Stiri 25 august 2020, prima parte

Cursul de schimb 25.08.2020 1 EUR 4.8392

1 USD 4.0915

APIA si SUBVENTII

Legea subvențiilor anuale de 10.000 și 20.000 de euro pentru fermieri – la un pas de adoptare! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 25 august 2020

Legea primei de comercializare – la un pas de adoptare! Deputatul de Vrancea Ion Ștefan a anunțat că proiectul de act normativ pe care l-a inițiat pentru sprijinirea producătorilor agricoli care pun produsele pe piață – în formă procesată sau nu, a trecut de Comisia de agricultură, și va merge la plenul Camerei, la votul final decizional.

”Este o veste bună pe care o aduc astăzi fermierilor din Vrancea şi din întreaga ţară, producători care, prin această lege iniţiată de mine în calitate de deputat PNL de Vrancea şi susţinută de colegii liberali, pot beneficia de o subvenţie, o primă de comercializare, de 200 de euro pentru fiecare tonă de produs comercializat pentru a fi industrializat şi 100 de euro pentru fiecare tonă de produs agricol comercializat adus pe piaţă. Mă bucur că, după câteva săptămâni de amânări şi tergiversări, colegii parlamentari din Comisia de Agricultură şi-au dat seama cât de important este acest sprijin pentru producătorii agricoli români, fiind ca o gură de oxigen pentru economia locală. PNL ştie cât de importantă este agricultura pentru economia României şi tocmai de aceea vrem să găsim în piaţă produse locale. Această lege este benefică deopotrivă pentru producători, dar şi pentru cumpărătorii în căutare de produse sănătoase, autohtone, româneşti”, arată Ion Ștefan.

1

Proiectul de lege poate ajuta, de altfel, şi la salvarea soiurilor româneşti, cele pe care le căutăm cu toţii la tarabe, spune politicianul.

”Legea primei de comercializare va stimula intrarea produselor agricole primare conforme din fermele agricole româneşti în circuitul commercial fiscalizat. Când vorbim de prima de comercializare, aceasta se adresează tuturor produselor agricole obţinute numai în fermele din România, de la cereale, legume şi fructe şi până la producţia zootehnică. De prima de comercializare pot beneficia şi producătorii de struguri!”, mai arată Ion Ștefan.

”Măsura adresată fermierilor români va avea un impact bugetar pozitiv, astfel încât, pentru fiecare tonă de produs agricol stimulat să intre în economia oficială, statul va încasa, direct sau indirect, chiar în cursul anului resp

– TVA încasat chiar înainte de obţinerea primei de comercializare, care pentru producţia zootehnică înseamnă o valoare superioară primei;

– impozit pe profit mai mare de la procesatori;

– impozite şi contribuţii mai mari, ca urmare a stimulării creşterii afacerilor procesatorilor.

De aceste subvenţii beneficiază persoanele fizice şi juridice, persoanele fizice autorizate/întreprinderi familiale/întreprinderi individuale din România care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin în proprietate sau în arendă suprafeţe de teren agricol, luciu de apă sau construcţii destinate producţiei agricole pe teritoriul României;

b) posedă atestat de producător emis de autorităţile române;

c) comercializează pe piaţă produsele agricole primare din producţia proprie;

d) dovedesc comercializarea produselor agricole primare pentru care posedă atestat de producător.

Prima de comercializare se acordă la cerere, însoţită de următoarele documente:

a) adeverinţa în original care să ateste conform înscrisurilor de la registrul agricol suprafaţa de teren cultivată, suprafaţa de amenajări specifice

2

destinate cultivării, suprafaţa de luciu de apă, respectiv numărul de animale/păsări/familii de albine deţinut de către solicitant;

b) atestatul de producător vizat la zi;

c) dovada comercializării produselor agricole primare.

Cererea pentru acordarea primei de comercializare se depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în a cărei rază teritorială se află terenul, luciu de apă sau ferma.

Prima de comercializare se acordă în termen de 30 de zile de la data depunerii.

Valoarea primei de comercializare reprezintă contravaloarea în lei a 200 de euro/tonă pentru produsele agricole primare comercializate către unităţi de procesare şi nu poate depăşi 20.000 de euro anual pe beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100 de euro/tonă pentru produsele agricole primare comercializate direct pentru consum, care nu poate depăşi 10.000 de euro anual pe beneficiar.

Fondurile pentru plata primei de comercializare provin din bugetul de stat.

Camera Deputaţilor este for decizional cu privire la adoptarea acestui proiect de lege.”, se mai arată în comunicatul de presă al inițiatorului de lege.

Programul „Tomata”, încep plățile Revista Fermierului Marți, 25 August 2020

Ministerul Agriculturii informează beneficiarii Programului „Tomata” că încep plățile. Ministerul Finanțelor Publice a aprobat deschiderea creditelor bugetare, urmând ca astăzi, 25 august 2020, Ministerul Agriculturii să alimenteze conturile tuturor Direcțiilor pentru Agricultură Județene. Bugetul ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate a fost repartizat către 17.386 beneficiari eligibili, rezultând un cuantum per beneficiar de 2.270,62 euro, ceea ce reprezintă 10.784,54 lei.

Comparativ cu 2019, în acest an numărul beneficiarilor din ciclul I de producție a crescut cu circa 21%, respectiv de la 14.405 la 17.386. Potrivit MADR, în cursul anului 2020, Ministerul Agriculturii a alocat Programului „Tomata” suma de 39.477 mii euro, cea mai mare sumă din ultimii patru ani aferentă ciclului I de producție al Programului.

3

Totodată, la solicitarea fermierilor, MADR a extins perioada de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv, la 1 iulie inclusiv, fapt ce a contribuit la creșterea numărului de beneficiari eligibili, în anul 2020 înregistrându-se cel mai mare număr al acestora de la începutul implementării programului, respectiv anul 2017.

Cultivatorii de roșii, dezamăgiți de suma pentru Programul Tomata. Primar Izbiceni: ”Au crezut inițial că este o glumă” Roxana Dobre Roxana Dobre - 25 august 2020

Un număr de 17.386 de beneficiari ai Programului Tomata urmează să își primească banii în această săptămână după cum a anunțat oficial Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Cultivatorii de roșii însă sunt profund dezamăgiți de cuantumul anunțat de MADR, sumă despre care creau că este doar ”o glumă”. Legumicultorii vor primi în conturi 2270,62 euro/beneficiar, cu circa 27 la sută mai puțin decât în anii trecuți când suma s-a plătit integral, adică 3.000 euro.

Primarul din Izbiceni, una dintre cele mai mari zone legumicole, Marian Gulie, spune că legumicultorii din zonă sunt dezamăgiți că subvenția pentru roșii a scăzut la puțin peste 2.000 de euro.

„Oamenii au crezut, inițial, că este o glumă că primesc mai puțin de 3.000 de euro. Oamenii și-au făcut un calcul când au înființat cultura, au considerat că 3.000 de euro sunt necesari, s-au obișnuit în ultimii trei ani să primească acești bani. Cei de la Izbiceni nu sunt oameni care stau cu mâna întinsă, sunt oameni serioși. Ei fac investiția încă din iarnă, iar subvenția pe care o primeau îi ajută să înființeze cultura viitoare. Au fost foarte dezamăgiți, au mare nesiguranță că nu vor mai primi acest sprijin financiar”, a spus primarul din Izbiceni pentru www.10news.ro.

La nivelul județului sunt 5.353 de dosare eligibile, doar din comuna Izbiceni fiind peste 1.000 de cereri.

MADR justifică scăderea cuantumului prin creșterea solicitărilor

4

Ministerul de resort precizează că în cursul anului 2020, s-au alocat Programului tomata suma de 39.4.0007 de euro, cea mai mare sumă din ultimii patru ani aferentă ciclului I de producție al Programului.

”Totodată, la solicitarea fermierilor, MADR a extins perioada de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv, la 1 iulie inclusiv, fapt ce a contribuit la creșterea numărului de beneficiari eligibili, în anul 2020 înregistrându-se cel mai mare număr al acestora de la începutul implementării programului, respectiv anul 2017. Prin urmare, bugetul schemei a fost repartizat către 17.386 beneficiari eligibili, rezultând un cuantum per beneficiar de 2270,62 euro/beneficiar ceea ce reprezintă 10.784,54 lei”, arată MADR.

Instituția mai preciează că în comparație cu anul 2019, în acest an numărul beneficiarilor din ciclul I de producție a crescut cu circa 21 %, respectiv de la 14.405 la 17.386.

Ministerul Agriculturii: Încep plăţile pentru cei peste 17.000 de fermieri din Programul tomata, care are un buget de 40 mil. euro. Valoarea per beneficiar a programului este de 2.270 euro Florentina Niţu 25.08.2020,

Reprezentanţii ministerului Agriculturii susţin că în cursul acestei săptămâni vor vira primii bani în conturile celor peste 17.000 de fermieri înscrişi în programul de creştere a tomatelor în spaţii protejate – sere sau solarii, iniţiat de guvernul PSD în 2017. Acesta are un buget alocat de aproape 40 de milioane de euro şi fiecare benefiar ar urma să primească 2.270 euro.

„Ministerul Finanţelor Publice a aprobat deschiderea creditelor bugetare, urmând ca în data de 25 august 2020 Ministerul Agriculturii să alimenteze conturile tuturor Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene“, au transmis oficialii ministerului de resort printr-un comunicat de presă.

Un număr de 17.386 beneficiari sunt eligibili, rezultând un cuantum de 2.270 euro/beneficiar, adică 10.784 lei/beneficiar. În comparaţie cu anul 2019, în acest an numărul beneficiarilor din ciclul I de producţie a crescut cu circa 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

5

Pentru a primi banii, fermierii trebuie să cultive ropii pe o suprafaţă de minimum 1.000 mp, să obţină o producţie de minimum 2 kg de tomate/mp şi să valorifice producţia de tomate de cel puţin două tone dovedită cu documente justificative, în extrasezon. Programul se desfăşoară în două cicluri, primăvara şi toamna. Legumicultorii le-au cerut miniştrilor de la Agricultură, în ultimii trei ani, să creeze un program de sprijin pentru toate legumele, nu doar pentru tomate, însă nu a mai fost creat decât un program pentru susţinerea producătorilor de usturoi.

Proiect: Prima de 20.000 Euro pentru producatorii agricoli. Cand intra in vigoare legea 25 august 2020

Producătorii agricoli, fermierii de animale și pescarii ar putea beneficia de o primă din partea statului în valoare de 200 de euro pentru fiecare tonă de produs agricol primar sau pescăresc și de acvacultură dacă este vândută către procesatori sau câte 100 de euro în cazul în care produsele sunt vândute consumatorului final. Potrivit proiectului de lege, același beneficiar nu va putea primi mai mult de 20.000 Euro într-un singur an dacă vinde la procesatori. În cazul în care vinde direct pentru consum, beneficiarii vor putea primi maxim 10.000 Euro.

Raportul proiectului de lege privind stimularea producătorilor agricoli a fost finalizat de către Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților și trimis în plen pentru dezbatere.

Acesta prevede sprijinul celor care vând produse agricole primare, adică cereale, fucte, struguri, legume, miere de albine, animale vii, lapte, păsări, ouă, ciuperci de cultură, produse pescărești și de acvacultură, hamei.

În ceea ce privește sprijinul pentru crescătorii de păsări, prima acordată va fi în valoare de 200 euro pentru fiecare 10.000 de ouă vândute către procesator sau o primă de 100 euro pentru 10.000 de ouă vândute direct către consumator, scrie economica.net.

Obiectivul acestei legi constă în stimularea intrării produselor agricole autohtone în circuitul comercial și încurajarea producătorilor locali.

6

Condiții pentru a putea beneficia de primă:

producătorii trebuie să dețină în proprietate sau în arendă suprafețe de teren agricol, luciu de apă sau construcții destinate producției agriccole pe teritoriul României;

fiecare trebuie să prezinte atestat de producător sau alte documente/ licențe emise de autoritățile române;

producătorii trebuie să comercializeze marfa din propria producție; trebuie făcută dovada comercializării produselor agricole primare.

Dacă proiectul de lege va obține aviz pozitiv, legea ar trebui să intre în vigoare anul viitor, la 1 ianurie 2021 și se va aplica timp de doi ani, până la data de 31 decembrie 2023.

ANUNȚ DE ASTĂZI MADR: FERMIERII ÎȘI VOR PRIMI BANII! Agroinfo 25 august 2020 COMUNICAT MINISTERUL AGRICULTURII. În ședința de Guvern din 24 august 2020 a fost adoptată o Ordonanță de Urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat de compensare financiară a producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de seceta pedologică manifestată în perioada toamna 2019 –aprilie 2020 inclusiv.

Actul normativ vizează diminuarea/eliminarea efectelor negative ale secetei pedologice, prin: - compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, grav afectați de seceta pedologică care a condus la pierderea semnificativă a producțiilor culturilor înființate în toamna anului 2019; -asigurarea unui capital de lucru producătorilor agricoli pentru achiziția inputurilor și efectuarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă; - combaterea unui posibil fenomen social negativ major asupra fermierilor și a membrilor familiilor acestora, în momentul în care sunt afectate veniturile din activități agricole.

Măsura prevede acordarea de compensații financiare sub formă de ajutor de stat, pe baza devizelor de cheltuieli elaborate de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală și corespunde cerințelor din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, în următoarele limite maxime: grâu-925 lei/ha, secară-925 lei/ha, triticale-805 lei/ha, orz-912 lei/ha, orzoaică-951 lei/ha, ovăz-771 lei/ha și rapiță-1002 lei/ha.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt 34.647 de fermieri, care au înregistrat o suprafața afectată de 1,16 milioane hectare.

Resursele financiare se asigură în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin OUG nr.135/2020 cu

7

privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare.

PSD Teleorman acuză Ministerul Agriculturii că legumicultorii primesc bani mai puţini în Programul Tomata J.P. Politică / 25 august

Conducerea organizaţiei judeţene a PSD Teleorman acuză Ministerul Agriculturii că legumicultorii care au accesat Programul Tomata primesc subvenţii mai mici faţă de cele promise, conform Agerpres.

"În timp ce Guvernul liberal se laudă că plăţile pentru Programul 'Tomata' încep în cursul acestei săptămâni, legumicultorii care au accesat Programul 'Tomata' au aflat că vor primi numai 2.260 de euro şi nu 3.000 de euro, cât a fost subvenţia în ultimii trei ani. După ce românilor li se taie din drepturile câştigate prin lege (pensiile trebuiau majorate din luna septembrie cu 40%, alocaţiile pentru copii trebuiau dublate din luna iunie), a venit acum şi rândul fermierilor să suporte tăierea subvenţiilor, de la 3.000 de euro, la numai 2.260 de euro pentru legumicultorii care beneficiază de subvenţie în Programul 'Tomata'. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se laudă în tot acest timp că 'o să dea', că 'va alimenta' conturile direcţiilor pentru agricultură judeţene, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor Publice ar fi aprobat deschiderea creditelor bugetare, aşa cum a anunţat luni MADR, dar guvernul liberal uită să le spună românilor că a tăiat subvenţiile, fapt care i-a nemulţumit profund şi pe legumicultorii din judeţul Teleorman", se arată într-un comunicat de presă emis marţi de PSD Teleorman.

Conducerea organizaţiei judeţene a PSD Teleorman spune că, în această situaţie, fermierii sunt dezavantajaţi în raport cu cei din alte ţări europene cu care sunt permanent într-o competiţie inegală, aceştia beneficiind tot timpul de subvenţii în sume considerabil mai mari şi de alte avantaje pentru desfacerea produselor.

Conform comunicatului, PSD Teleorman asigură pe legumicultor i că va cere sprijinul parlamentarilor din judeţ şi al preşedintelui Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, Alexandru Stănescu, pentru a cere explicaţii Guvernului cu privire la "aceste noi tăieri din veniturile românilor".

Ordonanta pentru despagubirile de seceta, ADOPTATA! Incep inscrierile la APIA 25 august 2020

8

Vești bune pentru fermierii români afectați de secetă! După săptămânile de confuzie legată de despagubirile pentru secetă, Guvernul a adoptat, în sfârșit, Ordonanța de Urgență privind despăgubirea agricultorilor care au suferit pierderi la culturile de toamnă cauzate de seceta pedologică extremă. Anunțul a fost făcut de Ionel Dancă, șeful cancelariei prim-ministrului Ludovic Orban.

Oficialul a subliniat că schema vine în sprijinul a aproximativ 34.400 de fermieri, iar suprafața totală de culturi agricole pentru care vor fi acordați acești bani este de 1.16 milioane de hectare.

”O altă ordonanță de urgență așteptată în domeniul agriculturii este ordonanța pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de efectele secetei. Vorbim despre o schemă de ajutor de stat cu un buget de 850.000.000 lei pentru un număr de aproximativ de 34.400 de fermieri și o suprafață afectată de aproximativ 1,16 milioane de hectare. Valoarea maximă a sprijinului acordat în cadrul acestei scheme de ajutor de stat poate să ajungă până la 925 de lei pe hectar pentru suprafețele afectate de secetă”, a precizat Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului Ludovic Orban.

Potrivit acestuia, despagubirile vor fi plătite în cursul lunii septembrie, prima tranșă, însă data nu este clară deocamdată. Până atunci, odată cu publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, fermierii au la dispoziție 10 zile pentru a depune cererile de finanțare a pierderilor suferite din cauza secetei la sediile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

”Imediat după publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, fermierii se vor putea înscrie în cadrul acestui program, vor putea depune cererile pentru finanțarea acestor pierderi, în termen de 10 zile astfel încât în cursul lunii septembrie să fie efectuate plățile în cadrul acestui program de compensare a pierderilor suferite de fermierii români ca urmare a secetei”, a mai arătat Ionel Dancă.

Reamintim valoarea despăgubirilor pentru fiecare cultură în parte:

grâu și secară 925 RON/ha triticale 805 RON/ha orz 912 RON/ha orzoaică 951 RON/ha ovăz 772 RON/ha rapiță 1002 RON/ha

9

UE, finantare mai mare pentru apicultura europeana, de anul viitor august 25, 2020

Comisia Europeana planuieste sa creasca finantarea pentu apicultura in perioada 2021-2027, a anuntat europarlamentarul roman, Daniel Buda, in urma unei discutii cu comisarul european pentru agricultura, Janusz Wojciechowski.

Uniunea Europeana sprijina in prezent sectorul apicol prin intermediul politicii agricole comune (PAC), in special prin programele nationale din domeniul apiculturii.

„Aceste programe contin opt masuri concentrate in mod clar pe imbunatatirea conditiilor generale de productie si comercializarea produselor apicole, cum ar fi asistenta tehnica pentru apicultori, monitorizarea pietei si combaterea agresorilor si a bolilor specifice stupilor”, se arata intr-un raspuns transmis de comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Janusz Wojciechowski, la o interpelare a europarlamentarului Daniel Buda. Oficialul roman aduce in discutie si faptul ca productia de miere inregistrata de Romania a scazut cu 15-20% in acest an, comparativ cu 2019, din cauza conditiilor meteo nefavorabile.

„De asemenea, si alte state membre au inregistrat scaderi semnificative a productiei de miere de albine. Spre exemplu, in Croatia a fost declarata stare de dezastru natural, dupa ce au fost descoperite covoare de albine moarte”, arata Daniel Buda.

„Anul acesta a adus o serie de provocari pentru apicultori, productia europeana de miere fiind compromisa. Am adresat Comisiei Europene o intrebare, in baza procedurilor parlamentare de care dispun, in care am solicitat sa imi transmita instrumentele de care dispune pentru a veni in sprijinul apicultorilor europeni si pentru a nu creste deficitul comercial al Uniunii Europene in relatie cu marii producatori de miere din lume”, mai scrie oficialul.

Cu toate ca UE este unul dintre cei mai mari producatori de miere din lume, piata este invadata de produse contrafacute, vandute la un pret mai mic. Conform autoritatilor europene, un kilogram din cinci vandute in Europa nu respecta standardele UE.

Mai mult, apicultorii europeni sunt afectati si de utilizarea pe scara larga a unor pesticide care sunt otravitoare pentru albine.

10

„Pentru a stopa pierderea biodiversitatii, Comisia va lua masuri pentru a reduce cu 50% utilizarea generala a pesticidelor chimice si riscul reprezentat de acestea precum si utilizarea pesticidelor mai periculoase pana in 2030”, mai spune comisarul Janusz Wojciechowski.

Albinele sunt extrem de importante pentru industria alimentara din UE, dat fiind ca peste 80% din plante si trei sferturi din productia alimentara depind de polenizarea facuta de aceste insecte.

AFIR si FINANTARI

AFIR: „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate”, în consultare publică Revista Fermierului Marți, 25 August 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru submăsura 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet AFIR (www.afir.info), la secțiunea Ghiduri aflate în consultare publică, iar cei interesați pot trimite propuneri sau observații la adresa de e-mail consultare@afir.info, până la data de 2 septembrie 2020.

AFIR punctează câteva avantaje ale submăsurii 3.1:

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul public acordat prin submăsura 3.1 sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice neautorizate) şi grupurile de fermieri legal constituite, care îşi desfășoară activitatea

11

agricolă pe teritoriul României şi participă pentru prima dată la o schemă eligibilă de calitate a UE sau națională.

Exemple de scheme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicaţie Geografică Protejată (IGP), schema pentru Produse ecologice și multe altele.

Stimulent anual, pe o perioadă de maximum cinci ani consecutivi de la aderarea la o schemă de calitate certificată eligibilă.

ALTELE

Ferme cu falimentu-n poartă! Marian MUŞAT25 august 2020

Culturile de toamnă au pierdut lupta cu seceta în multe zone ale ţării. Unii fermierii nu şi-au scos nici sămânţa, alţii au intrat în lan direct cu plugurile în loc de combine.

La final de campanie, rămâne o concluzie în patru cuvinte: recolte mici, preţuri joase.

CĂLĂRAŞIPetre Răileanu din Lehliu (Călăraşi) a avut o recoltă extrem de mică la grâu, până într-o tonă/ha! „Am avut 83 ha şi am vândut cu 76 de bani kilogramul către o moară. O parte din orz l-am întors şi am pus floare. Porumbul e şi mai jalnic!”, ne-a declarat fermierul. Acesta are semănate 140 ha cu porumb; acum, lanurile sunt ofilite sau uscate. „Am încheiat contract pentru 500 tone cu 60 de bani/kg, pe care sper să-l onorez! Floarea nu am contractat-o. A început să se ofilească!”, a explicat cultivatorul.

Inputuri cu plata pe loc!?A însămânţat covorul verde: rapiţă cu muştar şi aşteaptă ploaia pentru a semăna rapiţa. Însă a întâmpinat o problemă la achiziţia îngrăşămintelor. „Mulţi distribuitori vor plata pe loc (şi nu la termen) pentru că, spun ei, la scadenţă nu au încasat nici 30% din bani”, relatează Petre Răileanu.

12

“Porumbul anului 2020”, cu ghilimelele de rigoare, în ferma lui Cornel Basalic, sat Fântânele, jud. Galaţi

IAŞIPorumbu-i aproape pierdut “Culturile de primăvară sunt la un pas de moarte!”, susţine ieşeanul Mihai Balmuş. Fermierul are 130 ha cu porumb, care-i aproape pierdut! Cu floarea nu e sigur că va scoate o medie de 100 kg/ha! Semănăturile de toamnă au fost proaste, producţia medie la 80 ha de grâu a fost de 100 kg/ha; nici sămânţa nu s-a scos! Recolta este în magazie. ”Păi pot să dau trei kilograme de grâu şi să iau o pâine? La treierat îmi oferise 70 de bani/kg! Dacă nu iau un leu măcar, nu dau grâul, cu toate că nu am mare brânză! Am făcut contract pentru o tonă de floare/ha; oferta e interesantă: vând la preţul pieţei, dar nu mai puţin de 1,28 lei/kg. Pentru porumb nu am curajul să fac contract, aştept ploaia să fac producţie, ca să pot da arenda oamenilor!”, precizează cultivatorul.

GALAŢIA intrat cu plugu-n grâuGălăţeanul Cătălin Ionescu are ferma într-un pol al secetei extreme! „Tot ce a fost cultură de toamnă - 500 ha cu grâu, orz şi rapiţă - a fost compromisă şi nu am avut ce recolta! Am lăsat două tarlale cu grâu; la una am recoltat 200 kg/ha, la cealaltă - nici 100 kg!; aşa că am intrat cu plugul!”, susţine cultivatorul.

480 ha calamitate sută la sutăAcesta a făcut tot posibilul să salveze măcar culturile de primăvară! Floarea a ajuns până la genunchi, a format capitulul şi-i gata, iar porumbul s-a uscat! „Deci, 480 ha sunt calamitate sută la sută! Durerea mare este că pe vremea lui Ceauşescu toată suprafaţa se iriga, iar acum nimic! Paradoxal, unii fermieri au udat cu motopompele şi tot nu au putut scăpa lanurile de urgia

13

secetei”, oftează Cătălin Ionescu.

CONSTANŢACerealele păioase au fost un loz necâştigătorInginerului agronom Dănuţ Anton nu i-au ieşit calculele cu păioasele; a fost un loz necâştigător. Ba chiar a ieşit cu pierdere! „Însămânţasem o suprafaţă de 338 ha cu grâu şi 225 cu orz. Decepţie totală! Seceta a muşcat serios din recoltă; grâul a fost compromis în proporţie de 90% şi abia am reuşit să recoltăm undeva la 300 kg/ha pe anumite zone, să avem ceva de dat oamenilor pentru arendă. Costurile de producţie au fost mari; ca să strâng câteva sute de boabe la hectar, a trebuit să consum o grămadă de motorină, pe lângă alte cheltuieli!”, oftează fermierul din comuna constănţeană 23 August. Cel mai mult a recoltat 4.000 kg/ha de orz de pe o parcelă de 14 ha. Nici nu s-a mai obosit să mute combina pe o solă de 55 ha, pentru că nu avea de adunat niciun bob! A trebuit să intre direct cu plugul şi să răstoarne brazda. Click AICI pentru a fi infomat despre toate deciziile Guvernului privind acordarea despăgubirilor pentru culturile calamitate de secetă!

 „Anul este foarte prost, fără producţie şi cu preţuri mici. Dacă şi în sezonul următor va fi la fel, multe ferme îşi vor închide porţile!” PETRE RĂILEANU , Fermier din Călăraşi

SCĂDERE DRAMATICĂ A PRODUCŢIEI LA HECTAR! Seceta extremă a distrus sute de mii de hectare de culturi agricole şi a înjumătăţit recolta. Producţia medie la hectar a scăzut cu peste 40%. Click

14

AICI şi află cifrele randamentului la hectar în acest an pentru fiecare cultură, date oficiale anunţate de ministrul agriculturii Adrian Oros! un articol de Marian MUŞAT

FERMIERII DIN DOBROGEA AMENINȚĂ CĂ MÂINE VOR IEȘI ÎN STRADĂ CU TRACTOARELE! Agroinfo 25 august 2020 -

PROTEST CU TRACTOARELE. Fermierul Mircea Chipăilă din Dobrogea care face parte din Grupul de Inițiativă Civică al Producătorilor Agricoli Dobrogeni a anunțat, în urmă cu puțin timp, într-o intervenție pentru Antena 3 că agricultorii vor ieși miercuri, 26 august 2020, în stradă cu tractoarele. Este a doua oară, în această lună, când fermierii din Dobrogea anunță că vor bloca drumurile cu tractoarele.

Mircea Chipăilă, fermier din Dobrogea, care exploatează 500 de hectare a declarat că nu mai are încredere în promisiunile conducerii Ministerului Agriculturii în ceea ce privește plata despăgubirilor pentru culturile agricole distruse de secetă.

Noi cerem amânarea ratelor la bănci, nu anularea, poate nu s-a înțeles bine, cerem amânarea. Solicităm ca zona noastră, Dobrogea, să fie declarată zonă calamitată. Pierderile pe care le-am suferit noi, agricultorii, sunt uriașe. Suma promisă de ministrul agriculturii pe hectarul de cultură calamitată de secetă nu ne acoperă pierderile. Nu mai avem încredere că vom primi despăgubirile, pentru că suntem tot amânați. O să cred doar când o să văd banii în cont, a spus fermierul, pentru Antena 3.

Defilarea tractoarelor este programată pentru miercuri, 26 august 2020, la ora 9, în mai multe localități din județul Constanța.

Vom merge cu tractoarele în zona Poartă Albă, Chirnogeni, Valul lui Traian, Ciocârlia, în general, în toată zona afectată de seceta pedologică. Vom fi peste 100 de fermieri la această manifestație și peste 100 de tractoare. La ora 9 vom ieși în stradă și vom face acest traseu cu tractoarele. Cheltuielile sunt peste 3.000 de lei pe hectarul de cultură înființată, iar despăgubirile promise pe hectar sunt maxim 900 de lei. Acoperă puțin din pierderi, dar așteptăm măcar această sumă, a declarat fermierul Alexandru Chipăilă, fiul lui Mircea Chipăilă, exclusiv pentru AGROINFO.

Este a doua oară, în această lună, când fermierii din Dobrogea amenință că vor bloca drumurile cu tractoarele. Primul protest ar fi trebuit să se desfășoare pe data de 3 august 2020, dar a fost amânat.

15

Agricultura României este compromisă, în mare măsură, iar Guvernul nu a acordat niciun fel de sprijin real. Cel mai afectat este județul Constanța, unde peste trei sferturi din suprafața cultivată a fost distrusă.

Solicităm emiterea unei Ordonanțe de Urgență / act normativ în regim de urgență care să prevadă următoarele: Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, cu modificările și completările ulterioare acordate debitorilor afectați de toate tipurile de secetă, inundații și/sau orice alt tip de calamitate naturală de către creditori, se suspendă la cererea debitorului cu până la 18 luni, prin prelungirea corespunzătoare a maturității creditului, fără costuri suplimentare, au cerut fermierii din Dobrogea, într-o scrisoare deschisă către Guvernul României, publicată de AGROINFO pe data de 2 august 2020, scrisoare prin care anunțau că pe 3 august 2020 vor protesta prin blocarea drumurilor cu utilajele agricole.

Ministerul Agriculturii ne-a transmis astăzi un comunicat prin care vrea să asigure fermierii că-și vor primi ajutorul pe hectarul de cultură distrusă de secetă. COMUNICATUL MADR AICI!

MINISTRUL OROS: AM ALOCAT 10 MILIOANE DE LEI pentru LICEELE AGRICOLE! Agroinfo 25 august 2020 -

DECLARAȚIE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi că a alocat 10 milioane de lei pentru finanțarea liceelor agricole din toată țara. Am semnat 56 de contracte de finanțare, spune șeful MADR. Învăţământul profesional dual este soluția pentru rezolvarea problemei forţei de muncă calificate în agricultură!  Am semnat 56 de contracte de finanțare pentru licee agricole din toată țara! Sumele urmează a fi folosite de unitățile de învățământ pentru investiții specifice și pentru cheltuielile materiale

16

necesare funcționarii acestora în interesul elevilor!

Avem și exemplul altor state europene, unde în cadrul învăţământului agricol, există acest sistem dual de pregătire, costurile pentru autorități fiind mici, pentru că există parteneriate cu fermierii, cooperativele și asociaţiile din regiune. Aceștia sunt agenţi economici care sunt deja pe piaţă, în economia reală, toţi elevii sau studenţii având oportunitatea de a face practică în acele ferme laboratoare sau fabrici de procesare. O pregătire practică care nu costă nimic sistemul de învăţământ, iar pregătirea teoretică se poate face în şcolile existente, cu profesorii existenți, dar cu revizuirea curriculei. Se poate! A anunțat ministrul agriculturii pe pagina sa Facebook.

CEREREA UNUI AVOCAT CĂTRE GUVERNUL ORBAN PENTRU OIERITUL DIN ROMÂNIA! Agroinfo 25 august 2020

PROPUNERE GUVERN. Avocatul Constantin Patraulea din București ne-a transmis o scrisoare prin care cere Guvernului Orban să propună la UNESCO recunoașterea transhumanței în Carpați drept moștenire intangibilă a umanității. Inserăm scrisoarea transmisă către AGROINFO.

17

Transhumanța  a fost un adevărat ritual în trecut, acum ea trebuie păstrată și protejată ca piesă fundamentală a culturii românești și universale. Aceasta practică este încă răspândită în România. Transhumanța în Carpați trebuie protejată și recunoscută la nivel mondial ca parte a patrimoniului cultural al umanității.

Italia, Austria și Grecia  și-au unit eforturile în 2017 în încercarea de a determina UNESCO să recunoască transhumanța în Alpi ca moștenire intangibila a umanității.

Drept răspuns,  UNESCO a înscris în anul 2019 transhumanța în regiunea munților Alpi pe lista patrimoniului cultural al umanității.Ceea ce este lăudabil pentru statele petiționare poate fi și in puterea României. Guvernul român, condus de Ludovic Orban, să ceară, pentru că UNESCO nu poate da nimic dacă noi nu cerem.

Ciobanul transhumant din Carpați să nu  rămână doar ca pagina de excepție a culturii  noastre artistice în picturile lui Nicolae Grigorescu, alături de câini și de turma de oi. Pentru că el continuă să urce la munte pe aceleași drumuri știute din vechime și să coboare la șes atunci când vine vremea. Este un adevărat ritual, cu opriri prestabilite în locuri știute.

18

Migrația sezonieră a ciobanilor în Carpați este un motiv de mândrie națională, trebuie știut că această cerere către UNESCO trebuie făcută,  pentru că răspunsul pozitiv dat Italiei, Austriei și Greciei înseamnă implicit și  o recunoaștere internațională  a valorii acestei practici în România, neoficială deocamdată.

Av. Constantin Patraulea

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 224/126/2020 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Publicat în Mof I nr. 767 din 21.08.2020. A intrat în vigoare la 21.08.2020

Ordinul nr. 224/126/2020 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 767 din 21.08.2020. A intrat în vigoare la 21.08.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, Guvernul României Modificat de OUG 143/2020 la 25.08.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2020 pentru mod ificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, Guvernul României Modificat de OUG 143/2020 la 25.08.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 143/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de

19

piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru modificarea şi completarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 772 din 25.08.2020. A intrat în vigoare la 25.08.2020

Decretul nr. 475/2020 pentru promulgarea Legii privind utilizarea voluntară a logotipului "100% rasă autohtonă" pentru produsele de origine animală din România, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 771 din 24.08.2020. A intrat în vigoare la 24.08.2020

Legea nr. 190/2020 privind utilizarea voluntară a logotipului "100% rasă autohtonă" pentru produsele de origine animală din România, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 771 din 24.08.2020. Va intra în vigoare la 27.08.2020

Instrucţiunile de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje în sistemul răspunderii extinse a producătorului, din 21.08.2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 775 din 25.08.2020. A intrat în vigoare la 25.08.2020

Ordinul nr. 1595/2020 pentru aprobarea Instrucţiunilor de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje în sistemul răspunderii extinse a producătorului, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 775 din 25.08.2020. A intrat în vigoare la 25.08.2020

Legislaţie europeană

Directiva nr. 1151/2020 de modificare a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice, Consiliul Uniunii Europene Va intra în vigoare la 25.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1213/2020 privind măsurile fitosanitare pentru introducerea în Uniune a anumitor plante, produse vegetale şi a altor obiecte care au fost eliminate din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 275 din 24.08.2020. Va intra în vigoare la 27.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1214/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 în ceea ce priveşte lemnul de Ulmus L., precum şi anumite plante destinate plantării,

20

originare din Israel şi care aparţin speciilor Albizia julibrissin Durazzini şi Robinia pseudoacacia L., Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 275 din 24.08.2020. Va intra în vigoare la 27.08.2020

………………….

INTERNE

Avem grâu suficient, prima opțiune de vânzare fiind piața internă Mihaela Prevenda Luni, 24 August 2020 17:23

Din cauza secetei, fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol. Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanțat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendința fermierilor de a urmări maximizarea veniturilor prin așteptarea unor condiții mai bune la vânzare. Se constată că până în prezent au fost contractate și vândute cantități scăzute de grâu.

„În ciuda secetei și a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experții Clubului (confirmată și prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată, ținând cont de necesarul intern al României de maximum 180.000 tone/lună. De aici, rezultă un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual. Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019, când în aceeași perioadă de timp, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone. Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 milioane tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern”, arată Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

21

La ora actuală, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. „Ca un exemplu, menționăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în județul Argeș pentru piața locală, pentru care prețul de vânzare a fost de 845 lei/tonă. Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă”, precizează Florian Ciolacu.

Piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu. „O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv. Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19 septembrie 2020, suma cantităților de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți”, explică directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică

În spațiile de depozitare deținute de fermierii membri ai Clubului Fermierilor Români există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială. „Invităm pe această cale procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească. Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare și simplificare a lor conform piețelor internaționale, precum și termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale piețelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă”, punctează Florian Ciolacu, care adaugă că fermierii au vândut și vor continuă să vândă cu prioritate către piața din România, în condiții echilibrate din punct de vedere al prețului, al condițiilor de plată și al condițiilor de calitate. Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică.

22

Interdicția de export din primăvară a generat panică în rândul fermierilor și a restricționat accesul lor la un potențial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condițiile în care toate opțiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă. „Considerăm că un climat de business sănătos și sustenabil, bazat pe acuratețe în analize, care funcționează în condiții de profitabilitate mutuală, poate oferi fermierilor informații pertinente, astfel încât aceștia să poată lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranța alimentară a României, chiar și în cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor și ale pandemiei în plan economic și social”, a încheiat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

Lista raselor pentru care crescătorii de animale pot folosi logotipul „100% rasă autohtonă”! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 25 august 2020

Legea privind utilizarea voluntară a logotipului „100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România a fost publicată în Monitorul Oficial după ce anterior a fost promulgată pe 21 august de președintele Klaus Iohannis. Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit OUG 44/2008 și, de asemenea, cooperativele agricole recunoscute.

Denumirea de rasă autohtonă este definită în lege ca „acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.

”Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de

23

interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1,” se arată în textul Legii.

Totodată, prin lege se are în vedere ”îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”.

Potrivit legii ”aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.

De asemenea, solicitanții logotipului sunt asociațiile de crescători de animale, care vor deține registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în lista raselor autohtone din România. Aceștia trebuie să dețină un cod unic de identificare atribuit de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), care va recunoaște asociațiile de crescători.

Legea cuprinde o listă a raselor autohtone românești, unde apar nouă specii de animale:

Rase de taurine: Bălțată Românească, Bălțată cu negru Românească, Brună, Sură de Stepă, Pinzgau de Transilvania;

Rasa Bivolului românesc;

Rase de ovine: Țurcană, Țigaie, Oaia Cap Negru de Teleorman, Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie-varietate ruginie, rasa de lapte Palas, rasa de carne Palas;

Rase de caprine: Carpatina, Albă de Banat;

Rase de cai: Huțul, Lipițan, Semigreul românesc, Gidran, Shagya Arabă, Nonius;

Rase de porcine: Bazna, Mangalița;

Rasa de găină Gât-Golaș de Transilvania;

Rasa de albină Apis mellifera carpatica;

Rasa viermelui de mătase Bombyx mori.

24

Crescătorii animalelor vor fi obligați să mențină numărul de animale adulte de reproducție, precum și descendenții necesari pentru înlocuirea acestora până la ieșirea rasei din pericol de abandon. Asociațiile crescătorilor de animale ar trebuie să verifice îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de către fermele de animale.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă pentru elaborarea legislației subsecvente din domeniu. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează normele metodologice de punere în aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern.

Clubul Fermierilor Români: Prețul grâului în portul Constanța – 800 lei/tonă! Fermierii pot susține cererea din piață! Roxana Dobre Roxana Dobre - 25 august 2020

Clubul Fermierilor Români atrage atenția într-un comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că prognozele pesimiste privind producția de grâu pentru acest an nu pun în pericol securitatea alimentară a României. Marii fermieri dau asigurări că în spațiile de depozitare deținute de producătorii agricoli membri în Clubul Fermierilor Români, există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială și invită procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că ”fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească”.

”Clubul Fermierilor Români adresează preocupările exprimate în spațiul public în egală măsură de către fermierii din domeniul vegetal, procesatorii din industria morăritului și panificației și traderii de cereale privind impactul producției scăzute de cereale cauzată de secetă asupra pieței, contractelor comerciale și asigurării securității alimentare a României, și evidențiază în acest sens următoarele aspecte de natură tehnică și comercială”, se arată în comunicatul remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Aceiași sursă mai subliniază că fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol din cauza secetei. ”Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanțat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendința fermierilor de a urmări maximizarea

25

veniturilor prin așteptarea unor condiții mai bune la vânzare. Constatăm în acest sens că relativ cantități scăzute de grâu au fost contractate și vândute. În ciuda secetei și a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experții Clubului (confirmată și prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată, ținând cont de necesarul intern al României de maxim 180.000 tone/lună. De aici, rezultă un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual”, se mai arată în comunicat.

Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019

În perioada similară din 2019, mai spune Clubul Fermierilor Români, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone de grâu. ”Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 milioane tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern. La această oră, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. Ca un exemplu, menționăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în județul Argeș pentru piața locală, pentru care prețul de vânzare a fost de 845 lei /tonă. Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă.”, se mai subliniază în comunicat.

Aceeași sursă mai arată că piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu.

”O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv. Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantităților de grâu

26

contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți”, se mai arată în analiza lansată de Clubul Fermierilor Români.

Există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială

Clubul Fermierilor Români mai informează că în spațiile de depozitare deținute de fermierii membri în Club există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială. ”Invităm pe această cale procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească. Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare și simplificare a lor conform piețelor internaționale, precum și termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale piețelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă. Fermierii au vândut și vor continuă să vândă cu prioritate către piața din România, în condiții echilibrate din punct de vedere al prețului, al condițiilor de plată și al condițiilor de calitate. Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică. Interdicția de export din primăvară a generat panică în rândul fermierilor și a restricționat accesul lor la un potențial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condițiile în care toate opțiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă”, se mai precizează în comunicat.

În final, Clubul Fermierilor Români opinează că un climat de business sănătos și sustenabil, bazat pe acuratețe în analize, care funcționează în condiții de profitabilitate mutuală, poate oferi fermierilor informații pertinente. ”(…) Astfel încât aceștia să poată lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranța alimentară a României, chiar și în cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor și ale pandemiei în plan economic și social”.

Mesajul unui tânăr fermier pentru cei de la putere: ”Am ajuns la limită, domnilor! Agricultura românească e în colaps!” Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 25 august 2020

27

Nu vă mai certați pe putere când coloana vertebrală a agriculturii românești este într-o situație atât de gravă încât nu vă puteți imagina, este îndemnul unui tânăr fermier pentru cei care se află la conducerea țării, fie ei guvernanți, politicieni sau bancheri. Vlad Vasile se descrie drept un mic fermier din sudul țării care a ajuns la limită din cauza greutăților cu care se confruntă din cauza secetei care a distrus mai întâi culturile de toamna trecută, apoi culturile de primăvară, iar acum pune în dificultate și semănatul din această campanie de toamnă, conducând agricultura românească către colaps.

”Dragilor domni guvernanți, bancheri și politicieni. Acest mesaj este scris de un mic fermier din sudul țării, iar ca mine mai sunt sute. Am ajuns la limită, domnilor. Nu vă mai certați pe putere când coloana vertebrală a agriculturii românești este într-o situație atât de gravă încât nu vă puteți imagina. Din birourile dumneavoastră cu climă, citiți mesajele noastre disperate venite din câmp. Nu a mai plouat de luni de zile. În acest moment, semănăm în uscăciune. Dacă cu grâul fermierii au mai dres-o, cu porumbul nu mai avem cum. Agricultura românească e în colaps. Vă invit să veniți și să săpați un metru în adâncime și veți găsi și la această adâncime uscăciune. Nu doar noi suntem în situația asta, ci și distribuitorii noștri. Corporațiile le pun lor piciorul pe gât, iar ei nouă. Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe sufletul”, așa descrie fermierul situația tragică a agriculturii românești.

Acesta atinge și problema amânării ratelor la bănci, care potrivit declarațiilor ministerului Agriculturii, nu poate fi soluționată din cauza Băncii Naționale, astfel că fermierul lovit de secetă îi adresează un mesaj și guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

”Băi oameni buni, voi credeți că noi vrem sa amânăm ratele degeaba? Domnule Isărescu, de câți ani ești șef la Banca Națională? De vreo 20, zice Wikipedia. Facem și noi ceva pentru țara asta sau binele băncii e mai important decât binele populatiei? Dați legi, ajutați-ne, căci toți mâncați de pe urma noastră”, a scris Vlad Vasile pe pagina sa de Facebook.

În final, fermierul susține că dacă situația va continua în acest fel, o pâine va ajunge să coste anul viitor nici mai mult nici mai puțin de 2 lei, un preț pe

28

care nu toată populația României și-l permite. În acest sens, el îi transmite Ministerului Agriculturii să plătească cât mai repede posibil despăgubirile de secetă.

”Dacă noi nu producem hrană, o să ajungem să cumpărăm grâu pentru făină la prețuri mari. În ritmul ăsta, lejer la anu’ pâinea va fi 2 lei. Câți români își permit să cumpere pâine de 2 lei? Treziți-vă și faceți ceva, indiferent de culoarea politică. Vă dați coate în stânga și în dreapta, ba se dau ajutoarele de secetă, ba nu se dau. Ministrul e mut. “Vom face, vom drege”… Bla bla bla. Avem nevoie de ajutoarele astea ieri, nu mâine, nu poimâine. Cu respect, din ariditatea sudului țării, un fermier”, conchide fermierul.

Pesticidele din mâncarea românească: Zeci de mii de echipamente de aplicare a chimicalelor sunt folosite în ferme fără să fie verificate și inspectate de autorități – raport UE Anchete • 24 August 2020 •

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) nu a instituit un sistem de testare a echipamentelor de aplicare a pesticidelor (EAP), arată un audit al UE în România citat de publicația Lantul Alimentar. Rezultatul? La momentul auditului, în octombrie 2019, niciun astfel de echipament nu fusese testat și certificat, însă aceste echipamente sunt folosite în continuare, ceea ce contravine articolului 8, alineatul (2), din Directiva europeană SUD, care prevede ca, dupa 26 noiembrie 2016, „numai acele echipamente de aplicare a pesticidelor care au trecut cu succes de inspecție pot fi utilizate în scop profesional”.

”Lipsa punerii în aplicare a unui sistem pentru testarea EAP da naștere unor riscuri pentru oameni, animale și mediu, prin utilizarea unor EAP necertificate și prin lipsa informării operatorilor care folosesc EAP portabile și de spate cu privire la riscurile specifice legate de utilizarea acestor echipamente”, se arată în raportul realizat de Uniunea Europeană.

Aceasta este concluzia raportului întocmit de echipa de audit, care a venit în România ca să vadă cât de sustenabil gestionează autoritățile și fermierii produsele de protecția plantelor.

29

ANF a precizat că întârzierea semnificativă în instituirea sistemului de testare și certificare a fost cauzată de costurile de achiziționare a echipamentelor de testare necesare. Comisia a evidențiat pentru prima data preocupările sale în acest sens într-o scrisoare adresată României în octombrie 2017, când Ministerul Agriculturii era condus de Petre Daea.

Autoritatea Națională Fitosanitară a explicat ca a avut în vedere externalizarea testarii echipamentelor de aplicare a pesticidelor, deoarece acest lucru este permis de directivă și se întâmplă deja în alte state membre, însă a fost luată decizia politică de a nu externaliza aceste activități către operatori privați.

Primii cinci jucători de pe piaţa orezului deţin peste 70% din cota de piaţă. Niciun producător român nu-şi face loc printre ei. „România nu are o tradiţie în producţia de orez. În plus, orezăriile de pe vremuri produc acum porumb“ Florentina Niţu 24.08.2020,

Vânzările de orez din România au crescut cu 4,5% în valoare în 2019, la peste 650 milioane de lei, iar primele cinci companii deţin 72% din cota de piaţă, arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Printre giganţii internaţionali Riso Scotti, Deroni sau Panzani, nicio firmă românească nu-şi face loc.

„An de an vânzările de orez au crescut atât în volum, cât şi în valoare. În timpul stării de urgenţă cererea a fost mai mare, dar în continuare avem cerere. De altfel, Deroni este unul dintre cele mai vândute branduri, pentru că avem o gamă largă de produse, iar clienţii îşi doresc diversitate“, a spus Isabela Boştină, director administrativ al Deroni în România.

Liceele agricole au semnat contractele de finantare august 25, 2020 agrimanet

30

Învăţământul profesional dual este soluția pentru rezolvarea problemei forţei de muncă calificate în agricultură!

Domnul ministru Adrian Oros ne informeaza ca au fost semnat „56 de contracte de finanțare pentru licee agricole din toată țara! Sumele urmează a fi folosite de unitățile de învățământ pentru investiții specifice și pentru cheltuielile materiale necesare funcționarii acestora în interesul elevilor!

Avem și exemplul altor state europene, unde în cadrul învăţământului agricol, există acest sistem dual de pregătire, costurile pentru autorități fiind mici, pentru că există parteneriate cu fermierii, cooperativele și asociaţiile din regiune. Aceștia sunt agenţi economici care sunt deja pe piaţă, în economia reală, toţi elevii sau studenţii având oportunitatea de a face practică în acele ferme laboratoare sau fabrici de procesare. O pregătire practică care nu costă nimic sistemul de învăţământ, iar pregătirea teoretică se poate face în şcolile existente, cu profesorii existenți, dar cu revizuirea curriculei.”sursa: Adrian Oros; sursa foto: Adrian Oros

31

Modul în care fermierii și-au menținut vânzările în timpul blocajului Covid-19 august 25, 2020 agrimanet

Modul în care fermierii francezi și-au menținut vânzările în timpul blocajului Covid-19

În ciuda închiderii piețelor săptămânale în timpul blocajului de două luni, fermierii din regiunea franceză Hérault au reușit să continue sau să-si extindă vânzările directe către clienții lor prin intermediul noilor canale.

Intr-o piață din Montpellier, Véronique și Antoine servesc clienții care poartă măști, care își așteaptă rândul sub ochiul atent al unui ofițer de securitate publică.

„În timpul blocajului, a apărut brusc un tip complet nou de clientelă din cartierul imediat care cumpăra direct de la ferma noastră. Astăzi, ei vin și la piață. Ne aflam in plin varf al producție și este într-adevăr dificil de gestionat volumul de muncă „, explică Antoine.

Anunțul închiderilor pieței timp de cel puțin două luni a cauzat inițial anxietate în rândul producătorilor locali, precum și frustrare că cererea puternică de produse din regiune ar putea să nu fie satisfăcută suficient.

Totuși, câteva comunități au reușit să își mențină piața săptămânală chiar și în timpul blocajului. Acest lucru a dus la scene bizare, precum cele din Murvielle, un oraș mic din apropierea orașului Montpellier, unde „tarabele erau complet goale la 10:00”, își amintește primarul Elisabeth Touzard.

Piețele nu s-au prăbușit

Scaderea vanzarilor nu a avut loc pentru o mare parte din producătorii organizați în lanțurile de aprovizionare locale. Indiferent dacă prin vânzări

32

directe la fermă, datorită ofertelor de livrare, cu puncte de distribuție pentru coșurile de mărfuri comandate anterior în parcări, producătorii au ajuns la clienti.

„Este chiar dificil pentru unii dintre producătorii noștri să continue să folosească toate aceste sisteme”, confirmă Bénédicte Firmin de la Civam Bio34, o asociație pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în regiunea Hérault. La rândul său, asociația sa este membră a InPACT 34 (Initiatives pour une agriculture citoyenne et territoriale), o organizație care promovează distribuția produselor agricole la nivel local și regional.

La doar două săptămâni de la blocare, InPACT34 a putut organiza patru excursii săptămânale ale fermierilor la Montpellier, care au adus produsele în orașele și comunitățile din jur în conformitate cu reglementările de securitate.

Sistemul este la fel de simplu pe cât este de practic. După ce au plasat o comandă pe Internet, clienții și-au putut colecta legumele, brânza, carnea, vinul etc., direct de la producători, prezenți la punctele de distribuție aprobate de autoritățile municipale. „Rezultatele acestor două luni – cu peste 1.800 de comenzi de la aproximativ patruzeci de producători – au fost un mare succes”, remarcă Firmin cu satisfacție.

Bună cooperare, perspective de viitor bune?

Structura organizatorică locală, care a fost formată la scurt timp ca răspuns la restricțiile de blocare, a putut astfel să contribuie la oportunități suplimentare de vânzare și la întărirea lanțurilor de aprovizionare locale scurte. Acest lucru a fost posibil și prin interventia autoritatilor precum camerele de agricultură, autoritățile municipale și departamentale, care au distribuit listele producătorilor locali și au făcut apel la public să contacteze direct fermele.

Succesul noilor canale de vânzări directe ar putea continua. Într-un sondaj asupra clienților din punctele de distribuție, 147 de persoane și-au exprimat disponibilitatea de a continua să utilizeze sistemul de precomandă din cartierul lor, conform InPACT 34.

Conform unui al doilea sondaj regional realizat de Interbio Occitanie în iunie 2020, 20% dintre cei 324 de producători organici chestionați se așteaptă să își schimbe metodele de comercializare și distribuție pe termen lung după criza COVID-19.

33

Între timp, puțin mai mult de jumătate dintre companiile chestionate au declarat că veniturile lor au rămas stabile sau chiar au crescut în timpul crizei. Potrivit studiului, în special producătorii de legume au avut un mare succes.

Cu toate acestea, sunt si fermieri care au raportat că au pierdut mai mult de jumătate din veniturile obișnuite.

Din cauza închiderii prelungite a restaurantelor, viticultorii au suferit în special o scădere a vânzărilor. Fermierii și producătorii de carne s-au confruntat cu probleme similare, iar efectele au fost resimțite în special de aceia dintre ei care au fost anterior responsabili de alimentația locală pentru autoritățile publice, în special prin lanțurile de aprovizionare scurte. Închiderea tuturor cantinelor le-a taiat principalele surse de venit.

Spre deosebire de legumicultori, pentru mulți viticultori și crescători de bovine vânzările directe, prin orice canale inovatoare, nu au fost suficiente pentru a compensa pierderile masive din cauza blocajului Covid-19. EURACTIV, sursa foto: Flickr_Bazzadarambler

Judetul DISTRUS de PPA! Porcii mistreti raspandesc in continuare virusul 25 august 2020

Porcii mistreți, de neoprit! Animalele sălbatice continuă să fie vectorul principal de transmitere al virusului pestei porcine africane (PPA). În județul Arad, numărul focarelor a ajuns la 17, toate în gospodării, iar virusul a fost adus ce porcii mistreți care au migrat din păduri către culturile fermierilor.

Potrivit directorul adjunct al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Arad, Marcel Roşu, cea mai afectată localitate din județ este Șiria, unde se află 10 focare. Pentru a preveni răspândirea bolii, au fost neutralizați preventivi 130 de porci, însă pericolul porcilor mistreți rămâne. Două focare au fost descoperite și într-o localitate învecinată, Galșa, unde au fost uciși 76 de porci, informează Agerpres.

34

Pe lângă aceste focare, mai există focare în localităţile Curtici, Covăvânţ, Mâsca şi Socodor. În total, autorităţile au neutralizat peste 220 de porci pentru a preveni răspândirea virsului PPA. În cazul tuturor focarelor, autorităţile consideră că pesta porcină africană a fost adusă în zonele locuite de porcii mistreţi.

De altfel, virusul PPA reprezintă de multă vreme o mare problemă pentru fermierii din zonă. Dimitrie Muscă, un fermieri influent din județul Arad, trage semnale alarmă de multă vreme cu privire la pericolul reprezentat de porcii mistreți.

”Eu, Dimitrie Muscă, la târgul INDAGRA din 2016 unde era tot Iohannis președinte și ministrul Agriculturii Irimescu, am ridicat această problemă și o spun și acum. Este o problemă de CSAT, este o problemă de interes național! În toamnă vom ajunge să mai producem 10-20% din carnea de porc de care avem nevoie, iar cel puțin 80% va fi din import”, spunea Dimitrie Muscă în direct la AGRO TV, în urmă cu câteva luni de zile. 

Potrivit datelor ANSVSA, primele trei focare de pestă africană din acest an au fost confirmate, în judeţul Arad, în urmă cu mai puţin de trei săptămâni. Anul trecut, la nivelul județului au fost înregistrate 33 de focare, toate fiind închise până la sfârșitul anului. 

Clubul Fermierilor: Impactul productiei scazute de cereale asupra pietii 25 august 2020

Clubul Fermierilor Români adresează preocupările exprimate în spațiul public în egală măsură de către fermierii din domeniul vegetal, procesatorii din industria morăritului și panificației și traderii de cereale privind impactul producției scăzute de cereale (datorat secetei) asupra pieței, contractelor comerciale și asigurării securității alimentare a României, și evidențiază în acest sens următoarele aspecte de natură tehnică și comercială.  

35

Fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol din cauza secetei. Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanțat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendința fermierilor de a urmări maximizarea veniturilor prin așteptarea unor condiții mai bune la vânzare.

Constatăm în acest sens că relativ cantități scăzute de grâu au fost contractate și vândute. În ciuda secetei și a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experții Clubului (confirmată și prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată, ținând cont de necesarul intern al României de maxim 180.000 tone / lună. De aici, rezultă un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual.

Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019, când în aceeași perioadă de timp, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone. Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 mil tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern.

La această oră, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. Ca un exemplu, menționăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în județul Argeș pentru piața locală, pentru care prețul de vânzare a fost de 845 lei /tonă.

Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă.

Piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu.

O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv.

36

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantităților de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți.

În spațiile de depozitare deținute de fermierii membri în Clubul Fermierilor Români, există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială și invităm pe această cale procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească.

Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare și simplificare a lor conform piețelor internaționale, precum și termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale piețelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă.

Fermierii au vândut și vor continuă să vândă cu prioritate către piața din România, în condiții echilibrate din punct de vedere al prețului, al condițiilor de plată și al condițiilor de calitate. Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică.

Interdicția de export din primăvară a generat panică în rândul fermierilor și a restricționat accesul lor la un potențial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condițiile în care toate opțiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă.  

Considerăm că un climat de business sănătos și sustenabil, bazat pe acuratețe în analize, care funcționează în condiții de profitabilitate mutuală, poate oferi fermierilor informații pertinente, astfel încât aceștia să poată lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranța alimentară a României, chiar și în cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor și ale pandemiei în plan economic și social.

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității

37

și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Pentru mai multe referințe accesați www.cfro.ro.

Serviciu specializat de brokeraj pentru comerțul cu cereale

În cadrul Clubului Fermierilor Români, serviciul specializat de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale își bazează activitatea pe cercetare zilnică de piață și pe analize tehnice precise, folosind instrumente avansate de lucru, pentru a putea oferi fermierilor membri expertiză și informații specializate, în timp real.

Acest serviciu are ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferim atât informații customizate cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local și internațional, prin intermediul unei echipe dedicate de experți analiști. Urmărim evoluția prețurilor cerealelor pe cele mai importante burse și realizăm rapoarte detaliate pentru piața națională și internațională, în funcție de nevoia fiecărui fermier.

Fermierii interesați să acceseze serviciile de consultanță pentru comerțul cu cereale oferite de Clubul Fermierilor Români în colaborare cu Cezar Iulian Gheorghe, Expert Analist pentru comerțul cu cereale, au la dispoziție următoarele date de contact: cereale@cfro.ro, telefon 0749.777.711.

Pentru mai multe informații accesați: https://cfro.ro/informari/.

ANIF: Peste un milion de ha, irigate in 2020 Agroromania.ro 25 Aug. 2020

Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF) anunta ca peste un milion de hectare (ha) au fost irigate in 2020.

"Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare anunta ca, in anul 2020, s-au irigat peste 1 milion de hectare. Astfel, pana la data de 14 august 2020, au fost irigate, cumulat, 1.006.435 ha, din care udarea I – 418.373 ha, 2.572 km de canale au fost umplute cu apa, iar suprafata ce poate fi deservita ca urmare a umplerii canalelor este de 763.791 ha", arata ANIF intr-un comunicat.

 Judetele unde s-a irigat cel mai mult, pana la aceasta data, sunt Braila, cu 345.160 ha cumulat, din care 158.875 ha udarea I, Dolj cu 137.933 ha, din care 21.002 ha udarea I, Ialomita cu 126.658 ha cumulat, din care 53.943 ha

38

udarea I, Galati cu 94.857 ha cumulat, din care 53.981 ha udarea I.

 Guvernul Romaniei, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, asigura si in acest an, in baza Legii 133/2017, completata de Legea 130/2018, apa gratuita pana la punctele de livrare, acolo unde sunt incheiate contracte pentru anul 2020.

 "Avand in vedere lipsa precipitatiilor si cresterea deficitului de apa din sol din acest an agricol, ANIF invita, in continuare, toti fermierii care inca nu au incheiat contracte pentru livrarea apei sa faca demersuri in acest sens", spun reprezentantii agentiei.

 Pana la aceasta data, fermierii au incheiat contracte cu ANIF pentru o suprafata de 918.303 ha.

 Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare a demarat campania de irigatii in acest an mai devreme, in unele judete, inca de la inceputul lunii martie, pe fondul faptului ca deficitul de apa din sol s-a marit din cauza lipsei precipitatiilor.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Cooperativa Țara Mea: Piața laptelui, dominată de multinaționale De Food Biz La aug. 25, 2020

Potrivit unui studiu comandat de Cooperativa Țara Mea, piața laptelui este dominată de multinaționale, mai mult ca niciodată.

În primele șase luni ale anului, au crescut atât producția de produse lactate, cât și importurile care s-au majorat semnificativ, raportat la perioada similară din 2019.

Ar fi fost o veste bună, dacă raportul ar fi înregistrat și o creștere a consumului. Dat fiind faptul că, în ultimele șase luni, consumul a scăzut, putem concluziona doar că există stocuri de lactate mai mari decât de obicei.

39

Urmează o perioadă în care producția autohtonă de lapte scade – firesc, datorită anotimpurilor – așadar va fi interesant de observat dacă vor mai crește importurile sau dacă se vor mări prețurile.– Importurile de lapte brut, în creștere cu 57,4%, în primele șase luni, față de perioada corespunzătoare din 2019, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS)

– producția de lapte de consum, mai mare cu 12,5%, în iunie 2020, raportat la iunie 2019

– cantitatea de lapte colectată de procesatori în primul semestru, în scădere ușoară față de aceeași perioadă din 2019

– importurile de lapte brut reprezintă mai mult de o treime din producția internă de lapte de consum – cele mai mari importuri sunt la lapte și smântână neconcentrate, brânză și caș, conform datelor INS.

Producția de lapte de consum, în primul semestru, a fost de 183.245 tone, cu 20.333 tone (+12,5%) mai mult față de perioada similară din 2019. În luna iunie, producția a atins 27 479 tone, în scădere cu aproape 2.000 de tone raportat la luna anterioară.În creștere au fost și cantitățile de lapte colectate de procesatori – 109 186 tone de lapte în iunie 2020, față de 104 156 tone, în iunie 2019. La nivel de semestru, în schimb, volumul colectat a atins 578 131 tone, comparativ cu 582 204 tone, în primul semestru din 2019.Importurile de lapte brut, însă, s-au majorat semnificativ în primele șase luni (+57,4%), atingând 72 212 tone, raportat la 50 552, în aceeași perioadă din 2019. În iunie 2020, importurile au fost de 9 473 tone, comparativ cu 6 019 tone, în iunie 2019.România a avut, în 2019, o producție de lapte de consum de 329. 677 tone, mai mare cu 7,7%, raportat la 2018. Procesatorii au colectat 1.161.179 tone de lapte, în scădere ușoara, față de 2018, în timp ce importurile de lapte brut (materie primă) au totalizat 113.025 tone, fiind mai mici cu 11,8%, comparativ cu 2018.

Brânzeturile, o piață dominată de străini

„România nu are tradiția Olandei în producția de lactate, dar are rețetele sale autentice, pe care facem tot posibilul să le păstrăm. Este adevărat că de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al producătorilor străini, dar avem în continuare aproape ultimele pășuni bio din Europa. De aceea, dorința noastră este să susținem toți producătorii români de pe acest segment.” (Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea).

40

Brânzeturile reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în piața lactatelor, circa 50% din punct de vedere valoric.

În luna iunie, producția a fost de 10.332 de tone, în creștere ușoară față de mai 2020, respectiv 50.335 tone în primele șase luni, fiind consemnat un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019.

În 2019, producția de brânză, inclusiv urdă, a atins un volum de 96.402 de tone (nivel aproape similar celui din 2018), în timp ce la brânză topită a atins 9.784 tone, în scădere ușoară față de 2018.Din păcate, cam la același nivel sunt și importurile.

România a importat o cantitate de 88.126 tone de brânză și caș, în 2019, în valoare de 283 milioane de euro, ceea ce înseamnă un plus de circa 3.000 de tone raportat la 2018, în timp ce livrările la export au atins 15.065 tone.

Principalii jucători pe piața brânzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care dețin aproape jumătate din piață din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante mărci 100% românești sunt Solomonescu și Țara Mea, aflate în topul preferințelor consumatorilor români.

„Cred că este timpul să facem diferența între produsele românești doar cu numele și produsele autentice românești. Un produs autentic românesc folosește rețete și ingrediente românești, forța de muncă românească și este deținut de companii românești cu acționari născuți în România. Nu este un discurs de patriotism desuet, ci o lecție de economie.” (Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea).

Cooperativa Tara Mea deține 3 fabrici de lapte și produse lactate la Berca (județul Buzău), Arad (județul Arad) și Bârlad (județul Vaslui), fiecare livrând peste 100 de tone de lactate pe lună.

Piața Bio, pe creștere

Chiar dacă produsele bio la acest moment au o pondere de doar câteva procente în totalul pieței lactatelor, evoluția segmentului în ultima perioada nu este deloc de neglijat. De altfel, și marii producatori au început să se uite cu un interes tot mai mare către această nișă, în contextul în care consumatorii devin tot mai interesați de alimente cât mai naturale și sănătoase.

41

Pesta Porcină Africană, după 3 ani de pandemie Ioan Ladosi 25 august 2020 -

Bilanţul celor trei ani de pandemie de la apariţia primului focar de PPA în România depăşeşte şi cele mai sumbre scenarii: 612.226 de animale moarte şi pagube de 700 milioane de euro.

De curând s-au împlinit trei ani de la apariţia primului focar de Pesta Porcină Africană (PPA) în România şi, din păcate, spre deosebire de optimismul autorităţilor care proclamă menţinerea sub control a bolii, fermierii au trăit zilnic cumplita realitate: situaţia s-a deteriorat constant din cauza lipsei unor acţiuni eficiente din partea celor care au puterea şi datoria să stopeze boala.

Cifrele dezastrului

Bilanţul acestor 3 ani depăşeşte şi cele mai sumbre scenarii pe care ni le-am fi putut imagina, fapt dovedit chiar de cifrele oficiale publice: peste 3200 de focare, 612.226 animale moarte sau eutanasiate, din care 526.158 în fermele comerciale, adică 86% din acest total macabru. La finalul lunii aprilie, oficialii recunoşteau că 58 de ferme comerciale au fost infectate - adică aproape 25% din capacitatea de producţie a ţării - impunându-se eutanasierea tuturor animalelor şi îngroparea acestora pe cheltuiala fermierilor.

Însă şi mai şocant este faptul că, în continuare, autorităţile nu au nici cea mai vagă idee câţi porci sunt în România. Dovada o constituie comunicarea venită recent la solicitarea Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc (APCPR), prin care suntem informaţi că în baza de date există 875.623 scroafe şi scrofiţe de reproducţie, cifră ce frizează absurdul întrucât, dacă ar fi reală, România ar produce anual peste 15 milioane de porci, adică dublu faţă de cea mai optimistă realitate!

Din estimările asociaţiei rezultă că pagubele provocate de acest cumplit flagel au depăşit cu mult suma de 700 de milioane de euro şi, din păcate,

42

datorită intereselor electorale meschine, tăvălugul pestei porcine africane este departe de a putea fi oprit. Mesaj pentru autorităţi: „NU ne mai încurcaţi!” În ciuda nenumăratelor interpelări şi solicitări de a fi demarate acţiuni concrete şi radicale pentru oprirea răspândirii acestui virus criminal, autorităţile - indiferent de culoarea lor politică - nu au oferit în ultimii trei ani decât promisiuni că vor face şi vor drege cândva, în viitor. Însă acest viitor devine din ce în ce mai îndepărtat şi mai improbabil.

Cu toate acestea şi contrar toturor piedicilor cărora fermierii sunt nevoiţi să le facă faţă - inclusiv efectele pandemiei Covid 19 - carnea de porc va fi în continuare preferata românilor, iar fermierii sunt cei care o vor aduce pe masa acestora. Chiar dacă nu pe toată, aşa cum ar fi logic şi normal, într-o ţară care exportă masiv cereale şi, implicit, subvenţiile la hectar! De aceea, azi, nu avem decât un singur mesaj de adresat autorităţilor: dacă nu vreţi sau nu puteţi să ne ajutaţi, măcar încetaţi să ne mai încurcaţi!

Cât timp va mai accepta Uniunea Europeană să finanţeze despăgubirile acordate fermierilor români, având în vedere că autorităţile noastre nu au reuşit să implementeze nicio reglementare solicitată ca urmare a auditării situaţiei catastrofale în care continuăm să fim împotmoliţi?

IOAN LADOŞIPreşedinte APCPR

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Hanu Ancuţei, reper turistic din zona Moldovei, face profit de peste 7 mil. lei cu 83 de angajaţi Alina-Elena Vasiliu 25.08.2020,

Hanu Ancuţei a fost reconstruit în 1965. Potrivit datelor de pe site-ul hanului, aici îi plăcea scriitorului

43

Mihail Sadoveanu să mănânce, acest loc fiind şi cel care l-a inspirat să scrie volumul de povestiri

♦ Localul are o capacitate de 16 camere, dintre care zece cu pat matrimonial, patru camere cu pat simplu şi două camere cu câte două paturi, potrivit datelor de pe site.

Hanu Ancuţei, una dintre destinaţiile turistice cele mai cunoscute din zona Moldovei, a făcut în 2019 profit de 7,3 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 8,2 milioane de lei, în uşoară scădere faţă de anul precedent, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Turoag, compania care operează localul, a raportat un număr mediu de 83 de angajaţi pentru anul trecut.

Firma Turoag îl are ca administrator, potrivit datelor de pe platforma Confidas, pe Tiberiu Chiriac, fiind deţinută de acţionari persoane fizice ale căror nume nu sunt precizate.

Reprezentanţii localului nu au răspuns solicitării ZF referitoare la numărul de clienţi pe care îi au în această perioadă şi la planurile de dezvoltare.

Premierul Ludovic Orban: Redeschiderea restaurantelor va avea loc, cel mai probabil, pe 1 septembrie. Se discută şi despre teatre, cinematografe Andreea Tobias 24.08.2020,

Premierul a spus că discuţiile în acest sens au loc pe parcursul acestei săptămâni.

Orban a adăugat că a cerut păreri de la specialişti ca să vadă ce propuneri şi recomandări există, însă intenţia sa este să fie luată o decizie în această săptămână.

”Cu atât mai mult cu cât se termină sezonul estival şi va fi din ce în ce mai greu ca hotelurile de exemplu să poată servi masa pe terasă. La munte, deja temperatura a scăzut şi riscăm să afectăm suplimentar hotelurile dacă nu asigurăm condiţii de servire a mesei”.

Redeschiderea restaurantelor va avea loc „cel mai probabil” din septembrie, „în anumite condiţii”, a adăugat premierul.

De asemenea, Orban a declarat că se discută şi despre reluarea activităţii în teatre, cinematografe şi instituţii de cultură cu un set de condiţii, inclusiv distanţarea între spectatori şi portul măştii.

44

”AM permis organizarea de spectacole cu maxim 500 de persoane în spaţii deschise , dar odată cu venirea toamnei va deveni imposibil. În alte ţări au început cu o capacitate de 20-30%”. 

În ceea ce priveşte organizarea meciurilor, competiţiilor cu public, Ludovic Orban a spus că e mai complicat. Principala problemă la meciuri sunt galeriile, care sunt foarte greu de controlat. Ele cântă, scandează, ”nu o să stea cu măşti cu figură”.  

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă – ședință pentru redeschiderea restaurantelor în interior!Ramona Dascălu 25 august 2020

Măsura de redeschidere a restaurantelor, discutată în Comitetul pentru Situații de Urgență! Premierul Ludovic Orban a anunţat că miercuri, 26 august, va avea loc o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în care se va discuta despre redeschiderea restaurantelor. Orban a precizat însă că propunerea este să nu se deschidă restaurantele acolo unde există un nivel de răspândire a virusului peste un anumit număr de cazuri în ultimele 14 zile.

”Deja a fost o discuţie la nivelul specialiştilor, există o propunere formulată. În cursul zilei de mâine vom avea Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în care

45

vom dezbate mai multe subiecte (…). De asemenea, vom avea în discuţie această propunere de reluare a activităţii în anumite spaţii închise, este vorba de reluarea unor activităţi culturale, teatre, cinematografe, de asemenea reluarea activităţii în unităţi de servire a mesei din spaţii închise, să le spunem restaurante din spaţii închise”, a precizat Ludovic Orban, astăzi, marţi -25 august, la Găeşti, în judeţul Dâmboviţa.

Restaurantele ar urma să fie deschise doar în unele zone

Referitor la restaurante, premierul Ludovic Orban a arătat că există o propunere potrivit căreia activitatea acestora să nu fie încă redeschisă în zonele unde există un nivel de răspândire a virusului peste un anumit număr de cazuri în ultimele 14 zile.

„Încă nu pot să vă spun care va fi forma finală pentru că, încă o dată spun, eu nu iau decizii singur, întotdeauna m-am consultat cu colegii mei şi m-am consultat cu specialiştii. Există o propunere să nu se deschidă peste tot, să nu se deschidă unde este un nivel de răspândire a virusului peste un anumit număr de cazuri în ultimele 14 zile. Mâine, vom avea o întâlnire la ora 15.00 şi cu reprezentanţii industriei ospitalităţii, care a fost solicitată de cele patru organizaţii profesionale din domeniu. Vom ţine cont şi de punctul lor de vedere, astfel încât să luăm o decizie care, pe de-o parte, să permită reluarea unor activităţi importante din viaţa culturală, reluarea activităţilor economice în spaţii închise de tip restaurant, dar, pe de altă parte, să şi reducem la maxim riscul de răspândire a virusului”, a explicat Orban.

Carrefour a deschis primul hipermarket din Târgoviște cu opțiuni de cumpărare offline și online Adriana Popescu 25 august 2020

Carrefour a deschis primul hipermarket în Târgoviște, respectiv cel de-al 39-lea hipermarket din rețeaua națională, în incinta Dâmbovița Mall (Bd. Regele Ferdinand 6) și își așteaptă clienții cu 70.000 de produse,

46

disponibile fizic, prin aplicația Carrefour sau livrate direct la ei acasă, informează un comunicat de presă remis Food-Retail.Agrointel.Ro.

Carrefour Târgoviște oferă un spațiu destinat unei experiențe personalizate de cumpărături, în deplină siguranță, cu o serie de bunătăți românești provenite de la producători naționali și regionali de încredere. Lădița cu legume sezoniere de la fermierii din Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, vinurile din programul național “Deschidem Vinul Românesc”, o gamă extinsă marca proprie Carrefour, peste 1.000 de produse Bio sau produse pentru casă și familie se numără printre acestea.

În noul hipermarket, veți găsi o selecție bogată de savori locale: sortimente de lactate obţinute după reţete specifice de la “Nucet”, produse create de „La Bunicul Matei”, preparate din carne de o calitate superioară de la „Grandi Gusti”, legume de la “Ferma Ionescu”, producător cu o vechime de peste 30 de ani, produse de panificaţie și cofetărie sau vinuri regionale, naționale și internaționale, atent selectate. Pe lângă aceste produse alimentare, sunt disponibile sute de articole de grădinărit, ustensile, electrocasnice și noile colecții TEX.

„Carrefour pune primul hipermarket pe harta orașului Târgoviște și aduce o experiență completă de cumpărături, interconectată prin serviciile offline și online, totul în deplină siguranță. Oricum ar alege să cumpere, direct din magazin sau comandând pe site-ul Carrefour sau prin aplicația BRINGO, consumatorii vor găsi produse de calitate la prețuri accesibile și numeroase oferte” declară Laurențiu Bîlteanu, Director hipermarket Carrefour Târgoviște.

Zona Gastro oferă mâncare proaspătă bine gătită și atent ambalată, iar la raioa nele de legume-fructe, pește și măcelărie și brutărie-cofetărie, veți găsi tot timpul pe cineva care vă ajută cu sugestii şi informaţii pentru alegerea produselor potrivite. În același timp, aici aveți la dispoziție servicii complementare, precum comenzi de torturi, curățarea gratuită a peștelui achiziționat și zone de relaxare și spații educative pentru familie.

Deschidem Vinul Românesc, un program național creat de Carrefour pentru a sprijini producătorii români din toate regiunile viticole ale țării, ajunge și la Târgoviște. Atent alese de specialiștii Carrefour, aceste vinuri spun povestea cramelor locale și a calității vinului românesc. Zona WineSquare vine cu o atmosferă plăcută și relaxată, design modern, și, în special, cu selecții de vinuri regionale, etichete exclusive Carrefour și vinuri premium. Dintre vinurile regionale, găsiți o selecție de sortimente din Muntenia, de la Gramofon Wine, Domeniul Muntean, Licorna Winehouse, Domeniile Blaga și Pietroasa Veche. Acestea sunt doar câteva dintre cramele din zonă, alături

47

de care rețeua Carrefour duce mai departe bunul nume al vinului românesc și care prin activitatea lor, susțin comunitățile din proximitate.

Special pentru copii, Carrefour a creat Roli-Poli, prima stație de colectare selectivă destinată celor mici, în interiorul magazinului. Aceasta zonă respectă toate măsurile de siguranță și a fost dezvoltată ca spațiu de învățare a unor comportamente responsabile cu privire la protecția naturii și a sănătății. Ducând mai departe grija pentru mediu și comunitate, Carrefour implementează și în Târgoviște programul de colectare a uleiului uzat, oferind un 1 litru de ulei proaspăt, marcă proprie, la schimb pentru fiecare 3 litri de ulei folosit, și 2 litri de ulei proaspăt pentru fiecare 5 litri de ulei folosit. Aceasta este o inițiativă ce se regăsește în toate hipermarketurile Carrefour și se derulează cu sprijinul organizației Respiră Verde, care va colecta și procesa uleiul folosit pentru a-l transforma în biocombustibil și alte derivate. Uleiul poate fi colectat și prin aplicația Bringo, anunțând livratorii direct din aplicație intenția de a preda uleiul folosit, la schimb, cu ulei proaspăt.

Toate acestea sunt disponibile atât în magazinul fizic, precum și prin aplicația Carrefour, carrefour.ro și BRINGO. Clienții au posibilitatea de a-și alege cum să își facă diferite cumpărături, direct acasă sau gata pregătite în magazin, cu opțiunea Click & Collect.

Hipermarket în Dâmbovița Mall – Bd. Regele Ferdinand nr. 6, deschis de luni până duminică 07:00 – 22:00; 70.000 de produse la prețuri accesibile; o suprafață de vânzare de 7.340 de metri pătrați; 1.250 de locuri de parcare gratuite; 230 de angajați; 32 case de marcat, dintre care 12 case rapide Self Service; Click & Collect; WI-FI gratuit; 0374719900

Supermarketurile din Str Gării, nr. 6 și din Str Tricolorului, nr. 2 Magazinul Supeco din Str. Arsenalului, Nr 14 Aplicația Carrefour , carrefour.ro, BRINGO

... citeste si partea a doua ...

48