"

din Braºov, Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere au petrecut câte-

va zile de practicã în Arboretum, în care ºi-au verificat cunoºtinþele în dome-

niul dendrologiei, participând la o acþiune de determinare a speciilor de Abies,

dar ºi a speciilor din parcelele 18 si 50.

-- În perioada 15 martie-15 septembrie 2002, un grup de 3 tineri francezi


(Céline Guillouet, Arthur Buhler ºi Mathieu Pastre) au lucrat ca voluntari în

cadrul unui proiect intitulat "Développer la conservation du patrimoine et l'édu-

cation a l'environnement dans l'Arboretum de Simeria", dezvoltat de organiza-

þia "Groupement Européen des Campus" în parteneriat cu ICAS Simeria. O

scurtã retrospectivã a acestei perioade ne aratã cã s-au realizat multe lucrãri: în

cadrul schimbului de seminþe; plantaþii; amenajãri peisagere; igienizarea unui

bazin ºi a canalului Strei; determinãri ºi prezentãri de specii; restaurarea unei

alei; jocuri ºi activitãþi educaþionale cu copii unei ºcoli din Simeria; inventare

floristice ºi ale avifaunei; prezentarea în limba francezã a Arboretumului.

-- În anul 2004 (luna aprilie), în cadrul unui parteneriat local între ICAS

Simeria ºi ªcoala Generalã nr. 2, Grãdiniþa P.N. Simeria a debutat manifestarea

denumitã "Ecofest Junior" în cadrul cãreia elevii însoþiþi de cadrele didactice au

vizitat Arboretumul ºi au participat la o sesiune de dezbateri ecologice cu tema

"Natura, o comoarã a tuturor". Obiectivele declarate au fost: îmbogãþirea

cunoºtinþelor copiilor referitoare la speciile de arbori; exersarea ºi îmbogãþirea

vocabularului cu cuvinte ce denumesc plante ºi arbori; cunoaºterea acþiunilor

practice ale lucrãtorilor silvici; cunoaºterea ºi aplicarea unor reguli de protecþie

a vieþii proprii, dar ºi a mediului înconjurãtor. În anul 2005 s-a desfãºurat ediþia

a II-a a acestei manifestãri ºi sperãm ca pe viitor sã devinã o tradiþie a ºcolilor

din oraº.

-- O colaborare deosebitã a fost legatã cu ªcoala Waldorf din Simeria ai

cãrei elevi au fost ajutoare constante ºi de nãdejde pentru igienizarea

Arboretumului în ultimii 4 ani.

-- În anul 2004 s-a reuºit realizarea ºi amplasarea în Arboretum (parcelele

1-18) a unui numãr de 324 de etichete pentru uzul vizitatorilor - cu specificarea

denumirii ºtiinþifice, populare, familiei ºi arealului natural al speciilor respec-

tive. Aceastã acþiune vine dupã o îndelungatã perioadã în care puþinele etichete

existente au fost distruse sau degradate ºi ea are o deosebitã importanþã în

realizarea rolului educativ al Arboretumului.

O prezentare a Arboretumului Simeria (cuprinzând informaþii geografice,

istoricul ºi situaþia prezentã) a apãrut în lucrarea "Guide de Jardins Botaniques

de France et des pays francophones".

Cercetãrile în domeniul colecþiilor dendrologice la nivelul întregii þãri s-au

finalizat în anul 1998 în cadrul proiectului de cercetare "Structura, conservarea

ºi dezvoltarea parcurilor dendrologice din România" (responsabil ing. Ioan

Herþa). Aceastã sintezã, efectuatã pe baza inventarelor din 15 parcuri ºi colecþii

dendrologice din þarã (Simeria, Gurahonþ, Macea, Hemeiuºi, Bazoº, Dofteana,

Mihãieºti, Bãrãgan, Snagov, Arcalia, ªtefãneºti, Gurghiu, Neudorf, Brãneºti ºi

Pãdurea Verde) cuprinde un numãr total de 4490 taxoni lemnoºi, de origine:


europeanã (16%), nord americanã (28%), asiaticã (44%), eurasiaticã (8%) ºi din

alte zone (4%). Cele mai bogate colecþii de plante lemnoase sunt localizate la

Simeria, Gurahonþ, Macea ºi Hemeiuºi. Din pãcate, acest preþios inventar

nepublicat a rãmas la nivel de text documentar la ICAS.

Pentru popularizarea Arboretumului ºi a Staþiunii s-a realizat o paginã WEB

(O. Iordan) care conþine: prezentarea generalã, istoricul, statutul actual ºi mana-

gementul derulat - în cazul Arboretumului ºi noutãþile din cadrul staþiunii (labo-

ratoare noi, proiecte de cercetare).

Sinteze privind realizãrile din Arboretum ºi Staþiune s-au prezentat cu regu-

laritate în aceastã perioadã, în comunicãri ºtiinþifice ºi articole, dupã cum

urmeazã:

-- "L'Arboretum Simeria - Breve rétrospective, situation présente et per-

spectives" (S. Radu, F. Popescu, C. Coandã), în Contribuþii botanice 1997-1998,

pp.135-140, comunicare prezentatã la Simpozionul Internaþional organizat la

Grãdina Botanicã "Alexandru Borza" din Cluj- Napoca;

-- "Staþiunea de Cercetãri Silvice Simeria - continuitate ºi modernizare" (S.

Radu), publicat în Revista de silviculturã, nr.13-14/2001, pp.92-94;

-- "Rolul Arboretumului Simeria în ºtiinþa silvicã, silvicultura ºi arhitectura

peisagerã româneascã" (S.Radu, F.Popescu, C. Coandã), 15 p, comunicare

prezentatã la Dezbaterea ªtiinþificã "Compoziþii optime pentru pãdurile din

România", dedicatã împlinirii a 140 ani de la naºterea marelui silvicultor Iuliu

Moldovan (creatorul colecþiilor dendrologice de la Mihãieºti ºi Dofteana-

Bacãu), organizatã de Academia Românã ºi ASAS la 14 aprilie 2004 (publicatã

în 2005);

-- "Arboretumul Simeria (I) Scurtã retrospectivã" (F. Popescu, S. Radu)

publicat în Revista de Silviculturã, Braºov, 1(7) anul III, p. 43 ºi "Arboretumul

Simeria (II) Monument de arhitecturã peisagerã" (F. Popescu, S. Radu) publicat

în Revista de Silviculturã, Braºov, 1-2(9-10), anul IV, p.11.

Paginile precedente prezintã etape ºi momente semnificative din exis-

tenþa de trei secole a Arboretumului Simeria. În ansamblul lor, aceste

perioade au fost pline de perturbãri (naturale, dar ºi sociale), cu urmãri dis-

tructive asupra colecþiei ºi peisajelor, de eforturi de reconstrucþie susþinute,

de o conlucrare înþeleaptã a omului cu natura, de realizãri ºtiinþifice remar-

cabile ºi, nu în ultimul rând, de afirmarea incontestabilã a Arboretumului

pe plan naþional ºi internaþional.

Poziþia geograficã ºi aºezarea 51

4. POZIÞIA GEOGRAFICÃ ªI AªEZAREA

Arboretumul Simeria este situat la limita nordicã a oraºului cu acelaºi nume,

pe malul stâng al râului Mureº, în judeþul Hunedoara.

Accesul spre Arboretum este deservit de gara Simeria - important nod de cale

feratã, punct de oprire pentru toate trenurile, inclusiv cele internaþionale - de

drumul naþional 7 ºi de aeroportul utilitar Deva-Sãuleºti, toate aflate la distanþa

de cca. 1 km.

Localitãþile mai importante din vecinãtate sunt: municipiul Hunedoara - cen-

tru siderurgic - la 18 km spre sud, municipiul Deva - reºedinþa de judeþ - la 10

km spre vest ºi oraºul Orãºtie - la 16 km spre est.

Adresa exactã: Arboretumul Simeria, str. Biscaria 1, cod poºtal: 335 900 -

Simeria, judeþul Hunedoara. Tel/fax: 0254-261254; E-mail: arboretum.sime-

[email protected]; Web page: www.icashd.rdslink.ro

Coordonatele sale geografice sunt: 23°01' longitudine esticã ºi 45°51' latitu-

dine nordicã.

Aºezarea. Arboretumul Simeria se gãseºte în Lunca Mureºului, care

formeazã aici o vale largã, protejatã la nord, în imediata apropiere, de lanþul

munþilor Metaliferi din Carpaþii Apuseni, spre sud-vest de Munþii Poiana Ruscã

ºi spre sud de Munþii Retezat ºi ªurianu. Spre vest, Mureºul se continuã

începând cu zona Zam prin câteva defilee de joncþiune a Carpaþilor Meridionali

ºi Apuseni, iar la est, dupã ce a primit ca afluent principal Streiul formeazã, dupã

Orãºtie, o vale mai largã, deschisã spre podiºul Transilvaniei cu care comunicã.

Arboretumul ocupã mai ales lunca propriu-zisã ºi, în mai micã mãsurã, o

fâºie din terasa secundarã, situatã la aproape 14 m deasupra luncii.

Formatã în urma deplasãrii lente a Mureºului spre nord, dar ºi spre vest în

ultima jumãtate de secol, lunca are la bazã aluviuni cuaternare, nisipoase, care

uneori alterneazã cu strate de pietriº. Din punctul de vedere al zonelor compo-

nente, atât plaja cît ºi grindul de lângã albie - înguste ºi slab dezvoltate în trecut

- s-au dezvoltat spre vest în ultimele decenii, dând naºtere unor insule prin

deplasarea albiei principale în direcþia menþionatã.

Totuºi, cea mai mare parte a teritoriului este situatã în lunca centralã, care

pre-zintã uºoare denivelãri (1-1,5 m) ºi câteva mici depresiuni, dispuse în formã

de evantai. Denivelarile respective au constituit, probabil, în trecutul mai înde-

pãrtat, "braþe moarte" ale Mureºului.

Se sugereazã (Ocszay, L.) faptul cã vãrsarea Streiului în Mureº - situatã în

Arboretumul S i m e r i a- Monografie52

prezent la aprox. 1,5 km în amonte, spre est - ar fi fost în trecut mai aproape de

zona Arboretumului. În realitate, trebuie însã menþionat traseul din vecinãtatea

terasei secundare a Canalului Strei (denumit ºi Canalul Morilor), care se vãrsã

în Mureº la limitele parcelelor 8 ºi 19. Modificãrile malului Mureºului în zona

Arboretumului, ca ºi ale ultimului tronson al Canalului Strei, intervenite în ulti-

ma jumãtate de secol, apar ca evidente, dacã se comparã planurile prezentate în

Ghidul-album (1964) ºi în pliantul bilingv "Arboretumul Simeria", 2001.

Apa freaticã, care în urmã cu 4-5 decenii apãrea în lunca propriu-zisã la 3-5

m adâncime, în fântâna centralã la 2 m, iar în depresiunea din parcela 48 chiar

la suprafaþã (în perioada topirii zãpezilor), a coborât vertiginos în urmã cu

aproximativ trei decenii la peste 6-7 m adâncime. Aceastã cãdere accentuatã ºi

ireversibilã a nivelului pânzei freatice a dus la eliminarea acestei surse supli-

mentare de apã din bugetul aprovizionãrii hidrice a vegetaþiei spontane ºi intro-

duse din luncã, dat fiind faptul cã rãdãcinile acesteia rareori depãºesc adâncimea

de 2-3 m.

Legãtura între terasã ºi luncã este fãcutã de un versant cu înclinare variabilã,

pe alocuri repede, cu orientare nordicã. La baza versantului apar o serie de

izvoare cu debit mic, dar constant, care sunt captate în bazine ºi lacuri naturale

cu deschidere spre canalul Strei.

Terasa secundarã se gãseºte la o altitudine de circa 200 m deasupra nivelului

mãrii, este aproximativ planã, cu apã freaticã la 14 m.

Suprafaþa totalã a Arboretumului este de 67 ha, în decursul ultimei jumãtãþi

de secol ea suferind uºoare modificãri datoritã erodãrii ºi prãbuºirii malului în

zona parcelelor 34 ºi 33 ºi a lãrgirii plajei în dreptul parcelelor 19 ºi 20.

Condiþiile climatice 53

5. CONDIÞIILE CLIMATICE

Arboretumul se încadreazã în sectorul de climã continental-moderatã, þinutul

climei de dealuri, specific podiºului Transilvaniei, iar dupã clasificaþia Koppen

în provincia climaticã Dfbx.

In tabelul urmãtor (Tabelul 2) sunt redate valorile principalilor factori cli-

matici, dupã înregistrãrile efectuate în perioada 1896-1955 la Staþia meteoro-

logicã Deva.

Valori - Values

Factorul climatic

Climatic factor

Anuale

Yearly

În sezonul de

vegetaþie)

During the growing

season

(IV- X)

Temperatura medie anualã (0

C) 10.0 16.0

Temperatura maximã absolutã (0

C) 39.7 (16 august

1952)

39.7

Temperatura minimã absolutã (0

C) - 31.6 (24 ianuarie

1963)

-6.0

Durata intervalului cu t < 0 0

C 56 zile -

Durata intervalului cu t > 0 0

C 309 zile -

Durata intervalului cu t > 10 0

C 191 zile -

Data primului îngheþ (medie,

extreme)

17.X (23.IX – 17.I) -

Data ultimului îngheþ (medie,

extreme)

18.IV (29.III - 24.V) -

Durata intervalului fãrã îngheþ 182 zile -

Precipitaþii atmosferice (mm) 578.0 414.9

Umezeala relativã a aerului (%)

medie; min. (iulie); maximã

(ianuarie)

66.0; 62.0; 86.0 -

Durata medie a stratului de zãpadã 27.3 zile -

Indicele de ariditate 30.2 29.0

Tabelul 2: Valorile medii multianuale ale pricipalilor parametri climatici (Multiannual average

values of the main climatic


Conform unei situaþii care cuprinde intervalul de observaþii 1901 - 1990,

principalii factori climatici se menþin la valori foarte apropiate faþã de cele înre-

gistrate în perioada 1896 - 1955. Minima ºi maxima absolutã au rãmas cele

înregistrate în 24 ianuarie 1963, respectiv în 16 august 1952, iar mediile anuale

ale precipitaþiilor ºi temperaturilor înregistreazã scãderi nesemnificative.

Precipitaþii atmosferice - medii lunare (1901-1990):

Media anualã a precipitaþiilor: 571,9

Temperaturi medii lunare (1901-1990):

Media anualã a temperaturilor: 9.9

0

C

Amplitudinea anualã: 23.0

0

C

Temperatura aerului-maxima absolutã lunarã ºi anul producerii (1901-1990):

Temperatura aerului-minima absolutã lunarã ºi anul producerii (1901-1990):

Temperatura medie anualã de 9,9°C, cu amplitudinea anualã de 23°C, canti-

tatea suficientã de precipitaþii ce cad în sezonul de vegetaþie (404,7 mm) ºi

absenþa unor minime prea coborâte favorizeazã dezvoltarea vegetaþiei lemnoase

provenind din climatele similare. Cele douã anotimpuri opuse sunt caracterizate

astfel: ierni scurte, reci ºi cu puþinã zãpadã ºi veri umede ºi calde, dar lipsite de

cãlduri excesive. Cele mai frecvente vânturi bat din direcþia NV ºi au o tãrie

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

32.7 30.3 28.6 47.9 64.7 78.6 70.2 59.5 42.2 41.6 37.8 37.8


- 2.6 0.0 5.4 10.7 15.6 18.6 20.4 19.8 15.8 10.2 4.8 0.4


15.3 20.8 28.5 32.3 34.6 35.6 39.4 39.7 38.2 32.7 27.4 19.8

1953 1977 1952 1956 1950 1952 1931 1952 1946 1932 1926 1957


-

31.6

-

28.1

-

20.1

- 6.0 - 2.4 2.2 3.7 4.4 - 4.2 - 6.5 -

16.6

-

24.1

1963 1929 1932 1926 1953 1933 1962 1961 1970 1943 1922 1927

Condiþiile climatice 55

mijlocie. Datele meteorologice menþionate mai sus (dupã staþia Deva) trebuie

însã întrucâtva corectate pentru Simeria, datoritã condiþiilor orografice diferite

ale celor douã localitãþi apropiate. Având o aºezare mult mai adãpostitã, Deva

beneficiazã de precipitaþii mai abundente, fiind totodatã mult feritã de vânturile

ºi curenþii reci ce se scurg în lungul vãii Mureºului dinspre est (iarna) sau vest

(vara) ºi care afecteazã intens Arboretumul.

Aceºti curenþi, reci în timpul iernii sau uscaþi vara, s-au dovedit factori limi-

tativi în aclimatizarea unor specii foarte sensibile (Eucalyptus, Cedrus,

Cupressus etc.) în cuprinsul Arboretumului ºi rolul lor negativ nu poate fi

diminuat decât prin utilizarea adãpostului lateral oferit de vegetaþia spontanã

înaltã, prin mãsuri intense agrotehnice sau de protecþie, sau prin folosirea judi-

cioasã a condiþiilor micro-staþionale. In aceastã direcþie se considerã (Ocskay, S.,

1954) cã parcelele 9 ºi 10, fiind adãpostite de cãtre versant ºi de vegetaþia vecinã

ºi beneficiind de o umiditate mai ridicatã datoritã spaþiilor cu apã, oferã condiþii

mai bune speciilor sensibile. Totodatã, menþinerea unor unicate ºi specii sensi-

bile în colecþia Simeria nu trebuie atribuitã numai blândeþei climei, acest lucru

reieºind clar ºi din interpretarea datelor climatice arãtate în tabelul 2.

Factorii climatici, ca ºi cei edafici, prezintã diferenþieri sensibile în cuprinsul

Arboretumului, determinând existenþa unei întregi game de micro-staþiuni, cu

rezultante ecologice diferite pentru vegetaþia lemnoasã. De aceea, în lucrãrile de

aclimatizare a apãrut necesitatea studierii climatului ºi microclimatului din

Arboretum ºi a alegerii cu mult discernãmânt a locurilor de plantare.

Într-un capitol precedent s-au enumerat efectele negative provocate vegetaþiei

lemnoase de valorile extreme ale unor factori climatici.

Astfel, uscarea masivã a rãºinoaselor, înregistratã în special pe terasã în anii

secetoºi 1946-1947 ºi 1950, trebuie corelatã în primul rând cu datele meteoro-

logice care subliniazã deficitul de precipitaþii ºi umiditate din aceºti ani.

Deosebit de periculoase pentru culturile tinere de rãºinoase pot fi z ã p e z i l e

m o i , care cad uneori la finele iernii. Astfel, zãpezile moi din februarie 1958,

cãzute dupã ploi abundente, au produs doborâturi masive în plantaþiile dese de

ienupãr de Virginia, neparcurse la timp cu rãrituri (Radu, S., 1960).

F u r t u n a însoþitã de grindinã din 24 august 1960, ca ºi vijelia din 3 febru-

arie 1962 au produs numeroase dezrãdãcinãri ºi rupturi, mai ales la exemplarele

cu coroane largi ºi cu înrãdãcinare superficialã, crescute pe soluri crude (stejar,

nuc comun, pin).

Iarna deosebit de grea din 1962/1963, cu t e m p e r a t u r i c o b o r â t e în

decursul unei perioade îndelungate, în care chiar minima absolutã înregistratã în

ultimii 50 de ani a fost depãºitã la 24.I.1963 (când s-au înregistrat -31,6°C) faþã

de -24°C, a avut consecinþe grave pentru vegetaþia Arboretumului.


Sezonul de vegetaþie care a precedat aceastã iarnã s-a caracterizat prin tem-

peraturi ridicate ºi lipsã de precipitaþii, ceea ce a dus la debilitarea plantelor

bãtrâne, dominate, sau cu înrãdãcinare superficialã. In plus, în luna noiembrie

1962 au cãzut precipitaþii abundente ºi s-au înregistrat temperaturi neobiºnuit de

ridicate, care au prelungit vegetaþia ºi au determinat o slabã pregãtire pentru

iarnã.

In aceste condiþii, gerurile neobiºnuite din iarnã au produs la rãºinoase

degerarea frunzelor, a lujerilor de 1-2 ani, a ramurilor sau a unor plante chiar

pânã la suprafaþa solului (arbuºti, exemplare tinere), în proporþie diferitã, dupã

specie ºi gradul de adãpostire faþã de direcþia vântului dominant. Aceleaºi con-

secinþe s-au înregistrat ºi la foioasele sempervirescente, în special la Buxus.

In general, a suferit marea majoritate a rãºinoaselor, urmãrile gerului apãrând

chiar în timpul iernii la unele plante sau mai târziu, dupã intrarea în vegetaþie.

La foioase s-a înregistrat îngheþul lujerilor de 1-2 ani, al ramurilor sau al

pãrþii aeriene în întregime.

Stratul gros de zãpadã care s-a menþinut în aceastã perioadã de geruri a

diminuat efectele negative, astfel cã numãrul exemplarelor degerate integral a

fost totuºi redus.

In afara unei debilitãri generale a majoritãþii plantelor din colecþie s-a produs

ºi dispariþia unor unitãþi sistematice ca: Cupressus arizonica, Cupressus fune-

bris, Pinus halepensis var. brutia, Torreya taxifolia ºi Hamamelis vernalis.

Condiþiile pedologice 57

6. CONDIÞIILE PEDOLOGICE

În cea mai mare parte, teritoriul ocupat de Arboretumul Simeria este carac-

terizat, sub raport pedologic, prin frecvenþa mare a solurilor încadrate dupã ulti-

ma clasificaþie oficialã (Târziu, Spârchez, Dincã, 2002) în clasa solurilor

neevoluate, cu orizont A slab format ºi în diferite tipuri de soluri aluviale for-

mate în Lunca Mureºului.

Aceste tipuri de sol aluvial reprezintã stadii mai avansate de evoluþie a pro-

tosolurilor aluviale ºi sunt cantonate, de regulã, în luncile rar inundabile sau

ieºite, mai mult sau mai puþin, de sub influenþa inundaþiilor, pe cursurile mijlocii

sau inferioare ale marilor râuri.

Faptul cã în ultimul secol þara noastrã, ca ºi alte þãri din lume, a cunoscut mai

multe sisteme de clasificare a solurilor, în raport cu dezvoltarea cunoºtinþelor

ºtiinþifice din domeniul respectiv, se reflectã ºi în cazul nostru. Din aceste con-

siderente, apare justificatã o succintã trecere în revistã a denumirilor celor mai

frecvente tipuri de sol din cuprinsul acestui teritoriu, aºa cum au fost ele pre-

cizate în diferite publicaþii.

În Monografia publicatã de Ocskay, S., 1954 se semnaleazã douã mari grupe

distincte ºi anume: solurile de tip aluvionar (în diferite stadii de maturitate),

întâlnite frecvent în luncã ºi solurile de tip brun, pe terasã ºi versant. Observaþia

privind faptul cã în cuprinsul luncii solurile variazã sensibil de la un punct la

altul, uneori la distanþe foarte mici, în special sub raportul texturii ºi gradului de

evoluþie, îºi pãstreazã pe deplin valabilitatea ºi în prezent. În acest sens, porþiu-

nile de teren mai ridicate, alcãtuite din material mai grosier ºi cu condiþii de

umiditate mai reduse au favorizat formarea unor soluri mai uºoare (nisipoase,

nisipo-lutoase), mai puþin evoluate ºi mai puþin fertile. În schimb, în depresiu-

nile cu aluviuni mai fine ºi umiditate mai ridicatã s-au format soluri mai evolu-

ate (luto-nisipoase, nisipo-lutoase), mai bogate în humus ºi foarte fertile. Pe alu-

viunile recente de pe malul Mureºului, procesul de solificare încã nu a început,

iar puþin spre interior apar solurile crude aluvionare. Caracteristicã pentru lunca

din cuprinsul Arboretumului este evoluþia progresivã (sub raportul proceselor

pedogenetice ºi al vechimii) a tipurilor de sol de la cele mai recente ºi puþin

evoluate, pânã la cele mai evoluate, de tipul brun, situate atât în centrul parcu-

lui, dar îndeosebi pe terasã ºi versanþi, unde apar deja solurile de tip brun.

Observaþia privind faptul cã aria cuprinsã între Canalul Strei ºi râul Mureº a

fost supusã în trecut la inundaþii de scurtã duratã ale Mureºului, la intervale mari


(de 10-15 ani) îºi menþine în mare parte valabilitatea ºi în prezent, deºi inter-

valele dintre aceste inundaþii pot cãpãta valori foarte diferite. Aceste inundaþii au

efecte negative asupra plantelor sensibile sau tinere, ca ºi asupra pepinierelor din

cuprinsul luncii. Dacã în trecut ele puteau avea ºi un rol ameliorator, în ultima

perioadã aceste aluviuni pot conþine ºi substanþe chimice nocive, toxice. În

schimb, aºa cum am mai subliniat, regimul pânzei de ape freatice din luncã,

foarte ridicat ºi foarte favorabil dezvoltãrii unei vegetaþii lemnoase luxuriante în

trecut, a cunoscut în urmã cu aproximativ 3-4 decenii schimbãri foarte mari, o

pronunþatã cãdere în profunzime, cu urmãri foarte grave, chiar catastrofale pen-

tru aceastã vegetaþie.

În lucrarea citatã, se semnaleazã prezenþa în cuprinsul Arboretumului a urmã-

toarelor 6 tipuri caracteristice de sol, însoþite de descrierile respective:

1 - Sol crud aluvionar (pe malul Mureºului);

2 - Sol crud forestier de luncã (spre interiorul parcului, sub vegetaþia

forestierã de tip zãvoi);

3 - Sol brun forestier de luncã, tânãr (în apropiere de Canalul Strei);

4 - Sol brun de fâneaþã umedã, tânãr (în poienile mari, înþelenite);

5 - Sol brun de pãdure (pe toata lungimea versantului) ºi

6 - Sol brun podzolit (întâlnit numai pe terasã).

Urmãtoarea caracterizare pedologicã a Arboretumului a fost publicatã în

"Arboretumul Simeria, Ghid-album" (Radu, S., Hulea, A., 1964), având la bazã

analizele efectuate în perioada respectivã la INCEF de cãtre A. Popa. Sunt

descrise un numãr de 11 tipuri de sol, însoþite de caracteristicile fizico-chimice

respective, dar ºi de localizãri mai precise, dupã cum urmeazã:

1. Aluviune crudã, slab solificatã, nestabilizatã, cu efervescenþã de la 20 cm

ºi cu texturã lutoasã. Configuraþia terenului: uºoarã depresiune, pe malul canalu-

lui Strei (parcela 50). Apa freaticã la 1,5 m; tipul de pãdure: zãvoi amestecat de

plopi ºi salcie;

2. Sol aluvial, crud, slab înhumificat de la 0-12 cm, nisipo-lutos. În rest nisip

foarte slab solificat pânã la 30 cm, dupã care urmeazã nisip crud. Profilul situat

în lunca Mureºului, parcela 33. Apa freaticã la 1,5 - 2 m, tipul de pãdure: zãvoi

amestecat de plop negru ºi alb.

3. Sol aluvial, crud, slab înhumificat pânã la 30 cm; luto-nisipos, cu efer-

vescenþa de la suprafaþã. Sub 30 cm nisip grosier. Lunca Mureºului, parcela 26.

Apa freaticã la 2 m. Tipul de pãdure: stejãret de luncã, facies cu elemente de

ºleau.

4. Sol aluvial, crud, slab înhumificat, nisipo-lutos cu efervescenþa de la

suprafaþã. Lunca Mureºului, parcela 35. Apa freaticã la 4 -5 m. Tipul de pãdure:

ulmeto-plopiº alb.


5. Sol brun aluvial, crud, lutos, cu efervescenþa slabã, de la suprafaþã ºi pu-

ternicã sub 20 cm, cu un pat de nisip la 65 cm. Bogat în humus, alcalin. Parcela

23. Apa freaticã la 3-4 m. Tipul de pãdure: stejãreto-ulmet.

6. Sol brun, crud de luncã, cu efervescenþã de la suprafaþã; cu înhumificare în

primii 22 cm (A'), dupã care urmeazã un orizont A" de 14 cm ºi orizontul D.

Profilul este lipsit de orizontul B. Textura lutoasã. Parcela 36. Configuraþia

terenului: uºoarã depresiune. Apa freaticã la 2-3 m. Tipul de pãdure: zãvoi de

plop alb cu frasin.

7. Sol negru înþelenit (sol brun pe o veche lãcoviºte drenatã, levigat pânã la

1,8 m, cu orizonturi: A = 40 cm, A/B = 11 cm, B1 = 30 cm, B2 = 60 cm, B3 =

40 cm ºi C = 10 cm. Orizontul C reprezintã o aluviune nesolificatã ºi nelevigatã,

care se continuã cu un orizont D. Profilul are o texturã uniformã, lutoasã, pre-

zintã un conþinut ridicat de humus ºi un grad de saturaþie în baze, mai coborât în

A. Parcela 42. Apa freaticã la 4-5 m. Tipul de pãdure: ulmet cu jugastru ºi stejar

(rariºte).

8. Sol brun, levigat la 1,30 cm, cu un orizont A = 0,32 cm, A/B = 32 -47 cm,

B1 = 47-110 cm, B2 = 110-135 cm, ºi un orizont C. Solul bogat în humus cu tex-

turã lutoasã s-a format probabil pe o lãcoviºte drenatã. Parcela 40. Apa freaticã

la 3-4 m. Tipul de pãdure: ulmet pur.

9. Sol brun, cu orizonturile A = 20 cm, B = 35 cm, ºi cu un orizont D alcãtu-

it din nisip ºi pietriº (nu face efervescenþã). Bogat în humus în primii 50 cm, cu

grad de saturaþie în baze ridicat; texturã lutoasã spre luto-nisipoasã, iar în D

nisipoasã. Parcela 46. Apa freaticã la 4 m. Tipul de pãdure: ulmet normal de

luncã.

10. Sol brun crud, înþelenit, cu efervescenþã de la suprafaþã, cu orizont A = 30

cm, bine structurat ºi bogat în humus, apoi A/D cu mult hidroxid de fier ºi car-

bonat de calciu, dupã care urmeazã un pat de nisip cu ceva mâl ºi hidroxid, iar

la 1 m apare nisipul. Solul este lutos în primii 60 cm ºi nisipo-lutos în rest.

Profilul situat pe versant în parcela 10. Apa freaticã la cca. 10 m. Tipul de

pãdure: ulmeto-stejãret (rãriºte).

11. Sol brun de luncã veche, profund, levigat pânã la 120 cm, pe un pat de

nisip. Orizontul A = 45 cm; lutos ºi luto-argilos cu greu se poate diferenþia în A'

ºi A'', dupã care urmeazã o scurtã porþiune de tranziþie, apoi B1 pânã la 80 cm,

luto-argilos, ºi un orizont B2. Sub 120 cm apare patul de nisip alterat ºi cu eli-

berãri de hidroxid de fier. Solul este bogat în humus pe întreg profilul sãu,

posedând de asemenea o mare bogãþie în baze de schimb; pH: slab acid. Texturã

lutoasã în orizontul A ºi luto-argiloasã în rest. Solul bine strãbãtut de rãdãcini ºi

destul de permeabil. Profilul situat pe terasa secundarã a râului Mureº, parcela

14. Apa freaticã la 14 m. Tipul natural de pãdure: stejãreto- ulmet.


Conþinutul ridicat în humus ºi substanþe nutritive din orizonturile superioare

ºi mai ales prezenþa apei freatice la mici adâncimi în cuprinsul rezervaþiei

favorizau ca solurile de pe suprafaþa Arboretumului sã posede o fertilitate ridi-

catã, oferind condiþii optime de dezvoltare unei vegetaþii lemnoase luxuriante.

Cu toate acestea, solurile de tip aluvionar din luncã având o profunzime

redusã oferã arboretelor un volum edafic redus, determinând în acelaºi timp

înrãdãcinãri trasante, superficiale. Acest inconvenient a determinat ºi continuã

sã determine frecvente dezrãdãcinãri în timpul furtunilor puternice, ca ºi al inun-

daþiilor, când solul îmbibat cu apã nu mai poate susþine pe verticalã arborii cu

coroane mari, asimetrice.

Trebuie subliniat faptul cã, în mare parte, datele de mai sus ºi-au pierdut ac-

tualitatea ºi au numai o valoare documentarã, istoricã, datoritã schimbãrilor

majore intervenite în ultima jumãtate de secol, atât în privinþa restrângerii teri-

toriale, cât ºi al degradãrii tipurilor naturale de pãdure (dispariþia ulmetelor,

rãrirea zãvoaielor º.a.), precum ºi a cãderii catastrofale a nivelului apelor frea-

tice de pe întreg teritoriul Arboretumului. Se înþelege însã faptul cã tipurile de

sol nu se pot schimba într-o astfel de perioadã istoricã, dar ele capãtã o altã

evoluþie, desigur lentã, dar însoþitã de o scãdere a fertilitãþii, cauzatã de absenþa

componentei hidrice de naturã freaticã.

În continuare, se prezintã d e s c r i e r i l e º i d a t e l e r e c e n t e privind

rezultatele analizelor fizico-chimice pentru 3 profile de sol, considerate

reprezentative pentru lunca ºi terasa secundarã din cuprinsul Arboretumului,

selectate dintr-un numãr total de 5 profile, dupã cum urmeazã:

-- Profilul nr. 1 - Sol aluvial molic, cu orizonturi Am-A/C-C, situat în

parcela 22, sub arboret alcãtuit din plop alb ºi salcâm, stejar ºi arþar american ºi

subarboret din lemn câinesc, iederã ºi viþã canadianã. Solul evoluat pe aluviuni

carbonatice din lunca Mureºului.

-- Profilul nr. 3 - Sol aluvial humifer, cu orizonturi Am-AC-C, situat în

parcela 40, sub o plantaþie de stejar roºu, catalpã mare, nuc negru, jugastru ºi ste-

jar ºi subarboret din alun, soc negru, lemn câinesc ºi iederã. Profilul este situat

pe o terasã joasã a Mureºului, cu nivelul apei freatice mai coborât decât în cazul

profilului nr. 1, iar materialul parental este alcãtuit din depozite aluviale mai

vechi.

-- Profilul nr. 5 - Sol aluvial cambic, cu orizonturi Ao-Bv-C, situat în

parcela 14, pe terasa superioarã a Mureºului cu nivelul apei freatice la mare

adâncime, sub o plantaþie de sâmbovinã americanã, tisã ºi brad grecesc, cu covor

ierbaceu de Oxalis acetosella.

În continuare, în tabelul nr. 3, se prezintã rezultatele unor analize fizico-chi-

mice recente pentru aceste 3 profile reprezentative de sol.


Menþionãm cã descrierea profilelor s-a realizat de cãtre cadrele didactice ale

Facultãþii de silviculturã ºi exploatãri forestiere de la Universitatea

"Transilvania" din Braºov, care au însoþit studenþii anului II în excursia de studii.

Analizele de sol au fost efectuate în laboratorul de profil al Facultãþii, de cãtre

dl. ing. G. ªerban.

Arboretum S i m e r i a- Monografie62

Pro

filu

l n

r.

1 (p

arcela 22)

3 (p

arcela 40)

5 (p

arcela 14)

Tip

ul d

e so

l

Alu

vial m

olic

Alu

vial h

um

ifer

Alu

vial cam

bic

Orizo

ntu

ri

Am

A

m/C

A

/C

A

/C

A

o

Ao/C

A

/C

A

/C

A

o

Ao/B

v

Bv

Bv

Ad

ân

cim

i (cm

)

1-5

5-40

40-70

70-110

1-5

5-24

24-46

46-120

1-10

10-40

40-60

60-100

Nis

ip grosie

r (2-0.2 m

m)%

6.47

14.36

14.47

26.97

13.40

1.06

5.93

65.56

38.94

18.36

16.40

12.17

Nis

ip fin

(0.2-0.002 m

m)%

63.02

56.82

68.21

63.63

51.66

50.75

41.50

23.17

43.14

46.55

43.70

39.66

Praf (0.02-0.002 m

m)%

23.08

23.26

13.97

6.61

30.38

36.78

51.90

9.42

15.07

26.52

23.18

28.61

Argilã 2 (sub 0.002 m

m)%

7.47

5.56

3.35

2.79

4.56

11.41

0.67

1.89

2.85

8.57

16.64

19.56

TE

XT

UR

A

LN

LN

N

L

N

LN

LP

P

L

N

NL

LN

L

L

Schele

t (%

)

20.71

11.43

4.98

2.89

8.19

35.77

24.55

0.83

24.52

26.15

17.41

3.92

pH

în (H

2O

)

7.73

7.54

7.95

8.10

7.50

7.35

7.62

8.05

7.43

7.50

7.60

7.60

Carbonaþi (C

aC

o3)

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

Hum

us (%

)

9.79

5.65

1.76

1.36

8.15

9.86

5.04

3.65

12.55

8.22

5.57

2.95

C:N

11.11

9.25

-

-

14.19

18.58

17.17

32.88

16.09

14.88

20.22

10.70

N total (%

)

0.511

0.354

-

-

0.333

0.308

0.170

0.064

0.455

0.320

0.159

0.159

P m

obil (m

g/100g)

5.52

5.75

5.75

5.98

6.44

6.67

6.44

7.36

46.0

52.44

43.00

32.66

K m

obil (m

g/100g)

9.60

14.40

4.80

4.80

18.00

12.00

9.60

19.20

37.20

21.00

32.40

36.00

Baze schim

b (S

bm

e la

100g)

77.6

66.8

92.0

78.0

54.4

50.4

48.0

26.4

72.0

69.6

43.6

31.6

H schim

babil (S

H,m

e)

0.27

0.60

0.38

0.30

0.68

0.68

0.68

0.38

0.9

1.2

0.83

0.83

Cap. schim

b cat. (T

,m

e)

77.87

67.40

92.38

78.30

55.08

51.08

48.68

26.78

72.9

70.8

44.43

32.43

Grad satur. in

baze (V

,%

)

98.65

99.11

99.59

99.62

98.77

98.67

98.60

98.58

98.77

98.31

98.13

97.44

Tab

elu

l 3: R

EZ

UL

TA

TE

LE

AN

AL

IZ

EL

OR

F

IZ

IC

O-C

HIM

IC

E P

EN

TR

U 3 P

RO

FIL

E D

E S

OL

RE

PR

EZ

EN

TA

TIV

E D

IN

AR

BO

RE

TU

MU

LS

IM

ER

IA

RE

SU

LT

S F

OR

P

HY

SIC

AL

-C

HE

MIC

AL

AN

AL

YS

ES

F

OR

3 R

EP

RE

SE

NT

AT

IV

E P

RO

FIL

ES

IN

S

IM

ER

IA

AR

BO

RE

TU

M

Vegetaþia 63

7. VEGETAÞIA

În cadrul acestui capitol se prezintã atât fragmentele rãmase din vegetaþia

lemnoasã naturalã (spontanã) specificã Luncii Mureºului, cât ºi cea introdusã

sub formã de biogrupe sau exemplare solitare. Lista completã a taxonilor

lemnoºi indigeni ºi exotici existenþi la ora actualã în Arboretum se prezintã în

Anexa II. Ea cuprinde un numãr de 2133 taxoni. Dintre aceºtia, majoritatea

(91%) sunt arbori ºi arbuºti aparþinând încrengãturii angiospermelor ºi numai

9% aparþin gimnospermelor. Unele dintre speciile exotice cultivate s-au adaptat

atât de bine factorilor ecologici din Arboretum încât, în prezent, se regenereazã

în mod natural. Se poate aminti aici aclimatizarea reuºitã a magnoliei (Magnolia

kobus DC.), a arborelui de lalele (Liriodendron tulipifera L.), a abanosului de

Virginia (Diospyros virginiana L.), a roºcovului de Canada (Gymnocladus

dioica (L.)K.Koch), a meriºorului (Buxus sempervirens L.) sau a arbustului

Cephalotaxus drupacea S. et Z. Pentru alte specii exotice, mai puþin "plastice",

supravieþuirea în cadrul Arboretumului s-a dovededit a fi dificilã. Dintre cele

care reuºesc sã se menþinã, chiar dacã au o stare lâncedã de vegetaþie, se pot enu-

mera urmãtoarele: Magnolia virginiana (L.)Purh., Magnolia macrophylla

Michx., Cunninghamia lanceolata (Lamb.)Hook, Sequoia gigantea

(Lindl.)Dechne, Quercus suber L. sau genul Callicarpa.

Extinzând cercetãrile în domeniul biodiversitãþii specifice Arboretumului

Simeria, în anul 2005 a fost definitivatã ºi o listã (parþialã) a florei ierbacee -

Anexa III, cuprinzând 93 de taxoni, grupaþi dupã culoarea florilor, cu specifi-

carea denumirilor (ºtiinþifice ºi populare) ºi a habitatelor preferate.

Imaginile urmãtoare redau unele specii ierbacee, întâlnite mai frecvent în

cuprinsul Arboretumului.

Ajuga reptans - Vinariþã (C.C.) Aquilegia vulgaris - Cãldãruºã (O.I.)


Iris pseudacorus - Stânjenel galben (C.C.) Arum maculatum - Rodul pãmântului (C.C.)

Bellis perennis - Bãnuþi (C.C.)

Trifolium pratense - Trifoi roºu (C.C.)

Taraxacum officinale- Pãpãdie (C.C.) Platanthera bifolia- Stupiniþã (C.C.)

Vegetaþia 65

7.1. VEGETAÞIA LEMNOASÃ NATURALÃ

Vegetaþia naturalã de luncã - ne referim la cea lemnoasã - a constituit în

primul rând cadrul primordial, darul exclusiv al Mureºului ºi un produs al

forþelor naturii într-o perioadã îndepãrtatã, dar destul de scurtã, în care inter-

venþiile omului nu se fãceau simþite. Este greu de precizat "când" a apãrut ºi

"cât" a durat acest "eden", dacã þinem seama de faptul cã valea mãnoasã a aces-

tui mare râu (îndeosebi treimea lui mijlocie ºi inferioarã) a fost defriºatã de tim-

puriu ºi exploatatã intens agricol, pentru a rãspunde nevoilor unei populaþii în

continuã dezvoltare, dar relativ lipsitã de întinse suprafeþe plane. Totodatã,

Mureºul a constituit în trecut ºi o intensã cale de navigaþie, ceea ce a contribuit

de asemenea la lichidarea pãdurilor riverane. De aceea, este greu de rãspuns la

întrebarea cât timp ºi cum a rezistat impactului uman aceastã oazã izolatã.

Veronica chamaedrys - Stejãrel (C.C.) Vinca minor - Saschiu (C.C.)

Limita nordicã a

Arboretumului (dinspre

râul Mureº) cu reniº

tânãr de salcie, bandã

de sãlcii ºi arþari ame-

ricani ºi zãvoi de plopi

în planuri succesive.

În planul îndepãrtat din

dreapta- rãºinoase

plantate (J. D.)


Pentru pãdurea parc de agrement ºi Arboretumul de mai târziu, aceastã ve-

getaþie a constituit succesiv: peisajul natural dominant, peisajul natural uma-

nizat, osatura unor prime amenajãri arhitecturale ºi ulterior scutul protector pen-

tru curiozitãþile rare ºi decorative, dar sensibile, aduse cu destule greutãþi de pe

meleaguri strãine ºi plantate aici. Pe mãsura extinderii lucrãrilor de introducere,

de la zona învecinatã reºedinþei spre interiorul ºi marginile teritoriului s-au rea-

lizat, mai mult sau mai puþin intenþionat, amestecuri originale din specii a-

lohtone ºi autohtone, asupra cãrora ne vom opri mai târziu. O caracteristicã

interesantã a vegetaþiei arborescente spontane din cuprinsul parcului o constitu-

ie faptul cã, pe o întindere relativ redusã (67 ha) ea a prezentat în trecutul nu prea

îndepãrtat o succesiune progresivã a tipurilor de pãdure specifice luncilor, cu

compoziþii ºi structuri diferite, de la reniºul de pe plajã, pânã la stejãreto-ulme-

tul din centrul teritoriului sau de pe terasa îngustã.

Din pãcate însã, în ultimele patru decenii vegetaþia lemnoasã spontanã a avut

mult de suferit datoritã unor factori naturali (secetã, furtuni, coborârea nivelului

apei freatice, poluare etc.), astfel cã astãzi putem vorbi numai de f r a g m e n t e

r a r e f i a t e a ceea ce în trecut reprezenta un masiv vegetal destul de compact,

presãrat cu poieni întinse, ce-i puneau în evidenþã diversitatea compoziþionalã ºi

structuralã, spãrgând astfel monotonia codrului.

Iatã de ce, o prezentare a acestei vegetaþii lemnoase naturale în diferite

perioade, aºa cum a fost ea surprinsã în trecut ºi cum se prezintã astãzi se

impune de la sine.

Din studiul monografic publicat de Ocskay S., 1954, desprindem faptul cã, în

acea perioadã, vegetaþia naturalã era formatã din zãvoaie mai mult sau mai puþin

evoluate, alternând cu poieni întinse, acoperite cu o florã bogatã de fâneaþã ºi

fâneaþã umedã. Se prezintã (cu succinte caracterizãri) - o succesiune de soluri ºi

tipuri de pãdure, de la malul Mureºului cãtre interiorul parcului, dupã cum

urmeazã:

1. Sãlcet;

2. Plop alb cu salcie (cu subetaj ºi tineret de Acer negundo);

3. Plopiº de plop alb;

4. Plop cu ulm, cu salcie ºi anin diseminat;

5. Ulm cu plop ºi frasin;

6. Frasin cu plop;

7. Ulmet pur (din Ulmus foliacea);

8. Ulm cu stejar si

9. Stejar cu frasin.

Interesantã este ºi reprezentarea graficã a acestei succesiuni, cu indicarea

tipurilor de sol corespunzãtoare, a nivelului apei freatice ºi mai ales cu princi-

Vegetaþia 67

palele specii exotice introduse în tipurile respective (amestecurile realizate).

La interval de un deceniu de la aceastã prezentare, în Ghidul-album (Radu,

S., Hulea, A., 1964) se face o descriere mai detaliatã a vegetaþiei lemnoase na-

turale, cu indicarea tipurilor de pãdure întâlnite ºi localizarea lor pe parcele, pe

care o redãm în continuare.

Principalele formaþii vegetale întâlnite la nivelul anului 1964 erau: zãvoaiele

(pe aprox. 30% din suprafaþã), ulmetele (45%) ºi stejãretele (25%).

A. Zãvoaiele erau bine reprezentate mai ales în parcelele din lungul

Mureºului ºi canalului Strei, sub forma unor benzi relativ înguste, cu excepþia

colþului vestic, la vãrsarea canalului în Mureº, unde pãtrundeau spre interiorul

rezervaþiei. Insular mai apãreau ºi în mijlocul Arboretumului, în staþiuni mai

joase. Ele ocupau aluviunile crude sau solurile aluviale puþin evoluate, uºoare,

cu apã freaticã la mici adâncimi.

În aceastã formaþie se încadrau urmãtoarele tipuri ºi faciesuri:

I. 1. Zãvoi de salcie albã (invadat de arþar american)................ parc. 8, 19

2. Zãvoi amestecat de salcie ºi plop negru. ........................... parc. 20

facies cu stejar. .................................................................. parc. 20

3. Zãvoi de anin ºi salcie......................................................... parc. 50

4. Zãvoi amestecat de plop negru ºi salcie ............................ parc. 20, 27

II. Zãvoi de plop alb, tipic......................................................... parc. 19, 20

-facies cu ulm................................................................................ parc. 17, 48

-facies cu frasin............................................................................. parc. 36

III. 1.Zãvoi amestecat de plop negru ºi alb................................. parc. 33

-facies cu stejar ºi frasin .............................................................. parc. 28

2. Zãvoi amestecat de plop alb ºi negru

Succesiunea tipurilor de pãdure, de sol ºi a speciilor introduse în cuprinsul Arboretumului

(dupã Ocskay, S., 1954)


-facies cu anin ºi salcie ................................................................ parc. 34

-facies cu anin ºi frasin .................................................................. parc. 49

IV. 1. Zãvoi de plop negru............................................................ parc. 34

-facies cu ulm, stejar ºi plop alb..................................................... parc. 27

2. Zãvoi amestecat de plop negru ºi ulm ....................................... parc. 22,26

Dintre tipurile enumerate mai sus, singur zãvoiul de plop alb atinge o pro-

ductivitate mai înaltã ºi poate realiza sortimente superioare, datoritã trunchiu-

rilor cilindrice ºi elagate pe care le realizeazã plopul alb, spre deosebire de plo-

pul negru, care creºte luxuriant, dar defectuos (strâmb, conic, cu numeroase

gâlme).

B. Ulmetele ocupau partea nord-esticã a Arboretumului, versantul ºi porþi-

unea vesticã a terasei, fiind instalate pe soluri mai evoluate, de regulã de tipul

brun (brun-aluviale sau brune).

Ele erau reprezentate prin urmãtoarele tipuri:

1. Ulmet normal de luncã ........... ............................................. parc. 46, 47

-facies cu frasin ........................................................................ parc. 39

2. Ulmet cu jugastru ................................................... parc. 37, 40, 46, 47, 48

-facies cu stejar ........................................................... parc. 41, 42, 44. 47, 48

-facies cu frasin, tei ºi stejar ............................................. parc. 38, 45, 49

3. Ulmeto-plopiº alb ................................................................. parc. 35, 37

4. Ulmeto-stejãret

-facies cu jugastru .............................................................. parc. 45

-facies cu plop alb ............................................................. parc. 31

Se observã ponderea însemnatã pe care o aveau arboretele constituite din ulm

ºi jugastru (în etajul II); tipul acesta a fost cel mai rãspândit ºi era caracterizat

prin dezvoltarea excepþionalã a jugastrului, care pãtrunde pânã în etajul ulmului.

Ulmetele pure, deºi foarte puþin rãspândite, realizau la 70-80 ani înãlþimi foarte

mari (32 m), unele exemplare atingând la vârste înaintate dimensiuni record

(120 cm diametru ºi 32 m înãlþime).

Dupã 1958 suprafeþele ocupate de ulm, ca ºi participarea acestei specii în alte

tipuri, scad vertiginos datoritã uscãrii în masã a ulmilor, produsã de boala olan-

dezã ºi de Scolytidae, cu toate mãsurile de protecþie luate.

C. Stejãretele ocupau atât porþiuni mai ridicate cît ºi mai joase, dar cu tex-

turã lutoasã, pe soluri de tipul aluvial sau brun. Ele au fost reprezentate prin

urmãtoarele tipuri:

1. Stejãret normal de luncã ........................................................... parc. 23, 26

-facies cu ulm ºi jugastru ............................................................ parc. 25

-facies cu paltin, tei ºi frasin......................................................... parc. 26

2. Stejãreto-ulmet.................................................................... parc. 23, 24,50

Vegetaþia 69

-facies cu jugastru ................................................................... parc. 43, 47

3. Stejãreto-frãsinet.................................................................... parc. 22

4. Stejãreto-ºleau ............................................................................parc. 20, 21

Productivitatea acestor stejãrete este în general mijlocie, stejarul realizând

trunchiuri drepte ºi înãlþimi mijlocii, datoritã în primul rând volumului edafic

redus de care beneficiazã.

Factorii care au condiþionat repartizarea tipurilor menþionate mai sus sunt:

textura ºi vechimea aluviunilor, depãrtarea faþã de albia râului Mureº, adâncimea

apei freatice, microrelieful, influenþa omului, precum ºi capacitatea de regene-

rare ºi rãspândire a speciilor respective.

Pe terasã ºi versant vegetaþia spontanã a fost aproape integral substituitã, din

ea rãmânând doar exemplare izolate de ulm ºi stejar, dupã care destul de vag se

poate reconstitui existenþa anterioarã a unor stejãreto-ulmete sau ºleauri.

Aspectul general al vegetaþiei din luncã este dat de prezenþa a douã sau mai

multe etaje, primul fiind alcãtuit din elemente bãtrâne de plop alb ºi negru, ste-

jar sau ulm, iar al doilea din speciile însoþitoare.

Subarboretul, pe alocuri de nepãtruns (parcela 21, 26), era alcãtuit mai ales

din corn, soc ºi salbã moale.

Seminþiºurile, abundente în unele ochiuri, indicau direcþia în care evoluau

tipurile menþionate.

In covorul viu predomina iedera ºi viþa de Canada (Parthenocissus quinque-

folia), ambele deseori agãþãtoare pe trunchiuri.

Datele de mai sus au în prezent numai o valoare documentarã, întrucât între

timp au intervenit modificãri mari în compoziþia, structura ºi consistenþa

arboretelor respective, datoritã:

· Fenomenului de u s c a r e a u l m i l o r , declanºat dupã 1958 ºi aproape

finalizat în anul 1989, care a dus practic la dispariþia acestei specii din compo-

ziþia arboretelor, determinând spaþii relativ goale pentru plantaþii, dar ºi condiþii

favorabile pentru extinderea ºi dezvoltarea celorlalte componente ale ecosis-

temului (speciile însoþitoare ºi subarboretul).

· F r a g m e n t ã r i i º i r ã r i r i i celorlalte tipuri (îndeosebi a plopiºurilor

din lungul Mureºului), ca urmare a doborâturilor ºi uscãrii unor exemplare

mature, coborârii nivelului apelor freatice, poluãrii ºi altor cauze.

Pentru a avea o imagine mai precisã ºi actualã a vegetaþiei naturale, ca ºi a

celei introduse (îndeosebi sub formã de mici biogrupe) soluþia indicatã o consti-

tuie prezentãri ale vegetaþiei - spontane ºi alogene - pe parcele, pe baza unor

ridicãri detaliate în plan, cu descrieri ºi profile fitocenotice. Pentru moment,

aceastã soluþie rãmâne ca un deziderat pentru viitor.

Poienile sunt acoperite cu fâneþe de soluri reavene, umede (în depresiuni,


parcelele 31, 48, 50) sau uscate (în parcelele 24 ºi 20).

Datoritã vârstei înaintate ºi a condiþiilor optime de vegetaþie o serie de specii

lemnoase ating dimensiuni impresionante, exemplarele din tabelul urmãtor fiind

concludente în acest sens.

Datele din acest tabel evidenþiazã faptul cã exemplarele native de stejar

pedunculat sunt, în condiþiile staþionale din arboretum, cele mai longevive,

atingând vârste

multiseculare ºi

dimensiuni remar-

cabile.

Tabelul 4: ARBORI INDIGENI DE DIMENSIUNI EXCEPÞIONALE ÎN ARBORETUMUL

SIMERIA (2005)

NATIVE TREES OF OUTSTANDING SIZES IN SIMERIA ARBORETUM (2005)

Nr.

crt.

Denumirea ºtiinþificã Denumirea

popularã

Diame-

trul (cm)

Înãlþi-

mea (m)

Vârsta

~ (ani)

Par-

cela

1 Alnus glutinosa Anin negru 50 22 90 18

2 Fraxinus excelsior Frasin 85 28 150 36

3 Fagus sylvatica Fag 112 27 135 4

4 Populus alba Plop alb 210 33 300 50

5 Populus nigra Plop negru 142 37 200 19

6 Quercus robur Stejar 174 33 380 47







13 Salix alba Salcie albã 118 35 100 9

Acer campestre- Jugastru (C.C.)

Vegetaþia 71

Populus alba-

Plop alb (C.C.)

Quercus robur-

Stejar (C.C.)

Fraxinus excelsior- Frasin (C.C.)

ARBORI DIN VEGETAÞIA SPONTANÃ


7.2. VEGETAÞIA LEMNOASÃ INTRODUSÃ

Vegetaþia lemnoasã introdusã în decursul timpului, sub forma grupelor pure

sau, mai rar, diseminat, la adãpostul lateral ori sub masiv, modificã aproape ra-

dical aspectul general al rezervaþiei, care apare ca un mozaic de tipuri naturale

(mai mult sau mai puþin alterate, de consistenþe ºi structuri diferite), artificiale,

sau amestecuri din ambele.

Dintre grupurile vechi de specii introduse apar pregnant îndeosebi cele de

ienupãr de Virginia, tuia, chiparoºi californieni, pini, molid, pâlcurile de fag, sal-

câmi, catalpa mare ºi nuc negru. Trebuie menþionat faptul cã unele din speciile

introduse (Pterocarya fraxinifolia (Lam.)Spach., Broussonetia papyrifera,

arþarul american, salcâmul, nucul negru, viþa de Canada, bambusul) s-au sãl-

bãticit ºi au un caracter invadant.

De asemenea, numeroasele mici arborete experimentale create dupã 1955, în

special în golurile apãrute prin uscarea ºi extragerea ulmului, contribuie ºi ele la

realizarea unui aspect mozaicat al vegetaþiei.

În lucrãrile de introducere în cultura forestierã a unor specii exotice, efectu-

ate de Staþiunea Simeria în Arboretum, dar ºi în afara limitelor lui (îndeosebi în

ocoalele silvice din vestul þãrii) s-a

pornit de la premiza, justificatã

ºtiinþific, cã acestea pot cãpãta un

meritat certificat de utilizare în

lucrãrile de împãduriri ºi reîmpãduriri,

atunci când ele au trecut proba timpu-

Coroanã de Picea abies solitar (C.C.)Juniperus virginiana (C.C.)

Vegetaþia 73

lui ºi a vicisitudinilor cli-

matice ºi când ele chiar se

regenereazã natural, în

noua lor patrie. Ele pot par-

ticipa, cu prudenþã ºi în

mãsurã limitatã, în procesul

destul de complex ºi de

mare rãspundere al alegerii

speciilor pentru împãduriri.

Ele pot astfel contribui la lãrgirea asortimentului acestor specii, datoritã capaci-

tãþii lor de a valorifica prin randamente sporite de masã lemnoasã, printr-o

adaptabilitate ecologicã superioarã ºi prin funcþii mediogene evidente, o serie de

staþiuni normale, dar mai ales extreme.

Îndemnurile înþelepte ale marelui Marin Drãcea, care a consemnat în 1936 cã

"putem împrumuta cu mare folos arbori din alte þãri, ca sã-i creºtem la noi; tre-

buie sã ºtim ce arbore anume sã împrumutãm, unde ºi cum sã-l creºtem pe

fiecare" reprezintã dealtfel cheia de boltã în problema introducerii speciilor exo-

tice.

Semnificativ este faptul cã dupã vizita sa de documentare în SUA (1927),

Marin Drãcea recomandã (în 1937) introducerea în pãdurile noastre a speciilor

nord-americane: duglasul verde, arborele lalea, chiparosul de baltã, nucul negru,

plopii americani ºi catalpa mare, specii care prezintã performanþe excepþionale

ºi în lunca Mureºului, în Arboretumul Simeria. Nu se mai aminteºte aici salcâ-

mul, care în perioada respectivã deja îºi cucerise la noi "a doua patrie".

Unele detalii privind comportarea ºi randamentul acestor specii, dar ºi a altor

specii exotice, în cuprinsul Arboretumului Simeria, la nivelul anilor 50 sunt

prezentate în lucrarea publicatã de Ocskay S., 1954.

Sunt prezentate date interesante privind randamentul ºi comportarea lor, în

diferite condiþii staþionale din parc, pentru speciile: Abies nordmanniana Spach.,

Pinus strobus L., Taxodium distichum Rich., Cryptomeria japonica D.Don,

Chamaecyparis lawsoniana Parl., Juniperus virginiana L., Phyllostachys viridi-

glaucescens Riv., Juglans cinerea L., Juglans nigra L., Magnolia acuminata L.,

Liriodendron tulipifera L. ºi Catalpa speciosa Ward.

Dintre speciile introduse ulterior în diferite condiþii staþionale din Arboretum

un astfel de studiu comparativ îl meritã ºi Metasequoia glyptostroboides Hu et

Cheng.

Grupã de Thuja plicata (C.C.)


Taxodium distichum- toamna (C.C.)

Catalpa speciosa - în plinã înflorire (O.I.)

Juglans nigra - fructe (C.C.)

Exemplar secular de Robinia pseudacacia (M.P.)

Vegetaþia 75

Nu numai arborii indigeni, dar ºi cei exotici, atunci când au fost introduºi în

staþiuni corespunzãtoare, au înregistrat performanþe dendrometrice deosebite, iar

Arboretumul Simeria se distinge faþã de alte colecþii de plante lemnoase din þarã

ºi strãinãtate ºi prin numãrul mare de arbori ajunºi la vârste seculare.

Din datele prezentate în tabelul de mai sus se constatã faptul cã performanþele

cele mai mari le realizeazã: castanul porcesc- sub raportul grosimii; nucul negru,

arborele lalea ºi pinul strob în privinþa înãlþimilor, iar salcâmul în privinþa

vârstei.

Nr.

crt.

Denumirea ºtiinþificã Denumirea

popularã

Diame-

trul (cm)

Înãlþi-

mea (m)

Vârsta

~ (ani)

Par-

cela

1 Abies faxoniana - 107 37 110 9

2 Aesculus hippocastanum Castan porcesc 148 26 140 9

3 Catalpa speciosa Catalpã mare 73 23 90 47

4 Gleditsia triacanthos Glãdiþã 94 22 100 3

5 Juglans nigra Nuc negru 114 35 120 18

6 Liriodendron tulipifera Arbore lalea 82 30 110 23

7 Magnolia acuminata Magnolie mare 98 27 110 48

8 Metasequoia

glyptostroboides

- 93 24 50 7

9 Pinus strobus Pin strob 75 30 100 18

10 Platanus x acerifolia Platan 161 29 160 8

11 Quercus rubra Stejar roºu 91 26 70 42

12 Robinia pseudacacia Salcâm 118 24 250 9

13 Taxodium distichum Chiparos de baltã 130 28 110 9

Tabelul 5: ARBORI EXOTICI DE DIMENSIUNI EXCEPÞIONALE ÎN ARBORETUMUL

SIMERIA (2005)

EXOTIC TREES OF EXCEPTIONAL SIZES IN SIMERIA ARBORETUM (2005)

Fauna 77

8. FAUNA

Datoritã mozaicului sãu de microhabitate ºi extraordinarei varietãþi de specii

de arbori ºi arbuºti, Arboretumul Simeria întreþine ºi o importantã diversitate

faunisticã.

Trebuie sã notãm prezenþa mamiferelor (în spe-

cial a celor de talie micã, pentru care suprafaþa re-

lativ redusã a Arboretumului este mulþumitoare

pentru asigurarea condiþiilor de hranã), a pãsãrilor,

reptilelor, amfibienilor ºi bineînþeles a insectelor ºi

nevertebratelor.

Dintre m a m i f e r e se remarcã prezenþa în

numãr mare a veveriþelor (Sciurus vulgaris),

iepurilor (Lepus europaeus), ºoarecilor de pãdure

(Apodemus sylvaticus), cârtiþelor (Talpa

europaea) ºi vulpilor (Vulpes vulpes), dar ºi a unor

specii rare, precum pisica salbaticã (Felis catus),

sau reprezentate printr-un numãr mai mic de exem-

plare, în cazul aricilor (Erinacaeus europaeus).

R e p t i l e l e sunt prezente în Arboretum prin douã specii inofensive pentru

om: ºarpele de casã (Natrix natrix) ºi ºarpele de sticlã (Anguis fragilis).

ªi a m f i b i e n i i îºi au reprezentanþii lor în Arboretum: populaþia cea mai

importantã este cea a broaºtelor mici de lac (Rana esculenta), care au acaparat

lacurile ºi malul canalului Strei, dar pot fi des întâlnite ºi broaºte roºii de pãdure

(Rana dalmatina). În plus, au mai fost observate douã specii de ºopârle - ºopâr-

Helix pomatia (C.C.)

Anguis fragilis (R.C.) Natrix natrix (M.P)

Arboretumul S i m e r i a -Monografie78

la de câmp (Lacerta agilis) ºi ºopârla de

stâncãrii (Lacerta muralis), broasca

râioasã (Bufo bufo) ºi o apariþie greu de

explicat - o broascã þestoasã (Testudo her-

manni).

Dintre i n s e c t e trebuie sã menþionãm

în mod deosebit douã specii ocrotite:

rãdaºca (Lucanus cervus) ºi rinocerul

(Oryctes nasicornis), dar sunt prezente ºi

Tettigonia viridisima, Coccinea septem-

punctata (mãmãruþa), Melolontha melolontha (cãrãbuºul de mai), ca ºi Cetonia

aurata. Deºi nu au fost fãcute studii aprofundate asupra f l u t u r i l o r , meritã a

fi menþionatã prezenþa speciilor: Iphiclides podalirius, Vanessa atalanta, Inachis

io (Fluturele cu ochi de pãun), Polyommatus icarus ºi Argynnis paphia.

Rana dalmatina (C.C.)

Argynnis paphia (C.C.)Lucanus cervus (J.D.)

Oryctes nasicornis (C.C.) Polyommatus icarus (M.P.)

Vanessa atalanta

pe o floare de Buddleia sp. (C.C.) Cetonia aurata pe Spiraea sp. (C.C.)

Fauna 79

Orice vizitã în Arboretum este însoþitã de

un adevãrat cor al p ã s ã r e l e l o r , o realã

încântare auditivã ºi vizualã pentru orni-

tologi dar, ºi pentru simpli iubitori de

naturã. Ei pot întâlnii diverse specii, pre-

cum: guguºtiucul (Streptopelia decaocto),

mierla (Turdus merula), vrabia (Passer

domesticus), stârcul cenuºiu (Ardea

cinerea), mãcãleandrul (Erithacus rubecu-

la), graurul (Sturnus vulgaris) º.a.

Din cele 35 de specii de pãsãri inventariate

în 2002, un numãr de 7 se regãsesc pe "Lista

speciilor a cãror conservare este prioritarã în

România". Este vorba despre pescãrãºul

albastru (Alcedo atthis), cucul (Cuculus

canorus), ciocãnitoarea de grãdini

(Dendrocopus syriacus), cucuveaua (Athene

noctua), silvia de zãvoi (Sylvia borin), mus-

carul gulerat (Ficedula albicollis) ºi sturzul

cântãtor (Turdus philomelos).

Lãcusta Tettigonia viridissima (C.C.)

Turdus merula (M.P.) Ardea cinerea în vârful unui

exemplar de Taxodium distichum (M.P.)

Turdus philomelos intr-un arbust

de Forsythia (M.P.)


Toate aceste specii de pãsãri au gãsit în Arboretum un mediu propice de viaþã

(dupã caz: arbori bãtrâni ºi scorburoºi, lacuri cu peºti, insecte, seminþe ºi fructe

în sortimente bogate ºi în cantitãþi impresionante), iar rolul lor în consumarea

unui numãr important de insecte dãunãtoare vegetaþiei este binecunoscut.

Lista completã a speciilor de pãsãri inventariate se prezintã în Anexa IV a

monografiei.

Valoarea peisagisticã 81

9. VALOAREA PEISAGISTICÃ

Arboretumul este realizat în stil peisager (neregulat, englez sau romantic),

caracteristic perioadei în care a fost înfiinþat (jumãtatea sec. al XVIII-lea).

Adoptarea acestui stil a fost condiþionatã, desigur, de relief ºi de existenþa

iniþialã a unei vegetaþii forestiere viguroase pe teritoriul respectiv, de care s-a

þinut seama cu prilejul amenajãrilor ulterioare.

Arboretumul Simeria este considerat unanim de cãtre specialiºti drept

cel mai frumos parc al þãrii noastre. Valoarea lui peisagerã este determinatã

în ansamblu de prezenþa multor elemente proprii parcurilor celebre:

relieful variat, spaþiile cu apã, vegetaþia naturalã viguroasã (pe alocuri

giganticã) în care se încadreazã magistral cea introdusã de om,

nenumãratele puncte de perspectivã, compoziþiile interesante ºi originale,

poienile numeroase, toate îmbinate într-un ansamblu unitar, dinamic ºi per-

manent nou, în decursul celor patru anotimpuri.

Din pãcate, din punctul de vedere peisager Arboretumul a fost puþin studiat

pânã acum. De aceea în rândurile ce urmeazã se încearcã o scurtã analizã a aces-

tor elemente.

Va r i e t a t e a r e l i e f u l u i o imprimã trecerea de pe o terasã secundarã,

planã, prin versantul destul de abrupt, strãbãtut de mai multe alei cu înclinãri

diferite, în lunca propriu- zisã, presãratã ºi ea cu mici depresiuni ºi denivelãri de

naturã aluvionarã. Aceastã diversitate de forme exclude de la bun început

monotonia unui relief uniform, distribuie spaþiul în nenumãrate elemente com-

ponente, deschizând perspective cuprinzãtoare ºi nebãnuite.

S p a þ i i l e c u a p ã , ca element compoziþional de mare efect, favorizeazã de

asemenea parcul prin vecinãtatea domoalã ºi largã a Mureºului pe mai mult de

o treime din perimetrul sãu, prin cursul

îngust ºi romantic al canalului Strei, ca ºi

prin ºirul de izvoare de la baza versantu-

lui, cumulate într-un lanþ de lacuri

(bazine), discret conturate, minunate

oglinzi pentru vegetaþia din jur. Dacã la

acestea s-ar adãuga prin amenajãri core-

spunzãtoare ºi depresiunea din centrul

Arboretumului (parcela 48), efectul

spaþiilor cu apã ar fi ºi mai mare.

Izvorul de la baza versantului P.13 (O.I.)


Ve g e t a þ i a l e m n o a s ã viguros dezvoltatã, dispusã de cele mai multe ori

etajat ºi cu numeroase desiºuri de nepãtruns, ne oferã o gamã întreagã de

aspecte: zãvoaie de plopiºuri cu trunchiurile acoperite de iederã sau viþã canadi-

anã, arborete de luncã, cu trunchiuri strâmbe ºi aspect de pãdure sãlbaticã, plan-

taþii bãtrâne de salcâm strãbãtute de alei ºerpuite, dumbrãvi rãrite, solitari

giganþi cu forme expresive (plopi, stejari, platani), care învioreazã peisajul. La

acestea se adaugã trecerile imperceptibile la grupurile pure de rãºinoase, intere-

sante prin structura ºi combinaþiile lor cromatice, ce contrasteazã cu foioasele,

integrându-se totuºi armonios în unitatea peisajului, sau cu arbori ºi arbuºti de-

corativi cu înflorire abundentã, ce danteleazã marginile de masiv ºi dau rezer-

vaþiei graþia ºi eleganþa grãdinilor chino-japoneze. Formele de vegetaþie regulate

ºi contururile uºor simetrice se menþin numai în preajma clãdirii, la intrarea în

Arboretum, unde, ca ºi pe terasã, predominã vegetaþia cultivatã ºi cea de

colecþie, fãcându-se trecerea pe nesimþite peste canalul Strei în pãdurea naturalã,

ca în parcurile forestiere tipice.

P u n c t e l e d e p e r s p e c t i v ã mai interesante ºi cu mai multe planuri în

adâncime sunt destul de numeroase ºi repartizate aproape uniform pe tot cuprin-

sul Arboretumului.

O r i g i n a l i t a t e a c o m p o z i þ i e i este datã în primul rând de asociaþiile

interesante de plante din diferite zone geografice, de utilizarea arborilor ºi a

arbuºtilor exotici cu forme ºi culori deosebite, dar mai ales cu o înflorire abun-

dentã primãvara, în amestec ponderat (nu monoton ºi nici pestriþ) cu elementele

severe ºi viguroase ale vegetaþiei spontane. La acestea trebuie adãugatã alter-

nanþa grupurilor întunecate de rãºinoase (predominante pe terasã ºi sub versant

ºi dispersate în luncã) cu cele deschise, alcãtuite din foioase, ca ºi succesiunea

poienilor însorite ºi a desiºurilor întunecate ce le mãrginesc, spre care duc pote-

ci ºi alei discrete, brodate cu grupuri de flori perene.

Taxodium distichum pe malul lacului (J.D.) Canalul Strei (C.C.)

Valoarea piesagisticã 83

S p a þ i i l e l i b e r e , însumând aproximativ o pãtrime din suprafaþa

Arboretumului, sunt mai frecvente dincolo de canalul Strei ºi pun în valoare

grupuri de rãºinoase, sau arbori solitari cu port caracteristic ori cu diferite forme

decorative naturale (netopiare): porturi columnare, globuloase sau pendente,

care decoreazã ºi completeazã peisajul natural în limitele permise de stil, fãrã a-

i da o notã de artificialitate. Plantaþiile tinere mãresc ponderea spaþiilor libere,

permit deschiderea unor perspective largi ºi contribuie la îndepãrtarea orizontu-

lui, creând planuri intermediare.

E l e m e n t e l e d e c o n s t r u c þ i e ornamentalã sau utilitarã (stâncile, mo-

numentul, podeþele, mesele ºi lanternele de piatrã, bãncile de lemn, cãsuþa pazei

sau sculpturile) se pierd în cadrul natural, fãrã a-l artificializa.

Perspective de pe

terasa superioarã cu

Wisteria floribunda

`Rosea`,

Thuja plicata,

Chamaecyparis

lawsoniana,

Aesculus x carnea,

Aesculus

hippocastanum

(J.D.)

Bergenia crassifolia P.1 (C.C.) Hosta sp. P. 11 (C.C.)

Borduri cu plante perene


R e þ e a u a d e a l e i uºor curbate, trasatã în parcelele 18-50 (numai în anii

1952-53), valorificã deplin varietatea de aspecte, jocurile de luminã ºi umbrã, ºi

vegetaþia dispusã faþã de ele în mai multe planuri (plante perene, arbuºti, arbori

de mãrimea a II-a, arbori de mãrimea I). Ele fac trecerea de la zone uscate ºi

însorite spre colþurile umbrite, chiar rãcoroase ºi umede (ex. sub fagi), prezen-

tând la tot pasul elemente de surprizã.

I n t r a r e a i n A r b o r e t u m este marcatã de solemnitatea stejarilor pirami-

dali, de formele de vegetaþie cu un contur uºor simetric, îmbinate cu fundalul

arhitectural alb al clãdirii ºi cu falnicele coloane toscane ale acesteia. Cele douã

puncte de acces, simetric dispuse, tipice aºezãrilor nobiliare, sunt delimitate de

rondoul din faþa clãdirii, de un imens covor de ienupãr (Juniperus sabina L) din

care rãsar sfioase 2 exemplare arborescente cu coroana umbrelatã (Sophora

japonica L. var. pendula Zbl. ºi Morus alba L. var. pendula Dipp.), conturat la

exterior de o bordurã de trandafiri.

Poianã cu Quercus robur

ºi Catalpa bignonioides

(J.D.)

Poianã cu Quercus robur ,

Gingko biloba ºi Salix

babilonica (J.D.)


Paeonia suffruticosa (C.C.) Mahonia aquifolium (C.C.)

Wisteria sinensis în

faþa sediului Staþiunii

(C.C.)

Acer japonicum pe fundalul covorului de

Juniperus sabina (C.C.)

Picea pungens Àrgentea`, înconjurat de

Juniperus sabina `Nana` ºi

Spiraea japonica (C.C.)

Aspecte ale vegetaþiei la intrarea în Arboretum


De pe t e r a s a n o r d i c ã a clãdirii, opusã intrãrii, ni se dezvãluie un peisaj

de o rarã expresivitate. Structura compoziþionalã de excepþie este realizatã prin

îmbinarea formelor, a mãreþiei caracteristicã arborilor monumentali cu coroane

tabulare la maturitate (Pinus strobus L.), fastigiate (Thuja plicata Mast.) sau

pendente (Metasequoia glyptostroboides, Chamaecyparis nootkatensis (D. Don)

Spach), cu regularitatea coroanelor globulare (Prunus serrulata Lindl, Buxus

sempervirens L. var. arborescens L., Buxus sempervirens L. var. suffruticosa) ºi

cu perdeaua de bambus (Phyllostachys viridi-glaucescens A.&C. Riviere).

Proporþia dintre volume ºi spaþii, dintre grandoare ºi gingãºie, contrastul de

lumini ºi umbre, combinaþiile armonioase de culori ºi nuanþe învãluie întreaga

terasã în strãlucire ºi armonie .

Parcela 13 cu Buxus sempervirens Àrborescens`,

Picea pungens Àrgentea`, Arundo donax, ...

(O.I.)

Parcela 3 cu Gleditsia triacanthos, Abies

nordmanniana, Picea pungens Àrgentea`,

Thuja plicata ... (C.C.)

Prunus serulata `Hisakura` în P. 13 (C.C.) Arundo donax înconjurat de bambus pitic (C.C.)

Aspecte ale vegetaþiei pe terasa superioarã


S u c c e s i u n e a a s p e c t e l o r î n d e c u r s u l a n o t i m p u r i l o r este într-

adevãr uimitoare ºi numai cunoaºterea ei temeinicã poate duce la înþelegerea ºi

preþuirea deplinã a frumuseþii Arboretumului.

P r i m ã v a r a aduce o bogãþie de flori ºi culori. Mai grãbiþi decât toþi,

întrecându-se cu ghioceii, alunul ºi aninul îºi deschid florile minuscule, ca un

timid preludiu al apropiatei deºteptãri la viaþã, al primãverii anunþate de cãtre

florile galbene de corn ºi forsiþia cea graþioasã acum ºi modestã în restul anului,

de florile aurii de ciuboþica cucului din poieni, sau roºul în diferite tonuri al

gutuiului japonez. În acest timp, plantele îºi deschid frunzele ºi încep sã creascã

vertiginos, gazonul crud din poieni se smãlþuieºte cu flori roze de brebenei, cu

toporaºi sau "nu mã uita ".

Magnolia macrophylla (C.C.)

Primãvara în parcela 10- în prim plan Magnolia x soulangiana `Lenei` (O.I.)


Galanthus nivalis - Ghiocei (C.C.) Crocus heuffelianus - Brânduºe (C.C.)

Chaenomeles japonica - Gutui japonez (C.C.)

Forsythia x intermedia (C.C.)

Primula acaulis - Griciorei (C.C.) Chrysosplenium alternifolium - Splinã (C.C.)


Luna mai soseºte cu miresmele

prunilor, merilor ºi cireºilor încãrcaþi de

flori, cu rozul inflorescenþelor mari ºi

bogate ale cireºului japonez. Rând pe

rând înfloresc castanii, asemenea unor

uriaºe candelabre, cãlinul "Bulgãre de

zãpadã ", Kerria cu florile duble galbene,

salcâmul galben, cãlinul obiºnuit, mãlinul alb, varietãþile de liliac cu

nenumãratele lor nuanþe, Xanthoceras-ul cu paniculele mari albe, arborele Iudei

cu florile violacee prinse direct pe ramuri, bujorii mari ºi cãtina cu florile

mãrunte.

Corydalis solida - Brebenei (C.C.)

Lathraea squamaria - Muma pãdurii (C.C.)

Viola odorata - Viorea (C.C.)

Syringa x chinensis (C.C.) Viburnum opulus `Roseum` (C.C.)

Valoarea piesagisticã 95

Arboretumul înverzit devine din nou un rai al pãsãrelelor. Rãºinoasele au

înflorit ºi ele aproape pe neobservate ca ºi meriºorul. Doar zumzetul de albine

din boschetele de Buxus ºi noriºorii de polen stârniþi de uºoare adieri de vânt în

tufele de tisã sau ienupãr, ori florile mici roºii de molid trãdeazã ºi aici sezonul

nunþilor. Lor le urmeazã pãducelul cu florile albe, dracila puternic mirositoare,

Deutzia care-ºi apleacã lujerii subþiri sub greutatea ciorchinilor de flori albe,

rivalizând cu lãmâiþele înmiresmate. Înfloresc apoi ºi arborii mai înalþi: sãlcioara

cu flori discrete dar suav parfumate, catalpa ºi tulipierul, salcâmii cu flori aIbe

sau roze (R. neomexicana), ori Paulownia, cu graþioase flori liliachii. In acest

timp lujerii noi de bambus cresc aproape vãzând cu ochii, pentru a forma pânã

în toamnã desiºuri de junglã înalte de peste 5 m. Tot acum încep sã înfloreascã

ºi varietãþile de trandafiri din r o z a r i u m , care þin pânã toamna târziu. Yucca se

încarcã cu clopoþei albi, apar florile de Sophora ºi cele de tei.

Kerria japonica `Pleniflora` (C.C.) Xanthocera sorbifolia (C.C.)

Prunus serrulata `Hisakura` (C.C.) Philadelphus coronarius (C.C.)


Astfel a sosit tot pe nesimþite ºi vara!

lerburile au umplut de mult poienile cu

florile lor numeroase, dar anonime.

Locul pãdurii strãvezii îl iau desiºurile

de nepãtruns chiar pentru privire, iar

soarele fierbinte te îndeamnã sã cauþi

umbra rãcoroasã a fagilor sau a arborilor

cu frunze mari.

Acum peisajul nu se mai schimbã de la o zi la alta, iar florile s-au împuþinat

simþitor. Frumuseþea arborilor o dau acum frunzele de culori ºi forme diferite,

nuanþele atât de numeroase ale verdelui diferitelor rãºinoase: verdele întunecat

Elaeagnus angustifolia (C.C.) Robinia neomexicana (C.C.)

Viburnum lantana `Marmoratum` (C.C.)

Campsis radicans (C.C.) Hibiscus syriacus `Violet Claire Double` (C.C.)


al molidului, verdele auriu al tuiei, cel crud, deschis al pinului strob, cel argin-

tiu al chiparosului de California, al pinului de Himalaia sau al criptomeriei.

Dar înflorirea târzie a Hibiscus-ului, a trandafirilor, ca ºi paniculele de

Koelreuteria vestesc tot mai mult apariþia fructelor ºi apropierea toamnei.

Cel de-al treilea anotimp, anotimpul fructelor ºi frunzelor colorate, îºi va

începe în curând domnia. Se roºesc " conurile " de Magnolia acuminata, ºi cu

primele adieri mai aspre arborele de plutã-sol al îndepãrtatului Amur îºi colo-

reazã palid frunzele vestind toamna, împreunã cu roºul purpuriu al viþei canadi-

ene, cãþãrate pe trunchiuri. Ruginesc frunzele nucilor comuni ºi ale magnoliilor,

capãtã nuanþe plãcute de galben-pastel frunziºul nucului american, ca ºi al speci-

ilor de Carya ºi Cercidiphyllum cu parfumul lui de cofetãrie, se înroºesc salbele,

iar tulipierul pare o imensã torþã. Înainte de a le cãdea acele în Strei, chiparoºii

de baltã devin ºi ei purpurii, ca ºi stejarii americani cu roºul lor aprins. Arþarii

americani împrumutã de la o zi la alta nuanþe rare, galbene-portocalii.

Koelreuteria paniculata (C.C.) Liquidambar styraciflua (C.C.)

Pinus strobus (C.C.) Picea pungensÀrgentea` (C.C.)


Ce simfonie a culorilor! Ce minunat preludiu pentru cãderea tristã a frunzelor

sub picãturile ploilor mohorâte! Câte nuanþe de galben, roz sau roºu-aprins nu

se succed aici în câteva sãptãmâni, mai ales când brumele întârzie ºi toamna

evolueazã treptat. Curând frunzele s-au scuturat, înveºmântând aleile cu un

covor foºnitor ºi în locul lor fructele de glãdiþã foºnesc metalic ºi singuratic.

Gutuile japoneze degajã un parfum neobiºnuit, cad nucile mari americane cu

înveliºul pãtat ºi cãrnos, tremurã în vânt capsulele prelungi ale catalpei, se coc

la primele brume fructele de Diospyros, în urma drupelor gustoase, cu aromã de

lichior ale Cephalotaxus-ului.

Euonymus alatus (C.C.) Liriodendron tulipifera (C.C.)

Gingko biloba (C.C.)

Magnolia macrophylla (C.C.)Quercus rubra (C.C.)

Importanþa ºi valoarea arboretumului 103

10 . IMPORTANÞA ªI VALOAREA ARBORETUMULUI.

NECESITATEA CONSERVÃRII ªI DEZVOLTÃRII

LUI DURABILE

Arboretumul Simeria constituie una dintre cele mai valoroase, mai vechi ºi

mai pitoreºti colecþii de plante lemnoase din þara noastrã.

Întemeiat cu peste trei secole în urmã, prin amenajarea ºi introducerea succe-

sivã de specii exotice într-o pãdure naturalã de luncã, el a fost îmbogãþit în

ultimii 50 de ani cu noi specii, refãcut ºi sistematizat dupã un judicios plan de

culturã, care se aplicã cu consecvenþã, în ciuda dificultãþilor financiare, a per-

sonalului redus ca numãr ºi a numeroaselor calamitãþi naturale, care au afecatat

periodic peisajul ºi colecþia de plante lemoase.

Arboretumul prezintã o deosebitã importanþã botanicã, forestierã, peisagis-

ticã, educaþionalã ºi social-culturalã.

Importanþa sa botanicã este datã de bogãþia colecþiei de plante lemnoase cul-

tivate aici (peste 2 100 unitãþi sistematice, vezi Anexa II), printre care sunt ºi

numeroase specii rare (rãºinoase, magnolii, bambuºi) sau unice, nesemnalate în

alte puncte din þarã (Abies pinsapo Franch., Abies faxoniana Rehd. & Wils.,

Abies homolepis S.&Z., Torreya californica Arn., Acer carpinifolium S.&Z.,

Magnolia virginiana L., Sasa tessellata Makino & Shibata, Acer mandshuricum

Maxim., Decaisnea fargesii Franch., Actinidia arguta (S.&Z.)Micq.,

Chionanthus retusa Lindl., Exochorda racemosa (Lindl.)Rehd., Kolkwitzia

amabilis Graebn., Styrax japonica S.&Z., Syringa pekinensis Rupr., Syringa

tomentella Bur.&Franch., Viburnum prunifolium L., Quercus libani Oliv.,

Quercus glandulifera Bl., Quercus troyana Webb ºi multe altele.

Imaginile urmãtoare redau o parte din aceste raritãþi.

Actinidia arguta (C.C.) Acer carpinifolium (C.C.)


Syringa pekinensis

(C.C.)

Frunze de

Quercus

glandulifera

toamna

(C.C.)

Kolkwitzia amabilis (C.C.)

Syringa tomentella (C.C.)

Quercus libani

(C.C.)

Rubus odoratus

(C.C.)

Chionanthus retusus

(C.C.)

Exochorda

racemosa

(C.C.)


În Arboretumul Simeria ºi-au gãsit

refugiu ºi unele specii de plante aflate pe

"Lista roºie", în urmãtoarele categorii de

vulnerabilitate: E. Periclitate (specii în

pericol de extincþie) Ruscus aculeatus

(ghimpele), Syringa josikaea (liliacul tran-

silvãnean); V. Vulnerabile: Prunus lauro-

cerasus, Taxus baccata (tisa); R. Rare: Acer monspessulanum (jugastrul de

Banat), Corylus colurna (alunul turcesc), Ilex aquifolium (laurul), Caragana

frutex (caragana) ºi Crategus nigra (pãducel negru).

Pe plan internaþional, rolul colecþiilor de plante (Grãdini botanice,

Arboretumuri) a fost reconsiderat în ultimii ani, în sensul cã, ele reprezintã, în

afara unor "exponate vii" ºi modalitãþi de conservare ºi multiplicare "ex situ" a

resurselor genetice ale Terrei, cu referire specialã la speciile ameninþate cu dis-

pariþia.

Viburnum prunifolium (C.C.)

Syringa josikaea (C.C.) Prunus laurocerasus (C.C.)

Styrax japonica (C.C.)

Viburnum edulis (C.C.)


Din punct de vedere forestier arboretumul constituie un vechi centru de

aclimatizare ºi experimentaþie forestierã.

Vârsta înaintatã a multor exemplare ºi grupe, ca ºi dimensiunile excepþionale,

permit formularea prin cercetãri a unor concluzii utile privind productivitatea,

cerinþele ecologice ºi comportamentul unor specii valoroase, indicate a fi extinse

în cultura forestierã din þara noastrã, în vederea ridicãrii productivitãþii pãdurilor.

In acelaºi scop, în Arboretum s-a realizat, pe baza planului de culturã adoptat, o

colecþie de mici arborete experimentale, din specii exotice valoroase, cu mate-

rial de provenienþã cunoscutã.

Arboretumul constituie, de asemenea, o

preþioasã sursã de seminþe ºi a devenit, prin extin-

derea pepinierelor experimentale, un important

centru de producere ºi difuzare a puieþilor exoti-

ci forestieri sau decorativi aparþinînd unui mare

numar de specii. Staþiunea Simeria a produs

puieþi exotici selecþionaþi în cantitãþi mari,

aducînd totodatã ºi numeroase contribuþii la stabilirea celor mai indicate tehnici

de culturã în pepiniere. Calitãþile decorative deosebite ale unei alte categorii de

specii cultivate în arboretum sau în pepiniere au impus, în mod analog, extin-

derea lor în cultura horticolã, pentru crearea spaþiilor verzi. Totodatã,

Arboretumul a constituit o importantã bazã experimentalã pentru lucrãrile de

selecþie ºi ameliorare a speciilor exotice.

Valoarea peisagisticã este datã de diversitatea ºi originalitatea peisajelor

specifice stilului natural (peisager) în care Arboretumul a fost creat ºi se dez-

voltã. Din acest punct de vedere el este considerat drept cel mai reuºit parc din

þarã ºi poate constitui pentru artiºtii plastici o inepuizabilã sursã de inspiraþie.

Cunoaºterea Arboretumului ºi a vegetaþiei lui prin excursii de studiu este

Diospyros virginiana

- ritidom (C.C.)

Gleditsia triacanthos -

coroanã (C.C)

Gymnocladus dioica (C.C.)

Magnolia acuminata (O.I.)


folositã cu randament în instruirea elevilor ºi studenþilor, pentru însuºirea disci-

plinelor botanice, forestiere ºi horticole, imprimînd colecþiei un deosebit rol

educativ.

Importanþa sa social-culturalã decurge din faptul cã arboretumul constituie

pentru populaþia din localitate ºi împrejurimi un cãutat loc de excursii ºi odihnã.

Vizitatorii veniþi uneori de la foarte mari depãrtãri pot cunoaºte aici, într-un

cadru pitoresc, reconfortant ºi instructiv, frumuseþile nebãnuite ale naturii. In

anumite perioade numãrul vizitatorilor anuali a depãºit cifra de 100 000, majori-

tatea lor fiind din alte localitãþi.

Confirmarea celor de mai sus o gãsim în impresiile unanim elogioase ale spe-

cialiºtilor competenþi din þarã ºi de peste hotare, care au vizitat în ultimii ani

arboretumul.

Astfel prof. dr. OTTO SCHWARTZ, fostul director al grãdinii botanice ºi

Institutului de Botanicã specialã din Jena (Germania) a remarcat "marile comori

dendrologice de la Simeria, bogãþia de specii" ºi a constatat cu satisfacþie faptul

cã "statul preþuieºte aceste comori, le ocroteºte ºi le foloseºte în scopul cercetãrii

ºtiinþifice, pentru dezvoltarea silviculturii ºi înfrumuseþarea þãrii".

Dupã pãrerea acad. M. P. KORJEV, arhitect peisagist al oraºului Moscova,

"colecþia dendrologicã a arboretumului este uimitoare ºi reprezintã o adevaratã

comoarã din punct de vedere al speciilor ºi vîrstei plantelor... Din punct de

vedere peisagistic arboretumul Simeria reprezintã un monument naþional în arta

parcurilor, în care cadrele tinere de dendrologi ºi arhitecþi peisagiºti îºi pot

îmbogãþi cunoºtinþele ºi ridicã mãiestria ".

Prof. dr. ªT. BIALOBOK, fostul director al Institutului de dendrologie din

Grup de studenþi în vizitã de studiu


Kornik, Poznan (Polonia) remarca de asemenea " bogãþia colecþiei, principiile

moderne ecologice ºi peisagistice ce stau la baza lucrãrilor actuale de refacere

ºi completare, conducerea competentã a pepinierelor ºi valoarea materialului

produs în ele ".

Alþi specialiºti consemneazã în cartea de impresii a arboretumului faptul cã

"amplasarea, dimensiunile ºi frumuseþea unor exemplare sunt de o valoare rar

întîlnitã chiar peste hotare".

Aceste înalte aprecieri justificã pe deplin grija ºi atenþia ce se acordã în

prezent acestei rezervaþii, ca ºi interesul cu care este vizitatã de cãtre specialiºti

ºi de miile de turiºti din întreaga þarã.

Pentru valoarea ºi importanþa sa multiplã Arboretumul Simeria a fost declarat

monument al naturii (rezervaþie dendrologicã ºi peisagisticã) ; el este ocrotit

de lege ºi dat în grija Staþiunii experimentale Simeria a Institutului de cercetãri

forestiere (ICAS), care din anul 1955 desfãºoarã în incinta lui o amplã activitate

de ameliorare, refacere ºi cercetare.

Accesul publicului în Arboretum este reglementat printr-un regulament de

funcþionare, iar managementul lui s-a realizat în permanenþã pe baza unor pro-

grame corespunzãtore, în care ºi-au gãsit loc cele mai noi tendinþe ºi practici

manifestate pe plan internaþional în domeniu.

Continuând o frumoasã tradiþie, edificatã pe parcursul unei jumãtãþi de secol

prin contribuþiile ºtiinþifice asupra cãrora ne-am referit, silvicultorii ce lucreazã

în prezent aici sunt implicaþi, cu competenþã ºi pasiune, în cercetãri fundamen-

tale, dar ºi aplicative ºi, în egalã mãsurã în conservarea, dezvoltarea ºi afirmarea

în continuare a acestui "laborator în naturã", care este Arboretumul Simeria.

Nu putem sã nu menþionãm cu acest prilej unele tendinþe post-decembriste de

subestimare a condiþiilor ideale de cercetare pe care le oferã o astfel de bazã

experimentalã, ca ºi intenþiile de reducere aberantã a personalului aferent ei (în

fapt lichidarea acestei unitãþi), manifestate de unii factori de decizie, sub pre-

textul concentrãrii exclusive a cercetãrii silvice în mari centre universitare. Din

fericire, astfel de grave ºi condamnabile erori manageriale au fost abandonate pe

parcurs.

Dezvoltarea viitoare a cercetãrilor trebuie sã þinã seama ºi de faptul cã

Arboretumul ofera condiþii optime pentru: studii ecologice în asociaþii lemnoase

ºi indigene); conservarea "in situ" a unor valoroºi taxoni spontani (Salix,

Populus, Quercus, Fraxinus) ºi "ex situ", a unor specii indigene ºi exotice rare;

studii dendrocronologice asupra unor exemplare seculare, monumentale, pe cale

de dispariþie; cercetãri asupra ecosistemelor de pãdure ºi a faunei din parc - pen-

tru a enumera numai câteva domenii.

Dacã în trecut s-a acordat prioritate introducerii speciilor alogene, conside-


rãm cã acum este necesarã ºi demararea lucrãrilor de introducere în colecþie a

formelor ºi varietãþilor arborilor ºi arbuºtilor indigeni, ca ºi a taxonilor lemnoºi

rari, periclitaþi sau în evident regres.

Completarea colecþiei seminologice, a xilotecii ºi îndeosebi alcãtuirea unui

herbar nou sunt ºi ele acþiuni necesare.

Realizarea acestor programe stã însã sub un mare semn de întrebare, privind

destinul viitor al acestei rezervaþii dendrologice ºi peisagistice de renume inter-

naþional, în situaþia retrocedãrii ei urmaºilor vechilor proprietari.

Ar fi o mare greºalã sã se distrugã ceea ce s-a creat cu atâtea eforturi în decur-

sul ultimei jumãtãþi de veac ºi sã nu se ia în consideraþie realizãrile asupra cãro-

ra ne-am referit în acest studiu monografic.

Summary 111

11 . SUMMARY

The Simeria Arboretum monograph introduce us to the present situation and

the long past of this dendrological reserve, unanimously recognized by scientists

due to its rich collection of wooden species (more than 2100 taxa - result of

notable introductions performed after 1950 by the Forest Research Station), and

also thanks to its outstanding landscape value.

This new work has in view to complete and to bring up to date the informa-

tions contained in the previous similar publications, issued in 1954 and 1964.

In the work's preface, the terms "arboretum" and "dendrological park" are

defined and their short history is presented.

The first chapter contains a lot of short Arboretum's characterizations, for-

mulated during the past half of this century by numerous Romanian and foreign

experts, who visited the site. These remarks have in common: the emphasis of

the abundant collection, the rarity and the advanced age of some taxa, the sci-

entific importance; the landscape's diversity and originality (which confer to the

Arboretum the position of a "national monument in parks,art"), and, last but not

the least, the proportion of protective and development measures, undertaken

here.

An ample chapter is dedicated to the important moments and periods most of

the Arboretum three centennial existence. The six periods are determined by

authors, according to the owners and ownership successions and correlated with

periodical site perturbations. These periods let us know about the land develop-

ment from a natural riparian forest to a landscape park and, subsequently, to a

dendrological reserve - an excellent natural laboratory for a forest research sta-

tion.

The initial park establishments were made at the beginning of the XVIIIth

century by Gyulay Ferenc, who managed the natural riparian forest in the

Muresh river plain into a forest for recreation and, afterwards, into a park, con-

nected with his residence.

The successive owners were Geza Kuun, Fay Béla and Ocskay Istvan. Till the

State - management (1949), the park recorded many periods of progress as well

as of neglections. The exotic species have been progressively introduced after

1879, although the cultivation of Robinia pseudacacia and Aesculus hippocas-

tanum is even older here.

The plant provenance established in this long period is not known exactly, but


they have been obtained from the greatest seed and seedling agencies in Japan,

China, North America and Europe, or by direct exchanges. The dendrological

inventory made in the years 1953-1954 included a total number of 251 exotic

and native taxa in this park.

The systematic works of recovery, improvement and new plant establish-

ments (taking into account ecological and landscape criteria) was resumed in

1955 by the Simeria Forest Research Station. The long term management plan

provides the following main aims: landscape conservation and improuvement,

introduction and selection works extention, establishment of experimental

groups with important forest species, and increasing the nursery activities for

exotic ornamental taxa.

The Arboretum has been declared a dendrological and landscape reserva-

tion and is protected by law, but in present is required by the former owner.

Having a 67 ha area, the Arboretum is placed in the flood plain and partly on

the secondary terrace of the Muresh river, at 200 m altitude, relatively sheltered

by the surrounding mountains and hills region. It's geographical coordinates are:

23

0

01' eastern longitude and 45

0

51' northern latitude. The address: Simeria

Arboretum, Biscaria street, no. 1, 335900 - Simeria, Hunedoara County,

Romania. Tel/fax: 0040 254 261254; e-mail: [email protected],

web page: www.icashd.rdslink.ro.

The climatic conditions are characterized by an annual average temperature

of 10

0

C, 578 mm annual precipitations of which 415 mm are falling in the grow-

ing 191 days-season. The above mentioned factors as well as the relatively high

air moisture and soil fertility are favorable to development a luxuriant

vegetation. Excessive droughts (1946-47, 1950 a.o.), winter frosts (1962-63

a.o.), soft snows (1958 a.o.), storms (1960, 1962), temporary floods of the

Muresh River (1970, 1974, 1975) and previous air pollutions recurrently have

brought about damages to the woody vegetation.

The Arboretum makes part of the river-plain soil zone, formed on the

Quaternary sandy alluvial deposits. The recent alluvial deposits along the river,

alluvial (mollic, humiferous) and alluvial cambic soils (on the terrace) are the

prevailing soil types. Although the soil are medium-deep, they have here and

there an average and even high fertility. However, it is very important to notice

that the dramatic descend of ground water level (recorded in the last half of the

previous century) reduced the soil fertility and stand's stability. A wide range of

various microsites are to be found within the Arboretum area.

The natural vegetation consists of fragments of former riparian stands (of

Salix alba, Populus alba, Populus nigra, Quercus robur a.o.). These fragments

Summary 113

show clearly a successive location of these types of forest from the river bank to

the park center or to the secondary terrace. Until the years 1970, the central

arboretum part was covered by vigorous elm (Ulmus foliacea) stands, rapidly

destroyed by the tree drying, induced by elm disease.

The spreading of the various natural forest types are discussed in this chapter

and depicted in the annex-plan.

The introduced wooden vegetation established in past and recently in all

these sites give birth to a lot of compatible, original and very interesting mixed

stands.

Both native and introduced tree species of venerable ages present outstanding

sizes (see tables 4 and 5).

The ecosystemic park diversity is completed by a short fauna inventory.

This landscape type arboretum is considered to be one of the most beautiful

park of this country, owing to its various land aspects (relief), water spaces

(river, canal, sources, lakes), open places, original floristic compositions,

gigantic sizes of some specimens and succession of aspects during the year

season, which are in detail presented in this monograph.

The Simeria Arboretum has an outstanding botanical, forestry, landscape,

educational and socio-cultural importance.

The botanical value is conferred by the abundance and splendor of collection,

totalizing more than 2100 taxa, including conifers, Magnolia species, bamboos

and some unique for this country taxa. In the same time, the Arboretum is the

refuge for some rare, vulnerable and endangered trees and fauna species.

From forestry point of view it is considered as one of the oldest acclimation

center for woody plants and forest experiments. It is an important seed source

and a complementary nursery center.

The landscape value is conferred by the originality of its natural (English)

style, in which it was established and continues to be conserved and developed.

After the year 1949 it has an educational and socio-cultural importance.

The Annexes included in this work consist of: list of introduced and native

plants, some specimens of herbaceous flora, fauna and birds, the flowering cal-

endar of wooden species and a lot of color pictures showing taxa, events and

landscapes.

Resume 115

12 . RÉSUMÉ

La monographie de l'Arboretum Simeria nous introduit dans la situation

actuelle et aussi dans la long passé de cette réserve dendrologique, unanimement

reconnue par les scientifiques grâce a sa collection de plants ligneuses (plus de

2100 taxons - résultat des introductions soutenues effectuées apres 1950 par la

Station de Recherches Sylvicoles), et aussi, a cause de sa remarquable valeur

paysagere.

Cette nouvelle ouvrage a le but de compléter et d'actualiser les informations

contenues dans les précédentes similaires publications, parues en 1954 et 1964.

Dans la préface de l'ouvrage, les termes "arboretum" et "parc dendrologique"

sont définis et leur breve histoire est présentée.

Le premier chapitre contiene plusieurs breves caractérisations du

l'Arboretum, exprimées pendant la derniere moitié du précédent siecle par nom-

breux experts roumains et étrangers, qui ont visité cet site.

Ces remarques ont en commun: la diversité et l'abondance de la collection; la

raréte et l'âge avancé de certains taxons; l'importance scientifique; la diversité et

l'originalité du paysage (qui conferment au l'Arboretum le qualificatif de "mo-

nument national dans l'art des parcs") et, pas apres tout, l'ampleur des

mesures de protections et de développement, pratiquées ici.

Un chapitre élargi est dédié aux moments et périodes importantes du

l'Arboretum, dans sa existance triséculaire. Les six périodes d'existance sont

déterminé par auteurs d'apres la succession des propriétaires et complétées avec

des données sur les perturbations naturelles ou antropiques endurées par le site.

Ces périodes nous informes sur le développement du site a partir d'une forêt

riveraine naturelle vers un parc paysager et, plus tard, vers une réservation den-

drologique - un exceptionnel laboratoire naturel pour une Station de Recherches

Forestieres.

La transformation initiale en parc a été réalisé vers le commencement du

XVIII - eme siecle par Gyulay Ferenc, qui a aménagé la forêt riveraine située

dans la plaine inondable de la riviere Mures dans une forêt - parc d'agrément et,

plus tard, dans un parc, en connexion avec sa résidence et ses domaines fonciers.

Les propriétaires succesifs ont été Geza Kuun, Fáy Béla et Ocskay Istvan.

Jusqu'a l'installation du management de l'Etat (1949), le parc a connu plusieurs

périodes de progres et aussi de manque d'entretiens.

Les especes exotiques ont été introduites progressivement surtout apres 1879,


quoique les plantations de robinier (Robinia pseudacacia) et de marronnier

d"Inde (Aesculus hippocastanum) sont plus anciennes.

La provenance des plantes introduites pendant ce temps n'est pas connue (le

documents sont perdues), mais celles-ci ont été obtenues par l'intermede des

grandes maisons de commerce de semences et de plantes de Japan, Chine,

Amérique du Nord et d'Europe, ou par d

,

échanges directs.

L'inventaire dendrologique réalisé dans les années 1953-1954 contenaient en

tout 251 taxons ligneux exotiques et natives en libre dans cet parc.

Les travaux sistématiques de reconstruction, d'amélioration et d'introduction

de nouvelles especes (selon les critériums écologiques et paysagers) ont été

repris en 1955, a la création de la Station Expérimentale Simeria de l'Institut de

Recherche Forestieres. Le plan d'aménagements adopté en cette année, pour une

tres longue période, comprenait les suivantes principaux objectifs: la conserva-

tion et l'amélioration des paysages; l'extension des travaux d'introduction et de

sélection; la réalisation (dans le territoire de l'Arboretum et aussi a l'extérieur)

des groupes (petits peuplements) expérimentaux des especes forestieres impor-

tantes et l'extension de l'activité des pépinieres annexes de l'Arboretum, qui pro-

duisent en grande quantité des plants exotiques et ornamentaux.

L'Arboretum est declaré réservation dendrologique et paysagere et protégé

par la loi, mais récent a été revendiqué par l'ancien propriétaire.

En surface de 67 ha, l'Arboretum est situé dans la plaine alluviale et en par-

tie sur la terrasse secondaire de la riviere Mureº, a 200 m d'altitude, dans une

zone relativement abritée par les montagnes et les collines d'alentour. Ses coor-

données géographiques sont: 23

0

01' long. est et 45

0

51' lat. nord.

L'adresse: Arboretum Simeria, str. Biscaria nr. 1, 335900 Simeria, jud.

Hunedoara, Roumanie.E-mail:[email protected], web page:

www.icashd.rdslink.ro.

Les conditions climatiques de l'Arboretum sont caractérisées par la tempera-

ture moyenne annuelle de + 10

0

C, par des précipitations moyennes annuelles

d'environ 580 mm, don't 415 mm pendant la saison de végétation, qui dure 191

jours. Les facteurs mentionnés plus haut, ainsi que l'humidité élevée de l'air et

la fertilité des sols favorisent le développement d'une végétation luxuriante.

Mais, les sécheresses excéssives (1946-47, 1950 et a.), les gels d'hiver (1962-

63, 2006 et a.), les neiges mouilles de fin d'hiver (1958 et a.), les orages (1960,

1962), les inundations temporaires et périodiques de Mureº (1970, 1974, 1975)

et la pollution atmosphérique produisent periodiquement des graves dégats a la

végétation ligneuse.

L'Arboretum se situe dans la zone des sols de plaine, formés sur des alluvions

Resume 117

sableuses de quaternaire. Les alluvions récentes le long de la riviere, les sols

alluviaux (molliques, humiferes) et les sols alluviaux cambiques (sur la terasse

sécondaire) prédominent. A l'intérieur de l'Arboretum il y a une game complete

de microstations différentes. Mais, il est tres important de souligner que la chute

dramatique de la nappe fréatique (enregistrée dans la derniére moitie du siecle

passé) a rédui la fertilité des sols et la stabilité du l'écosysteme.

La végétation naturelle est formée par les fragments des l'anciens peuple-

ments riverains (de Salix alba, Populus alba, P. nigra, Quercus robur et autres).

Ces fragments présentent une location successive de ces types de forêt a partir

de la riviere vers le centre du parc ou vers la terrasse secondaire. Jusqu'a l'année

1970, le partie centrale de l'Arboretum était couverte par des peuplements vig-

ureux de Ulmus foliacea, rapidement détruits par le désechement des arbres du

a graphiose.

La location de différents types de forêts naturelles est discutée dans cet

chapitre et présentée dans le plan - annexe.

La végétation ligneuse exotique plantée jadis et récent dans ces différents

types de stations a donnée naissance a un éventail compatible, original et tres

intéressant des peuplements mélangés.

La plupart des espaces ligneuses natives et intordiutes presentet aux ages ven-

erables des dimensions remarquables (voir les tableaux 4 et 5).

La diversité écosystemique de l'Arboretum est complétée par un breve inven-

taire faunistique.

Réalisé en style paysager, l'Arboretum est considéré le parc le plus beau du

pays, grâce au relief varié, aux espaces d'eau (riviere, canal, sources, lacs) aux

espaces ouverts (clairieres), aux originales compositions floristiques, aux

dimensions gigantesque de certains exemplaires et a la succession d'aspects de

la végétation au cours des saisons. Ces aspects sont présentés en détail dans cette

monographie.

L'Arboretum de Simeria présente une exceptionnelle importance de point de

vue botanique, forestier, paysager, didactique et social-culturelle.

La valeur botanique est conférée par la richesse et la splendeur de sa collec-

tion, qui comprend a nos jours plus de 2100 taxons, y compris des conifers, d'e-

speces de Magnolia et bambous et plusieurs taxons uniques pour ce pays. Dans

même temps, l'Arboretum constitue un refuge pour des especes rares, vulnera-

bles et périclitées d'arbres et d'animaux.

Au point de vue forestier il est considéré comme le plus ancien centre d'ac-

climatation des plantes ligneuses et d'expérimentation forestiere.

Au cours d'une tres longue période, l'Arboretum a fonctionné comme un

important source de semences, ayant aussi une réputée pépiniere spécialisée.


Sa valeur paysagere est conférée par l'originalité de son style natural

(anglais), dans lequel a été établi et continue d'être conservé et developpé.

Apres l'année 1994 il a devenu un important centre éducatif et social-cul-

turelle.

Les annexes compris dans cette ouvrage se referent aux: liste de plants

ligneuses natives et introduites; quelques spécimens des plantes herbeuses, des

animaux et des oiseaux; un calendrier de la floraison des principales especes

ligneuses et un grand nombre de photographie qui montrent différents taxons,

événements et paysages.

Bibliografie 119

13 . BIBLIOGRAFIE

BADEA M., 1961, Sesiunea de referate ºi comunicãri ºtiinþifice de la

Staþiunea INCEF Simeria. Revista Pãdurilor, 76, nr. 8.

COANDÃ C., 1994, Specia Metasequoia glyptostroboides Hu et Cheng în

cultura forestierã de la noi ºi posibilitãþi de extindere (Proiect de diplo-

mã - îndrumãtor: Prof. V. Stãnescu). Facultatea de Silviculturã ºi

Exploatãri forestiere, Braºov, 86 p.

COANDÃ C., 2002, Rapport final Projet 8: Développer la conservation du

patrimoine et l'éducation l'environnement dans l'Arboretum de Simeria.

Voluntaires: Céline Guillouet, Arthur Buhler, Mathieu Pastre.

CUCUIAN E., 1961, Contribuþii la cunoaºterea dãunãtorilor speciilor exo-

tice. Comunicare la Sesiunea de Comunicãri ºtiinþifice a staþiunilor ICF

Simeria ºi Cluj, Mss. ICAS - Simeria.

DUMITRIU-TÃTÃRANU I. et al., 1960. Arbori ºi arbuºti forestieri ºi orna-

mentali cultivaþi în R.P.R. , Ed. Agro-silvicã, Bucureºti.

DUMITRIU-TÃTÃRANU I., 1959, Parcul dendrologic Simeria. Ocrotirea

Naturii, nr. 4.

DUMITRIU-TÃTÃRANU I., 1988, Compatibilitatea ecologicã ºi silvopro-

ductivã a unor specii lemnoase exotice în R.S. România - Zone de cul-

turã. ICAS, seria a II-a, Bucureºti.

FÁY BÉLA, 1900-1910, Tapasztalatok a növények honosításterén

(Experimentãri privind aclimatizarea plantelor). Tud. Közlöny,

Budapest.

FÁY BÉLA, 1909, Néhány adat a Juniperus virginiana L. tenyésztésérol

hazánkban (Câteva date privind modul de culturã a speciei Juniperus vir

giniana L. la noi în þarã). Erd. Kis. 150.

FÁY BÉLA, 1910, Adatok az ismertebb Thuja fajok tenyésztésérol (Date în

legãturã cu cultura celor mai cunoscute specii de Thuja). Erd. Kis. 137.

GIURESCU C.C., 1975. Istoria pãdurii româneºti - din cele mai vechi tim

puri pânã astãzi. Ed. Ceres, Bucureºti, p. 108, 142.

HERÞA I., COANDÃ C., 1988, Structura, conservarea ºi dezvoltarea par-

curilor dendrologice. Ref. St. Mss. ICAS, 234 p.

HERÞA I., Importanþa rezervaþiilor dendrologice ºi mãsuri pentru conser-

varea lor. p. 362-365.

HERÞA I., RADU S., 1995, Cercetãri privind stabilirea tehnologiei de pro-


ducere a puieþilor de pin cembra, jneapan, ienupãr comun, anin verde ºi

scoruº de munte, pe cale sexuatã ºi vegetativã. In: ICAS, Anale, vol. 1,

p. 119-134.

HULEA, A. , RADU, S., CUCUIAN, E., IACOB, L., ROªCA TR., 1961,

Contribuþii la stabilirea tehnicii de culturã în pepiniere a unor specii exo

tice forestiere ºi decorative. Comunicare la Sesiunea de comunicãri ºtiin

þifice a staþiunilor ICF Simeria ºi Cluj. Mss. ICAS-Simeria.

HULEA A., 1961, Contribuþii la cunoaºterea ecologiei unor specii exotice.

Comunicare la Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice a staþiunilor I.C.F.

Simeria si Cluj. Mss. ICAS- Simeria.

HULEA A., 1963, Cercetãri privind aclimatizarea speciilor lemnoase de

interes forestier, faza de introducere în colecþiile INCEF. În: Studii ºi

cercetãri INCEF, XXIII, Bucuresti.

HULEA A., 1989, Cercetãri privind cultura ºi auxologia nucului negru

(Juglans nigra L.). Tezã de doctorat, ASAS, Bucureºti.

HULEA A., RADU S., 1957, Dare de seamã asupra lucrãrilor din cadrul

temei III, Cultura speciilor lemnoase exotice din Parcul Simeria, Mss.

ICES-Simeria.

HULEA A., RADU S., CUCUIAN E., 1962, Contribuþii la stabilirea tehnicii

de culturã în pepiniere a unor specii rãºinoase exotice forestiere. Revista

Pãdurilor, 77, nr. 9, p. 519-525.

HULEA A., RADU S., CUCUIAN E., 1962, Contribuþii la stabilirea tehnicii

de culturã în pepiniere a unor specii de foioase forestiere exotice ºi de-

corative. Revista Pãdurilor, 77, nr., 10, p. 587-590.

IACOB T., HULEA A., 1980, Staþiunea de cercetãri silvice ICAS Simeria la

a XXV-a aniversare. Revista Pãdurilor nr. 7, p. 256-257.

LUNGU I., RADU V., 1969, Frãmântãri þãrãneºti în satele din jurul Devei

dupã primul rãzboi imperialist. În: Sargetia, VI, Acta Musei Devensis, p.

163-173.

MARCUS R., 1958, Simeria. În: Parcuri ºi grãdini în România. Ed. Tehnicã,

Bucureºti, p. 92-97.

OCSKAY L., 1991, Egy délután az arborétumban (O dupã amiazã în

Arboretumul Simeria). În: Romániai Magyar Szó, 2, 13-14 iulie.

OCSKAY S., 1954, Specii exotice în Parcul Simeria. În: Îndrumãri tehnice nr.

59 ICES: Cultura speciilor lemnoase exotice. Ed. Agro-silvica,

Bucureºti.

PAULE L., RADU S., STOJKO S.M., 1996, Eibenforkommen des

Karpatenbogens (Staþiuni de tisã în arcul carpatic). Der Eibenfreund, 3,

p. 12-20.

Bibliografie 121

POPESCU F., 2000, Studiu de fezabilitate privind organizarea producerii de

puieþi ornamentali în pepinierele silvice administrate de R.N.P.

(Distribuit în unitãþile R.N.P.)

POPESCU F., RADU S., 1998, Arboretumul Simeria (I) Scurtã retrospecti-

vã. Revista de Silviculturã, Braºov, 1(7) anul III, p. 43.

POPESCU F., RADU S., 1998, Arboretumul Simeria (II) Monument de arhi-

- tecturã peisagerã. Comunicare la Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice,

ICAS - Statiunea Braºov.

POPESCU F., RADU S., 1999, Arboretumul Simeria- Monument de arhi-

tecturã peisagerã. Revista de Silviculturã, Braºov, 1-2(9-10), anul IV,

p.11.

POPESCU F., RADU S., 2000, Arboretumul Simeria. Revista de mediu, 3,

MAPPM, Bucureºti.

RADU S., 1958, Culturi de plante lemnoase exotice în pepinierele staþiunii

ICF Simeria. Revista pãdurilor nr. 7, p. 393-395.

RADU S., 1959, A doua înflorire la specii de Magnolia. Revista Pãdurilor nr.

12, p, 737.

RADU S., 1959, Dioryctria abietella Schiff. pe conuri de pin strob ºi brad de

Caucaz. Revista Pãdurilor nr. 12, p.737.

RADU S., 1960, Efecte negative ale zãpezii asupra ienupãrului de Virginia ºi

altor specii. Revista Pãdurilor, 75 nr. 3, p. 173-176.

RADU S., 1960, Ocrotirea parcurilor din sud-vestul þãrii. Ocrotirea naturii nr.

5, p. 110-112.

RADU S., 1971, Rezultate preliminare privind comportarea în pepinierã a

unor provenienþe americane de pin strob. Revista pãdurilor, 5, p. 224-

227.

RADU S., 1975, Tehnologii noi de producere a puieþilor forestieri. În spri

jinul perfecþionãrii profesionale. ICAS, Bucureºti.

RADU S., 1979, Zone de culturã ºi staþiuni indicate pentru principalele specii

de pin (silvestru, negru, strob) în scopul producerii de rãºinã (în culturi

speciale). ICAS, Seria a II-a, Bucureºti, 64 p.

RADU S., 1981, Silvicultural and use value of eastern white pine. În:

Proceedings 17th IUFRO Congress (Div. 2), Kyoto, Japonia (voluntary

paper), 12p.

RADU S., 1984, Plantaþii de arbori ºi arbuºti în oraºe ºi sate. Ed. Ceres,

Bucuresti, 200 p.

RADU S., 1986-1987, Rezultatele cercetãrilor privind extinderea în cultura

forestierã a arborelui de plutã din Amur (Phellodendron amurense

Rupr.). Sargetia, Acta Musei Devensis, XX, Deva p 546-550.


RADU S., 1988, Criterii de alegere a speciilor de arbori ºi arbuºti plantaþi în

mediul urban. În: Ziridava, XVII (Coord. St. Godeanu, H. Truþã, A.

Ardelean), Arad, p. 448-450.

RADU S., 1993, 40 de ani de cercetãri ºtiinþifice la Simeria. Comunicare la

al XIII-lea Simpozion naþional de istorie ºi retrologie agrarã, Constanþa.

RADU S., 1993, Arboretumul Simeria - Repere istorice. În: Al XII-lea

Simpozion de istorie ºi retrologie agrarã a României, Deva, p. 85-86.

RADU S., 1994, Arboretumul Morton (SUA) - centru de educaþie ecologicã,

Comunicare la Simpozionul ºtiinþific "Actualitate ºi perspectivã în cer-

cetarea ºi ocrotirea naturii", Deva.

RADU S., 1994, Tehnologii moderne de producere a materialului dendrolo-

gic. Comunicare la Simpozionul ºtiinþific internaþional dedicat împlinirii

a 300 de ani de la primele plantaþii în Grãdina Botanicã Universitarã

Macea, Arad.

RADU S., 1995, L'Arboretum di Simeria in Romania. In: Natura alpina, 4,

Trento (Italia), p. 57-61.

RADU S., 1996, Arboretum-ul Simeria. Comunicare la Simpozionul 140 de

ani de la înfiinþarea la Iaºi a primei Grãdini Botanice din România.

RADU S., 2000, Parcul Dendrologic Simeria - importantã unitate de cer-

cetare silvicã. Artemis, 2-3, Chiºinãu.

RADU S., 2001, Staþiunea de cercetãri silvice Simeria - continuitate ºi mo-

dernizare. În: Revista de silviculturã nr. 13-14, p. 92-94.

RADU S., 2001, Studiu privind cultura speciilor lemnoase ornamentale în

pepinierele Direcþiei silvice Hunedoara ºi mãsuri în vederea rentabi-

lizãrii acestor activitãþi. Deva, 63 p.

RADU S., BLADA I., 1965, Möglichkeiten der Beurteilung von

Auslesebäumen der Forstpflanzenzüchtung (Posibilitãþi de apreciere a

arborilor plus în selecþia plantelor forestiere). Comunicare la

Simpozionul International Waldsieversdorf, 2-6.12.1963, p. 77-84.

RADU S., COANDÃ C., 1992, The Genus Quercus in Romania.

International Oak - The Journal of the International Oak Society, 1,

p. 33-36.

RADU S., CONTESCU L., HERÞA I., BURZA E., ROªCA T., 1994,

Pepiniere. Metode ºi procedee pentru cultura în pepinierã a principalelor

specii forestiere ºi ornamentale. ICAS, Bucuresti, 275 p.

RADU S., CRISTESCU V., 1981, Producerea puieþilor de rãºinoase în dife-

riþi recipienþi. ICAS, Seria a II-a, Bucureºti.

RADU S., CRISTESCU V., DUMITRIU-TÃTÃRANU I., 1995, Cercetãri

privind cultura forestierã a speciei Paulownia tomentosa (Thund.)Steud.

Bibliografie 123

În: ICAS, Anale, vol. I, p. 87-106.

RADU S., DUMITRIU-TATARANU I., 1989, Introducerea ºi extinderea în

culturã a speciilor producãtoare de plutã (Quercus suber L., Quercus

variabilis Bl., Phellodendron amurense Rupr.). ICAS, Seria a II-a, 58 p.

RADU S., ENESCU V., 1961, Alegerea arborilor plus de duglas verde. În:

Revista pãdurilor, 5.

RADU S., HULEA, A., 1957, O unitate experimentalã tânarã: Staþiunea

ICES Simeria, Revista Pãdurilor nr. 10, p. 672-674.

RADU S., HULEA A., 1964, Arboretumul Simeria, Ghid-album, Editura

Agro-silvicã, Bucureºti, 55 p., 64 foto, 13 ref. bibl. Rezumate în englezã,

francezã, germanã, rusã.

RADU S., MIULESCU I., 1972, Aspecte privind organizarea ºi exploatarea

plantajelor ºi rezervaþiilor de seminþe în þãrile membre C.A.E.R..

MEFMC, Dep. Silviculturii, Bucureºti, 19 p.

RADU S., NICOLAE C., COSTEA A., 1981, Culturi forestiere cu specii

exotice. În: Pãdurile României (Red. C. Chiriþã). Ed. Academiei R.S.R.,

Bucureºti, p. 423-438.

RADU S., POPESCU F., COANDA C., 1997, , L'Arboretum Simeria -

Breve rétrospective, situation présente et perspectives. În: Contribuþii

botanice, I, 1997-1998, Gradina Botanicã "Alexandu Borza" Cluj-

Napoca, p. 135-140 (cu rezumat în limba românã).

RADU S., POPESCU F., COANDA C., 2005, Rolul Arboretumului Simeria

în ºtiinþa silvicã, silviculturã ºi arhitectura peisagerã româneascã.

Comunicare la Dezbaterea ºtiinþificã "Compoziþii optime pentru pãdurile

din România" organizatã de Academia Românã la 14 iulie, Bucureºti, 15

p. Publicatã în: Compoziþii optime pentru pãdurile României (sub

redacþia: Victor Giurgiu), p. 237-247. Ed. Ceres, Bucureºti.

SZABÓ T.A., 2000, Historic Gardens of Transylvania through the Eyes of a

Biologist (Az erdélyi történelmi kertek a biológusok szemszögébol). În:

Historic Gardens in and around Hungary, p. 259-260, Budapest.

TÉGLÁS GÁBOR, 1901, Hunyadvármegye - Az Erdélyi Kárpát Egyesület

által kiadott Erdélyi kalauz, XIII fejzete.(capitolul XIII al Ghidului

Ardelenesc editat de cãtre Asociaþia Karpat din Ardeal)

TEODOSIU, M. et al. (de la Simeria: Coandã, C.), 2005, Observaþii fenolo-

gice la specii forestiere în sezonul de vegetaþie 2004. În: Analele ICAS,

seria I, vol. 48. Ed. Tehnicã Silvicã, p. 73-83.

TOMESCU A. et al. (de la Simeria: Roºca T., Blada I., Frenþiu O.), 1967,

Cercetãri fenologice la principalele specii forestiere autohtone din R.S.

România. Sinteza pentru perioada 1956-1965. CDTC, Bucureºti.

ANEXEANEXE

ANEXA I 125

ANEXA I - Harta Arboretumului Simeria

ANEXA II 127

ANEXA II

LIS

TA

PL

AN

TE

LO

R L

EM

OA

SE

C

UL

TIV

AT

E ª

I S

PO

NT

AN

E D

IN

A

RB

OR

ET

UM

UL

SIM

ER

IA

*

NR

. D

EN

UM

IRE

A

AR

EA

L N

AT

UR

AL

R

ÃS

PÂ

ND

IRE

/ A

NU

L

PR

OV

EN

IEN

ÞA

CR

T.

ªT

IIN

ÞIF

ICÃ

P

OP

UL

AR

Ã

PA

RC

EL

A N

R. IN

TR

OD

UC

ER

II

0

1

2

3

4

5

6

GY

MN

OS

PE

RM

AE

1

Abie

s alb

a M

ill.

Brad

Eur. C

entr.si de S

(reg.

mont)

13,16, 17

1995

Retezat

27

2002

Retezat

2

Abie

s boris

ii-regis

M

atff.

Brad bulg

aresc

Bulg

aria

6

-

-

3

Abie

s cephalo

nic

a Loud.

Brad grecesc

Grecia

2, 6, 10, 14,

-

-

16, 50

4

Abie

s cephalo

nic

a Loud.`S

imeria

`

9

-

-

5

Abie

s concolo

r (G

ord.)Lin

dl.ex. H

ildebr.

Brad argin

tiu

V

.A

mer de N

.

5

1959

Turda

2, 4

1960

Avrig

30

1974

Greifsw

ald

6

Abie

s faxonia

na R

ehd. &

W

ils.

Chin

a de S

E

2, 6, 9

-

-

7

Abie

s grandis

Lin

dl.

Brad de C

alifornia

V

. A

mer. de N

.

18

1980

-

11

-

-

8

Abie

s hom

ole

pis

S

ieb. &

Z

ucc.

Japonia

50

-

-

9

Abie

s koreana W

ils.

Brad corean

Corea

13

1999

-

10

Abie

s nephrole

pis

M

axim

.

10

1974

Nancy

11

Abie

s nordm

annia

na (S

tev.) S

pach

Brad de C

aucaz

Caucaz

3, 4, 10, 17,

-

-

27, 31, 50

12

Abie

s nordm

annia

na (S

tev.) S

pach var. aurea B

ois

s.

31

-

-

13

Abie

s num

idic

a D

e Lannoi

Brad alg

eria

n

Alg

eria

10, 11

1974

Nancy

14

Abie

s pin

sapo B

ois

s.

Brad spanio

l S

pania

de S

.

14

-

Sarvar

15

Abie

s sib

iric

a Ledeb.

6, 11

1974

Min

sk

16

Abie

s veitchii Lin

dl.

Brad argin

tiu

Japonia

31

1969

Bacau

japonez

48

2001

Franta

17

Bio

ta orie

ntalis (L.)E

ndl.

Bio

ta

Chin

a (N

,V

)

5

-

-

18

Bio

ta orie

ntalis (L.)E

ndl. À

urea

`

6

1969

Polo

nia

19

Bio

ta orie

ntalis (L.)E

ndl.`C

om

pacta`

6

1969

Aºhabad

20

Bio

ta orie

ntalis (L.)E

ndl.`C

upressoid

es`

14

-

Sarvar


0

1

2

3

4

5

6

21

Bio

ta orie

ntalis (L.)E

ndl.È

legantis

sim

a`

14

-

Szeged

14

-

Clu

j

22

Bio

ta orie

ntalis (L.)E

ndl.`S

tric

ta`

8

-

-

23

Bio

ta orie

ntalis (L.)E

ndl.var. hillini E

ndl.

6

1969

Bruxelles

24

Bio

ta orie

ntalis (L.)E

ndl.var. sie

bold

ii Lavs.

6

1969

Am

sterdam

25

Cedrus atla

ntic

a M

anetti

Cedru alg

eria

n

Afr.(M

arocul de E

.)

15, 31

1998

Paris

26

Cephalo

taxus harrin

gtonia

K

.K

och. var. drupacea

(S

ieb. et Z

ucc.)

Chin

a(C

.,V

.),T

aiv

an,C

orea,

Jap.

50

-

-

27

Cephalo

taxus harrin

gtonia

K

.K

och. var. sin

ensis

R

ehd.

& W

ils.

Chin

a (C

,V

)

4, 10

1974

Nankin

g

28

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl

Chip

aros de

California

A

mer. de N

. (V

.)

10, 13, 14, 16,

-

-

23, 28, 31, 35,

44, 46, 48, 49,

50

29

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl À

lum

i`

48

-

-

30

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl À

urea`

13

-

Clu

j

31

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `B

lue

surpris

e`

18

2002

-

32

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `C

oerule

a`

8

-

Snagov

33

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl È

recta

vir

idis

`

18, 48

1978

Szom

bately

34

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `F

ilifera

Aurea`

1

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

35

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `F

ilifera

Nana`

1

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

36

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `F

raseri`

7

-

Essen

37

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `G

lauca`

16

-

Turda

38

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `G

lobus`

1, 5

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

(continuare)

ANEXA II 129

0

1

2

3

4

5

6

39

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl Ìvonne`

10, 13

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

40

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `Lutea`

13

1979

G.B

. C

luj

41

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `P

endula

`

5

1979

Clu

j

42

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `P

iram

idalis`

8

-

Clu

j

43

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `S

tew

artii`

31

-

Rig

a

44

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl `T

rio

mf von

Booskop`

18

1978

Berlin

45

Cham

aecyparis

nootkatensis

(D

.D

on)S

pach

Chip

aros de N

utka

Am

er. de N

. (N

E)

18

2000

-

46

Cham

aecyparis

nootkatensis

(D

.D

on)S

pach À

urea`

Chip

aros de N

utka

14

1993

G.B

. C

luj

47

Cham

aecyparis

nootkatensis

(D

.D

on)S

pach `G

lauca`

Chip

aros de N

utka

14

1993

G.B

. C

luj

48

Cham

aecyparis

obtusa (S

. &

Z

.)E

ndl.

Japonia

31

1978

Barres

49

Cham

aecyparis

obtusa (S

. &

Z

.)E

ndl.À

urea`

7

1979

G.B

. C

luj

50

Cham

aecyparis

pis

ifera E

ndl.

Chip

aros de S

aw

ara

Japonia

8, 24, 30, 35

-

-

45, 49

51

Cham

aecyparis

pis

ifera E

ndl.À

urea`

8

-

Clu

j

52

Cham

aecyparis

pis

ifera E

ndl.`F

ilifera A

urea`

1

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

53

Cham

aecyparis

pis

ifera E

ndl.`F

ilifera`

26

-

Kaunas

54

Cham

aecyparis

pis

ifera E

ndl.`P

lum

osa`

14

1970

Sim

eria

55

Cryptom

eria

ja

ponic

a D

. D

on

Chin

a (S

),Jap.

50

1996

Sim

eria

45, 48

-

-

56

Cunnin

gham

ia la

nceola

ta (Lam

b.)H

ook

Chin

a (E

si S

)

6, 10, 16

-

-

57

Gin

kgo biloba L.

Arborele

pagodelo

r

Extr. O

r.

23, 48, 50

-

-

58

Gin

kgo biloba L.`P

endula

`

Extr. O

r.

50

-

-

59

Junip

erus chin

ensis

L.

Jap, C

hin

a, M

ongolia

4, 6, 43

-

-

(continuare)


1

2

3

4

5

6

60

Junip

erus chin

ensis

L. f. horiz

ontalis

11

-

Sim

eria

61

Junip

erus chin

ensis

L.`K

uriw

oo G

old

`

5

2002

-

62

Junip

erus chin

ensis

L.Ò

ld G

old

`

Jap.,C

hin

a,C

orea

18

1979

G.B

. C

luj

1

2002

-

63

Junip

erus chin

ensis

L.`P

fitzeria

na`

48

1964

Bazos

64

Junip

erus chin

esis

'P

fitzeria

na A

urea'

1

2002

-

65

Junip

erus chin

ensis

L.’P

yram

idalis’

43

-

-

66

Junip

erus com

munis

L.

7

-

Tir

ana

67

Junip

erus com

munis

L. `H

ibernic

a’

1, 3

1955

Turda

68

Junip

erus com

munis

L. var. depressa P

ursh.

Am

eric

a (N

E)

13

2001

Mount H

oly

oke

College B

.G

.

69

Junip

erus horiz

ontalis M

oench.

Am

er de N

.

7

-

-

70

Junip

erus horiz

ontalis M

oench. 'E

merald

S

preader'

5

2002

-

71

Junip

erus rig

ida S

ieb. &

Z

ucc.

Jap.,C

orea, C

hin

a(N

)

32

1963

Dahle

m

72

Junip

erus sabin

a L.

Cetin

a de negi

Eur.(C

,S

),S

iberia

,C

aucaz,A

s

iaM

1, 4

-

-

73

Junip

erus sabin

a L. `C

upressifolia’

1, 2

-

-

74

Junip

erus sabin

a L. `N

ana’

11, 15

-

Clu

j

75

Junip

erus sabin

a L. `T

am

aris

cifolia’

7

-

-

76

Junip

erus scopulo

rum

S

arg. 'B

lue H

eaven'

13

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

77

Junip

erus squam

ata B

uch.-H

am

.

5

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

78

Junip

erus squam

ata B

uch.-H

am

.`B

lue C

arpet’

1

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

79

Junip

erus squam

ata B

uch.-H

am

.`M

eyeri’

13, 14

1973

Clu

j

5

2002

-

80

Junip

erus vir

gin

iana L.

Ienupar de V

irgin

ia

Am

er. de N

. (E

)

1, 2, 4, 18, 21,

-

-

23, 27, 28, 31,

43, 46, 50

81

Junip

erus vir

gin

iana L. 'C

anaertii'

11

1998

Novy D

vur

82

Junip

erus vir

gin

iana L. 'C

reba'

11

1998

Montreal

24

2000

Montreal

83

Junip

erus vir

gin

iana L.’G

lauca’

21

-

-

(continuare)

ANEXA II 131

0

1

2

3

4

5

6

84

Junip

erus vir

gin

iana L.’P

yram

idalis’

7

-

-

85

Junip

erus vir

gin

iana L.’R

eptans’

21

-

-

86

Larix

am

eric

ana M

ichx.

Laric

e am

eric

an

Am

er. de N

.

46

1969

Kaunas

87

Larix

decid

ua M

ill.

Laric

e

Carpati, P

olo

nia

6

-

-

88

Larix

la

ric

ina

49

2002

Gary Johson

89

Larix

le

ptole

pis

(S

.&

Z.)G

ord.

Laric

e ja

ponez

Japonia

40, 48

-

-

11

1998

Franta

90

Larix

sib

iric

a Ledeb.

Laric

e sib

eria

n

Rusia

(N

E), S

iberia

46

-

-

91

Larix

x eurole

pis

H

enry.(L.kaem

pferi x L. decid

ua)

46

1969

Min

sk

92

Metasequoia

gly

ptostroboid

es H

u et C

heng.

Chin

a

7, 10, 13, 48

1960

Chin

a

18

1992

Sim

eria

19

1999

Sim

eria

93

Pic

ea abie

s (L.)K

arst.

Molid

Eur. (N

. si C

.),C

arpati

6, 7, 8, 27, 30

-

-

35, 46, 48, 49

50

94

Pic

ea abie

s (L.)K

arst. À

urescens’

45

2001

Praga

95

Pic

ea abie

s (L.)K

arst `C

om

pacta’

7

1976

Bazos

96

Pic

ea abie

s (L.)K

arst. `M

axw

elii’

8, 18

1979

Clu

j

97

Pic

ea abie

s (L.)K

arst. var. chlo

rocharpa P

ursh.

Molid

Eur. (C

. si N

), C

arpati

50

-

-

98

Pic

ea abie

s (L.)K

arst. var. erytrocarpa P

ursh.

Molid

Eur. (N

. si C

.), C

arpati

50

-

-

99

Pic

ea abie

s (L.)K

arst.'P

yram

idata'

7

-

-

100

Pic

ea asperata M

ast.

Chin

a (V

)

6

1963

Pekin

9

1974

Nancy

17, 22, 27, 46

1974

Greifsw

ald

101

Pic

ea engelm

anii P

arry

S.U

.A

. de V

.

9, 22

1974

Lenin

grad

13, 23

2000

S.U

.A

.

22, 26, 27, 48

2002

Gary Johnson

102

Pic

ea gla

uca (M

oench.)V

oss.

Molid alb

A

mer. de N

.

19, 47

1961

Dofteana

46

1969

Nancy

6

1974

Greifsw

ald

31

1978

Nancy

(continuare)


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

103

Pic

ea gla

uca (M

oench.)V

oss.'C

onic

a'

Molid alb

1, 13

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

104

Pic

ea m

aria

na (M

ill.)B

.S

.P

.

Molid negru am

eric

an

Am

eric

a de N

(N

)

13

1979

Clu

j

16, 48

2000

Clu

j

50

2004

Gary Johnson

105

Pic

ea obovata Ledeb.

Molid sib

eria

n

Eur.(N

), M

anch.,K

am

tchatka 2

7

1964

Dofteana

106

Pic

ea om

orik

a (P

anc.)P

urch.

Molid sarbesc

Iugosla

via

, A

lbania

27

1964

Dofteana

107

Pic

ea orie

ntalis (L.)Lin

k.

Molid caucazia

n

Caucaz, A

sia

M

8, 36

-

-

108

Pic

ea polita (S

ieb. &

Z

ucc.)C

arr.

Molid in

tepator japonez J

aponia

13

1960

Sim

eria

109

Pic

ea pungens E

ngelm

.

Molid in

tepator

Am

er. de N

.

6, 13

1955

Turda

110

Pic

ea pungens E

ngelm

. À

rgentea’

Molid in

tepator argin

tiu

3

1966

Avrig

6, 22

1974

Nancy

13, 18

-

-

111

Pic

ea retrofle

xa

6, 9, 17, 46

1974

Nancy

112

Pic

ea sitchensis

C

arr.

Molid de S

itka

Am

er.de N

.

2, 48

1964

Bacau

113

Pic

ea sm

ithia

na (W

all.)B

ois

s.

Molid de H

imala

ia

Him

ala

ia

45

2001

-

114

Pin

us arm

andii F

ranch.

Chin

a

(C

.,V

.),C

orea,F

orm

osa

32

1969

Geneva

32

1978

Barres

115

Pin

us banksia

na Lam

b.

Pin

banksia

n

Canada, S

.U

.A

. de N

.

32

1969

Lvov

32

1978

Kaunas

48

2000

Arboretum

K

ostele

c

26, 27, 48

2002

Gary Johson

46

2004

Gary Johnson

32, 35

-

-

116

Pin

us cem

bra L.

Zam

bru

Eur.(zona alp

ina)

24, 27, 32

1961

Dofteana

117

Pin

us contorta Loud. var. contorta

Am

er de N

.(V

)

31, 32

1978

Mly

nany

118

Pin

us contorta Loud. var. la

tifolia S

.W

ats.

Am

er. de N

.(V

)

32

1978

Rogow

23

1999

-

48

2000

-

119

Pin

us dalm

atic

a

32

-

Soci

120

Pin

us densiflo

ra S

.&

Z.

Japonia

48

2000

G.B

. M

acea

121

Pin

us griffithi M

c.C

llela

nd

Pin

de H

imala

ia

Him

ala

ia

4, 7, 27, 32,

-

-

47, 49

23

1999

Franta

ANEXA II 133

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

122

Pin

us je

ffreyi B

alf.

S.U

.A

de V

2

1970

Bacau

32

-

-

123

Pin

us la

ric

io T

orr. var.austria

ca Loir

et (=

P. nig

ra v.

austria

ca)

Austria

, B

alc

ani

32

1974

Loir

et

124

Pin

us m

ontic

ola

D

ougl.(P

. strobus v. m

ontic

ola

)

S.U

.A

de V

.

24, 27, 32

1963

Dofteana

125

Pin

us m

ugo T

urra.

Jneapan

Eur.C

si S

6, 32

1974

Greifsw

ald

5

2000

-

126

Pin

us m

ugo T

urra.var. rostrata H

oopes.

Pir

inei, A

lpi

32

1974

Nancy

127

Pin

us nig

ra A

rn. var. austria

ca (H

osas.)C

adoux

Pin

negru austria

c

Austria

, B

alc

ani

32

1974

Loir

et

5, 6, 29, 32,

-

-

35

128

Pin

us nig

ra A

rn. var. banatic

a

Pin

negru de B

anat

M.C

ernei,

Mehedin

ti,V

.D

unarii

32

1978

Bazos

129

Pin

us nig

ra A

rn. var. cala

bric

a S

chneid

.

Eur.(S

)

32

1974

Mly

nany

130

Pin

us nig

ra A

rn. var. nig

ra

Pin

negru austria

c

Austria

, B

alc

ani

31

-

-

131

Pin

us parviflo

ra S

ieb. &

Z

ucc.

Pin

alb

ja

ponez

Japonia

32

1969

Rostok

132

Pin

us peuce G

ris

ab.

Pin

grecesc

Balc

ani

24

1978

Bacau

5, 18

-

-

133

Pin

us pin

aster A

it.

Reg. M

editeraneana

32

1967

Coim

bra

32

1969

Nancy

134

Pin

us ponderosa D

ougl. ex Lavs.

Pin

galb

en

Am

er. de N

.

23

1999

-

135

Pin

us ponderosa D

ougl. ex Lavs. var. scopulo

rum

Engelm

.

Pin

galb

en

Am

er. de N

.

32

1978

Sarvar

18

-

-

136

Pin

us rhaetic

a B

ruegg.

32

-

Mly

nany

137

Pin

us rig

ida M

ill.

S.U

.A

. (E

)

32

1961

Dofteana

138

Pin

us schw

erin

ii

31

1978

Am

sterdam

139

Pin

us scopulo

rum

Lem

m. (=

P. ponderosa)

Pin

galb

en

Am

er. de N

.

18

1993

-

140

Pin

us strobus L.

Pin

strob

Am

eric

a de N

4, 13, 18, 27,

-

-

24, 29, 31, 32,

35, 46, 48

141

Pin

us sylv

estris

L.

Pin

silvestru

Eur, pana in

S

iberia

24, 27, 29, 32

-

-

142

Pin

us sylv

estris

L. À

rgentea’

Pin

silvestru

32

-

-


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

143

Pin

us sylv

estris

L. var. koechia

na

Pin

silvestru

32

2001

Rostock U

niv

ersitat

144

Pin

us tabula

eform

is C

arr.

Pin

chin

ezesc

Chin

a (N

V)

48, 50

1999

Canada

145

Pin

us taeda L.

S.U

.A

. (S

E)

49

2004

Gary Johnson

146

Pin

us thum

bergii P

arl.

Japonia

32

1978

Barres

147

Pin

us vir

gin

iana M

ill.

S.U

.A

.

50

2004

Gary Johnson

148

Pin

us x rhaetic

a B

ruegg. (P

.m

ugo x sylv

estris

)

32

1978

Mly

nany

149

Pseudotsuga m

enzie

sii (M

irb.)F

ranco

Dugla

s verde

Am

er. de N

.(V

.)

6, 27, 46, 48

1999

Franta

Pseudotsuga m

enzie

sii (M

irb.)F

ranco var.

Dugla

s brum

ariu

A

mer. de N

.(M

-tii S

tancosi)

2

1970

Bacau

gla

uca F

ranco

6, 17, 26, 48

-

-

150

Scia

dopitys vertic

illa

ta S

ieb &

Z

ucc.

Japonia

13

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

151

Sequoia

gig

antea (Lin

dl.)D

ecne.

Secvoia

S

.U

.A

de V

.

14

-

-

152

Taxodiu

m dis

tic

hum

(L.)R

ich.

Chip

aros de balta

SU

A de S

E

7, 9, 11, 18

-

-

50

153

Taxodiu

m dis

tic

hum

(L.)R

ich.`P

endulu

m’

Chip

aros de balta

S.U

.A

. de S

E

50

-

-

154

Taxus baccata L.

Tis

a

Eur., A

sia

(V

.), A

fr. de N

.

3, 4, 6, 11, 17

-

-

24, 46, 49, 50

155

Taxus baccata L.À

dpressa’

4

1963

Tharand

156

Taxus baccata L.À

urea’

14

-

-

157

Taxus baccata L.È

recta-O

verandie

r’

18

1979

G.B

. C

luj

158

Taxus baccata L.`F

astig

iata’

7, 13

-

Clu

j

159

Taxus baccata L.Ìm

peria

lis’

9

1999

Hum

boltd-B

erlin

32

2001

Hum

boltd-B

erlin

160

Taxus baccata L.`Lin

iaris

-A

urea’

3, 7

-

Clu

j

161

Taxus baccata L.`Lutea’

4, 23

1963

Tharand

162

Taxus baccata L.`V

erendie

ri’

7

-

Clu

j

163

Taxus canadensis

M

arsh.

Tis

a canadia

na

SU

A de N

E

5

2001

Lesnis

ka F

aculta

Praha

164

Taxus chin

ensis

R

ehd.

Tis

a chin

ezeasca

Chin

a (C

si V

)

4

-

-

165

Taxus x m

edia

R

ehd.'H

icksii'(T

.baccata x T

.cuspid

ata)

50

1999

-

166

Thuja

occid

entalis L.

Tuia

A

mer. de N

.

13, 22, 27, 35,

-

-

46, 48, 50

ANEXA II 135

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

167

Thuja

occid

entalis L. À

ureo-spic

a’"

8, 31

-

Clu

j

168

Thuja

occid

entalis L. È

legantis

sim

a’

18

1996

-

169

Thuja

occid

entalis L. È

recta overandie

r’

Tuia

C

anada de S

E, S

UA

de N

E

18

-

G.B

. C

luj

170

Thuja

occid

entalis L. `F

astig

iata’

10

-

-

171

Thuja

occid

entalis L. `F

ilic

oid

es’

23

1974

Postdam

172

Thuja

occid

entalis L. `G

lobosa’

1

-

-

173

Thuja

occid

entalis L. `G

old

en G

lobe’

1, 5

2003

Pla

nte achiz

iþio

nate

174

Thuja

occid

entalis L. `Little

C

ham

pio

n’

1, 5

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

175

Thuja

occid

entalis L. `Lutea’

6

1969

Postdam

176

Thuja

occid

entalis L. `M

alo

yana’

18

1993

G.B

. C

luj

177

Thuja

occid

entalis L. `R

obusta’

23

-

-

178

Thuja

occid

entalis L. `R

osenthalii’

13

-

Potsdam

179

Thuja

occid

entalis L. `S

cuarosa’

Tuia

C

anada de S

E, S

UA

de N

E

18

1979

G.B

. C

luj

180

Thuja

occid

entalis L. `S

marald

’

10

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

181

Thuja

occid

entalis L. `S

pir

alis’

6, 16

1969

Novy-D

vur

182

Thuja

occid

entalis L. `V

ervacheana’

7

-

Clu

j

183

Thuja

occid

entalis L. 'A

urea'

5, 8

2004

Arboretum

ul S

imeria

184

Thuja

occid

entalis L. 'G

old

en G

lobe'

Tuia

1, 5

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

185

Thuja

occid

entalis L. 'W

areana'

Tuia

7

-

Clu

j

186

Thuja

occid

entalis L.’T

iny T

im’

Tuia

1, 5

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

187

Thuja

plicata D

. D

on.

Tuie

gig

antic

a

Am

er. de N

. (V

)

2, 7, 9, 10, 13

-

-

40, 48

188

Thuja

standis

hii (G

ord.)C

arr.

Tuie

ja

poneza

Japonia

7, 45, 48

-

-

189

Thujo

psis

dolo

brata (L.f.)S

ieb. &

Z

ucc.

Japonia

32, 48

2001

Sim

eria

(butasi)

6, 8

-

-

190

Thujo

psis

dolo

brata (L.f.)S

ieb. &

Z

ucc ’V

arie

gata’

7, 12

-

-

191

Torreya californic

a T

orr.

S.U

.A

(C

alifornia

)

13

-

-

192

Tsuga canadensis

(L.)C

arr.

Tuga

Canada de S

E, S

.U

.A

. de

NE

49

1956

-

13, 27

-

-

193

Tsuga chin

ensis

P

ritz.

Chin

a (V

)

13

1974

Nancy


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

194

Tsuga heterophylla (R

aff.)S

arg.

Am

er. de N

. (V

)

6

-

-

AN

GY

OS

PE

RM

AE

- LIA

NE

195

Actin

idia

arguta M

iq.

Jap.,C

orea,C

hin

a (M

andc.)

18

1993

Tubin

gen

8

2004

Kyoto

48

-

Rogow

196

Am

pelo

psis

aconitifolia B

unge.

Vita de M

ongolia

Chin

a de N

.

10

1963

Coim

bra

14

1974

Barres

197

Am

pelo

psis

bodnie

ri

20

-

Kornik

198

Am

pelo

psis

brevip

eduncula

ta (M

axim

)T

rautv.

Asia

de N

E

9

1969

Barres

199

Am

pelo

psis

brevip

eduncula

ta (M

axim

)T

rautv. var.

citrulloid

es

48

-

-

200

Am

pelo

psis

brevip

eduncula

ta (M

axim

)T

rautv. var.

ele

gans

18

1980

Ham

burg

201

Am

pelo

psis

brevip

eduncula

ta (M

axim

)T

rautv. var.

maxim

ow

iezii R

eh

Asia

de N

E

24

1967

Nancy

14

1974

Barres

202

Am

pelo

psis

heterophylla S

ieb. &

Z

ucc.

Asia

(E

)

14

-

Barres

203

Am

pelo

psis

heterophylla S

ieb. &

Z

ucc. var. citrulloid

es

26

-

Loir

et

204

Am

pelo

psis

hum

ulifolia B

ge.

Chin

a (N

.)

14

1974

Cis

sen

205

Am

pelo

psis

ja

ponic

a M

ak.

Vita ja

poneza

Jap., C

hin

a de N

.

24

1969

-

206

Aris

tolo

chia

durio

r H

ill.

SU

A

8

2004

Kornik

207

Cam

psis

radic

ans(L.)S

eem

.

Tram

bita

Am

eric

a de N

1

-

-

208

Cela

strus acum

inatus

14

1969

Barres

209

Cela

strus fla

gellaris

R

upr.

Asia

(N

E)

18

1978

Moscova

210

Cela

strus hypole

uca W

arb.

Chin

a (C

.)

18

1974

Liv

erpool

211

Cela

strus orbic

ula

tus T

hum

b.

14

1961

Pekin

212

Cela

strus orbic

ula

tus T

hunb. var. punctata (T

hum

b.)

Rehd.

47

-

Min

sk

213

Cela

strus panic

ula

ta W

ild.

43

1969

Bruxelles

47

1969

Poznan

214

Cela

strus rosthornia

na Loes.

5

1974

Vacratot

ANEXA II 137

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

215

Cle

matis

cam

paniflo

ra B

rott.

14

1974

Krakow

216

Cle

matis

fla

mula

L.

14

1974

Krakow

217

Cle

matis

heracle

ifolia D

C.

Chin

a (N

)

18

1978

Wrokla

w

14

2000

Wrokla

w

218

Cle

matis

in

tegrifolia L.

44

1967

-

219

Cle

matis

koreana

48

-

Dahle

m

220

Cle

matis

ligustic

ifolia N

utt.

45

1969

Berlin

221

Cle

matis

m

andshuric

a

45

-

Potsdam

222

Cle

matis

panic

ula

ta T

hunb.

24

1976

Londra

223

Cle

matis

recta L.

6

1969

Barres

4

-

-

224

Cle

matis

serratifolia R

ehd.

Corea

14

1963

Coim

bra

225

Cle

matis

stans S

. &

Z

.

14

1969

-

226

Cle

matis

vio

rna L.

Am

er. de N

.

18

1980

Vie

na

227

Cle

matis

vir

gin

iana L.

S.U

.A

.

14

2000

G.B

. C

luj

228

Cle

matis

vitalb

a L.

20, 27

-

Sim

eria

229

Cle

matis

vitic

ela

L.

4

1976

Londra

230

Cle

matis

x ja

ckm

anii T

.M

oore.

1, 4

-

-

231

Hedera helix L.

Iedera

Eur.

18, 19, 20, 50

-

Sim

eria

232

Lonic

era caprifolium

L.

24, 31

1961

Bazos

233

Parthenocis

sus in

serata

14

1974

Szeged

18

1980

Szeged

234

Parthenocis

sus quin

quefolia (L.) P

lanch.

Viþã de C

anada

1, 8, 24

-

-

235

Parthenocis

sus quin

quefolia (L.) P

lanch. var.

engelm

anii R

ehd.

18

1980

Dubrava

236

Parthenocis

sus tric

uspid

ata (S

.&

Z

.) P

lanch.

Vita ja

poneza

5

-

-

237

Vin

ca m

ajo

r L. 'V

arie

gata'

1, 5

2002

G.B

. Iasi

238

Vitis

acerifolia

33

1971

UR

SS

239

Vitis

am

urensis

R

upr.

28

-

Kornik

240

Vitis

californic

a B

enth.

21

1964

Taschent

241

Vitis

cin

erea E

ngelm

.

21

1964

Taschent


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

242

Vitis

coig

netia

e B

lanch.

48

1967

Poznan

24

-

-

243

Vitis

fle

xuosa T

hunb.

28

-

Kyoto

244

Vitis

la

brusca L.

Am

er. de N

.

18

1980

Dnetopetrovsk

245

Vitis

m

ontic

ola

B

uckl.

26

-

Tadjikis

tan

246

Vitis

pagnuccii

24

1967

Barres

247

Vitis

palm

ata W

ahl.

26

1967

Barres

248

Vitis

rip

aria

M

ichx.

30

-

Tadjikis

tan

249

Vitis

sm

oliana

26

1967

Dahle

m

250

Vitis

thunbergii S

ieb. &

Z

ucc.

4

-

Kyoto

251

Vitis

vin

ifera L.

1

-

-

252

Vitis

vulp

ina L.

A

mer. de N

.

5

1974

Krakov

30

1976

Tadjikis

tan

14

1999

Pruhonic

e

253

Wis

taria

flo

rib

unda (W

illd

.)D

C. var. rosea R

ehd.

1, 10

1967

Barres

254

Wis

taria

sin

ensis

(S

ims.)S

wet.

Glicin

a

Chin

a

1

-

-

AN

GY

OS

PE

RM

AE

- A

RB

OR

I ª

I A

RB

Uª

TI

255

Acanthopanax div

aric

atus (S

.&

Z.) S

eem

.

Japonia

18

1974

Barres

256

Acer aiz

uense N

akai.

38

1974

Montreal

19, 41

1974

Kornik

257

Acer am

plu

m R

ehd.

Chin

a centrala

24

1959

Pekin

258

Acer buergeria

num

M

iq.

Chin

a, Japonia

24

1959

Pekin

12

2002

Kyoto

259

Acer cam

pestre L.

Jugastru

Eur de S

E

50

2004

Caen

18, 24, 25, 34,

-

Sim

eria

35, 36, 37, 38,

49, 50

50

Northam

pton

260

Acer cam

pestre L. var. hebecarpum

D

.C

.

Jugastru

Eur. de S

E

20

1978

Torun

261

Acer cam

pestre L. var. le

icarpum

T

ausch.

Jugastru

Eur. de S

E

6

-

Caen

262

Acer cam

pestre L. var. tuberosum

23

1974

Greis

wald

263

Acer capillipes M

axim

.

Japonia

41

1976

Barres

ANEXA II 139

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

264

Acer cappadocic

um

G

leditsch.

Caucaz si V

. A

sie

i -

Him

ala

ia

47

1974

Vernis

son

265

Acer carpin

ifolium

S

ieb. &

Z

ucc.

Japonia

9

-

Rogow

266

Acer cir

cin

atum

P

ursh.

V. A

mer. de N

.

24

1959

Dahle

m

41

1976

Barres

48

1976

Rogow

267

Acer cis

sifolium

K

.K

och.

Japonia

31, 47

1974

Kornik

42

1978

Poznan

19, 13

1999

Macea

268

Acer crataegifolium

S

.&

Z.

Japonia

9

1999

Rogow

269

Acer gin

nala

M

axim

.

Artar de M

andciu

ria

C

hin

a C

entr. si de N

,

Japonia

14, 18, 48

1954

Turda

19

1976

Kornik

30, 45

2001

Kornik

31

2000

Kornik

270

Acer gin

nala

M

axim

. var. sem

enovii (R

ehd. &

Herd.)P

ax.

38, 47

1974

Poznan

48

1978

Rogow

20, 42

1978

Kuib

isev

271

Acer grosseri var. hersii R

ehd.

20

1978

Rogow

272

Acer hersii R

ehd.

Chin

a (N

.)

22

-

Barres

273

Acer hyrcanum

F

isch. &

M

ey.

Eur. (S

E)

22

-

Min

sk

274

Acer ja

ponic

um

T

hum

b.

Japonia

14, 30,38

1967

Nankin

g

275

Acer la

etum

C

. A

. M

ey. (=

A. cappadocic

um

)

Chin

a

27

-

-

276

Acer lo

belli T

en.

Artar am

eric

an

Italia

16

1999

Berlin

277

Acer m

acrophyllum

P

ursh.

Paltin

de O

regon

V. A

mer. de N

.

24

1959

Dahle

m

278

Acer m

andshuric

um

M

axim

.

Artar m

anciu

ria

n

Manciu

ria

, C

orea

31

-

Lenin

grad

279

Acer m

ono M

axim

.

Chin

a, C

orea

24

1959

Pekin

280

Acer m

onspessula

num

L.

Jugastru de B

anat

Eur. de S

., C

aucaz, A

fr. de

N.

5

1959

Bazos

281

Acer negundo L.

Artar am

eric

an

Am

er. de N

. (E

. si C

entr.)

8, 19, 34, 47

1959

Dahle

m

18, 50

-

-


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

282

Acer negundo L. var. californic

um

(T

orr. &

G

ray)S

arg.

California

15

1999

Leip

zig

31

2000

Fachhochschule

Ebersw

ald

e

283

Acer negundo L. var. pseudo-californic

um

S

chw

er.

23

1974

Lenin

grad

284

Acer negundo L.’A

rgenteo-M

argin

ata’

41

1974

Vacratot

285

Acer negundo L.’A

uratum

’

48

1976

Poznan

286

Acer negundo L.’A

ureo-V

arie

gatum

’

19, 22

1955

Aiu

d

287

Acer negundo L.’F

lam

ingo’

11

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

288

Acer negundo L.’O

dessanum

’

48

-

Poznan

289

Acer negundo L.’V

arie

gatum

’

47

1974

Ale

xandria

290

Acer negundo L.’V

iola

cea’

24, 30, 41

1976

Dahle

m

291

Acer oliveria

num

P

ax.

Chin

a (C

entr.)

24

1959

Pekin

292

Acer opalu

s M

ill. var. obtusatum

H

enry.

Europa (S

.)

48

-

Vie

na

293

Acer opulifolium

V

il. (=

Acer opalu

s)

Eur. (S

.)

22

-

Barres

294

Acer palm

atum

T

hunb.

Artar ja

ponez

Japonia

24

1959

Pekin

38

1969

Nankin

g

22

1974

Sopron

23

1976

Kyoto

16

2000

Kyoto B

.G

.

295

Acer palm

atum

T

hunb. var. m

atsum

urae M

akin

o

Artar ja

ponez

Japonia

20, 22

-

Kyoto

296

Acer palm

atum

T

hunb.’A

tropurpureum

’

48

1999

Rogow

297

Acer palm

atum

T

hunb.’D

issectum

G

arnet’

Artar ja

ponez

1

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

298

Acer palm

atum

T

hunb.’E

legans’

Artar ja

ponez

31

2000

R

ogow

299

Acer palm

atum

T

hunb.’Inaba S

hid

are’

Artar ja

ponez

1

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

300

Acer pennsylv

anic

um

L.

Artar de P

ensilvania

A

mer. de N

. (E

.)

23

-

Ottaw

a

301

Acer pla

tanoid

es L.

Paltin

de cam

p

Eur., C

aucaz

31, 32, 48

-

Sim

eria

302

Acer pla

tanoid

es L. `R

ubrum

’ P

altin

de cam

p

46

1961

Sim

eria

48

1976

Turda

303

Acer pla

tanoid

es L.'F

aasens B

lack'

Paltin

de cam

p

35

-

Arbus

ANEXA II 141

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

304

Acer pseudopla

tanus L.

Paltin

de m

unte

Eur. C

entralã

. si de

S.,C

aucaz,A

sia

M

29, 30, 49

-

Sim

eria

305

Acer pseudopla

tanus L. 'B

rilla

ntis

sim

um

' P

altin

de m

unte

10

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

306

Acer pseudopla

tanus L.f. erytrocarpum

(C

arr.)P

ax.

Paltin

de m

unte

Eur.C

entralã

si de

S.,C

aucaz,A

sia

M

27

1961

G.B

. B

ucuresti

307

Acer roeschense

23

1974

Poznan

308

Acer rubrum

L.

Paltin

rosu

Am

er. de N

. (E

.)

23

1974

Moscova

23

1974

Ottaw

a

46

1976

Bruxelles

309

Acer rufin

erve S

ieb. &

Z

ucc.

Japonia

24

1959

Dahle

m

50

2004

Rogow

310

Acer saccharum

M

arsch.

Paltin

de zahar

Am

er. de N

. (N

.)

6

-

Montreal

311

Acer sacharin

um

L.

Paltin

argin

tiu

A

mer. de N

. (E

.)

18, 19

1997

Canada

312

Acer sacharin

um

L.’W

ieri’

Paltin

argin

tiu

23, 48, 49, 50

1954

Stefanesti

313

Acer sie

bold

iana M

iq.

Artar de m

unte

47

2002

Praga

314

Acer spic

atum

Lam

.

Artar de m

unte

Am

er. de N

.

47

1974

Wagenin

gen

19

1978

Vacratot

49

2002

Montreal

315

Acer subin

tegrum

P

oja

rk

19

1999

Macea

22

2000

Macea

316

Acer tataric

um

L.

Artar tatarasc

Eur. de S

E, C

aucaz,

Arm

enia

, Iran

22

1974

Moscova

317

Acer tataric

um

L. ssp gin

nala

A

rtar tatarasc

29

2002

Kornik

318

Acer tataric

um

L. var. torm

inalo

ides

Artar tatarasc

42

1978

Tartu

50

1999

Kostele

c

31

2000

Kostele

c

319

Acer tegm

entosum

M

axim

.

Chin

a (M

andc.)C

orea

31

2000

Rogow

20

2002

Rogow

24

-

-

320

Acer tetram

erum

P

ax.

Chin

a (C

. si V

.)

31

2000

Kornik

321

Acer tetram

erum

P

ax. var. betulifolium

(M

axim

.)R

ehd.

24

1954

Dahle

m

5

1974

Vacratot

322

Acer trautvetteri M

edw

.

47

2002

Rogow


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

323

Acer trifid

um

H

ook. &

A

rn.(=

A. buergeria

num

)

Chin

a (E

.), Japonia

3

-

Xopor

324

Acer triflo

rum

K

om

ar.

Corea, M

anciu

ria

22

-

Nancy

325

Acer truncatum

B

ge.

Chin

a (N

)

50

1999

Rogow

47

2002

Rogow

326

Acer tschonoskii M

axim

. var. rubrip

es

Japonia

7

2000

Rogow

327

Acer turcestanic

um

P

ax.

31

2000

Rostock

328

Aesculu

s arguta B

uckl.

Texas

48

2001

-

329

Aesculu

s hip

pocastanum

L.

Castan porcesc

Balc

ani

9, 23, 36, 49,

-

-

50

330

Aesculu

s hip

pocastanum

L. `P

endula

’ C

astan porcesc

18, 23

-

-

331

Aesculu

s hip

pocastanum

L. `P

yram

idalis’

Castan porcesc

23

-

-

332

Aesculu

s x carnea H

ayne

Castan porcesc rosu

10, 11

-

-

333

Ailanthus altis

sim

a (M

ill.)S

vin

gle

C

enuser, otetar fals

C

hin

a

41

1974

Poznan

21, 27, 35

-

-

334

Ailanthus altis

sim

a (M

ill.)S

vin

gle

'N

itra'

Cenuser, fals

otetar

11

-

Praga

335

Ailanthus altis

sim

a (M

ill.)S

vin

gle

'P

endulifolia'

Cenuser, fals

otetar

48

1999

Waasla

nd

336

Ailanthus gir

ald

ii D

ode.

Chin

a (V

.)

23, 44

1976

Dahle

m

337

Ailanthus vilm

orin

nana D

ode.

Chin

a (V

.)

19

1974

Leip

zig

29

2002

Main

z

338

Alb

izia

ju

libris

sin

D

urazz.

Asia

14, 47, 26

2004

Tulc

ea

339

Aln

us cordata (Lois

el)

Desf.

Italia, C

orsic

a

49

1967

Nancy

340

Aln

us glu

tin

osa (L.)G

asrtn.

Anin

negru

Eur. - S

iberia

, A

fr. de N

.

18, 38, 49

1974

Montreal

34, 50

-

-

341

Aln

us orie

ntalis D

ecne.

Sir

ia

48

-

Greifsw

ald

342

Aln

us rubra B

om

g.

Am

er.de N

.(A

laska pana

Calif.)

41

1974

Moscova

343

Aln

us sorbata

47

1974

Moscova

344

Aln

us tenuifolius N

utt.

Am

er. de N

.

24

1976

Kuib

isev

345

Aln

us vir

idis

D

C.

Anin

verde

Eur. (reg.

mont.),G

roenla

nda

6

1974

Suria

nu

ANEXA II 143

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

346

Am

ela

nchie

r aln

ifolia N

utt.

S.U

.A

de N

V

13

2002

Rogow

8

2004

Sophia

6

-

Canada

347

Am

ela

nchie

r asia

tic

a E

ndl.

27

-

Kyoto

348

Am

ela

nchie

r asia

tic

a E

ndl. var. sin

ica S

chneid

.

Chin

a

35

-

Kornik

349

Am

ela

nchie

r bartram

ain

a R

osm

.

Am

er. de N

.

47

1969

Lenin

grad

350

Am

ela

nchie

r canadensis

(L.)M

ed.

Am

er. de N

. (E

.)

38

1969

Moscova

351

Am

ela

nchie

r oblo

ngifolia R

oem

.

Am

er. de N

.

23

1974

Barres

352

Am

ela

nchie

r ovalis M

ed.

13

2002

Sophia

353

Am

ela

nchie

r oxyodon K

oehne (=

A. flo

rid

a)

Am

er. de N

.

27, 46

1974

Verrnis

on

354

Am

ela

nchie

r sanguin

ea (P

ursh.)D

C.

Am

er. de N

.

18

1997

Main

z

18

-

Kornik

18

-

Dubrava

355

Am

ela

nchie

r x spic

ata K

.K

och.

38

1974

Kornik

46

1976

Dubrava

356

Am

orpha californic

a N

utt.

3

1969

Halle

20

1969

Bruxelles

24

1974

Barres

357

Am

orpha canadensis

M

ed.

20, 27

1974

Kazakstan

358

Am

orpha canescens P

ursh.

Am

er. de N

.

4

1967

Vacratot

359

Am

orpha carolinia

na G

room

.

Am

er. de N

.

20

1969

Rig

a

360

Am

orpha craceola

nata W

ats.(=

A. frutic

osa var. craceo-

lanata)

Am

er. de N

.

20

1964

Bazos

361

Am

orpha em

argin

ata

48

-

Dubrava

362

Am

orpha etatio

n

19

1969

Ale

xandria

48

1976

Udin

e

363

Am

orpha frutic

osa L.

Am

orfa

Am

er. de N

.

33

-

-

364

Am

orpha frutic

osa L. 'C

ris

pa'

Am

orfa

48

1976

Udin

e

365

Am

orpha frutic

osa L. var. angustifolia P

ursh.

Am

orfa

Am

er. de N

.

23

1963

Ashla

mabad

48

1976

Dubrava

366

Am

orpha frutic

osa L. var. croceo-la

nata

Am

er. de N

.

20

-

Barres

367

Am

orpha frutic

osa L. var. m

argin

ata

Am

orfa

Am

er. de N

.

38

1974

Ale

xandria


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

368

Am

orpha gla

bra P

oir

.

Am

er. de N

.

19

1974

Ale

xandria

48

1976

Esperance

369

Am

orpha herbacea W

alt.

Am

er. de N

.

26

1969

Poznan

20

1969

Arm

enia

370

Am

orpha m

argin

ata P

ursh.

48

1976

Dubrava

371

Am

orpha m

icrophylla P

ursh.

Am

er. de N

.

48

1976

Udin

e

48

-

Dubrova

372

Am

orpha panic

ula

ta T

orr. &

G

ray.

48

1964

Tharand

47

2002

Wrocla

w

373

Am

orpha pubescens W

illd

.(=

A

. herbacea)

Am

er. de N

.

18

1978

Trie

ste

374

Am

orpha tennessensis

S

huttle

w.

Am

er. de N

.

48

1969

Brem

en

375

Am

orpha tom

entosa R

af.

16, 20

1967

Udin

e

376

Am

orpha vir

gata S

mall.

SU

A

14, 20

1969

Udin

e

377

Am

sonia

tabernaem

ontana W

att.

13

2002

Bonn

378

Aralia ela

ta S

eem

.

Asia

(N

E)

14

2000

Dobrow

skego

7

-

Kyoto

379

Aralia racem

osa L.

6, 48

1959

G.B

. B

ucuresti

380

Aralia spin

osa L.

Am

er. de N

.

31

2000

G. B

. Iasi

381

Aronia

m

ela

nocarpa E

liott.

Am

er. de N

.

6

1969

New

Y

ork

23

1974

Barres

382

Artem

isia

absin

thiu

m L.

Absin

t

Europa

13

2001

Sim

eria

(butasi)

383

Arundo donax L.

13

-

-

384

Arundo donax L. `V

arie

gata’

3

-

-

385

Berberis

aem

ula

ns S

chneid

.

22

-

Dublin

386

Berberis

aetnensis

P

resl.

Corsic

a, S

ardin

ia

49

-

Vacratot

387

Berberis

aggregata S

chneid

.

Chin

a de V

.

26

-

Vacratot

388

Berberis

aggregata S

chneid

.var. pratii S

chneid

.

Chin

a de V

.

48

-

Rogow

389

Berberis

am

urensis

R

upr.

Japonia

21, 24

1959

G.B

. B

ucuresti

46, 48

1974

Lenin

grad

390

Berberis

am

urensis

R

upr. var.ja

ponic

a (R

egel.)R

ehd.

Japonia

43

1953

Hels

inki

391

Berberis

angulo

sa W

all.

30

-

New

castle

ANEXA II 145

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

392

Berberis

arid

o-calida

47

1964

Utrecht

393

Berberis

aris

tata D

C.

Him

ala

ia (N

V)

5

2000

G.B

. C

luj

394

Berberis

asia

tic

a

20

-

Kam

en

20

-

Polo

nia

20

-

Xopor

395

Berberis

bergm

annia

e S

chneid

.

28

Vacratot

396

Berberis

bois

erii

44

1974

Krakow

397

Berberis

brachypoda M

axim

.

7

1964

Taschent

398

Berberis

canadensis

M

ill.

43, 44

1964

Taschent

44

1964

Alm

a-A

ta

17

1969

Rostock

399

Berberis

candid

ula

S

chneid

.

24

1967

Tubin

gen

400

Berberis

chenautii

8

1974

Nantes

401

Berberis

chin

ensis

P

oir

.

43

1967

Strasbourg

402

Berberis

chitria

Lin

dl.

44

1974

Greis

fw

ald

403

Berberis

cir

cum

serrata S

chneid

.

24

1967

Hels

inki

404

Berberis

concin

na H

ook.

20

-

Xopor

405

Berberis

consim

ilis

S

chneid

.

48

-

New

castle

406

Berberis

cooperi

48

-

New

castle

407

Berberis

crataegin

a D

C.

46

-

Frunze

408

Berberis

cretic

a L.

48

1976

Min

sk

409

Berberis

declinata S

chrad.

35

-

Postdam

410

Berberis

die

lsia

na F

edde.

9, 24

1967

Poznan

20

1969

Bruxelles

411

Berberis

dyctyonsura

31

1967

Berlin

6

1969

US

A

412

Berberis

edgew

orthia

na S

chneid

.

48

-

Xopor

413

Berberis

em

argin

ata W

illd

.

26

1967

Vacratot

414

Berberis

faxonia

na S

chneid

.

Chin

a

5

2000

Sala

spils

415

Berberis

fendle

ri G

ray.

20

-

Polo

nia

416

Berberis

forestii

43

1967

Esperance

47

1969

New

Y

ork


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

417

Berberis

form

osana

27

1969

Vernis

on

418

Berberis

francis

ci-

ferdin

andi C

.K

. S

chneid

.

Chin

a de V

.

48

-

Rogow

419

Berberis

gagnepain

ii C

.K

. S

chneid

.

Chin

a de V

.

6, 30

1969

Leip

zig

7

1976

Am

sterdam

420

Berberis

glo

bula

ris

48

1976

Lenin

grad

421

Berberis

gyala

ica A

hrendt.

16

-

Frunze

422

Berberis

henryana S

chneid

.

43

1967

Dahle

m

47

1969

Moscova

423

Berberis

hookeri

48

-

Wie

na

424

Berberis

ilic

ifolia F

orst.

49

1982

Dijon

18

1997

Frunze

425

Berberis

ja

eschkeana C

.K

.S

chneid

.

Him

ala

ia

13

2002

Berlin

7

2004

Berlin

426

Berberis

ja

mesia

na

30

-

Surrey

427

Berberis

ju

lianae S

chneid

.

Chin

a C

entr.

43

1964

Bratis

lava

428

Berberis

kansuensis

27

-

Tadjikis

tan

429

Berberis

koreana P

alib.

Corea

9, 26, 31, 47

1967

Poznan

7

1969

Poznan

430

Berberis

la

xiflo

ra S

chrad.

13

1967

Vacratot

431

Berberis

lu

cid

a S

chrad.

47

1969

Min

sk

432

Berberis

ly

ciu

m R

oyle

Him

ala

ia,C

asm

ir,N

epal

24

1967

Hels

inki

16

2000

Univ

ersitat R

ostock

433

Berberis

ly

ciu

m R

oyle

. À

tropurpurea’

6, 27

1969

Min

sk

434

Berberis

m

irtifolia S

tapf.

31

-

Dublin

435

Berberis

m

orris

onensis

H

ayale

43

1964

Clu

j

436

Berberis

m

ouilla

cana S

chneid

.

24

1967

Kyoto

437

Berberis

notabilis

S

chneid

.

6

1967

Warsovia

43

1969

Warsovia

438

Berberis

num

mula

ria

B

ge.

43

1969

Berlin

439

Berberis

oblo

nga (R

egel.)S

chneid

.

Turkest.

20, 26, 44

1967

Poznan

26, 47

1969

Varsovia

440

Berberis

orie

ntalis C

.K

.S

chneid

.

48

1967

Min

sk

ANEXA II 147

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

441

Berberis

orthobotrys A

itch.

46

-

Dublin

442

Berberis

pachyasantha K

oehne

24

1967

Barres

443

Berberis

papillifera

48

-

New

castle

444

Berberis

para-vir

escens A

hrendt.

16

2000

Pruhonic

e

445

Berberis

parvifolia S

prangue.

13, 44

1967

Vacratot

446

Berberis

petio

laris

18

1993

Min

sk

447

Berberis

poir

etii S

chneid

.

35

-

Pekin

448

Berberis

poliantha H

em

sl.

7

1964

Poznan

47

1969

Berlin

449

Berberis

provin

cia

lis S

chrad. var. serrata S

chneid

.

23, 24, 48

1967

Lenin

grad

450

Berberis

pruin

osa F

ranch.

Chin

a de S

V

47

1974

Pale

rm

o

451

Berberis

regeliana K

oehne.

35

-

Essen

452

Berberis

regelv

aria

K

oehn. var. rubrifolia S

arg.

46

1976

Szeged

453

Berberis

rubrostilla

C

hitt.

4

1963

Koln

szek

454

Berberis

sanguin

ole

nta S

chrad.

22

-

Dijon

455

Berberis

sheriffi

48

-

Greis

fw

ald

456

Berberis

sib

iric

a

6

-

Novosib

irsk

457

Berberis

sie

bold

ii M

iq.

Japonia

16, 43

1964

Tharand

458

Berberis

silva-taroucana S

chneid

.

3

1967

Erevan

459

Berberis

sphaerocarpa K

ar. et. K

ir.

20

-

Xopor

460

Berberis

stenophylla

21

-

Vacratot

461

Berberis

thib

etic

a S

chneid

.

24

-

Moskova

462

Berberis

thum

bergii D

C.

Dracila ja

poneza

21

1955

Arboretum

ul B

azos

10

1974

Poznan

463

Berberis

thum

bergii D

C.À

rgenteo-M

argin

ata’

46, 48

1976

Lenin

grad

46

1976

Szeged

464

Berberis

thum

bergii D

C.’A

tropurpurea’

26

1967

Poznan

465

Berberis

thum

bergii D

C.’K

obold

’

31

2000

Pruhonic

e

466

Berberis

thum

bergii D

C.’M

axim

ow

iczii’

9

1967

Berlin


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

467

Berberis

thum

bergii D

C.’M

icrophylla’

48

1976

Szeged

468

Berberis

thum

bergii D

C.’M

inor’

48

-

Varsovia

469

Berberis

thum

bergii D

C.’P

luriflo

ra’

Japonia

13

1955

Arboretum

ul B

azos

470

Berberis

thum

bergii D

C.’U

niflo

ra’

46

1976

Lenin

grad

471

Berberis

tis

chle

ri S

chneid

.

26

-

Vacratot

472

Berberis

um

bellata W

all.

7

1967

Erevan

473

Berberis

vernae C

.K

.S

chneid

.

Chin

a de N

V

3, 26

1967

Poznan

474

Berberis

vir

escens H

ook.

9, 31, 43

1967

Kornik

475

Berberis

vulg

aris

L.

Dracila

Europa,C

aucaz

6, 31, 46

1969

Halle

476

Berberis

vulg

aris

L. À

tropurpurea’

47

1967

Rostok

48

1969

Poznan

477

Berberis

vulg

aris

L. `S

errata’

46

1976

Moscova

478

Berberis

vulg

aris

L. 'V

iola

cea'

35

-

Dijon

479

Berberis

w

allic

hia

na D

C.

38

1974

Kornik

48

1976

Caen

480

Berberis

w

ilsonae H

em

sl. &

W

ils.

Chin

a (V

)

46

1969

Kornik

6

1969

Vacratot

481

Berberis

w

ilsonae H

em

sl. &

W

ils. var. stapfia

na

Schneid

.

26

-

Vacratot

482

Berberis

w

ilsonae H

em

sl. &

W

ils.

24, 46

1964

Poznan

var. subcauliala

ta S

chneid

.

18

1974

Koln

483

Berberis

x frik

artii S

chneid

.

26

-

Novy-D

vur

484

Berberis

x ottaw

ensis

S

chneid

.

3

1967

Kornik

485

Berberis

x ottaw

ensis

S

chneid

. var. purpurea S

chneid

.

49

1982

Vacratot

486

Berberis

x ottaw

ensis

S

chneid

.'S

uperba'

1

2002

Pla

nte achiz

itio

nate

487

Berberis

x rubrostilla

C

hit. `B

arbarrosa’

20

-

Essen

488

Berberis

yunnanensis

F

ranch.

26

-

-

489

Berberis

zayula

na var. dolicentra

33

1976

New

castle

490

Betula

alb

o-sin

ensis

19

1974

Ale

xandria

19

1974

Dubrava

ANEXA II 149

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

491

Betula

aln

oid

es H

am

ilt.

29

1974

Poznan

19

1976

Kornik

19

1976

Dubrava

492

Betula

atrata D

om

in.

18, 23, 50

1976

Dubrava

493

Betula

carpatic

a

29

1974

Koln

19

1976

Dubrava

494

Betula

coerule

a B

lanchard.

27

-

Min

sk

495

Betula

costata T

rautv.

29

1974

Pruhonic

e

496

Betula

erm

anii C

ham

.

29, 41

1974

Koln

6

1974

Kornik

19

1976

Rogow

497

Betula

excels

a A

it.

29

1976

Kornik

498

Betula

ja

ponic

a S

ub.

38

1969

Min

sk

11, 29

1974

Pruhonic

e

29

1974

Barres

10

1974

Koln

19

1976

Kornik

499

Betula

ja

ponic

a S

ub. var.

22

1974

Poznan

m

andshuric

a W

inkl.

29

1974

Pruhonic

e

500

Betula

ja

ponic

a var. oic

ovie

nsis

26

-

Lenin

grad

501

Betula

kam

tschatic

a (R

egel)

Jansson

26

-

Lenin

grad

502

Betula

le

nta L.

42

-

-

503

Betula

litw

inow

i D

ougl.

38

1969

Min

sk

19

1976

Dubrava

504

Betula

lu

tea M

ichx.

19

1976

Dubrava

505

Betula

lu

tea M

ichx. f. m

andshuric

a

30

1976

Dubrava

506

Betula

m

andshuric

a N

akai.

22

-

Kornik

507

Betula

m

endw

edow

ii R

eg.

29

1974

Koln

508

Betula

nig

ra L.

29

1974

Jena

509

Betula

occid

entalis H

ok.

23

1976

Rogow

510

Betula

ollegam

ensis

41

1974

Ottaw

a


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

511

Betula

papyrifera L. (L.) H

er.

29

1974

Ottaw

a

29

1974

Esperance

47

1974

Szeged

19

1976

Dubrava

19

1976

Kornik

512

Betula

papyrifera L. (L.) 'H

er. var occid

entalis S

arg.

29

1974

Barres

513

Betula

papyrifera M

arsh. var subcordata S

arg.

19, 42

1976

Dubrava

514

Betula

pendula

R

oth.

Mesteacan

Europa(N

),A

sia

(E

)

29

1974

Koln

7, 21, 39

-

-

515

Betula

pendula

R

oth. 'A

tropurpurea'

Europa A

sia

14, 48

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

516

Betula

pendula

R

oth. var. youngii S

chneid

.

22

-

Dublin

517

Betula

populifolia M

arsh.

Am

er. de N

. (N

E)

19

1976

Dubrava

518

Betula

procera

9

1999

Sala

spils

519

Betula

procurba

31

2000

Sala

spils

520

Betula

pubescens E

hrh.

Mesteacan pufos

Europa(C

,N

,V

),ex U

RS

S

47

1974

Poznan

23

1974

Pruhonic

e

19

1976

Dubrava

19

1976

Rogow

30

1976

Dubrava

29

1976

Kornik

521

Betula

pubescens E

hrh.var.carpatic

a K

oech.

48

-

Min

sk

522

Betula

radeana T

rautv.

19, 41

1971

Lenin

grad

523

Betula

tia

nschanic

a

48, 50

1976

Dubrava

524

Betula

ulm

ifolia S

ieb. et Z

ucc.

20, 29

1974

Kornik

525

Bocconia

ja

ponic

a W

ild.

2

-

-

526

Broussonetia

papyrifera (L.) V

ent.

Chin

a,Japonia

19

1959

Pekin

26, 46

-

Pekin

13

-

-

527

Buddle

ia alb

iflo

ra H

em

sl.

5

1959

Tharand

528

Buddle

ia david

ii F

ranch.

48

1976

Nis

min

gen

529

Buddle

ia david

ii F

ranch. `W

hite B

ouquet’

23

-

Ialta

ANEXA II 151

0

1

2

3

4

5

6

530

Buddle

ia stenostachya R

ehd. &

W

ils.

28

-

Vacratot

531

Buxus sem

pervir

ens L. `M

argin

ata’

24

-

-

532

Buxus sem

pervir

ens L. `M

yrtifolia’

3, 12

-

-

533

Buxus sem

pervir

ens L. `S

uffrutic

osa’

3, 13, 31

-

-

534

Buxus sem

pervir

ens L. var. angustifolia W

est.

13

-

Rogow

535

Buxus sem

pervir

ens L. var. arborescens L.

Cim

isir

, M

eris

or

Eur.(S

si V

),A

lgeria

,A

sia

M

.

2, 13, 44, 46

-

-

50

-

-

536

Buxus sem

pervir

ens var. ja

ponic

a

13

-

Stockholm

537

Buxus sem

pervir

ens var. m

edia

16

-

Clu

j

538

Callic

arpa am

eric

ana L.

S.U

.A

.

5

2000

Mly

nany

539

Callic

arpa bodin

ieri Levl.

6

1969

Paris

540

Callic

arpa bodin

ieri Levl. `P

rofunsio

n’

31

2000

Waasla

nd

541

Callic

arpa dic

hotom

a R

aeusch.

Chin

a (E

si C

), C

orea

6, 14, 31

2000

Lyon

48

-

Kaunas

542

Callic

arpa gir

ald

iana H

esse.

24

-

Barres

543

Callic

arpa ja

ponic

a T

hum

b.

Japonia

31

1959

G.B

. B

ucuresti

30

1969

Halle

544

Callic

arpa koreana H

ort.

47

1974

Manchester

545

Caly

canthus fertilis

W

att.

22

-

Barres

546

Caly

canthus flo

rid

us L.

S.U

.A

. de S

E

46

1976

Dahle

m

44

2004

Daw

es A

rboretum

547

Caly

canthus gla

ucus W

illd

.

23

-

Barres

548

Caly

canthus la

evig

atus W

illd

.

28

-

GB

C

luj

549

Caly

canthus occid

entalis H

ook. &

A

rn.

3

-

Dushabe

550

Caragana am

big

ua S

tokes

28

-

Kornik

551

Caragana arborescens Lam

.

8

-

Nijnig

en

552

Caragana arborescens Lam

. v. alb

escens

48

1976

Dubrava

553

Caragana arborescens v. nana

46

1976

Dahle

m

20

1978

Mly

nany

554

Caragana aurantia

ca

46

1976

Turku

555

Caragana bois

ii S

chneid

.

20

1978

Milano

(continuare)


0

1

2

3

4

5

6

556

Caragana decortic

ans H

em

sl.

46

1976

Jena

19

-

Greis

fw

ald

557

Caragana frutex (L.)K

.K

och.

8

1969

Kornik

48

1969

Snagov

20

1978

Poznan

558

Caragana frutex (L.)K

.K

och. v. m

ollis

S

chneid

.

6, 47

1969

Greis

fw

ald

559

Caragana m

icrophylla

19

-

Greis

fw

ald

560

Caragana pygm

aea D

C.

49

-

Vacratot

561

Caragana sib

iric

a M

edik

.

43

1969

Vacratot

562

Caragana sin

ica R

ehd.

49

-

Vacratot

563

Caragana sophoraefolia T

ausch.

46

1976

Taschent

564

Caragana turkestanic

a K

om

ar.

46

-

Kornik

46

-

Dubrova

46

-

Turku

565

Carpin

us betulu

s L.

Carpen

17

-

-

24

-

-

566

Carpin

us betulu

s L. `P

endula

’

38

1969

Vacratot

567

Carpin

us carolinia

na W

alt.

Am

er. de N

.

39, 41

1964

Poznan

41

1969

Kornik

50

1999

Daw

es A

rboretum

568

Carpin

us caucasic

a A

. G

rassh.

38

1969

Rostock

569

Carpin

us cordata B

l.

Japonia

,C

hin

a(N

),A

sia

(N

E)

50

2004

Kyoto

22

-

Kornik

570

Carpin

us ja

ponic

a B

lum

e.

41

1969

Dahle

m

23

1976

Poznan

571

Carpin

us la

xiflo

ra B

l.

23

-

Kyoto

572

Carpin

us orie

ntalis M

ill.

21, 38, 41

1969

Kornik

573

Carpin

us turczanin

ow

ii H

ance.

38, 47

1974

Kornik

574

Carya cordiform

is (W

angenh) K

.K

och.

26

-

Arboretum

ul B

azos

575

Carya gla

bra (M

ill.) S

weet.

26

-

Arboretum

ul B

azos

576

Carya illinoensis

31, 45

-

-

577

Carya la

cin

iosa (M

ichx.f.) Loud.

8

-

-

(continuare)

ANEXA II 153

0

1

2

3

4

5

6

578

Carya ovata (M

ill.) K

.K

och.

Hic

ori alb

A

mer. de N

. (estul)

30, 48

2001

Sim

eria

(sem

inte)

20, 31, 39

-

-

579

Carya tom

entosa (P

oir

.) N

utt.

47

-

-

580

Castanea denudata (M

arsh.) B

orkh.

43

1964

Arboretum

ul B

azos

581

Castanea sativ

a M

ill.

Castan bun

Eur.(S

.),A

sia

(V

.),A

fr.(N

.)

32

1999

OS

T

ism

ana

5, 6, 40

-

-

582

Catalp

a big

nonio

ides W

alt.

48

-

-

583

Catalp

a big

nonio

ides W

alt. `N

ana’

48

1969

Snagov

584

Catalp

a big

nonio

ides W

alt. var. aurea Lav.

19

1976

Dahle

m

585

Catalp

a bungei C

.A

. M

ey

48

1969

Snagov

48

1969

Dushabe

586

Catalp

a duclo

uxii D

ode

19

1976

Ialta

587

Catalp

a fargesii B

urr.

Chin

a de V

.

49

1967

Vacratot

588

Catalp

a hybrid

a C

arr. var. purpurea R

ehd.

42

-

Soci

589

Catalp

a ja

ponic

a

38

1974

Kornik

590

Catalp

a ovata C

. D

on

47

1962

Pekin

48

1962

Ialta

591

Catalp

a specio

sa W

arder.

Catalp

a m

are

S.U

.A

.

50

1974

Kornik

21

2004

Sim

eria

20, 26, 34, 35,

-

-

37, 38, 49, 50

592

Catalp

a sutchuensis

D

ode.

28

-

Potsdam

593

Catalp

a x erubescens C

arr.

25, 30, 49

1959

G. B

. B

ucuresti

23

1974

Vacratot

40

-

-

594

Catalp

a x hybrid

a S

paeth. var. ja

ponic

a (D

ode) R

ehd.

8

1967

Poznan

595

Catalp

a x hybrid

a S

paeth. var. purpurea R

ehd.

42

1978

Soci

596

Ceanothus am

eric

anus L.

Am

er. de N

.

46

1978

Wie

n

597

Celtis

acule

ata S

w.

31

2000

G.B

. M

acea

598

Celtis

australis L.

Eur.(S

.),A

fr.(N

.),A

sia

(V

.)

48

1969

Snagov

19

1999

Macea

(continuare)


0

1

2

3

4

5

6

599

Celtis

bio

ndii P

anip

an.

29

2002

Poznam

600

Celtis

bungeana H

l.

Chin

a, C

orea

5, 49

1969

G.B

. B

ucuresti

601

Celtis

caucasic

a W

illd

.

23

1963

Taschent

38

1969

Kazakstan

602

Celtis

gla

brata S

tev.

47

1976

Vernis

on

6

-

-

603

Celtis

je

ssoensis

K

oid

z.

Corea, Japonia

49

1967

Bruxelles

47

1974

Barres

604

Celtis

la

evig

ata W

illd

.(C

.

S.U

.A

. (T

exas, F

lorid

a)

41

1976

Taschent

mis

sis

sip

iensis

B

osc.)

31

2000

G.B

. M

acea

31

2000

Sophia

605

Celtis

la

tifolia

47

1974

Torin

o

606

Celtis

occid

entalis L.

Sam

bovin

a am

eric

ana A

meric

a de N

6, 14

1974

Szeged

38, 47

1976

Barres

21

2002

Gary Johnson

2, 3, 21

-

-

607

Celtis

occid

entalis L. var. canin

a S

arg.

20

-

Mic

hig

an

608

Celtis

occid

entalis L. var. cordata W

illd

.

35

-

Hum

bold

t B

erlin

609

Celtis

occid

entalis L. var. crassifolia G

rey.

9

1967

Varsovia

38, 42, 47

1974

Kornik

5

1976

Cracovia

610

Celtis

pum

ila P

ursh.

11

-

Lip

els

k

611

Celtis

pum

ila P

ursh. var. deam

ii S

arg.

6

1974

Snagov

612

Celtis

pum

ila P

ursh. var. georgia

na S

arg.

42

1978

Vernis

on

613

Celtis

retic

ula

ta T

orr.

5, 6

1959

G.B

. B

ucuresti

38, 47

1969

Barres

614

Celtis

sin

ensis

P

ers.

5

1959

G.B

. B

ucuresti

48

1960

Snagov

615

Celtis

sin

ensis

P

ers. var. ja

ponic

a

15

1967

Kyoto

616

Celtis

tala

G

illies.

18

1974

Barres

617

Celtis

tetrandra R

oxb. ssp. sin

ensis

(P

ers.)Y

.C

.T

ang

31

2000

Shanghai B

.G

.

(continuare)

ANEXA II 155

0

1

2

3

4

5

6

618

Celtis

tournefortii Lam

.

6

1967

Kornik

47

1967

Poznan

43

1969

Vie

na

38

1974

Barres

38

1974

Greis

fw

ald

619

Celtis

trin

euria

R

oxb.

38

1969

Barres

620

Celtis

vilm

orin

iana

26

1967

-

621

Cerasus pum

ila var. depressa

4

-

Rig

a

622

Cerasus tom

entosa

20

-

Dnetopetrovsk

623

Cercid

iphyllum

ja

ponic

um

S

ieb. &

Z

ucc.

Chin

a

7, 9

1958

G.B

. B

ucuresti

19, 30

1974

Dahle

m

624

Cercid

iphyllum

m

agnific

um

N

akai.

38

1969

Lvov

22

1974

Kornik

625

Cercis

canadensis

L.

Am

er. de N

. (E

si centr.)

48

1958

Arboretum

ul B

azos

22, 30

2001

Gary Johnson

26, 39, 48

2002

Gary Johnson

626

Cercis

canadensis

L. var. alb

a R

ehd.

48

1976

Sm

ith C

ollege

627

Cercis

chin

ensis

B

ge.

Chin

a (C

)

28

1967

Barres

8, 48

2004

Arboretum

ul S

imeria

628

Cercis

siliq

uastrum

L.

30

-

-

629

Chaenom

ele

s cathayensis

18

-

Kohln

630

Chaenom

ele

s 'F

alc

onet-S

carle

t'

6

1976

-

631

Chaenom

ele

s ja

ponic

a (T

hunb.)Lin

dl.

Gutui ja

ponez

Japonia

18

1974

Ale

xandria

20

1978

Duschabe

49

1982

Nantes

6, 48

-

-

632

Chaenom

ele

s ja

ponic

a (T

hunb.)Lin

dl. var. alp

ina

Maxim

.

22

1974

Barres

633

Chaenom

ele

s ja

ponic

a (T

hunb.)Lin

dl. var. um

bilic

ata

Hillier

24

1974

Toronto

634

Chaenom

ele

s la

genaria

K

oid

z.

44

1969

Laussane

8

1974

Toronto

48

1974

Budapesta

(continuare)


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

635

Chaenom

ele

s la

genaria

K

oid

z.

Chin

a (C

. si V

.)

18, 48

1974

Koln

var. cathayensis

R

ehd.

23

1976

Besancon

41

1976

Bruxelles

636

Chaenom

ele

s m

aule

yi S

chneid

.

20

-

Kuib

isev

637

Chaenom

ele

s m

aule

yi S

chneid

. var. alp

ina M

axim

20

-

Kuib

isev

638

Chaenom

ele

s sin

ensis

K

oehne.

38, 43

1969

Min

sk

46

1976

Stasbourg

639

Chaenom

ele

s specio

sa N

akai

45

-

Ialta

640

Chaenom

ele

s specio

sa N

akai `C

ardin

alis’

31

-

Barres

641

Chaenom

ele

s um

bilic

ata

18

1964

Dahle

m

642

Chaenom

ele

s x superba `C

rim

son and G

old

’

20

-

Min

sk

643

Chaenom

ele

s x superba (F

rahm

.)R

ehd.

18

1964

Arboretum

ul B

azos

21

1967

Polo

nia

644

Chio

nanthus retusa Lin

dl.

Chin

a

19

2000

H.B

. P

ekin

ensis

23

1974

Arboretum

ul B

arres

44

1976

Dahle

m

645

Cla

drastris

lu

tea (M

ichx.)K

.K

och.

19, 26

-

-

646

Colu

tea m

edia

W

illd

.

20

-

Barres

647

Coria

ria

ja

ponic

a

47

1969

Halle

648

Cornus alb

a L.

23, 39, 44

1964

Arboretum

ul B

azos

13

2002

Lodz

649

Cornus alb

a L. À

rgenteo-M

argin

ata’

6

1963

Golu

chov

650

Cornus alb

a L. `S

ibir

ica V

arie

gata’

31

2000

Pruhonic

e

651

Cornus alb

a L. `S

ibir

ica’

48

1969

Snagov

46

1976

Dahle

m

652

Cornus alb

a L. `S

paethii’

19, 24

1959

Pallaza

653

Cornus alternifolia L.

Am

er. de N

.

48

1976

Dubrava

654

Cornus am

om

um

M

ill.

S.U

.A

.

4

1959

Kornik

20

1969

Greifsw

ald

23

2000

Stuttgart

655

Cornus am

om

um

M

ill. var. undalifolia

8

1969

Cam

berra

ANEXA II 157

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

656

Cornus asperifolia M

ichx.

46

1976

Lenin

grad

657

Cornus australis G

.A

. M

ey.

20, 27

1969

Cam

bera

658

Cornus baileyi C

oult. &

E

vans

41

1969

Greis

fw

ald

38, 48

1976

Varsovia

659

Cornus baileyi C

oult. &

E

vans À

rgenteo-M

argin

ata’

41

1974

Krakow

660

Cornus bessayi K

oehne.

48

1976

Tib

ilis

i

661

Cornus cir

cin

nata

20

-

Essen

662

Cornus citrin

a H

.

6

1967

Kornik

46

1967

Udin

e

663

Cornus controversa H

em

sl.

43

1967

Kyoto

664

Cornus coreana T

anger.

44, 47

1967

Dahle

m

665

Cornus darvasic

a P

oja

rk

48

2000

G.B

. M

acea

13

2002

Arad

666

Cornus dum

barii R

ehd.

27, 47

1974

Tadjikis

tan

667

Cornus fem

ina M

ill.

SU

A

44

1974

Dahle

m

11

1976

Dahle

m

668

Cornus gla

brata B

enth.

Am

er. de N

.

20

1974

Kornik

669

Cornus hem

sle

yi S

chneid

. &

W

anger.

48

1976

Bratis

lava

670

Cornus hessei K

oehne

48

-

Tib

lisi

671

Cornus ib

eric

a G

. W

orow

42

1978

Duschabe

9

1999

Macea

19

2004

Porrentruy

13

2002

Arad

672

Cornus kousa B

uerg.

Japonia

, C

orea

48

1976

Bratis

lava

9, 18, 13, 48

2001

Sim

eria

(sem

inte)

45

11

2002

Berlin

673

Cornus kousa H

ance. var. chin

ensis

A

.O

sborn.

19

1959

Pallaza

674

Cornus m

acrophylla W

all.

9

1969

Min

sk

675

Cornus m

as L.

24, 25, 27

-

-

676

Cornus m

as L. var. fla

va W

est.

35

-

Varsovia


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

677

Cornus m

as L. var. m

acrocarpa D

ipp.

46

1976

Varsovia

678

Cornus obliqua R

af.

19

1974

Kornik

19

1974

Barres

679

Cornus offic

inalis S

ieb. &

Z

ucc.

5

1961

Bucuresti

43

1969

Greis

fw

ald

46

1976

Kornik

680

Cornus paucin

ervis

H

ance

6

1969

Vancouver

681

Cornus pubescens N

utt.

SU

A

26, 27

1974

Wagenin

gen

682

Cornus pum

ila K

oehne.

18

1959

Kornik

47

1969

Poznan

40

1969

Snagov

683

Cornus purpurasii

19

-

Taschent

684

Cornus racem

osa Lam

.

30

1955

Arboretum

ul B

azos

20

1969

Dahle

m

685

Cornus rugosa Lam

.

48

1976

Dubrova

48

1976

Poznan

686

Cornus sanguin

ea L.

Sanger

Europa,A

sia

6, 21, 22, 24

-

-

25

687

Cornus sanguin

ea L. `V

irid

issim

a’

47

1974

Am

sterdam

688

Cornus seric

ea L. f. baileyi (=

C. am

om

um

)

Am

er. de N

.

50

1999

Gruga P

ark E

ssen

689

Cornus stolo

nifera M

ichx.

27

1961

Arboretum

ul B

azos

6

1969

Vancouver

19

1974

Greifsw

ald

690

Cornus stolo

nifera M

ichx. var.

6

1969

Vacratot

fla

vir

am

ea R

ehd.

49

1982

Clu

j

691

Cornus stolo

nifera M

ichx. var. kesselr

ingii

45

-

Frunze

692

Cornus stolo

nifera M

ichx. var. nitid

a S

chneid

.

19

1974

Krakow

693

Cornus stolo

nifera M

ichx. var. occid

entalis

20

-

Wagenin

gen

694

Cornus torreyi S

.W

ats.

6, 13

1974

Vacratot

695

Cornus w

alteri W

agner.

28

1964

Taschent

20

1976

Bruxelles

ANEXA II 159

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

696

Corylo

psis

gla

brescens F

ranch.&

Savat.

Japonia

31

2000

Kyoto (E

xp. F

or.S

t.)

(C

. gotoana M

ak.)

13

2002

Kyoto (E

xp. F

or.S

t.)

4, 13, 48

2004

Kyoto (E

xp. F

or.S

t.)

697

Corylo

psis

sin

ensis

H

em

sl.

30

-

Nankin

g

698

Corylo

psis

spic

ata S

ieb. &

Z

ucc.

Japonia

31

2000

Kyoto (E

xp. F

or.S

t.)

10

-

Dresda

699

Corylu

s am

eric

ana M

arsh.

43, 48

1964

Jena

47

1969

Min

sk

700

Corylu

s avellana L.

Alu

n

Eur.

11, 18, 49, 50

-

Sim

eria

701

Corylu

s avellana L. `C

ontorta’

Alu

n

31

2000

-

702

Corylu

s avellana L. var. heterophylla Loud.

Alu

n

Eur.

50

1999

-

45

-

Am

sterdam

703

Corylu

s chin

ensis

F

ranch.

Alu

n chin

ezesc

Chin

a (V

,C

)

26

1959

Pallaza

23

2002

Bonn

19

2004

Frankfurt

704

Corylu

s colu

rna L.

Alu

n turcesc

29, 42, 46

-

-

705

Corylu

s cornuta M

arsh.

20

-

Mic

hig

an

706

Corylu

s m

axim

a M

ill. `P

urpurea’

48

2001

G.B

. Iasi

16

-

-

707

Corylu

s sie

bold

iana B

l.

42

-

Rogow

708

Corylu

s tib

etic

a B

ala

l.

35

-

Kornik

709

Corylu

s tubulo

sa v. purpurea

41

1974

Besancon

710

Cotin

us am

eric

ana N

utt.

Am

er. de N

.

1

1998

Lip

els

k

711

Cotin

us coggygria

S

cop.

Scum

pie

48

-

-

712

Cotin

us coggygria

S

cop. `R

ubrifolius’

49

1982

Rogow

23

1999

Rogow

31

2000

Rogow

713

Cotoneaster acutifolius T

urcz.

31, 46

1967

Am

sterdam

40

1967

Tubin

gen

20

1969

Erevan

714

Cotoneaster acutifolius T

urcz. var. villo

sula

R

ehd. &

Wills

.

48

-

Krakow

715

Cotoneaster adpressus B

ois

.

24

1967

Poznan


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

716

Cotoneaster adpressus B

ois

. var. praecox B

ois

. et

Berhault.

48

-

Berlin

717

Cotoneaster affin

is Lin

dl.

Him

ala

ia

19

1978

Duschabe

48

2000

Institut dendr. K

ornik

6

2000

Brno

718

Cotoneaster affin

is Lin

dl.`B

acilaris

’

46

1976

Rogow

719

Cotoneaster am

big

uus R

ehd. &

W

ils.

20

1963

Bratis

lava

720

Cotoneaster am

onus W

ils.

13, 25

1969

Taschent

47

1969

Varsovia

721

Cotoneaster apic

ula

tus R

ehd. &

W

ils.

26

1959

Bucuresti

722

Cotoneaster ascendens

16

-

Kie

v

723

Cotoneaster atropurpureus

13

-

Frunze

724

Cotoneaster bois

ianus K

lotz.

16

1999

Brno

20

-

Kie

v

725

Cotoneaster bullatus B

ois

.

19

-

Ashus

726


ois

. var. m

acrophyllus R

ehd. &

Wills

.

46

1976

Varsovia

727


ois

s. var. flo

rib

unda R

ehd. &

Wills

.

Chin

a de V

.

50

-

Strasbourg

728

Cotoneaster buxifolium

W

all.

35

-

Bordeaux

729

Cotoneaster cin

erascens F

lick. &

H

ylm

o

20

-

Kie

v

730

Cotoneaster cochle

atus (F

ranch.)K

lotz.

7

1969

Halle

731

Cotoneaster cochle

atus (F

ranch.)K

lotz. f. rotundatus

4

1969

Halle

732

Cotoneaster congesta

13

-

Koln

733

Cotoneaster cooperi M

arquand

48

-

Strasbourg

734

Cotoneaster coria

ceum

9

-

-

735

Cotoneaster dam

meri S

chneid

.

6

-

Am

sterdam

736

Cotoneaster die

lsia

na P

ritz.

31

1967

Am

sterdam

31

1974

Koln

737

Cotoneaster die

lsia

na P

ritz. var.

19

-

Goteburg

ele

gans R

ehd. &

W

ills

.

19

-

Nijm

ingen

738

Cotoneaster dig

arthus

23

2004

Sala

spils

ANEXA II 161

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

739

Cotoneaster dis

tic

hus Lange.(C

. rotundifolia W

all.)

Chin

a (S

V), H

imal.

18

1978

Kornik

740

Cotoneaster div

aric

atus R

ehd. &

W

ills

.

16, 24, 27, 31,

1963

Vancouver

48

1963

Vancouver

741

Cotoneaster foveola

tus R

ehd.&

Wils.

16

1974

Bucuresti

14, 31

1974

Kornik

742

Cotoneaster franchetii B

ois

s.

31, 43, 47

1963

Bratis

lava

743

Cotoneaster frig

ida W

all.

Him

ala

ia

18

1974

Barres

744

Cotoneaster frig

idus W

all.&

Lin

dl. `F

ructo-Lutea’

6

2000

Brno

745

Cotoneaster frobelli V

ilm

.

23, 50

1999

Arboretum

W

aasla

nd

20

-

Kie

v

746

Cotoneaster gir

ald

ii F

linck &

H

ylm

o

39

-

Strasbourg

747

Cotoneaster glo

merula

tus W

.W

.S

mith

20

-

Kie

v

46

-

Strasbourg

748

Cotoneaster harrysm

ithii F

linck. &

H

ylm

o

20

-

Kie

v

749

Cotoneaster hebephyllus D

iels

.

28

-

Kornik

750

Cotoneaster henryana R

ehd. &

W

ills

.

31

1974

Kornik

751

Cotoneaster his

aric

a

20

-

Lip

etsk

752

Cotoneaster hje

lquis

tii F

linck &

H

ylm

o

31

2000

Brno

753

Cotoneaster horiz

ontalis D

ecne.

Chin

a de V

.

30, 38, 48

1967

Koln

4

1969

Jena

6, 7

1969

Koln

754

Cotoneaster horiz

ontalis D

ecne. À

dpressa’

7

-

Nijm

ingen

755

Cotoneaster horiz

ontalis D

ecne. À

scendens’

49

1982

Novy D

vur

756

Cotoneaster horiz

ontalis D

ecne. `R

obusta’

Chin

a de V

.

18

1995

Kla

nkstat

757

Cotoneaster horiz

ontalis D

ecne. `S

axatilis

’

13

-

Kie

v

758

Cotoneaster horiz

ontalis D

ecne. `W

ilsonae’

48

-

New

castle

759

Cotoneaster horiz

ontalis D

ecne. var. perpusillu

s

Schneid

.

Chin

a de V

.

18

1980

Rogow

760

Cotoneaster hum

ilis

D

unn.

48

2000

Brno

761

Cotoneaster hupehensis

R

ehd. &

W

ills

.

Chin

a (C

si V

)

49

1982

Goteborg


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

762

Cotoneaster hylm

oei F

l.&

Fryer

13

2000

Brno

763

Cotoneaster ig

navus W

olf.

47

1969

Kuib

isev

46

1969

Dubrava

20

1978

Varsovia

764

Cotoneaster ig

notus K

lotz

31

-

Brno

765

Cotoneaster in

sig

nis

A

.P

oja

rk.

26

-

-

766

Cotoneaster in

tegerrim

us M

ed.

Europa, A

sia

31, 47

1969

Koln

4

1969

Poznan

767

Cotoneaster kitaib

elii

7

-

Sala

spils

768

Cotoneaster la

xiflo

ra Lin

dl.

16, 21

-

Kornik

769

Cotoneaster lu

cid

us S

chle

chtd.

M-tii A

ltai

9, 24

1963

Munchen

31

1974

Kornik

770

Cotoneaster lu

dlo

wii

48

1999

Brno

771

Cotoneaster m

air

ii Levl.

16

-

Strasbourg

772

Cotoneaster m

egalo

carpus P

opov.

20

-

Kie

v

773

Cotoneaster m

ela

nocarpus Lodd.

Europa,A

sia

6

1967

Halle

774

Cotoneaster m

ela

nocarpus Lodd. var. com

mix

ta

Schneid

.

47

1969

Koln

775

Cotoneaster m

ela

nocarpus Lodd. var.

21

1976

Uppsala

laxiflo

rus (Lin

dl.)S

chneid

.

48

1976

Uppsala

26

-

-

776

Cotoneaster m

icrophillu

s W

all.

6

1969

Koln

777

Cotoneaster m

ongolica A

.P

oja

rk.

20

-

Stanovliansky

778

Cotoneaster m

oupin

ensis

F

ranch.

Chin

a de V

.

31, 40

1964

Am

sterdam

779

Cotoneaster m

ultiflo

rus B

ge.

Asia

de V

.

46, 48

1964

Bratis

lava

780

Cotoneaster m

ultiflo

rus B

ge. var.

47

1969

Koln

calo

carpus R

ich.

46

1974

Varsovia

781

Cotoneaster nan-shan

21

1974

Halle

782

Cotoneaster nanus

9

-

-

783

Cotoneaster nig

er (T

hunb.)F

rie

s.

48

1976

Dijon

784

Cotoneaster nitens R

ehd. &

W

ills

.

Chin

a

13, 26

1961

Clu

j

20

-

Kie

v

ANEXA II 163

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

785

Cotoneaster obscurus R

ehd. &

W

ills

.

Chin

a de V

.

13, 16, 46

1961

Clu

j

21

1974

Halle

27

1974

Toronto

35

-

Potsdam

786

Cotoneaster obscurus R

ehd. &

W

ills

. var.

Chin

a (V

)

46

1976

Dahle

m

cornifolius R

ehd.&

Wills

.

31

2000

Caen

787

Cotoneaster obtusa W

all.

20

1978

Pruhonic

e

788

Cotoneaster oligantha P

oja

rk.

48

1976

Kornik

789

Cotoneaster orbic

ula

ris

21

1974

Koln

790

Cotoneaster pangie

nsis

K

lotz.

5

-

Strasbourg

791

Cotoneaster pannosus F

ranch.

22

-

Wasla

nd

792

Cotoneaster pekin

ense

13

-

Frunze

793

Cotoneaster perm

utatus

8

-

Strasbourg

794

Cotoneaster perpusillu

s K

lotz.

20

-

Kie

v

795

Cotoneaster poly

anthem

a E

.W

olf.

19

1978

Min

sk

796

Cotoneaster popovii P

oja

rk.

7

2000

Brno

797

Cotoneaster przew

als

kii P

oja

rk.

31

2000

Brno

798

Cotoneaster racem

iflo

rus K

.K

och.

48

1969

Liv

erpool

46

1969

Snagov

799

Cotoneaster racem

iflo

rus K

.K

och.

Him

al., M

editerr. R

eg.

49

1982

Nantes

var. royle

ana D

ipp.

18

1997

Posdam

29

2002

Berlin

800

Cotoneaster rehderi

13

-

Kie

v

801

Cotoneaster retic

ula

tus R

ehd. &

W

ills

.

Chin

a (V

)

18

1978

Dahle

m

802

Cotoneaster rosea E

dgew

.

6

-

Wittenberg H

alle

803

Cotoneaster rotundifolia W

all

8

-

Xopor

804

Cotoneaster rubens

50

-

Novy D

vur

46

1976

Posdam

805

Cotoneaster salicifolius F

ranch.

Chin

a

14, 47

1967

Koln

806


ranch. var.

Chin

a (C

)

31, 38

1967

Ialta

flo

cosus R

ehd. &

W

ills

.

18

1993

Mly

nany

807


ranch. var. rugosa R

ehd. &

Wills

.

Chin

a (C

)

50

-

Strasbourg


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

808

Cotoneaster scandin

avic

us

18, 48

2004

Sala

spils

809

Cotoneaster shansie

nsis

F

linck. &

H

ylm

o

31

2000

Brno

20

-

Kie

v

810

Cotoneaster sik

angensis

F

linck. &

H

ilm

o

48

-

Strasbourg

811

Cotoneaster sim

onsii B

ak.

48

1967

Am

sterdam

812

Cotoneaster sple

ndens F

linch.&

Hilm

o.

Chin

a

50

-

Goteborg

11

-

Wagenin

gen

813

Cotoneaster sternia

nus B

oom

.

16

1967

Jena

16

1974

Koln

49

1982

Strasbourg

814

Cotoneaster suavis

P

oja

rk

18

1993

G.B

. 'L

ouis

P

asteur'

Strasbourg

815

Cotoneaster subm

ultiflo

rus M

.P

op.

13

2002

Arad

816

Cotoneaster tauric

us P

oja

rk

15

1999

G.B

L. P

. S

trasbourg

29

-

Xopor

817

Cotoneaster tenuip

es R

ehd. &

W

ills

.

46

-

Dahle

m

46

-

Kie

v

46

-

Taskent

818

Cotoneaster tom

entosus (A

it.)Lin

dl.

Europa C

. si de V

.

46

1976

Liv

erpool

819

Cotoneaster veitchii K

lotz

23

1999

Washin

gton P

ark

Arb.

23

2002

Brno

820

Cotoneaster vilm

orin

iana

11

-

Strasbourg

821

Cotoneaster w

ardii W

.S

mith

30

-

Kostele

c

822

Cotoneaster w

atereri E

ndl.

31

1974

Koln

823

Cotoneaster w

attii K

lotz

48

-

Strasbourg

824

Cotoneaster zabeli S

chneid

.

Chin

a (C

)

13, 31

1959

Bucuresti

20, 47

1969

Ottaw

a

5

1969

Ialta

50

-

Strasbourg

825

Crataegom

espilus grandiflo

ra (S

m.)C

am

us.

24

1959

Greis

wald

826

Crataegus acutiloba S

arg.

27

1974

Min

sk

827

Crataegus allem

anie

nsis

var. ale

manie

nsis

18

-

Sala

spils

828

Crataegus allem

anie

nsis

var. curvis

epala

7

-

Sala

spils

ANEXA II 165

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

829

Crataegus allem

annie

nsis

C

in. var. m

icro-

ale

mannie

nsis

C

in.

18

1993

Sala

spils-1

830

Crataegus alm

ataensis

20

1964

Lenin

grad

831

Crataegus altaic

a (Loud.)B

ge.

20

1964

Lenin

grad

8

1969

Min

sk

38

1969

Lenin

grad

832

Crataegus altaic

a (Loud.)B

ge. f. fla

va M

.P

op

48

-

Kuib

isov

833

Crataegus altaic

a (Loud.)B

ge. var. in

cis

a

20

1974

Min

sk

834

Crataegus anom

ala

S

arg.

20

1974

Kornik

44

1976

Taschent

835

Crataegus apio

morpha

20

2002

Sala

spils

836

Crataegus apric

a B

eadle

.

48

-

Berlin

837

Crataegus arnold

iana S

arg.

Am

er. de N

.

48

1969

Snagov

27

1974

Min

sk

49

1982

Vacratot

838

Crataegus astrynganic

a

6

1974

Ottaw

a

839

Crataegus aulica

19

-

Taschent

840

Crataegus beata S

arg.

Am

eric

a de N

.

8

2004

Sala

spils

841

Crataegus bla

ndia

rdii S

arg.

27

1974

Min

sk

842

Crataegus brain

erdi var. asperifolia

19

-

Taschent

843

Crataegus calp

odendron M

ed.

41

1969

Arboretum

ul B

azos

38, 47

1976

Poznan

844

Crataegus calp

odendron M

ed.f rubra

13

2002

Sala

spils

845

Crataegus caly

cin

a

Europa

48

2004

Sala

spils

2

2004

Berlin

846

Crataegus cerola

S

arg.

22

-

Min

sk

847

Crataegus cham

pla

inensis

S

arg.

8

1974

Min

sk

848

Crataegus chlo

rosarca M

axim

.

Manciu

ria

23

1967

Poznan

48

1974

Londra

19

2004

Worcester

849

Crataegus chlo

rosarca M

axim

. v. chlo

rosarca

Manciu

ria

48

2004

Sala

spils

850

Crataegus chrysocarpa

5

1976

Vacratot


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

851

Crataegus coccin

ea

19

-

G.B

. B

ucuresti

852

Crataegus coccin

ioid

es A

she.

8

1974

Kornik

853

Crataegus com

pacta

50

2004

Sala

spils

854

Crataegus crus-galii L.

26

1967

Poznan

855

Crataegus crus-galii L. var. pyrecanthifolia A

it.

23

1974

Ottaw

a

856

Crataegus dahuric

a K

oehne.

8

1974

Min

sk

857

Crataegus densiflo

ra

27

-

Min

sk

858

Crataegus douglo

xii Lin

dl.

48

1976

Oulu

859

Crataegus dsungaric

a Z

bl.

Sib

eria

(S

E),C

hin

a(N

)

42

1976

Dubrava

860

Crataegus dunbary S

arg.

27

1974

Min

sk

861

Crataegus ellw

angeria

na S

arg.

22

1976

Stanis

law

862

Crataegus elo

ngata S

arg.

35

-

Vacratot

863

Crataegus excels

a S

arg.

22

-

Berlin

864

Crataegus faxoni S

arg.

27

1974

Min

sk

865

Crataegus fecunda S

arg.

8

-

Sala

spils

866

Crataegus ferganensis

P

oja

rk.

29

2002

Arad

867

Crataegus fertilis

21

-

Vacratot

868

Crataegus festiv

a S

arg.

7

-

Frunze

869

Crataegus fla

bellata K

.K

och.

8

1974

Rig

a

20

1976

Varsovia

20

1976

Stanovle

aski

42

1976

Lodz

42

1976

Min

sk

870

Crataegus fla

va A

it.

Am

er. de N

.

23

1967

Poznan

49

1982

Wagenin

gen

871

Crataegus fratensis

27

1974

Min

sk

872

Crataegus grandiflo

ra

24

-

Greis

wald

873

Crataegus grayana E

ggl.

47

2002

Sala

spils

874

Crataegus hesilia

27

1974

Min

sk

875

Crataegus holm

esia

na A

she.

27

1974

Snagov

876

Crataegus horid

a M

edic

. v. horrid

a

48

2004

Sala

spils

ANEXA II 167

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

877

Crataegus hupehensis

S

arg.

41

1969

Nankin

g

878

Crataegus in

sperata

23

1974

Vacratot

879

Crataegus in

tric

ata B

ge.

38

1969

Poznan

880

Crataegus in

tric

ata B

ge.'N

em

oralis'

7, 16

1999

Essen

881

Crataegus ir

rasa S

arg.

46

-

Lip

els

k

882

Crataegus ja

ckii

2, 19

2004

Sala

spils

883

Crataegus ja

mesia

e

20

-

Min

sk

884

Crataegus jo

sana C

.K

.S

chneid

.

27

1974

Min

sk

885

Crataegus kam

suensis

W

ills

.

31

-

Dahle

m

886

Crataegus kam

suensis

W

ills

. f. aurantia

ca W

ils.

31

1976

Dahle

m

887

Crataegus keepii S

arg.

48

-

Berlin

888

Crataegus kyrtostyla

F

ing.

38

1969

Erevan

889

Crataegus la

evig

ata

8

-

Besancon

890

Crataegus la

nei

44

2004

Sala

spils

891

Crataegus la

vallei H

erin

cq.

22

-

Mly

nany

892

Crataegus lo

bula

ta S

arg.

20, 48

1974

Kornik

31

1976

Bratis

lava

893

Crataegus m

acracantha Loud. var. in

tegriloba

40

2002

Sala

spils

894

Crataegus m

acracantha Loud. var.

S.U

.A

.

27

-

Sala

spils

pertom

entosa (A

she)K

rusche

19, 48

2004

Sala

spils

895

Crataegus m

acracantha Loud.

38

1969

Poznan

38

1969

Kornik

8

1974

Min

sk

896

Crataegus m

axim

ow

iczia

na C

.K

.S

chneid

.

27

1974

Min

sk

897

Crataegus m

edia

B

echst.

35

-

-

898

Crataegus m

eyeri

31

2000

Xopor

899

Crataegus m

ollis

T

orr. &

G

ray.

19

1969

Koln

900

Crataegus m

olo

ides S

arg.

19

1974

Koln

901

Crataegus m

onogyna Jacq.

Europa,A

fric

a de N

.,A

sia

31

1974

Min

sk

27

-

-


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

902

Crataegus m

onogyna Jacq. `B

icolo

r’

46

1976

Szeged

903

Crataegus m

onogyna Jacq. `R

osea’

48

-

Varsovia

904

Crataegus nem

oralis

23

1974

Vacratot

905

Crataegus nig

ra W

.&

K.

Paducel negru

Europa de S

E(B

anat)

38

1969

Poznan

47

1969

Min

sk

42

1976

Sarvar

9

2001

G.B

. M

acea

906

Crataegus nitid

a S

arg.

38

1976

Halle

907

Crataegus opposita S

arg.

18

1974

Vacratot

908

Crataegus oxyacantha L.

6

1974

Arboretum

ul B

azos

909

Crataegus pedic

ellata S

arg.

Am

er. de N

.

9

1967

Koln

8

1974

Tin

isoara

8

1976

Min

sk

49

1982

Vacratot

910

Crataegus pedic

ellata S

arg. var. alb

icans

20

-

Sala

spils

911

Crataegus pedic

ellata S

arg. var. glo

rio

sa S

arg.

41

1969

Min

sk

912

Crataegus pedic

ellata S

arg. var. sertata

47

2002

Sala

spils

913

Crataegus pennsylv

anic

a A

she.

16

-

-

914

Crataegus pentagyna W

ald

st. &

K

itt. var w

ald

stiti K

it.

46

-

Frunze

915

Crataegus pentagyna W

ald

st. &

K

itt.

Europa (S

E), C

aucaz,

Persia

27

1974

Min

sk

31

2000

H.B

. S

ophia

916

Crataegus persim

ilis

S

arg. 'P

runifolia'

S.U

.A

.(N

),C

anada(E

)

2

2004

Sala

spils

917

Crataegus pin

natifid

a B

ge.

20

-

Gorki

918

Crataegus pin

natifid

a B

ge. var. m

ajo

r N

.E

.B

r.

28

-

Pekin

a

919

Crataegus pla

gio

sepala

8, 19

2004

Porrentruy

920

Crataegus pratensis

S

arg.

31

2000

G.B

. M

acea

2

2004

Porrentruy

921

Crataegus precoqua S

arg.

Am

eric

a de N

.

19

2004

Sala

spils-1

922

Crataegus prin

gle

i S

arg.

Am

er. de N

. (E

.)

18, 27, 48

1969

Min

sk

46

1976

Bratis

lava

ANEXA II 169

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

923

Crataegus prunifolia (Lam

.)P

ers.

44

1964

Coim

bra

48

1976

Dubrava

48

1976

Kornik

924

Crataegus pubescens S

teud. f. stip

ula

cea S

tapf.

20

-

Wagenin

gen

925

Crataegus punctata Jacq.

30

1969

Ottaw

a

38

1969

Poznan

48

1976

Snagov

926

Crataegus putnania

na

31

2000

Sala

spils

927

Crataegus rem

ontilobata R

aik

.

48

1976

Min

sk

928

Crataegus riv

ula

ris

N

utt.

8

-

Taskent

929

Crataegus roanensis

var. flu

via

tilis

27

-

Sala

spils

930

Crataegus robesonia

na S

arg.

35

-

Sala

spils

931

Crataegus rotundifolia M

oench.

35

-

Kornik

932

Crataegus sanguin

ea P

all.

27

1974

Min

sk

27, 44

1974

Kornik

933

Crataegus sanguin

ea P

all. v. chlo

rocarpa S

chneid

.

44

1964

Oslo

934

Crataegus schaenophylla

19

-

Taskent

935

Crataegus songaric

a C

.K

och.

48

-

Kuib

isev

936

Crataegus spin

osis

ima Lodd.

8

1974

Halle

937

Crataegus stonei S

arg.

S.U

.A

.

2

2004

Porrentruy

938

Crataegus subm

ollis

S

arg.

46

1967

Varsovia

47

1969

Kornik

48

1976

Moskova

939

Crataegus suborbic

ula

ta

17

1984

Sala

spils

44

2004

Sala

spils

940

Crataegus subrotundifolia S

arg.

48

-

Berlin

941

Crataegus succule

nta Lin

k. var. m

acrantha

21

-

Voeratot

942

Crataegus tauric

a

38

1974

Ialta

943

Crataegus tis

chele

ri S

chm

.

19

1974

Kornik

944

Crataegus tom

entosa L.

27

1976

Dnetopetrovsk

20

1976

Bratis

lava


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

945

Crataegus tschoncskii var. m

acrocarpum

23

-

Vacratot

946

Crataegus turkestanik

a

44

1964

Lenin

grad

42

1976

Duschabe

947

Crataegus vallic

ola

S

arg.

31

2000

G.B

. M

acea

948

Crataegus vir

idis

L.

44

1964

Taschent

949

Crataegus volg

ensis

A

.P

oja

rk.

42

1978

Kuib

sev

19

1978

Kuib

sev

950

Crataegus w

ilsoni S

arg.

28

-

Kornik

951

Crataegus x dunensis

27

-

Sala

spils

952

Crataegus x kyrtostila F

ingerh.

20, 21, 47, 48

2002

Sala

spils

953

Crataegus x la

uta

8

-

Sala

spils

954

Crataegus x lu

zin

ii

13, 21, 47

2002

Sala

spils

955

Crataegus x ovalifolia

27

-

Sala

spils

956

Cydonia

oblo

nga M

ill.

6

1969

Snagov

957

Cydonia

oblo

nga M

ill.`"M

aliform

is’

31

-

-

958

Cydonia

oblo

nga M

ill. `P

yriform

is’

31

-

-

959

Cydonia

vulg

aris

P

ers.

6

1976

Nantes

960

Cytis

us le

ucotric

hus

19

1962

Dofteana

961

Cytis

us nig

ric

ans L.

22

-

Lepzig

962

Cytis

us sessilifolius L.

48

-

Wie

n

963

Daphne la

ureola

L.

14

-

-

964

Decais

nea fargesi F

ranch.

Chin

a (V

)

18

2000

Arboretum

R

ogow

965

Dendrobetham

ia ja

ponic

a F

ang. var. chin

ensis

F

ang.

46

1969

Nankin

g

966

Desm

odiu

m canadense (L.) D

.C

.

10

1964

Modena

967

Desm

odiu

m canescens D

C.

30

1969

Vacratot

968

Desm

odiu

m flo

rib

undum

G

.D

on.

30

-

Vacratot

969

Deutzia

dis

colo

r H

em

sl.

20

-

Main

z

970

Deutzia

gracillis S

.&

Z

.

47

1958

-

971

Deutzia

grandiflo

ra B

ge.

Chin

a (N

)

49

1982

Vacratot

49

-

GB

B

49

-

Rig

a

ANEXA II 171

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

972

Deutzia

lo

ngifolia F

ranch.

Chin

a (V

)

14

2000

Arboretum

W

aasla

nd

47

-

Modena

973

Deutzia

purpurascens (L.H

enry.)R

ehd.

20

1969

Vacratot

974

Deutzia

rosea R

ehd. var. cam

panula

ta R

ehd.

35

-

Vacratot

975

Deutzia

scabra T

hunb.

Japonia

, C

hin

a

9, 44, 49, 50

-

-

976

Deutzia

scabra T

hunb. `C

andid

isim

a’

Japonia

, C

hin

a

18

1964

Arad

977

Deutzia

scabra T

hunb. `P

lena’

Japonia

, C

hin

a

18

1964

Arad

978

Deutzia

scabra T

hunb. var. w

atereri R

ehd.

23

1974

Vacratot

979

Deutzia

schneid

eria

na R

ehd.

5

1959

Clu

j

980

Deutzia

setchuenensii F

ranch. var. corym

biflo

ra R

ehd.

23

1974

Vacratot

981

Deutzia

sie

bold

iana M

axim

.

5

1959

Clu

j

982

Deutzia

stam

inea R

.B

r.

25

1959

Clu

j

983

Deutzia

x lo

ngifolia F

ranch.

47

1974

Berlin

984

Deutzia

x m

agnific

a (Lem

oin

e)R

ehd.

18, 47

1964

Arad

48

1969

Snagov

985

Deutzia

x m

agnific

a (Lem

oin

e)R

ehd. var. superba

Rehd.

47

1974

Vacratot

986

Deutzia

x m

agnific

a (Lem

oin

e)R

ehd.È

recta suspensa’

27

-

Novy-D

vur

987

Deutzia

x rosea

16

-

Mly

nany

988

Die

rvila x hybrid

a

2

-

Min

sk

989

Die

rvilla

flo

rid

a S

. &

Z

.

Chin

a (N

), C

orea

6

2000

Arboretum

W

aasla

nd

3

-

-

990

Die

rvilla

flo

rid

a S

. &

Z

. `V

arie

gata N

ana’

23

-

Arboretum

ul S

imeria

31

-

-

991

Die

rvilla

lo

nic

era M

ill.

48

1974

Vacratot

992

Die

rvilla

praecox Lem

oin

e.

Corea

50

-

Moscova

993

Die

rvilla

riv

ula

ris

G

att.

38

1974

Vacratot

994

Die

rvilla

sessiliflo

ra P

urc.

10

1961

Clu

j

995

Dio

spyros duclo

uxii

23

1976

Bratis

lava

21

2002

-


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

996

Dio

spyros kakii L.

19

-

Kyoto

997

Dio

spyros lo

tus L.

Asia

24

1961

Vie

na

41

1974

Marsilia

998

Dio

spyros vir

gin

iana L.

Abanos de V

irgin

ia

Am

eric

a de N

7, 8, 47

-

-

999

Ele

agnus angustifolia L.

1, 5

-

-

1000

Ele

agnus angustifolia L. var. orie

ntalis K

untze.

4

1969

Vacratot

1001

Ele

agnus angustifolia L. var. spin

osa (L.) O

.K

untze.

1

-

-

1002 E

leagnus argentea P

ursh.

22

1974

Lituania

1003 E

leagnus m

ontana M

ak.

35

2000

Rogow

1004 E

leagnus m

ultiflo

ra T

hunb.

33

1959

Poznan

9

-

-

1005 E

leagnus occid

entalis L.

46

1976

Kuib

isov

1006

Ele

agnus um

bellata T

hum

b. var. parvifolia S

ervettaz.

45

-

Kam

en

1007 E

leagnus um

bellata T

hunb.

Chin

a, Japonia

6, 18, 22

1961

Bazos

6, 20, 27

1969

New

Y

ork

23

1976

Bassel

1008 E

ucom

mia

ulm

oid

es O

liv.

Eucom

ie

Chin

a (centru)

19, 26, 27

1961

Suchum

i

31

2000

Kyoto B

. G

.

1009 E

uonym

us ala

ta R

eg.

Chin

a

8, 10

1974

Jena

1010 E

uonym

us am

eric

ana L.

20

-

Krakow

1011 E

uonym

us atropurpureus Jacq.

5

1969

Ottaw

a

1012 E

uonym

us bungeana M

axim

.

21, 47

1969

Clu

j

1013 E

uonym

us europaeus L.

Salb

a m

oale

E

ur.,A

sia

(V

)

1, 5, 27, 49,

-

-

50

1014 E

uonym

us europaeus L. var. alb

a W

est.

19, 27

1974

Ale

xandria

1015

Euonym

us europaeus L. var. in

term

edia

G

aud.

38

1974

Greifsw

ald

1016

Euonym

us europeaus L. var. atropurpurea N

ichols

.

5

-

-

1017 E

uonym

us fortunei (T

urcz.) H

and.-M

azz.

13

1961

Bucuresti

ANEXA II 173

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1018 E

uonym

us fortunei (T

urcz.) H

and.-M

azz. À

ureo-

Margin

ata’

13

2001

G.B

. M

acea

1019 E

uonym

us fortunei (T

urcz.) H

and.-M

azz. È

merald

'n

Gold

’

1

2002

-

1020 E

uonym

us fortunei (T

urcz.) H

and.-M

azz.

6

1961

Pekin

var. radic

ans (S

. &

M

icq.

14

1974

Dahle

m

1021 E

uonym

us ham

iltonia

nus W

all.

47

1963

Wagenin

gen

1022

Euonym

us ham

iltonia

nus W

all. var je

doensis

K

oehne.

45

-

Zuric

h

1023 E

uonym

us ja

ponic

a L. À

rgenteom

argin

ata’

1

2002

-

1024 E

uonym

us je

doensis

K

oehne.

22

1974

Kornik

48

1976

Min

sk

1025 E

uonym

us la

tifolius (L.) M

ill.

48

1967

Bratis

lava

1026 E

uonym

us m

acroptera R

upr.

22

Dublin

1027 E

uonym

us m

akii R

upr.

23

1974

Min

sk

1028 E

uonym

us nik

oensis

N

ak.

47

1969

Poznan

46

1976

Rogow

1029 E

uonym

us pendula

W

all.

46

1967

Nancy

1030 E

uonym

us phellom

ana Loes.

13

1976

Poznan

1031 E

uonym

us sacrosanctus K

oid

z.

Asia

8

2004

Sala

spils

1032 E

uonym

us sanguin

eus Loes. &

D

iels

.

19

1959

Tharand

1033 E

uonym

us sem

iexerta K

oehne.

23

1974

Kornik

48

1976

Kornik

1034 E

uonym

us sie

bold

ianus B

l.

Japonia

12

1974

Kornik

48

2001

Sala

spils

7, 20, 47

2002

Sala

spils

1035 E

uonym

us verrucosus S

cop.

47

1963

Beja

n

1036 E

uonym

us vid

alii F

ranch. &

S

av.

26

-

Essen

1037 E

vodia

danie

llii H

em

sl.

28.05.054.01

-

Barres

1038 E

vodia

hupehensis

D

ode.

47

2002

Sim

eria

47

2002

Nantes

1039 E

vodia

velu

tin

a R

ehd &

W

ils

47

2002

Strasbourg

1040 E

xochorda gir

ald

ii H

esse.

6

-

Berlin


0

1

2

3

4

5

6

1041 E

xochorda grandiflo

ra H

ook.

11

-

Alm

a-A

ta

1042 E

xochorda korolk

ow

ii Law

all.

19

1976

Dahle

m

1043 E

xochorda racem

osa (Lin

dl.) R

ehd.

10, 36, 45

-

-

1044 E

xochorda tia

nschanic

a

16

-

Tartu

1045 F

agus silvatic

a L.

Fag

Europa

12, 45

-

-

1046 F

agus silvatic

a L. À

tropurpurea’

16, 23, 47

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

1047 F

agus silvatic

a L. 'P

endula

'

48

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

1048 F

agus silvatic

a L. 'P

urpurea-P

endula

'

3, 7, 47

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

1049 F

ontanesia

fortunei C

arr.

Chin

a

26

1961

Arboretum

ul B

azos

1050 F

ontanesia

philly

roid

es Labil.

Asia

16, 17

1960

G.B

. B

ucuresti

47

1974

G.B

. Lyon

48

1976

Snagov

1051 F

orsythia

europaea D

ep. et B

old

.

Alb

ania

10, 48

1969

Kaunas

1052 F

orsythia

gir

ald

iana

46

1976

Main

z

1053 F

orsythia

ovata N

ak.

Corea

6, 14, 24, 26

1967

Vacratot

3

1969

Kaunas

18

1974

Varsovia

1054 F

orsythia

suspensa (T

hunb.)V

ahl.

Chin

a

49

1982

Strasbourg

2, 5, 6

1055

Forsythia

suspensa V

ahl. var. fortunei R

ehd.

Chin

a

48

1976

Dahle

m

1056 F

orsythia

x in

term

edia

Z

abel.

22, 28

1960

-

1057 F

raxin

us am

eric

ana L.

Frasin

alb

S

.U

.A

.

38

1964

Poznan

8, 47

1974

Budapesta

48

1976

Snagov

48

2001

Gary Johnson

21

2002

Gary Johnson

1058 F

raxin

us angustifolia V

ahl.

Europa(S

),A

fric

a(N

),A

sia

(V

) 15, 27, 28

1964

Taschent

1059 F

raxin

us biltm

oreana B

eadle

.

Am

er. de N

.

18

1978

Taschent

18

-

Varsovia

1060 F

raxin

us chin

ensis

R

oix

b.

Chin

a,C

orea,Japonia

35

-

Vacratot

1061 F

raxin

us chin

ensis

R

oxb. var.

Chin

a,C

orea,Japonia

6

1961

Pekin

rhyncophylla (H

ance.)H

em

sl.

47

1969

New

Y

ork

(continuare)

ANEXA II 175

0

1

2

3

4

5

6

1062 F

raxin

us excels

ior L.

Frasin

E

ur., A

sia

M

.

21, 27, 36, 49

-

-

50

1063 F

raxin

us excels

ior L. À

urea’

48

-

Antw

erpen

1064 F

raxin

us excels

ior L. `D

iversifolia’

35

-

Zagreb

1065 F

raxin

us excels

ior L. `Jaspid

ea’

31

2000

Arboretum

W

aasla

nd

1066 F

raxin

us holo

tric

ha K

oehne.

23

1964

Taschent

1067 F

raxin

us la

tifolia B

enth.

Frasin

de O

regon

Am

eric

a de N

. (S

V)

25

1959

Dahle

m

1068 F

raxin

us lo

ngic

uspis

S

.&

Z

.

Japonia

23

1963

G.B

. C

luj

1069 F

raxin

us m

andshuric

a R

upr.

Frasin

de M

anciu

ria

A

sia

(N

E)

48

1976

Dnepetrosk

1070 F

raxin

us m

andshuric

a R

upr.var. ja

ponic

a

35

-

Saporo

1071 F

raxin

us m

arie

sii H

ook.

Chin

a

23

1974

Barres

1072 F

raxin

us oregona N

utt. (F

. la

tifolia B

enth.)

Am

eric

a de N

. (S

V)

24

1967

Varsovia

46

1967

Varsovia

24

-

Dahle

m

1073

Fraxin

us oregona N

utt. var. la

tifolia (B

enth.)Lin

g.

23

1976

Dahle

m

1074 F

raxin

us ornus L.

Mojd

rean

Eur. de S

.,A

sia

M

.

47

1963

Padurea B

eja

n

1075 F

raxin

us oxycarpa W

illd

.

Eur. de S

.,A

sia

M

.

24, 38

1959

G.B

. C

luj

1076 F

raxin

us pennsylv

anic

a M

arsh ssp. oregona G

.K

Mille

r.

35

-

Essen

1077

Fraxin

us pennsylv

anic

a M

arsh s

sp. v

elu

tin

a G

.N

.M

ille

r.

28

1964

Lenin

grad

1078 F

raxin

us pennsylv

anic

a M

arsh.

Frasin

de

Am

eric

a de N

. (E

)

24, 25, 38

1959

G.B

.C

luj

P

ennsylv

ania

48

1969

Snagov

1079

Fraxin

us pennsylv

anic

a M

arsh. 'A

ucubaefolia'

27

-

Praha

1080 F

raxin

us pennsylv

anic

a M

arsh. 'A

ustin

'

8

-

-

1081

Fraxin

us pennsylv

anic

a M

arsh. var. la

nceola

ta S

arg.

Frasin

verde

S.U

.A

.

38, 48

1969

Kornik

1082 F

raxin

us pennsylv

anic

a M

arsh. var.

Am

er. de N

. (E

.)

49

1959

Stefanesti

subin

tegerim

a (V

ahl.)F

erm

.

46

1969

Tim

isoara

1083 F

raxin

us potam

ophylla H

erd.

Turkestan

49

1964

Taschent

(continuare)


0

1

2

3

4

5

6

1084 F

raxin

us rotundifolia M

ill.

Europa(S

),A

sia

(V

)

23

1974

Main

z

48

1976

Snagov

1085 F

raxin

us sogdia

na B

ge.

Turkestan

47

1969

Min

sk

27

-

Xopor

1086 F

raxin

us tom

entosa M

ichx.

S.U

.A

.

16

1999

Macea

31

2000

Macea

50

2004

Porrentruy

1087 F

raxin

us velu

tin

a T

orr. var. toum

eyi R

ehd.

Ariz

ona,M

exic

27

-

-

1088 G

enis

ta tin

ctoria

L.

Europa,A

sia

de S

V

46

1976

Vie

na

1089 G

leditsia

aquatic

a M

arsh.

Gla

dita de apa

Am

er. de N

.

23, 38

1963

Ashla

mabad

42

1978

Soci

49

1982

Nantes

9

1999

Nantes

31

2000

Nantes

31

2000

G.B

. M

acea

1090 G

leditsia

caspia

ca D

esf.

Transcaucazia

, P

ersia

49

1963

Asla

habad

1091 G

leditsia

ferox D

esf.

Chin

a ?

42

1978

Dnedropetrosc

50

2004

G.B

. M

acea

18

-

-

1092 G

leditsia

ja

ponic

a M

iq.

Gla

dita ja

poneza

Japonia

,C

hin

a

21

1974

Bazos

22

1974

Barres

23

1974

Snagov

1093 G

leditsia

koraie

nsis

N

akai.

42

1978

Kornik

1094 G

leditsia

m

acracantha D

esf.

Chin

a (C

)

22, 47

1974

Snagov

1095 G

leditsia

sin

ensis

Lam

.

Gla

dita chin

ezeasca

Chin

a de E

3, 23, 47

1963

Pekin

1096 G

leditsia

tria

canthos L.

Gla

dita

Am

er. de N

.

42

1976

Mly

nany

3, 18, 35

-

-

1097 G

leditsia

tria

canthos L. 'P

yram

idalis'

8

1974

Tim

isoara

1098 G

leditsia

tria

canthos L. var. in

erm

is Z

bl.

Am

eric

a de N

.

3

-

-

1099

Gle

ditsia

x texana S

arg. (G

.tria

canthos x G

. aquatic

a)

45

2001

G. B

. M

acea

1100 G

rew

ia parvifolia B

ge.

Chin

a(N

),C

orea

19

1974

Ialta

1101 G

ym

nocla

dus dio

icus (L.) K

.K

och.

Am

eric

a de N

8, 9, 17, 48

-

-

1102 H

ale

sia

carolinia

na L.

48

-

-

(continuare)

ANEXA II 177

0

1

2

3

4

5

6

1103 H

am

am

elis ja

ponic

a S

. &

Z

.

24

1969

Clu

j

26

-

-

1104

Ham

am

elis ja

ponic

a S

. &

Z

. v. arborea (M

ast.)R

ehd.

30

2004

Leip

zig

1105 H

am

am

elis ja

ponic

a S

. &

Z

. v. fla

vo-purpurescens

Rehd.

Japonia

23

2004

Essen

1106 H

am

am

elis ja

ponic

a S

. &

Z

. var zuccarin

iana

Gum

ble

ton.

46

1976

Vernis

on

1107 H

am

am

elis m

ollis

O

liv.

Chin

a (C

.)

18

1974

Koln

46

1976

Vie

na

1108 H

am

am

elis m

ollis

O

liv. 'B

revip

etala

'

11

1998

Main

z

11

-

Essen

1109 H

am

am

elis m

ollis

O

liv. 'F

euerzauber'

Chin

a (C

.)

50

1991

Gruga P

ark - E

ssen

1110 H

am

am

elis vernalis S

arg.

Chin

a (C

.)

18

1974

Poznan

26

-

-

1111

Ham

am

elis vernalis S

arg.`Lom

barts-W

eepin

g’

3, 44, 48

2004

Essen

1112 H

am

am

elis vir

gin

iana L.

Am

eric

a de N

5

1969

Dahle

m

5

1976

Bazos

9

-

-

1113 H

am

am

elis x in

term

edia

R

ehd. `Jele

na’

23.

2004

Essen

1114

Ham

am

elis x in

term

edia

R

ehd. `R

ubi G

low

’

7

2000

Gruga P

ark E

ssen

1115 H

ibis

cus m

oscheutos L.

30

2001

G.B

.Iasi

1116 H

ibis

cus syria

cus L.

Zam

osita de S

iria

A

sia

M

., C

hin

a, India

48

-

-

1117 H

ibis

cus syria

cus L. `C

erule

a’

35

-

Craio

va

1118 H

ibis

cus syria

cus L. `C

om

pte de F

landre’

6

-

-

1119 H

ibis

cus syria

cus L. `M

onstruosus’

4

-

-

1120 H

ibis

cus syria

cus L. `R

osea’

20

-

Craio

va

1121 H

ibis

cus syria

cus L. `R

ubis

’

46

1976

Szeged

1122 H

ibis

cus syria

cus L. `T

otus alb

us’

22

-

Zagreb

1123 H

ibis

cus syria

cus L. `V

iola

ceus-P

lenus’

6

-

-

1124 H

ibis

cus syria

cus L. `V

iole

t C

lair

D

ouble

’

45

-

-

(continuare)


0

1

2

3

4

5

6

1125 H

idrangea aspera D

.D

on.

38

1937

1126 H

ydrangea bretschneid

eri

44

1976

Lenin

grad

1127 H

ydrangea m

acrophylla (T

hunb.) S

er.

10

-

-

1128 H

ydrangea panic

ula

ta S

. &

Z

.

10, 23

-

-

1129 H

ydrangea xanthoneura

46

1976

Szeged

1130 H

yperic

um

caly

cin

um

L.

8

-

-

1131 H

yperic

um

ela

tum

A

it.

20

-

Rouen

1132 H

yperic

um

hookeria

num

W

ight.

38

1967

Zuric

h

1133 H

yperic

um

kam

tschatic

um

46

-

Turku

1134 H

yperic

um

oly

mpic

um

L.

4

1976

Graz

1135 H

yperic

um

patulu

m T

hunb.

31

1974

Essen

1136 Ile

x aquifolium

L.

Laur

Europa,A

sia

6

-

-

1137 Ile

x aquifolium

L. `P

yram

idalis’

13

1967

Wagenin

gen

1138 Ile

x nig

ric

ans

4

1969

-

1139 Ile

x pernyi F

ranch.

Chin

a

4

1969

Wagenin

gen

1140 Indig

ofera gerardia

na

30

1967

Barres

1141 Jugla

ns ailanthifolia C

arr.

28

-

Hokkaid

o

1142 Jugla

ns ailanthifolia C

arr. var cordiform

is

Japonia

18, 24

1961

G.B

. C

luj

(M

ak.)R

ehd.

48

1976

Berlin

1143 Jugla

ns allardia

na D

ode.

8

1974

Paris

1144 Jugla

ns californic

a S

.W

ats.

42

1978

Duschabe

1145 Jugla

ns cathaie

nsis

D

ode.

Chin

a

18

-

Pekin

1146 Jugla

ns cin

erea L.

Am

er. de N

.

18

1974

Ale

xandria

26

1974

Strasbourg

8

-

-

1147 Jugla

ns hid

sii Jeps.ex. R

.E

.S

m.

27

1964

Taschent

1148 Jugla

ns m

ajo

r (T

orr.)H

eller.

27

1964

Taschent

1149 Jugla

ns m

andshuric

a M

axim

.

27, 28

1961

Corea

1150 Jugla

ns m

icrocarpa P

erla

nd.

Nuc de T

exas

S.U

.A

.

24

1963

Dahle

m

18

(continuare)

ANEXA II 179

0

1

2

3

4

5

6

1151 Jugla

ns nig

ra L.

Nuc negru,

S.U

.A

. de E

si S

8, 19, 20, 21,

-

-

Nuc am

eric

an

22, 23, 24, 25,

26, 27, 28, 35,

37, 40, 41, 42,

48, 49, 50

1152 Jugla

ns regia

L.

Nuc

Eur.(S

E),H

imal.,C

hin

a

18, 24, 49, 50

-

-

1153 Jugla

ns sie

bold

iana M

axim

.

35

-

Berlin

1154 Jugla

ns x in

term

edia

C

arr.

26

-

-

1155 K

erria

ja

ponic

a (L.)D

C `P

luriflo

ra’

Asia

4

-

-

1156 K

oelr

euteria

in

tegrifolia M

er.

46

1967

Nankin

g

1157 K

oelr

euteria

panic

ula

ta Laxm

.

Chin

a

4

1955

Turda

1158 K

oelr

euteria

panic

ula

ta Laxm

. var. apic

ula

ta

13

2004

Hillier A

rboretum

1159 K

olk

witzia

am

abilis

G

raebn.

46

1976

Berlin

1160 Laburnum

anagyroid

es M

ed.

48

-

-

1161

Laburnum

anagyroid

es M

ed. var. quercifolium

S

chneid

.

30

2001

Sala

spils

1162 Lavandula

fragrans

48

-

Brno

1163 Lespedeza bic

olo

r T

urcz.

28

-

-

1164 Lig

ustrin

a am

urensis

R

upr.

47

1976

Lvov

1165 Lig

ustrum

acutis

sim

um

K

oehne.

6

1959

Clu

j

26

-

-

1166 Lig

ustrum

am

urense C

arr.

47

1967

Rostov/D

1167 Lig

ustrum

brachystachyum

D

ecne.

19

-

G.B

. C

luj

1168 Lig

ustrum

com

pactum

H

ock.&

T

hom

s.

48

1976

Sarvar

1169 Lig

ustrum

ib

olium

C

oe.

27

-

Arhus

1170 Lig

ustrum

ib

ota S

.&

Z.

6

1969

Am

sterdam

33, 46

1976

Dahle

m

1171 Lig

ustrum

in

sula

re D

ecne.

33, 43

1969

UR

SS

8

1974

Vacratot

1172 Lig

ustrum

ja

ponic

um

T

hunb.

Jap., C

orea

18

1963

Coim

bra

1173

Lig

ustrum

ja

ponic

um

T

hunb. var. rotundifolium

B

l.

28

-

Debretin

1174 Lig

ustrum

m

asalo

ngia

num

V

is.

6

1974

Vacratot

(continuare)


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1175 Lig

ustrum

obtusifolium

S

.&

Z

.

6

1969

Am

sterdam

1176 Lig

ustrum

obtusifolium

S

.&

Z

. var. regelianum

(K

oehne)R

ehd.

3, 6

1969

Clu

j

1177 Lig

ustrum

ovalifolium

H

assk.

3, 6

1969

Budapesta

1178 Lig

ustrum

ovalifolium

H

assk.À

rgentea’

16

-

Clu

j

1179

Lig

ustrum

ovalifolium

H

assk.À

ureo-varie

gata’

16

-

Clu

j

1180 Lig

ustrum

ovalifolium

H

assk.`W

olk

eri’

22

-

Lutsk

1181 Lig

ustrum

quih

oui C

arr.

43

1969

Min

sk

48

1976

Dahle

m

1182 Lig

ustrum

satsum

anus

8

-

Bordeaux

1183 Lig

ustrum

sin

ense Lour. var. stauntonii B

l.

28

-

Debretin

1184 Lig

ustrum

stauntoni

28

-

Debrecen

1185 Lig

ustrum

strongylo

phyllum

H

em

sl.

48

-

Gruzia

1186

Lig

ustrum

tschonoschii D

ecne. var. m

acrocarpum

23

1974

Vacratot

1187 Lig

ustrum

vulg

are L.

Lem

n cain

esc

Eur., A

fr. de N

.

17, 20, 49

-

Sim

eria

1188 Lig

ustrum

vulg

are L. À

trovir

ens’

48

1976

Rostock

1189 Lig

ustrum

vulg

are L. À

uriflo

rum

’

8

1974

Snagov

1190 Lig

ustrum

vulg

are L. `C

hlo

rocarpum

’ Lem

n cain

esc

Eur., A

fr. de N

.

18

1964

Poznan

1191 Lig

ustrum

vulg

are L. Ìtalicum

’

8

1971

Vacratot

46

1976

Dahle

m

1192 Lig

ustrum

vulg

are L. `W

olk

eri’

21

1964

Clu

j

1193 Lin

dera benzoin

(L.)B

l.

Am

eric

a de N

16, 26, 44

1961

Bazos

1194 Lin

dera strychnifolia

9

1999

Kyoto

1195 Liq

uid

am

bar styraciflu

a L.

Am

er. de N

.,A

mer. C

entr.

26

1959

Bazos

38

1969

UR

SS

48, 50

-

-

1196 Lir

iodendron tulipifera L.

Arborele

la

lea,

Am

er. de N

.

8, 18, 23, 35

-

-

Lir

iodendron

40, 50

1197 Lonic

era alb

a H

ort.

23

1967

Min

sk

1198 Lonic

era alp

igena L. Ò

chzole

uca’

20

-

Novy-D

vur

ANEXA II 181

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1199 Lonic

era als

euosm

oid

es G

raebn.

23

1959

Clu

j

1200 Lonic

era altaic

a P

all.

24

1967

Erevan

1201 Lonic

era arborea B

ois

s.

Spania

, A

fr. de N

.

24

1969

Lis

abona

48

1974

Vacratot

50

-

Horog

1202 Lonic

era arborea B

ois

s. var. persic

a R

ehd.

30

-

Tubin

gen

1203 Lonic

era canadensis

M

arsh.

46

1967

Min

sk

43

1969

Torin

o

19, 25

1976

Dubrava

48

1976

Kornik

1204 Lonic

era caucasic

a P

allas.

20

1969

-

1205 Lonic

era caucasic

a P

allas. ssp caucasic

a

12

2002

Berlin

1206 Lonic

era chaetocarpa

44

1969

Lenin

grad

1207 Lonic

era cham

issoi B

ge

45

-

Sapporo

45

-

Moskova

1208 Lonic

era chrysantha T

urcz.

6

1969

Varsovia

6

1969

Min

sk

19, 23

1978

Dubrava

1209

Lonic

era chrysantha T

urcz. var. lo

ngip

es M

axim

.

Sib

er., C

hin

a de N

, Jap.

50

1974

Vacratot

1210 Lonic

era cilio

sa P

oir

.

24

1976

Szeged

1211 Lonic

era citis

oid

es

19

-

Mly

nany

1212 Lonic

era coerule

a L.

23

1959

Bucuresti

5

1969

Min

sk

19

1978

Dubrava

1213 Lonic

era coerule

a L. var. altaic

a S

weet.

24

-

Sala

spils

1214 Lonic

era coerule

a L. var. edulis R

eg.

46

1976

Dubrava

1215 Lonic

era coerule

a L. var. graciliflo

ra D

ipp.

46

1976

Dubrova

1216 Lonic

era conju

galis K

alb

.

23

1967

Min

sk

33

1974

Am

sterdam

1217 Lonic

era coreana

50

1976

Greifsw

ald

1218 Lonic

era defle

xic

aly

x B

atal.

Chin

a (V

.) si T

ibet

48

1982

Vacratot


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1219

Lonic

era defle

xic

aly

x B

atal. var. xerocaly

x R

ehd.

46

1976

Dubrava

1220 Lonic

era dem

issa R

ehd.

22

-

Jena

1221 Lonic

era dio

ica L.

14

1974

Rig

a

45

1976

Varsovia

1222 Lonic

era dis

colo

r Lin

dl.

23

1976

Dubrava

1223 Lonic

era edulis T

urcz.

48

1976

Stanovliansk

1224 Lonic

era edulis T

urcz. f. rotundata

48

-

Arhanghels

k

1225 Lonic

era em

phyllocaly

x

26

-

Sala

spils

1226 Lonic

era etrusca S

anti.

Mediter.

48

1969

Wurzburg

18

1974

Neuchatel

1227 Lonic

era ferdin

andii F

ranch.

25

1959

Clu

j

1228 Lonic

era fla

va S

ims.

46, 47

1967

Moscova

46

1976

Szeged

1229 Lonic

era flo

rib

unda Z

ab.

43, 47

1967

Moscova

20

1976

Min

sk

23

1976

Dnetropetrovsk

1230 Lonic

era fragrantis

sim

a Lin

dl. ex. P

axt.

23

1959

Clu

j

28, 30

1976

Dubrava

1231 Lonic

era gib

biflo

ra R

upr.

10, 26

1961

Poznan

46

1976

Dnetropetrovsk

23

1967

Min

sk

19, 46

1976

Dubrava

1232 Lonic

era gla

ucescens R

ydb.

Am

er. de N

.

50

-

Moscova

1233 Lonic

era gle

hnii F

r. S

chm

idt.

48

1974

Vacratot

1234 Lonic

era gynochla

mydea H

em

sl.

42

1978

Montpellie

r

1235 Lonic

era heckrottii R

ehd.

46, 48

1976

Mly

nany

1236 Lonic

era heterolo

ba B

atal.

38

1976

Poznan

1237 Lonic

era hir

suta E

aton.

23

1976

Dubrava

1238 Lonic

era his

pid

a P

all.

27

-

Silva S

tepa

1239 Lonic

era ib

eric

a B

ieb.

31

-

Essen

1240 Lonic

era ib

eric

a B

ieb. var. m

icrophylla D

ipp.

30

-

Barres

1241 Lonic

era ib

olium

C

oe.

27

-

Arhus

ANEXA II 183

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1242 Lonic

era in

volu

crata (R

ichards.)B

anks.

30

1967

Min

sk

19

1976

Dubrava

1243 Lonic

era in

volu

crata (R

ichards.)B

anks. var. fla

vescens

Rehd.

33

1959

Vacratot

1244

Lonic

era ja

ponic

a T

hunb. var. chin

ensis

B

aker.

14

1974

Snagov

1245

Lonic

era ja

ponic

a T

hunb. var. hallia

na N

ikhols

.

14

1974

Snagov

1246 Lonic

era koehneana R

ehd.

26

1967

Poznan

1247 Lonic

era korolk

ow

ii S

tapf.

26, 46, 48

1967

Poznan

43, 48

1969

Vacratot

20

1974

Min

sk

25

1976

Dubrava

1248 Lonic

era korolk

ow

ii S

tapf. `F

lorib

unda’

27

1976

Vacratot

1249 Lonic

era korolk

ow

ii S

tapf. var. aurora K

oehne

47

1974

Poznan

1250 Lonic

era la

nata

48

1976

Duschabe

1251 Lonic

era le

debourii E

schsch.

6, 19

1969

Vacratot

1252 Lonic

era lo

ngip

es

20

-

Kornik

1253 Lonic

era m

aakii (R

upr.)M

axim

.

46

1964

Clu

j

30

1976

Dubrava

1254

Lonic

era m

aakii (R

upr.)M

axim

. var. erubescens R

ehd.

17, 48

1974

Vacratot

1255 Lonic

era m

aakii (R

upr.)M

axim

. var.

20

1974

Vacratot

podocarpa F

ranch.

46

1974

Greifsw

ald

1256 Lonic

era m

acrophylla W

illd

.

44, 47

1967

Poznan

48

1976

Min

sk

10

-

-

1257 Lonic

era m

axim

ow

iczii R

eg.

20

-

Xopor

1258 Lonic

era m

axim

ow

iczii R

eg. var. sachalinensis

Fr.S

chm

idt.

Sachalin, C

orea

7

2000

Sala

spils

1259 Lonic

era m

icrantha Z

ab. non R

eg.

24

1959

Clu

j

1260 Lonic

era m

icrophylla W

illd

.

33

1969

Min

sk

1261 Lonic

era m

inutiflo

ra Z

ab.

46

1969

Min

sk

19

1976

Kaunas


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1262 Lonic

era m

orrow

ii G

ray.

6, 44

1967

Poznan

46

1976

Min

sk

48

1976

Berlin

1263 Lonic

era m

oupin

ensis

R

ehd.

23

1976

Dubrava

1264 Lonic

era m

yrtillo

ides P

urpus.

25

1976

Dubrava

1265 Lonic

era m

yrtyllus H

ook. et T

hom

s.

31

1976

Poznan

1266 Lonic

era nervosa M

axim

.

48

1974

Vacratot

19

1976

Dubrava

1267 Lonic

era notha Z

bl

48

1969

Vacratot

48

1971

Rig

a

19, 23

1976

Dubrava

48

1978

Gorki

1268 Lonic

era olg

ae R

eg. &

S

chm

alh

.

03, 47

1967

Moscova

1269 Lonic

era orie

ntalis Lam

.

47

1967

Varsovia

31

1976

Dubrava

1270

Lonic

era orie

ntalis Lam

. var. caucasic

a (P

all.)Z

abel.

43

1969

Varsovia

1271 Lonic

era pallasii Ledeb.

24

-

Sala

spils

1272 Lonic

era peric

lym

enum

L.

23

1964

Moscova

1273

Lonic

era peric

lym

enum

L. var. serotin

a A

it.

13

2001

Porrentruy, M

usee

Jurassie

n

1274 Lonic

era pileata O

liv.

33, 43

1969

Vacratot

1275 Lonic

era prostrata R

ehd.

25

1976

Dubrava

46

1976

Dubrava

1276 Lonic

era pseudochris

antha A

.G

r.

20

1969

Min

sk

19, 28

1978

Dubrava

19

1978

Kornik

25

1978

Dubrava

1277 Lonic

era punic

a R

ehd.

46

1976

Kuib

isev

1278 Lonic

era purpusii R

ehd.

5

1969

Ialta

1279 Lonic

era pyrenaic

a L.

24

1967

Erevan

33

1969

Am

sterdam

1280 Lonic

era quin

quelo

cula

ris

H

ardw

.

Him

al. - A

fghanis

tan

49

1982

Vacratot

ANEXA II 185

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1281

Lonic

era quin

quelo

cula

ris

H

ardw

. var. translu

cens Z

ab.

8

-

Leip

zig

1282 Lonic

era ram

osis

sim

a T

ausch. &

S

am

.

20

1969

Min

sk

50

1974

Vacratot

47

1974

Krakov

1283 Lonic

era regeliana D

ipp.

19

-

Dubrava

1284 Lonic

era ruprechtia

na R

egel.

25

1959

Clu

j

19, 44, 46, 47

1969

Kornik

1285 Lonic

era ruprechtia

na R

egel. `C

alv

escens’

48

1969

Snagov

23

1976

Dubrava

1286 Lonic

era salicifolia Z

ab.

9, 43

1969

Vacratot

28, 31, 46

1976

Dubrava

46

1976

Kaunas

1287 Lonic

era segresie

nsis

Lav.

3, 30, 33, 46

1969

Min

sk

46

1976

Dubrava

1288 Lonic

era sem

pervir

ens L.

33, 47

1969

Min

sk

28, 31

1976

Dubrava

1289 Lonic

era spin

osa Jaques. var. alb

erti R

ehd.

48

1974

Krakov

1290 Lonic

era standis

hii Jaques.

48

1967

Becancon

23, 48

1976

Dubrava

1291 Lonic

era stenatha P

oja

rk.

20

1978

Moscova

1292 Lonic

era tataric

a L.

3, 23

1959

Clu

j

8

1969

Kornik

33

1969

Ottaw

a

1293 Lonic

era tataric

a L. À

lba’

48

1976

Dubrava

1294 Lonic

era tataric

a L. `G

racilis

’

24

-

Berlin

1295 Lonic

era tataric

a L. `G

randiflo

ra’

46

1969

Min

sk

1296 Lonic

era tataric

a L. `H

aschis

’

48

1976

Rig

a

1297 Lonic

era tataric

a L. `Latifolia’

6, 9, 48

1974

Vacratot

1298 Lonic

era tataric

a L. `Lutea’

5, 48

1974

Rig

a

23

1976

Szeged

48

1978

Vacratot

1299 Lonic

era tataric

a L. `P

unic

ea’

48

1974

Kassel


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1300 Lonic

era tataric

a L. `R

osea’

20, 48

1969

Min

sk

23

1976

Szeged

1301 Lonic

era tataric

a L. `R

ubra’

24

-

Min

sk

1302 Lonic

era tataric

a L. var. sib

iric

a P

ers.

46

1969

Min

sk

1303 Lonic

era tatsie

nensis

F

ranch.

6

1969

Washin

gton

26

-

-

1304 Lonic

era tellm

ania

na R

eg.

46

1976

Kaunas

1305 Lonic

era tib

etic

a B

urr. &

F

ranch.

21

1969

Geneva

1306 Lonic

era tric

hosantha B

urr. &

F

ranch.

Chin

a

14

1976

Rostock

1307 Lonic

era vavilovii

26

-

Sala

spils

1308 Lonic

era vesic

aria

K

om

ar.

22

-

Rogow

1309 Lonic

era w

ebbia

na W

all.

Eur. (S

E), H

imal., A

fghan.

50

1974

Vacratot

1310 Lonic

era x bella Z

ab.

5, 6, 13

1969

Am

sterdam

44

1969

Ottaw

a

16, 27

1969

Min

sk

23

1976

Szeged

28, 30, 31

1976

Dubrava

30

1976

Geneva

19

1978

Dubrava

1311 Lonic

era x bella Z

ab. `C

andid

a’

20, 28, 30

1976

Dubrava

1312 Lonic

era x bella Z

ab. `R

osea’

46

1976

Petrovsk

1313 Lonic

era x bella Z

ab. f. atrorosea Z

ab.

46

1967

Min

sk

28, 30

1976

Dubrava

48

1976

Berlin

1314 Lonic

era x brow

nii C

arr.

18

1980

Dnetopetrovsk

1315 Lonic

era x m

uscavie

nsis

R

ehd.

23

1964

Dubrava

19

1976

Dubrava

48

1976

Lodz

1316 Lonic

era x notha Z

bl.

19

1976

Dubrava

1317 Lonic

era xylo

steoid

es T

ausch.

24

1959

Clu

j

1318 Lonic

era xylo

steum

L.

24

1959

Clu

j

19

1976

Szeged

ANEXA II 187

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1319 Lonic

era xylo

steum

L. 'C

om

pacta'

16

1999

Pruhonic

e

31

2000

Pruhonic

e

48, 50

2001

Pruhonic

e

1320 Lonic

era xylo

steum

L. var. m

ollis

6

1969

Min

sk

19

1976

Vacratot

1321 Lonic

era xylo

steum

L. var. nana L.

47

1974

Poznan

1322 Lonic

era xylo

steum

L.var. lu

tea Lois

el.

25

1969

Min

sk

1323 Lyciu

m barbatum

A

it.

22

-

-

1324 Lyciu

m chin

ense M

ill.

23

1959

Taschent

46

1976

Clu

j

1325 Lyciu

m chin

ense M

ill. ssp.rham

bifolium

48

-

Montpellie

r

1326

Lyciu

m chin

ense M

ill. var ovatum

(V

eill)

. S

chneid

.

48

1976

Montpellie

r

1327 Lyciu

m europaeum

L.

48

1976

Duschabe

1328 Lyciu

m fle

xic

aule

P

oja

rk.

5

1974

Snagov

48

1976

Vacratot

1329 Lyciu

m halim

ifolium

M

ill.

15

1959

Clu

j

1330 Lyciu

m horrid

um

T

hby.

48

1976

Vacratot

1331 Lyciu

m sin

ense M

ill. var. ovatum

S

chneid

.

48

1976

Am

sterdam

1332 M

aclu

ra pom

ifera S

chneid

.

19

1974

Poznan

48

-

-

1333 M

agnolia acum

inata (L.)L.

Magnolie m

are

Am

er. de N

.

11, 16, 24,

-

-

30, 48, 50

1334 M

agnolia acum

inata (L.)L. var. cordata S

arg.

8

-

-

1335 M

agnolia denudata D

esr.

Chin

a

7, 11, 26

-

-

1336 M

agnolia fraseri W

alt.

48

2000

-

1337 M

agnolia kobus D

C.

Magnolie

Jap. (H

ondo)

18, 23, 24,

-

-

49, 50

1338 M

agnolia kobus D

C. var. stellata

30

1963

Orsova

1339 M

agnolia liliflo

ra D

esr.

Chin

a

7, 13, 14

2004

Arboretum

ul S

imeria

48

-

-

1340 M

agnolia m

acrophylla M

ichx.

SU

A de S

E

10

-

-


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1341 M

agnolia obovata T

hunb.

Japonia

4, 7, 10, 13

-

-

46

1342 M

agnolia stellata M

axim

.

23

-

-

1343 M

agnolia trip

etala

L.

S.U

.A

.

8

2004

Sim

eria

7, 13

-

-

1344 M

agnolia vir

gin

iana (L.) P

urh.

SU

A

12

-

-

1345 M

agnolia x lo

ebneri K

ache.

18

1974

Poznan

13

2002

Rogow

11

2004

Rogow

1346 M

agnolia x soula

ngia

na S

oul. À

mabilis

’

8

-

-

1347 M

agnolia x soula

ngia

na S

oul. `Lenei’

10

-

-

1348 M

agnolia x soula

ngia

na S

oul.-B

odin

7, 10

-

-

1349 M

agnolia x 'S

usan'

9, 11, 13

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

1350 M

ahonia

aquifolium

(P

ursh.)N

utt.

Mahonie

A

mer. de N

.

1, 18

-

-

1351 M

ahonia

aquifolium

(P

ursh.)N

utt. var. ju

gla

ndifolia

Jouin

.

3

-

Loir

et

1352 M

ahonia

bealii C

arr.

35

-

Novosib

irsk

1353 M

ahonia

repens G

.D

on

28

-

Wagenin

gen

1354 M

ahonia

x w

agneri R

ehd.

48

-

Wagenin

gen

1355 M

alu

s angustifolia M

ichx.

31

1976

Am

sterdam

1356 M

alu

s arnold

iana (R

ehd.)S

arg.

48

1974

Snagov

23

1976

Bratis

lava

1357 M

alu

s astracanic

a D

um

.

31

1976

Krakow

1358 M

alu

s baccata (L.)B

orkh.

Asia

(N

E),C

hin

a,C

orea

41, 44

1967

Ottaw

a

49

-

-

1359 M

alu

s baccata (L.)B

orkh. `Jackii’

19, 48

1974

Kornik

19

1976

Krakow

1360 M

alu

s baccata (L.)B

orkh. var. gracilis

R

ehd.

47

1976

Bratis

lava

1361

Malu

s baccata (L.)B

orkh. var. him

ala

ica S

chneid

.

20

-

Seattle

1362

Malu

s baccata (L.)B

orkh. var. m

andshuric

a S

chneid

.

23, 27

1974

Vacratot

1363 M

alu

s baccata (L.)B

orkh.f. fructo-lu

teo Z

bl.

16

-

Frunze

ANEXA II 189

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1364 M

alu

s coronaria

(L.)M

ill.

38

-

-

1365 M

alu

s dom

estic

a B

orkh. 'T

aernoe'

35

-

Kuib

isev

1366 M

alu

s flo

rib

unda V

an H

outts.

23

1976

Londra

1367 M

alu

s flo

rib

unda V

an H

outts. var. hille

ri

23

1974

Vacratot

1368 M

alu

s flo

rib

unda V

an H

outts. var. houtte

41

1974

Tim

isoara

1369 M

alu

s fusca S

chneid

.

41

1974

Poznan

1370 M

alu

s gla

ucescens R

ehd.

48

-

Bratis

lava

1371 M

alu

s hallia

na K

oehne.

Japonia

,C

hin

a

23

1974

Saraje

vo

50

1999

Gruga P

ark E

ssen

31

2000

Gruga P

ark E

ssen

1372 M

alu

s hartw

igii K

oehne.

48

1976

Kornik

31

1976

Krakov

38

-

-

1373 M

alu

s hartw

igii K

oehne. var. baccata

38

1976

Krakow

1374 M

alu

s hupehensis

(F

am

p.) R

ehd.

38

1967

Poznan

1375 M

alu

s hybrid

a cv. 'K

edrin

i'

42

-

Kuib

isev

1376 M

alu

s hybrid

a cv. 'L

iset'

20

-

Porrentruy

1377 M

alu

s io

ensis

B

ritt.

41

1974

Tim

isoara

1378 M

alu

s ju

nnanensis

18

-

Xopor

1379 M

alu

s kansuensis

S

chneid

.

Chin

a (N

V)

50

-

Goteborg

1380 M

alu

s m

elianae

20

-

Sin

ica

1381 M

alu

s nie

dzw

etkyana D

iek.

41

1974

Greifsw

ald

1382 M

alu

s orie

ntalis U

glitzkic

h.

30

-

Lip

els

k

1383 M

alu

s prunifolia (W

illd

.) B

urkh.

Asia

de N

E

47

1974

Bazos

41

1974

Rig

a

31

2000

Univ

ersitat R

ostock

48

2001

Univ

ersitat R

ostock

1384

Malu

s prunifolia (W

illd

.) B

urkh. var. coccin

ea

41, 48

1974

Leip

zig

1385

Malu

s prunifolia (W

illd

.) B

urkh. var. rin

kii R

ehd.

19, 41

1959

G.B

. C

luj

1386 M

alu

s pum

ila M

ill.

48

1976

Nantes


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1387 M

alu

s pum

ila M

ill. `N

iedzw

etzkiana’

49

1974

Snagov

38

1974

Krakov

49

1976

Berlin

42

1976

Tartu

1388 M

alu

s pum

ila M

ill. `V

ola

kskaya’

35

-

Kuib

isev

1389

Malu

s pum

ila M

ill. var. paradis

sia

ca S

chneid

.

30

1976

Stanovliansk

1390 M

alu

s robusta C

arr.

27

1964

Taschent

1391 M

alu

s robusta C

arr. v. persic

ifolia

49

1967

New

Y

ork

1392 M

alu

s sachalinense (C

oom

.) Jusu.

8

1974

Rig

a

1393 M

alu

s sargenti R

ehd.

38

1969

Krakov

1394 M

alu

s sie

bold

ii R

ehd.

38

1969

Am

sterdam

41

1969

Tim

isoara

1395 M

alu

s sie

bold

ii R

ehd. var.

41

1974

Krokov

arborescens R

ehd.

48

1976

Kornik

1396 M

alu

s sik

kin

ensis

19

-

Am

sterdam

1397 M

alu

s sp. 'J

ohn D

ow

nie

'

35

-

Sala

spils

1398 M

alu

s sublo

bata R

ehd.

46

1976

Wagenin

gen

1399 M

alu

s sylv

estris

(L.) M

ill.

Mar paduret

24, 46

-

-

1400 M

alu

s sylv

estris

M

ill. ssp. aucuba

31

1976

Tabor

1401

Malu

s sylv

estris

M

ill. ssp. nie

dzvestakia

na A

sch.

Eur.

49

1982

Lib

erie

1402 M

alu

s theifera R

ehd.

48

1976

Clu

j

1403 M

alu

s torig

o

8

2004

Kyoto

1404 M

alu

s torin

goid

es H

ughes.

42

1978

Stanovla

nschi

7

2002

Berlin

1405 M

alu

s x hillieri

46

1967

Koln

1406 M

alu

s x purpurea (B

arbie

r.) R

ehd.

41

1974

Rig

a

1407

Malu

s x purpurea (B

arbie

r.) R

ehd. `K

obanid

zii’

41

1961

Golu

sov

1408

Malu

s x purpurea (B

arbie

r.) R

ehd. var. ele

yi R

ehd.

38

1974

Rig

a

ANEXA II 191

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1409

Malu

s x purpurea (B

arbie

r.) R

ehd. var. szaferi

41

1974

Krakov

1410

Malu

s x purpurea (B

arbie

r.) R

ehd. var. w

ierdakii

41

1974

Krakov

1411 M

alu

s x scheid

eckeri S

path. ex Z

abel.

6

1963

Asla

habad

38

1969

Koln

1412 M

alu

s x zum

i R

ehd.

19

1959

G.B

. C

luj

40

2002

Sophia

1413 M

alu

s x zum

i R

ehd. var. calo

carpa R

ehd.

23

1974

Greifsw

ald

41

1976

Kornik

1414 M

alu

s yunnanensis

S

chneid

.

Chin

a (C

)

18

1995

Xopor

1415 M

enzie

sia

purpurea M

axim

.

46

1976

Kyoto

1416 M

espilus germ

anic

a L.

Mosm

on

Europa (C

,S

), A

sia

7

2004

Sala

spils

1417 M

iscanthus sin

ensis

`Z

ebrin

us’

48

-

-

1418 M

orus alb

a L.

Dud alb

C

hin

a (C

si N

)- reg.

montana

31, 49, 50

-

-

1419 M

orus alb

a L. `P

endula

’

1

1958

Stefanesti

1420 M

orus alb

a L. `P

yram

idalis’

23

1976

Mly

nany

1421 M

orus alb

a L. `S

kele

tonia

na’

47

-

-

1422 M

orus alb

a L. f. rubra H

ort.

42

1978

Moscova

1423 M

orus australis

41

1974

Snagov

1424 M

orus nig

ra L.

41

-

-

1425 M

orus nig

ra L. `F

ructo-nig

ra’

31

-

-

1426 M

orus rubra L.

21

2002

Gary Johnson

1427 O

sm

aronia

cerasiform

is G

reene.

Am

er. de N

.(C

alifornia

)

31

2000

Rogow

11

2000

Rogow

1428 O

strya carpin

ifolia S

cop.

Europa A

sia

8

-

Bazos

1429 O

strya vir

gin

iana (M

ill.) K

.K

och.

Am

er. de N

.(E

)

46

1955

Bazos

9

1999

Mount H

oly

oke

1430 P

adus iv

oni

20

-

Sala

spils

1431 P

aeonia

alb

iflo

ra P

all. (P

. la

ctiflo

ra P

all.)

Asia

11

2004

Ale

xandru B

orza'C

luj

1432 P

aeonia

dela

vayi F

ranch.

Chin

a de V

48

-

Bassel

1433 P

aeonia

em

odii

11

-

Wie

n


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1434 P

aeonia

lu

tea F

ranch.

20

-

Mly

nany

20

-

Bassel

1435 P

aeonia

lu

tea F

ranch. var. lu

dlo

wi

Chin

a

14

2000

Washin

gton P

ark

Arb.

1436 P

aeonia

offic

inalis L.

18

-

Trie

ste

1437 P

aeonia

suffrutic

osa A

ndr.

Bujo

r m

are

Chin

a

1

-

-

1438 P

aeonia

veitchii

11

-

Nantens

1439 P

aulo

wnia

tom

entosa (T

hunb.) S

teud.

24, 39

-

-

1440 P

ernettya m

ucronatha

46

1976

Kohln

1441 P

etteria

ram

entacea (S

ieber)P

resl.

Alb

ania

, Istria

30

2001

G.B

. Iasi

1442 P

hellodendron am

urense R

upr.

Arbore de plu

ta

Am

ur, C

hin

a (N

si N

E)

42

1978

Wagenin

gen

50

2004

Arboretum

ul S

imeria

35, 49, 50

-

-

1443 P

hellodendron chin

ense S

chneid

.

Chin

a (C

)

30, 42

1969

Wagenin

gen

49

-

-

1444 P

hellodendron ja

ponic

um

M

axim

.

Jap.

46, 49

-

-

1445 P

hellodendron la

wallei D

ods.

26

1976

Paris

42, 48

1978

Coim

bra

1446 P

hellodendron sachalinense S

arg.

27

1964

Lenin

grad

26

1976

Vernis

on

24

-

-

1447

Philadelp

hus caucasic

us K

oehne. var. aureus

3

-

Novy-D

vur

1448 P

hiladelp

hus caucasic

us K

oehne.

35

-

Cam

erin

o

1449 P

hiladelp

hus coronariu

s L.

Lam

aita

Europa de S

20

1978

Wrocla

w

5

-

-

1450

Philadelp

hus coronariu

s L. var. pum

iliu

s W

est.

31

1964

Arad

1451 P

hiladelp

hus cym

osus R

ehd.

27

-

Novy-D

vur

1452 P

hiladelp

hus dela

vayi L.

6

1961

Clu

j

1453 P

hiladelp

hus falc

oneri

23

-

Kaunas

1454 P

hiladelp

hus flo

rib

undus S

chrad.

6

1969

Ale

xandria

1455 P

hiladelp

hus flo

rid

us B

eadle

.

35

-

Vacratot

ANEXA II 193

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1456 P

hiladelp

hus gordonia

nus Lin

dl.

S.U

.A

.

31, 45

2000

G.B

. C

luj N

apoca

1457 P

hiladelp

hus grandiflo

rus W

illd

.

6

1969

New

Y

ork

1458 P

hiladelp

hus hem

ain

i

47

1969

Berlin

1459 P

hiladelp

hus hir

sutus N

utt.

6

1961

Clu

j

1460 P

hiladelp

hus in

canus K

oehne.

6

1961

Clu

j

1461 P

hiladelp

hus in

odorus K

oehne.

Am

er. de N

.

6

1961

Clu

j

49

1982

Montreal

1462

Philadelp

hus in

odorus K

oehne. var. la

xus (S

chrad.)H

u

14

-

-

1463 P

hiladelp

hus in

sig

nis

C

arr.

35

-

Vacratot

1464 P

hiladelp

hus le

moin

ei Lem

oin

e.

28

-

Ednijm

egen

1465 P

hiladelp

hus le

wis

ii P

ursh. var. gordoneanus (Lin

dl.)

Koehne.

23

1974

Vacratot

1466 P

hiladelp

hus le

wis

ii P

ursh.

Am

er. de N

.

49

1982

Vacratot

18

1993

Moscova

18

-

Strasbourg

1467 P

hiladelp

hus m

exic

ans S

chle

cht.

44

1967

Vacratot

1468 P

hiladelp

hus m

icrophyllus G

ray.

20

-

Mly

nany

1469 P

hiladelp

hus pekin

ensis

R

upr.

Chin

a (M

andc.),C

orea

6

1961

Clu

j

49

1982

Vacratot

1470 P

hiladelp

hus pubescens Lois

.

Am

er. de N

.

49

1982

Dnetopetrovsk

9, 23, 48

2001

B. G

. E

bersw

ald

e

1471 P

hiladelp

hus purpurascens R

ehd.

31

1964

Taschent

1472 P

hiladelp

hus purpureus-m

acula

tus Lem

oin

e.

27

-

Novy-D

vur

1473 P

hiladelp

hus satsum

anus S

. &

Z

.

31

1961

Torin

o

1474 P

hiladelp

hus schrenkii R

upr.

Manch. - C

orea

5

1961

Clu

j

49

1982

Dnetopetrovsk

1475 P

hiladelp

hus seric

anthus K

ahn.

23

1963

Chin

a

1476 P

hiladelp

hus subcanus K

oehne.

26

-

Uppsala

1477 P

hiladelp

hus subcanus K

oehne. var.

6

1961

Clu

j

w

ilsonii R

ehd.

49

1982

Inst. A

gron.

Bucuresti

1478 P

hiladelp

hus tenuifolius R

upr. et M

axim

.

20

1978

Stanovliansk


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1479 P

hiladelp

hus tom

entosus W

all.

6

1961

Arad

1480 P

hiladelp

hus verrucosus S

chrad.

Am

er. de N

.

49

1982

N. B

alc

escu

1481 P

hiladelp

hus vir

gin

alis R

ehd.

48

-

Tom

sk

1482 P

hiladelp

hus vir

gin

alis R

ehd. `V

irgin

ae’

47

1969

Cracovia

18

1974

-

1483 P

hiladelp

hus x m

onstruosus (S

path.) R

ehd.

5

1961

Vacratot

1484 P

hotin

ia varia

bilis

H

em

sl.

30

-

Barres

1485 P

hotin

ia villo

sa D

C.

5

1969

Clu

j

38

1974

Snagov

1486 P

hyllostachys aurea C

arr.

Chin

a Japonia

23

-

-

1487 P

hyllostachys nig

ra M

unro.

8

-

-

1488 P

hyllostachys retic

ula

ta K

.K

och. (P

. bam

busoid

es

S.&

Z.)

Chin

a

9

2004

Puiu

G

rosu

(T

imis

oara)

1489

Phyllostachys vir

idi-

gla

ucescens A

. et C

. R

iv.

Bam

bus

Chin

a

7, 8, 13

-

-

1490 P

hysocarpus am

urensis

(M

axim

.) M

axim

.

6

1969

Min

sk

20

1974

Stokholm

1491 P

hysocarpus bracteatus R

ehd.

17, 23

1967

Dahle

m

48

1969

Snagov

6

1969

Polo

nia

1492 P

hysocarpus capitatus K

tze.

6, 47

1969

Erevan

1493 P

hysocarpus in

term

ediu

s S

chneid

.

48

1974

Poznan

47

1974

Ottaw

a

23

-

Dahle

m

1494 P

hysocarpus m

alv

escens O

.K

untze.

47

1974

Greifsw

ald

1495 P

hysocarpus m

onogynus (T

orr.) C

oult.

27

1964

Min

sk

1496 P

hysocarpus opulifolius (L.) M

axim

.

6

1969

Boic

s

1497 P

hysocarpus opulifolius (L.) M

axim

. var.

17, 48

1967

Dahle

m

luteus Z

abel.

20

1969

Berlin

48

1976

Poznan

1498

Physocarpus opulifolius (L.) var. nanus Z

abel.

6

1969

Boic

e

1499 P

hysocarpus rib

isifolia K

om

.

24

1967

Erevan

ANEXA II 195

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1500 P

hysocarpus stellatus R

ehd.

24

1967

Erevan

1501 P

hytola

na acin

osa R

oxb.

13

2002

Pruhonic

e

1502 P

latanus occid

entalis L.

SU

A de E

, M

exic

12, 48

2001

US

A

1503 P

latanus orie

ntalis L.

12

2001

US

A

1504 P

latanus x acerifolia W

illd

.

Pla

tan

8, 9, 23, 48

-

-

1505 P

latycaria

strobilacea S

ieb. &

Z

ucc.

27

-

-

1506 P

opulu

s alb

a L.

Plo

p alb

E

ur.(C

S),A

sia

(V

.C

.),A

fr.de N

19, 49, 50

-

Sim

eria

1507 P

opulu

s canadensis

M

oench. `M

arilandic

a’

8

1959

Statiu

nea P

lopul

1508

Populu

s canadensis

M

oench. `S

erotin

a-E

recta’

8

1959

Statiu

nea P

lopul

1509 P

opulu

s nig

ra L.

Plo

p negru

Eur.(S

),A

sia

,A

fr.(N

)

20, 27, 28

-

Sim

eria

34, 50

1510 P

opulu

s sim

onii C

arr. `F

astig

iata’

20

1959

Statiu

nea P

lopul

1511 P

opulu

s x euram

eric

ana B

oela

re

19

1996

Guem

ene-P

enfao

1512 P

opulu

s x euram

eric

ana D

orskam

p

19

1996

Guem

ene-P

enfao

1513 P

opulu

s x euram

eric

ana I 45-51

19

1996

Guem

ene-P

enfao

1514 P

otentilla

frutic

osa L.'G

old

fin

ger'

1

2002

Pla

nte achiz

itio

nate

1515 P

otentilla

frutic

osa L.'G

old

teppic

h'

1

2002

Pla

nte achiz

itio

nate

1516 P

rin

sepia

sin

ensis

O

liv.

Chin

a,E

xtr.O

r.

10

1967

Kornik

48

1976

Utrecht

8

2004

Kornik

7

-

-

1517 P

runus achras G

aertn.

24

1976

Leip

zig

1518 P

runus am

eric

ana M

arsh.

S.U

.A

. de E

.

20, 23, 39

2001

Gary Johnson (S

UA

.)

1519 P

runus arm

enia

ca L.

35

-

Varsovia

1520 P

runus asia

tic

a K

om

.

48

1976

Moscova

1521 P

runus aviu

m L.

Cir

es

Eur.,S

iberia

(V

),A

sia

M.,A

fr.N

.

23, 30, 45, 49

-

-

1522 P

runus aviu

m L. var. com

mutata

23

-

Sala

spils

1523 P

runus bessey B

aileyi.

Am

er. de N

.

18, 23

1974

Ale

xandria

1524 P

runus brig

antia

ca V

ill.

Franta (S

E)

50

1999

Rostock

1525 P

runus canescens B

ois

s.

8

1974

Snagov


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1526 P

runus cerasifera E

hrh.

2, 5

-

-

1527 P

runus cerasifera E

hrh. À

tropurpurea’

4

-

-

1528 P

runus cerasifera E

hrh. ssp. sagdia

na

31

2000

Sala

spils

1529

Prunus cerasifera E

hrh. var. div

aric

ata B

ailey.

23, 48

1976

Varsovia

1530 P

runus cerasiu

s L.

23

1976

Szeged

1531 P

runus cocom

ila T

an.

23

1974

Chis

inau

1532 P

runus com

munis

A

rcang. `G

eorgia

na’

30

-

Horog

1533 P

runus div

aric

ata

26

-

Ashla

mabad

1534 P

runus dom

estic

a L.

5

-

-

1535 P

runus em

argin

ata W

alp

. var. m

ollis

W

alp

.

48

-

Berlin

1536 P

runus gla

ndulo

sa T

hunb.

19, 46, 47

1974

Dahle

m

22

1974

Greifsw

ald

1537 P

runus gravesii S

mall.

41

1974

New

Y

ork

1538 P

runus grayana M

axim

.

48

1976

Min

sk

46

1976

Strasbourg

1539

Prunus hortula

na B

ailey. var. pubescens S

arg.

41

1974

Snagov

1540 P

runus hum

ilis

B

ge.

23

1964

Taschent

1541 P

runus in

cis

a T

hunb.

Jap.

49

1982

Wagenin

gen

50

1999

Kornik

1542 P

runus in

sititia

L.

26

-

Pekin

1543 P

runus in

sititia

L. var. syria

ca K

oehne.

48

1976

Budapesta

1544

Prunus ja

masakura S

ieb. ex K

oid

zum

i

31

2000

Exp. forest statio

n

Kyoto

1545 P

runus ja

ponic

a T

hunb.

27

1974

Clu

j

1546 P

runus ja

ponic

a T

hunb. var. N

akai R

ehd.

6

1974

Barres

1547 P

runus la

urocerasus L.

Europa, A

sia

13

1959

Bazos

1548 P

runus la

urocerasus L. `Labelv

aria

’

8

-

Mly

nany

1549 P

runus m

aacki R

upr.

46

1976

Dahle

m

1550 P

runus m

ahale

b L.

26

1976

Szeged

1551 P

runus m

aritim

a M

arsh.

27

1964

Taschent

ANEXA II 197

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1552 P

runus m

axim

ow

iczii R

urp.

46

-

Lenin

grad

1553 P

runus nig

ra A

it.

8

-

-

1554 P

runus padus L.

48

1976

Moskova

42

1976

Dnepropetrovsk

5

-

-

1555 P

runus pennsylv

anic

a L. `S

askatschevan’

24

1959

Canada

1556 P

runus persic

a B

atsch.

20

-

Sin

ica

1557 P

runus persic

a B

atsch. À

tropurpurea’

31

1961

Stefanesti

1558 P

runus pum

ila L.

48

1976

Rogow

1559 P

runus pum

ila L. var. addpresa B

ean.

18

1978

Rogow

1560 P

runus sachalinensis

K

om

. et K

lob.-A

lia.

35

-

Kornik

1561 P

runus salicin

a Lin

dl.

35

-

Wrocla

w

1562 P

runus serotin

a E

hrh.

Malin

Am

er. de N

.

49

1967

Ottaw

a

47

1969

Bazos

1563 P

runus serrula

ta Lin

dl. `H

isakura’

26

-

-

1564 P

runus serrula

ta Lin

dl. var. pubescens W

ils.

35

-

Kim

el sangio

1565 P

runus serula

ta Lin

dl.

13

-

-

1566 P

runus sib

iric

a L.

21

1964

Taschent

31

1976

Dubrava

1567 P

runus sogdia

na L.

27

1976

Bazos

1568 P

runus spin

osa L.

Porum

bar

Eurasia

,A

fr. de N

,A

mer. de

N

49

1964

Barres

1569 P

runus subhir

tella M

iq.

Japonia

48

1999

Kornik

1570 P

runus tom

entosa T

hunb.

24

1959

Clu

j

24

1978

Dnetopetrovsk

1571 P

runus vir

gin

iana L.

19

1974

Greifsw

ald

23

1974

Ale

xandria

1572

Prunus vir

gin

iana L. var. dem

issa (T

orr. &

G

ray.)T

orr.

24

1959

Tharand

1573 P

tele

a bald

win

ii T

orr.

California

47

1967

Dahle

m

31

2000

B.G

. Jena

1574 P

tele

a is

ophylla G

reene.

28

1967

Halle

47

1974

Pekin


0

1

2

3

4

5

6

1575 P

tele

a lu

tescens G

reene.

20

1964

Taschent

1576 P

tele

a nitens G

reene.

23

-

Barres

1577 P

tele

a poly

adenia

G

reene.

23

1974

Barres

1578 P

tele

a trifoliata L.

20

1959

Tharand

1579 P

tele

a trifoliata L. À

urea’

8

2004

Kostele

c

1580 P

tele

a trifoliata L. var. m

ajo

r

48

1999

Waasla

nd

1581 P

tele

a trifoliata L. var. pubescens

20

-

Otaw

a

1582 P

terocarya caucasic

a

26

-

Nantes

1583 P

terocarya fraxin

ifolia (Lam

.) S

pach.

Caucaz, P

ersia

de N

.

26, 44

1969

Bazos

26

1976

Nantes

41, 49

-

-

1584 P

terocarya rehderia

na S

chneid

.

47

1974

Poznan

1585 P

terocarya stenoptera D

C.

Chin

a

50

1999

Daw

es A

rboretum

48

-

-

1586 P

terostyrax corym

bosa S

ieb. &

Z

ucc.

13

2002

Waasten

1587 P

terostyrax his

pid

a S

ieb. &

Z

ucc.

Chin

a,Japonia

50

2004

Jacksontow

n

19

-

Lodz

1588 P

yracantha coccin

ea R

oem

.

Franta Italia A

sia

6

1969

Coim

bra

7

1969

Poznan

1589

Pyracantha coccin

ea R

oem

. var. la

landii D

ipp.

48

1976

Varsovia

1590 P

yracantha coccin

ea R

oem

.`K

asan’

18

1993

Novy D

vur

22

-

Gruga P

ark E

ssen

1591 P

yracantha crenula

ta (D

.D

on) R

oem

.

48

-

-

1592 P

yracantha crenula

ta (D

.D

on.)R

oem

. var. rogersia

na

A.B

.Jacks.

3

-

Strasbourg

1593 P

yracantha gib

bsii A

.B

.Jacks.

20

-

Bruxelles

1594 P

yracantha m

orreti H

ort.

23

1976

Barres

1595 P

yrus achras

24

Leip

zig

1596

Pyrus am

ygdaliform

is W

ill. var. lo

bata K

oehne.

48

1967

Dahle

m

1597 P

yrus bala

nsae D

ecne.

48

1967

Barres

1598 P

yrus betula

efolia B

unge.

17

1961

Bazos

(continuare)

ANEXA II 1990

1

2

3

4

5

6

1599 P

yrus bretschneid

eri R

ehd.

38

1974

Dahle

m

1600 P

yrus calleryana D

ecne.

38

1967

Varsovia

1601 P

yrus canescens S

path.

19

1978

Poznan

1602 P

yrus caucasic

a F

eed.

24

1967

Poznan

1603 P

yrus com

munis

L. var. pyraster L.

24, 48

1976

Dahle

m

1604 P

yrus dom

estic

a M

edik

.

5

-

-

1605 P

yrus ele

agrifolia P

all.

30

1976

Vacratot

1606 P

yrus ressurie

nsis

M

axim

.

48

-

Varsovia

1607 P

yrus salicifolia

20

-

Kornik

1608 P

yrus scandin

avic

a H

ort.

35

-

Dijon

1609 P

yrus serrula

ta R

ehd.

24, 48

1974

Poznan

38

1976

Dahle

m

1610 P

yrus ussurie

nsis

M

axim

48

-

Varsovia

1611 P

yrus ussurie

nsis

M

axim

var. ovoid

ea R

ehd.

30

1974

Dahle

m

1612 Q

uercus bic

olo

r W

ild.

Am

er. de N

.

23

1999

Canada

26, 39

2002

Canada

1613

Quercus canarie

nsis

W

illd

.

Afric

a(N

),E

ur.(P

ortugalia,

Spania

)

8

2004

Shade of trees

Australia

1614 Q

uercus cerris

L.

31

1959

Beja

n /D

eva

1615 Q

uercus engelm

anni

8

2004

Burw

ood A

ustralia

1616 Q

uercus gham

belii

31

-

US

A

1617 Q

uercus gla

ndulifera B

l.

Jap.,C

orea,C

hin

a(V

.)

23

1974

Berlin

16

1999

Arnold

A

rboretum

1618 Q

uercus graciliform

is

31

-

-

1619 Q

uercus hartw

issia

na S

tew

.

6

1961

Bucuresti

1620 Q

uercus im

bric

aria

M

ichx.

29

-

-

1621 Q

uercus libani O

liv.

Asia

9

-

Basel

1622 Q

uercus m

acrocarpa M

ichx.

Am

er. de N

.

31, 47

1959

Savarsin

19

1999

Canada

31

2000

Canada

26, 39

2002

Canada

8, 50

2004

Shade of trees

1623 Q

uercus palu

stris

M

oench.

31

1967

-

(continuare)


0

1

2

3

4

5

6

1624 Q

uercus pedunculiflo

ra K

.K

och.

31

1959

Statiu

nea B

aragan

1625 Q

uercus petraea (M

atsucha.) S

ieb. ssp. m

espis

ifolia

Schur.

31

1959

Macea

1626 Q

uercus policarpa S

chur.

31

1959

Beja

n / D

eva

1627 Q

uercus prin

us L.

31

1959

-

1628 Q

uercus robur ailic

ifolia

31

-

Morton A

rb

1629 Q

uercus robur L.

Steja

r

Eur.,A

fr.(N

),A

sia

(V

)

8, 16, 18, 20,

-

Sim

eria

27, 49, 50

1630 Q

uercus robur L. `F

astig

iata’

Steja

r fastig

iat

1, 7

-

-

1631 Q

uercus robur L. var. tardiflo

ra B

ern.

19

1951

Pecic

a

31

-

-

1632 Q

uercus rubra L.

Steja

r rosu

Canada (S

), S

UA

(E

)

18

1975

Koln

47

1975

Koln

8, 40, 49

-

-

1633 Q

uercus serrata T

hunb.

Japonia

,C

orea,C

hin

a

50

2004

Pep. S

hade of trees

1634 Q

uercus suber L.

16

-

Orsova

1635 Q

uercus troyana W

ebb.

Steja

r m

acedonean

Reg. M

editeraneana

11

-

Dushabe

1636 Q

uercus varia

bilis

B

l.

31

1957

Chin

a

1637 Q

uercus velu

tin

a Lam

.

47

1964

Bazos

1638 R

ham

nus aln

ifolius L'H

erit.

30, 38

1969

Dahle

m

30, 47

1969

Min

sk

46

1976

Dahle

m

1639 R

ham

nus aln

oid

es

17

1969

Dahle

m

1640 R

ham

nus alp

inus L.

24

1967

Greis

wald

1641 R

ham

nus californic

us E

sch.

47

-

-

1642 R

ham

nus carolinia

na W

all.

48

1976

Harren

19

1978

Harren

1643 R

ham

nus cathartic

us L.

Spin

ul cerbulu

i E

uropa A

sia

A

fric

a

16

1956

Clu

j

47

1969

Krakow

1644 R

ham

nus cathartic

us L. var.

6

1974

Vacratot

pubescens B

oem

.

28

-

Vacratot

1645 R

ham

nus coraie

nsis

S

chur.

19, 43

1969

Dahle

m

(continuare)

ANEXA II 201

0

1

2

3

4

5

6

1646 R

ham

nus costata M

axim

.

38

1969

Vacratot

22, 48

1974

Dahle

m

23

1974

Vacratot

1647 R

ham

nus crenata S

ieb. &

Z

ucc.

6, 46

1974

Vacratot

46

1976

Clu

j

1648 R

ham

nus davuric

us P

all.

16, 21, 26

1959

Clu

j

38

1969

Polo

nia

1649

Rham

nus davuric

us P

all. var. nip

ponic

a M

ak.

35

-

-

1650 R

ham

nus decid

us

43

1969

Polo

nia

1651 R

ham

nus dia

mantia

ca N

akai

18

1997

Lip

els

k

1, 16

1998

Lip

els

k

1652 R

ham

nus dolicophylla

49

1967

Tadjikis

tan

1653 R

ham

nus erythroxilon P

all.

28

1964

Taschent

1654

Rham

nus fascic

ula

tum

S

. &

Z

. var. ja

ponic

um

38

1976

Rogow

1655 R

ham

nus frangula

L.

47

1964

Bazos

47

1969

Nancy

38

1969

Kazakstan

5

1974

Vacratot

48

1976

Hels

inki

1656 R

ham

nus glo

bosus B

unge.

6

1974

Brem

men

1657 R

ham

nus hem

sle

yanus C

.K

.S

chneid

.

33, 47

1969

Dahle

m

1658 R

ham

nus im

eretia

na B

roth.

45

1969

Polo

nia

42

1976

Moskova

1659 R

ham

nus in

fectoria

L.

27, 33, 38

1969

Min

sk

38

1969

Dahle

m

1660 R

ham

nus ja

ponic

um

M

axim

.

21

1969

Vacratot

30

1976

Bruxelles

42

1978

Vacratot

1661 R

ham

nus libanotic

a B

ois

s.

47

1969

Stockholm

1662 R

ham

nus pallasii F

isch. &

M

ey.

Asia

(V

)

48

1976

Vacratot

31

2000

Xopor

31

-

Vacratot

(continuare)


0

1

2

3

4

5

6

1663 R

ham

nus pallasii F

isch. &

M

ey. cv. stala

tus

23

1974

Vacratot

1664 R

ham

nus parvifolia B

ge

48

-

Xopor

1665 R

ham

nus purshia

na D

C.

38, 41

1969

Vancouver

1666 R

ham

nus rosthornii P

ritzel.

6

-

Franta

1667 R

ham

nus rupestris

S

cop.

26

1967

Poznan

1668 R

ham

nus saxatilis

Jacq.

6

1969

Wagenin

gen

38, 41

1969

Min

sk

30

1969

Krakovia

1669 R

ham

nus spathula

efolia F

ish &

M

ey.

48

-

Lip

eltsk

1670 R

ham

nus tin

ctoriu

s W

ald

st. &

K

it.

27, 47

1969

Min

sk

38

1969

Erevan

42, 46

1976

Vacratot

1671 R

ham

nus ussurie

nsis

V

oss.

27

1974

Taschent

1672 R

ham

nus utilis

D

ecne.

26

1967

Poznan

48

1969

Jena

42

1976

Jena

1673 R

hodotip

os scandens T

hunb.

Japonia

C

hin

a

3

-

-

1674 R

hus arom

atic

a A

it.

S.U

.A

.

10, 24

2000

Macea

5

2001

Pep. S

. C

ooper

8

-

Atena

1675

Rhus canadensis

M

arsh. var. illionensis

R

ehd.

35

-

Kornik

1676 R

hus cappalina L.

47

1955

Bazos

1677 R

hus chin

ensis

L.

46

1976

Sie

na

1678 R

hus gla

bra L.

41

1974

Vancouver

1679 R

hus orie

ntalis S

chneid

.

Japonia

, C

hin

a

31

2000

Kornik

1680 R

hus potanin

i M

axim

.

6, 21

1964

Jalta

1681 R

hus radic

ans

48

-

Duschabe

8

-

Main

z

1682 R

hus radic

ans var. rydbergii

4

-

-

1683 R

hus sylv

estris

S

ieb. &

Z

ucc.

Chin

a, Jap., C

orea

23

1999

Kornik

29

2002

Kornik

1684 R

hus toxic

odendron L.

48

-

Debrecen

(continuare)

ANEXA II 2030

1

2

3

4

5

6

1685 R

hus toxic

odendron L. var. radic

ans T

orr.

48

1976

Duchabe

1686 R

hus typhin

a L.

48

1969

Snagov

1687 R

hus typhin

a L. var. dis

ecata R

ehd.

48

1976

Bratis

lava

1688 R

hus typhin

a L. var. la

cin

iata W

ood.

27

-

Steboric

e

1689 R

hus vernic

iflu

a S

tokes

Jap.,C

hin

a,H

imala

ia

49

1982

Vacratot

50

1999

Pekin

48

1999

Pekin

1690 R

hus vernix

L.

19, 31

1974

Kornik

1691 R

ibes alp

inum

L.

Europa;A

sia

46

1967

Poznan

13

1969

Lenin

grad

44

1974

Dahle

m

1692 R

ibes alp

inum

L. cv. P

um

ilum

24

2000

Pruhonic

e

1693 R

ibes am

eric

anum

M

ill.

47

1969

Soroksar

1694 R

ibes aureum

P

ursh.

24

1967

Torun

1695 R

ibes carsum

D

ougl.

6

1969

Krakov

1696 R

ibes dia

canthum

P

all.

43

1974

Karaganda

1697 R

ibes fascic

ula

tum

S

.&

Z

.

46

1976

Kyoto

1698 R

ibes fascic

ula

tum

S

.&

Z

. var. chin

ensis

7

1969

Berlin

M

axim

.

48

1976

Kornik

1699 R

ibes fascic

ula

tum

S

.&

Z

. var.

38

1976

Poznan

japonic

um

Jancs.

48

1976

Rogow

1700 R

ibes gir

ald

ii Jancs.

43

1967

Berlin

1701 R

ibes gla

cia

le W

all.

19

-

Main

z

1702 R

ibes grosula

ria

L.

Agris

E

ur.,A

sia

,A

fr. de N

.

50

-

-

1703 R

ibes grosula

ria

L. var. uva-cris

pa S

m.

46

1976

Besancon

1704 R

ibes holo

seric

eum

O

tto. &

D

ietr.

27

-

Tadjikis

tan

1705

Rib

es holo

seric

eum

O

tto. &

D

ietr. var. pallid

um

R

ehd.

20

1974

Kornik

1706 R

ibes hudsonia

num

R

ich.

48

1976

Kornik

20

1978

Vacratot

1707 R

ibes m

andshuric

um

K

om

ar.

46

1976

Dahle

m

1708 R

ibes m

arszaw

iczii

27

1969

Kornik

1709 R

ibes m

ontig

enum

M

c C

latehis

48

1976

Kornik

(continuare)


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1710 R

ibes nig

rum

L.

31

1969

Kornik

1711 R

ibes nig

rum

L. À

mcabla

ncki’

20

1964

S.P

. G

eoagiu

1712 R

ibes nig

rum

L. È

uropaeum

’

48

1976

Kornik

1713 R

ibes nig

rum

L. var. heterophyllum

P

epin

.

23

1999

Lenin

grad

1714 R

ibes niv

eum

Lin

dl.

24

-

-

1715 R

ibes oxyacanthoid

es L.

47

1974

Vacratot

1716 R

ibes petraeum

W

arlf.

46

1976

Strasbourg

1717

Rib

es petraeum

W

arlf. var. carpatic

um

S

chneid

.

28

-

Kornik

1718 R

ibes pulc

hellum

T

urcz.

48

1976

Krakow

1719 R

ibes rotundifolium

M

ichx.

46

1976

Wagenin

gen

1720 R

ibes rubrum

L.

8

2002

Sle

pcany

13

2002

Sle

pcany

1721 R

ibes rubrum

L. var. pubescens S

wartz.

48

1967

Krakow

1722 R

ibes rufin

cula

39

-

Moscova

1723 R

ibes sativ

a S

ym

e.

48

-

Kornik

1724 R

ibes spic

atum

R

oxb.

31

1967

Krakov

13

2002

Wrocla

w

1725 R

ibes stenocarpum

M

axim

.

Chin

a (N

V)

18

1978

Rostok

1726 R

ibes tris

te P

all.

7, 8

1969

Polo

nia

1727

Rib

es vulg

are Jancz. var. m

acrocarpum

B

ailey.

27

-

Polo

nia

1728 R

ibes w

arscew

iczii Jancz.

30

-

Lenin

grad

1729 R

ibes w

arson

30

1969

Lenin

grad

1730 R

ibes w

atsonia

num

K

oehne

19

-

Xopor

1731

Robin

ia neom

exic

ana A

.G

ray. var. lu

xuria

ns D

ieck.

24

-

-

1732 R

obin

ia pseudoacacia

L.

Salc

am

A

mer. de N

.

19

1999

OS

D

eva

10, 23

-

-

1733 R

obin

ia pseudoacacia

L. `F

astig

iata’

23

1964

Taschent

1734 R

obin

ia pseudoacacia

L. `M

onophylla’

24

1959

Clu

j

38

1969

Varsovia

ANEXA II 205

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1735 R

obin

ia pseudoacacia

L. `P

yram

idalis’

6

1974

Tim

isoara

1736 R

obin

ia pseudoacacia

L. `S

em

perflo

rens’

6

1974

Snagov

1737 R

obin

ia pseudoacacia

L. Ù

nifolia’

49

2002

Lodz

1738

Robin

ia pseudoacacia

L. var. bessonia

na K

irchn.

41

1974

Snagov

1739 R

obin

ia vis

cosa V

ent.

SU

A (S

E si E

)

42

1978

Bratis

lava

23

1999

Macea

31

2000

Macea

8

2004

P.D

. A

lba Iulia

1740 R

osa acic

ula

ris

Lin

dl.

48

1967

Colu

mbia

1741

Rosa acic

ula

ris

Lin

dl. var. bourgeania

na C

rep.

Am

er. de N

.,A

sia

(N

E)

18

1993

Latvia

1742 R

osa acic

ula

ris

Lin

dl. var. cim

am

om

ea

Am

er. de N

.,A

sia

(N

E)

6, 18

1978

Alm

a-ata

1743

Rosa acic

ula

ris

Lin

dl. var. nip

ponensis

H

ook.

20

-

Rostok

1744 R

osa agrestis

S

avi. var. in

odora K

ell.

23

1974

Dahle

m

1745 R

osa am

bly

otis

C

.A

.M

ay

46

1976

Lodz

48

1976

Dahle

m

1746 R

osa andegasensis

46

1967

Lyon

1747 R

osa andrea

4

-

-

1748 R

osa anem

oneflo

ra F

arb.

46

1967

Lyon

1749 R

osa arkansana P

aster.

46

1967

Poznan

1750 R

osa arvensis

9

-

Kornik

1751 R

osa beggeria

na P

alib.

9

1967

Poznan

1752 R

osa belg

radensis

P

anc.

47

1969

Lju

bliana

10

-

-

1753 R

osa bla

nda A

it.

48

1974

Ottaw

a

1754 R

osa brunonii Lin

dl.

23

1974

Dahle

m

1755 R

osa caesia

4

-

-

1756 R

osa californic

a C

ham

. &

S

chle

cht.

46

1976

Am

sterdam

1757 R

osa canin

a L.

14

-

-

1758 R

osa canin

a L. Ìnerm

is’

48

1976

Poznam

1759 R

osa carolina L.

26

-

-


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1760 R

osa caryophyllacea B

ess.

42

-

Pruhonic

e

1761 R

osa caudata B

ak.

46

1974

Kornik

1762 R

osa centifolia L.

46

1976

Krakow

1763 R

osa chin

ensis

Jacq. Ò

lala

’

48

-

Szeged

1764 R

osa cin

nam

om

ea L.

46

1976

Dahle

m

46

1976

Am

sterdam

46

1976

Krakow

1765 R

osa cola

ris

3

-

-

1766 R

osa corym

bulo

sa W

olfe.

31, 46

1974

Toronto

46

1976

Vie

na

1767 R

osa cym

osa T

raut.

46

1976

Dahle

m

1768 R

osa dam

ascens M

ill.

48

1976

Varsovia

48

1976

Nijm

egen

1769 R

osa david

ii C

rep.

48

-

Berlin

1770 R

osa davuric

us P

all.

30

1967

Nankin

g

27

1974

Kornik

1771 R

osa dum

alis D

ecszt.

26, 46, 48

1974

Nancy

48

1976

Lund

1772 R

osa dum

etorum

T

huill.

26

-

Moscova

1773 R

osa ecae A

itchis

.

47

1967

Bratis

lava

23

1969

Vacratot

1774 R

osa egla

nteria

Lin

dl.

47

1969

Erevan

47

1976

Besancon

1775 R

osa ellip

tic

a T

ausch.

7

-

Sala

spils

1776 R

osa fedtschenkoana R

eg.

22

-

Archangels

k

1777 R

osa ferugin

ea D

asegl.

46

1967

Lyon

48

1976

Besancon

1778 R

osa filip

es R

ehd. &

W

ils.

44

1969

Greis

fw

ald

1779 R

osa foetid

a H

errm

.

1

-

-

1780 R

osa foliolo

sa N

utt.

19

1978

Kornik

1781 R

osa forrestia

na B

oule

ng.

46

1976

Londra

1782 R

osa gallic

a L.

48

1976

Brem

en

1783 R

osa gallic

a L. `G

randiflo

ra’

39

-

Essen

ANEXA II 207

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1784 R

osa gallic

a L. `S

charla

chglu

t’

26

-

Essen

1785 R

osa gallic

a L. var. sple

ndens M

arl.

23

1967

Bratis

lava

1786 R

osa gir

ald

ii C

rep.

30

-

Dubrova

1787 R

osa gla

uca P

ourr.

20

1969

Am

sterdam

48

1976

Oulu

1788 R

osa glu

tin

osa S

ieb. &

S

m. v. dalm

atic

a

46

1976

Dahle

m

1789 R

osa graveole

ns

48

1976

Poznan

1790 R

osa gym

nocarpa N

utt.

20

1967

Londra

48

1974

Poznan

1791 R

osa gypsic

ola

48

1974

Krakov

1792 R

osa hele

nae R

ehd.

3

1967

Gris

fw

ald

1793 R

osa hig

hdow

ensis

46

1976

Krakow

1794 R

osa hir

tula

N

akai.

31

2000

Kyoto B

.G

.

1795 R

osa his

saric

a S

lob.

10

2000

B.G

. der U

niv

.

Leip

zig

3

-

B.G

. der U

niv

.

Leip

zig

1796 R

osa ib

eric

a

26

-

Moscova

1797 R

osa in

cana K

it.

46

1976

Pruhonic

e

1798 R

osa ju

ndzillii B

ess.

19

-

Taschent

1799 R

osa kochia

na K

oehne.

46

1974

Kornik

46

1976

Varsovia

1800 R

osa kokanic

a

26

-

Uppsala

1801 R

osa kurdis

tana

44

1969

Krakov

1802 R

osa la

evig

ata M

ichx.

26

1961

Clu

j

1803 R

osa lo

ngic

uspis

23, 46

1974

Dahle

m

1804 R

osa m

anca

9

1969

Potsdam

1805 R

osa m

argin

ata

23

-

Dahle

m

1806 R

osa m

arretii Lev.

Sachalin

23

1974

Dahle

m

49

1982

Lenin

grad

1807 R

osa m

axim

ow

iczia

na R

egel.

23

1974

Dahle

m

46

1974

Nancy


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1808 R

osa m

icrantha S

m.

24

1967

Poznan

23

1974

Dahle

m

1809 R

osa m

icranthasepiu

m

26

-

Waasla

nd

1810 R

osa m

ollis

S

m.

3

1967

Greis

fw

ald

1811 R

osa m

ontana C

haix

.

Europa (S

), A

fric

a(N

)

19

2000

Arboretum

W

aasla

nd

1812 R

osa m

oschata H

errm

.

23

1974

Am

sterdam

1813 R

osa m

oyesii H

em

sl. &

W

ills

.

Chin

a (V

.)

46, 48

1976

Varsovia

49

1982

Leip

zig

1814 R

osa m

ultib

racteata H

em

sl. &

W

ills

.

Chin

a (V

)

18

1974

Poznan

46

1974

Nancy

47

1974

Krakov

46

1976

Vie

na

46

1976

Londra

1815 R

osa m

ultiflo

ra T

hunb.

46

1967

Lyon

1816 R

osa m

ultiflo

ra T

hunb. 'Inerm

is'

35

-

Szeged

1817

Rosa m

ultiflo

ra T

hunb. var. cathaie

nsis

R

ehd.

Jap.,C

orea

50

-

Gent

1818 R

osa nitid

a W

illd

.

23

1974

Am

sterdam

46

1974

Kornik

1819 R

osa nitid

ula

B

esser

16

2000

G.B

. M

acea

1820 R

osa nutkana K

.Z

. P

resl.

16

1967

Colu

mbia

46

1974

Manchester

48

1976

Potsdam

1821 R

osa oly

pes

26

1967

Kornik

1822 R

osa om

eie

nsis

R

olfe

48

-

Rostock

1823 R

osa om

eie

nsis

var. pterocantha

8

-

Bratis

lava

1824 R

osa om

isa D

esegl.

48

1976

Poznan

1825 R

osa orie

ntalis D

up.

6

-

-

1826 R

osa palu

stris

M

arsh. var. nuttallia

na R

ehd.

20

-

Wagenin

gen

1827 R

osa pendulina L x R

. gla

uca W

ill.

26

-

Uppsala

1828 R

osa pendulina L.

46, 47

1967

Poznan

48

1976

Tubin

gen

1829 R

osa pendulina L. var. oxyodon R

ehd.

46

1976

Sie

na

ANEXA II 209

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1830 R

osa pim

pin

ellifolia L.

10

1976

Dijon

1831 R

osa pis

ocarpa A

. G

ray.

10

1967

Vacratot

1832 R

osa prattii H

em

sl.

48

1976

Uppsala

1833 R

osa pyracantha (B

orb.) K

last.

46

1976

Pruhonic

e

1834 R

osa roxburghii T

ratt.

23

1974

Dahle

m

1835 R

osa rubig

inosa L.

46

1967

Erevan

1836 R

osa rubig

inosa L. var. um

bellata

8

-

Latvia

1837 R

osa rubrifolia W

ill.

48

1969

Londra

46

1974

Kornik

1838 R

osa rugosa T

hunb.

26

1961

Bucuresti

43

1974

Am

sterdam

46

1974

Kornik

46

1976

Lodz

48

1976

Besancon

48

1976

Harren

1839 R

osa rugosa T

hunb. `G

lauca’

13

2002

Porrentruy

1840 R

osa rugosa T

hunb. var. alb

a W

are.

48

1974

Snagov

46

1976

Londra

1841 R

osa rugosa T

hunb. var. pum

illa

Chin

a(N

),C

orea,Jap.

50

-

Kaunas

1842 R

osa sancti-

andreae

50

-

Marburg

1843 R

osa scabriu

scula

20

-

Sala

spils

1844 R

osa sem

pervir

ens L.

43

1974

Kornik

1845 R

osa seric

ea Lin

dl.

19

-

Taschent

1846 R

osa sertata R

olfe.

46

1959

Poznan

1847 R

osa setig

era M

ichx.

24, 46

1959

Tharand

23

1974

Tharand

1848 R

osa setip

oda H

em

sl. &

W

ils.

46

1974

Kornik

48

1976

Londra

1849 R

osa sherardii D

aves.

46

1976

Wagenin

gen

48

1976

Lund

1850 R

osa sic

ula

T

ratt.

20

-

Berlin

1851 R

osa sin

ivilsenii H

em

sl.

44

1969

Krakov

1852 R

osa sla

ucensis

L.

46

1976

Krakov


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1853 R

osa soulieana C

rep.

48

-

Londra

1854 R

osa spald

ingii

39

-

Uppsala

1855 R

osa spin

ossis

ima L.

27, 46

1969

Erevan

1856 R

osa spin

ossis

ima L. var. altaic

a R

ehd.

31

1976

Dresden

1857 R

osa staw

censis

46

-

Clu

j

1858 R

osa stellata W

oot. var. m

irific

a C

oek.

26

-

London

1859 R

osa subglo

bosa

47

1976

Lyon

1860 R

osa suffulta G

resne.

46

1974

Nancy

1861 R

osa tom

entosa S

mith.

46

1976

Dahle

m

48

1976

Tubin

gen

46

-

Lenin

grad

1862 R

osa trip

hilla

R

oxb.

9

1967

Poznan

1863 R

osa ussurie

nsis

26

-

Uppsala

1864 R

osa vilosa L.

27

1974

-

46

1974

Toronto

1865 R

osa vilosa L. ssp. gla

ndulo

sa

7

-

Latvia

1866 R

osa vilosa L. var. pom

ifera D

esv.

48

1976

Lund

1867 R

osa vir

gin

iana M

ill.

44

1974

Greis

fw

ald

48

1976

Tubin

gen

48

1976

Harren

1868 R

osa vosagia

ca

8

-

Latvia

1869 R

osa w

atsonia

na C

rep.

46

1976

Am

sterdam

1870 R

osa w

ebbia

na W

all.

Him

al.- A

fgghan si T

urkest.

48

1976

Londra

1871 R

osa w

ichuraia

na C

rep.

47

1974

Krakov

48

1974

Krakov

1872 R

osa w

ichuraia

na C

rep. cv. `C

oral-

Daw

n’

48

-

Szeged

1873 R

osa w

illm

ottia

e H

em

sl.

9, 47

1969

Am

sterdam

1874 R

osa w

oodsi Lin

dl.

46

1959

Tharand

1875 R

osa x kam

tchatic

a V

ent.

31

-

Uppsala

1876 R

osa x reversa W

ald

st. &

K

it.

8

-

Sala

spils

1877 R

osa x saharkeana G

rasba.

46

1976

Wagenin

gen

1878 R

ubus frutic

osus L.

8

-

Antw

erpen

ANEXA II 211

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1879 R

ubus gla

ndula

ris

B

eel.

20

-

Varsovia

1880 R

ubus grem

ii

24

1967

Dahle

m

1881 R

ubus odoratus L.

Am

er. de N

.

47

1964

Elv

etia

1882 R

ubus parviflo

rus N

utt.

26

1961

Bazos

1883 R

ubus phoenic

ola

siu

s M

axim

.

27

-

Am

sterdam

1884 R

ubus ulm

ifolius S

chott.

26

-

Noua Z

eela

nda

1885 R

uscus acule

atus L.

Ghim

pe

Europa

10

1959

Clu

j

1886 R

uta cale

pensis

L

33

1969

Tartu

47

2002

Bonn

1887 R

uta corsic

a L.

31

-

Nijm

ingen

1888 R

uta graveole

ns L.

Europa (S

)

5

1974

Snagov

31

2000

Ville

de N

antes

31

2000

G.B

. C

luj

1889 R

uta m

ontana

4

-

Bucuresti

1890 S

alix alb

a L.

Salc

ie alb

a

Eur., A

sia

(N

.)

9, 19, 20, 50

-

-

1891 S

alix babylo

nic

a L.

Salc

ie pla

ngatoare

Chin

a

10

1955

-

1892 S

alix caprea L.

48

-

-

1893 S

alix caprea L. 'P

endula

'

2

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

1894 S

alix m

atsudana K

oid

z. `T

ortuosa’

19

1961

Stefanesti

1895 S

alix purpurea L. 'P

endula

'

3

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

1896 S

alix x in

tegra T

hunb.`H

akuro N

ishik

i’

Salc

ie alb

a

1

2002

Pla

nte achiz

iþio

nate

1897 S

am

bucus canadensis

L.

19

-

Kaunas

1898 S

am

bucus nig

ra L.

Soc negru

Eur.,A

fr.(N

),A

sia

(V

)

21, 50

-

-

1899 S

am

bucus nig

ra L. var. la

cin

iata L.

22

1974

UR

SS

1900 S

am

bucus pubescens M

ichx.

38

1974

Barres

20

-

Erevan

1901 S

am

bucus sib

iric

a N

akai.

Sib

eria

16

1967

Moscova

1902 S

am

bucus sie

bold

iana G

raebn.

17

-

Greis

fw

ald

1903 S

anguis

orba canadensis

L.

46

1976

Godolo

1904 S

asa palm

ata (B

urbid

ge.)C

am

us

7

-

-

1905 S

asa pum

ila E

.G

.C

am

us.

Japonia

10

2004

Puiu

G

rosu

1906 S

asa tessela

ta (M

urra)M

ak. &

S

ieb.

Japonia

7

-

-


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1907 S

asa veitchii (C

arr.)R

ehd.

Bam

bus pitic

Japonia

11

-

-

1908 S

ecurin

ega flu

ggeoid

es M

uell.

38

1974

Poznan

48

1976

Kornik

1909 S

ecurin

ega ram

iflo

ra M

oneli.

38

1974

Londra

46

1976

Coim

bra

46

1978

Vie

na

1910 S

ecurin

ega suffrutic

osa (P

all.)R

ehd.

26

1967

Bucuresti

47

1976

Delft

31

-

-

1911 S

kim

mia

reevesia

na F

ort.

2

-

Bonn

1912 S

ophora fla

vescens A

it.

14

1974

Pale

rm

o

14

1976

Buffon

13

2002

Kyoto

1913 S

ophora ja

ponic

a L.

5, 31, 47

-

-

1914 S

ophora ja

ponic

a L. `P

endula

’

1, 2

1958

Pep. T

restia

1915 S

ophora vic

iifolia H

ance.

46

1976

Coim

bra

1916 S

orbaria

aitchis

onii H

em

sl.

46

1976

Am

sterdam

1917 S

orbaria

arborea S

chneid

.

4

1967

Barres

1918 S

orbaria

assurgens V

ilm

. &

B

ois

.

13

1967

Dahle

m

1919 S

orbaria

grandiflo

ra M

axim

.

23

1976

Dahle

m

19

1978

Vie

na

1920 S

orbaria

kir

ilow

ii R

egel.

24

1976

Dubrava

46

1976

Dubrava

27

-

Tadjikis

tan

1921 S

orbaria

sorbifolia (L.)A

.B

r.

6, 7, 48

1960

Bucuresti

1922

Sorbaria

sorbifolia (L.)A

.B

r. var. stellip

ila M

axim

.

24

1974

Barres

1923 S

orbus acestnaca

20

-

Macea

1924 S

orbus am

eric

ana M

arsh.

27, 41

1967

Montreal

1925

Sorbus am

eric

ana M

arsh. ssp. ja

ponic

a K

itam

ura

31

2000

Exp. F

orest S

tatio

n

Kyoto

1926 S

orbus am

eric

ana M

arsh. var. decora S

arg.

23

-

G.S

A

rb, N

Y

1927 S

orbus arborea

6

1976

Moscova

ANEXA II 213

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1928 S

orbus aria

(L.)C

rantz.

Sorb

Eur., A

sia

M

., C

aucaz

23

1964

Dom

ogle

d

23

2000

G.B

. M

acea

1929 S

orbus aria

(L.)C

rantz. À

urea’

3

1969

Wagenin

gen

1930 S

orbus aucuparia

L.

Scorus de m

unte

Europa A

sia

20

-

Porrentruy

1931 S

orbus aucuparia

L. À

sperifolia’

35

-

Turku

1932 S

orbus aucuparia

L. À

vanie

nburg’

20

-

Berlin

1933 S

orbus aucuparia

L. Ìncis

a’

35

-

Bratis

lava

1934 S

orbus aucuparia

L. `R

am

isberg’

20

-

Berlin

1935 S

orbus aucuparia

L. var. rossic

a S

paeth.

23

-

Moskova

1936

Sorbus cham

aem

espilus C

rantz. var. sudetic

a W

enz.

Eur. (C

.)

49

1982

Uppsala

1937 S

orbus com

mix

ta H

edl.

41

1969

New

Y

ork

18

1974

New

Y

ork

1938

Sorbus com

mix

ta H

edl. var. rufo-ferugin

ea S

chneid

.

38

1974

Wagenin

gen

1939 S

orbus decora S

chneid

.

23

1974

Moskova

1940 S

orbus degenii Jov.

20

1978

Budapesta

1941 S

orbus dis

colo

r H

edl.

24

-

Wagenin

gen

1942 S

orbus dom

estic

us L.

Europa de S

;A

sia

Mic

a;A

fric

a

23

-

-

1943 S

orbus em

ertia

na

31

-

-

1944 S

orbus forestii

31

-

Liv

erpool

1945 S

orbus gracilis

16

1999

Rostock

1946 S

orbus la

tifolia (Lam

.)P

ers.

26

1959

Clu

j

27

1974

Wrocla

w

1947 S

orbus m

ougeotii W

ill. &

G

ord.

Eur. (S

si E

)

41

1974

Cracovia

1948 S

orbus pouaschanensis

(H

ance.)H

edd.

Chin

a

23

1964

Clu

j

1949 S

orbus prattii K

oehne

26

-

Liv

erpool

1950 S

orbus refle

xip

etala

K

oehne.

43

1967

Dahle

m

1951 S

orbus rufo-ferugin

ea S

chneid

.

20

-

Uppsala

1952 S

orbus sim

onkaia

na K

arp.

48

1978

Wagenin

gen

1953 S

orbus subaranensis

48

-

Macea


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1954 S

orbus x hybrid

a L.

26

1959

Clu

j

1955 S

orbus x in

term

edia

P

ers.

20, 23

1967

Wagenin

gen

1956 S

pir

aea alb

iflo

ra Z

abel.

20

1969

Berlin

1957 S

pir

aea betula

efolia P

all.

24

-

Dubrava

24

-

Kie

v

1958 S

pir

aea bum

ald

a 'A

nthony-W

aterers'

48

-

Szeged

1959 S

pir

aea canescens D

.D

on

24

-

Ale

xandria

24

-

Kie

v

1960 S

pir

aea cantonensis

Lour.

13

1955

Bazos

1961 S

pir

aea chaem

aedrifolia L.

Asia

20

-

Kie

v

1962

Spir

aea c

haem

aedrifolia L

. v

ar. u

lmifolia (S

cop.)M

axim

.

25

1959

Clu

j

1963 S

pir

aea chin

ensis

M

axim

.

20

-

Sin

ica

1964 S

pir

aea crenata L.

24

1959

Clu

j

47, 48

1974

Min

sk

1965 S

pir

aea dougla

sii H

ook.

23

1974

Varsovia

1966 S

pir

aea gem

mata Z

ab.

43

1969

Berlin

1967 S

pir

aea henryi S

chneid

.

Chin

a (C

si V

)

49

1982

Horrog

1968 S

pir

aea hum

ilis

16

1995

Min

sk

1969 S

pir

aea hyperic

ifolia L.

Europa(S

E-S

iberia

),A

sia

(C

) 9, 18, 30

2001

G.B

. Iasi

8

-

Mly

nany

1970 S

pir

aea ja

ponic

a L.f.

24

1959

Clu

j

1971 S

pir

aea ja

ponic

a L.f. `M

acrophylla’

35

-

Kostele

c

1972 S

pir

aea ja

ponic

a L.f. var. acum

inata F

ranch.

5

1969

Dahle

m

1973 S

pir

aea ja

ponic

a L.f. var. fortunei R

ehd.

48

1974

Snagov

1974 S

pir

aea ja

ponic

a L.f. var. la

tifolia (A

it.)B

orkh.

48

1969

Montreal

1975 S

pir

aea lo

ngig

em

mis

M

axim

.

24

-

Vacratot

24

-

Lip

els

k

1976 S

pir

aea m

acrantha Z

bl.

6, 47

1967

Min

sk

42, 44

-

-

1977 S

pir

aea m

acrothyrsa D

ipp.

27

-

Tadjikis

tan

1978 S

pir

aea m

argaritae Z

abel.

46

1975

Clu

j

1979 S

pir

aea m

argaritae Z

abel. var. expanea

46

1976

Lodz

ANEXA II 215

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

1980 S

pir

aea m

argin

ata Z

ab.

38

1969

Berlin

1981 S

pir

aea m

edia

S

chm

idt.

24

1974

Ale

xandria

20

1976

Szeged

1982 S

pir

aea m

enzie

sii H

ook.

30, 47

1969

Min

sk

1983 S

pir

aea m

iyabei K

oid

z. var. gla

brata R

ehd.

20

-

G.B

. C

luj

1984 S

pir

aea nip

ponic

a M

axim

.

Japonia

10

1967

Dahle

m

1985 S

pir

aea nip

ponic

a M

axim

. var. rotundifolia (N

ichols

)

Mark.

13

2002

Sofia

1986 S

pir

aea rosthornii P

ritz.

47

1974

Moscova

1987 S

pir

aea salicifolia L.

Europa C

entrala

5, 10

-

-

1988 S

pir

aea sargentia

na R

ehd.

45

-

Lip

els

k

1989 S

pir

aea seric

ea T

urcz.

46

-

Dubrava

1990 S

pir

aea sple

ndens K

.K

och.

13

-

Lip

els

k

1991 S

pir

aea tric

hocarpa N

akai.

24, 46

1959

Clu

j

1992 S

pir

aea trilobata L.

16

1967

Moskova

1993 S

pir

aea ulm

ifolia S

cop.

20

-

Kie

v

1994 S

pir

aea urale

nsis

8

-

Vacratot

1995 S

pir

aea x arguta Z

bl.

4

1955

Bazos

10

-

-

1996 S

pir

aea x bella S

ims.

19

1976

Ale

xandria

1997 S

pir

aea x billiardii H

errin

g.

5

-

-

1998 S

pir

aea x bum

ald

a B

urv.

11

1974

Snagov

47

1974

Snagov

1999 S

pir

aea x bum

ald

a B

urv. `F

roebeli’

8

1964

Snagov

2000 S

pir

aea x pyram

idata G

reene

20

-

Kie

v

2001 S

pir

aea x schin

abeckii Z

abel.

20

-

Kie

v

2002 S

pir

aea x vanhouttei (B

rio

tt.)Z

ab.

2, 13, 48

1956

Snagov

2003 S

taphyle

a bola

nderi G

ray.

8

-

Bordeaux

2004 S

taphyle

a colc

hic

a S

tev.

38

1974

Szeged

2005 S

taphyle

a colc

hic

a S

tev. var. coulteri Z

abel.

43

1969

Am

sterdam

2006 S

taphyle

a em

odi W

all.

46

1976

Dahle

m


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

2007 S

taphyle

a pin

nata L.

Clo

cotis

C

. si S

. E

uropei

31

2000

Rogow

48

-

-

2008 S

taphyle

a regeliana

48

1976

Vernis

on

2009 S

taphyle

a trifoliata L.

46

1976

Dahle

m

2010 S

taphyle

a x coulo

mbie

rii

20

-

Seattle

2011 S

taphyle

a x ele

gans Z

ab.

26

-

Novyi-

Dvur

2012 S

tyrax ja

ponic

a S

.&

Z

.

Chin

a,Japonia

18

1974

Barres

13, 19

2000

The D

aw

es

Arboretum

2013 S

ym

phoric

arpos alb

us (L.)B

lake.

46

1976

Dahle

m

6, 38

-

-

2014 S

ym

phoric

arpos alb

us (L.)B

lake. var.

48

1969

Jena

la

evig

atus (F

erm

.)B

lake.

48

1976

Brem

en

2015 S

ym

phoric

arpos chenaultii R

ehd.

33

1969

Szeged

2016 S

ym

phoric

arpos hesperiu

s G

.N

.Johanes

23, 24

1974

Vacratot

31

1976

Dahle

m

2017 S

ym

phoric

arpos heyeri D

ipp.

23

1974

Nancy

27

1974

Nancy

6

-

Lenin

grad

2018 S

ym

phoric

arpos m

icrophyllus K

unth.

45

-

Barres

45

-

Ungaria

2019 S

ym

phoric

arpos m

ollis

N

utt.

9, 10, 23, 33,

1969

Poznan

46

-

-

2020 S

ym

phoric

arpos occid

entalis H

ook.

47

1969

Dahle

m

21

1974

Bucuresti

2021

Sym

phoric

arpos occid

entalis H

ook. var. heyeri D

iek.

6

1969

Lenin

grad

2022 S

ym

phoric

arpos orbic

ula

tus M

oench.

Am

er. de N

.

46

1976

Besancon

5, 18

-

-

2023 S

ym

phoric

arpos oreophillu

s G

ray.

27, 44

1967

Dahle

m

2024

Sym

phoric

arpos racem

osus M

ichx.

28

-

Clu

j

2025 S

ym

phoric

arpos riv

ula

ris

9

1969

Jena

46

1976

Jena

ANEXA II 217

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

2026 S

ym

phoric

arpos rotundifolius G

ray.

44

1967

Min

sk

47

1974

Berlin

2027 S

yrin

ga am

urensis

R

upr.

Manciu

ria

, C

hin

a (N

)

31

2000

Novosib

irsk

2028 S

yrin

ga am

urensis

R

upr. var. ja

ponic

a

26

1967

Japonia

(M

axim

.)F

ranch.et S

av.

46

1969

Varsovia

2029 S

yrin

ga chin

ensis

W

illd

.

28

-

Bratis

lava

2030 S

yrin

ga em

odii W

all. ex G

.D

on

47

1963

Snagov

3, 47

1969

Varsovia

2031 S

yrin

ga faurey

45

-

Marseille

2032 S

yrin

ga hem

eyi

48

1976

Szeged

2033 S

yrin

ga henria

na S

chneid

. var. exim

is

23

1964

Hels

inki

2034 S

yrin

ga jo

sik

aea Jacq.

Rom

ania

,P

olo

nia

,U

crain

a

6, 23, 48

1963

Clu

j

3, 7, 23

1969

Min

sk

2035 S

yrin

ga jo

sik

aea Jacq. var exim

ia F

roebel.

22

-

Varsovia

2036 S

yrin

ga kom

arow

ii S

chneid

.

5

1961

Clu

j

2037

Syrin

ga kom

arow

ii S

chneid

. var. sargentia

na S

chneid

.

19

-

Manchester

2038 S

yrin

ga m

eyeri S

chneid

.

30

1969

Halle

2039 S

yrin

ga obla

ta Lin

dl.

6, 23

1964

Tharandt

2040 S

yrin

ga obla

ta Lin

dl. var. affin

is Lin

gels

h.

45

-

Snagov

2041 S

yrin

ga obla

ta Lin

dl. var. dilatata R

ehd.

19

1978

Sarvar

2042 S

yrin

ga obla

ta Lin

dl.var gir

ald

ii

11

2002

Shangai

(Lem

oin

e) R

edh.

13

2002

Jena

2043 S

yrin

ga pekin

ensis

R

upr.

23

1974

Vacratot

46

1976

Dahle

m

2044 S

yrin

ga refle

xa S

chneid

.

Chin

a (C

)

18, 23

1963

G. B

. C

luj

46

1976

Turku

2045 S

yrin

ga retic

ula

ta (B

l.)H

ara

Japonia

(N

)

23

1974

Rig

a

13

2002

Rogow

2046 S

yrin

ga retic

ula

ta (B

l.)H

ara

Japonia

(N

)

14, 31

2000

Daw

es A

rboretum

50

2004

Jacksontow

n

2047 S

yrin

ga sw

egifle

xa H

esse.

28

-

Vacratot


(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

2048 S

yrin

ga sw

egin

zow

ii K

oehne. &

Z

ingllah.

6

1967

Greis

fw

ald

24

-

-

2049 S

yrin

ga tig

erstednii H

.S

w.

11

1989

Wagenin

gen

2050 S

yrin

ga tom

entella B

urr.et F

ranch.

Chin

a de V

.

18

1963

G.B

. C

luj

2051 S

yrin

ga velu

tin

a K

om

ar.

47

1969

Varsovia

47

1974

Rouen

13

2002

Ebersw

ald

e

2052 S

yrin

ga villo

sa V

ahl.

23, 47

1963

Clu

j

47

1969

Kuib

isev

48

1969

Greis

fw

ald

2053 S

yrin

ga villo

sa V

ahl. var. rosea

48

-

Krakow

2054 S

yrin

ga vulg

aris

L.

3, 13, 15

-

-

2055 S

yrin

ga vulg

aris

L. `P

lena’

3, 13

-

-

2056 S

yrin

ga vulg

aris

L. var. purpurea W

est.

23

1974

Snagov

2057 S

yrin

ga vulg

aris

L. var. vio

lacea A

it

8

1969

Snagov

2058 S

yrin

ga vulg

aris

L.`C

harle

s Joly

’

8

-

Lenin

grad

2059 S

yrin

ga w

olfii S

chneid

.

19

1974

Kornik

42

1976

Gorki

19

1978

Min

sk

2060 S

yrin

ga x prestonae M

c.K

elv

ey

18

1974

Varsovia

48

1976

Turku

31

2000

Pruhonic

e

2061 S

yrin

ga yunanensis

F

ranch.

5, 26

1961

Clu

j

2062 T

am

arix

gallic

a L.

Regiu

nea M

editeraneana

1

1956

Bazos

2063 T

ilia

am

eric

ana L.

24

1959

Vie

na

2064 T

ilia

cordata M

ill.

14, 47

1963

Beja

n

47

1974

Kornik

2065 T

ilia

dasystylla S

tev.

23

1964

Lenin

grad

2066 T

ilia

in

sula

ris

N

akai.

35

-

Kornik

2067 T

ilia

m

axim

ow

iczia

na S

hir

as.

41

1974

Poznan

2068 T

ilia

m

ongolica M

axim

.

47

2002

Rogow

24

-

Pekin

2069 T

ilia

petio

laris

31

-

Rogow

ANEXA II 219

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

2070 T

ilia

pla

typhyllos S

cop.

Tei cu frunza m

are

Europa

11

-

-

2071 T

ilia

tom

entosa M

oench.

10

-

-

2072 T

ilia

tuan S

wz.

41

1974

Kornik

2073 T

ilia

x euchlo

ra K

.K

och.

18

1997

Essen

2074 T

ilia

x europaea L.

26

-

Sarvar

2075 T

ilia

x europaea L. `P

allid

a’

24

1959

Vie

na

2076 T

ilia

x m

oltkei S

paeth.

18

1997

Essen

2077 U

lmus carpin

ifolia G

led.

18, 31, 35, 37,

-

-

39, 48

2078

Ulm

us carpin

ifolia G

led. var. suberosa (M

oench.)R

ehd.

42

1976

Moscova

2079 U

lmus gla

brata H

uds.

45

-

-

2080 U

lmus la

evis

P

all.

48

-

-

2081 U

lmus m

inor M

ill.

Ulm

de cam

p

Eur.,A

fr.(N

),A

sia

(V

)

30

1976

New

Y

ork

18, 49, 50

-

-

2082 U

lmus parvifolia Jacq.

30

1976

New

Y

ork

2083 V

iburnum

acerifolium

L.

20

1967

Vacratot

20

1969

Berlin

47

1976

Dahle

m

26

-

-

2084 V

iburnum

aln

ifolius M

arsh.

26

-

-

2085 V

iburnum

am

eric

anum

20

1969

Bruxelles

2086 V

iburnum

bitchin

ense M

ak.

6, 33

1969

Wagenin

gen

2087 V

iburnum

buddle

ifolium

C

.H

.W

rig

ht.

Chin

a (C

)

14

2000

J.B

. de M

arseille

22

-

Zagreb

2088 V

iburnum

bureyaetic

um

R

eg. &

H

erd.

Manciu

ria

,C

hin

a(N

)

19

1974

Dahle

m

50

-

Poznan

2089 V

iburnum

cassin

oid

es L.

21

-

Vacratot

2090 V

iburnum

conitifolium

D

.D

on

44

1967

Racheve

2091 V

iburnum

dentatum

L

Am

eric

a de N

44

1964

BA

ZO

S

13

2002

Rogow

8, 23

2004

Rogow

2092 V

iburnum

dilatatum

T

hunb.

47

1969

Pekin


(continuare)0

1

2

3

4

5

6

2093 V

iburnum

edule

(M

ichx.)R

af.

Am

eric

a de N

.

13, 47

2002

Leip

zig

30

2004

Leip

zig

2094 V

iburnum

la

ntana L.

Darm

ox

Europa A

sia

7, 16

-

-

2095 V

iburnum

la

ntana L. À

ureum

’ D

arm

ox

49

1982

Novy D

vur

2096

Vib

urnum

la

ntana L. var. m

arm

oratum

E

.W

olf.

10, 47

1969

Varsovia

2097 V

iburnum

la

ntanoid

es M

ichx.

9, 47

1967

Poznan

46

1976

Am

sterdam

2098 V

iburnum

le

ntago L.

Am

eric

a de N

13

1955

BA

ZO

S

2099 V

iburnum

opulu

s L.

48

-

-

2100 V

iburnum

opulu

s L. `R

oseum

’

4, 16

-

-

2101 V

iburnum

opulu

s L. var. am

eric

anum

A

it.

Am

er. de N

.

48

1999

Waasla

nd

2102 V

iburnum

orie

ntalis P

all.

47

1974

Greis

fw

ald

2103 V

iburnum

pauciflo

rum

R

af.

SU

A;A

sia

4

1969

Bruxelles

2104 V

iburnum

phle

botric

hum

S

ieb. &

Z

ucc.

48

-

Bratis

lava

2105 V

iburnum

plicatum

T

hunb.

Asia

13

2002

Arad

30

2004

Porrentruy

2106 V

iburnum

prunifolium

L.

Am

er. de N

.

43

1969

Kornik

1, 15

1998

Northam

pton

2107 V

iburnum

rhytid

ophylloid

es

26

-

Ialta

2108 V

iburnum

rhytid

ophyllum

H

em

sl.

Chin

a

16, 44

-

-

2109 V

iburnum

sargentii K

oehne

Asia

(N

E)

10, 18, 47, 48

1974

Kornik

19

1974

Krakow

3, 27, 33

1974

Ale

xandria

2110 V

iburnum

schensia

num

M

axim

.

20

-

Novy-D

vur

2111 V

iburnum

setig

erum

H

ance

Asia

23

2004

Jacksontow

n

2112 V

iburnum

trilobum

M

arsh.

26

1963

Bruxelles

2113 V

iburnum

urceola

tum

S

ieb. &

Z

ucc.

47

1976

Poznan

2114 V

iburnum

utile H

em

sl.

26

1976

Poznan

ANEXA II 221

(continuare)

0

1

2

3

4

5

6

2115 V

iburnum

veitchii W

rig

ht.

Chin

a (C

)

43

1967

Poznan

20

1969

Berlin

14, 47

1969

Dahle

m

18

1993

Alm

a-ata

26

-

-

2116 V

iburnum

w

ills

onii R

ehd.

48

1976

Bratis

lava

2117 V

inca m

ajo

r L.

Europa de S

, A

sia

de V

.

5

2001

G.B

. Iasi

2118 V

inca m

inor L.

3, 13, 18

-

-

2119 W

eig

ela

coraeensis

T

hunb. (D

iervilla

c. D

C.)

Japonia

43

1974

Nankin

g

7

2000

Exp. F

or. S

tat. K

yoto

2120 W

eig

ela

decora (N

akai)

Maxim

.

23

1999

Macea

2121 W

eig

ela

hortensis

S

.&

Z.

26

1967

Kyoto

2122 W

eig

ela

praecox

31

-

Corea

2123 W

eig

ela

x hybrid

a Jaeg.

31

-

Corea

2124 X

anthoceras sorbifolia B

unge.

7

2002

Sim

eria

1, 13

-

-

2125 Y

uca filam

entosa L.

1

-

-

2126 Z

anthoxylu

m ala

tum

R

oxb. var.

46

1976

Dijon

pla

nis

pin

um

R

ehd. &

W

ills

.

48

-

Nantes

2127 Z

anthoxylu

m am

eric

anum

M

ill.

Am

er. de N

.

49

1967

Bratis

lava

28, 47

1969

Batum

i

38, 46

1974

Szeged

47

1976

Vacratot

2128 Z

anthoxylu

m bungei

26

-

Sie

nna

2129 Z

anthoxylu

m pip

eritum

D

C. f. in

erm

is

31

2000

Exp. F

or. S

t. K

yoto

2130 Z

anthoxylu

m schin

ifolium

5

-

Macea

2131 Z

anthoxylu

m sim

ula

ns H

ance.

Chin

a (N

si C

)

26, 47

1959

Bucuresti

30, 38

1969

Barres

47

1969

UR

SS

18

1974

Koln

2132 Z

anthoxylu

m stenophyllum

46

-

Dahle

m

2133 Z

elk

ova hir

ta C

.F

. S

chneid

.

30

1961

Pekin

43

1961

Pekin

6

1961

Pekin


*Notã: Lista plantelor lemnoase indigene ºi exotice prezentatã în

ANEXA II cuprinde: denumirile (ºtiinþifice ºi populare), arealul natural,

rãspândirea lor în Arboretum (parcela), anul introducerii ºi provenienþa.

LIST OF INTRODUCED AND NATIVE WOODY SPECIES IN

SIMERIA ARBORETUM

List of introduced and native speciees presented in ANEXA II con-

tains: scientific and common species names, native region, location in

Arboretum (parcel), introduction year and provenance

ANEXA III 223

ANEXA III

FLORA IERBACEE A ARBORETUMULUI SIMERIA

inventar parþial - Mathieu Pastre (2002), Corina Coandã (2005)

HERBACEOUS FLORA IN SIMERIA ARBORETUM

Nr.

crt.

Denumire ºtiinþificã Denumire

popularã

Habitate

0 1 2 3

FLORI MOV / PURPURII

Mauve/ Purple Flowers

Fam. Aristolochiaceae

1 Asarum europaeum Pochivnic pãduri de foioase

Fam. Boraginaceae

2 Pulmonaria molissima Mierea-ursului liziere, poieni

3 Pulmonaria officinalis Mierea-ursului pãduri uscate

4 Symphytum officinale Tãtãneasã lunci, fâneþe umede, zãvoaie

Fam. Campanulaceae

5 Campanula patula Clopoþei liziere, rariºti de pãdure, fâneþe

6 Campanula ranunculoides Clopoþei pãduri, tufãriºuri

Fam. Caryophyllaceae

7 Lychnis flos-cuculi Floarea-cucului fâneþe, livezi umede

Fam. Compositae

8 Centaurea jacea Pesmã pãºuni, fâneþe

Fam. Convolvulaceae

9 Convolvulus arvensis Volburã culturi, locuri ruderale

Fam. Cruciferae

10 Dentaria glandulosa Creasta cocoºului pãduri

11 Lunaria rediviva Lopãþea pãduri, stâncãrii, tufãriºuri

Fam. Iridaceae

12 Crocus heuffelianus Brânduºã de munte pãºuni, poieni

Fam. Liliaceae

13 Allium scorodoprasum L. Aiul ºarpelui fâneþe însorite

Fam. Orobanchaceae

14 Lathraea squamaria Muma pãdurii pãduri

Fam. Papaveraceae

15 Corydalis cava Brebenel pãduri


0 1 2 3

Fam. Rosaceae

16 Geranium robertianum Nãprasnic pãduri

17 Geranium phaeum Pãlãria cucului luminiºuri, locuri umede

Fam. Labiatae

18 Glecoma hederacea Rotungioarã pãduri, locuri umbrite ºi umede,

fâneþe, tufãriºuri

19 Salvia pratensis Salvie de câmp fâneþe ºi pãºuni relativ uscate,

tufãriºuri, liziere

20 Lamium purpureum Sugel puturos semãnãturi, pârloage, culturi

Fam. Liliaceae

21 Muscari comosum Ceapa ciorii fâneþe, semãnãturi

Fam. Leguminosae

22 Trifolium pratense Trifoi roºu pajiºti

23 Vicia sepium Mãzãriche pãduri, tufãriºuri

24 Coronilla varia Coroniºte fâneþe, livezi, tufãriºuri, liziere

Fam. Primulaceae

25 Primula farinosa Ciuboþica cucului fâneþe umede

Fam. Ranunculaceae

26 Aquilegia vulgaris Cãldãruºã pãºuni

Fam. Scrophulariaceae

27 Cymbalaria muralis - ziduri, stâncãrii

Fam. Solanaceae

28 Solanum dulcamara Lãsnicior zãvoaie, tufiºuri umede ºi

umbroase, tãieturi de pãdure

Fam. Violaceae

29 Viola odorata Viorea pãduri rãrite, margini de pãduri,

tufãriºuri

FLORI ALBE/ White Flowers

Fam. Amaryllidaceae

30 Galanthus nivalis Ghiocei pãduri de foioase

Fam. Caryophyllaceae

31 Stellaria media Rocoinã pârloage, semãnãturi

32 Cerastium arvense Struna cocoºului livezi

33 Arenaria serpyllifolia Studeniþã grãdini, margini de drumuri

34 Silene vulgaris Guºa porumbelului fâneþe, coaste însorite,

semãnãturi

(continuare)

ANEXA III 225

0 1 2 3

Fam. Compositae

35 Chrysanthemum

leucanthemum

Margaretã fâneþe, margini de pãduri

36 Bellis perennis Bãnuþi pajiºti

37 Achillea millefolium Coada ºoricelului Pajiºti, pãduri rãrite

Fam. Convolvulaceae

38 Calystegia sepium Cupa vacii zãvoaie, în lungul cursurilor de

apã, liziere

Fam. Cruciferae

39 Alliaria officinalis Usturoiþã tufãriºuri umbroase

40 Cardamine amara Stupitu cucului pãduri umede, în jurul

izvoarelor, pâraielor

41 Cardamine impatiens Râjnicã pãduri, zãvoaie, tufãriºuri

42 Capsella bursa-pastoris Traista ciobanului locuri virane, semãnãturi

Fam. Labiatae

43 Lamium album Sugel alb tufãriºuri, lângã ziduri, garduri

Fam. Liliaceae

44 Polygonatum officinalis Pecetea lui

Solomon

pãduri uscate

45 Ornithogalum umbellatum Luºcã liziere, tufiºuri

Fam. Orchidaceae

46 Platanthera bifolia (L.)Rich Stupiniþã Pãduri de foioase

Fam. Oxalidaceae

47 Oxalis acetosella Mãcriºul iepurelui pãduri umbroase

Fam. Plantaginaceae

48 Plantago lanceolata Pãtlaginã îngustã pajiºti aride, margini de drumuri

49 Plantago major Pãtlaginã mare pãºuni umede, margini de

drumuri

Fam. Ranunculaceae

50 Isopyrum thalictroides Gãinuºi pãduri de foioase ºi tufãriºuri

51 Anemone nemorosa Floarea Paºtilor pãduri, tufãriºuri

Fam. Rubiaceae

52 Galium aparine Turiþã locuri cultivate, tufãriºuri


53 Veronica serpyllifolia ªopârliþã fâneþe umede, pãduri

(continuare)


0 1 2 3

Fam. Solanaceae

54 Physalis alkekengii Pãpãlãu tufãriºuri, rariºti de pãdure,

zãvoaie

Fam. Umbelliferae

55 Heracleum spondyilium Crucea pãmântului tufãriºuri, poieni

56 Aegopodium podagraria Piciorul caprei pãduri ºi fâneþe umede

57 Anthriscus thrichosperma Asmãþui sãlbatic margine de drumuri, rariºti de

pãdure, locuri ruderale, tufãriºuri

FLORI GALBENE/ Yellow Flowers

Fam. Balsaminaceae

58 Impatiens noli-tangere Slãbãnog pãduri, locuri umede ºi

umbroase

Fam. Compositae

59 Lapsana communis Zgrãbunþicã pãduri, tufãriºuri

60 Taraxacum officinale Pãpãdie pajiºti, ruderalã la marginea

drumurilor

61 Tragopogon orientalis Barba caprei fâneþe

62 Lactuca muralis Susai pãdureþ pãduri umbroase

63 Rudbekia laciniata Mãritã-mã mamã cultivatã, sãlbãticitã

64 Telekia speciosa Lãptucul oii pajiºti umede

Fam. Cruciferae

65 Rorippa silvestris Gãlbenea margini de drumuri, ºanþuri cu

apã, locuri ruderale

Fam. Euphorbiaceae

66 Euphorbia cyparissias Alior coaste însorite, margini de

drumuri

67 Euphorbia esula Alion semãnãturi

Fam. Iridaceae

68 Iris pseudacorus Stânjenel galben în ape lin curgãtoare, lacuri,

bãlþi, ºanþuri cu apã

Fam. Labiatae

69 Lamium galeobdolon Sugel pãduri, tufãriºuri

Fam. Oxalidaceae

70 Oxalis corniculata Mãcriºul iepurelui parcuri, grãdini, pe lângã garduri

Fam. Papaveraceae

71 Chelidonium majus Rostopascã locuri umbroase, ruderale, în

jurul aºezãrilor omeneºti

(continuare)

ANEXA III 227

(continuare)

0 1 2 3

Fam. Papilionaceae

72 Lotus corniculatus Ghizdei pajiºti umede ºi uscate,

tufãriºuri

73 Melilotus officinalis Sulfinã margini de drumuri, fâneþe,

semãnãturi

74 Medicago lupulina Trifoi mãrunt pajiºti uscate, locuri ruderale

Fam. Primulaceae

75 Primula acaulis Griciorei fâneþe, pãduri, tufãriºuri

76 Lysimachia nummularia Dreþe lunci, pãduri, fâneþe umede

Fam. Ranunculaceae

77 Anemone ranunculoides Pãºtiþã pãduri, tufãriºuri, poieni

78 Ranunculus repens Floare de leac pãduri, livezi, ºanþuri, locuri

mlãºtinoase, pajiºti umede

79 Ficaria verna Untiºor, grâuºor pãduri

Fam. Rosaceae

80 Duchesnea indica Frãguþã indianã pãduri umbroase, coaste

ierboase

81 Potentilla reptans Cinci degete fâneþe umede

82 Geum urbanum Cerenþel pãduri rãrite

Fam. Saxifragaceae

83 Chrysosplenium alternifolium Splinã locuri umbroase în lungul

pâraielor

FLORI ALBASTRE/ Blue Flowers

Fam. Apocynaceae

84 Vinca minor Saschiu pãduri, locuri umbrite

Fam. Boraginaceae

85 Myosotis palustris Nu mã uita locuri mlãºtinoase, în lungul

pâraielor, ºanþuri apãtoase

Fam. Compositae

86 Cichorium intybus Cicoare marginea drumurilor, ºanþurilor,

locuri ruderale, însorite

Fam. Labiatae

87 Ajuga reptans Vineriþã fâneþe, margini de pãduri


88 Veronica chamaedrys Stejãrel pãduri rãrite, tufãriºuri, fâneþe

uscate


0 1 2 3

FLORI MICI/ Small Flowers

Fam. Araceae

89 Arum maculatum Rodu pãmântului pãduri umbroase

Fam. Cannabinaceae

90 Humulus lupulus Hamei zãvoaie, lunci, tufãriºuri, liziere


91 Scrophularia nodosa Buberic pãduri, tãieturi de pãduri, pajiºti

umbroase, aluviuni

Fam. Polygonaeae

92 Rumex acetosa Mãcriº fâneþe umede, lunci

93 Rumex crispus Dragavei pajiºti umede, locuri ruderale

(continuare)

ANEXA IV 229

ANEXA IV

AVIFAUNA ARBORETUMULUI SIMERIA

- SPECII SEDENTARE SAU ÎN PASAJ

inventar parþial, prelucrare dupã Mathieu Pastre, 2002

BIRD FAUNA IN SIMERIA ARBORETUM

- SEDENTARY OR PASSAGES SPECIES

NR.

CRT.

DENUMIRE ªTIINÞIFICÃ

Scientific name

DENUMIRE POPULARÃ

Common name

STATUTUL SPECIEI

Species conservation

status

0 1 2 3

ACCIPITRIDAE

1 Accipiter gentilis Uliu porumbar Legea 462/2001, Anexa IV

Directiva pãsãri, Anexa I

Conv. Berna, Anexa III

2 Accipiter nisus Uliu pãsãrar Legea 462/2001, Anexa IV



ALCEDINIDAE

3 Alcedo atthis Pescãraº albastru Legea 462/2001, Anexa III


Conv. Berna, Anexa II

ARDEIDAE

4 Ardea cinerea Stârc cenuºiu Legea 462/2001, Anexa V


COLUMBIDAE

5 Streptopelia decaoctoa Guguºtiuc Legea 462/2001, Anexa V

Directiva pãsãri, Anexa II/2


CORVIDAE

6 Corvus corax Corb Legea 462/2001, Anexa IV


7 Corvus corone cornix Cioarã grivã Legea 462/2001, Anexa V


8 Corvus frugilegus Cioarã de semãnãturã Legea 462/2001, Anexa V


9 Corvus monedula Stãncuþã Legea 462/2001, Anexa V



0 1 2 3

10 Garrulus glandarius Gaiþã Legea 462/2001, Anexa V


11 Pica pica Coþofanã Legea 462/2001, Anexa V


CUCULIDAE

12 Cuculus canorus Cuc Legea 462/2001, Anexa IV


FRINGILLIDAE

13 Fringilla coelebs Cintezã Legea 462/2001, Anexa IV



14 Pyrrhula pyrrhula Mugurar Legea 462/2001, Anexa IV


MOTACILLIDAE

15 Motacilla alba Codobaturã albã Legea 462/2001, Anexa IV


MUSCICAPIDAE

16 Ficedula albicollis Muscar gulerat Legea 462/2001, Anexa III



Conv. Bonn, II

PARIDAE

17 Parus ater Piþigoi de brãdet Legea 462/2001, Anexa IV


18 Parus caeruleus Piþigoi albastru Legea 462/2001, Anexa IV


19 Parus major Piþigoi mare Legea 462/2001, Anexa IV


PASSERIDAE

20 Passer domesticus Vrabie de casã -

PHASIANIDAE

21 Phasianus colchicus Fazan Legea 462/2001, Anexa V


PICIDAE

22 Dendrocopus major Ciocãnitoare pestriþã mare Legea 462/2001, Anexa IV



23 Dendrocopus syriacus Ciocãnitoare de grãdini Legea 462/2001, Anexa III

Directiva Pãsãri, Anexa I


(continuare)

ANEXA IV 231

0 1 2 3

SITTIDAE

24 Sitta europaea Þiclean Legea 462/2001, Anexa IV


STRIGIDAE

25 Athene noctua Cucuvea Legea 462/2001, Anexa IV


26 Bubo bubo Buhã Legea 462/2001, Anexa III



27 Strix aluco Huhurez mic Legea 462/2001, Anexa IV


STURNIDAE

28 Sturnus vulgaris Graur Legea 462/2001, Anexa V


SYLVIIDAE

29 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Legea 462/2001, Anexa IV


30 Sylvia borin Silvie de zãvoi Legea 462/2001, Anexa IV


TURDIDAE

31 Erithacus rubecula Mãcãleandru Legea 462/2001, Anexa IV


32 Luscinia megarhynchos Privighetoare roºcatã Legea 462/2001, Anexa IV


33 Luscinia svecica Guºã vânãtã Legea 462/2001, Anexa III



34 Turdus merula Mierlã Directiva pãsãri, Anexa II/2


35 Turdus philomelos Sturz cântãtor Legea 462/2001, Anexa V



(continuare)


LEGENDA

Legea 462/2001 - Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a guvernului nr. 236/2000 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice.

Anexa III - cuprinde speciile de plante ºi animale a cãror conservare necesitã desemnarea ariilor spe-

ciale de conservare ºi a ariilor de protecþie specialã avifaunisticã.

Anexa IV - cuprinde specii de animale ºi plante care necesitã o protecþie strictã.

Anexa V - cuprinde specii de plante ºi animale de interes comunitar a cãror prelevare din naturã ºi

exploatare fac obiectul mãsurilor de management.

Directiva Pãsãri (1979) - Directiva EEC 79/409 privind conservarea pãsãrilor sãlbatice

Anexa I - specii care fac obiectul mãsurilor de conservare speciale privind habitatul, în scopul asigurãrii

supravieþuirii ºi a reproducerii lor în aria lor de distribuþie.

Anexa II/2 - specii ce pot fi obiectul actelor de vânatoare în cadrul legislaþiei naþionale. Statele Membre

vegheazã ca vânãtoarea acestor specii sã nu compromitã eforturile de conservare întreprinse în aria lor

de distribuþie.

Convenþia de la Berna (1979) - convenþie privind conservarea vieþii sãlbatice ºi a habitatelor naturale

din Europa.

Anexa II - specii de faunã strict protejate.

Anexa III - specii de faunã protejate.

Convenþia de la Bonn - Convenþia privind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice.

Anexa II - lista speciilor migratoare care au o stare de conservare nefavorabilã.

ANEXA V 233

ANEXA VC

AL

EN

DA

RU

LÎN

FL

OR

IR

II S

PE

CIIL

OR

L

EM

NO

AS

E D

IN

AR

BO

RE

TU

MU

LS

IM

ER

IA

dupã observaþiile fenologice din perioada 1954-1960

TH

E F

LO

WE

RIN

G C

AL

EN

DA

R F

OR

W

OO

DE

N S

PE

CIE

S IN

S

IM

ER

IA

AR

BO

RE

TU

M

Nr.

Denum

irea specie

i/ S

pecie

s nam

e

Începutul înflo

rir

ii/ B

lossom

ing

begin

nin

g

Sfârºitul înflo

rir

ii/ B

lossom

ing end

Durata m

edie

Average le

nght

crt.

Tim

purii

Tardiv

e

Data m

edie

T

impurii

Tardiv

e

Data m

edie

Z

ile/ days

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1

Abie

s alb

a M

ill.

15.IV

25.IV

10

2

Abie

s nordm

annia

na (S

tev.) S

pach

15.IV

25.IV

20.IV

22.IV

1.V

28.IV

8

3

Abie

s faxonia

na R

ehd. &

W

ils.

14.IV

18.IV

4

4

Abie

s pin

sapo B

ois

s.

14.IV

20.IV

7

5

Acer cam

pestre L.

2.V

5.V

4.V

12.V

14.V

13.V

9

6

Acer negundo L.

27.III

15.IV

6.IV

8.IV

28.IV

18.IV

11

7

Acer pla

tanoid

es L.

23.IV

4.V

11

8

Acer pseudopla

tanus L.

8.IV

20.IV

14.IV

23.IV

15.V

4.V

14

9

Aesculu

s x carnea H

ayne

29.IV

8.V

3.V

22.V

27.V

25.V

22

10

Aesculu

s hip

pocastanum

L.

20.IV

12.V

1.V

16.V

1.V

I

23.V

22

11

Am

orpha frutic

osa L.

2.V

I

14.V

I

13

12

Berberis

thunbergii D

C.

20.IV

30.IV

10

13

Berberis

vulg

aris

L.

6.IV

23.IV

17

14

Buxus sem

pervir

ens L. var. arborescens L.

10.IV

18.IV

14.IV

20.IV

30.IV

25.IV

12

15

Carpin

us betulu

s L.

20.IV

27.IV

23.IV

26.IV

3.V

29.IV

6

16

Carya illinoensis

K

. K

och.

25.V

27.V

26.V

10.V

I

12.V

I

11.V

I

15

17

Carya ovata (M

ill.) K

.K

och.

13.V

20.V

7

18

Carya tom

entosa (P

oir

.) N

utt.

5.V

9.V

I

22.V

15.V

20.V

I

3.V

I

10

19

Castanea sativ

a M

ill.

17.V

I

29.V

I

23.V

I

5.V

II

12

20

Catalp

a big

nonio

ides W

alt.

1.V

I

16.V

I

8.V

I

15.V

I

23.V

I

20.V

I

13

21

Catalp

a specio

sa W

arder.

4.V

I

22.V

I

13.V

I

16.V

I

6.V

II

26.V

I

14

22

Celtis

occid

entalis L.

25.IV

22.V

I

23.V

6.V

6.V

II

6.V

I

11


1

2

3

4

5

6

7

8

23

Cephalo

taxus harrin

gtonia

K

.K

och. var. drupacea (S

ieb. et Z

ucc.)

15.IV

23.IV

8

24

Cercid

iphyllum

ja

ponic

um

S

ieb. &

Z

ucc.

3.IV

12.IV

7.IV

8.IV

20.IV

14.IV

7

25

Cercis

siliq

uastrum

L.

27.IV

10.V

3.V

19.V

26.V

23.V

19

26

Chaenom

ele

s ja

ponic

a (T

hunb.)Lin

dl.

10.IV

28.IV

19.IV

28.IV

20.V

9.V

26

27

Cham

aecyparis

la

wsonia

na (A

.M

urr.)P

arl

9.IV

14.IV

6

28

Cham

aecyparis

nootkatensis

(D

.D

on)S

pach

10.IV

25.IV

17.IV

18.IV

5.V

27.IV

8

29

Cham

aecyparis

pis

ifera E

ndl.

8.IV

14.IV

6

30

Chio

nanthus vir

gin

icus L.

23.V

1.V

I

26.V

5.V

I

15.V

I

10.V

I

13

31

Cla

drastris

lu

tea (M

ichx.)K

.K

och.

24.IV

9.V

I

2.V

I

2.V

I

20.V

I

11.V

I

10

32

Cornus m

as L.

20.III

9.IV

30.III

7.IV

21.IV

14.IV

15

33

Cornus sanguin

ea L.

21.V

28.V

24.V

5.V

I

8.V

I

6.V

I

12

34

Corylo

psis

spic

ata S

ieb. &

Z

ucc.

28.III

20.IV

9.IV

15.IV

1.V

22.IV

13

35

Corylu

s avellana L.

15.II

29.III

8.III

15.III

7.IV

26.III

18

36

Corylu

s colu

rna L.

17.IV

28.IV

11

37

Cotin

us coggygria

S

cop.

8.V

14.V

6

38

Crataegus pennsylv

anic

a A

she.

24.IV

10.V

2.V

10.V

17.V

13.V

11

39

Cryptom

eria

ja

ponic

a D

. D

on

1.IV

5.IV

2.IV

10.IV

15.IV

12.IV

10

40

Cydonia

oblo

nga M

ill.

1.V

15.V

14

41

Die

rvilla

flo

rid

a S

. &

Z

.

13.V

2.V

I

23.V

31.V

20.V

I

10.V

I

17

42

Dio

spyros vir

gin

iana L.

1.V

I

20.V

I

10.V

I

8.V

I

2.V

II

20.V

I

12

43

Ele

agnus angustifolia L.

27.V

4.V

I

1.V

I

8.V

I

21.V

I

14.V

I

13

44

Ele

agnus um

bellata T

hunb.

20.IV

28.V

9.V

7.V

7.V

I

21.V

11

45

Euonym

us europaeus L.

9.V

25.V

17.V

16.V

2.V

I

25.V

15

46

Exochorda racem

osa (Lin

dl.) R

ehd.

25.IV

10.V

2.V

15.V

30.V

22.V

20

47

Fagus silvatic

a L.

1.V

8.V

7

48

Forsythia

suspensa (T

hunb.)V

ahl.

21.III

9.IV

30.III

18.IV

29.IV

23.IV

23

49

Fraxin

us excels

ior L.

28.III

22.IV

10.IV

10.IV

27.IV

18.IV

9

50

Gle

ditsia

tria

canthos L.

24.V

13.V

I

4.V

I

3.V

I

21.V

I

12.V

I

8

51

Gym

nocla

dus dio

icus (L.) K

.K

och.

20.V

10.V

I

20

(continuare)

ANEXA V 2350

1

2

3

4

5

6

7

8

52

Ham

am

elis vir

gin

iana L.

10.IX

5.X

25

53

Hib

iscus syria

cus L.

10.V

II

17.V

II

13.V

II

31.V

II

54

Ile

x aquifolium

L.

4.V

20.V

16

55

Jugla

ns cin

erea L.

22.IV

17.V

5.V

2.V

21.V

11.V

9

56

Jugla

ns nig

ra L.

25.IV

10.V

3.V

18.V

20.V

19.V

9

57

Jugla

ns regia

L.

25.IV

6.V

1.V

15.V

21.V

18.V

13

58

Junip

erus sabin

a L.

28.III

6.IV

4.IV

15.IV

18.IV

16.IV

11

59

Junip

erus vir

gin

iana L.

25.III

6.IV

1.IV

5.IV

10.IV

7.IV

9

60

Kerria

ja

ponic

a (L.)D

C

15.IV

5.V

25.IV

17.V

6.V

I

27.V

31

61

Koelr

euteria

panic

ula

ta Laxm

.

5.V

II

19.V

II

12.V

II

27.V

II

31.V

II

29.V

II

17

62

Laburnum

anagyroid

es M

ed.

27.IV

21.V

9.V

18.V

1.V

I

25.V

16

63

Lig

ustrum

vulg

are L.

28.V

12.V

I

14

64

Lin

dera benzoin

(L.)B

l.

1.IV

18.IV

18

65

Lir

iodendron tulipifera L.

20.V

9.V

I

30.V

11.V

I

27.V

I

19.V

I

19

66

Lonic

era caprifolium

L.

28.IV

18.V

20

67

Magnolia acum

inata (L.)L.

3.V

17.V

10.V

13.V

5.V

I

24.V

14

68

Magnolia denudata D

esr.

8.IV

20.IV

14.IV

6.V

25.V

16.V

31

69

Magnolia kobus D

C.

3.IV

23.IV

13.IV

13.IV

5.V

24.IV

11

70

Magnolia m

acrophylla M

ichx.

25.V

12.V

I

4.V

I

15.V

I

5.V

II

25.V

I

21

71

Magnolia obovata T

hunb.

10.V

25.V

17.V

31.V

18.V

I

10.V

I

23

72

Magnolia x soula

ngia

na S

oul.-B

odin

15.IV

5.V

25.IV

12.V

10.V

I

23.V

28

73

Magnolia trip

etala

L.

12.V

24.V

18.V

25.V

31.V

28.V

11

74

Magnolia vir

gin

iana (L.) P

urh.

26.V

13.V

I

5.V

I

20.V

I

10.V

II

30.V

I

25

75

Mahonia

aquifolium

(P

ursh.)N

utt.

8.IV

29.IV

13.IV

3.V

12.V

8.V

24

76

Malu

s flo

rib

unda V

an H

outts.

4.V

9.V

6.V

16.V

17.V

16.V

10

77

Malu

s sylv

estris

(L.) M

ill.

14.IV

24.IV

19.IV

22.IV

2.V

27.IV

8

78

Morus nig

ra L.

8.V

15.V

11.V

19.V

20.V

19.V

8

79

Paeonia

suffrutic

osa A

ndr.

6.V

14.V

10.V

20.V

27.V

24.V

14

80

Paulo

wnia

tom

entosa (T

hunb.) S

teud.

6.V

17.V

11.V

16.V

4.V

I

25.V

14

81

Phellodendron am

urense R

upr.

24.IV

26.V

10.V

6.V

5.V

I

21.V

12

(continuare)


1

2

3

4

5

6

7

8

82

Philadelp

hus coronariu

s L.

25.V

2.V

I

29.V

16.V

I

28.V

II

22.V

I

23

83

Pic

ea abie

s (L.)K

arst.

30.IV

10.V

5.V

8.V

15.V

12.V

7

84

Pin

us banksia

na Lam

b.

11.V

15.V

6

85

Pin

us griffithi M

c.C

llela

nd

12.V

23.V

17.V

22.V

28.V

25.V

8

86

Pin

us je

ffreyi B

alf.

14.V

18.V

4

87

Pin

us m

ontana M

ill. v. pum

ilio

W

ilk.

12.V

18.V

6

88

Pin

us nig

ra A

rn.

13.V

17.V

15.V

16.V

25.V

21.V

11

89

Pin

us ponderosa D

ougl. ex Lavs.

14.V

18.V

4

90

Pin

us strobus L.

18.V

25.V

22.V

2.V

28.V

13.V

6

91

Pin

us sylv

estris

L.

13.V

16.V

15.V

18.V

30.V

24.V

11

92

Pir

us com

munis

L.

12.IV

2.V

22.IV

20.IV

4.V

27.IV

9

93

Pla

tanus x acerifolia W

illd

.

5.V

12.V

7

94

Populu

s alb

a L.

14.III

14.IV

30.III

27.III

30.IV

13.IV

12

95

Populu

s nig

ra L.

18.III

11.IV

30.III

10.IV

20.IV

15.IV

15

96

Populu

s trem

ula

L.

20.IV

26.IV

6

97

Prunus aviu

m L.

3.IV

22.IV

12.IV

29.IV

2.V

1.V

13

98

Prunus cerasifera E

hrh. À

tropurpurea’

7.IV

23.IV

15.IV

30.IV

3.V

1.V

15

99

Prunus nana D

u R

oi

15.IV

20.IV

17.IV

5.V

18

100

Prunus padus L.

18.IV

2.V

25.IV

6.V

17.V

11.V

16

101

Prunus serrula

ta Lin

dl. `H

issakura’

16.IV

5.V

26.IV

10.V

25.V

17.V

21

102

Pseudotzuga m

enzie

sii F

ranco.

25.IV

5.V

10

103

Quercus alb

a L.

6.V

15.V

9

104

Quercus rubra L.

18.IV

27.IV

22.IV

28.IV

6.V

2.V

10

105

Quercus im

bric

aria

M

ichx.

5.V

12.V

8.V

7.V

21.V

14.V

7

106

Quercus robur L.

15.IV

16.V

1.V

2.V

5.V

I

19.V

18

107

Robin

ia pseudoacacia

L.

18.V

28.V

23.V

3.V

I

16.V

I

10.V

I

17

108

Rosa canin

a L.

19.V

22.V

21.V

30.V

10.V

I

5.V

I

14

109

Salix alb

a L.

6.IV

18.IV

12

110

Sam

bucus nig

ra L.

18.V

8.V

I

28.V

6.V

26.V

I

16.V

I

17

111

Sophora ja

ponic

a L.

18.V

II

22.V

II

20.V

II

30.V

II

10

112

Sorbus dom

estic

us L.

15.V

28.V

13

(continuare)

ANEXA V 237

0

1

2

3

4

5

6

7

8

113

Spir

aea x bum

ald

a B

urv.

18.IV

4.V

16

114

Staphyle

a pin

nata L.

30.IV

15.V

7.V

15.V

26.V

20.V

16

115

Syrin

ga ja

ponic

a D

ecne.

28.V

6.V

I

2.V

I

28.V

I

26

116

Syrin

ga vulg

aris

L.

23.IV

8.V

1.V

18.V

22.V

20.V

19

117

Tam

arix

gallic

a L.

13.V

16.V

14.V

20.V

6.V

I

28.V

14

118

Taxodiu

m dis

tic

hum

(L.)R

ich.

10.III

22.IV

1.IV

23.III

3.V

13.IV

10

119

Taxus baccata L.

19.III

18.IV

4.IV

7.IV

15.IV

11.IV

15

120

Tilia

pla

typhyllos S

cop.

5.V

I

18.V

I

11.V

I

17.V

I

30.V

I

24.V

I

13

121

Tilia

tom

entosa M

oench.

25.V

I

5.V

II

10

122

Thuja

occid

entalis L.

7.IV

15.IV

8

123

Thuja

plicata D

. D

on.

12.IV

18.IV

6

124

Thuja

standis

hii (G

ord.)C

arr.

14.IV

25.IV

19.IV

20.IV

3.V

27.IV

7

125

Thujo

psis

dolo

brata (L.f.)S

ieb. &

Z

ucc.

8.IV

16.IV

8

126

Ulm

us foliacea G

ilib

.

20.III

14.IV

2.IV

5.IV

28.IV

12.IV

10

127

Ulm

us la

evis

P

all.

22.III

1.IV

8

128

Vib

urnum

la

ntana L.

30.IV

4.V

2.V

12.V

17.V

14.V

12

129

Vib

urnum

opulu

s L.

5.V

19.V

12.V

20.V

1.V

I

25.V

13

130

Vib

urnum

opulu

s L. `R

oseum

’

16.V

30.V

14

131

Wis

taria

sin

ensis

S

weet.

20.IV

10.V

1.V

20.V

20

132

Xanthoceras sorbifolia B

unge.

26.IV

15.V

5.V

16.V

21.V

19.V

14

(continuare)

Documents

ARBORETUMUL SIMERIA- MONOGRAFIE - … în care tinerele cadre de dendrologi ºi viitori arhitecþi peisageri îºi vor perfecþiona cunoºtinþele ºi mãiestria lor. Lucrãrile efectuate