Stiri 13 ianuarie 2021, a doua parte

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Lupta pentru prima poziţie în retail devine tot mai dură. Călin Costinaş, Profi: Ne propunem să devenim al doilea mare jucător din comerţul alimentar în următorii patru ani şi lider de piaţă după 2024 Cristina Roşca 12.01.2021,

Profi vrea să depăşească pragul de 2.000 de magazine în România până în 2024. Acum are puţin peste 1.400 de unităţi.

♦ Reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate Profi este al patrulea jucător din comerţul alimentar local după cifra de afaceri din 2019, ultimul an pentru care există date publice  ♦ Primele trei locuri sunt ocupate de Kaufland, Carrefour (la nivel de grup) şi Lidl.

Lanţul de magazine Profi şi-a propus să depăşească pragul de 2.000 de magazine până în 2024, mizând în continuare pe o expansiune accelerată după modelul ultimilor ani.

Retailerul, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a încheiat anul trecut cu 1.404 unităţi pe format mic - supermarketuri sau magazine de proximitate modernă. Reţeaua şi-a menţinut la finalul lui 2020 poziţia de cel mai extins retailer din comerţul alimentar românesc, însă diferenţa faţă de următorul clasat s-a redus considerabil. Mai exact, reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, s-a apropiat de 1.400 de unităţi, ceea ce înseamnă că pe cei doi jucători îi despart doar câteva magazine. Podiumul e completat de olandezo-belgienii de la Mega Image care au circa 850 de supermarketuri şi magazine de proximitate modernă în România.

„Am reuşit să ne ducem la îndeplinire ambiţiosul plan de dezvoltare în 2020 şi ne aşteptăm să ne continuăm creşterea şi în 2021“, spune Călin Costinaş, CEO adjunct al Profi.

Macromex investește 15 milioane de euro într-un centru de distribuție 13 Jan 2021 | de Fulvia Meirosu Macromex, liderul în industria alimentară pe segmentul produselor cu temperatură controlată, anunță construirea celui de-al doilea depozit, Corso Distribution Center, în localitatea Chitila. Costul investiției se ridică la valoarea de 15 milioane de euro și va fi finanțat atât din fonduri proprii, cât și dintr-un credit de investiții pe termen lung oferit de Alpha Bank România.

Noul depozit va acoperi o arie de 10.000 mp și va fi compus din zona de depozitare pentru congelate, cea pentru refrigerate, o clădire administrativă cu două etaje, precum și diverse clădiri tehnice. Aceste construcții se vor situa pe o suprafață de teren de 50.000 mp, pe care se are în vedere o extindere viitoare.

Corso Distribution Center va avea o capacitate de depozitare de 10.500 de paleți în zona de temperatură de -24 grade Celsius și de 2.200 de paleți în zona produse refrigerate (0-2 grade Celsius), cu câte șapte, respectiv trei porți de andocare prin intermediul cărora vor putea circula peste 3.000 paleți IN/OUT zilnic. De asemenea, în interiorul depozitului vor exista zone de pregătire a comenzilor de livrat către clienti, ce vor permite procesarea a mai mult de 800 comenzi zilnic.

Facilitatea va fi deservită de o zonă de parcare cu mai mult de 150 de locuri, atât pentru autoturisme, cât și pentru autoutilitare și camioane, fiind prevăzută și cu 10 stații de încărcare rapidă a bateriilor mașinilor electrice.

Cele mai noi tehnologii

Corso Distribution Center va beneficia de cele mai noi tehnologii logistice și IT pentru recepția, încărcarea/ descărcarea și manipularea mărfurilor, precum electrostivuitoare cu tehnologie Lithium-ion, sistemul de pregătire a comenzilor „pick by voice” sau sistemul de management al mărfurilor din depozite. De asemenea, va exista o zonă de training și de prezentare de produse cu facilități de pregătire a mâncării. Atât zona de depozit, cât și cea de birouri, vor beneficia de toate facilitățile unei bune exploatări: sală de mese, vestiare, săli de ședințe, grupuri sanitare, la cele mai moderne standarde.

“Faptul că progresul tehnologic este un proces continuu, general și ireversibil, este indubitabil. Ceea ce diferențiază însă jucătorii din peisajul macroeconomic este mai degrabă viteza de adaptare la schimbarea continuă și adoptarea tehnologiei pe măsura dezvoltării ei. Macromex este unul dintre acei jucători agili, cu abilitățile necesare pentru a construi atât pe piețe mature, cât și noi, produse și branduri relevante, echipe și infrastructură de top. Astfel, această investiție vine firesc în întâmpinarea nevoilor companiei de a asigura cele mai înalte standarde de calitate cu privire la serviciile logistice și de distribuție”, transmite Albert Davidoglu, CEO Macromex.

Preocupare pentru protecția mediului

În ceea ce privește grija pentru mediu, Macromex are foarte multe proiecte implementate, precum colectarea selectivă a deșeurilor și reciclarea acestora, inclusiv a echipamentelor electrice și electronice, renunțarea la achiziția de apă îmbuteliată. S-a redus masiv consumul de hârtie prin implementarea unui sistem electronic de emitere, circulație și arhivare a diverselor documente interne. De peste 5 ani, în depozitul din Câmpia Turzii, 30% din energia electrică consumată provine de la o fermă de panouri fotovoltaice.

Se are în vedere achiziția, în viitor, de autoturisme și autoutilitare electrice, motiv pentru care, la Corso Distribution Center, a fost prevăzută dotarea cu 10 stații de încărcare rapidă a acestora. De asemenea, se vor utiliza timere automate pentru economia de electricitate, care practic întrerup automat alimentarea cu electricitate, în afara orelor de program, a diverselor echipamente de iluminat și climatizare. Se vor folosi corpuri de iluminat pe bază de leduri și echipamentele de frig de ultimă generație, eficiente energetic, ce vor asigura o reducere a consumului de electricitate cu 30%, comparativ cu vechea locație, deși în Chitila capacitatea de depozitare va fi dublă.

În vremuri de pandemie, clienții Lidl au donat produse pentru peste 5000 de persoane vulnerabile Angela Alexandru13 Jan 2021 - Știri și Noutăți

Lidl a desfășurat, pentru al doilea an consecutiv, campania de colectare de alimente în sprijinul persoanelor aflate în dificultate. Astfel, în perioada 7-20 decembrie 2020, în colaborare cu rețeaua Băncilor pentru Alimente, cu ajutorul clienților s-au strâns peste 11 tone de alimente. Acestea au fost distribuite către aproximativ 5000 de beneficiari finali din București și județele Arad, Bacău, Brașov, Bihor, Cluj, Constanța, Iași, Ilfov, Maramureș, Neamț și Timiș. 

Cea mai mare cantitate de produse, peste 3 tone, a fost strânsă în magazinele Lidl din București și împrejurimi, iar alte locații unde au fost colectate cantități importante sunt Timișoara, Cluj și Oradea, unde împreună, clienții Lidl au donat aproximativ 6 tone de produse.

Produsele cel mai frecvent donate au fost alimentele de bază, precum faină, ulei, paste, zahăr, orez, mălai și conserve. Totodată, clienții Lidl au sprijinit persoanele din comunități vulnerabile și cu jucării de pluș, încălțăminte, îmbrăcăminte, produse de igienă și mâncare pentru bebeluși. Produsele au fost distribuite în perioada sărbătorilor de iarnă către peste 5000 de beneficiari de la cele peste 100 de ONG-uri partenere a rețelei de Bănci pentru Alimente, care s-au asigurat ca bunurile să ajungă la cei care aveau nevoie de ele. Printre aceștia se numără persoane din medii defavorizate, precum orfani, bătrâni, copii, persoane cu dizabilități și adulți aflați în prag de sărăcie.

Lidl este partener al rețelei de Bănci pentru Alimente din România încă de la fondarea primei astfel de organizații, în București, în 2016. Urmărind combaterea fenomenului de risipă alimentară, o problemă îngrijorătoare atât pe plan global, dar și la nivel local, compania continuă să susțină dezvoltarea rețelei de Bănci pentru Alimente în România, atât prin donarea de produse și acordarea de sprijin finaciar, cât și prin diverse alte inițiative, precum colectele de alimente. Din martie 2020 și până la finalul anului trecut, Lidl a donat peste 85 de tone de alimente și a investit peste 2.400.000 lei în dezvoltarea rețelei.

În prezent, există Bănci pentru Alimente în București, Cluj-Napoca, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara și Constanța, ultimele două fiind și cele mai recent inaugurate. Pe termen mediu și lung, rețeaua își propune fondarea altor bănci regionale, în orașe precum Craiova și Galați, dar și a unor noi puncte de lucru județene, pentru a acoperi toate regiunile României.

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează în jur de 10.800 de magazine și mai mult de 160 de centre în 29 de țări la nivel mondial. Adrian Dumitrache scris astăzi, 06:03

Safety Broker, cel mai mare jucător independent de profil, lansează o rețea de cafenele în spații ale partenerilor, pentru a ridica volumul primelor intermediate. "Business-ul din Corbeanca s-a dublat de când am deschis cafenelele!"

Safety Broker, cel mai mare jucător independent de profil, lansează o rețea de cafenele în spații ale partenerilor, pentru a ridica volumul primelor intermediate. "Business-ul din Corbeanca s-a dublat de când am deschis cafenelele!" Safety Broker, cel mai mare jucător independent de profil, vrea să-și sporească volumul primelor intermediate prin deschiderea unei rețele de cafenele, Safety Coffee, în locații ale partenerilor companiei. Primele două cafenele au fost deja deschise, recent, în localitatea Corbeanca, plus una în Capitală, iar rezultatele sunt foarte încurajatoare.

"În Corbeanca, după deschiderea cafenelelor, volumul primelor intermediate s-a dublat", spune pentru Profit.ro șeful și fondatorul Safety Broker, Viorel Vasile. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider El apreciază că rețeaua poate ajunge în acest an la 20-30 de cafenele. Ideea este că existența unei cafenele permite ca discuțiile legate de ofertele de asigurare să fie derulate într-un cadru și mai relaxat, iar clientul sau potențialul client pleacă cu o impresie plăcută.

"Safety Brokeri are circa 150 de parteneri în țară. O cafenea are nevoie de un vad bun și, cel mai probabil, circa 20-30 parteneri se găsesc în această situație. Prin această inițiativă, vreau ca Safety Broker să se diferențieze de alți jucători de profil. În același timp, dăm partenerilor noștri un nou business. Retailul înseamnă proximitate, înseamnă interacțiune directă cu oamenii, înseamnă discuții care în final pot aduce și business", a explicat Vasile. EXCLUSIV Safety Broker, cel mai mare jucător independent de profil, lansează o rețea de cafenele în spații ale partenerilor, pentru a ridica volumul primelor intermediate. Bugetul total pentru deschiderea unei cafenele a fost calculat la 16.000 euro.

Safety Broker și-a început activitatea în 2005 și este controlat de Safety Credit SRL (administrată și controlată integral de Viorel Vasile), cu o cotă de 85% și de Robert Niță - 15%, potrivit termene.ro. Datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) arată că, la finele lunii septembrie 2020, Safety Broker deținea o cotă de 7,4% din piața de profil. În 2019, compania a intermediat prime de asigurare în sumă de 112 milioane euro, cu 10% mai mult decât în 2018. Din totalul subscrierilor realizate anul trecut, cele mai mari creșteri le-au avut asigurările de garanții și CAR - 53%, asigurările de sănatate - 40%, bunuri și proprietăți - 17,2% și CASCO - 12,6%.

Wellbeing în pandemie – Cum a derulat Auchan Romania un program de mental wellbeing cu Wellington Parteneri Profit.ro scris astăzi, 07:00

Conform unui studiu realizat de către Qualitics și SAP in lunile martie si aprilie a acestui an: 67% dintre angajații chestionați au raportat in aceasta perioada un nivel mai ridicat de stress, 57% un nivel mai ridicat de anxietate, iar 53% s-au simtit mai epuizati emotional. Bunăstarea angajaților (wellbeing) înseamnă optimizarea sănătății tuturor angajaților. Nu este vorba doar de sănătatea fizică, ci și de alte componente ce nu pot fi ignorate atunci când vorbim despre angajați eficienți, care doresc să performeze la capacitate maximă: zona emoțională, spirituală, socială și intelectuală. Wellington, companie de consultanță în programele de corporate wellbeing a fost alături de companiile din România în a crea împreună campanii și acțiuni care să ofere angajaților suportul necesar pentru a-și atinge rezultatele dorite, printr-o soluție modernă și adaptată nevoilor actuale. Soluția dezvoltată de către Wellington este Digital Wellbeing Platform, un loc unic unde compania își poate desfășura acțiunile de wellbeing, indiferent unde activează angajații săi. In perioada martie-noiembrie, Wellington a dezvoltat peste 400 de activități și programe online pentru companii, fie prin resurse de wellbeing: workshopuri video, articole, infografice, fie prin webinarii live pe diverse teme: mental wellbeing, imunitate, nutriție, managementul emoțiilor, hobby, sport etc. Alina Grozescu, CEO Wellington: Companiile cu adevărat preocupate să fie un angajator preferat au intensificat activitățile de wellbeing, înțelegând că sunt multe schimbări cărora oamenii trebuie să le facă față, fie că este vorba despre lipsa de mișcare, fie despre întărirea sistemului imunitar prin nutriție, fie gestionarea emoțiilor și orientarea spre un mindset pozitiv, dezvoltarea abilităților de reziliență în fața oricăror schimbări ce vor urma. Care au fost cele mai solicitate servicii din această perioadă? A.G: În ultima perioadă cele mai solicitate servicii au fost cele orientate în zona de mental wellbeing. Dacă mișcarea și nutriția au fost cele în focusul angajatorilor în prima parte a pandemiei, acum companiile se concentrează pe cum ne gestionam cât mai bine ce simțim, ca să ne păstram echilibrul în viața noastră atât profesională cât și personală. Faptul că am avut cereri și din afara țării a fost o supriză foarte frumoasă și credem că ni s-au deschis noi perspective în ceea ce privește oportunitățile de a colabora cu companii din toata Europa, dacă nu din toata lumea. Nu mai este o piedică mobilitatea, acum poți să fii oriunde, oricând, doar să ai acces la internet. Ce îndrumări ați oferi companiilor ce doresc să implementeze programe de wellbeing pentru angajați? A.G: Orice program trebuie început cu pași mici și cu niște obiective clare de la început. Apoi recomandăm construirea, preferabil cu ajutorul unei companii specializate și cu experiență în programe de wellbeing, a unui plan de activități și a unui buget. Este foarte important să avem și buy-in-ul top managementului, un program de wellbeing fără susținerea managementului nu va avea aceleași rezultate ca unul sustinut și promovat doar de departamentul de resurse umane. Este important cum este implementat și cum este comunicat în organizație. La fel de importante sunt și statisticile, măsurarea rezultatelor și ajustarea programului pe parcurs. Ne puteți oferi un exemplu de bună-practică din experiența cu clienții Wellington? A.G: Unul dintre cele mai interesante și bine structurate programe din această perioadă a fost creat împreună cu Auchan Romania. Ei au înțeles cât de important este să afli ce-și doresc și ce nevoi au proprii angajați, astfel au susținut o campanie concentrată de câteva săptămâni. Au beneficiat de susținerea managementului și cred că a fost unul dintre cele mai de succes și bine organizate programe pe care le-am implementat în ultima perioadă. Cum a reușit Auchan să vină în întâmpinarea așteptărilor angajaților săi? Aurelia Mihai, Responsabil Recrutare si Dezvoltare Resurse Umane, Auchan: Ca angajator, Auchan are ambiția să schimbe viața angajaților săi, dându-le posibilitatea să se bucure de viața din timpul orelor de muncă. Evident, au fost întradevăr provocări multiple și situații dificile generate de pandemie, iar mulți dintre colegii noștri s-au confruntat cu probleme și obstacole cu care nu s-au mai întâlnit în trecut. Cu toate acestea promisiunea noastră „Te bucuri de viață” a fost și este trăită și în această perioadă. În afară de grija pentru siguranța și sănătatea angajaților noștri, reflectată în toate măsurile și beneficiile oferite, întotdeauna ne-a caracterizat atmosfera plăcută de lucru și climatul emoțional pozitiv din cadrul echipelor noastre. Prima noastră preocupare a fost să ne ascultăm angajații: „Cum te simți acum?” a fost întrebarea cheie și umbrela sub care am derulat un studiu intern, în urma cărora am extras concluzii interesante despre nevoile angajaților noștri și despre așteptările lor privind suportul așteptat din partea companiei. Am aflat astfel că angajații și mai ales managerii noștri au preocupări și așteptări legate de menținerea unor aspecte pe care ei le-au numit: “moral ridicat”, “atitudine pozitivă”, “optimism”, „un anume “vibe” în cadrul echipelor”, „gestiunea relațiilor” etc… 92% dintre respondenți au considerat utile subiectele pe teme psihologice, iar 87% și-au exprimat dorința să primească astfel de materiale din partea noastră, dar într-o manieră cât mai eficientă și accesibilă. Astfel a luat naștere programul Pastila de Buna-Stare, program care și-a propus ca să ofere angajaților Auchan momente de atenție asupra propriei persoane, precum și informații utile pentru un mai bun management al stresului, al emoțiilor, al relațiilor, printr-o abordare de tip microlearning. A.M.: Materialele au fost de tip „pastile” scrise sau video, comunicate pe canale online sau offline către toți angajații. Acestea conțineau „tips&tricks” despre cum ne putem îngriji mai bine, prin soluții simple și la îndemână, de sănătatea și starea noastră fizică, emoțională, relațională, ele fiind de altfel strâns legate. La acestea s-au adăugat o serie de evenimente online (webinarii), cu o durată de 2 ore fiecare, pentru a asigura și interactivitatea cu angajații noștri și pentru a oferi experiențe, trăiri de impact cu ecou în creșterea rezilienței. Care au fost obiectivele programului Pastila de Bună-stare? A.M.: Obiectivul principal a fost susținerea stării de bine a angajaților noștri, în primul rând prin creșterea nivelului de conștientizare – creșterea capacității de a recunoaște la sine sau ceilalți fenomene și mecanisme psihologice cu posibil impact negativ asupra sănătății, deciziilor și reacțiilor, dar și de apreciere a lucrurilor pozitive și a oportunităților (trecerea către un mind-set pozitiv). Apoi ne-am propus să oferim exemple concrete de abordări și acțiuni constructive pentru auto-management și gestiunea echipelor – din punct de vedere moral, al nivelului de engagement, al gestiunii anxietății și stresului sau al eventualelor urgențe și crize. Și desigur, prin oferirea acestor „instrumente” și experiențe de auto-dezvoltare, să generăm un efect de minimizare a riscului sau incidenței deciziilor și reacțiilor mai puțin constructive din partea angajaților și managerilor noștri. Mai exact ce conținut au Pastilele de Bună-stare ? Cum ați construit aceste materiale care să atingă aceste obiective ? A.M.: Am abordat diverse subiecte sub titlurile : Cum te împrietenști cu stresul – cum îl recunoști la tine, la ceilalți, cum îți poți crește rezistența, cum îl poți gestiona, cum îți poți construi obiceiuri sănătoase pentru corp și minte. Cum te împrietenești cu emoțiile – ce sunt emoțiile, de câte tipuri, faptul că sunt toate utile, chiar dacă pe unele le percepem negativ, ce înseamnă echilibrul emoțional și cum se poate obține Cum te împrietenești cu ceilalți – tipuri de relații ne-constructive, capcane în care putem cădea și cum să ieșim din dinamici distructive Cum te împrietenești cu tine – provocări de auto-explorare și introspecție, de cunoaștere mai bună a propriilor valori, pentru a-ți putea depăși limtele și a-ți atinge obiective sau pur și simplu pentru a fi mai fericit și împăcat cu tine și cu viața ta. Pentru un astfel de conținut am colaborat cu experți în domeniul dezvoltării personale: de la Fundația Estuar - Adrian Socol și Florian Koleci ne-au fost alături în crearea unor webinarii cu conținut interesant, activant, provocator, prin care am reușit să transmitem participanților idei, practici, soluții de creștere a rezilienței și capacității de gestiune a emoțiilor negative. De asemenea, alaturi de Wellington, am reușit să oferim materiale scurte, dar foarte bogate, pe teme legate de tehnici de respirație, de stretching, despre mecanismele neurologice implicate în stres și emoții negative, despre impactul emoțiilor asupra sistemului imunitar, și cum putem să le gestionăm pentru a evita efectele negative, despre dinamicile relaționale și cum putem să detensionăm conflicte, și așa mai departe. Toate la îndemâna oricărui angajat, oricând, atât în formate materiale puse la dispoziție în spațiile comune, cât și de pe orice device, pe platforma online pusa la dispozitie de Wellington (Digital Wellbeing Platform). Adrian Socol : «M-am bucurat foarte mult să pot împărtăși cu participanții la worskhopuri din informațiile și strategiile pe care eu le folosesc in practica mea, iar participanții mi s-au părut receptivi și interesați» Florian Koleci : « Programul a fost pentru mine o imbinare a ceea ce înseamnă perspectiva organizațională (lucruri clare, implementabile, fixare de informații, creare de contexte, exersare) și perspectiva personală: a te pune față în față cu tine (întrebări, răspunsuri, introspecții, emoții plăcute și mai puțin plăcute) și cu ceilalți (autodezvăluire, judecată, temeri, nevoia de acceptare). » Cum evaluați impactul unui astfel de program ? A.M.: Este foarte greu să contorizezi impactul suportului psihologic sau al învățării de tehnici de auto-control. Dar cred că suntem cu toții de acord că, în situații atipice sau de stres, riscul ca reacțiile oamenilor să nu fie tocmai constructive este destul de mare. Impactul unei decizii greșite sau a unei reacții nepotrivite poate fi semnificativ, în funcție de rolul pe care un angajat în ocupă. Mulți dintre colegii noștri sunt în direct contact cu clienții sau autoritățile, alții sunt responsabili pentru gestiunea unor situații de criză sau pentru decizii ce au un impact asupra unor perimetre largi din activitatea organizației. Cu siguranță creșterea capacității de a-și gestiona emoțiile, de a-și menține calmul și abordarea rațională prin astfel de tehnici are un impact pozitiv. Estimăm că peste 8000 de angajați au interacționat direct cu conținutul scris (afișe, broșuri, infografice) sau video (filme scurte ce au rulat pe televizoarele din spațiile comune angajaților), iar peste 400 de angajati s-au înrolat vorluntar și au participat la webinarii. Am aplicat chestionare de feedback pentru urmărirea programului : 97% dintre respondenți au considerat conținutul util și foarte util, iar 99% dintre participanții la webinarii au recomandat colegilor să participe, fapt care ne-a făcut să decidem să mai derulăm încă 5 evenimente online. Atat din chestionarele de feedback cât și din testimonialele colegilor noștri putem concluziona că informațiile au fost bine primite și asimilate, unii dintre ei dându-ne exemple concrete despre cum și-au schimbat viața, percepțiile, obiceiurile, cum au reușit să treacă mai bine peste provocări, să se bucure de ce au, să fie mai eficienți în a-și urmări obiectivele personale și profesionale.

Ministrul Mediului: “Îmi doresc să ajungem cât mai repede la o formă finală a sistemului garanție returnare” Posted by: Cosmin Zaharia in Legislatie, Slider homepage 13 January 2021

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, a avut în cursul acestei săptămâni mai multe runde de discuții cu reprezentanții Asociației Berarii României, Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare, Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară, precum și ai Asociației Marilor Rețele Comerciale din România și ai Asociatiei Companiilor de Distributie. Discuțiile s-au concentrat pe finalizarea proiectului hotărârii de guvern care reglementează noul sistem garanție returnare (SGR) pentru ambalaje.

A fost o primă întâlnire foarte bună și mă bucur că marii producători sunt hotărâți să se implice în crearea de la zero a unui sistem eficient de garanție returnare pentru ambalaje. Am convenit cu ei, așa cum sper să o facem cu toți factorii implicați în proces, să pornim de la feedback-ul primit în procesul de consultare publică și să eliminăm vulnerabilitățile semnalate”, a declarat ministrul Tánczos, după întrevederea avută cu reprezentanții Asociației Berarii României, Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare.

În cadrul întâlnirii avute cu reprezentanții Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară s-au adus în discuție posibilele măsuri privind deșeurile de ambalaje care ajung în fluxurile municipale și care pot fi reintroduse în circuitul economic.

România trebuie să schimbe paradigma managementului deșeurilor din cea a depozitării în cea a reciclării. Pasul de la depozitarea deșeurilor în gropile de gunoi către instalațiile de reciclare poate fi făcut, câtă vreme toți actorii implicați în acest proces își înțeleg responsabilitățile și le asumă în întreaga lor activitate. Le-am transmis reprezentanților FADI, așa cum am făcut-o și în întâlnirile anterioare pe subiectul managementului deșeurilor, că orice act normativ care va viza acest domeniu va fi de acum înainte consultat cu întreaga piață. Totodată, îmi doresc să ajungem cât mai repede la o formă finală a sistemului garanție returnare, singurul capabil să transforme România într-o adevărată societate a reciclării” a spus ministrul Barna Tánczos.

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România și Asociației Companiilor de Distributie și-au exprimat sprijinul pentru implementarea SGR și au formulat mai multe întrebări tehnice și propuneri de detaliere suplimentară a proiectului de act normativ.

La finalul întâlnirii, participanții au convenit continuarea discuțiilor într-un cadru mai larg, alături de producători și importatori, astfel încât să fie identificate cele mai bune soluții pentru un SGR eficient.

Ruptură majoră în industria FMCG! Cauza – proiectul de HG ce implementează Sistemul Garanție-Returnare(SGR) pentru ambalaje

Carol Popa Publicat Marți, 12 Ianuarie 2021

Industria FMCG negociază în aceste zile forma finală a Hotărârii de Guvern privind implementarea Sistemului Garanție-Returnare(SGR) pentru ambalaje din plastic și metal cu capacități cuprinse între 0,1 litri și 3 litri. HG-ul cu pricina a separat industria bunurilor de larg consum în două tabere.Pe de o parte, imbuteliatorii de bere, sucuri și ape minerale, fiind primii vizați de colectarea ambalajelor prin responsabilitatea extinsă a producătorilor, se consideră îndreptățiți să devină administratori ai SGR, probabil prin intermediul asociațiilor patronale.Pe de altă parte, retailerii mari, reprezentați în negocieri prin AMRCR, dar și comercianții locali, reprezentați de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România(ANCMMR), precum și Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din Romania (ACDBR), consideră că abordarea SGR din perspectiva actualului proiect de act normativ introduce pe piață un monopol conform căruia retailerii sunt obligați să realizeze investiții și să aloce spații pentru colectarea ambalajelor, dar nu poate deține controlul asupra managementului sistemului, asupra gestiunii resurselor acumulate de sistem și a distribuției echitabile a acestor resurse.

Hotărârea de Guvern ar fi trebuit publicată în Monitorul Oficial în luna decembrie și să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, conform angajamentelor asumate de guvernul fostului premier, Ludovic Orban, pentru evitarea unui nou infrigement pe mediu pentru România.Ultimele dezbateri publice pe baza proiectului de HG, derulate de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet la jumătatea lunii decembrie, s-au lovit de opoziția retailerilor IKA și LKA, prin cele două asociații – AMRCR și ANCMMR – opoziție la care a subscris și Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din Romania (ACDBR).

Cele trei asociații au susținut că modul în care proiectul de HG stabilește selectarea administratorului SGR instituie practic un monopol pe această piață. Deși fostul ministru al mediului, Mircea Fechet,a susținut în repetate rânduri în cadrul dezbaterilor că numirea unei societăți non profit în calitate de administrator nu ar fi în corcondanță cu instituirea unui monopol, acesta și-a luat angajamentul de a consulta Consiliul Concurenței în acest sens.Dar Mircea Fechet a fost înlocuit din funcție. Noul ministru al mediului, Tánczos Barna, a preluat sarcina de a publica în Monitorul Oficial un proiect de HG disputant și contestat de o parte a industriei implicate. La numai 2 zile de la preluarea portofoliului de ministru, Tánczos Barna a primit din partea celor trei asociații contestatare – AMRCR, ANCMMR și ACDBR – un apel de a retrage proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile și de a proroga termenul de adoptare a acestui act normativ, de 1 ianuarie 2021 prevăzut în art.10 alin(5) al OUG 74/2018. Surse din interiorul Ministerului Mediului susțin că apelul transmis de asociații a fost dublat de un lobby foarte puternic din partea membrilor acestora, astfel încât proaspătul ministru a decis prorogarea termenului de 1 ianuarie 2021 și și-a asumat indirect posibile sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Negocierile se duc acum cu fiecare tabără în parte

Confirmarea acestei rupturI în industria bunurilor de larg consum a venit în prima parte a acestui an. În absența unui răspuns oficial din partea Consiliului Concurenței privind instituirea unui monopol, în cazul SGR-ului administrat de o organizație nonprofit, ministrul mediului Tánczos Barna a demarat noi runde de discuții cu fiecare dintre aceste tabere. Ieri, 11 ianuarie, a avut loc întâlnirea cu reprezentanții Asociației Berarii României și ai Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare.”A fost o primă întâlnire foarte bună și mă bucur că marii producători sunt hotărâți să se implice în crearea de la zero a unui sistem eficient de garanție returnare pentru ambalaje. Am convenit cu ei, așa cum sper să o facem cu toți factorii implicați în proces, să pornim de la feedback-ul primit în procesul de consultare publică și să eliminăm vulnerabilitățile semnalate”, a declarat ministrul Tánczos Barna.

În cursul zilei de azi și referitor la același subiect, demnitarul se va întâlni cu reprezentanții comercianților. ”Îmi doresc să obținem mâine același angajament ferm și din partea rețelelor comercianților mari și mici, precum și din partea distribuitorilor. Dacă înțelegem toți că SGR este soluția optimă de care România are nevoie, pentru a-și rezolva problema deșeurilor odată pentru totdeauna, atunci cu siguranță fiecare dintre noi va avea de câștigat”, a explicat ministrul.

Un răspuns oficial de la Consiliul Concurenței ar putea veni în cursul săptămânii viitoare. Dar având în vedere faptul că în alte 5 state membre ale Uniunii Europene au fost înființate sisteme garanție-returnare unice, fără să se fi considerat că reprezintă o încălcare a normelor concurențiale la nivel european, este de șteptat ca și Consiliul Concurenței să abordeze această Hotărâre de Guvern prin prisma beneficiilor pe care le poate aduce consumatorilor și societății și nu prin prisma prejudiciilor pe care închiderea pieței deșeurilor din ambalaje, prin actul normativ, le-ar aduce unor companii.

Când doi se ceartă, al treilea stă la pândă

Accesul la administrarea SGR nu este doar în vizorul celor două tabere constituite din asociații patronale ale unor companii din industria bunurilor de larg consum. Cum implementarea sistemului poate reprezenta, practic, deschiderea unei piețe de sute de milioane de euro anual, în funcție de gradul de colectare, OIREP-urile sunt și ele foarte interesate să fie implicate în administrarea SGR. Atuul și argumentul foste al companiilor OIREP(fostele OTR-uri) îl reprezintă experiența în administrarea unor astfel de sisteme, la dimensiuni mai mici, dar și existența unei infrastructure de logistică și transport, prin care acestea își desfășoară activitatea încă de la înființare.

Astfel, este posbil ca în urma acestei reluări a discuțiilor și negocierilor, dacă cele două tabere nu vor ajunge la un numitor comun, OIREP-urile să devină varianta de compromis pentru activarea SGR în regim de urgență. O variantă pe care, în prezent, nici furnizorii de produse, nici retailerii, nu o agreează.

Asociatia Pretuieste Calitatea: ANSVSA si ANPC nu au luat masuri de preventie pentru painea neambalata ianuarie 13, 2021 Rezultatele studiilor potrivit carora COVID-19 poate ramane pentru mai multe ore pe produsele de panificatie neambalate au fost transmise atat catre ANPC cat si catre ANSVSA, insa „aceste institutii nu au luat nicio masura de preventie”, au declarat reprezentantii asociatiei Pretuieste Calitatea.

Aceste precizari vin dupa ce ANSVSA si ANPC s-au dezis public de spoturile publicitare promovate de asociatia Pretuieste Calitate, in care se arata ca virusul COVID-19 ar ramane pe produsele de panificatie chiar si pentru cateva ore de la contaminare. Nici Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase – ROPAM nu este de acord cu aceasta declaratie si considera ca in spotul publicitar sunt „informatii false, defaimatoare si nefondate”.

„Studiul realizat de Universitatea Bucuresti arata ca virusul COVID-19 poate fi regasit pe produsele de panificatie neambalate mai multe ore de la contaminare. Studii similare care au aratat capacitatea de supravietuire a virusului pe suprafete au fost facut de multe alte organizatii internationale. Institutul Politehnic Bucuresti prin Facultatea de Automatica a estimat matematic sansa de contaminare prin painea neambalata si a rezultat ca aproximativ 500 de persoane pot sa se contamineze zilnic cu acest virus prin atingerea painii neambalate. Aceste studii au fost remise spre stiinta catre ANPC si ANSVSA, dar aceste institutii nu au luat nicio masura de preventie(…)Numele acestor institutii apare in spot in contextul in care lor le revine responsabilitatea de a lua masuri de preventie si de asigurare a unor standarde de igiena si siguranta alimentara tinand cont de concluziile studiilor mentionate. Vineri, 8.01.2021, s-a solicitat distribuitorilor oprirea difuzarii spotul, urmand ca acesta sa fie modificat corespunzator. Informam reprezentantii acestor institutii ca, indiferent daca personal cred sau nu in existenta COVID, ca indiferent daca personal cred ca riscul de imbolnavire este scazut si ca urmare nu merita atentia, ca indiferent daca personal cred sau nu in studiile efectuate de doua dintre cele mai reputate institutii academice din Romania, au obligatia sa asigure standarde inalte de protectie alimentara. Painea neambalata este depozitata pe paviment, expusa la rozatoare si la insecte, expusa prin contactul cu manipulatorii si cumparatorii, la COVID. Fiecare dintre noi a avut ocazia sa vada persoane care testeaza cu mana produse pe care ulterior le pun la loc in vitrina. Painea neambalata nu poate fi spalata, dezinfectata sau in alt mod curatata. In concluzie, solicitam ANSVSA sa isi respecte propriile regulamente care impun strict produse ambalate la raft, iar ANPC sa oblige la etichetarea acestora” “, au precizat, in replica, Asociatia Pretuieste Calitatea, intr-un comunicat de presa.

DIVERSE

DNA: subventii APIA, acordate pentru o groapa de gunoi. Ce masuri au luat procurorii ianuarie 13, 2021

APIA ar fi platit o subventie la hectar pentru un teren din Sighetu Marmatiei care servea drept groapa de gunoi, se arata intr-un document emis de Directia Nationala Anticoruptie (DNA).

Potrivit procurorilor, acel teren nu este arabil, nu serveste vreunui scop agricol si este cunoscut in zona sub denumirea „La groapa de gunoi” deoarece, probabil, acolo se arunca gunoaiele.

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Cluj – Biroul teritorial Baia Mare au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a unui inculpat pentru savarsirea infractiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, in forma continuata.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada 2008-2016, inculpatul ar fi depus la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (A.P.I.A.) mai multe documente false in scopul de a obtine in mod injust, in cadrul mai multor scheme de sprijin sume de bani din bugetul Uniunii Europene, pentru o suprafata de teren de 3,42 ha, in care ar fi fost inclusa si o suprafata de 1 ha de teren impropriu pentru practicarea agriculturii, situat pe raza municipiului Sighetu Marmatiei.

In acelasi context, inculpatul ar fi omis sa notifice gestionarului fondurilor datele necesare cerute potrivit legii (imprejurarea ca nu a infiintat culturile promise) in legatura cu suprafata respectiva (cunoscuta sub denumirea de ”La Groapa de Gunoi”).

Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi obtinut pe nedrept fonduri nerambursabile in cuantum total de 22.157 lei suma cu care Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura a comunicat ca se constituie parte civila in cauza.

In cauza, s-a dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra unui imobil ce apartine inculpatului.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Maramures cu propunere de a se mentine masura asiguratorie dispusa in cauza.

Fermierii români ar fi plătit cu 30% mai mult pentru mașinile agricole! Informații scandaloase din ancheta Consiliului Concurenței!Marian Păvălașc - 13 ianuarie 2021

Agricultorii din România care au cumpărat, în perioada 2014-2018, mașini și utilaje agricole marca Claas și marca Amazone, au plătit prețuri mai mari cu până la 30% față de cât ar fi putut beneficia, așa cum au transmis, în exclusivitate pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, surse implicate în ancheta desfășurată de Consiliul Concurenței. Constatarea neregulilor și amenda aplicată de Consiliul Concurenței distribuitorilor de utilaje agricole pot fi contestate în instanță de către cei împricinați.

Informațiile, pe scurt:

În România nu s-au aplicat discounturile de preț;

Ancheta se referă exclusiv la perioada 2014-2018;

Au fost sancționate nouă companii cu o amendă totală de aproximativ 26 milioane de euro;

Companiile ar fi sugerat că nu este nevoie de discounturi pentru fermierii români pentru că ei nu plătesc din banii lor ci din fonduri publice naționale sau europene;

Subvențiile naționale și europene precum și fondurile de dezvoltare rurală sunt prezente în toate statele membre UE. Acestea nu sunt un privilegiu pentru fermierii români, sunt un drept al tuturor agricultorilor europeni;

Din comunicatul Consiliului Concurenței reiese că prețurile au fost fixate de către companiile amendate tocmai pentru a profita de fermieri și de accesul acestora la fonduri europene;

Două dintre companiile amendate au recunoscut acuzațiile, au colaborat cu anchetatorii și au primit reduceri ale amenzilor;

Am solicitat punctul de vedere al Claas România.

Cele nouă firme, distribuitori de utilaje agricole, care au fost amendate de Consiliul Concurenței s-ar fi înțeles să vândă fermierilor utilaje mai scumpe decât prețul pe care l-ar fi putut oferi prin aplicarea unor reduceri sau oferte promoționale.

Societățile comerciale s-au înțeles să meargă pe anumite prețuri fixate fără a oferi cu adevărat reduceri cumpărătorilor, deși aveau posibilitatea aceasta la anumite produse, așa cum ne-au precizat surse din ancheta desfășurată de Consiliul Concurenței. Dacă firmele nu s-ar fi înțeles între ele, prețurile la combine și alte utilaje agricole puteau fi mai mici cu sume cuprinse între 5% și până la 30% din prețul plătit în final, spun aceleași surse.

Altfel spus, fermierii români au plătit mai mult cu aceste procente decât ar fi trebuit să fie prețul pieței, adică cel cu discount. Mai trebuie precizat că ancheta Consiliului Concurenței a descoperit că aceste posibile nereguli s-au întâmplat în perioada 2014-2018 și nu se referă la activitatea din acest moment al distribuitorilor.

Reamintim că săptămâna trecută Consiliul Concurenței a sancționat nouă companii active pe piața comercializării de mașini, utilaje și echipamente specializate agricole din România cu amenzi în valoare totală de 126.981.967 lei (aproximativ 26,5 milioane euro).

”În urma investigației, declanșate în 2017, autoritatea de concurență a constatat că cele nouă companii au fixat prețurile de vânzare pentru produsele marca Claas și, respectiv, Amazone, în perioada 2014-2018”, se arată în comunicarea Consiliului Concurenței”.

Așa cum ne-au precizat surse din anchetă, din datele strânse de la cele nou companii, înțelegerea ar fi plecat de conducerea Claas România, dar companiei mama din Germania i se raportau prețurile de vânzare. Inspectorii de Concurență ar fi găsit mesaje electronice de genul ca în România nu este nevoie să se aplice oferte cu reduceri de preț la utilajele agricole pentru că fermierii nu plătesc cu banii lor, ci au subvenții și ajutoare europene și de stat, sume din care achită aceste mașini agricole, ne-a mai transmis sursa implicată în anchetă.

De altfel, din comunicatul Consiliului Concurenței reiese că prețurile utilajelor au fost fixate tocmai ca firmele amendate să profite de faptul că fermieri români au acces la fonduri europene și nu numai. ”Astfel, în contextul înființării, la nivelul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a unei baze de date cu prețuri de referință pentru finanțarea din fonduri europene a proiectelor în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, companiile au stabilit împreună prețurile, astfel încât să nu se concureze”, se precizează în comunicatul amintit.

Am luat legătura cu Claas România pentru a cere lămuriri legate de această investigație și despre datele obținute privind faptul că fermierii români plăteau utilaje la un preț mai mare decât cel de care ar fi putut beneficia.

”Cu privire la solicitarea dumneavoastră, va comunicam poziția societății noastre: Claas a luat cunoștință de decizia Consiliului Concurenței din România. O astfel de decizie este preliminară și nu a fost însoțită de niciun motiv scris. Claas va revizui întreaga decizie de îndată ce va fi primită și va lua măsuri legale adecvate”, este răspunsul primit de la compania amintită.

Compania Claas a și primit și cea mai mare amendă, 17 milioane de euro prin două firme care au activat în România. Mare parte dintre celelalte societăți amendate erau de fapt parteneri, distribuitori autohtoni ai produselor Claas. De altfel, două firme investigate și-au și recunoscut vina. Astfel, companiile Agrocomerț Holding SA și Ursa Mare Comprod SRL au admis participarea la practica anticoncurenţială şi au beneficiat de reduceri ale amenzilor. Chiar și așa, Claas România și restul companiilor amendate au dreptul că ceară în instanță anularea amenzii și a investigației Consiliului Concurenței.

Companiile sancționate sunt:

Claas Global Sales GmbH – 65.644.483,62 lei (13,73 mil euro)

Amazonen-Werke H. Dreyer GmbH&Co.KG – 28.746.093,91 lei (6,01 mil euro)

Claas Regional Center South East Europe – 20.563.470,06 lei (4,3 mil euro)

Serv Class S.R.L. – 4.163.368,81 lei (871.125 euro)

Agrocomert Holding SA – 2.767.834,18 lei (579.129 euro)

ProInvest – 2.667.877,03 lei (558.215 euro)

ProAgroservice S.R.L. – 1.264.093,99 lei (264.493 euro)

Ursa Mare Comprod S.R.L. – 850.699,17 lei (177.996 euro)

Tehnoland S.R.L. – 314.046,62 lei (65.710 euro)

Acționăm exclusiv în slujba interesului public, al fermierilor români. Agrointeligența-AGROINTEL.RO va documenta, redacta și publica cu discernământ investigații jurnalistice, pornind de la informații relevante, oficiale și publice. Companii și branduri apar în asemenea articole pentru că sunt menționate de către autoritățile statului român în rapoarte și comunicate. Prezumția de nevinovăție și dreptul de ataca în instanță decizii și amenzi sunt evidente și explicit menționate.

Incendiu puternic la o fermă! 6.000 de păsări au murit în mijlocul flăcărilor! Ramona Dascălu - 13 ianuarie 2021

Incendiu la o fermă de păsări! 6.000 de pui au pierit în urma unui incendiu izbucnit în noaptea de marți spre miercuri la o fermă de păsări. În urma intervenției pompierilor, care a durat 5 ore, au fost salvați 5.000 de pui.

Alarma s-a dat azi-noapte, puțin după ora 23.00, în comuna Curtești, județul Botoșani, când acoperișul adăpostului de păsări a luat foc.

La faţa locului s-au deplasat, iniţial, trei echipaje din cadrul Detaşamentului de Pompieri Botoşani, cu două autospeciale cu apă şi spumă şi ambulanţa SMURD, precum şi pompierii voluntari din Cristeşti şi Curteşti.

“La sosirea forţelor de intervenţie, ardea acoperişul adăpostului de păsări pe o suprafaţă de circa 700 de metri pătraţi, iar o parte din tavan era prăbuşit în interior. Având în vedere amploarea evenimentului, s-a dispus suplimentarea forţelor de intervenţie cu alte două echipaje de la Garda de Intervenţie Truşeşti şi Punctul de Lucru Flămânzi”, a trasnsmis ISU Botoşani, potrivit news.ro.

În urma incendiului au murit şase mii de pui, iar cinci mii de păsări au fost salvate.

Pentru stingerea incendiului şi înlăturarea efectelor au intervenit, în total, 25 de pompieri, timp de cinci ore.

Cel mai probabil focul a fost cauzat de un scurtcircuit, a precizat ISU Botoşani.

Fost președinte ANSVSA – condamnat la 8 ani de închisoare pentru luare de mită Ramona Dascălu - 13 ianuarie 2021

Marian Zlotea (foto: agerpres.ro)

Fost șef al ANSVSA și patru directori din cadrul instituției, condamnați la ani grei de închisoare! Marian Zlotea, fost președinte al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), a fost condamnat definitiv miercuri – 13 ianuarie, de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru luare de mită, instigare la luare de mită şi trafic de influenţă.

Acesta este acuzat că a primit de la subalterni, firme şi supermarketuri bani şi produse alimentare pentru „pomeni electorale”. În același dosar, au mai fost condamnați definitiv la închisoare și patru directori de la ANSVSA.

Instanţa a mai dispus totodată și confiscarea sumei de 263.000 lei de la Marian Zlotea.

La instanţa de fond, și anume Tribunalul Bucureşti, fostul șef al ANSVSA primise o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendare.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi definitiv de Curtea de Apel Bucureşti patru directori de la ANSVSA:

Doina Constanţa Lupu (director coordonator la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a municipiului Bucureşti – DSVSAB) – 6 ani şi 6 luni de închisoare

Mădălina Ioana Podosu (director coordonator la DSVSA a judeţului Ilfov) – 6 ani de închisoare

Marius Hofman (director coordonator adjunct la DSVSAB) – 4 ani de închisoare

De asemenea, inspectori ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor București (DSVSAB) au primit pedepse cuprinse între un an şi 6 luni cu suspendare şi 3 ani închisoare cu executare.

În februarie 2015, Marian Zlotea a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea unor fapte de corupţie, respectiv luare de mită în formă continuată (28 acte materiale), instigare la luare de mită în formă continuată (15 acte materiale) şi constituire de grup infracţional organizat.

În dosar, pentru fapte similare săvârşite în funcţiile deţinute la acel moment, au fost trimise în judecată alte 15 persoane, majoritatea directori şi inspectori sanitar-veterinari: Doina Constanţa Lupu, director coordonator la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a municipiului Bucureşti, Mădălina Ioana Podosu, director coordonator la DSVSA a judeţului Ilfov, Marius Hofman, director coordonator adjunct la DSVSAB, Iulian Hofman, Vicenţia-Andreea Hofman (fostă Iancu), Robert George Bejan, Bogdan Porumbel, Elena Drăghici, Gabriela Macarie, Maria Dulgheriu, Aurica Mitrana, Aida-Gabriela Păuna, Ionica Sfetcu, Ciprian Stanciu, toţi inspectori DSVSAB, şi Doinisie Căileanu, administrator al unor societăţi comerciale, informează Agerpres.

Faptele au avut loc în perioada octombrie 2009 – mai 2010

Conform DNA, în perioada octombrie 2009 – mai 2010, Marian Zlotea, în calitate de şef ANSVSA, împreună cu Doina Lupu, Marius Hofman şi Ioana Podosu, a constituit un grup infracţional organizat la care a aderat ulterior şi Andreea Hofman (fostă Iancu), care a acţionat în mod coordonat în scopul de a obţine, direct şi indirect (prin intermediul subalternilor) foloase necuvenite, prin folosirea abuzivă a funcţiilor deţinute, de la agenţii economici pe care îi supravegheau şi-i controlau pe linie sanitar-veterinară şi siguranţa alimentelor.

De asemenea, folosindu-se de autoritatea şi prerogativele funcţiei de şef al ANSVSA, Marian Zlotea a condiţionat menţinerea pe funcţii şi păstrarea locului de muncă la DSVSA Bucureşti a inspectorilor din cadrul Serviciului Inspecţie şi Control şi Serviciului Igienă Veterinară de plata unei sume lunare – 3.000 lei de către fiecare inspector, reprezentând o cotizaţie lunară pentru formaţiunea politică din care făcea parte inculpatul, plată ce s-a efectuat în perioada ianuarie – mai 2010.

DNA mai arăta că, în perioada noiembrie – decembrie 2011, Zlotea a pretins direct, dar a primit prin intermediul şi cu ajutorul coinculpaţilor Marius Hofman şi Dionisie Căileanu, 143.000 lei de la administratorul unor supermarketuri, mita fiind disimulată prin încheierea a două contracte fictive de prestări servicii. Procurorii au reţinut că această sumă a fost pretinsă şi primită de Zlotea pentru a favoriza şi a proteja magazinele respective de controalele DSVSA judeţene şi Bucureşti pe linie sanitar-veterinară şi siguranţa alimentelor.

În plus, în perioada 2008 – iunie 2010, inspectorii de la DSVSA Bucureşti, în repetate rânduri, cu ocazia controalelor sanitar-veterinare efectuate sau în afara acestora, au pretins şi au primit bani şi bunuri necuvenite de la principalele supermarketuri din ţară sau alţi agenţi economici, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitoare la atribuţiile de serviciu.

GLOBAL

PwC: Economia globală va înregistra în anul curent o creștere record pentru acest secol   Carol Popa Publicat Luni, 11 Ianuarie 2021

Economia globală va avansa în 2021 cu aproximativ 5%, fiind cea mai rapidă rată de creștere înregistrată în secolul 21, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la finalul anului curent sau, cel târziu, până la începutul anului viitor, arată raportul PwC Global Economic Watch 2021.Deși economia globală în ansamblu își va reveni la nivelul dinainte de criza sanitară, revenirea va fi inegală între țări, sectoare economice și venituri personale. Redresarea va depinde de reușita campaniilor de vaccinare, precum și de condițiile fiscale, monetare și financiare ale fiecărui stat în parte.

”Previziunile optimiste la nivel global dau încredere că recuperarea pierderilor suferite în ultimul an se va face mai rapid decât se credea la începutul pandemiei. România urmează tendința globală, având în vedere că estimările Comisiei Naționale de Prognoză indică o creștere de 4,5% în acest an, după declinul de 4,2% din 2020. Sunt vești bune pentru mediul de afaceri care va avea nevoie, totuși, în continuare de sprijinul guvernamental. Pe măsură ce pandemia va fi controlată prin vaccinare, ar fi bine ca guvernul să ia măsuri pentru o creștere durabilă, cu accent pe investiții și crearea de locuri de muncă. La rândul lor, companiile trebuie să se concentreze pe strategii de dezvoltare și investiții, inclusiv în forța de muncă, pentru a face față atât problemelor cauzate de pandemie, cât și schimbărilor de durată pe care aceasta le-a impus deja în economie și în societate”, a spus Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Creșterea va reveni, dar va fi inegalăPotrivit Global Economic Watch 2021, economia Chinei este deja mai mare decât înainte de pandemie, dar alte economii avansate, în special cele puternic bazate pe servicii, precum cele din Marea Britanie, Franța și Spania, sau cele axate pe exportul de bunuri de capital, precum Germania și Japonia, au o probabilitate mai mică de a reveni la nivelurile ante criză, până la sfârșitul anului 2021. Previziunile avertizează că următoarele trei până la șase luni vor continua să aibă multe provocări, în special pentru țările din emisfera nordică care trec prin lunile de iarnă și ar putea fi forțate să impună blocaje parțiale sau totale ale economiei, aplicate în prezent în Germania și Marea Britanie. Astfel, aceste economii s-ar putea contracta în primul trimestru și să revină pe creștere probabil în a doua jumătate a anului, când este de așteptat ca cel puțin două treimi din populația lor să fie vaccinată.În economii precum Marea Britanie, Franța, Spania și Germania se preconizează că nivelurile de producție încă scăzute vor duce la creșterea ratelor șomajului, majoritatea locurilor de muncă afectate fiind cele din partea de jos a distribuției câștigurilor, agravând astfel inegalitățile de venituri.

Mai multe investiții în infrastructura verdeÎn 2021, un accent important se va pune pe mediu, investiții semnificative și schimbări de politici legate de Acordul climatic de la Paris fiind așteptate în principalele blocuri comerciale, inclusiv SUA, China și Uniunea Europeană.În acest context, valoarea emisiunilor globale de obligațiuni verzi ar putea depăși pentru prima dată 500 de miliarde de dolari, având în vedere creșterea apetitului investitorilor pentru fondurile de mediu, social și de guvernanță (ESG). Fondurile destinate ESG ar putea ajunge astfel la o pondere de până la 57% din totalul fondurilor mutuale europene, până în 2025.Obligațiunile verzi sunt utilizate pentru finanțarea directă a proiectelor de mediu și reprezintă în prezent mai puțin de 5% din piața mondială de venituri fixe.

Alte previziuni pentru 2021● În ediția anterioară a raportului Global Economic Watch, Olanda era creditată cu cele mai mari șanse să câștige campionatul Euro 2020, care din cauza pandemiei a fost amânat pentru 2021. Între timp, forma echipei olandeze a scăzut și Franța are acum cele mai mari șanse să câștige.● Prețul mediu anual al petrolului va rămâne sub 60 dolari pe baril, dar probabil va crește în a doua jumătate a anului.● Italia ar putea reveni în clubul țărilor cu PIB de peste 2.000 miliarde dolari. ● Nivelul total al datoriei publice a țărilor G7 va depăși 57 trilioane dolari.

UNIUNEA EUROPEANA

Hearings - Conservation of agricultural biodiversity - 11-01-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development

13-01-2021 11:16 AM CET

The Committee on Agriculture and Rural Development held a Public Hearing on the "Conservation of agricultural biodiversity" in remote. The hearing was intended to assess and discuss the impact on the agricultural sector of the Commission's Communication on the “EU Biodiversity Strategy for 2030: Bringing nature back into our lives”.

Eight experts on two separated panels delivered presentations, followed by Q&A sections, concerning the impact on the European farmers in order to assess the challenges faced by the sector with several of the biodiversity targets.

DG ENV and DG AGRI from the European Commission participated as well with two representatives in order to give a presentation of the measures proposed in the EC Communication. Location : Paul-Henri Spaak (3C50) Brussels

Draft programme Panel 1: How will the EU Biodiversity strategy for 2030 impact agriculture?      Links between the strategy and EU agricultural competitiveness and sustainability and food security - P. Borgström, COPA COGECA      How can farmers enhance their environmental performance while ensuring economic and social sustainability? - A. Arroyo Schnell, International Union for Conservation of Nature      Speaking points - H. Delgado Rosa, European Commission, DG ENV Panel 2: What tools for the European Agriculture achieve the biodiversity strategy goals?      Focus on tracking expenditure and impact of CAP measures - F. Bas-Defossez, Institute for European Environmental Policy      Tools for targeted Biodiversity Management to benefit Conservation and Farming - F. Wäckers, BiobestGroup      Speaking points - P. Bascou, European Commission, DG AGRI Source : © European Union, 2021 - EP

Decizie istorică în 2021 cu privire la viermele de făină și consumul uman 13 ianuarie 2021

Insectele, tot mai aproape de farfuriile europenilor. Miercuri, 13 ianuarie 2021, vocile autorizate ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) au comunicat că viermele de făină (dried yellow mealworm) este sigur pentru consumul uman, atât neprocesat, cât și ca aditiv pudră.

Potrivit informațiilor transmise de Bloomberg, punctul de vedere exprimat miercuri de EFSA reprezintă doar un prim pas într-un proces la finele căreia autoritățile vor decide dacă vor aproba vânzarea de snacks-uri, batoane de proteine, fursecuri și alte produse alimentare care să aibă ca ingrediente inclusiv insectele sau subprodusele derivate din acestea.

Și la acest nivel, decizia comunicată de autoritatea europeană de profil ar urma să impulsioneze afacerile care au drept obiect creșterea insectelor pentru consum.

Conform precizărilor reprezentanților firmei de cercetare Arcluster, businessurile de profil ar urma să crească de zece ori, până la un nivel de peste 4,1 miliarde dolari la nivel global, până în următoarele două decenii și jumătate.

Tot mai mult, insectele tind să devină o sursă mai sustenabilă de proteine. Și asta datorită impactului lor mai mic asupra mediului, precum și a valorii lor nutriţionale ridicate. Astfel, sunt atrase finanțări din partea fondurilor de investiții, dar şi atenția unor giganți din industria alimentară, cum sunt Cargill Inc. şi Nestle SA.

Doar o primă evaluare

Sursele citate precizează că decizia privind viermele de făină ar reprezenta doar o primă evaluare a EFSA în ceea ce privește riscul reprezentat de clasarea insectelor ca nou produs alimentar. Și asta în condițiile în care Autoritatea are pe masă alte 14 solicitări în analiză pentru insecte, de la greieri la lăcuste. Aprobarea emisă pentru viermele de făină oferă oportunități de marketing, susține Andrea Germini, șef de echipă la EFSA.

Europa reprezintă un adevărat deschizător de drumuri atunci când vine vorba de startup-urile din sectorul creșterii insectelor, ca urmare a includerii acestora pe lista alimentelor sustenabile. De altfel, au fost alocate de către autoritățile europene inclusiv fonduri pentru cercetare şi facilități de producţie, iar blocul comunitar (UE27) permite deja folosirea insectelor pentru hrana peștilor, câinilor şi pisicilor.

State membre UE, menționând aici Finlanda, Belgia şi Olanda, permit deja vânzarea de alimente care conţin insecte în magazine.

Circa 2.000 de specii de insecte sunt folosite în dieta a aproximativ două miliarde de persoane din întreaga lume.

Chiar și așa, un pas important de trecut este acela al așa-numitului „ick factor” sau senzația de repulsie, întâlnită în cazul multora dintre consumatorii de pe bătrânul continent.

Universitatea Wageningen din Regatul Țărilor de Jos continuă să susțină programe de cercetare susținând asidue campanii de informare cu privire la beneficiile strategiilor de hrănire pe bază de proteine din insecte și impactul asupra producției de carne de porc și de pasăre.

.........................................

TURCIA

Orașul Istanbul mai are apă pentru 45 de zile. Situația este dramatică și în restul Turciei De Paul Tecuceanu, Miercuri, 13 ianuarie 2021, 18:14. Ultimul update Miercuri, 13 ianuarie 2021, 18:29

Marile orașe din Turcia ar putea rămâne fără apă în următoarele luni. De exemplu, Istanbul mai are apă pentru o perioadă de doar 45 de zile, informează The Guardian. Precipitațiile slabe au generat cea mai gravă secetă din ultimii 10 ani, iar Istanbul, un oraș cu 17 milioane de locuitori, este la un pas să rămână fără apă, conform Camerei Inginerilor Chimici din Turcia.

Situația este dramatică și în Ankara. Primarul din Mansur Yavaş a anunțat, la începutul acestei luni, că orașul său mai are apă în baraje și rezervoare pentru încă 110 zile. Izmir și Bursa, următoarele orașe ca mărime din Turcia, se confruntă și ele cu probleme, barajele care le alimentează fiind pline până la 36%, respectiv 24%, în timp ce fermierii din câmpia Konya și provincia Edirne avertizează că recoltele ar putea fi compromise. Nivelul extrem de scăzut de precipitații din a doua jumătate a anului 2020, la 50% în noiembrie față de aceeași lună din anul precedent, i-a făcut pe liderii religioși să le ceară imamilor și congregațiilor lor să se roage pentru ploaie. Stresați din punct de vedere hidrologic Turcia este o țară „stresată din punct de vedere hidrologic”, cu doar 1.346 de metri cubi de apă pe cap de locuitor în fiecare an. În ultimii 40 de ani, această țară s-a confruntat cu multiple secete grave. Factori precum creșterea populației, industrializarea, extinderea orașelor și schimbările climatice au înrăutățit situația. „În loc să se concentreze pe măsuri care să mențină cererea de apă sub control, Turcia insistă să-și extindă rezerva de apă construind baraje. În ultimii 20 de ani, Turcia a construit sute de baraje”, a declarat Dr. Akgün İlhan, expert în administrarea apelor la Centrul pentru politici din Istanbul.

„Semnele de avertizare există de zeci de ani, însă nu s-a făcut mare lucru”, a adăugat acesta. Vreme îndelungată, Turcia a acordat prioritate dezvoltării economice în dauna îngrijirii mediului înconjurător. „Toată lumea știe că bazinele de apă trebuie menținute, în special pentru aceste episoade de secetă care devin tot mai grave și de lungă durată”, a declarat Dr. Ümit Şahin, care predă politici de mediu și schimbări climatice la nivel global la Universitatea Sabancı din Istanbul.

„Cu toate acestea, în Istanbul, de exemplu, cele mai importante bazine de apă, ultimele păduri și terenuri agricole, au fost deschise pentru proiecte de dezvoltare urbană, noul aeroport, noul pod peste Bosfor, drumuri de legătură și autostrăzi și proiectul canalului din Istanbul. Aceste politici nu pot rezolva problema secetei în Turcia”, a mai spus acesta. Probleme cu barajul care ar putea salva orașul Istanbul Ales în 2019 în funcția de primar al Istanbului, Ekrem İmamoğlu, a declarat, pentru The Guardian, că s-au primit asigurări că uriașul sistem de baraje Melen va acoperi nevoile de apă ale orașului până în 2070. După câștigarea alegerilor, administrația sa a realizat că problemele apărute în timpul construcțiilor vor întârzia proiectul mai mulți ani. Municipalitatea le-a cerut oamenilor să încerce să reducă pe cât posibil consumul de apă, inclusiv să închidă robinetul atunci când se spală pe dinți sau să își instaleze robinete cu debit redus. „Apa nu trebuia să fie o problemă astăzi, dacă barajul funcționa. Dar trebuie să ne gândim și la problemele climatice. Dacă nu plouă în Melen nu putem aduce apă de acolo”, a declarat İmamoğlu. În Izmir, autoritățile locale încearcă să combată deficitul de apă săpând peste 100 de puțuri noi, reciclând apele uzate și reparând conductele vechi pentru a reduce pierderile. În concluzie, orașele din Turcia au nevoie de multă ploaie, în regim de urgență, pentru a evita raționalizarea apei în următoarele câteva luni. Totuși, chiar dacă ar avea parte de precipitații susținute în restul iernii, turcii nu ar fi siguri că ar putea să salveze culturile agricole din acest an. Citeşte întreaga ştire: Orașul Istanbul mai are apă pentru 45 de zile. Situația este dramatică și în restul Turciei

MAREA BRITANIE

Românii, bineveniți în Marea Britanie și post-Brexit. Program extins pentru sezonieri Daniel Valeriu 13 ianuarie 2021, Românii, bineveniți în Marea britanie și post-Brexit. Program extins pentru sezonieri. Lucrătorii sezonieri din țara noastră pot lucra anul acesta în Marea Britanie, în condițiile în care viza va asigura o şedere de până la şase luni, potrivit unui mesaj al Ambasadei Marii Britanii în România.

Românii, bineveniți în Marea britanie și post-Brexit. Program extins pentru sezonieri

„Cetăţenii români care caută muncă sezonieră în Marea Britanie vor fi bineveniţi în 2021. Proiectul pilot pentru muncitorii sezonieri, . Lansat iniţial în 2019, a fost extins şi prelungit pentru un an. Pentru cei care doresc să vină să lucreze la fermele din Marea Britanie pentru o perioadă de până la şase luni”. Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a Ambasadei Marii Britanii la București.

Ambasada precizează că mai multe informaţii, inclusiv cerinţele de viză, sunt disponibile pe platforma gov.uk.

Potrivit site-ului Guvernului britanic, cei interesaţi pot solicita o viză de lucrător sezonier. Aceasta acoperă o perioadă de şase luni. În acest sens, aplicanţii trebuie să arate că vor fi plătiţi şi să îndeplinească anumite condiţii, printre care să fie majori şi să aibă dovada că se pot întreţine financiar pe durata şederii.

Viza acostă 244 de lire sterline Pe platforma online gov.uk este menţionată necesitatea unui certificat de sponsorizare. Acesta este un număr de înregistrare, ce oferă acces la informaţii despre aplicant. Dar şi despre tipul de muncă pe care o va face pe teritoriul Regatului Unit, scrie Agerpres.

Cei interesaţi pot solicita viză cu cel mult trei luni înainte să lucreze ca sezonieri pe teritoriul Marii Britanii. Costul vizei este de 244 de lire sterline.

Persoanele care au primit acest tip de viză nu pot accepta un loc de muncă permanent, nu pot avea un al doilea loc de muncă, nemenţionat în certificatul de sponsorizare, şi nu pot aduce membri ai familiei în Marea Britanie, mai arată gov.uk.

FRANTA

Oare va reusi Franta sa determine fermierii sa cresca suprafata cu leguminoase? Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 13, 2021

Oare va reusi Franta sa determine fermierii sa cresca suprafata cu leguminoase, culturi care pe langa continut mare de proteina, au si o actiune benefica fata de mediu?

“Trebuie sa recream ceea ce se numeste suveranitatea proteinelor din Europa. Asta inseamna ca Europa trebuie sa poata  sa produca propriile proteine pentru sine, pentru consumul uman, dar si pentru hrana animalelor.”, spunea Emmanuel Macron in august 2019.

Care este miza cresterii productiei de proteina vegetala?

Acum suntem dependenti de importurile de soia din America de Sud pentru hrana animalelor. Importul  de soia reprezinta pretul defrisarilor si distrugerii biodiversitatii. Franta adopta o strategie nationala pentru producerea de proteina vegetala in perioada 2020 – 2030.

100 de milioane de euro pentru primii 2 ani

· Isi recastiga suveranitatea.

· Reduc dependenta de importuri.

· Muta productia.

· Ca un beneficiu pentru mediu, leguminoasele contribuie la durabilitate prin fixarea azotului din aer in sol.

· Remunereaza fermierii si castiga in competitivitate.

· Reduc expunerea la fluctuatiile preturilor mondiale la soia.

3 prioritati pentru urmatorii 2 ani, finantate prin plan

1. Reducerea dependentei de importurile de materiale bogate in proteine, in special soia.

2. Imbunatatirea autosuficientei alimentare a animalelor, la scara fermelor, regiunilor si sectoarelor.

3. Elaborarea unei oferte de produse locale in ceea ce priveste legumele uscate (linte, naut, fasole, etc.).

Sursele de proteine vizate de strategia nationala de proteine vegetale sunt:

· pentru hrana animalelor: soia, mazare, lupin, lucerna, trifoi, mazariche, etc.;

· pentru hrana umana: mazare, fasole, soia, naut, linte, etc.

Toate aceste culturi au calitati nutritionale care corespund unei diete umane sanatoasa si echilibrata, conform programului national de nutritie pentru sanatate.

Grupul canadian Couche-Tard, în discuții pentru preluarea Carrefour 13 Jan 2021 | de Bogdan Angheluță Grupul Alimentation Couche-Tard a inițiat discuții cu francezii de la Carrefour pentru o posibilă preluare, mișcare ce ar aduce împreună două companii cu valoare cumulată de peste 50 de miliarde de dolari. Potrivit Financial Times, surse din ambele companii au confirmat că discuțiile au început recent.

Pentru Couche-Tard, care deține brandul Circle K, tranzacția ar însemna creșterea prezenței în Europa și America Latină, precum și diversificarea portofoliului prin adăugarea formatelor de magazine mari.

James Grzinic, analist la Jeffries, crede însă că există riscuri mari atașate unei posibile înțelegeri, așa cum ar fi reacția negativă venită din partea Franței în cazul în care o companie cu 100.000 de angajați ar fi preluată acum.

Couche-Tard, cu o valoare de piață estimată la 37 de miliarde de dolari, a urmat o strategie de creștere prin achiziții. În 2019, a încercat să cumpere Caltex Australia pentru 5,8 miliarde de dolari, renunțâmd însă după debutul pandemiei. Compania din Montreal, Canada operează peste 9.200 de magazine în America de Nord, având aproximativ 109.000 de angajați.

În Europa, prezența Couche-Tard e mai discretă, numărul magazinelor deținute fiind de sub 3.000. La nivel de grup, Carrefour, cel mai mare lanț francez de retail, a încheiat primele nouă luni ale lui 2020 cu venituri de 57,84 de miliarde de euro, marcând o creștere organică de 7,8%. Retailerul opera la finalul trimestrului al treilea peste 12.700 de unități comerciale. Carrefour a încheiat această perioadă în România cu o cifră de afaceri de 1,67 miliarde de euro, raportând o creștere a vânzărilor organice de 5,3%.

SUA, GERMANIA, FRANTA

Noi taxe vamale pentru vinul francez și cel german, Cristina Teacă, 12 Ianuarie 2021

Sticle de vin francez la un târg de vinuri din Paris. Image source: AP - Michel Euler

Serviciul vamal american anunță că va taxa suplimentar de marți unele produse europene. Printre ele se află piese pentru avioane, vinurile franceze și cele germane. Este vorba de o taxă de 25% ce se aplică pentru vinul vrac, vinul cu peste 14 grade și spirtoase precum coniac și armagnac. Până acum, această taxă vamală nu era aplicată decât pentru vinurile neacidulate, cu mai puțin de 14 grade, ambalate în sticlă. Sampania și vinul spumant sunt exceptate de la taxele vamale. 

Anunțul autorităților americane intervine după ce Washington indicase, săptămâna trecută, că va suspenda, până la noi ordine, acest proiect de creștere a taxelor vamale ce vizează diverse produse europene ce sunt importate de Statele Unite. 

 

Taxele au fost decise inițial la finele lui decembrie, pe fondul interminabilului contencios ce opune Statele Unite și Europa, în ceea ce privește litigiul între Boeing și Airbus, pe tema ajutoarelor de stat. 

 

Taxele decise de administrația Donald Trump ar putea costa, anual, peste 1 millard de euro filiera de vinuri și de spirtoase din Franța.

 

Pentru César Giron, președintele Federației Exportatorilor de Vinuri și de Spirtoase este vorba de o adevărată lovitură primită într-o dispută în care producătorii de vinuri nu au nicio legătură. 

 

Franța așteaptă un gest din partea viitorului președinte american, Joe Biden. 

 

Ministrul francez al Agriculturii speră ca relațiile comerciale între cele două parți să se normalizeze odată cu schimbarea președintelui american. Iar ministrul francez pentru Comerț Exterior susține că nu există niciun interes ca europenii și americanii să intre într-o dispută a taxelor vamale și a făcut apel la o calmare a situației.

 

Donald Trump a tot amenințat că va taxa vinul francez și chiar a făcut-o, aplicând o taxă de 25% pentru o parte din spirtoasele franceze.

 

Am spus întotdeauna că vinul american este mai bun decât cel francez, spunea Donald Trump în iulie 2019. 

 

Iar apoi a mai avertizat că va taxa importurile franceze la mijlocul lui octombrie 2019, ca răspuns la „nebunia lui Macron„ care anunțase că dorește să impoziteze giganții americani Google, Apple, Facebook, Amazon și Microsoft.

 

Pănă acum, vinul francez neacidulat, în sticlă, a fost taxat cu 25% pentru a obține viza de export către Statele Unite. Sancțiunea a fost reînnoită pe 15 februarie iar apoi pe 13 august 2020. 

 

Filiera viticolă din Hexagon suferă nu doar de pe urma crizei sanitare dar și a acestor taxe de export. 

 

Pentru producătorii de coniac, spre exemplu, Statele Unite reprezintă o piață vitală. Apoape o sticlă de coniac francez, din două, este de fapt comercializată în Statele Unite. 

 

Coniacul francez nu a fost taxat de la bun început, dar chiar și așa a înregistrat mari pierderi în 2020.

 

Vânzările de coniac, peste oceanul Atlantic, s-au diminuat în 2020 pe fondul, cel mai probabil, al închiderii de baruri, restaurante și de cluburi, ca urmare a crizei sanitare. După primele 10 luni din 2020, paguba este de peste 1 miliard de euro. 

 

Global, de când au fost introduse taxele vamale, Franța a vândut cu 8 % mai puțin vin, ca volum, iar încasările s-au diminuat cu 25 %. Mai exact pierderea este de 740 de milioane de euro.

 

Producătorii francezi au exportat în 2019 vin și spirtoase în valoare de 1,2 miliarde de euro.

 

Guvernul francez va trebui să anunțe în curând cum va ajuta viticultorii, pentru a compensa din pierderi. Ministrul Economiei s-a declarat deja favorabil acordării de compensații.

 

Mai exact, Guvernul ia în culcul să aborde viticultorilor un ajutor în valoare de 20% din cifra de afaceri anuală. În plus, guvernul susține că a demarat un studiu pentru găsirea de noi piețe de export pentru ca vinul francez să devină și mai competitiv. 

 

Parisul speră însă ca și Bruxelles să ajute în acest caz. Patru miniștri francezi - Economie, Agricultură, Comerț și un ministru delegat pentru Finanțe pun la punct o scrisoare pentru Comisia Europeană pentru a cere „un răspuns european”.

ITALIAGrana Padano, în creștere de cotă peste tot în lume meatmilk 13 ianuarie 2021 Grana Padano continuă să crească în acest an, în ciuda închiderii restaurantelor din multe țări. Cererea mondială a crescut cu 3,7%.

În ciuda crizei de sănătate și a consumului redus în sectorul restaurantelor și al alimentației, ca rezultat, brânza protejată Grana Padano continuă să crească.

Cel mai consumat produs DOP (denumire de origine protejată) din lume a înregistrat creșterea consumului cu 3,7% anul trecut. Producția a crescut cu 2%, a anunțat consorțiul de protecție Grana Padano la adunarea generală anuală.

Între ianuarie și noiembrie, cererea a crescut în principal pe piața internă italiană (+ 7,1%), dar vânzările în Germania – principala piață externă reprezentând 27% din totalul exporturilor – au crescut și cu 7%, datorită vânzărilor puternice cu amănuntul. Elveția (+ 8%), Belgia (+ 6%) și Franța (+ 5%) au evoluat, de asemenea, bine.

Este frapant faptul că vânzările cu amănuntul au reușit să compenseze dispariția sectorului ospitalității, în urma căreia producătorii de brânză au reușit să închidă anul pozitiv.

Potrivit diferitelor rapoarte de cercetare, motivul acestei creșteri a vânzărilor este că, în perioade de criză, consumatorii se întorc la produse cunoscute în care au încredere, notează Retail Detail.

MEXICMexicul reglementează utilizarea canabisului în scop medicinal S.B. Internaţional / 13 ianuarie

Ministerul Sănătăţii din Mexic a publicat, marţi, reglementări pentru utilizarea canabisului în scop medicinal, un pas major în cadrul unei reforme mai largi care va crea cea mai mare piaţă legală din lume, informează news.ro.

Noua lege, semnată de preşedintele Andres Manuel Lopez Obrador, va permite companiilor farmaceutice să înceapă să facă cercetări medicale pentru produse din canabis.

Reforma canabisului, aflată în desfăşurare, include utilziarea marihuanei în scop recreativ şi va crea cea mai mare piaţă naţională de canabis din lume, în funcţie de mărimea populaţiei.

Potrivit noilor reglementări, companiile care doresc să efectueze cercetări trebuie să obţină permisiunea autorităţii de reglementare a sănătăţii din Mexic, COFEPRIS, iar această cercetare trebuie făcută într-un laborator strict controlat şi independent. Regulamentul stabileşte, de asemenea, reguli pentru însămânţarea, cultivarea şi recoltarea canabisului în scopuri medicinale, care ar permite întreprinderilor să cultive marijuana în mod legal pe pământ mexican.

Companiile străine care produc carnabis, din Canada şi Statele Unite, au privit cu interes Mexicul. Multe au întârziat luarea deciziilor de investiţii din cauza incertitudinii legate de politici şi aşteptau publicarea reglementărilor finale.

Parlamentarii din Mexic se află, de asemenea, în etapele finale ale legalizării consumului recreativ al marijuanei, proiectul de lege urmând să fie adoptat în următoarea perioadă în Congres.

Regulamentările survin la câţiva ani după ce Curtea Supremă din Mexic a decis că parlamentarii trebuie să legalizeze consumul de canabis. Legislaţia marchează o schimbare majoră într-o ţară afectată de ani de zile de conflictele violente dintre cartelurile de droguri, care au câştigat mult timp milioane de dolari cultivând ilegal marijuana şi introducând-o în SUA, potrivit news.ro.

CHINASchimbări majore pe piața zahărului. China a importat 5,5 milioane tone de zahăr, iar acum este în impas 13 ianuarie 2021 Piața zahărului se confruntă cu schimbări majore, pe fondul diminuării semnificative a importurilor de peste hotare de către comercianții din China.

Față de necesarul de consum al unuia dintre cei mai mari cumpărători mondiali de pe piața zahărului, inclusiv cele 5,5 milioane de tone importate în 2020 generează excedent.

Deja, stocurile create au început deja să se acumuleze în depozitele chinezești şi va fi nevoie de timp pentru a fi eliminat, scrie Yahoo Finance, citând Reuters.

De altfel, traderii raportează în acest context o diminuare semnificativă a profiturilor.

„Profitul de pe urma importului de zahăr în China este neglijabil în prezent și în lunile următoare. În lunile aprilie și mai, anul trecut, profitul era de peste 200 de dolari pe tonă, astfel încât o cantitate prea mare de zahăr a fost importată. Credem că aproximativ 1,5-2 milioane de tone de zahăr stau în depozite”, a precizat Robin Shaw, analist la Marex Spectron.

Cantitatea de zahăr importată de China anul trecut este și așa mai mică cu aproximativ două milioane de tone față de cea din 2019, mai precizează sursele citate.

Tendințe de scădere și mai semnificativă

Pentru anul în curs, analiștii din piața zahărului spun că importurile de materie primă ar urma să se diminueze și mai mult, ceea ce ar putea avea un efect asupra prețurilor mondiale la zahăr brut.

În 2020, China a depăşit Indonezia, devenind cel mai mare importator mondial de zahăr. Datele publicate de Administraţia vamală relevă că, în primele 11 luni ale anului trecut, China a importat 4,4 milioane de tone de zahăr, faţă de 2,7 milioane de tone în perioada similară a anului 2019.

De asemenea, sursele adaugă că o cantitate suplimentară de un milion de tone a fost importată în luna decembrie a anului trecut.

Conform precizărilor făcute pentru Reuters de către un trader de pe piața zahărului din Hong Kong, China ar putea începe să importe cantităţi semnificative de zahăr abia în luna aprilie, iar pe ansamblul acestui an importurile totale ar putea fi cu aproximativ un milion de tone mai mici decât în 2020.

Organizaţia Internaţională a Zahărului (ISO) estimează că, anual, pe piaţa mondială de profil se tranzacţionează aproximativ 36 milioane de tone de zahăr, iar o diminuare a acestei cantităţi cu un milion de tone poate avea un impact asupra preţurilor mondiale.

Sursele citate de Reuters susţin că importurile de zahăr ale Chinei sunt afectate şi de incertitudinea cu privire la noua politică a Guvernului de la Beijing privind importurile, care ar urma să fie una mai relaxată dar care nu a fost încă pusă în practică.

În 2020, preţurile mondiale la zahăr brut s-au majorat cu 15%, stimulate în parte şi de achiziţiile de zahăr ale Chinei.

SANATATE si GASTRONOMIE

Preparatul care îți poate asigura zilnic necesarul de nutrienți și vitamine: Te poate ajuta la menținerea greutății Cristina Popescu Supele fac parte din meniul nostru deja de mult timp și au câștigat foarte mult teren în fața ciorbelor tradiționale românești, poate și pentru că vin într-o varietate mai mare, cu ingrediente uneori exotice, cu arome deosebite. Supele combină unele legume sănătoase pe care bucătăria noastră le folosește cel mult în salate, semințe, lactate și condimente, pentru savori speciale.

O dietă cu supe îți asigură cei mai mulți nutrienți de care are nevoie organismul tău, pentru că folosește ingrediente variate – chiar și carne, iar aportul de lichide în organism este semnificativ, acest lucru fiind esențial în demersul pe care îl faci pentru eliminarea kilogramelor în plus, srie csid.ro.

Sațietatea – senzația de plin

Consumul de supe crește sațietatea, iar senzația de „plin” se menține mai multe ore. Datorită acestui fapt, nevoia de a consuma și alte alimente mai bogate în calorii se reduce semnificativ.

Specialiștii spun însă că o dietă bazată exclusiv pe supe este o soluție pe termen scurt, iar după eliminarea kilogramelor în plus – de regulă se pierd aproximativ 3 kilograme într-un interval de o săptămână – se recomandă revenirea la un meniu diversificat și echilibrat.

Menținerea greutății

Dacă meniul tău zilnic include o supă, acest lucru te va ajuta la menținerea greutății pe care ți-o dorești.

De ce este sănătos să consumi zilnic supe?

Răspunsul este cât se poate de simplu. Îți asigură un aport important de nutrienți, vitamine și lichide și susțin digestia rapidă și sănătoasă. În funcție de ingredientele folosite, aportul caloric poate fi scăzut spre moderat.

Dacă îți prepari o supă cremă doar din legume va trebui să completezi meniul zilnic cu mese mai bogate în calorii. În schimb, dacă vei consuma o supă care conține și smântână sau parmezan, va trebui să ții cont de acest lucru și să alegi cu grijă componența celorlalte mese.

În concluzie, supele conțin ingrediente de bună calitate care susțin sănătatea organismului tău și ajută la hidratare – foarte importantă pentru digestie. Poți să slăbești semnificativ pe termen lung dacă le incluzi zilnic în meniul tău, însă ai grijă să le completezi cu alte alimente sănătoase. Pe de altă parte, o dietă bazată exclusiv pe supe, timp de o săptămână, te va ajuta să scapi rapid de câteva kilograme nedorite.

DOSARCum arată Casa Timiş, un conac cu aproape 100 de ani de istorie, renovat recent de una dintre cele mai puternice familii de antreprenori locali. Se află la mai puţin de o oră de Bucureşti, dar care pare totuşi la ani-lumină distanţă de agitaţia din metropolă. 11 ian 2021 Unii dintre cei mai cunoscuţi antreprenori ai lumii şi-au legat numele nu doar de businessurile care i-au consacrat, ci şi de câte un domeniu viticol în care au investit în primul rând din pasiune şi din dragostea pentru licorile lui Bacchus, iar mai apoi din raţiuni financiare. Pentru că se ştie, acest domeniu este unul în care perspectivele profitului sunt îndepărtate, motiv pentru care afacerea este transmisă de multe ori din generaţie în generaţie. Tot din pasiune şi din dragostea pentru frumos şi Radu şi Cristina Timiş, fondatorii grupului Cris-Tim, una dintre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România, au făcut acum doi ani un pariu similar. Ei au cumpărat ceea ce acum se numeşte Casa Timiş, un conac aflat la mai puţin de o oră de Bucureşti, dar care pare totuşi la ani-lumină distanţă de agitaţia din metropolă. La conacul înconjurat de vie e linişte şi pace, dar dacă asculţi cu atenţie poţi să afli povestea locului. „Cu rădăcini la început de secol al XX-lea, conacul s-a născut în 1925 şi a renăscut de două ori: o dată în 2015 şi a doua oară în 2018, când a devenit proprietatea familiei noastre şi a primit numele Casa Timiş“, povesteşte chiar Cristina Timiş, cea care s-a ocupat îndeaproape de acest proiect şi cea care în continuare administrează businessul.

Construit de un discipol al arhitectului Ion Mincu, conacul este o emblemă reprezentativă a curentului neoromânesc.

Povestea locului nu este însă una atât de simplă, istoria fiind tumultoasă, dar cu final fericit. Această casă boierească a fost naţionalizată până în anii ’90 şi distrusă aproape în totalit