Stiri 14 februarie 2020 , prima parte CURSUL DE SCHIMB 14.02.2020

1 EUR 4.7694

1 USD 4.4000

Temperaturi mai ridicate față de normal și în perioada 15-21 februarie SIMONA DAN 14 FEBRUARIE 2020

În intervalul 15-21 februarie va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -3…11°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…9°C, în majoritatea zonelor de cultură, potrtivir prognozei agrometeorologice emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Temperatura maximă a aerului se va încadra între 4…16°C, pe întreg teritoriul agricol al ţării. Temperatura minimă a aeruluiva fi cuprinsă între -10…6°C în aproape toate regiunile, valorile cele mai scăzute fiind posibile în depresiuni, producându-se îngheț la sol. Se întrevăd precipitaţii predominant sub formă de ploi locale, acestea fiind însoţite de intensificări ale vântului.

Rezerva de umiditate, scăzută

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternicăși extremă), în cea mai mare parte a Dobrogei, Transilvaniei

1

și Moldovei, local în nordul, nord-vestul și vestul Banatului, nordul, centrul, estul, izolat în vestul și sudul Munteniei, sudul Olteniei și al Crișanei. Aprovizionarea cu apă a solului, va prezenta valori satisfăcătoare pânăla apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Crișana, local în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nordul, nord-vestul, sudul, sud-vestul, vestul și sud-estul Munteniei, nord-vestul, nordul, vestul, centrul, sudul și sud-vestul Moldovei, sudul Dobrogei, nord-estul Banatului. Starea de vegetaţie a culturilor agricole Pe ansamblu, culturile de câmp şi pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus vegetativ, în aproape toate regiunile agricole ale ţării. De asemenea, pe fondul regimului termic mai ridicat din aer şi sol, local vor fi posibile reluări lente și temporare ale proceselor de creştere şi dezvoltare ale plantelor, în special la culturile de toamnă semănate în epoca optimă.

Culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în epoca optimă vor parcurge fazele de apariţie a frunzei a treia şi înfrăţire (25-100%), iar cele tardive, răsărirea şi formarea frunzei a treia (10-100%). Rapiţa înfiinţată în perioada optimă pe suprafeţe restrânse îşi va continua înfrunzirea (4-12 frunze), starea de vegetaţie a plantelor menţinându-se în general medie spre slabă. Pomii fructiferi şi viţa de vie se vor afla în stadiul de repaus vegetativ în aproape toate plantaţiile. Pe terenurile cu expoziţie sudică, izolat se va putea semnala faza de umflare a mugurilor de rod, îndeosebi la speciile pomicole timpurii de sâmburoase. În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole în câmp vor fi întrerupte temporar, în majoritatea regiunilor agricole.

Recomandările specialiștilor

Pentru perioada amintită, specialiștii în agometeorologie recomandă efectuarea controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a elementelor de rod la speciile pomicole şi viticole. De asemenea, se recomandă efectuarea arăturilor pe suprafeţele agricole fără strat de zăpadăşi cu îngheţsuperficial la sol. Totodată, este necesară și aplicarea îngrăşămintelor organice în plantaţiile pomi-viticole. Nu în ultimul rând administrarea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în perioada optimă ar trebui făcută în această perioadă.

În lipsa neonicotinoidelor, ce alternative avem pentru protecția plantelor

de floarea soarelui și porumb? Vineri, 14 Februarie 2020 Fitosanitar Am aflat recent ca s-a acordat derogare pentru utilizarea insecticidelor neonicotionide, o grupa de insecticide foarte utilă pentru protecția semințelor de porumb și floarea soarelui, imediat după semănat, împotriva

2

unor dăunători foarte periculoși, așa cum este rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis). Derogarea a fost acordata, însă numai la porumb!

Totuși, știm cu toții presiunea la care sunt supuse neonicotinoidele pentru tratament sămânță la culturile de porumb și floarea soarelui. În aceste condiții, ce alte soluții avem pentru protecția tinerelor plăntuțe, imediat după răsărire, față de dăunătorii care acționează în aceasta perioadă?

Până în acest moment, companiile producătoare nu au descoperit un produs care să se ridice la nivelul insecticidelor neonicotinoide, dar ne promit ca o vor face în următorii ani.

Dar până atunci ce alternative avem pentru floarea soarelui si porumb? Trebuie sa lucram cu ceea ce avem.

În PORTOFOLIUL ISCUSIT de la ALCEDO găsiți insecticide care vă pot veni în ajutor.

Astfel:

Pentru protecția seminței de floarea soarelui și porumb față de dăunătorii din sol:

ALCEDO recomandă LANGIS, un piretroid pe bază de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sârmă (Agriotes spp.) în doza de 2,0 l/t sămânță. LANGIS creează o zona de protecție în jurul semințelor tratate, distrugând sau îndepărtând dăunătorul, fără a afecta germinația semințelor. Acționează prin ingestie și contact, dar are și o acțiune repelenta față de viermii sârmă și alți dăunători din sol. Pentru o perioada mai lungă de control, se recomandă să aplicați insecticidul LANGIS împreună cu fertilizantul starter

3

MICROFERT-U în doza de 2,5 l/t sămânță, reducându-se corespunzător cantitatea de apa, fertilizantul asigurând și un start bun al culturilor, o răsărire uniformă și plante mai viguroase. MICROFERT U are pH acid și face ca degradarea piretroidului sa fie mult mai lentă.

Ce facem cu dăunătorii care apar odată cu răsărirea florii soarelui?

O opțiune pentru combaterea rățișoarei porumbului din culturile de floarea soarelui este FASTER DELTA, insecticid pe baza de deltametrin, cu acțiune prin contact și ingestie asupra insectei.

Ce facem cu dăunătorii care apar odată cu răsărirea porumbului?

Imediat după răsărirea culturii de porumb o soluție împotriva gărgăriței frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este tratamentul cu insecticidul sistemic MOSPILAN 20 SP (împreună cu adjuvantul VITAL 90). FASTER DELTA este disponibil și pentru cultura de porumb, unde pe lângă gărgărița frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este o opțiune și pentru  viermele vestic al rădăcinilor de porumb – diabrotica. Tot pentru cultura de porumb, pentru combaterea în vegetație a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb, vă recomandăm insecticidul FASTER 10 EC, un alt piretroid pe baza de cipermetrin.

Sperăm să avem o primăvară cu condiții optime pentru o răsărire uniformă și rapidă a plantelor de floarea soarelui și porumb, iar insecticidele prezentate mai sus, plus alte produse care se aplică în perioada de vegetație și pe care le găsiți în PORTOFOLIUL ISCUSIT de la ALCEDO, să vă ajute să aveți culturi cât mai frumoase și mai sănătoase.

FERMIERII REVOLTAȚI DE O DECLARAȚIE POLITICĂ!Agroinfo  13 februarie 2020 -

REACȚIE. Federațiile și asociațiile cu reprezentativitate din industria agro-alimentară semnatare își exprimă îngrijorarea față de o recentă luare

4

de poziție a formațiunii politice USR, prin vocea domnului deputat Daniel Popescu, conform căreia este “absurdă decizia noului ministru al agriculturii, domnul Adrian Oros, de a autoriza utilizarea de către agricultori a pesticidelor care afectează grav albinele, în speță cele care conțin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam).”

Această afirmație este în egală măsură surprinzătoare și dezamăgitoare pentru membrii noștri,care au solicitat insistent în fiecare din ultimii șapte ani autorităților de la București și de la Bruxelles autorizarea temporară în regim de urgență a tratamentului cu insecticide din grupa neonicotineoidelor, deoarece, în absența acestuia, producția de porumb și floarea-soarelui a țării ar fi grav afectată, iar în regiunea de sud, endemică pentru dăunători extrem de destructivi, chiar compromisă.

Gradul de infestare cu Tanymecus sp. în România este între 6,7-10,6 adulți/m2, cu cca. 220% - 320% superioară pragului economic de dăunare. Deși dăunătorul este prezent și în Serbia, Croația, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Cehia, Ucraina, Rusia, gradul de infestare este mult mai redus. În același context, menționăm că în țara noastră cantitatea medie de produse fitosanitare pe ha este aproximativ 0,6 kg, în timp ce media europeană este 2,2-2,4 kg/ha.

În cadrul preocupărilor noastre s-a aflat constant identificarea altor soluții pentru combaterea dăunătorilor culturilor specifici arealelor agricole ale României, în special a Tanymecus spp., scop în care am testat în condiții de câmp, cu sprijinul institutelor de cercetare publică din România, posibile alternative la tratamentul cu neonicotinoide. Din păcate, nu am reușit să găsim o alternativă eficace și eficientă, iar companiile din industria de protecția plantelor nu au pus încă pe piață un substitut.

Fermierii si apicultorii (prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură) au conlucrat în toată această perioadă pentru dezvoltarea unui pachet de bune practici care să permită utilizarea sigură a produselor neonicotinoide. Derogările de urgență însele au atașate condiții specifice de utilizare, care să reducă efectele acestora asupra polenizatorilor. De asemenea, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor coordonat de Academia de Științe Agricole și Silvice conduce de doi ani un studiu despre “Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice ţării noastre”, ale cărui concluzii preliminare nu indică prezența reziduurilor de insecticide neonicotinoide peste limitele considerate sigure pentru populațiile de polenizatori. Conform Eurostat Apicultura românească este pe locul 2 în U.E. la familii de stupi și pe locul 1 la producția de miere.

5

În aceste condiții, considerăm că aplicarea mecaniscistă a principiului precauției de către managerii de risc europeni va pune în scurt timp sub semnul întrebării viabilitatea agriculturii blocului comunitar. Nu există tehnologie cu risc zero, de aceea este de dorit o abordare holistică a problematicii complexe a protecției culturilor împotriva bolilor și dăunătorilor.

Soluția simplistă a eliminarii de pe piață a unor soluții tehnologice esențiale pentru agricultori ar trebui înlocuită de efortul comun al părților implicate în elaborarea și impunerea unor seturi de bune practici care să minimizeze riscurile asociate acestor tehnologii. După cum am mai afirmat, o politică bazată exclusiv pe evitarea riscurilor este incompatibilă cu inovația tehnologică pe care UE o proclamă drept prioritate absolută.

Cu atât mai dezamăgitoare este ralierea unor politicieni din țara noastră la abordări populiste, criticând dur conducerea Ministerului Agriculturii pentru că a înțeles caracterul de urgență al acestui demers și, în urma unui amplu proces de consultări publice cu toate părțile implicate, a furnizat argumente valide pentru fundamentarea autorizării temporare ce va permite fermierilor din România să-și asigure premisele unor recolte stabile și în acest an agricol, se arată în comunicatul transmis de APPR pentru AGROINFO.

Curtea Europeană de Conturi recomandă Comisiei Europene să coreleze plățile, după 2020, cu utilizarea mai restrictivă a pesticidelor de către fermieri; în Uniunea Europeană, vânzările de pesticide depășesc 350 000 de tone pe an BY LANTULALIMENTAR  2020-02-11 

Curtea Europeană de Conturi a publicat în 5 februarie un raport în care a consemnat că atât Comisia europeană, cât și statele membre au luat măsuri pentru a promova utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, dar progresele înregistrate în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării acestor produse sunt limitate.Curtea a examinat dacă legislația UE oferea stimulente eficace pentru reducerea dependenței de produsele de protecție a plantelor. Normele UE impun fermierilor să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, ceea ce înseamnă că fermierii ar trebui să recurgă la produse de protecție a plantelor ( pesticide ) doar în cazul în care metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Deși sunt obligați să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, fermierilor nu li se cere să țină o evidență a modului în care aplică aceste metode, iar asigurarea respectării obligațiilor în materie este deficitară.

Politica agricolă comună poate contribui la sprijinirea utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor, de exemplu prin sisteme obligatorii de consiliere agricolă și prin sprijinul financiar acordat pentru măsuri precum agricultura ecologică și pentru schemele de mediu. Corelarea plăților din cadrul

6

politicii agricole comune cu cerințele legale poate contribui la asigurarea respectării acestor norme, însă aplicarea gestionării integrate a dăunătorilor nu constituie în prezent o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul politicii agricole comune. Accesul fermierilor la metode alternative și la produse cu risc mai redus i-ar putea ajuta pe aceștia să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor. În 2009, Uniunea Europeană a creat o categorie de produse de protecție a plantelor „cu risc redus”, însă, până în prezent, puține produse din această categorie au fost puse la dispoziție pentru utilizare.

Curtea a examinat dacă Comisia și statele membre au evaluat riscurile și efectele asupra mediului antrenate de utilizarea produselor de protecție a plantelor și a constatat că datele colectate și puse la dispoziție nu erau suficiente pentru a permite o monitorizare eficace. Statisticile UE disponibile cu privire la vânzările de produse de protecție a plantelor sunt agregate la un nivel prea general pentru a fi utile, iar statisticile privind utilizarea agricolă a acestor produse nu erau comparabile.

Curtea recomandă Comisiei:

1. să verifice că statele membre transformă principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor în criterii practice și controlează respectarea acestor criterii la nivelul exploatațiilor, permițând corelarea acestora cu plățile din cadrul politicii agricole comune în perioada de după 2020;

2. să îmbunătățească statisticile referitoare la produsele de protecție a plantelor atunci când va revizui legislația, astfel încât aceste statistici să fie mai ușor accesibile, mai utile și mai comparabile; și

3. să evalueze progresele realizate în direcția obiectivelor de politică și să îmbunătățească indicatorii de risc armonizați sau să dezvolte unii noi, ținând seama de utilizarea produselor de protecție a plantelor.Utilizarea pesticidelor poate crea presiuni asupra mediului și poate prezenta riscuri pentru calitatea apelor subterane și de suprafață, pentru calitatea solurilor, pentru biodiversitate, pentru ecosisteme și pentru sănătatea umană, inclusiv prin reziduurile din alimente. Pesticidele pulverizate pe câmpuri pot penetra în pământul și în apele din vecinătatea zonelor respective. Aceste produse afectează plantele și animalele și pot contribui la declinul biodiversității1, inclusiv la reducerea populațiilor de insecte. Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice consideră că aceste produse reprezintă unul dintre factorii determinanți ai declinului populației de polenizatori.„Gestionarea integrată a dăunătorilor” este un concept apărut în anii 1970, care pune accentul pe prevenirea infestării cu dăunători și recurge la practici

7

agricole durabile, cum ar fi rotația culturilor și selecția de semințe rezistente la dăunători. Acest concept include, de asemenea, monitorizarea dăunătorilor și stabilirea unor valorilimită fiabile care să permită luarea unei decizii cu privire la necesitatea și la momentul aplicării unor măsuri de combatere a dăunătorilor. În comparație cu aplicarea sistematică de produse de protecție a plantelor, gestionarea integrată a dăunătorilor este o abordare mai ecologică, ce combină practici de „bun simț”. Ea permite reducerea dependenței de produsele de protecție a plantelor: dacă aplică această abordare, fermierii recurg la produse chimice de protecție a plantelor numai dacă este necesar, după epuizarea metodelor preventive, fizice, biologice sau a altor metode nechimice de combatere a dăunătorilor. Gestionarea integrată a dăunătorilor este o parte importantă a politicii UE referitoare la produsele de protecție a plantelor și a devenit obligatorie în 2014.

APIA si SUBVENTII

Controverse privind PLAFONAREA SUBVENŢIILORLiviu GORDEA  14 februarie 2020 -

Confuzie generală în ceea ce priveşte poziţia României vizavi de plafonarea subvenţiilor europene în cadrul reformei Politicii Agricole Comune post-2020. Prezent la conferinţa anuală a Clubului Fermierilor Români, Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european, a noii PAC şi impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. În ceea ce priveşte plafonarea subvenţiilor, ministrul Oros a declarat atunci că "România susţine plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea fi de acord şi cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 de euro"! Aceeaşi poziţie a susţinut-o şi secretarul de stat Emil Dumitru în intervenţii publice, acesta menţionând însă şi posibilitatea acceptării propunerii Comisiei Europene la nivelul de 100.000 euro. Pe de altă parte, europarlamentarul Daniel Buda, aflat chiar în miezul negocierilor de la Bruxelles, e de părere că în acest moment nu există practic decât două opţiuni. "Fie se optează pentru plafonarea la 100.000 de euro, cu deducerea a 50 la sută din cheltuielile cu forţa de muncă, fie se va asuma alocarea a 10% din

8

sumele pentru pilonul I pentru fermierii mici şi mijlocii", spunea el săptămâna trecută la Palatul Parlamentului.

Considerând că o eventuală plafonare asumată ar putea crea prejudicii importante agricultorilor performanţi de la noi din ţară, Clubul Fermierilor Români a luat poziţie condamnând declaraţiile făcute în spaţiul public de către conducerea MADR.

"În acest stadiu al negocierilor europene privind reforma PAC, orice declaraţii din România privind susţinerea plafonării obligatorii conform cu propunerea Comisiei Europene contravine intereselor fermierilor performanţi din ţara noastră şi sunt de natură să afecteze demersurile făcute până în acest moment de către europarlamentarii români din Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, demersuri susţinute şi promovate de Clubul Fermierilor Români", se arată într-un comunicat al Clubului.

"Plafonarea plăţilor directe va determina încetinirea şi punerea la risc a procesului de dezvoltare a fermelor competitive din ţara noastră (motorul agriculturii româneşti), cu consecinţe semnificative în plan economic (producţie, randament, profitabilitate), financiar (capital românesc la risc), social (angajaţi în agricultură la risc), mediu (neasumarea noilor măsuri de mediu) - fără a genera un câştig semnificativ şi în planul competitivităţii pentru fermele mici. Poziţia fermierilor performanţi din România este deplin pro-europeană, aceştia fiind primii care îşi asumă responsabil Politica Agricolă Comună, atunci când contribuie determinant la asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare, la respectarea măsurilor de mediu", se mai precizează în acest comunicat.

FĂRĂ GARANŢII LA BRUXELLES!

"Acceptarea principiului plafonării obligatorii la un nivel mai mare (de ex. la 300.000 euro) nu oferă vreo garanţie privind şansele României de a reuşi impunerea unui astfel de plafon, dar va individualiza ţara noastră în procesul negocierilor europene, cu şanse minime de succes deoarece nu se situează în niciunul din cele două grupuri de state membre: pro sau contra plafonării propuse de Comisia Europeană", susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

În acest moment, în negocierile de la Bruxelles privind Cadrul Financiar Multianual şi Reforma PAC post-2020, conform propunerii Comisiei Europene, plafonarea plăţilor directe este menţionată ca obligatorie de la 60.000 euro (max. 100.000 euro), iar la nivelul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European reducerea subvenţiilor este propusă a fi voluntară, dar cu aplicarea unei plăţi redistributive de minimum 10%.

9

În condiţiile plafonării obligatorii propuse de Comisie, de la 60.000 la 100.000 euro, peste 3.500 de ferme româneşti care lucrează peste 3 milioane de hectare vor fi puternic afectate.

Fermierii romani, dezamagiti de declaratiile politice: Plafonarea este o greseala! In feb. 14, 2020  

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă îngrijorarea privind declarațiile ministrului agriculturii și ale secretarului de stat pentru afaceri europene privind posibila acceptare a plafonării plăților directe în contextul negocierilor care se desfășoară la Bruxelles privind bugetul UE, inclusiv pentru PAC post-2020.

Prezent la Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români din 6 februarie, Adrian Nechita Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european și a noii Politici Agricole Comune și impactul pe care le voravea asupra fermierilor. În ceea ce privește plafonarea subvenţiilor agricole, Ministrul agriculturii a menționat că: “România susține plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea fi de acord și cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 EUR.”

Aceeași poziție a susținut-o și secretarul de stat Emil Dumitru în intervenții publice, acesta menționând chiar și posibilitatea acceptării propunerii Comisiei Europene la nivelul de 100.000 €.Plafonarea plăților directe va determina încetinirea și punerea la risc a procesului de dezvoltare a fermelor competitive din țara noastră (motorul agriculturii românești), cu consecințe semnificative în plan economic (producție, randament, profitabilitate), financiar (capital românesc la risc), social(angajați în agricultură la risc), mediu (neasumarea noilor măsuri de mediu) – fără a genera un câștig semnificativ și în planul competitivității pentru fermele mici.

Poziția fermierilor performanți din România este deplin pro-europeană, aceștia fiind primii care își asumă responsabil Politica Agricolă Comună, atunci când contribuie determinant la asigurarea siguranței și securității alimentare, la respectarea măsurilor de mediu.

Facem precizarea că în acest moment, în negocierile de la Bruxelles privind Cadrul Financiar Multianual și Reforma PAC post-2020, conform propunerii Comisiei Europene, plafonarea plăților directe, este menționată ca obligatorie de la 60.000 EUR (max. 100.000 EUR), iar la nivelul Comisiei pentru Agricultură

10

a Parlamentului European reducerea subvențiilor este propusă a fi voluntară, dar cu aplicarea unei plăți redistributive de minim 10%.

Acceptarea principiului plafonării obligatorii la un nivel mai mare (de ex. la 300.000 EUR) nu oferă vreo garanție privind șansele României de a reuși impunerea unui astfel de plafon, dar va individualiza țara noastră în procesul negocierilor europene, cu șanse minime de succes deoarecenu se situează în niciunul din cele două grupuri de state membre: pro sau contra plafonării propuse de Comisia Europeană.

În condițiile plafonării obligatorii propuse de Comisie, de la 60.000 la 100.000 EUR, peste 3500 de ferme românești care lucrează peste 3 milioane de hectare vor fi puternic afectate.

De aceea considerăm că reducerea drastică a plăților directe pentru fermele competitive din România trebuie respinsă categoric. Este evident că fermele românești vor fi afectate la nivel de competitivitate prin reducerea drastică a subvențiilor, atât pe piața Uniunii Europene cât și în competiția cu țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE.

Se creează astfel un mare risc ca România să devină piață de desfacere pentru produsele agroalimentare datorită plafonării subvențiilor, care ar putea determina falimentul multor exploatații performante, contribuind substanțial la distrugerea capitalului românesc din agricultură.

Apreciem că România trebuie să susțină creșterea sprijinului pentru fermele mici, dar fără a afecta grav fermele performante. Soluția constă în aplicarea unei plăți redistributive din suma anuală a plăților directe de care beneficiază România.

În acest stadiu al negocierilor europene privind reforma PAC, orice declarații din România privind susținerea plafonării obligatorii conform cu propunerea Comisiei Europene contravine intereselor fermierilor performanți din țara noastră și sunt de natură să afecteze demersurile făcute până în acest moment de către europarlamentarii români din Comisia pentru Agricultură din ParlamentulEuropean, demersuri susținute și promovate de Clubul Fermierilor Români.

Pledăm în favoarea plafonării plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, și susținem că această variantă este cea mai bună soluție pentru fermierii din România, pentru că sprijină deopotrivă fermele performante, precum și fermele mici care vor primi subvenții în plus din plata redistributivă.

11

Reafirmăm implicarea și interesul Clubului Fermierilor Români de a continua dialogul cu autoritățile din România și de la Bruxelles pe temele de interes major care privesc agricultura românească și creșterea competitivității fermierilor români. Dorim ca organizația noastră să fie o voce puternică în promovarea intereselor tuturor fermierilor români, să asigurăm capacitatea degândire și de acțiune pentru a pune fermierul român performant la locul său în elita agriculturii europene. 

Senatorul Trufin: Fermierii sunt duși cu zăhărelul! Subvențiile pot fi mai mici! Ramona Dascălu - 13 februarie 2020

Fermierii sunt duși cu zăhărelul și nu știu pe ce sprijin financiar se pot baza din partea statului în acest an, susține senatorul Lucian Trufin. Parlamentarul, membru și secretar al Comisiei pentru Agricultură din Senat, acuză actualul guvern că manipulează politic cultivatorii de roșii care doresc să acceseze în acest an ajutorul de minimis pentru tomatele la solar sau seră.

După ce ieri în cadrul unei conferințe de presă ministrul Adrian Oros a declarat că perioada de valorificare a tomatelor va fi prelungită până la data de 15 iunie, lucru care cu siguranță îi va ajuta pe cultivatorii de roșii, acum rămân neclare alte aspecte de importanță maximă precum valoarea sprijinului acordat legumicultorilor și ciclul II de producție, susține senatorul Lucian Trufin.

„MADR ne spune prin vocea ministrului Oros că beneficiarii programului Tomata pot valorifica producția până la 15 iunie. Dar e o problemă, zice ministrul!!! E foarte posibil să nu fie de fapt 3.000 de euro, ci mai puțin. Cică vor face calcule și dacă vor fi mai mulți beneficiari suma totală se va împărți la numărul de solicitanți. Ciclul II de producție să mai aștepte o rectificare bugetară care va fi ……la toamnă că deh, trebuie să treacă PNL-ul cu bine alegerile anticipate”, susține senatorul PSD Lucian Trufin, potrivit dorohoinews.ro. Senatorul Lucian Trufin le transmite legumicultorilor că sunt duși cu zăhărelul de către guvernul liberal și că într-un final, după ce va obține votul agricultorilor, guvernul îi va lăsa pe aceștia cu ochii în soare.

”De fapt, stimați legumicultori botoșăneni, sunteți duși cu zăhărelu’ de liberalii care în curând o să vă ceară votul. Pe un calcul pur electoral liberalii aruncă în aer un program bun pentru legumicultori. Nu cred că mai există vreun legumicultor care să creadă că în toamnă va primi sprijin guvernamental.

12

Strategia liberalilor e simplă și cinică. Le promitem românilor că în toamnă mărim alocații, salarii, pensii dăm bani la cultivatorii de tomate, le luăm votul în iunie și-i lăsăm cu ochii în soare,” a mai adăugat senatorul PSD.

MESAJ IMPORTANT APIA pentru TOȚI FERMIERII!Agroinfo 13 februarie 2020 -

AGROINFO.RO. START! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că din 12 februarie 2020 a demarat Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată în anului 2020, sub sloganul:  “APIA: DIN NOU LA DRUM ALĂTURI DE FERMIERII ROMÂNI ! Depune Cererea Unică de Plată în perioada 2 Martie – 15 Mai 2020!” Anunță APIA într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 02 martie – 15 mai 2020. Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

În Campania 2020, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

13

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ ajutoarelor naţionale fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare/materiale-de-informare-anul-2020 și la Centrele județene/locale APIA.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte documentele privind utilizarea terenului conform art.5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificări și completări.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

ATENȚIE! Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2020, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală,  pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2020, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

14

Subvenția pe pășune: Condiții pentru a încasa banii de la APIA în acest an! agrointeligenta.ro - 13 februarie 2020 Condiții complete pentru subvenția pe pășuni în 2020. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a publicat oficial pentru fermierii care cer subvenția la pășune care sunt termenii și condițiile de acordare în acest an.

Pentru pajiştile comunale concesionate / închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi:

a) membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa de pajişte concesionată / închiriată. Calculul suprafeţelor aferente

fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte cu care asigură cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat, la data depunerii Cererii unice de plată, pentru suprafaţa concesionată / închiriată de către asociaţie.

Membrii asociaţiei fac dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști permanente, prezentând copia de pe contractul de concesiune/închiriere al pajiștii de către asociație și copia centralizatorului care cuprinde acordul asociației, datele de identificare ale membrilor asociaţiei, numărul de animale cu care pășunează, codurile de identificare din Registrul național al exploatațiilor, precum și suprafețele alocate pe fiecare membru.

b) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată / închiriată, asigurând cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, prin păşunat cu animalele înscrise în exploataţia asociaţiei înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor pe perioada păşunatului/ tabere de vară.

Asociaţia crescătorilor de animale prezintă centralizatorul care cuprinde acordul membrilor de a depune cerere unică de plată, cu datele de

identificare ale membrilor asociaţiei, numărul de animale cu care pășunează, codurile de identificare din Registrul național al exploatațiilor,

precum și suprafețele alocate pe fiecare membru, copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaților privind utilizarea

fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/ animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) şi/sau împrumutate spre folosinţă.

15

APIA a început plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor! agrointeligenta.ro - 13 februarie 2020 Plăți anunțate astăzi de APIA! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna decembrie 2019, aferente serviciilor prestate în luna noiembrie a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este 1.324.799 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 25 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Subvenţii APIA 2020: Lista documentelor necesare pentru plata pe suprafaţă! agrointeligenta.ro - 13 februarie 2020

Pentru a obține subvențiile agricole pe acest an, fermierii trebuie, la fel ca și până acum, să depună la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cererea unică de plată. Alături de cererea-tip care se depune la centrele locale și județene – fiecare fermier la centrul de care aparține, agricultorii trebuie să facă identificarea parcelelor lucrat în cadrul programului pus la dispoziție de către APIA, dar și să prezinte și să înregistreze o serie de documente obligatorii care atestă activitatea sa agricolă, dar și modul în care utilizează suprafața de teren.

Anul acesta, cererile unice și documentele cerute de funcționari se depun în perioada 2 martie-15 iunie, iar fermierii primesc invitații cu programarea pe care o au cu funcționarul care le va prela actele la data și ora stabilită.

Iată care sunt documentele obligatorii pe care fermierii trebuie să le prezinte funcționarilor APIA:

● Copie CI/BI/ paşaport;

● Dovadă cont bancar activ;

● Pentru persoanele juridice – actele care atestă forma de organizare, înregistrarea fiscală şi numirea/ desemnarea unui administrator, după

16

caz, în original;

● Documente specifice, diferenţiate pe tipul de sprijin solicitat;

● Documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic, precum şi a

animalelor declarate.

● Beneficiarii M11 trebuie să depună odată cu cererea unică de plată sau până la termenul limită de depunere a cererii, copia contractului încheiat între organismul de control și beneficiar, copia după fişa de înregistrare a beneficiarului în agricultura ecologică conform Anexei 1 din Ordinul MADR 1253/2013, cu modificările şi completările ulterioare (care se depune odată cu cererea sau până la terenul limită de depunere cerere şi care trebuie să fie vizată de DAJ şi valabilă pentru anul în curs). Conform art. 2 alin. 1 din Ordinul MADR nr. 1253/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în fiecare an, până la data de 16 mai (inclusiv), operatorii au obligaţia de a-şi înregistra activitatea în sistemul de agricultură ecologică (de a depune documentația prevăzută la art. 2 alin. 10 la DAJ.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz. Dacă nu respecţi toate condiţiile şi obligaţiile care îţi revin, se aplică sancţiuni sau chiar excluderea de la plată!

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin prezentate mai sus trebuie să respecte normele privind ecocondiţionalitatea pe tot pacursul anului calendaristic şi pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală se aplică cu prioritate cerințele specifice acestor măsuri, iar normele privind ecocondiționalitatea trebuie corelate cu angajamentele asumate în cadrul acestor măsuri.

Nerespectarea de către femieri a normelor de ecocondiţionalitate conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la întreaga sumă a plăților care au fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului în legătură cu cererile de sprijin, din una sau mai multe scheme de sprijin și se poate aplica pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici, după caz, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale.

17

APIA recomandă fermierilor ca înainte de a veni la Centrele APIA, să se prezinte la Primărie pentru a verifica în Registrul Agricol situația terenului pe care îl utilizează, în vederea eliberării adeverinţei de către primării conform înscrisurilor din Registrul Agricol, aferente anului de cerere, iar dacă agricultorul are în exploatație și animale să verifice situația acestora în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) cu ajutorul medicului veterinar concesionar, asociației sau propriilor evidențe, dacă este utilizator SNIIA.

Banii APIA: Se fac plăți parțiale pentru subvenția la motorină pe anul trecut! agrointeligenta.ro - 14 februarie

APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2019, diferență trimestrul II (47,33%) și plata integrală a trimestrului III, potrivit unui comunicat de presă remis de APIA către redacția Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Conform anunțului oficial, la acest moment nu intră în plată acciza la motorina ultizată de către fermieri în trimestrul al IV-lea din 2019.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că a început plata aferentă ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioadele 01.04 – 30.06.2019 (trimestrul II/2019) și 01.07 – 30.09.2019 (trimestrul III/2019) conform prevederilor HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Suma totală care urmeaza a fi plătită pentru diferența trimestrului II ( 47,33%) este de 92.168.149,00 lei pentru un număr de 17.703 beneficiari și o cantitate de motorină totală determinată de 48.614.259,504 litri. Facem precizarea ca prima transă la plată pentru trimestrul II/2019 a fost efectuată în luna octombrie 2019 în procent de 52,67%.

Pentru trim. III, suma totală care urmează a fi plătită este de 317.050.459,00 lei pentru un număr de 17.720 beneficiari și o cantitate de motorină totală determinată de 167.229.424,095 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

Cantitățile de motorină pentru diferența trimestrul II/2019, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.33/31.01.2020 şi Cantităţile de motorină pentru trimestrul III, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.33/31.01.2020 se regăsesc în tabelele ataşate.

18

APIA: CINE BENEFICIAZĂ ANUL ACESTA DE AJUTOARE NAŢIONALE TRANZITORII pentru BOVINE! Agroinfo 13 februarie 2020 SUBVENȚII APIA 2020. AGROINFO vă pune la dispoziție toate informțiile de care aveți nevoie pentru a solicita, anul acesta, de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ajutorul național tranzitoriu pentru bovine, subvenție achitată crescătorilor români de la bugetul de stat.

BENEFICIARII AJUTORULUI NAȚIONAL TRANZITORIU, SPECIA BOVINE

Beneficiarii sunt producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional.

Schemele de plată pentru bovine:a) schemă decuplată de producție în sectorul lapte;b) schemă decuplată de producție în sectorul carne.

Ajutoarele naționale tranzitorii - specia bovine, se acordă o singură dată pe an producătorilor agricoli înscrişi în evidenţa Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de criteriile de eligibilitate.

ANT 7 SECTOR LAPTE. DATELE DE REFERINȚĂ.

Ajutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte se acordă producătorilor agricoli înregistrați în sistemul cotelor de lapte care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

● Pentru fermierii înregistrați în Sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015:

a) la data solicitării ajutorului național tranzitoriu, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;b) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă (2012-2013/2013-2014/2014-2015, după caz);c) solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014 - 2015.

Ajutorul național tranzitoriu se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte produsă şi înregistrată la livrări şi/sau

19

vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă de referință.

● Pentru fermierii crescători de bovine care NU au fost înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte cu exploatația cu cod ANSVSA din cerere, până la data de 1 aprilie 2015:

a) la data solicitării ajutorului național tranzitoriu, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;b) solicitantul să fi comercializat o cantitate de minimum 3 tone de lapte pe exploataţia din cerere în perioada de referinţă.

Perioada de referinţă este perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice de plată a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în primul an de cerere în care obţine un drept de plată pe exploataţia respective.

Prin excepţie pentru anul de cerere 2016 perioada de referinţă este cuprinsă între 1 aprilie 2015 şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în anul 2016;

c) pentru fermierii care au obținut un drept la prima ANTZ 7-L pe exploataţia din cerere, pentru o perioadă de referință anterioară anului de depunere, plata ANTZ 7 – L se acordă doar pentru perioada de referință și cantitatea pentru care fermierul a obținut un drept la primă.

Pentru fermierii care NU au obținut un drept la primă pe exploataţia din cerere, pentru o perioada de referință anterioară anului de depunere, plata ANTZ 7 – L se acordă, pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte, comercializată în perioada de referinţă aferentă anului de cerere curent.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 7 - L poate fi cedat în aceeași exploatație cu cod ANSVSA cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru următoarele cazuri:

a) între soţi;b) în urma schimbării formei de organizare;c) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA

ANT 8 SECTOR CARNE. DATE DE REFERINȚĂ

20

Ajutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE;b) la data solicitării primei, exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE, în care există cel puţin un animal identificat şiînregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

Data de referinţă este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a fiecărui an de depunere pentruexploataţiile cu cod ANSVSA nou-înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice a anului anterior şiultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul în curs.

Pentru anul de cerere 2020 datele de referință sunt:

- 31.01.2013 pentru exploatațiile înființate până la data de 31.01.2013 inclusiv;- 17.04.2014 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.02.2013 – 17.04.2014 inclusiv;- 31.03.2015 pentru exploatațiile înființate în intervalul 18.04.2014 – 31.03.2015 inclusiv;- 29.02.2016 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.04.2015 – 29.02.2016 inclusiv;- 28.02.2017 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2016 – 28.02.2017 inclusiv;- 28.02.2018 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2017 – 28.02.2018 inclusiv;- 28.02.2019 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2018 – 28.02.2019 inclusiv;- 29.02.2020 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2019 – 29.02.2020 inclusiv.

Data de referinţă se stabilește în funcție de data intrării primului animal în exploatația cu cod ANSVSA conform înregistrărilorexistente in baza nationala de date (RNE) a ANSVSA.

Ajutorul național tranzitoriu schema decuplată de producție în sectorul carne se acordă pentru un efectiv de minim 3 capetebovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, pentru exploataţiile nou-înfiinţate cu vârsta de minim 16 luni, la care se adaugă şi tineretul bovin mascul

21

şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, poate fi cedat unei alte persoane pe baza unei declaraţii notariale/moștenit, în altă exploataţie înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

În cazul persoanelor juridice, dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie specia bovine sectorul carne poate fi cedat unei alte persoane juridice sau aceleiaşi persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepţia divizării, atestată prin certificatul constatator de la ONRC, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 8 - C poate fi cedat în aceeaşi exploataţie, cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, în următoarele cazuri:

a) între soţi;b) în urma schimbării formei de organizare;c) în urma donării/vânzării exploataţiei cu cod ANSVSA;d) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.

ACTE NECESARE!

Documentele necesare acordării primei:● copie de pe cartea de identitate/ buletinul de identitate/paşaport/ certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;● dovada deţinerii unui cont bancar activ;● procură notarială în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său ori pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA;● copia de pe dovada de înregistrare a solicitantului în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014 - 2015 precum şi a cantităţilor de lapte livrate şi/sau vândute direct, în cazul fermierilor înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 și care nu au solicitat ANTZ7-Lapte, pentru exploatația cu cod ANSVSA din cerere, în anii

22

de acordare anteriori.● pentru fermierii neînregistrați în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015, care solicită ajutornațional tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte pentru perioada de referință aferentă anului de cerere curent, documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată și care atestă livrarea/vânzarea/procesarea proprie a minimum 3 tone lapte este unul din următoarele, după caz:i) copie de pe cel puţin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrarea de lapte;ii) copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizicăce efectuează vânzarea directă a laptelui din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;iii) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii/documente fiscale aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică, din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;iv) copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui pentru PFA, II, IF şi SC, din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;v) pentru procesarea laptelui în unităţi proprii - copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie în unitatea de procesare din care să rezulte livrarea şi recepţia a minimum 3 tone lapte la unitatea proprie deprocesare, în perioada de referinţă a anului de solicitare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.

Fermierii neînregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 care au obţinut dreptul la prima ANTZ pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte, într-un an anterior anului de cerere, pot solicita acest drept şi beneficia de primă doar pentru cantitatea pentru care au obţinut acest drept fără a mai prezenta documentele specifice prezentate mai sus.● copia de pe paşaportul fiecărui animal/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, pentru care se solicită ajutor național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne, în cazul exploataţiilor nou înfiinţate şi/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de primă în anii de acordare anteriori;

23

● În caz de cedare preluare/moștenire drept la primă ANTZ_7_L/ANTZ_8_C obţinut în anii anteriori:

a) în aceeași exploatație cu cod ANSVSA:- copia de pe certificatul de căsătorie și declarație pe proprie răspundere de cedare a dreptului la prima pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C a soțului/soției care a obţinut dreptul la prima în anii anteriori, în cazul în care prima pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C este solicitată de soţia acestuia/ soţul acesteia.- copie de pe certificatul de înregistrare/radiere precum și de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentruANTZ_7_L/ANTZ_8_C în cazul în care dreptul la primă a fost obţinut sub altă formă de organizare de către de solicitant în aniianteriori; prin excepţie în cazul în care este schimbarea formei de organizare din PF în PFA/II/IF este necesar doar o declaraţie pe propria răspundere de cedare drept ANTZ_7_L/ANTZ_8_C;- copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C în urma donării/vânzării exploatației cu codANSVSA;- copie de pe certificatul de moștenitor, certificatul de calitate de moștenitor sau copia anexei nr. 24 de la starea civilă a UAT, precum și copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă dacă sunt mai mulți moștenitori, în urma moștenirii exploatației cu cod ANSVSA pentru cazurile în care este moștenit dreptul la primă pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C.

b) în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă:- copia de pe certificatul de căsătorie și declarație pe proprie răspundere de cedare a dreptului la prima pentru ANTZ_8_C asoțului/soției care a obţinut dreptul la prima în anii anteriori, în cazul în care prima pentru ANTZ_8_C este solicitată de soţiaacestuia/soţul acesteia.- copie de pe certificatul de înregistrare/radiere precum și de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C în cazul în care dreptul la primă a fost obţinut sub altă formă de organizare de către de solicitant în anii anteriori; prin excepţie în cazul în care este schimbarea formei de organizare din PF în PFA/II/IF este necesar doar o declaraţie pe propriarăspundere de cedare drept ANTZ_8_C- copia de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă obținut în anii anteriori pentru ANTZ_8_C.- copia de pe certificatul de moștenitor, certificatul de calitate de moștenitor sau copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, însoțite de copiile documentelor notariale de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C, din

24

partea celorlalți moștenitori, în cazul în care există mai mulți moștenitori , pentru cazurile în care este moștenit dreptul la primăpentru ANTZ_8_C.- declaraţie pe proprie răspundere privind motivul transferului integral al efectivului de animale şi a dreptului la prima pentru ANTZ_8_C în cazul în care solicitantul este beneficiarul dreptului la primă (sub aceeaşi formă de organizare) în anii anteriori.- certificatul constatator de la ONRC a persoanelor juridice, în cazul în care prima pentru ANTZ_8_C este cedată unei altepersoane juridice sau aceleiași persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepția divizării, în altă exploataţie cu codANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă.

DATE DE REFERINȚĂ ÎN 2020 LA SUBVENȚIA APIA pentru VACI DE CARNE! Agroinfo: 13 februarie 2020 - AGROINFO.RO. SUBVENȚII APIA 2020. Sunt eligibili pentru plata ajutorului național tranzitoriu, ANT, crescătorii de bovine, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional. Pentru a încasa subvenția de la APIA e nevoie să aveți minim trei vaci. AGROINFO vă spune care sunt datele de referință pentru ANT 8, pentru acest an, la ajutorul național tranzitoriu pentru vaci de carne. Informații furnizate de APIA!

ANT 8 SECTOR CARNE. DATE DE REFERINȚĂAjutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE;b) la data solicitării primei, exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE, în care există cel puţin un animal identificat şiînregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

Data de referinţă este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a fiecărui an de depunere pentruexploataţiile cu cod ANSVSA nou-înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice a anului anterior şiultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul în curs.

Pentru anul de cerere 2020 datele de referință sunt:

25

- 31.01.2013 pentru exploatațiile înființate până la data de 31.01.2013 inclusiv;- 17.04.2014 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.02.2013 – 17.04.2014 inclusiv;- 31.03.2015 pentru exploatațiile înființate în intervalul 18.04.2014 – 31.03.2015 inclusiv;- 29.02.2016 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.04.2015 – 29.02.2016 inclusiv;- 28.02.2017 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2016 – 28.02.2017 inclusiv;- 28.02.2018 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2017 – 28.02.2018 inclusiv;- 28.02.2019 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2018 – 28.02.2019 inclusiv;- 29.02.2020 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2019 – 29.02.2020 inclusiv.

Data de referinţă se stabilește în funcție de data intrării primului animal în exploatația cu cod ANSVSA conform înregistrărilorexistente in baza nationala de date (RNE) a ANSVSA.

Ajutorul național tranzitoriu schema decuplată de producție în sectorul carne se acordă pentru un efectiv de minim 3 capetebovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, pentru exploataţiile nou-înfiinţate cu vârsta de minim 16 luni, la care se adaugă şi tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, poate fi cedat unei alte persoane pe baza unei declaraţii notariale/moștenit, în altă exploataţie înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

În cazul persoanelor juridice, dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie specia bovine sectorul carne poate fi cedat unei alte persoane juridice sau aceleiaşi persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepţia divizării, atestată prin certificatul constatator de la ONRC, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

26

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 8 - C poate fi cedat în aceeaşi exploataţie, cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, în următoarele cazuri:

a) între soţi;b) în urma schimbării formei de organizare;c) în urma donării/vânzării exploataţiei cu cod ANSVSA;d) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.

START PLATĂ APIA pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 13 februarie 2020 - COMUNICAT. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, anunță APIA într-un comunicat transmis joi, 13 februarie 2020, pentru AGROINFO.  

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna decembrie 2019, aferente serviciilor prestate în luna noiembrie a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este 1.324.799 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 25 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și COP este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în

27

asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

APIA: SUBVENȚIILE ACORDATE ÎN 2020 FERMIERILOR ROMÂNI!Agroinfo  12 februarie

AGROINFO.RO Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că a demarat campania de informare a fermierilor români pentru depunerea cererii unice de plată, sub sloganul "Din nou la drum alături de fermierii români". Care sunt schemele de sprijin de care vor beneficia fermierii în anul 2020?

Potrivit informațiilor furnizate de APIA, în anul 2020, fermierii români beneficiază de sprijin financiar din fonduri europene şi de la bugetul naţional în cadrul următoarelor scheme de plată / măsuri de sprijin / ajutor:

SUBVENȚII PE SUPRAFAȚĂ

1. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS);2. Plata redistributivă;3. Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;4. Plata pentru tinerii fermieri;5. Plata pentru micii fermieri;

6. Ajutoare naţionale tranzitorii (ANT): ANT 1 - culturi în teren arabil;ANT 2 - in pentru fibră;ANT 3 - cânepă pentru fibră;ANT 4 - tutun;ANT 5 - hamei;ANT 6 - sfeclă de zahăr;ANTZ 7 - bovine-lapte;ANTZ 8 - bovine-carne;ANTZ 9 - ovine/caprine.

7. Sprijinul cuplat pentru:7.1. Soia;7.2. Lucernă7.3_4. Leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre şi fasole);7.5. Cânepă pentru ulei şi/sau fibră;7.6. Orez;7.7. Sămânţă de cartof;7.8. Hamei;7.9. Sfeclă de zahăr;

28

7.10. Tomate pentru industrializare cultivate în câmp;7.11. Castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;7.12_13. Legume cultivate în spaţii protejate (legume cultivate în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză timpurie şiextratimpurie şi legume cultivate în solarii: tomate, castraveţi, vinete, ardei şi varză);7.14_17. Fructe destinate industrializării (prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre) pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice)7.18. Cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare;7.19. Ovine;7.20. Caprine;7.21. Taurine din rase de carne şi metişii acestora;7.22. Vaci de lapte;7.23. Bivoliţe de lapte;7.24. Viermi de mătase.

PLĂȚI COMPENSATORII. MĂSURI PNDR 2020

8. Măsura 10 – Agro-mediu şi climă:Pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV)Pachetul 2 – practici agricole tradiţionale (aplicat numai în combinaţie cu Pachetul 1)varianta 2.1 / varianta 2.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajiști permanente utilizate ca fânețe

Pachetul 3 – pajiști importante pentru păsări● sub-pachetul 3.1 – Crex crexvarianta 3.1.1 / varianta 3.1.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Crex crex● sub-pachetul 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinusvarianta 3.2.1 / varianta 3.2.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Lanius minor și Falco vespertinus

Pachetul 4 – culturi verziPachetul 5 – adaptarea la efectele schimbărilor climaticePachetul 6 – pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)varianta 6.1 / varianta 6.2 – lucrări manuale / cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis)Pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon. Ovine; Caprine; Bovine - taurine și bubaline; Ecvidee; Porcine.

Pachetul 9 - terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina)

29

● sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică● sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare micăvarianta 9.2.1 / varianta 9.2.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila ţipătoare mică

Pachetul 10 - refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole.

Pachetul 11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)● sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropievarianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiștivarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie pe teren arabil● sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie varianta 11.2.1 / varianta 11.2.2 / varianta 11.2.3 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare / cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie.

NOTĂ: Pentru a putea beneficia de sprijin prin pachetele 1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 10, 11 ale acestei măsuri, parcelele trebuie să fie situate într-un UAT eligibil, așa cum este stabilit în PNDR 2014-2020. În acest sens, vă rugăm să consultați hărţile şi listele cu UAT-urile eligibile afișate la centrele județene / locale.

9. Măsura 11 - Agricultura ecologică:● Submăsura 11.1 - Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică.● Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologicăPachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)Pachetul 2 – legumePachetul 3 – liveziPachetul 4 – viiPachetul 5 – plante medicinale și aromaticePachetul 6 – pajiști permanente:varianta 6.1 (aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10)varianta 6.2 (aplicabilă în zonele eligibile și numai împreună cu un angajament M.10)

10. Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice:● Sub-măsura 13.1 - Plăţi compensatorii în zona montană;● Sub-măsura 13.2 - Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative;

30

● Sub-măsura 13.3 - Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice.

NOTĂ: Pentru a putea beneficia de sprijin prin această măsură parcelele trebuie să fie situate într-un UAT eligibil, așa cum este stabilit în PNDR 2014-2020.

SESIUNEA DE DEPUNERE A CERERII UNICE LA APIA ÎNCEPE PE DATA DE 2 MARTIE 2020 ȘI SE ÎNCHEIE PE DATA DE 15 MAI 2020!

CONDIȚII OBLIGATORII ÎN 2020 pentru SUBVENȚIILE APIA PE SUPRAFAȚĂ! Agroinfo 12 februarie 2020 AGROINFO.RO. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vă informează care este în anul 2020 suprafața minimă eligibilă la plata subvențiilor pentru sectorul vegetal. De asemenea, APIA vă precizează pentru care scheme de plată nu este obligatorie calitatea de fermier activ.

Pentru schemele aferente sectorului vegetal, APIA precizează că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale.

VEZI AICI SCHEMELE DE PLATĂ PE SUPRAFAȚĂ DE CARE BENEFICIAZĂ FERMIERII ÎN ANUL 2020! Pentru legume cultivate în sere și solare, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare în cererea unică, cu condiţia ca suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească 1 (un) hectar.

De asemenea, fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață, nu au obligația de a-și declara parcelele agricole, dacă suprafața totală nu depășește 1(un) hectar. În toate cazurile, fermierul trebuie declarate toate parcelele agricole şi toate zonele de interes ecologic, confom art. 8 alin. (1) lit. c), f), f1), din OUG nr. 3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

BENEFICIARII PLĂŢILOR directe și ai Măsurii 11 și Măsurii 13, sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare.

IMPORTANT! Pentru accesarea Măsurii 10 agromediu și climă, PNDR 2020, nu este necesară calitatea de fermier activ.

31

ATENȚIE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLATĂ LA APIA SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!

SUBVENȚIA APIA PE PĂȘUNE! CINE BENEFICIAZĂ DE BANII DE LA APIA ÎN 2020! Agroinfo  12 februarie 2020 AGROINFO.RO. Crescătorii de animale beneficiază și în anul 2020 de subvenția APIA pentru pășune, cu condiția să asigure încărcătura necesară de animale, 0,3 UVM/ha prin pășunat. Subvenția pentru pășune poate fi solicitată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și de către asociațiile crescătorilor de animale. Cine beneficiază de banii pe pășune, ce obligații are asociația și ce reguli APIA trebuie să respecte?

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, pentru pajiştile comunale concesionate / închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi:

a) membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa de pajişte concesionată / închiriată. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte cu care asigură cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat, la data depunerii Cererii unice deplată, pentru suprafaţa concesionată / închiriată de către asociaţie.

Membrii asociaţiei fac dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști permanente, prezentând copia de pe contractul deconcesiune/închiriere al pajiștii de către asociație și copia centralizatorului care cuprinde acordul asociației, datele de identificare ale membrilor asociaţiei, numărul de animale cu care pășunează, codurile de identificare din Registrul național al exploatațiilor, precum și suprafețele alocate pe fiecare membru.

b) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată / închiriată, asigurând cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, prin păşunat, cu animalele înscrise în exploataţia asociaţiei înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor pe perioada păşunatului/ tabere de vară.

Asociaţia crescătorilor de animale prezintă centralizatorul care cuprinde acordul membrilor de a depune cerere unică de plată, cu datele de identificare ale membrilor asociaţiei, numărul de animale cu care pășunează, codurile de identificare din Registrul național al exploatațiilor, precum și suprafețele alocate pe fiecare membru, copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/

32

animalelearendat(e), concesionat(e), închiriat(e) şi/sau împrumutate spre folosinţă.

ATENȚIE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLATĂ LA APIA SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!

„Tomata”, doar pentru Ciclul I. Trebuie valorificate 3 tone/1000mp Mihaela Prevenda Vineri, 14 Februarie 2020

Ministerul Agriculturii informează că „Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” continuă și în anul 2020.

Termenul limită de înscriere în program este 15 aprilie 2020, iar termenul limită de valorificare a producției este 15 iunie 2020, inclusiv.Bugetul total pentru Ciclul I este de aproximativ 40 milioane euro, iar beneficiarii subvenției trebuie să valorifice o cantitate de minimum 3 tone/1.000 mp. „La rectificarea bugetară vom identifica sume care să asigure finanțare și pentru ciclul II”, a promis ministrul Adrian Oros, într-o conferință de presă susținută recent la sediul MADR.În situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare subvenționării roșiilor, se constată depășirea sumei maxime prevăzută pentru acest ajutor de minimis, valoarea care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.În anul 2020, Programul „Tomata” vine cu noutăți. Anume, beneficiarii subvenției trebuie să deţină un registru de evidență a tratamentelor de protecție a plantelor, care va fi verificat de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare. Reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene efectuează verificări la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției.O altă noutate, în acest an, verificarea preliminară a dosarelor și instruirea fermierilor privind respectarea normelor de utilizare a produselor de protecția plantelor se va realiza de către reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene și, respectiv, de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare, la primăriile pe raza cărora sunt serele și solariile cu roșii. „Măsura va fi luată în special pentru cele câteva județe unde sunt foarte mulți beneficiari ai subvenției, sprijinind astfel fermierii. Mă refer la județe precum Olt, Giurgiu, Buzău, Teleorman”, a precizat ministrul Agriculturii.

33

Principalele modificări pentru anul 2020 au avut în vedere îmbunătățirea programului, astfel încât consumatorii să beneficieze de tomate de calitate din producția autohtonă, se specifică într-un comunicat de presă al MADR.Sprijinul pentru producția de tomate cultivate în spații protejate este de maximum 14.248,8 lei/beneficiar/an, ceea ce reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente.

15 aprilie 2020, data limită de înscriere în asociație, pentru SCZ Mihaela Prevenda Vineri, 14 Februarie 2020 16:36

Asociația Aberdeen Angus România anunță că pentru a putea beneficia de adeverință pentru SCZ (Sprijinul Cuplat în Zootehnie), înscrierea în asociație se poate face până în data de 15 aprilie 2020.

De asemenea, Asociația Aberdeen Angus le reamintește crescătorilor care dețin animale provenite din Ungaria și care vor să se înscrie în asociație că toate animalele venite de pe teritoriul Ungariei trebuie să aibă făcute teste ADN care să confirme atât originea pe linie maternă, cât și pe linie paternă a animalului. „În trecut au fost aduse pe teritoriul țării noastre animale din Ungaria care nu respectau caracteristicile rasei Aberdeen Angus (prezența petelor și coarnelor), aveau nereguli. În noiembrie 2017, la ședința Consiliului director s-a luat și decizia ca pentru toate taurinele provenite din părinți cu origine din Ungaria să se efectueze teste ADN pentru confirmarea originii. Animalele înscrise în asociație trebuie să aibă performanțe”, a precizat Ioan Gociman, director tehnic executiv al Asociației Aberdeen Angus România.Testele ADN trebuie făcute la laboratorul partener al asociației, din Germania.

Usturoiul, în dezbatere publică Mihaela Prevenda Marți, 11 Februarie 2020

Luni, 10 februarie 2020, Ministerul Agriculturii a publicat pe pagina sa de internet proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia. Cetățenii, agricultorii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.

34

Valoarea ajutorului de minimis care se acordă beneficiarilor este de maximum 14.248,8 lei/ha, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/ha, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, fără a depăși valoarea maximă de 20.000 euro/trei exerciții financiare/beneficiar.Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 însumează maximum 7.500 mii lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de maximum 1.579,080 mii de euro și se asigură din bugetul pe anul 2020.În situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depășirea sumei maxime prevăzute pentru acest sprijin, valoarea subvenției care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.În anul de cerere 2020, valorificarea producției de usturoi se face în perioada 1 iulie - 20 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producției se depun la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București până la data de 27 noiembrie.Solicitanții subvenției pentru usturoi trebuie să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi la data depunerii cererii. De asemenea, cultivatorii trebuie să dețină un registru în care să fie ținută evidența tratamentelor cu produse de protecție a plantelor aplicate culturii. Totodată, la depunerea cererii pentru subvenție se depune și o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află terenul utilizat în anul de cerere din care să rezulte suprafețele cultivate cu usturoi.Pe parcursul perioadei de vegetație a culturilor de usturoi, direcțiile pentru agricultură efectuează inspecții în teren și verifică permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii subvenției.Ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre nu se acordă solicitanților a căror suprafață cultivată cu usturoi este obținută prin divizarea unei suprafețe cultivate cu usturoi existentă în anul de cerere, indiferent de modalitatea de transfer a suprafeței, cu excepția succesiunilor și a contractelor de vânzare înregistrate în registrul agricol.În cazul în care se constată încălcarea prevederilor prezentei hotărâri de către solicitanți, inclusiv prin depunerea la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București a unor documente justificative neconforme cu realitatea, aceștia nu beneficiază de schema de ajutor de minimis.

35

Tot ce trebuie să știți despre subvenția pentru usturoi în 2020 12 februarie 2020

Care sunt termeni cererii de subvenție pentru usturoi, ce acte au fermierii nevoie, dar și condiții sunt puse de stat, veți afla din materialul următor. Programul pentru subvenția la usturoi, mai exact ajutorul de minimis pentru cultivarea usturoiului, continuă și în acest an, asta în condițiile în care măsura de sprijin pentru cultivatorii români de usturoi a fost introdusă de anul trecut pentru a-i ajuta pe producători să facă facă cheltuielilor de producție și pentru a-și extinde suprafețele.

Este cunoscut faptul că în marile rețele comerciale predomină usturoiul de import, în special cel adus din China. Astfel, acum câteva zile, Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Hotărâre de Guvern privind modul în care se va achita ajutorul de minimis pentru usturoi în acest an. Ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat în repetate rânduri că toate programele aflate în desfășurare vor continua și în acest an. Anul trecut, Programul de subvenționare a culturii de usturoi a fost demarat la finele lunii februarie, când Guvernul a aprobat Hotărârea pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”. Astfel, și în 2020, Guvernul trebuie să emită/aprobe un act normativ prin care să se instituie Programul Usturoi 2020 cu condițiile și termenele actualizate pentru acest an.

Când se pot depune cererile? Anul trecut aceste cereri au început să de depună la de la începutul lunii martie, la Direcțiile pentru Agricultură Județene, până la data de 15 mai, inclusiv. Cel mai probabil și anul acesta, termenul limită va fi păstrat, așa că fermierii vor putea depune documentația până la această dată. În plus, pot depune cereri pentru subvenția la usturoi producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice

36

autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008, producătorii agricoli persoane juridice.

Dacă ne referim la condițiile pe care trebuie să îndeplinească fermierii, trebuie știut că înainte de a depune cererea pentru ajutorul de minimis dedicat culturii de usturoi, fermierii trebuie să se asigure că nu au încasat deja ajutoare de minimis care să totalizeze 15.000 de euro pe ultimii trei ani. Această verificare se face împreună cu direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipului București, instituțiile stabilind sumele potențial disponibile rămase, rezultate după însumarea ajutoarelor de minimis primite pe durata a 3 exerciții financiare, respectiv ajutoarele acordate în cele două exerciții financiare precedente și în exercițiul financiar în cauză, și până la concurența sumei de 15.000 euro. În plus, pentru a putea beneficia de sprijinul de 3000 de euro la hectar, cultivatorii de usturoi trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp, să obțină o producție de minim 3 kg usturoi/10 mp, să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere și să facă dovada producției realizate prin documente justificative, cum ar fi bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Din acest an se introduce obligativitatea ca fermierul să țină un registru cu toate tratamentele fitosanitare aplicate culturii, dar și să depună odată cu restul actelor o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativteritorială se află terenul utilizat în anul de cerere, din care să rezulte suprafețele cultivate cu usturoi. În anul de cerere 2020, valorificarea producţiei de usturoi se face în perioada 1 iulie – 20 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producţiei se depun la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti până la data de 27 noiembrie.

Astfel, pentru programul de usturoi 2020, împreună cu cererea de înscriere, fermierii care cultivă usturoi și doresc să obțină subvenția de la stat pentru această cultură trebuie să depună la direcțiile agricole și o serie de documente, cum este copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială și copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice, precum și copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului persoană fizică, după caz, dovadă cont activ bancă/trezorerie, adeverința, în original, care să ateste, conform înscrisurilor din registrul agricol, suprafața de teren utilizată de solicitant în anul de cerere, în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra

37

terenului în cauză, declarație pe propria răspundere. Acestea sunt documentele necesare pentru ca dumneavoastră, fermierii, să vă puteți înscrie în program.

Spre deosebire de anul trecut, în 2020, beneficiarii sunt eligibili dacă nu depășesc 20.000 de euro ajutor de minimis încasat în ultimii trei ani. Până acum, acest plafon era de 15.000 de euro.

APIA ajuta fermierii sa obtina mai usor fonduri europene. Iata masura Februarie 13, 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura continua astazi, 12 februarie 2020, seria sesiunilor de informare in randul fermierilor, dedicate exclusiv masurilor delegate de AFIR catre APIA din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, cu o noua conferinta organizata in regiunea de nord-est a tarii, respectiv la Gura Humorului, judetul Suceava.

Reamintim ca scopul Campaniei de informare este de a eficientiza implementarea masurilor de dezvoltare rurala gestionate de APIA si de a creste gradul de absorbtie a fondurilor europene aferente acestora.

Masurile vizate sunt Masura 10 – Agromediu si clima, Masura 11 – Agricultura ecologica, Masura 13 Plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale, Masura 14 – Plati in favoarea bunastarii animalelor, Masura 8 – Submasura 8.1  – Impadurirea si crearea de suprafete impadurite, Masura 15 – Submasura 15.1 – Plati pentru angajamente de silvomediu.

„Suntem bucurosi sa regasim si in nordul tarii, in randul fermierilor din Moldova si Bucovina, acelasi interes real pentru campania de informare pe care o derulam exclusiv pentru beneficiarii masurilor delegate pe care le gestionam din PNDR 2014-2020. Sala a fost si de aceasta data plina, fermierii au avut o atitudine activ-participativa, venind catre lectorii nostri cu intrebari punctuale si solicitari de clarificari, ceea ce dovedeste ca am luat o decizie foarte buna sa organizam aceasta campanie nationala de informare, caci nevoia de informare este certa.” a declarat Directorul General APIA, Adrian PINTEA.

La conferinta de la Gura Humorului participa astazi fermieri din judetele Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Bacau si Vaslui.

Urmatoarea sesiune de informare va avea loc in data de 19 februarie la Ploiesti, judetul Prahova.

38

APIA PREGATESTE NOI PLATI COMPENSATORII: Agroromania.ro13 Feb. 2020

Fermierii care au adoptat si respectat regulile agriculturii ecologice vor primi noi plati compensatorii. APIA va incepe platile prin Masura 11 in curand.

Beneficiarii platilor compensatorii din cadrul M.11 Agricultura Ecologica sunt fermierii activi care utilizeaza terenuri agricole si sunt inregistrati in sistemul de agricultura ecologica.

 Plata compensatorie este platita anual, ca suma fixa pe unitatea de suprafata (ha), fiind acordata in urma asumarii unor angajamente voluntare.

 Platile compensatorii care se acorda beneficiarilor M.11, vizeaza compensarea costurilor suplimentare si a pierderilor de venit rezultate din aplicarea practicilor specifice agriculturii ecologice.

Valorile platilor compensatorii sunt urmatoarele:

 Submasura 11.1 - Sprijin pentru conversia la metodele de agricultura ecologica:

Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutret) - 293 €/ha/an;

Pachetul 2 – legume - 500 €/ha/an;

Pachetul 3 – livezi - 620 €/ha/an;

Pachetul 4 – vii - 530 €/ha/an;

Pachetul 5 – plante medicinale si aromatice - 365 €/ha/an;

Pachetul 6 – pajisti permanente:

varianta 6.1 (aplicabila la nivel national pe suprafete fara angajament M.10) - 143 €/ha/an;

varianta 6.2 (aplicabila in zonele eligibile si numai impreuna cu un angajament M.10) - 39 €/ha/an.

 

39

Submasura 11.2 - Sprijin pentru mentinerea practicilor de agricultura ecologica:

Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutret)- 218 €/ha/an;

Pachetul 2 – legume - 431 €/ha/an;

Pachetul 3 – livezi - 442 €/ha/an;

Pachetul 4 – vii - 479 €/ha/an; 

Pachetul 5 – plante medicinale si aromatice - 350 €/ha/an;

Pachetul 6 – pajisti permanente:

varianta 6.1 (aplicabila la nivel national pe suprafete fara angajament M.10) - 129 €/ha/an;

varianta 6.2 (aplicabila in zonele eligibile si numai impreuna cu un angajament M.10) - 73 €/ha/an.

 FInalmente, mai avem inca o veste buna! Programul de sprijin pentru agricultura ecologica va continua si dupa anul 2020. Platile, insa, vor fi mult mai mari.

AFIR si FINANTARI

AFIR: fonduri europene pentru Grupurile de Actiune Locala. Care este valoarea sprijinului Februarie 14, 2020

Grupurile de Actiune Locala sau grupurile de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala pot accesa sprijinul financiar aferent sM19.3 – Pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale GAL, prin care pot primi suma maxima de 200.000 de euro.

Scopul acestei submasuri este finantarea proiectelor de cooperare transnationala (dintre Romania si alte state europene) si de cooperare interteritoriala (in cadrul teritoriului Romaniei) intre GAL-uri din Romania si parteneriatele de tip DLRC (Dezvoltare Locala plasata sub Responsabilitatea Comunitatii)  sau alte parteneriate, ca de exemplu un grup de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala.

Sprijinul din cadrul acestei sub- masuri este oferit pentru:

– Componenta A – Asistenta tehnica pregatitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate;

40

– Componenta B – Implementarea activitatilor de cooperare ale GAL-urilor selectate.

Beneficiarii submasurii 19.3 sunt Grupurile de Actiune Locala autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014-2020.

Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 200.000 de euro/ GAL, cumulat pentru proiectele de asistenta tehnica pregatitoare si proiectele de cooperare.

Valoarea maxima a sprijinul nerambursabil pentru componenta A va fi dupa cum urmeaza:

– 5.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare transnationala;

– 2.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare interteritoriala.

Intensitatea sprijinului pentru proiectele de cooperare este de pana la 100%.

Peste 348 milioane euro pentru proiectele PNDR, rambursări de la CE   Revista Fermierului Vineri, 14 Februarie 2020

Comisia Europeană a comunicat oficial României că a aprobat rambursarea a 348.319.323,64 de euro la finalul lunii ianuarie 2020, reprezentând cheltuieli efectuate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și solicitate pentru decontare de către țara noastră în perioada 16 octombrie – 31 decembrie 2019. Astfel, conform informării primite de la Banca Națională a României, acești bani au intrat efectiv în conturile statului român în data de 5 februarie 2020, a anunțat AFIR.

Sumele solicitate și rambursate reprezintă plățile efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020, dar și plățile compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA).

41

Până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investițiile în agricultură și dezvoltarea durabilă a mediului rural finanțate prin PNDR 2020.

AFIR, fonduri europene pentru investitii in infrastructura de baza 1Februarie 14, 2020

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidurilor solicitantului pentru investitii in arealul ITI – Delta Dunarii privind dezvoltarea infrastructurii de baza (submasura 7.2) si protejarea patrimoniului cultural (submasura 7.6), finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020. Versiunile consultative ale Ghidurilor sunt disponibile pe pagina oficiala de internet a Agentiei, www.afir.info, la sectiunea Dezbatere Publica.„Lansam in  procedura de consultare publica versiunile consultative pentru doua ghiduri destinate investitiilor in infrastructura de baza, dar si pentru investitii asociate patrimoniului cultural pentru comunitatile din zona Deltei Dunarii.” a mentionat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Prin intermediul submasurii 7.2 ITI – DD (Instrumentul Teritorial Integrat – Delta Dunarii), se acorda fonduri nerambursabile in procent de 100% pentru investitii in infrastructura rutiera, de alimentare cu apa, canalizare si pentru componenta educationala sau sociala. Valoarea sprijinului acordat este intre 500.000 de euro si 4.000.000 de euro pentru proiecte colective.

De asemenea, prin submasura 7.6 ITI – DD, se obtin maximum 500.000 de euro, fonduri nerambursabile in procent de 100%, pentru sustinerea investitiilor de restaurare, conservare si accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a asezamintelor monahale inclusiv a asezamintelor culturale.

Perioada de consultare publica este de 10 zile calendaristice de la data publicarii pe site a versiunii consultative a Ghidurilor solicitantului pentru submasurile 7.2 si 7.6.

1 Ilustratia apare in pagina originala, https://www.stiriagricole.ro/afir-fonduri-europene-pentru-investitii-in-infrastructura-de-baza-56650.html . GB

42

ALTELE

Deficitul Comercial Cu Produse Agricole Se Apropie De Un Miliard De Euro De   Redactia Financiarul  Data feb. 12, 2020

În acest an, în care se lucrează la Plan Naţional Strategic (PNS) 2021-2027, va fi schimbat trendul actual „nu prea pozitiv pentru agricultură românească”, în condiţiile în care exportăm subvenţii şi importăm produse procesate, iar deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare se apropie de un miliard de euro, spune ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

„Suntem într-un an mai special din toate punctele de vedere, dar pentru noi, cei din Ministerul Agriculturii, este important cum negociem şi cum scriem Planul Naţional Strategic (PNS) şi cum vom finanţa şi sprijini agricultură şi industria alimentară din România în perioada 2021 – 2027, pentru că pornim de la o realitate privind balanţa comercială, mai corect spus privind deficitul balanţei comerciale în aceea ce priveşte agricultură şi industria alimentară. În 2018 am depăşit un miliard de euro, iar la finele lunii noiembrie 2019, deficitul era de aproape un miliard de euro – mai exact 988 de milioane de euro. Probabil în aprilie cei de la INS ne vor furniza datele finale pe 2019. Acum, avem un trend nu prea pozitiv pentru agricultură românească, exportăm materie primă, importăm materii procesate cu valoare adăugată mare, practic exportăm subvenţii şi încercăm în acest an să schimbăm trendul”, a spus Oros într-o conferinţă de presă.

Oros a precizat că încă din noiembrie 2019, de când a preluat conducerea ministerului, a demarat elaborarea PNS şi dezbaterile cu mediul asociativ, fiind realizată deja o analiză SWOT prin care s-au identificat obiectivele prioritare ce vor fi incluse în PNS 2021-2027.

„În noiembrie am început să lucrăm la ceea ce înseamnă acest PNS pe care va trebui să îl prezentăm şi Comisiei Europene. Am avut dezbateri cu mediul asociativ, într-o primă etapă în noiembrie-decembrie. Am reînceput aceste dezbateri, iar acum vom discuta concret pe analiză SWOT făcută de colegii mei din AM-PNDR, structurile MADR şi grupurile de lucru organizate împreună cu partenerii sociali. S-au identificat a fi prioritare: investiţiile în dezvoltarea

43

capacităţilor de procesare şi depozitare a produselor agroalimentare, sprijinirea sectorului zootehnic, având în vedere scăderea efectivelor de animale, dar şi a valorii genetice a acestor animale, susţinerea formelor asociative cu rol economic şi aici mă refer în primul rând la cooperative. Cei mai mulţi şi mai mici au învăţat să producă şi sunt producţii de foarte bună calitate, dar nu reuşesc să vândă la un preţ competitiv că să reziste pe piaţă. De aceea susţinem această asociere. De asemenea, vorbim şi despre susţinerea fermelor de familie, pentru că noi credem că acesta este pilonul de bază al satului românesc. Guvernul are datoria să facă cât mai mult că acestea să rămână pe piaţă”, a subliniat şeful MADR.

Oros a adăugat că acest draft al PNS va fi înaintat serviciilor CE, iar până la finele lunii februarie se va semna şi contractul pentru serviciile de consultanţă cu Banca Mondială, în vederea fundamentării intervenţiilor pentru Pilonul 1 şi Pilonul 2 din Politică Agricolă Comună.

Întrebat pe ce date de referinţă va fi elaborat PNS 2021-2027, având în vedere că abia anul acesta va avea loc Recensământul Agricol, iar uneori datele de la INS nu reflectă realitatea, ministrul Agriculturii a precizat că s-a mers pe datele Eurostat din 2019, dar „am prins şi alţi indicatori”.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Trebuie să facem politici agricole pentru 840.000 de fermieri” REDACȚIA FIR 12 FEBRUARIE 2020

Fermierii români trebuie să se adapteze noilor provocări și oportunități aduse de viitoarea politică agricolă comună (PAC) în perioada 2021-2027, în condițiile schimbării modelului de alocare a fondurilor europene și a practicilor agricole, prin condiționalitățile de mediu și climă.Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a vorbit la congresul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) despre modul în care poate să fie fructificată viitoarea PAC atât în folosul fermierilor, cât și al consumatorilor, prin dezvoltarea sectorului alimentar intern, dar și pentru creșterea competitivității produselor autohtone pe piața locală și externă.

44

„Prin politica agricolă comună, România plătește, în fiecare an, 2 miliarde de euro plăți directe și, în egală măsură, avem un deficit de balanță pe produsele agroalimentare de aproape 2 miliarde de euro. Este clar că nu putem să continuăm în maniera aceasta. Va trebui să gândim altfel de soluții, să creștem valoarea adăugată”, a spus Emil Dumitru.

Oficialul MADR a mai precizat că marile ferme vor avea oportunitatea de a realiza investiții pe pilonul II al PAC, de dezvoltare rurală, prin care să proceseze materia primă și să devină mai competitivi, cu atât mai mult cu cât este nesigur dacă această șansă va mai exista și după 2027. Dumitru a menționat paradoxul din sectorul agricol românesc: „Importăm produse de panificație și suntem mari exportatori de cereale. Nu reușim să producem carne de porc, importăm 80% din consumul intern, cu toate că suntem mari producători de porumb”.

Plafonarea plăților directe la 100.000 de euro/fermă/an (la care se adaugă 50% din salariile și taxele declarate) și alocarea unor sume mai mari către micii agricultori, așa cum încă se discută la nivel european pentru viitoarea PAC, a atras critici din partea marilor fermieri, dezavantajați de limitarea propusă. Clubul Fermierilor Români consideră că doar creșterea subvențiilor la hectar pentru micii fermieri nu va fi suficientă nici dacă s-ar dubla, pentru ca aceștia să devină competitivi, în condițiile în care dețin doar câteva hectare și ar mai avea nevoie de investiții în utilaje și de personal calificat. În schimb, plafonarea îi va dezavantaja pe fermierii mari care ar putea risca să piardă competiția cu cei din Vest, pe piețele de desfacere.

Referitor la această temă, Emil Dumitru a declarat: „Eu cred că noi trebuie să facem politici agricole pentru 840.000 de fermieri și 9,7 milioane de hectare”, reiterând importanța dezvoltării clasei de mijloc în agricultura românească și a orientării fermelor mari către activitățile de prelucrare a materiilor prime. „O plafonare la 100.000 de euro la plata de bază, de 103 euro, înseamnă o fermă de peste 1.000 de hectare”, a adăugat oficialul MADR.

Structura fermelor agricole din România, cu peste 1.000 de hectare

667 ferme au între 1.000 și 2.000 de hectare; în total 913.173 hectare 120 ferme au între 2.000 și 3.000 hectare; în total 288.940 hectare 109 ferme au peste 3.000 hectare; în total 626.000 hectare

Total beneficiari ai plăților directe: 840.000

45

În România, vor intra aproximativ 20 de miliarde de euro fonduri europene pentru agricultură, în perioada 2021-2027. Cea mai mare sumă, peste 13 miliarde de euro, va fi alocată pentru plățile directe, unde se înregistrează și o ușoară creștere, cu 0,5% – 0,6% față de bugetul actual, restul reprezentând sprijin pentru dezvoltare rurală (un buget redus cu 15% – 16%, comparativ cu perioada actuală de programare 2014 – 2020).

Marile provocări ale fermierilor români în următorii șapte ani sunt respectarea condițiilor de mediu și climă și creșterea competitivității la nivel european, iar pentru autoritățile române crearea unui lobby mai puternic la Bruxelles, în vederea obținerii unor alocări mai mari de fonduri destinate dezvoltării rurale și pentru a convinge Comisia Europeană să renunțe la suprafața de referință de la nivelul anului 2016, care ar avea un impact negativ asupra alocărilor PAC aferente României de aproximativ 200 milioane euro, conform unui studiu efectuat de un grup de analiști din Banca Națională a României și Academia de Studii Economice. La nivelul anului 2016, suprafața agricolă a României era evaluată la 9,4 milioane hectare, iar estimările mai recente plasează suprafața totală la 9,7 milioane hectare. Emil Dumitru a declarat că România nu va accepta anul de referință 2016 și va pleda pentru recunoașterea anului 2018, după modelul bugetului actual, din perioada 2014 – 2020, care a avut ca bază anul 2013.

Noua PAC: 500 de milioane de euro pentru pomicultorii români. Ce greșeli trebuie evitate la finanțarea viitoare! Angelica Lefter - 14 februarie 2020

Fonduri europene mai mari pentru sectorul în pomicol, prevăzute în alocările financiare din noua Politică Agricolă Comună. Suma totală va ajunge la 500 de milioane de euro, cu 100 de milioane de euro mai mult decât s-a distribuit prin PNDR 2014-2020. Cu multe proiecte depuse, fondurile s-au dovedit insuficiente, numai 39% din proiectele depuse primind și finanțare. O ultimă șansă trebuie valorificată în perioada de tranziție: găsirea de fonduri și pentru restul programelor bune, eligibile, dar fără finanțare.

Sunt numai câteva dintre informațiile prezentate joi, 13 februarie, la Sibiu, în cadrul Bayer Agro Forum Pomicol, de către dr. ing. Mihail Coman, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Mărăcineni, județul Argeș. O

46

prezență deja ”tradițională” a evenimentelor organizate de compania Bayer pentru pomicultori, Mihail Coman a punctat și o serie de greșeli ce s-au făcut în actualul exercițiu financiar mai ales pe partea de punctare suplimentară pentru anumite specii sau tehnologii de cultură.

Mihail Coman a catalogat subprogramul pomicol ca unul dintre succesele actualului PNDR, amintind că suma totală s-a împărțit nu doar către înființarea de plantații, ci și către direcții de depozitare și procesare.

”Submăsura 4.1a este unul dintre succesele planului de dezvoltare rurală, PNDR 2014-2020, care a alocat pentru submăsură suma de 289,3 milioane de euro. La discuțiile preliminare, suma se ridica în jur de 400 de milioane de euro, dar pe parcurs submăsura 4.1a a fost completată și cu 4.2a ce înseamnă procesare, care a înghițit un pic mai mult de 100 de milioane de euro. Întreaga sumă care a fost centralizată, focalizată către pomicultură, se ridică la peste 400 de milioane de euro. Vorbind de 4.1a, vreau să vedeți numărul total de proiecte: 493 din 1.267 sunt finanțate. Din 1.267 de proiecte depuse, 39% sunt finanțate. Deși vorbim de anul 2020, măsura s-a terminat, o să vedem apelul pe care o să-l facem. A fost de fapt în creștere: în anul 2015 – un număr de 17 proiecte, suma totală din aceste 493 de proiecte este de 270 de milioane de euro (…), 8.957 de ha moderne toate, cu irigare. Ca și grupe mari de specii, nuciferele domină cu 5.700 de hectare, arbustii fructiferi, surprinzător, însă niciunul dintre cele două grupuri de specii nu a fost punctat ca specie prioritară, totuși așa arată viața, caisul , piersicul – 800 de hectare, mărul – 500 de hectare – aproape 600 de hectare, cireșul, de asemenea, 400 de hectare, și câteva plantații mixte. De observat lipsa prunului din proiecte, sunt câteva livezi de prun în cadrul plantațiilor mixte”, a spus Mihail Coman, directorul Institutului de cercetare-Dezvoltare Pomicolă Mărăcineni.

În fața unui public numeros format în special din pomicultori din România, dar și din Republica Moldova, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni a adus în discuție o altă latură sensibilă: necesitatea finanțării proiectelor eligibile, care până acum nu au primit fonduri.

”Am șansa să mă opresc la punctul doi (n.r., al prezentării), proiecte eligibile și nefinanțate. La ora asta sunt 212 proiecte care sunt eligibile cu punctaje foarte mari, care necesită 145 de milioane de euro și care ar permite încă plantarea unei suprafețe de 3.737 de ha. Împreună ne-am duce la 12.000 de ha, așa cum a fost prognozat în prima noastră gândire din 2014. De asemenea, nuciferele, arbuștii sunt dominanți, iar din cadrul arbuștilor fructiferi afinul domină în măsură de aproape 85-90%. Cam asta e situația și aș vrea să comparăm, de asemenea, proiectele finanțate cu cele nefinanțate și să vedem că proiectele care sunt eligibile și nefinanțate în perioada aceasta 2019-2020, sunt proiecte cu

47

punctajul cel mai mare. Dacă comparăm specia prioritară cu 61-84%, dacă vedem lanțul integrat: producție, depozitare, procesare, vedem de la 53% la 99%, practic sunt eliminate cele mai bune proiecte care s-au putut executa în această perioadă. Rolul nostru și al dumneavoastră și al asociațiilor – cât putem să convingem Autoritatea (Autoritatea de Management pentru PNDR, n.r.) să găsească totuși forme de finanțare și pentru cele 212 proiecte care ar necesita această suma de bani. Sunt beneficii multiple ale acestei măsuri: peste 2.000 de locuri de muncă – cele nefinanțate ar însuma mai mult de 800 de locuri de muncă, numărul de sezonieri de zile/om peste un milion și într-un caz și în altul. De asemenea, veniturile estimate pe an pot să se ridice, după intrarea pe rod, la peste 200 de milioane de euro pe an”, a menționat dr. inginer Mihail Coman.

Finanțarea proiectelor pe pomicultură care sunt eligibile, dar pentru care nu au mai fost fonduri, ar aduce peste 3.700 de ha în livezile din România. Mai mult, directorul de la ICDP Mărăcineni propune utilizarea unor fonduri de tranziție și un PNDR autohton.

”Noi, ce propunem, și aș vrea să susțineți Institutul, să propunem Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de câte ori aveți ocazia, sunteți invitați la diferite întâlniri, o să pregătim și Planul Național Strategic pentru 2021-2027, să susținem cât putem finanțarea acestor proiecte care ar mai aduce 3.700 de ha în acest mare gol care reprezintă livezile din România. Am și sugerat programul de tranziție care poate să acopere și care s-a folosit întotdeauna, sunt niște fonduri de tranziție de la un ciclu la altul și care ar putea acoperi să vedem dacă Autoritatea ne ia în seamă, supracontractarea și de ce nu un PNDR autohton cum fac și alte mari țări pomicole din finanțare din buget priopriu. (…) Lucrăm la Planul Național Strategic 2021-2027 care va avea un subprogram pomicol, vestea vine de ailaltăieri, iar propunerea Secției de Horticultură de la Academia de Științe Agricole este ca în această perioadă să reușim 17.000 de ha, iar alocările UE să se ridice în jurul cifrei de 500 de milioane de euro. Suntem în perioada în care se lansează caietele de sarcini noi și dacă vom lucra ca și până acum, cu punctaj pentru tehnologia ecologică vom avea iarăși nucifere și arbuști, dacă vom lucra cu specia prioritară piersic, a fost un eșec din primul ciclu, ați văzut că piersicul are o suprafață mică, trebuie să fim foarte atenți la costurile standard, actualizate, care trebuie să acopere toată perioada 2021-2027 pentru că costurile standard nu se pot schimba în timpul alocării de fonduri”, a concluzionat Mihail Coman.

Oros vrea sa inchida Casa Unirea! ”Proiectul este gresit conceptual”In feb. 13, 2020  Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, pare că are zilele numărate. Soarte proiectului promovat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, depinde de rezultatele anchetei care are loc în prezent, spune actualul

48

ministru, Adrian Oros. Acesta a preciza că, în opinia sa, proiectul este greșit din punct de vedere conceptual, iar micii producători ar trebui încurajați să se asocieze, astfel încât să-și poată vinde produsele în magazinele și supermarket-urile existente.

„Decizia de a continua va depinde de concluziile anchetelor respective şi de cât de realistă este această schemă de ajutor prin care statul a încercat să-i ajute pe cei mai mici să îşi vândă marfa, dar, în opinia mea, conceptual este greşit. A fost făcut doar în scop propagandistic fără se se gândească efectiv la consecinţe şi la ceea ce se va întâmpla în pasul doi. În ceea ce priveşte magazinele deschise, vor decide cei din Consiliul de Administraţie (CA), pentru ca este foarte delicat ca eu să intervin până nu am nişte concluzii foarte clare atât din partea celor care au început deja anchetele, dar şi din partea celor din CA.

În prima zi când am venit, cei din CA s-au grăbit să îmi spună că magazinele sunt nişte butaforii şi că acolo se întâmplă lucruri cu iz penal de care ei doreau să se delimiteze. Chiar cei care păstoreau Casa Unirea”, a subliniat Oros, într-o conferinţă de presă desfășurată miercuri la sediul MADR.

„Acolo încă există o problemă privind gestionarea acestui proiect, jumătate din CA a plecat şi am fost nevoiţi să înlocuim CA-ul. Cei din CA spun că cei din Executiv au achiziţionat şi-au dat un avans de aproape un milion de euro pentru un depozit şi o livadă şi această achiziţie nu a fost făcută cu acordul celor din CA. Apoi au alocat 700.000 de lei pentru un eveniment politic din banii Casei. Practic, doar 6% din cifra de afaceri a Casei Unirea s-a referit la activitatea cu producătorii mici cărora le era destinată această entitate.

https://youtu.be/miQEuA4vyFw

49

Eu am spus de la început că nu am crezut în conceptul acestei case, pentru că, în momentul în care statul intră şi din arbitru devine jucător pe piaţă şi avantajează doar pe unii jucători de pe teren, totul se dă peste cap”, a mai adăugat Oros.

Oros: Dacă vom fi nevoiţi să facem unificarea agenţiilor de plăţi vrem să nu sufere beneficiarii şi să nu afectăm plăţile  SIMONA DAN 12 FEB2020

Unificarea agenţiilor de plăţi care gestionează fondurile europene din agricultură se va face, dacă vom fi nevoiţi, în aşa fel încât să nu sufere beneficiarii şi să nu afectăm plăţile, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, citat de Agerpres.„În primul rând, vrem ca agenţiile să fie mult mai eficiente, iar absorbţia să fie mult mai bună, mai ales în cadrul AFIR. Presiunea Bruxelles-ului este să fie o singură agenţie, iar dacă vom fi nevoiţi să facem această unificare vrem să nu sufere beneficiarii şi să nu afectăm plăţile. Va fi şi o perioadă de tranziţie, cel puţin 2021. Deocamdată, la nivelul Comisiei abia acum se creionează marile linii, nu ştim ce se va întâmpla. Noi ne pregătim, ne facem temele cu Programul Naţional Strategic în aşa fel încât, atunci când Comisia ne solicită, să avem un draft pe care să putem discuta. Încă sunt multe semne de întrebare la nivelul CE legate de Green Deal (Pactul Ecologic European – n. r.), strategia From Farm to Fork”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat despre unificarea agenţiilor de plăţi din agricultură, respectiv Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

AFIR are în jur de 1.680 de angajaţi, iar fondurile pe care le gestionează din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) se ridică la aproximativ 9 miliarde de euro.

APIA are peste 5.000 de salariaţi şi se ocupă de plăţile directe şi de cele de agromediu din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv în jur de 1,9 miliarde de euro.

La ora actuală, sunt state membre în Uniunea Europeană care funcţionează cu o singură agenţie de plăţi. De exemplu, Polonia are o singură agenţie, cu peste 12.000 de salariaţi şi gestionează banii proveniţi din ambele fonduri europene.

50

Unul dintre regulamentele emise pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC) prevede reducerea numărului de agenţii de plăţi şi consolidarea rolului organismului de coordonare şi al organismului de certificare, în conformitate cu noul model de performanţă.

George Scarlat (MADR): Vrem sa unim APIA si AFIR pana la sfarsitul anului In feb. 13, 2020

APIA și AFIR ar putea fi comasate până la sfârșitul anului! Aceasta este dorința conducerii actuale de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, spune secretarul de stat George Scarlat. Invitat în ediția de miercuri a emisiunii ”Agricultura la Raport”, acesta a oferit și câteva motive pentru această decizie:

”Este, într-adevăr, o discuție în cadrul ministerului, nu vă ascundem acest lucru. Da, ne dorim ca până la sfârșitul acestui an, prin act normativ, să căutăm comasarea celor două agenții de plăți, întrucât sunt puține state membre care au adoptat această soluție. Dacă la APIA lucrurile sunt clare și funcționează, la AFIR există probleme și credem că pe o conducere unitară, lucrurile ar funcționa altfel”, a precizat Scarlat pentru AGRO TV.

Secratarul de stat MADR a mai vorbit și despre programele finanțate din bugetul național, care ar putea trece în sarcina agenției de plăți, astfel încât Direcțiile Agricole Județene să se ocupe de inspecție.

”Probabil și noul regulament ne va impune acest lucru și trendul este de a avea o singură agenție de plăți, indiferent de programele pe care le implementăm. În plus, și noi dacă vom avea programe din bugetul național, va fi o singură agenție care le va implementa.

Vedeți programul tomata, usturoiul, sprijinul la lână, sunt implementate prin Direcțiile Agricole Județene (DAJ). Ele puteau la fel de bine și la fel de ușor să funcționeze prin APIA, astfel încât cu DAJ-urile să facem partea de inspecții, ceea ce nu pot asigura în totalitate agențiile de plăți”, a mai adăugat George Scarlat.

51

Scarlat (MADR): ”Vrem sa sustinem performanta, nu doar numarul de capete” In feb. 13, 2020  

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vrea să sprijine performanța în ceea ce privește programele de ameliorare, nu doar numărul de capete de animale, spusține secretarul de stat MADR, George Scarlat. Invitatul lui Ovidiu Ghinea în ediția de miercuri a emisiunii ”Agricultura la Raport” a răspuns întrebărilor fermierilor din platou, făcând următoarele precizări:

”Astăzi, viziunea ministerului pentru noul Program Național Strategic este să nu mai sprijinim doar ceea ce înseamnă cap de animal, sume și atât, ci vrem să direct pe producție de carne și de lapte. S-au cheltuit atât de mulți bani pe programele de ameliorare, venite întocmai pentru a aduce progres genetic în șeptel și în general în sectorul de bovine.

Este un caz mai fericit sectorul de bovine, pentru că acolo chiar s-au făcut performanțe. (…) Din păcate, în abatoarele din românia, avem sacrificate doar bovina aceea care este adultă, preforma, nu cea care provine dintr-un program de ameliorare cu adevărat, pentru că prețul și piața în România nu sunt pregătite. Românul nu are nici puterea de cumpărare și nici cultura de a consuma carne de vită de calitate.

La bovină nu s-a văzut același trend ca la porc. În continuare, la clasa E, avem sacrificate câteva sute de animale, iar acest trend este în scădere în ultimii ani pe calitatea I. Cele mai multe animale sunt în calitatea IV și V, de ordinul sutelor de mii de capete sacrificate. De aici am tras concluzia că trebuie să venim cu programe de sprijin pe ce înseamnă genotipare adevărată, adică cel care are registru de rasă să facă ameliorare așa cum este programul autorizat de ANZ, nu doar să luăm banii pe hârtie”, a precizat George Scarlat pentru AGRO TV.

Oros vrea să trimită în acest an cinci atașați agricoli în zone mai interesante pentru agricultura românească  SIMONA DAN 12 FEBRUARIE 2020Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat miercuri că anul acesta va trimite cinci ataşaţi agricoli „în zone mai

52

interesante pentru agricultura românească”, primele ţări vizate fiind cele în care România are un volum mai mare la export, potrivit Agerpres.

„Avem un proiect şi am început discuţiile cu Ministerul Afacerilor Externe, să trimitem anul acesta cinci ataşaţi agricoli în zone mai interesante pentru agricultura românească, în primul rând în zona Golfului. Este un proiect mai vechi, dar anul acesta chiar o să-l facem, pentru că am prins bani în buget pentru cinci ataşaţi. În primul rând aş vrea să mergem spre ţările terţe pentru că volumul mai mare de export noi acolo l-am avut, inclusiv pe animale vii”, a spus ministrul Agriculturii, într-o conferinţă de presă, fără a oferi detalii despre sumele alocate în buget pentru acest proiect.

Proiectul privind înfiinţarea ataşaţilor agricoli a apărut pentru prima dată în spaţiul public în mandatul lui Dacian Cioloş în anii 2008-2009, dar a fost susţinut şi în perioada în care la conducerea ministerului au fost Daniel Constantin şi Achim Irimescu.

În 2016, Irimescu anunţa alocarea unei sume de circa 500.000 de euro de la buget pentru 12 ataşaţi agricoli, ţările vizate atunci fiind Spania, Germania, Turcia, SUA, China, Rusia, Republica Moldova, Iordania, Egipt şi Israel.

Decizia de a trimite ataşaţi agricoli în anumite ţări viza şi atunci şi acum creşterea exporturilor de produse agroalimentare româneşti şi promovarea acestora pe noi pieţe, în contextul menţinerii deficitului în comerţul cu produse agroalimentare.

România a înregistrat în 2018 un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro.

Potrivit ultimelor date prezentate de MADR, în 2019, până la finele lunii noiembrie, s-a înregistrat un deficit în comerţul cu produse agroalimentare de 988 de milioane de euro.

Cand incepe recensamantul agricol? OUG a fost publicata in Monitorul Oficial In feb. 13, 2020  

Ordonanţa de Urgenţă privind recensământul general agricol din România în 2020, adoptată de Guvern pe 4 februarie, a fost publicată miercuri – 12 februarie, în Monitorul Oficial.

Potrivit actului normativ, recensământul general agricol are ca obiectiv asigurarea de date statistice pentru fundamentarea şi punerea în aplicare a

53

politicilor naţionale şi europene în domeniul agricol, în concordanţă cu Sistemul Statistic European, necesare procesului de participare a României la Politica Agricolă Comună.

Ordonanța de Urgență reglementează cadrul juridic necesar pregătirii, organizării şi efectuării recensământului general agricol runda 2020. Astfel, în perioada 1 februarie – 30 aprilie 2021 se efectuează la nivel naţional, în toate unităţile administrativ-teritoriale din România, recensământul agricol.

Pentru verificarea practică şi îmbunătăţirea aspectelor organizatorice şi tehnice se efectuează un recensământ de probă în cursul anului 2020.

Potrivit OUG, perioada şi momentul de referinţă ale recensământului sunt:

anul agricol 2020 – cuprins între 1 octombrie 2019 şi 30 septembrie 2020 pentru variabilele privind terenurile şi persoanele care au lucrat în agricultură şi anul calendaristic 2020 pentru gestionarea dejecţiilor animalier

31 decembrie 2020 pentru efectivele de animale şi adăposturi ultimii 3 ani pentru măsurile de dezvoltare rurală.

Ministrul Oros, intalnire cu un important oficial international Februarie 13, 2020

Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, l-a primit astazi, 12 februarie 2020, la sediul MADR pe E.S. Abdulla Nasser A. Alhemaidi, ambasador al Statului Qatar la Bucuresti. La intalnire au participat secretarul de stat Aurel Simion, precum si directori si experti din cadrul directiilor de specialitate ale MADR.

54

Principale subiectele de discutie au vizat dezvoltarea relatiilor de cooperare bilaterala si intensificarea schimburilor comerciale. Ambasadorul Statului Qatar a precizat ca agricultura reprezinta unul din domeniile importante de colaborare bilaterala dintre cele doua tari, existand interes atat pentru cerealele din Romania, precum si pentru importul de ovine din tara noastra. Domnia sa si-a exprimat intentia de a regasi mai multe produse agroalimentare romanesti pe piata din Qatar, mentionand ca apreciaza calitatea acestora, referindu-se in special la ulei, faina si porumbul din Romania.

In cadrul discutiilor, ministrul Adrian Oros a evidentiat traditia indelungata a relatiilor de cooperare comerciala intre Romania si statul Qatar, in special in domeniul exportului de cereale si animale vii, amintind Memorandumul de Intelegere privind cooperarea in domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din Romania si Ministerul Municipalitatii si Mediului din Statul Qatar, semnat in noiembrie 2018.

Ministrul a declarat ca exista un interes major din partea crescatorilor de ovine din Romania de a stabili parteneriate durabile pentru exportul de ovine. In acest sens, ministrul a transmis ambasadorului propunerea de a incuraja si de a sprijini oamenii de afaceri din Qatar in vederea stabilirii de contacte directe cu asociatii ale crescatorilor de ovine din Romania in scopul dezvoltarii unor parteneriate viabile cu beneficii reciproce.

De asemenea, ministrul Adrian Oros a exprimat rugamintea ca statul Qatar sa accepte inlocuirea exporturilor de animale vii cu cele de carcasa refigerata/congelata, pe perioada verii, in special cand este canicula, conform recomandarilor europene. Ministrul a mai afirmat ca trecerea treptata de la comertul cu animale vii la comertul cu carne in carcasa se va reflecta in final in calitatea carnii si va proteja animalele de toate efectele negative ale transportului in conditii de vreme caniculara. Aceasta propunere a fost agreata de partea qatareza, Ambasadorul prezentand si o varianta alternativa, respectiv cea a transportului pe cale aeriana, pentru animalele vii.

La finalul intalnirii, E.S. Abdulla Nasser A. Alhemaidi a reinnoit invitatia, acceptata de partea romana, de a participa la Targul international de agricultura din luna martie, AGRITEQ 2020, care se va desfasura la Doha, in perioada 17-20 martie 2020. Ministrul Adrian Oros a subliniat ca aceasta va fi o ocazie pentru a pune in legatura reprezentantii marilor asociatii de crescatori de animale cu oameni de afaceri din Qatar, pentru a face pasi concreti in colaborarea dintre cele doua state.

55

Economia României A Consemnat O Creştere De 3,9% 2019  Redactia Financiarul Data feb. 13, 2020

Creşterea economică a României de 3,9% în 2019, faţă de 4,4% în 2018, arată că tendinţa de încetinire a economiei va continuă atât în acest an cât şi anul viitor, potrivit previziunilor economice de iarnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE).

Estimările sunt mai optimiste decât prognozele anterioare, din toamna anului trecut. Comparativ cu previziunile publicate în noiembrie, CE şi-a revizuit uşor în urcare estimările privind economia României, în condiţiile în care în toamnă miza pe o creştere de 3,6% în 2020 şi un avans de 3,3% în 2021 iar în prezent estimează un avans de 3,8% pentru acest an respectiv 3,5% pentru anul viitor. Conform acestor prognoze, în rândul celor 27 de state membre UE, doar Malta va înregistra o creştere economică mai mare decât România în 2020 şi 2021.

Țară noastră a atins un vârf de creştere economică de 7,1% în anul 2017, urmat de o încetinire constantă, la 4,4% în 2018 şi 3,9% în 2019, potrivit datelor publicate de CE.

„Creşterea reală a PIB-ului este preconizată să rămână robustă, la 3,8% în 2020 şi 3,5% în 2021. Stimulentele fiscale semnificative planificate pentru 2020 şi 2021 sunt aşteptate să dea un nou impuls consumului privat şi de asemenea să stimuleze importurile. Investiţiile sunt aşteptate să rămână la un nivel solid în 2020, sprijinite de construcţii şi o mai mare utilizare a fondurilor UE. Inversarea, la începutul lui 2020, a măsurilor introduse în luna decembrie 2018 cu privire la suprataxarea băncilor şi a firmelor din sectorul energiei sunt aşteptate să favorizeze investiţiile private”, subliniază Comisia Europeană.

Executivul comunitar prognozează că inflaţia va continuă să se reducă în România, de la o medie de 3,9% în 2019 urmând să scadă la 3,4% în 2020 şi la 3,3% în 2021.

Comisia Europeană avertizează însă că politică fiscală va fi factorul crucial care va influenţa evoluţia creşterii economice în 2020 şi 2021. „O continuare a politicilor fiscale expansioniste care să agraveze dezechilibrele macroeconomice existente ar putea afecta încrederea investitorilor şi ar duce la costuri mai mari de finanţare. În sens invers, debutul unei consolidări fiscale, de care este atât de mare nevoie, ar contribui la reducerea dezechilibrelor acumulate dar ar duce şi la o creştere economică oarecum mai mică de-a lungul intervalului de prognoză. Imprevizibilitatea legislativă sau deteriorarea deficitului fiscal ar putea afecta de asemenea mediul de afaceri din România şi ar avea un efect negativ asupra deciziilor de investiţii”, susţine CE.

56

Uniunea Europeană, Comisia Europeană a anunţat joi că ritmul de creştere al Produsului Intern Brut în zona euro ar urmă să rămână stabil la 1,2% în 2021 şi 2021. Pentru Uniunea Europeană, ritmul de creştere este preconizat să se reducă uşor la 1,4% în 2020 şi 2021, de la 1,5% în 2019.

Asociațiile de fermieri, participare la conferința despre PAC organizată de Comisia de Agricultură la Parlament Ramona Dascălu - 14 februarie 2020

Comisia pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice împreună cu CSN Meridian și Federația Agro Propact a organizat, ieri, joi – 13 februarie, conferința intitulată ”Viziunea asupra viitoarei Politici Agricole Comune și dezbateri asupra proiectelor de lege privind solul și camerele agricole”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mai multor asociații importante din agricultura românească, fermieri, precum și autorități din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

”Consider că am avut o întâlnire foarte productivă, prin prisma faptului că vocea fermierilor s-a făcut din nou auzită pe aspecte extrem de importante pentru viitorul agriculturii românești precum legea solului, camerele agricole și viitoarea PAC (…). La final i-am încurajat pe fermieri să se unească și să se implice din ce în ce mai mult în elaborarea politicilor publice. În ceea ce mă privește, la Comisia pentru Agricultură, veți găsi mereu un aliat dornic ca împreună să contribuim la procesul de îmbunătățire și modernizare a agriculturii”, a scris președintele Comisiei pentru Agricultură Alexandru Stănescu pe pagina sa de Facebook la finalul evenimentului de la Parlament.

Subiectele care s-au discutat în cadrul evenimentului au fost subiecte de importanță maximă pentru agricultura românească. Astfel, s-a vorbit despre viitoarea Politică Agricolă Română, despre Legea Solului, precum și despre proiectul de lege privind înființarea Camerelor Agricole.

La conferința care s-a desfășurat la Palatul Parlamentului au fost prezente cele mai importante asociații de fermieri din țară noastră: Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), Federația Națională PRO AGRO, Clubul Fermierilor Români, Federației AGRO PROPACT, CSN Meridian, precum și

57

reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, unul dintre aceștia fiind chiar secretarul de stat Emil Dumitru, dar și ai Camerelor Agricole.

De asemenea, la evenimentul intitulat ”Viziunea asupra viitoarei Politici Agricole Comune și dezbateri asupra proiectelor de lege privind solul și camerele agricole” au mai participat și fermieri mici, care au venit special la București pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la viitoarea Politică Agricolă Comună, la Legea Solului, precum și la înființarea Camerelor Agricole.

Prețul benzinei cade sub pragul de 5 lei/litrul Scăderea cotațiilor la produse petroliere, generată de ieftinirea petrolului, ieftinește benzina din stațiile Petrom, cel mai importat distribuitor de carburanți din România. Cum în week-end compania petrolieră are o promoție, veți vedea prețuri sub 5 lei litrul în mai multe stații din România ale rețelei. 14 feb, 2020 | Mihai Nicuţ | ECONOMICA.net În unele stații din rețeaua Petrom deja prețul a coborât sub pragul de cinci lei pentru un litru de benzină standard.

Astfel, azi, două stații din orașul Focșani afișau un preț de 4,99 lei/litru, la fel trei benzinării din Bacău. Compania petrolieră are o promoție de week-end prin care în 163 de stații Petrom din toată țara prețul va fi redus, de sâmbătă de la ora 00 până duminică la ora 24.00, cu șase bani pe litru. Acest lucru face ca prețul benzinei standard să cadă sub pragul de 5 lei pe litru în mai multe stații, și vom găsi acest preț inclusiv în București.

Astfel, astăzi, la benzinăria Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, tradițional cea mai ieftină dn Capitală, un litru de benzină standard are un preț de 5,04 lei pe litru. Cum și ea este pe lista celor în care este valabilă promoția, în acest week-end cine va alimenta de la această stație va plăti 4,98 de lei pentru un litru de benzină. Prețuri sub cinci lei pe litru vor mai fi și în unele benzinării din Ialonița și Covasna unde, la fel, tradițional practică prețuri mai mici.

Prețurile petrolului au scăzut la începutul săptămânii la cel mai redus nivel din ultimele 13 luni, din cauza cererii mai scăzute provocate de epidemia din China, traderii așteptând să vadă și dacă Rusia se va alătura altor producători în intenția de a reduce din nou producția. Cotațiile petrolului au scăzut cu peste 25% de la un vârf atins în ianuarie, iar prețul petrolului american West Texas Intermediate a coborât sub 50 de dolari pe baril.  

Legumele, fructele şi carnea de porc s-au scumpit cel mai mult în ianuarie SIMONA DAN13 FEBRUARIE 2020Legumele, fructele şi carnea de porc sunt alimentele care s-au scumpit cel mai mult în luna ianuarie a acestui an, iar în sectorul serviciilor tarifele în transportul aerian au crescut cu 50,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi.

58

Comparativ cu luna decembrie a anului trecut, în ianuarie preţul legumelor şi al conservelor de legume a urcat cu 3%, cel al fructelor proaspete cu 2,81%, în timp ce carnea de porc a fost mai scumpă cu 1,78%. În prima lună a acestui an niciun produs alimentar nu s-a ieftinit. Creşterile de preţuri în sectorul mărfurilor alimentare au fost de 0,41%.

Pe partea de servicii, în afară de transportul aerian, care a cunoscut o creştere semnificativă de preţ, scumpiri au fost consemnate şi în cazul serviciilor poştale, care au avut tarife în creştere cu 7,40%, şi al transportului interurban, cu un plus de 1,44%. Scăderi de tarife au fost consemnate la telefonie – minus 0,6%. În ansamblu, serviciile au fost mai scumpe cu 0,43% în ianuarie 2020.

În ceea ce priveşte sectorul mărfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit tutunul şi ţigările, cu 1,63%, în timp ce preţul combustibililor a scăzut cu 2,1%. Pe total mărfuri nealimentare, preţurile au crescut cu 0,02% în ianuarie faţă de decembrie. Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,6% în luna ianuarie a acestui an, de la 4% în luna decembrie a anului trecut, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,75%, serviciile cu 4,01%, iar mărfurile nealimentare cu 2,68%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna ianuarie 2020 comparativ cu luna decembrie 2019 au crescut cu 0,4%. Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru 2020 la 3%, de la 3,1%, cât era estimarea anterioară, a anunţat, marţi, guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Agricultura în doliu! Fostul ministru Decebal Traian Remeș a murit!

agrointeligenta.ro - 14 februarie 2020

Agricultura românească, în doliu! Decebal Traian Remeș, unul dintre cei mai apreciați miniștri ai agriculturii post-decembriste s-a stins din viață astăzi, vineri – 14 februarie, la vârsta de 70 de ani.

A murit acasă, după ce familia a cerut externarea. În urmă cu o săptămână, Remeș fusese internat la Spitalul din Baia Mare. A murit în această seară acasă, după ce familia a cerut externarea.

59

„Domnul ministru a fost o perioadă îndelungată internat în spital, din cauza bolii pe care o avea. Joi, familia a cerut să îl ia acasă, pentru că starea era foarte gravă. Vineri seara, în jurul orei 18.00, am fost anunțată că a murit. Avea o afecțiune oncologică. A cerut imperativ să fie lăsat acasă. Din punct de vedere medical nu se mai putea face nimic. Nu pot să dau amănunte, dar era într-o stare destul de gravă. El a cerut să fie lăsat acasă”, a declarat, la România TV, Sorina Pintea, directorul Spitalului Județean Baia Mare.

A sprijinit fermierii într-un an cu secetă cruntă

Decebal Traian Remeș s-a născut la data de 26 iunie 1949 în comuna Băsești (județul Maramureș). A absolvit în anul 1971 cursurile Facultății de Științe Economice din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

Decebal Traian Remeș a fost deputat român în legislatura 1996-2000, ales în județul Maramureș pe listele partidului PNL. A îndeplinit funcțiile de ministru al finanțelor (1998-2000) și de ministru al agriculturii și dezvoltării rurale (2007) în guvernele României. Legat de mandatul său la Agricultură, fermierii își amintesc că ministrul Remeș a venit în sprijinul agricultorilor într-un moment crunt, acordând despăgubiri de secetă în condițiile unor pierderi uriașe suferite în 2007 la nivelul producțiilor agricole.

În anul 2007 a demisionat din funcția de ministru al agriculturii în guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, ca urmare a unui scandal mediatic declanșat prin apariția la postul național de televiziune TVR a unor probe dintr-o anchetă DNA la adresa sa.

Împreună cu fostul Ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureșan, Decebal Traian Remeș a fost implicat într-un scandal de luare de mită, iar la 14 februarie 2012 a fost condamnat, împreună Mureșan, de către Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu executare fiecare. Decizia a fost contestată, dar a fost confirmată pe 25 februarie 2012 de ÎCCJ. Pe 11 februarie 2014 a fost eliberat condiționat, iar după ieșirea din închisoare s-a retras din viața publică.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

……………………….

LEGISLATIV

Proiect de lege pentru prevenirea risipei alimentare: Alimentele donate de comercianți, scutite de TVA! Ramona Dascălu14 februarie 2020 Propunere legislativă privind combaterea risipei alimentare de către comercianți! Potrivit unui proiect de lege înregistrat recent la Senat,

60

comercianții vor putea să doneze mai ușor alimentele care sunt pe cale să

expire, pentru a preveni risipa alimentară. „În cazul în care alimentele nu ajung prompt la destinatari, întregul sens al mecanismului prevăzut de lege își pierde sensul. Formalitățile legate de încheierea contractelor în formă autentică sunt costisitoare în termeni de timp și de forță de muncă, astfel că donatorii sunt descurajați să doneze alimente”, scriu inițiatorii proiectului de lege.

Astfel, pentru a înlesni procesul de donații, comercianții nu vor mai datora TVA pentru alimentele pe care le donează și încheierea contractelor de donație nu va mai implica necesitatea formei autentice.

În plus, va fi posibilă funcționarea ONG-urilor specializate în transferul de alimente: „Definiția operatorilor receptori exclude organizațiile non-profit specializate, care acționează ca bănci de alimente și care dețin mijloacele logistice de transport rapid al produselor de la donatori la beneficiari în condiții de trasabilitate a acestora”.Proiectul de lege urmează să fie votat mai întâi de Senat și apoi de către Camera Deputaților, după care promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.

.......................................................................

Legislaţie europeană

 

Decizia de punere în aplicare nr. 201/2020 de excludere de la finanţarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) [notificată cu numărul C(2020) 541] (Numai textele în limbile cehă, daneză, franceză, germană, greacă, italiană, maghiară, polonă, portugheză, spaniolă şi suedeză sunt autentice), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 42 din 14.02.2020. A intrat în vigoare la 14.02.2020

Directiva de punere în aplicare nr. 177/2020 de modificare a Directivelor 66/401/CEE, 66/402/CEE, 68/193/CEE, 2002/55/CE, 2002/56/CE şi 2002/57/CE ale Consiliului, a Directivelor 93/49/CEE şi 93/61/CEE ale

61

Comisiei şi a Directivelor de punere în aplicare 2014/21/UE şi 2014/98/UE în ceea ce priveşte organismele dăunătoare plantelor prezente pe seminţe şi pe alte materiale de reproducere a plantelor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 41 din 13.01.2020. A intrat în vigoare la 13.01.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr.196/2020 privind reînnoirea autorizării endo-1,4-beta-xilanazei produse de Aspergillus niger CBS 109.713 ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrăşare, a curcanilor pentru îngrăşare, a curcanilor crescuţi pentru reproducere, a speciilor aviare minore (cu excepţia păsărilor ouătoare) şi a păsărilor ornamentale şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1380/2007, (CE) nr. 1096/2009 şi a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 843/2012 (titularul autorizaţiei BASF SE) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 42 din 14.02.2020. A intrat în vigoare la 14.02.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 197/2020 privind autorizarea substanţei roşu allura AC ca aditiv pentru hrana pisicilor şi a câinilor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 42 din 14.02.2020. A intrat în vigoare la 14.02.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 198/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte instituirea registrului indicaţiilor geografice protejate în sectorul produselor vitivinicole aromatizate şi includerea denumirilor geografice existente în registrul respectiv, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 42 din 14.02.2020. A intrat în vigoare la 14.02.2020

Regulamentul nr. 192/2020 de modificare a anexelor II şi III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime pentru reziduurile de procloraz din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 40 din 13.02.2020. A intrat în vigoare la 13.02.2020

………………….

... citeste si partea a doua ...

62