pentru planul

“Reactualizare PUG si Regulamentul Local de Urbanism alMunicipiului Orsova”

JUD. MEHEDINTI

Elaborator : Meilescu Cornel Tel: 0726189016

Beneficiar: Primaria Municipiului Orsova

2012

2

Introducere

Scopul prezentei documentații este de a identifica, evalua și prezenta impactulpotențial al actualizarii PUG al municipiului Orsova, județul Mehedinti.

Prezenta documentație a fost elaborată în conformitate cu prevederile OM19/2010 și a ghidului metodologic ce face parte integrantă din acesta, cu privire laevaluarea adecvată.

De asemenea, s-au mai avut în vedere:

· Ordinul comun al MMP, MAI, MADR și MDRT 135/76/84/1284 din 2010 –pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupramediului pentru proiecte publice și private;

La realizarea prezentului studiu s-a mai ținut cont de următoarele documentedezvoltate în conformitate cu Directivele privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului– beneficiar Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

· Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;· Manualul EIA;· Ghid metodologic pentru includerea considerațiilor de biodiversitate în

procedura de evaluare a impactului asupra mediului;· Ghid metodologic privind evaluarea adecvată (www.mmediu.ro/pdf/

legislatie/biodiv/ Ghid _Evaluare_Adecvata.doc.)

Precum și de:

· Methodological guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of theHabitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DGEnvironment, 2002;

· Guidance document – Non-energy mineral extraction and Natura 2000,European Commission, DGEnvironment 2010.

Au fost luate în considerare și prevederile Directivelor europene, 2000/60/CCE“Ape”, 79/409 ‘’Pasari’’, 92/43 ‘’Habitate’’ (din perspective propunerii includerii zoneiîn rețeaua națională Natura 2000).

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru carea fost conceput) și o serie de efecte indirecte care trebuie gestionate în scopulconformării cu reglementările pe linie de protecție a factorilor de mediu. Necesitateagestionării tuturor efectelor determinate răspunde și unor principii ce stau la bazalegislației de protecție a mediului:

· inițierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;· evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităților privind alegerea

solutiei optime;· necesitatea implicării factorilor instituționali responsabili în procesul de luare a

deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

3

Evaluarea adecvată are drept obiect evidențierea efectelor cu potențialnegative ce ar putea să apară asupra elementelor criteriu ce au stat la bazadesemnării siturilor Natura 2000 previzionate a apărea în urma implementării unuiPlan sau Proiect, ce ar conduce la pierderea valorii conservative a sitului țintă, prinafectarea negativă a elementelor de floră, faună sau a habitatelor, conducând laapariția unor disfuncționalități bio-ecocenotice sau la efecte disruptive asupra rețeleiNatura 2000.

Evaluarea adecvată încearcă să anticipeze efectul proiectului și a activitățilorlegate de acesta, ținând cont de spectrul condițiilor fie ele variabile sau constante demediu, cu accent asupra biodiversității. Evaluarea adecvată conține analize tehniceprin care se oferă informații asupra cauzelor și efectelor induse de proiect, aconsecințelor cumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activitățianterioare și prezente, formulând ipoteze și asupra unor dezvoltări viitoare, în scopulunei cuantificări cât mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de mediu, abiodiversității în special, de pe amplasamentul studiat.

Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea șireducerea consecințelor negative ale activităților antropice asupra rețelei Natura 2000ce transpune obiectivele Directivelor europene 92/43 “Habitate”, respective 79/409“Păsări”. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu dinprimele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reduceriiimpactului ecologic negative al activității preconizate.

Astfel, procesul de evaluare adecvată are rolul de a furniza informații factorilorresponsabili, care să faciliteze și să asiste procesul de decizie în scopul adoptăriicelor mai adecvate măsuri pentru reducerea, eliminarea sau compensarea efectelornegative associate în eventualitatea acceptării proiectului în cauză.

Scopul elaborării Evaluării Adecvate este obținerea de către PrimariaMunicipilui Orsova a actului de reglementare conform, emis de către ARPM Craiovapentru Reactualizare PUG si Regulamentul Local de Urbanism al MunicipiuluiOrsova.

Zona se află situată în perimetrul administrativ al municipiului Orsova, judMehedinti, planul urmând a se realiza in Parcul Natural Portile de Fier, și în siturileNatura 2000: ROSPA0080 Munţii Almăjului – Locvei, ROSPA0026 Cursul Dunării- Baziaş - Porţile de Fier si ROSCI0206 Porţile de Fier.

Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului nu reprezintă o cercetareștiințifică exaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic aatributelor legate de factorii de mediu din zona țintă. Evaluarea adecvată este definităîn Legea Mediului completată prin OUG 195/2005 (art.2 pct .30) ca fiind: procesulmenit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de obiectivele deconservare și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și indirecte,sinergice, cumulative, principale și secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu areo legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturaleprotejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, înmod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte.

Astfel, acest document se dorește a fi doar un instrument menit să asisteprocesul decisional al autorităților de mediu, cu privire la efectele induse de

4

promovarea proiectului propus asupra obiectivelor de conservare (habitate, specii defloră, faună) ale sitului, prin identificarea și evaluarea efectelor preconizate, asociateproiectului.

Conform prevederilor legale în vigoare, noțiunea de impact negativ semnificativtrebuie determinată în relație cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate deinteres comunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efectnegativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar,poate să nu aibă același efect pentru un alt tip de arie protejată de interes comunitar.De aceea, fiecare evaluare este un caz individual care trebuie tratată în funcție deobiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar și decaracteristicile planului sau proiectului.

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturileplanului sau proiectului localizate în interiorul unei arii natural protejate de interescomunitar, dar și din planul/proiectul localizat în afara acesteia.

5

1. INFORMATII PRIVIND PLANUL

1.1. Denumirea PLANULUI

“Reactualizare PUG si Regulamentul Local de Urbanism al MunicipiuluiOrsova”, jud. Mehedinti.

Titularul proiectului:

Primaria Municipiului Orsova

Informatii despre autorul atestat al studiuloui de evaluare adecvata:

Autorul studiului de evaluare adecvata este Meilescu Cornel, atestat pentruelaborarea studiilor de impact asupra mediului, studiilor de evaluare adecvata si abilanturilor de mediu, avand Certificatul de Înregistrare inscris in Registrul National alelaboratorilor de Studii pentru protectia Mediului nr. 420.

1.2. Descrierea proiectului

Oraşul Orşova este situat in partea de vest a judetului Mehedinti la intersectiaculoarului Timis, Cerna cu Dunarea. Ca marime este al doilea oras, al judetuluiMehedinti, cu o populatie de 14136 (unul din cele 9 municipii cu populatie sub 30 000locuitori din Romania) indeplinind functia de centru polarizator in cadrul judetului.Functiunea de baza a oraşului este industria. Fata de Drobeta Tr. Severin - reşedintade judet se afla la distanta de 24,0 km pe DN 6 (E70-Timişoara - Bucureşti). Zona depolarizare a municipiului cuprinde comunele Svinita, Dubova, Eselnita, Ilovita siPlavisevita. Populatia ariei de polarizare este 22 900 locuitori. Spre nord localitatileapropiate sunt: comuna Toplet şi orasul Baile Herculane - statiune balneo-climaterica,ambele in judetul Caras-Severin, distanta 20 - 25 km. Spre vest la 7,0 km pe drumulnational DN 57 se invecineaza cu localitatea Eşelnita. Teritoriul administrativ aloraşului este traversat şi impartit in doua pe directia nord -sud de culoarul Timis-Cerna, traseul DN 6 şi magistrala CFR Timişoara - Bucureşti, oraşul incadrandmalurile est si vest ale golfului Cerna. Teritoriul administrativ al oraşului nu maicuprinde nici o alta localitate. Oraşul Orşova cu teritoriul său administrativ estecuprins in Parcul Natural “Portile de Fier”.Intravilanul oraşului se compune din 5 trupuri şi anume:

- ORASUL PROPRIU-ZIS – TE1- ZONA INDUSTRIALA - ALION –TE2- ZONA CORAMNIC– TE3- VALEA SLATINICULUI –TE4- ZONA NORD – TE5

Prin Tema de proiectare s-a solicitat extinderea intravilanului in Zona Alion, ValeaSlatinicului, Sere Coramnic, Valea Cernei, Prelungire Cartier Coramnic, PrelungireZona Nord, Ijnic, Zona Lac,si Poiana Stelei.

6

1.3. Scopul si importanta obiectivului de investitii:

Intravilanul existent al localitatii cuprinde o suprafata de 498,18 ha, incluzand toateconstructiile existente. In acelasi timp zonele din intravilan existente exploatateintensiv prezinta riscuri de alunecari.Prin tema de proiectare s-a solicitat introducerea in intravilan a unor suprafeteimportante de teren atat pentru realizarea unor gospodarii ale localnicilor – zonelePoiana Stelei, Alion, cat si pentru realizarea unor locuinte de vacanta sau o unorlocuinte secundare pentru cetateni din alte localitati – zonele Lac, Coramnic, Nord.Toate aceste zone sunt nedotate edilitar iar drumurile de acces chiar atunci candexista sunt nemodernizate. Suprafata propusa pentru extinderea intravilanului este de519,68ha.

2. Informaţii privind zonele propuse pentru introducverea in intravilan şiresursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării necesitatilor

Alimentarea cu energie electrica pentru constructiile din zona studiata se varealiza conform avizului de amplasament al S.D.F.E.E. BANAT - Caras SeverinSituatia actuala a retelei electrice de inalta si medie tensiune din zonä este in generalsatisfacätoare, neimpunându-se lucrari importante pentru alimentarea in bune conditiia actualilor consumatori. Propunerile de dezvoltare in viitor a orasu1ui si modul dealimentare cu energie electrica a noilor consumatori: - LES 20 KV, LEA 20 KV ;posturi de transformare aeriene 20/0,4 KV amplasate in zonele de dezvoltare urbananou introduse in intravilan; posturi de transformare in anvelopa de beton 20/0,4 KVpentru obiective nou create in zona centrala; LEA 0,4 KV, LES 0,4 KV – pentruracordarea locuintelor individuale, obiectivelor social administrative, de educatie,culturale, comerciale, rezervoare de apa;Iluminat exterior, realizat de-a lungul strazilornou create, cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur de joasa presiune. In cazul incare se va adopta ca solutie de incalzire a blocurilor de locuinte incalzirea cu centraleelectrice, necesarul de consum electric in zona centrala se va dubla, ceea ce vadetermina necesitatea modificarii in totalitate a retelelor de medie si joasa tensiunedin zona (se va verifica capacitatea de transport a actualelor instalatii de 20 kVTop1et-PA Nord, PA Sud, fiderii de 20 kV).

2.1. Amenajări necesare

Potentialul material si uman corelat cu cerintele populatiei, consultarile cufactorii interesati, au definit evolutia posibila a orasului. Prioritatile in cadrul dezvoltariiorasului sunt:- Asigurarea unui intravilan necesar dezvoltarii urbanistice;- Imbunatatirea fondului construit şi asigurarea extinderii zonelor de locuinte;- Remodelarea centrului civic al localitatii cu completarea si rezervarea spatiilorpentru institutiile publice necesare orasului;- Modernizarea circulatiei rutiere din interiorul intravilanului si imbunatatirea legaturilorrutiere in teritoriu;- Completarea lucrarilor edilitare majore (alimentarea cu apa, canal).

Perioada de "tranzitie" nu ofera conditii pentru o dezvoltare a factoruluieconomic. Prin reorganizarea tehnologica a industriilor existente rentabile,restructurarea celor nerentabile diversificarea in industria usoara si alimentara vorputea asigura locurile de munca pentru disponibilul existent al fortei de munca. Inprezent datorita crizei economice globale a cazut si sectorul imobiliar. Crearea unor

7

noi locuri de munca in sector tertiar prin dezvoltarea serviciilor, turismului, comertuluiva duce la evolutia orasului. Stabilitatea economica va atrage dupa sine siimbunatatirea vietii sociale. Avantajul pozitiei geografice - la intrarea in defileul Dunarii(Cazanele) si la intrarea in culoarul Timis –Cerna, trebuie valorificat prin multiplicareasi diversificare serviciilor turistice oferite. In acelasi timp Golful Cernei plasat inaintede ecluza de la Portile de Fier poate reprezenta o baza pentru un anumit gen deturism – de croaziera cu iahturi pe cursurile navigabile ale Europei avand in vedere siCanalul Rin – Dunare.Deja cu traditie, sporturile nautice ar trebui sa primeasca la Orsova dotarile necesareunei baze nationale. In viziunea municipalitatii crearea unei piste olimpice de canotajin Golful Cernei ar folosi in viitor atat orasului cat si sportului romanesc.

Analiza situatiei existente a etalat problemele circulatiei rutiere, in teritoriuladministrativ si in limitele intravilanului existent al orasului. Propunerile de organizarea circulatiei incearca solutionarea acestor probleme si pregatirea tramei stradalepentru urmatoarele etape de dezvoltare ale oraşului.

In intravilanul existent se propune :- modificarea unor categorii de strazi, respectiv de la categoria Ill-a la categoria II;- modernizarea unor intersectii -la nivel;- completarea spatiilor de parcare necesar.

In intravilanul propus ce cuprinde zonele de dezvoltare ale orasului pentruetapa de perspectiva au fost prevazute atat accesele la aceste zone in relatie directacu trama stradala existenta cat si strazile interioare acestor zone pentru asigurareacirculatiei in zonele functionale. Pe traseele strazilor noi s-au prevazut interdictiitemporare de construire pana la aprobarea unor PUZ-uri ce vor clarifica situatiajuridica a terenurilor aferente circulatiei.

Valabilitatea PUG-ului:- 2012- 2022.

2.2. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şiindicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Studiile si analizele efectuate asupra domeniilor de activitate, a tuturoraspectelor vietii oraşului au etalat conditiile pe care se poate sprijinii evolutia viitoare,constituind elemente de tema in propunerile P.U.G. Studiile de fundamentare a PUG-ului au fost intocmite de proiectantul general si se refera la reambularile topografice sila studiul geotehnic inclusiv plansa de risc –hazard.

Evolutia posibila si prioritatiPotentialul material si uman corelat cu cerintele populatiei, consultarile cu factoriiinteresati, au definit evolutia posibila a orasului. Prioritatile in cadrul dezvoltariiorasului sunt:- Dezvoltarea factorului economic;- Asigurarea unui intravilan necesar dezvoltarii urbanistice;- Imbunatatirea fondului construit şi asigurarea extinderii zonelor de locuinte;- Remodelarea centrului civic al localitatii cu completarea si rezervarea spatiilorpentru institutiile publice necesare orasului;- Modernizarea circulatiei rutiere din interiorul intravilanului si imbunatatirea legaturilorrutiere in teritoriu;- Completarea lucrarilor edilitare majore (alimentarea cu apa, canal).

8

Directiile de dezvoltare a localitatiiPerioada de "tranzitie" nu ofera conditii pentru o dezvoltare a factorului

economic. Prin reorganizarea tehnologica a industriilor existente rentabile,restructurarea celor nerentabile diversificarea in industria usoara si alimentara vorputea asigura locurile de munca pentru disponibilul existent al fortei de munca. Inprezent datorita crizei economice globale a cazut si sectorul imobiliar. Crearea unornoi locuri de munca in sector tertiar prin dezvoltarea serviciilor, turismului, comertuluiva duce la evolutia orasului. Stabilitatea economica va atrage dupa sine siimbunatatirea vietii sociale. Avantajul pozitiei geografice - la intrarea in defileul Dunarii(Cazanele) si la intrarea in culoarul Timis –Cerna, trebuie valorificat prin multiplicareasi diversificare serviciilor turistice oferite. In acelasi timp Golful Cernei plasat inaintede ecluza de la Portile de Fier poate reprezenta o baza pentru un anumit gen deturism – de croaziera cu iahturi pe cursurile navigabile ale Europei avand in vedere siCanalul Rin – Dunare.Deja cu traditie, sporturile nautice ar trebui sa primeasca la Orsova dotarile necesareunei baze nationale. In viziunea municipalitatii crearea unei piste olimpice de canotajin Golful Cernei ar folosi in viitor atat orasului cat si sportului romanesc.

In vederea asigurarii spatiului de dezvoltare a orasului in corelare cumanagementul ariilor naturale protejate s-a propus extinderea intravilanului in ZonaAlion, Valea Slatinicului, Sere Coramnic, Valea Cernei, Prelungire Cartier Coramnic,Prelungire Zona Nord, Ijnic, Zona Lac,si Poiana Stelei.

Zonele din intravilan existente exploatate intensiv prezinta riscuri de alunecari.Prin tema de proiectare s-a solicitat introducerea in intravilan a unor suprafeteimportante de teren atat pentru realizarea unor gospodarii ale localnicilor – zonelePoiana Stelei, Alion, cat si pentru realizarea unor locuinte de vacanta sau o unorlocuinte secundare pentru cetateni – zonele Lac, Coramnic, Nord.

Alegerea variantei de Reactualizare PUG Orsova propusa, nu va afectaspeciile si habitatele criteriu pentru care au fost infiintate siturile Natura 2000.

Necesitatea şi oportunitatea crearii cadrului legal de dezvoltare a orasuluidecurg şi din tendinţele înregistrate pe piaţa naţională pentru dezvoltarea turismuluiintr-o zona cu un potential turistic ridicat si reducerea presiunii asupra ariilor protejate,speciilor si habitatelor protejate.

Situatia existenta:

Intravilanul existent al localitatii cuprinde o suprafata de 498,18 ha, incluzandtoate constructiile existente. In acelasi timp zonele din intravilan existente exploatateintensiv prezinta riscuri de alunecari.

Functiunea de baza a orasului a fost industria. Ramurile industrialeprezente in timp sunt:- Extractia si prelucrarea metalelor neferoase (azbest, bentonita, feldspat)- Constructii si reparatii navale (S.C.- S.N.ORSOVA).

Unitatile industriale sunt cuprinse in doua zone distincte :Zona Comerciala cuprinsa intre zonele de locuinte (S.C. TAKATA PETRI)Zona Industriala Est situata pe malul stang al golfului Cerna cuprinzandactivitatile industriale legate de apa (santierul naval-S.C.SNO S.A., portul de

9

calatori-S.C.E.P.Orsova, portul industrial-S.C. A.P.D.F. S.A.- Giurgiu).

Dupa revolutie industria extractiva si de prelucrare a minereurilor neferoase s-adiminuat continuu, forta de munca intrand fie in somaj fie migrand spre sectorultertiar – sector ce acopera aria polarizata atat in zona comerciala cat si indomeniul invatamantului, sanatatii si justitiei.O componenta importanta a potentialului de dezvoltare a municipiului Orsova ilreprezinta pozitionarea acestuia la intrarea in Parcul Natural Portile de Fier si peisajulinconjurator (conform unui mini- interviu sociologic) Planul de management alParcului Natural Portile de Fier reprezinta documentul oficial care stabileste cadrulgeneral de desfasurare al actiunilor necesare indeplinirii obiectivelor acesteiimportante arii protejate. Scopul actiunilor de management este de a promova unmodel de gestiune care sa permita dezvoltarea durabila a comunitatilor umane,conservarea diversitatii biologice si a valorilor culturale existente, constientizarea siinformarea populatiei locale, promovarea cercetarii stiintifice si colaborareainternationala. Folosirea spatiului fizic trebuie sa fie insotita de respect fata decelelalte fiinte vii. Spatiile salbatice/ naturale in care nu exista viata umana trebuie sainfloreasca si sa fie lasate sa se dezvolte fara interventii. Zonele salbatice/ naturalevor fi separate de aglomerarile umane prin zone tampon si spatii ecologiceimportante. Ideal ar fi ca oamenii si comunitatile lor sa se integreze pe nesimtite incomunitatile naturale inconjuratoare. Spatiile salbatice/ naturale vor fi interconectateprin coridoare de viata salbatica/ naturala pentru a facilita procesul natural al evolutiei.

Echiparea edilitaraAlimentarea cu apa Orasul Orsova dispune de un sistem centralizat de alimentarecu apa compus din:a. CaptareSursa de apa a orasului sant izvoarele raului Barza de la Toplet, judetul Caras –Severin. Captarea se compune din 3 captari de fund de tip camera de coasta aleizvoarelor 1, 2, 3, asigurand un debit de 300 l/sec., debit care acopera necesarul deapa al orasului atat pentru situatia actuala cat si pentru dezvoltarea in perspectiva.b. Aductiunea: de la captare, apa este pompata spre Orsova, prin 2 conducte deaductiune: una veche de otel ∅ 400 ( L = 10803 m) si ∅ 500 ( L = 600 m), si oconducta noua din PEHD Dn 500 mm ( L= 3800 m).c. Statia de tratare a apei. Pe traseul aductiunii, in zona ITA, se afla o statie depompare- clorinare cu rol de majorare a capacitatii de transport.d. Rezervoare de compensare a variatiilor de consum. Orasul Orsova dispune deurmatoarele capacitati de inmagazinare a apei potabile:- Rezervor de trecere si compensare de 2000 mc., amplasat in zona strazii MihaiEminescu.- Rezervor de compensare de 150 mc. suprateran pentru zona III de presiune.- Castel de apa V = 60 mc.; H = 15 m pentru zona de presiune IV.- Rezervor de inmagazinare zona sud V = 2x 500 mc.

e. Statii de pompare a apei pe vatra. Zona de presiune I (Intreprinderea MecanicaOrsova) se alimenteaza cu apa direct din conducta de aductiune. Presiunea se rupespre un rezervor de preluare de 300 mc., reducandu-se substantial debitul. Zona depresiune II se alimenteaza cu apa prin statia de repompare sud, cu un debit de 16 l/s.Zona turistica (langa releul TV) se alimenteaza printr-o statie de repompare de 4 l/s,care ridica apa de la cota 160,0 la cota 262,0. Zona de presiune III (Poiana Marginului) se alimenteaza cu apa printr-o statie de pompare care asegura un debit de 25 l/s,

10

din care ≅ 10 l/s. tranzit pentru zona de locuinte Poana Stelei ( zona de presiune IV).Inaltimea de pompare in zona III este de la cota 105,0 la 155,0. Pentru zona IVpomparea se face de la cota 150,0 la 200,0 , unde este amplasat castelul de 60 mc.Statie de repompare apa la manastire.

f. Reteaua de distributie a apei potabile : Conductele de distributie sant din tevi deotel, in stare satisfacatoare, amplasate de-a lungul strazilor principale si secundare.CanalizareaCanalizarea orasului este rezolvata in sistem divizor, dupa cum urmeaza:a. Canalizarea apelor uzate menajere.

Unitatile industriale din zona Garii Orsova si zona industriala III, au fiecare instalatiiproprii de colectare , epurare si deversare. Zona de locuinte Coramnic are retea decanalizare menajera si o statie de epurare mecanica proprie, cu descarcare in raulCerna. Orasul Orsova dispune de retea de canalizare menajera cu un colectorprincipal in lungul strazii 1 Decembrie, o statie de pompare amplasata dupatraversarea raului Turlui, un colector principal pe strada Decebal si strada Banatului,pana la statia de epurare.Statia de epurare este amplasata in aval de orasul Orsova, in zona de sud, pe malulGolfului Cerna. Capacitatea ei este de 190 l/s. Si satisface nevoile actuale si deperspectiva ale orasului. Statia este realizata in 2 trepte de epurare: mecanica sibiologica.• treapta mecanica: deznisipator, separator grasimi, decantare primare radiale;• treapta biologica: bazine de aerare, decantoare secundare orizontale.

Tratarea namolului: concentrator de namol, platforme de uscare. Statia de tratarefunctioneaza la parametrii proiectati.

b. Canalizarea apelor meteorice. Apele meteorice sant conduse la rigolele stradale,in zona loturilor individuale si apoi dirijate catre vaile naturale Ijnik si Turku , ce sevarsa in Dunare. In zona blocurilor apele meteorice sant preluate prin gaigare incanale subterane. Torentii sant descarcati prin tuburi de canalizare direct in GolfulCerna. Gurile de varsare existente pe paraul Turlui si Ijnic, gura de varsare din zonaNord, 2 guri de varsare din zona Centru si una din zona Sud au debite mari,diametrele canalelor fiind Dn = 600 mm, Dn = 1000 mm, sau semieliptic 1400/1010mm – in zona de centru.

Alimentarea cu calduraIn cadrul proiectelor IPROTIM de infiintare a noii localitati Orsova a fost rezolvataalimentarea centralizata cu caldura a blocurilor de locuinte si a dotarilor social –culturale. In prezent cele 8 centrale termice de zona sunt nefunctionale: uzura fizica simorala a utilajelor si echipamentelor, a retelelor de distributie, lipsa investitiilor dereabilitare a acestora a dus la intreruperea furnizarii de agent termic. In prezent,cladirile centralelor termice au primit alta destinatie, fiind concesionate la terti. Dreptconsecinta, in prezent, majoritatea cladirilor din oras au sisteme de incalzireindividuale: sobe, centrale termice individuale, etc, cu combustibili solizi, lichizi, saucu energie electrica. Separat de aceste categorii, constructiile aferente intreprinderilorindustriale sunt alimentate cu caldura din surse proprii.

Alimentarea cu energie electrica si telecomunicatiiAlimentarea cu energie electricaIn zona exista urmatoarele retele electrice: - LEA 110 KV Cozla – Moldova Noua –

11

Caransebes – Resita ; - LEA cu dublu circuit Turnu Severin; - Statie de transformare110/ 20 KV Toplet, amplasata intre Orsova si Toplet;-LEA 20 KV – Dubova, incarcatala 1,8 - 2 MVA ; - LEA 20 KV – Varciorova, incarcata la 1,5 MVA ; - LEA 20 KV dublucircuit : – oras, incarcata la 2,5 – 2,6 MVA ; – santier naval, incarcata la 0,1 – 0,2MVA ; In orasul propriu – zis exista urmatoarele retele electrice : - Doua puncte dealimentare (PA Nord si PA Sud ) ; - 1 fider de 20 KV LEA spre vest ; - 1 fider de 20KV LES in oras ; - LES 20 KV, LEA 20 KV - pe stâlpi de beton armat , insumand olungime de cca 20 km; - Posturi trafo aeriene PTA 20/ 0,4 KV; - Posturi trafo in cabinade zid PTZ 20/ 0,4 KV; - LES 0,4 KV – pentru racordarea locuintelor colective- blocuri,a obiectivelor social administrative, de educatie, culturale, comerciale; - LEA 0,4 KV –pentru racordarea locuintelor individuale; - Iluminat exterior, realizat de-a lungulstrazilor, cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur de joasa presiune; - 4 grupurielectrogene de cate 38 KVA pentru receptoarele vitale: spital, gara, PTTR, EGCL; -retele electrice aeriene de 0,4 kV pe stâlpi de beton armat, pentru racorduri si pentruiluminatul exterior, de-a lungul strazilor.Telecomunicatii.a. Telefonie In zona exista urmatoarele retele telefonice : - centrala telefonica urbanaautomata cu 2000 de linii, toate ocupate. - retea telefonica urbana in canalizatiesubterana – in zona centrala a localitatii - 4,925 km; - retea telefonica urbana aerianape stâlpi de beton armat – in zonele periferice;b. CATV - statie de emisie – receptie amplasata in Casa de Cultura; - retele detransmisie cu cable in montaj aerian si aparent.

Protectia mediului

Prin amplasarea zonei industriale est in afara oraşului s-a urmarit protejarea acestuiade nocivitati produse de industriile din aceste zone astfel:- şantierul naval, portul industrial, calea ferata si traseul DN 6 (E70) cu un trafic mare,sunt despartite de oras prin oglinda de apa care atenueaza zgomotele.

In ce priveste salubritatea, oraşul dispune de o statie de epurare cu capacitate depreluare a intregului oraş. Sunt zone ce nu au canalizare rezolvata, uzand decanalele pluviale in care deverseaza apele menajere creand sursa de poluare.Pentru colectarea şi depozitarea gunoiului menajer beneficiarii sunt obligati saachizitioneze europubele. Depozitarea gunoiului constituie o sursa de poluare prinstilul in care sunt folosite atat de cei ce depoziteaza gunoiul cat şi de cei ce asiguraevacuarea şi transportul la groapa de gunoi ecologica. Transportul la groapa de gunoiecologica de la Strehaia este concesionat unei firme de profil.Proiectantul considera ca transportul gunoiului nesortat si necompactat reprezinta odisfunctie majora si in acelasi timp o risipa de resurse financiare. Se propune o statiede compost si o statie de transfer unde gunoiul ar trebuie preselectat,compactat duparecuperarea materialelor refolosibile. Alte surse de poluare prezente in cateva puncteale oraşului sunt gospodariile anexa, soproanele de lemne care atat prin aspectul lorcat si prin deversarea apelor menajere in canalele de suprafata creeaza disfunctiizonei. Un alt gen de degradare semnalat este eroziunea grava a terenurilor in unelezone din cauza torentilor ce vin de pe versanti, lucrarile de amenajare şi protectienefiind executate in totalitate. De semnalat alunecarile platformei carosabile a DN 57in zona cimitirului care pun in pericol legatura localitatilor Eselnita, Dubova, Svinita,Cozla, Drencova, Berzasca, Liubcova, Moldova Veche cu Drobeta Turnu Severin side aici cu restul tarii. Masurile de consolidare si modernizare a drumului national 57sunt urgente. In acelasi timp studierea unei variante de drum ocolitoare a municipiuluiOrsova pentru traficul greu si de tranzit pe directia Valea Cernei –Eselnita reprezinta

12

o investitie importanta de protectie a mediului construit si natural. Investitiile inobtinerea de energie neconventionala (campurile de turbine eoliene de pe culmileDranicului) vor contribui la mentinerea unei atmosfere nepoluate. Deoarece investitiainitiala pentru obtinerea energiei electrice prin metode neconventionale este mare,statul trebuie sa sprijine acest gen de investitii in zona Parcului Natural Portile de Fier.

2.3. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şiechipamentelor necesare; alternative avute în vedere

Situatia propusa:

Studiile si analizele efectuate asupra domeniilor de activitate, a tuturoraspectelor vietii oraşului au etalat conditiile pe care se poate sprijinii evolutia viitoare,constituind elemente de tema in propunerile P.U.G. Studiile de fundamentare a PUG-ului au fost intocmite de proiectantul general si se refera la reambularile topografice sila studiul geotehnic inclusiv plansa de risc –hazard.

Evolutia posibila si prioritati Potentialul material si uman corelat cu cerintelepopulatiei, consultarile cu factorii interesati, au definit evolutia posibila a orasului.Prioritatile in cadrul dezvoltarii orasului sunt:- Dezvoltarea factorului economic- Asigurarea unui intravilan necesar dezvoltarii urbanistice- Imbunatatirea fondului construit şi asigurarea extinderii zonelor de locuinte- Remodelarea centrului civic al localitatii cu completarea si rezervarea spatiilorpentru institutiile publice necesare orasului.- Modernizarea circulatiei rutiere din interiorul intravilanului si imbunatatirea legaturilorrutiere in teritoriu.- Completarea lucrarilor edilitare majore (alimentarea cu apa, canal)

Directiile de dezvoltare a localitatiiPerioada de "tranzitie" nu ofera conditii pentru o dezvoltare a factorului economic.Prin reorganizarea tehnologica a industriilor existente rentabile, restructurarea celornerentabile diversificarea in industria usoara si alimentara vor putea asigura locurilede munca pentru disponibilul existent al fortei de munca. In prezent datorita crizeieconomice globale a cazut si sectorul imobiliar. Crearea unor noi locuri de munca insector tertiar prin dezvoltarea serviciilor, turismului, comertului va duce la evolutiaorasului. Stabilitatea economica va atrage dupa sine si imbunatatirea vietii sociale.Avantajul pozitiei geografice - la intrarea in defileul Dunarii (Cazanele) si la intrarea inculoarul Timis –Cerna, trebuie valorificat prin multiplicarea si diversificare serviciilorturistice oferite. In acelasi timp Golful Cernei plasat inainte de ecluza de la Portile deFier poate reprezenta o baza pentru un anumit gen de turism – de croaziera cu iahturipe cursurile navigabile ale Europei avand in vedere si Canalul Rin – Dunare.Deja cu traditie, sporturile nautice ar trebui sa primeasca la Orsova dotarile necesareunei baze nationale. In viziunea municipalitatii crearea unei piste olimpice de canotajin Golful Cernei ar folosi in viitor atat orasului cat si sportului romanesc.

Stabilirea prioritatilor pe baza disfunctionalitatilor constatate.• Asigurarea suprafetelor de teren necesare pentru dezvoltarea localitatii la nivelulanului 2020.• Asigurarea circulatiei rutiere in teritoriu şi in cadrul intravilanului propus - in cadrulzonelor functionale existente.

13

• Dezvoltarea circulatiei navale - imbunatatirea relatiilor in teritoriu• Asigurarea conditiilor de mediu (apa, aer, sol, fonic) prin eliminarea surselor depoluare.• Redresarea strazilor de incompatibilitate intre zonele functionale prin restructurari,schimbari de functiuni, dezafectari• Completarea fondului locuibil in intravilanul existent si asigurarea terenurilor noipentru dezvoltarea zonei de locuit (200 cereri de locuinte P, P + 1)• Completarea dotarilor şi institutiilor necesare oraşului pentru etapa actuala şiasigurarea terenurilor pentru nivelul anului 2020.• Dezvoltarea echiparii edilitare la capacitatile proiectate.• Lucrari de protejare a cadrului natural - (eroziuni, alunecari de teren).

Reglementari de bazaAplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face conform Regulamentuluiaferent acestuia ce cuprinde precizari, conditii şi masuri urbanistice privindamenajarea complexa a localitatii. Aceste prescriptii sunt structurate astfel :• prescriptii generale la nivelul localitatii;• prescriptii specifice la nivelul zonelor functionale• prescriptii specifice unitatilor teritoriale de referinta.

Regulamentul local de urbanism aferent PUG se va definitiva dupa obtinerea tuturoravizelor conform legii.

Limite intravilan, U.T.R.-uri Intravilanul existent are o suprafata de 498,18 ha si are5 trupuri componente. Bilantul teritorial pe trupuri şi pe zonele functionale. Functie demarimea şi complexitatea localitatii teritoriul intravilanului propus a fost impartit inunitati teritoriale de referinta (U.T.R.), numerotate pentru a putea urmarii prescriptiileobligatorii din regulament. Unitatile teritoriale sunt delimitate de strazi sau limite deparcele cadastrale, cuprinzand in principiu zone cu aceleasi caracteristici urbanistice,incercand totodata sa respecte şi limitele zonelor necesare a fi studiate in P.U.Z.

Zonificarea functionala. Zonificarea functionala propusa mentine in generalconfiguratia existenta a partilor ce compun intravilanul, adaugand in partea de vestextinderea pentru zona de locuinte de tip rural la "Poiana Stelei". O zona de extinderea locuintelor de tip rural se propune pe Valea Slatinicului aici transportul copiilor lagradinita si scoala se va face cu mijloace auto. Locuinte secundare sau de week-endse propun in Zona Lac. In partea de est se propune extinderea pentru locuinte de tiprural şi functiuni complementare a zonei ALION.

Activitati (economice, institutii publice, servicii etc.). Activitatea economicadominanta a oraşului este industria care pentru etapa de perspectiva se mentine. Sepropune retehnologizarea celei existente rentabile, restructurarea celei nerentabile,diversificarea in industria uşoara şi alimentara cu unitati mici in situatia noilor investitii.In ce priveşte terenul - se mentine organizarea in zonele industriale existente,rezervele de teren asigurand necesarul de noi spatii.

Institutiile publice şi serviciile Prin prevederile de P.U.G. se completeaza acestedotari cu noi propuneri care vor asigura necesarul anului 2010. Zonele de dezvoltarea oraşului rezerva terenuri pentru dotarile social culturale necesare in aceste noiunitati de locuit. Zona centrului civic printr-o organizare urbanistica corespunzatoareva asigura amplasamentele institutiilor publice necesare unei bune administrari.

14

Dezvoltarea unor servicii - prestatii catre populatie vor asigura imbunatatireaconfortului şi a vietii sociale a oraşului.

Populatie, fond locuibil Populatia prognozata pentru anul 2020 este de :15.000locuitori Se conteaza atat pe creşterea natalitatii cat si pe mentinerea unui spormigratoriu pozitiv. Pentru urmatorii 10 ani se are in vedere posibilitatea dereimprospatare a grupei de varsta apta de munca prin oferirea de locuinte sociale saupentru tineri prin programele guvernamentale.In ce priveşte ocuparea fortei de munca se presupune o modificare fata de situatiaactuala printr-o reorientare pe ramurile economiei nationale cu o creştere sensibila insfera serviciilor, comertului şi turismului. Fondul de locuit existent se mentine inaceeaşi organizare. Se propune completarea posibila in cadrul intravilanului existentcu locuinte noi, restructurareafondului existent deteriorat fizic şi moral. Revizuirea siimbunatatirea confortului in blocurile existente. Pentru etapa de perspectiva sepropune deschiderea unor noi zone de locuit. Sistemul de locuire prevazut este inloturi individuale, cu regim de inaltime al constructiei P - P +1 nivele. Este in faza deproiectare un bloc ANL in zona centrala a municipiului. Necesarul de locuinte pentruprevederile anului 2020 este de cca. 300 apartamente. Suprafata minima a lotului -500,00 mp in zonele dens construite avand in vedere si configuratia terenurilor(terenuri in panta cu lucrari de sistematizare pe verticala). Pentru zonele propusepentru noi gospodarii de tip exploatatie agricola - sector fructe, carne, lapte – PoianaStelei, Valea Cernei– loturile vor avea suprafete de cca. 1000 mp.

Spatii verzi, amenajari sportive, agrement. Prevederile de amenajare a spatiilorverzi au in vedere cadrul natural deosebit de generos, incercand sa imbunatateascatotodata şi indicele existent de mp spatiu verde/ locuitor. Se propune marireasuprafetei zonelor verzi - parc, perdele de protectie, recreere şi sport de la 8,50 ha -/la 35,00 ha prin: - extinderea parcului central (din fata Consiliului local); se propuneamenajarea unui ştrand ; 2-3 terenuri de tenis, zona verde. Extinderea parcului pevalea paraului Turlui pana la Biserica Catolica Amenajarea unui parc cu spatii deodihna pe terenul situat in zona MAGRIN (se propune pentru plantare şi in vedereaconsolidarii terenului). Plantatii de consolidare in toate zonele ce prezinta fenomenede instabilitate: Completarea plantatiei in zona rezervorului de apa nr.l. Realizareaunor plantatii de consolidare in zona Poiana Stelei Plantatii noi si de inlocuire cuvegetatie specifica zonei, plantatii de aliniament, plantarea versantilor abrupti.Dotarile de turism şi de agrement. Se propune: Camping - amplasament in zonaCoramnic Baza nautica de agrement – sud prin realizarea unui port turistic 2 punctede agrement pe malul Golfului Cernei si unor tribune pentru competitiile nautice.

Dezvoltarea echiparii edilitare.Alimentarea cu apaSituatia existenta acopera nevoile actuale si de perspectiva ale orasului Orsova inceea ce priveste sursa, sistemul de aductiune si distributie.Operatorul va trebui sa monitorizeze sistemul si sa aiba in vedere urmatoarele:Reabilitarea sistemului de aductiune prin inlocuirea conducteidin otel existenta, cuuna ( paralela) din PEHD , eliminand astfel pierderile actuale din sistem; Inlocuireacastelului de apa de la Poiana Stelei cu un rezervor suprateran tip sfera V = 75 mc.Amplasarea unui rezervor de inmagazinare de 400 mc pe Calea Moldovei, la cota =250, cu extinderea corespunzatoare a conductei de alimentare cu apa pe str. CaleaMoldovei si pe strazile adiacente. ( Masura va fi realizata treptat, concomitent cudezvoltarea unor noi obiective in zona intravilana propusa). Odata cu realizarea cailorde acces stradale, in zonele nou cuprinse in intravilan, acestea vor fi echipate cu

15

retele de apa realizate din conducte PEHD ingropate de-a tramei stradale. Echipareacu hidranti de incendiu amplasati pe toate strazile la distante de cca 80 – 100 m.

CanalizareaCanalizarea apelor uzate menajere.Se propune mentinera sistemului divizor de canalizare pe arealul orasului. Sepropune extinderea retelei de canalizare menajerea pe toate strazile care auconducte pentru apa potabila, pe str. Gratca, precum si in zonele nou propuse inintravilan. Se va impune o zona de protectie sanitara in regim sever, cu raza de 300m in jurul statiei de epurare, conf. O.M.S. 981/ 1994Canalizarea apelor meteorice.Canalizarea apelor pluviale, asa cum este in prezent exploateaza relieful propice sipermite evacuarea apelor meteorice pe caile cele mai scurte si sigure spre emisari.Se propune reabilitarea descarcatorilor adiacenti strazilor Horia si intersectia str.Traian cu str. Decebal. Strazile care se vor amenaja in zonele nou introduse inintravilan vor fi realizate cu rigolecu pante corespunzatoare preluarii apelor meteoricesi conducerea acestora catre vaile existente. Curatirea malurilor vailor si torentilornaturali existenti si mentinerea acestora in stare sa preia viiturile pana la deversareain emisar.

Alimentarea cu calduraModul actual de asigurare la nivel individual a necesarului de caldura estenesatisfacator, greu de asigurat si in multe cazuri poluant pentru mediu. Deoarecezona este lipsita de posibilitatea de a se folosi gaze naturale se propune abordareaproblemei caldurii in 2 etape:ETAPA I : montarea de centrale individuale functionand pe combustibil solid peletizat,cu randament ridicat in institutiile social – culturale si pentru blocurile de locuinte;Montarea de panouri radiante in spatiile social-administrative si comerciale mari;Amplasarea de panouri solare pe toate terasele blocurilor si promovarea cu insistentaa solutiei pentru locuinte individuale . Pentru locuintele individuale, aprovizionarea cucaldura se va face, ca si in prezent, cu surse proprii gen sobe, microcentrale, sauaparate electrice.ETAPA a II-a. Folosire resurselor alternative de energie pentru obtinerea caldurii. Serecomanda intocmirea de studii privind utilizarea urmatoarelor surse alternative:Pompe de caldura montate in apa Cernei, la varsarea in Dunare, care are un potentialde temperatura pozitiva ce poate fi exploatat; Realizarea unor campuri generatoarede curent eolian pe dealurile din zona , sau pe cursul Dunarii.

Alimentarea cu energie electrica si telecomunicatiiAlimentarea cu energie electricaAlimentarea cu energie electrica pentru constructiile din zona studiata se va realizaconform avizului de amplasament al S.D.F.E.E. BANAT - Caras Severin Situatiaactuala a retelei electrice de inalta si medie tensiune din zonä este in generalsatisfacätoare, neimpunându-se lucrari importante pentru alimentarea in bune conditiia actualilor consumatori. Propunerile de dezvoltare in viitor a orasu1ui si modul dealimentare cu energie electrica a noilor consumatori: - LES 20 KV, LEA 20 KV ;posturi de transformare aeriene 20/0,4 KV amplasate in zonele de dezvoltare urbananou introduse in intravilan; posturi de transformare in anvelopa de beton 20/0,4 KVpentru obiective nou create in zona centrala; LEA 0,4 KV, LES 0,4 KV – pentruracordarea locuintelor individuale, obiectivelor social administrative, de educatie,culturale, comerciale, rezervoare de apa;Iluminat exterior, realizat de-a lungul strazilornou create, cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur de joasa presiune. In cazul in

16

care se va adopta ca solutie de incalzire a blocurilor de locuinte incalzirea cu centraleelectrice, necesarul de consum electric in zona centrala se va dubla, ceea ce vadetermina necesitatea modificarii in totalitate a retelelor de medie si joasa tensiunedin zona (se va verifica capacitatea de transport a actualelor instalatii de 20 kVTop1et-PA Nord, PA Sud, fiderii de 20 kV).

Telecomunicatii. TelefoniePentru noile dotari urbane prevazute in aceasta zona se propun urmatoarele lucrari: -Inlocuirea actualei centrala telefonice existente cu o centrala moderna 5000 linii; -Extinderea si modernizarea retelelor de telecomunicatii ; - Racorduri telefoniceaeriene sau subterane la fiecare obiectiv nou.

Protectia şi conservarea mediului.In vederea asigurarii calitatii vietii pe teritoriul oraşului este necesara tinerea subcontrol permanent in limitele normelor legale a nivelului calitatii tuturor factorilor demediu. Solutiile urbanistice si tehnice corelate cu cele de ordin administrativ şi juridicevor asigura acest deziderat. Prezenta obligatorie a filtrelor la sursele ce emit noxe inatmosfera, imbunatatirea mijloacelor de epurare a apelor uzate, asigurarea completaa canalizarii menajere pe tot teritoriul orasului, regularizarea apelor curgatoare,executarea lucrarilor hidroameliorative şi antierozionale, plantatiile fonoabsorbante,plantatiile pentru fixarea terenurilor, imbunatatirea activitatii serviciului de salubritatepe teritoriul orasului, dezafectarea zonelor de anexe gospodareşti din vecinatateazonelor de blocuri sunt cateva masuri ce pot aduce imbunatatiri in protectia şiconservarea mediului.

Organizarea circulatieiAnaliza situatiei existente a etalat problemele circulatiei rutiere, in teritoriul

administrativ si in limitele intravilanului existent al orasului. Propunerile de organizarea circulatiei incearca solutionarea acestor probleme si pregatirea tramei stradalepentru urmatoarele etape de dezvoltare ale oraşului. In intravilanul existent sepropune :- modificarea unor categorii de strazi, respectiv de la categoria Ill-a la categoria II- modernizarea unor intersectii -la nivel;- completarea spatiilor de parcare necesar.

In intravilanul propus ce cuprinde zonele de dezvoltare ale orasului pentruetapa de perspectiva au fost prevazute atat accesele la aceste zone in relatie directacu trama stradala existenta cat si strazile interioare acestor zone pentru asigurareacirculatiei in zonele functionale. Pe traseele strazilor noi s-au prevazut interdictiitemporare de construire pana la aprobarea unor PUZ-uri ce vor clarifica situatiajuridica a terenurilor aferente circulatiei.

In conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului National ( Legea71/1996) se propune ca DN57 - Orsova, Moldova Veche, Bazias, Socol, Vracev Gaj(Serbia) sa fie modernizat ca drum expres, Drumul European E70 (DN6) este propusca suport pentru Autostrada Bucuresti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Lugoj,Timisoara, Moravita,Vrsac (Serbia).

Perioada de valabilitate propusa:Durata de realizare a proiectului: 10 ani.

Soluţii alternative care să respecte în cea mai mare măsură integritatea

17

ariei naturale protejate:

1.varianta 0 – planul să nu se realizeze;În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul sitului nu sunt afectate, sunt

îndeplinite obiectivele de îndeplinirea obiectivelor de conservare a sitului.Nerealizarea planului va conduce:

- neasigurarea suprafetelor de teren necesare pentru dezvoltarea localitatii la nivelulanului 2020.- neasigurarea circulatiei rutiere in teritoriu şi in cadrul intravilanului propus - in cadrulzonelor functionale existente.- neasigurarea conditiilor de mediu (apa, aer, sol, fonic) prin eliminarea surselor depoluare.- neredresarea strazilor de incompatibilitate intre zonele functionale prin restructurari,schimbari de functiuni, dezafectari- necompletarea fondului locuibil in intravilanul existent si asigurarea terenurilor noipentru dezvoltarea zonei de locuit (200 cereri de locuinte P, P + 1)- necompletarea dotarilor şi institutiilor necesare oraşului pentru etapa actuala şiasigurarea terenurilor pentru nivelul anului 2020.- nedezvoltarea echiparii edilitare la capacitatile proiectate.- nerealizarea lucrarilor de protejare a cadrului natural - (eroziuni, alunecari de teren)

2. varianta 1 –sa se aprobe planul ales de beneficiar;În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul siturilor nu sunt afectate, integritateaariilor protejate este menţinută, sunt asigurate îndeplinirea obiectivelor de conservarea siturilor.Avizarea planului in varianta propusa va:- asigura un intravilan necesar dezvoltarii urbanistice;- imbunatati fondul construit şi va asigura extinderii zonelor de locuinte;- remodela centrul civic al localitatii cu completarea si rezervarea spatiilor pentruinstitutiile publice necesare orasului;- moderniza circulatia rutiera din interiorul intravilanului si va imbunatati legaturilerutiere in teritoriu;- completa lucrarile edilitare majore (alimentarea cu apa, canal).

SE RECOMANDA varianta 1 – planul să se avizeze in varianta propusa debeneficiar deoarece presupune o dezvoltare durabilă a localitatii, va asigura cadrulde dezvoltare turistica a localitatii in armonie cu mediul natural, fara a afectahabitatele şi speciile de interes comunitar din cadrul siturilor, integritatea ariilorprotejate si vor fi asigurate conditiile pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare asiturilor..

2.4. Informatii privind lucrarile care se vor realiza si necesarul resurselorenergetice

In vederea asigurarii spatiului de dezvoltare a orasului in corelare cu managementulariilor naturale protejate s-a propus extinderea intravilanului in Zona Alion, ValeaSlatinicului, Sere Coramnic, Valea Cernei, Prelungire Cartier Coramnic, PrelungireZona Nord, Ijnic, Zona Lac,si Poiana Stelei. Suprafata propusa pentru extindereaintravilanului este de 519,68ha.

Zonele din intravilan existente exploatate intensiv prezinta riscuri de alunecari.

18

Prin tema de proiectare s-a solicitat introducerea in intravilan a unor suprafeteimportante de teren atat pentru realizarea unor gospodarii ale localnicilor – zonelePoiana Stelei, Alion, cat si pentru realizarea unor locuinte de vacanta sau o unorlocuinte secundare pentru cetateni – zonele Lac, Coramnic, Nord.Alimentarea cu energie electrica pentru constructiile din zona studiata se va realizaconform avizului de amplasament al S.D.F.E.E. BANAT - Caras Severin Situatiaactuala a retelei electrice de inalta si medie tensiune din zonä este in generalsatisfacätoare, neimpunându-se lucrari importante pentru alimentarea in bune conditiia actualilor consumatori. Propunerile de dezvoltare in viitor a orasu1ui si modul dealimentare cu energie electrica a noilor consumatori: - LES 20 KV, LEA 20 KV ;posturi de transformare aeriene 20/0,4 KV amplasate in zonele de dezvoltare urbananou introduse in intravilan; posturi de transformare in anvelopa de beton 20/0,4 KVpentru obiective nou create in zona centrala; LEA 0,4 KV, LES 0,4 KV – pentruracordarea locuintelor individuale, obiectivelor social administrative, de educatie,culturale, comerciale, rezervoare de apa;Iluminat exterior, realizat de-a lungul strazilornou create, cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur de joasa presiune. In cazul incare se va adopta ca solutie de incalzire a blocurilor de locuinte incalzirea cu centraleelectrice, necesarul de consum electric in zona centrala se va dubla, ceea ce vadetermina necesitatea modificarii in totalitate a retelelor de medie si joasa tensiunedin zona (se va verifica capacitatea de transport a actualelor instalatii de 20 kVTop1et-PA Nord, PA Sud, fiderii de 20 kV).

2.5. Echipamente şi utilaje

Nu este cazul.

Activităţi de dezafectare

Aerul

Prin realizarea planului se vor crea premise pentru cresterea confortului incase si cladiri, imbunatatirea infrastucturii si va contribui la reducerea emisiilor denoxe.

Modul actual de asigurare la nivel individual a necesarului de caldura estenesatisfacator, greu de asigurat si in multe cazuri poluant pentru mediu. Deoarecezona este lipsita de posibilitatea de a se folosi gaze naturale se propune abordareaproblemei caldurii in 2 etape:ETAPA I : montarea de centrale individuale functionand pe combustibil solid peletizat,cu randament ridicat in institutiile social – culturale si pentru blocurile de locuinte;Montarea de panouri radiante in spatiile social-administrative si comerciale mari;Amplasarea de panouri solare pe toate terasele blocurilor si promovarea cu insistentaa solutiei pentru locuinte individuale . Pentru locuintele individuale, aprovizionarea cucaldura se va face, ca si in prezent, cu surse proprii gen sobe, microcentrale, sauaparate electrice.ETAPA a II-a. Folosire resurselor alternative de energie pentru obtinerea caldurii. Serecomanda intocmirea de studii privind utilizarea urmatoarelor surse alternative:Pompe de caldura montate in apa Cernei, la varsarea in Dunare, care are un potentialde temperatura pozitiva ce poate fi exploatat; Realizarea unor campuri generatoarede curent eolian pe dealurile din zona, sau pe cursul Dunarii.

19

Protecţia solului, subsolului şi a resurselor de apă subterane

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice- lipsa canalizarii in anumite zone ale localitatii;- managementul defectuos al deseurilor menajere.

Lucrǎrile şi dotǎrile pentru protecţia solului şi subsoluluiPrin avizarea planului se va asigura cadrul pentru implementarea sistemelor

de canalizare, managementul deseurilor, etc.

3. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar posibil afectatăde proiect

3.1. Aspecte generale privind reţeaua ecologică Natura 2000

Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europenepentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zonedesemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şihabitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la bazădouă Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Păsări şi DirectivaHabitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privindregimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneisălbatice.

La ora actuală, reţeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare(SCAs) desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate, listate înanexele

Directivei Habitate şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) desemnatepentru protecţia speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări, acoperăaproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie menţionat faptul că până lavalidarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura2000 sunt etichetate ca Situri de Importanţă Comunitară.

Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială, incluse înreţeaua Natura 2000, acoperă 17% din suprafaţa României. Lista siturilor incluse înreţeaua Natura 2000 a fost transmisă Comisiei Europene, care le va aproba până în2010. Ulterior, autorităţile din România vor trebui să elaboreze planurile demanagement pentru fiecare sit din Natura 2000, planuri care vor include măsurilespeciale care trebuie îndeplinite pentru conservarea habitatelor şi speciilor protejate.

Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deţine România (douăbioregiuni noi pentru reţeaua ecologică, populaţii mari şi viabile de carnivore mari,habitate neantropizate, etc.) şi având în vedere faptul că ţara noastră conservă obiodiversitate mult mai ridicată în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene,aportul României la reţeaua Natura 2000 este unul semnificativ.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 -desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca acestezone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentrufiecare sit împarte care a fost desemnat.

Deşi definiţia exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” nu estebine definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană,

20

cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cuprivire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectivschimbarea mărimii populaţiilor.

Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru carezona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metodeştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşoratprin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare aimpactului.În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor deprotecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europeneNatura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, s-au declarat peteritoriul Parcului Natural Porţile de Fier două arii de protecţie specialăavifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 înRomânia, respectiv:a)ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier, în suprafaţă de 10124,4 ha;

b)ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei, în suprafaţă de 118141,6 ha.

În conformitate cu OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturalăprotejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologiceeuropene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare, o parte din teritoriulparcului s-a declarat ca sit de importanţă comunitară, ROSCI0206 Porţile de Fier,parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000, în suprafaţă de124293,0 ha.Prezenţa acestor situri NATURA 2000 şi obiectivele de conservare ale acestora,implică obligativitatea aplicării prevederilor în vigoare referitoare la evaluareaadecvată a efectelor negative potenţiale produse de realizarea planurilor sauproiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

3.2. Informaţii generale despre aria naturala protejata de interescomunitar ROSCI0206 Portile de Fier.

Situl este amplasat pe teritoriul administrativ a două județe: Caras Severin siMehedinti, localitatea Orsova este localizată pe teritoriul administrativ al județuluiMehedinti.

Suprafața acestei arii naturale protejate este de 125.543 hectare.Situl Portile de Fier este constituit dintr-o fâșie aproximativ paralela cu fluviul

Dunarea, a cărei morfologie este mult mai impunătoare și complexă. Deși sunt unităținaturale distincte ele se completează într-o armonie perfectă, la care contribuie toatecomponentele naturale precum și așezările omenești cu specificul lor economic șietnografic.

Cea mai mare parte a ariei naturale protejate este proprietate a statului. Dinpunct de vedere al folosinţei terenului, clasificat pe categorii Corine, situația seprezintă astfel:

Cod Categorii Corine LandCover ProcentajN06 Rauri, lacuri - 511, 512 8%N14 Păşuni -231 10%N15 Alte terenuri arabile - 242, 243 5%N16 Păduri de foioase - 311 69%N09 Pajisti naturale, stepe - 321 2%N26 Habitate de păduri (păduri de tranziție) - 324 6%

21

În arealul sitului, pe raza Parcului Natural Porţile de Fier, s-au identificaturmătoarele specii şi habitate Natura 2000:

Tipuri de habitate:3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelleteauniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara;3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition;3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţiedin Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion;3280 Râuri mediteraneene cu scurgere permanentă cu specii din Paspalo-Agrostidionşi perdele de Salix şi Populus alba -prezenţa acestui habitat este incertă în România,fiind totuşi menţionat ca prezent pe teritoriul parcului în anexa nr. 1 a Ordinuluiministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările ulterioare, şianexa nr. 2 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 57/2007, cu modificările şicompletările ulterioare, urmând a se face studii în vederea stabilirii prezenţei certe aacestui habitat pe suprafaţa parcului;40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice;6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi;6190 Pajişti panonice de stâncării - Stipo-Festucetalia pallentis;6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcarosFestuco- Brometalia;6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri;6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,până la cel montan şi alpin;8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până încel alpin - Thlaspietea rotundifolii;8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase;8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; 8230 Comunităţipioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pestâncării silicioase;8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis;9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;91K0 Păduri ilirice deFagus sylvatica -Aremonio-Fagion;91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos;91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Alno-Padion,Alnion incanae, Salicion albae;91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen - Erythronio-Carpiniori;91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen;92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba;9530* Vegetaţie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp.Banatica;

Specii de mamifere: Barbastella barbastellus-liliac cârn; Canis lupus-lup;

22

Lutra lutra-vidră, lutră; Lynx lynx-râs; Miniopterus schreibersi-liliac cu aripi lungi;Myotis bechsteini-liliac cu urechi mari; Myotis blythii-liliac comun mic; Myotiscapaccinii-liliac cu picioare lungi; Myotis dasycneme-liliac de iaz; Myotis myotisliliaccomun; Rhinolophus blasii-liliacul cu potcoavă a lui Blasius; Rhinolophus euryale-liliacul mediteranean cu potcoavă; Rhinolophus ferrumequinum-liliacul mare cupotcoavă; Rhinolophus hipposideros-liliacul mic cu potcoavă; Rhinolophus mehelyi-liliacul cu potcoavă a lui Mehely.

Specii de amfibieni si reptile: Bombina bombina-buhai de baltă cu burta roşie;Bombina variegata-buhai de baltă cu burta galbenă; Emys orbicularis-ţestoasă deapă; Testudo hermanni-ţestoasă de uscat bănăţeană.

Specii de peşti: Aspius aspius-avat; Barbus meridionalis -moioagă; Cottus gobio-zglăvoc; Gobio albipinnatus-porcuşor de nisip; Gymnocephalus baloni-ghiborţ de râu;Gymnocephalus schraetzer-răspăr; Misgurnus fossilis-tipar; Pelecus cultratussabiţă;Rhodeus sericeus amarus-boare; Sabanejewia aurata-dunariţă; Umbra krameri-tigănuş; Zingel streber-fusar; Zingel zingel-pietrar.

Specii de nevertebrate: Austropotamobius torrentium-racul de ponoare; Callimorphaquadripunctaria-fluture; Carabus variolosus-carab; Cerambyx cerdocroitor mare;Cordulegaster heros-libelula, calul dracului; Eriogaster catax; Euphydryas maturna-fluture; Lucanus cervus-rădaşcă, răgacea; Lycaena disparfluture; Maculineanausithous-fluture; Maculinea teleius-fluture; Morimus funereuscroitorul cenuşiu;Osmoderma eremita-gândac sihastru, pustnic; Pilemia tigrinacroitor marmorat;Rosalia alpina-croitor de fag; Theodoxus transversalis-melc; Unio crassus-scoica derâu.

Specii de plante: Agrimonia pilosa-turiţă; Asplenium adulterinum-feriguţă, ruginită;Colchicum arenarium-brânduşă; Echium russicum-capul şarpelui; Eleochariscarniolica; Gladiolus palustris-gladiolă de baltă; Himantoglossum caprinum-ouălepopii; Marsilea quadrifolia-trifoiaş de baltă; Paeonia officinalis ssp. banatica-bujor;Pulsatilla grandis; Stipa danubialis-colilie; Thlaspi jankaepunguliţă; Tulipa hungarica-lalea galbenă.Managementul sitului este asigurat de Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier,din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva.

ROSPA0080 Muntii Almajului – Locvei

Situl, în suprafaţă de 118141,60 ha, are următoarele coordonate: latitudine N 44º 40'14'' , longitudine E 21º 59' 2'' şi este situat în regiunea continentală, cu o altitudinemedie de 388 m, altitudine minimă fiind de 37 m, respectiv cea maximă de 972 m, peraza judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi.Zona deluroasă şi de munte, în partea de sud are caracter submediteranean. Întâlnimaici stânci abrupte, păduri mari de foioase, fâneţe şi păşuni în stare semi-naturalăoferând adăpost pentru o gamă variată de specii. Impactul antropic este puţinsemnificativ. Au apărut aici unele specii de păsări cu distribuţie sudică, care cuibărescdoar în câteva zone ale ţării, ca uliul cu picioare scurte, acesta fiind unul dintre celedouă locuri de cuibărit cunoscute în afara Dobrogei.Tot în zona găsim cele mai mari efective de şerpar din afara Dobrogei, situlfiind important şi pentru o serie de specii de pădure, de stâncării respectiv partea denord-vest deţine populaţii mari de presură de grădină şi de barză albă.Diversitatea litologică a acestui masiv montan: roci cristaline, magmatice şi

23

sedimentare, a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elementespectaculoase-Cazanele Dunării, creste şi abrupturi calcaroase, chei, peşteri,cascade, forme de relief vulcanic, depresiuni şi altele.C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: Coracias garrulusdumbrăveanca;C6 – populaţii importante din 12 specii amenintaţe la nivelul Uniunii Europene– 12 specii: Aquila chrysaetos-acvila de munte, Hieraaetus pennatus-acvila mică,Circaetus gallicus-şerpar, Accipiter brevipes-uliul cu picioare scurte, Falco peregrinus-şoim călător, Haliaeetus albicilla-codalb, Bubo bubo-buha, Ciconia ciconia-barza albă,Dendrocopos leucotos-ciocănitoare cu spate alb, Dendrocopos medius-ciocănitoarede stejar, Dryocopus martius ciocănitoarea neagră, Picus canusghionoaie sură şiEmberiza hortulana-presura de grădină.Situl este deasemeni important pentru:a)Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Păsări: Aquila chrysaetos acvilade munte, Aquila pomarina-acvila ţipătoare mică, Accipiter brevipes-uliu cu picoarescurte, Bonasa bonasia-ieruncă, Bubo bubo-buhă, Ciconia ciconia-barză albă,Circaetus gallicus-şerpar, Caprimulgus europaeus-caprimulg, Coracias garrulus-dumbrăveancă, Dendrocopos leucotos-ciocănitoare cu spate alb, Dendrocoposmedius-ciocănitoare de stejar, Dryocopus martius-ciocănitoare neagră, Falcoperegrinus-şoim călător, Hieraaetus pennatus-acvilă mică, Haliaeetus albicilla-codalb,Lullula arborea-ciocârlie de pădure, Lanius collurio-sfrâncioc roşiatic, Pernis apivorus-viespar, Strix uralensis-huhurez mare, Picus canus ghionoaie sură, Emberizahortulana-presură de grădină;

b)Alte specii importante de floră şi faună: Acer pseudoplatanus -paltin,Carpinus orientalis-cărpiniţă, Corylus colurna-alun, Fagus sylvatica-fag, Padusmahaleb-vişin turcesc, Cotinus coggygria-scumpia, Fraxinus excelsior-frasin,Cerambyx cerdo-croitor, Capreolus capreolus-căprioară, Martes martes-jder decopac, Sciurus vulgaris-veveriţă, Canis lupus-lup, Lynx lynx-râs, Meles meles viezure,Sus scrofa-porc mistreţ.Managementul sitului este asigurat de Administraţia Parcului Natural Porţilede Fier, din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva.

Caracteristici generale ale situluiDESCRIEREA SITULUIN09 321 Pajişti naturale, stepe 2%N12 211 - 213 Culturi (teren arabil) 2%N14 231 Păşuni 11%N15 242, 243 Alte terenuri arabile 5%N16 311 Păduri de foioase 74%N26 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 6%

Alte caracteristici ale sitului:Diversitatea litologică a acestui masiv montan (roci cristaline, magmatice şisedimentare)a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multeelemente spectaculoase (Cazanele Dunării, creste şi abrupturi calcaroase, chei,peşteri, cascade, forme de relief vulcanic, depresiuni etc.).

ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier

Situl, în suprafaţa de 10120.40 ha, are următoarele coordonate: latitudine N44º39' 21'', longitudine E 21º 50' 18'' şi este situat în regiunea continentală, cu o

24

altitudine medie de 66 m, altitudine minimă fiind de 28 m, respectiv cea maximă de283 m, pe raza judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi.Situl cuprinde Dunărea cu bancuri nămoloase cu vegetaţie tip de Hidrocharition,pajişti cu tufişuri de sălcii arbustive, constituind un punct de concetrare pe plannaţional şi european a numeroase specii de păsări sălbatice, fiind unul din puţinelelocuri în care pe o suprafaţă atât de restrânsă, să se poată întâlni unnumăr atât de mare de specii de păsări sălbatice ca în aceasta zonă:a)Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Păsări: Milvus migrans gaieneagră, Pandion haliaetus-uligan pescar, Buteo rufinus-şorecar mare, Ciconianigra-barză neagră, Circus cyaneus-erete vânăt, Cygnus cygnus-lebădă de iarnă,Egretta alba-egretă mare, Egretta garzetta-egretă mică, Gavia arctica-cufundar polar,Gavia stellata-cufundar mic, Haliaeetus albicilla-codalb, Mergus albellus ferestraşmic, Phalacrocorax pygmeus-cormoran mic.

b)Alte specii importante de fauna: Bombina bombina-buhai de baltă cu burtaroşie, Bombina variegata-buhai de baltă cu burta galbenă, Bufo bufo-broască râioasăbrună, Emys orbicularis-ţestoasă de apă, Gymnocephalus baloni-ghiborţ de râu,Gymnocephalus schraetzer-răspăr, Zingel streber-fusar, Zingel zingel-pietrar.Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate,conform datelor avem următoarele categorii:a)număr de specii din anexa nr. 1 a Directivei Păsări: 12b)număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilormigratoare: 62c)număr de specii periclitate la nivel global: 3Situl este important în perioada de migraţie pentru următoarele specii de păsări:Mergus albellus-ferestraş mic, Cygnus cygnus-lebădă de vară, Egretta alba egretamare, Aythya nyroca-raţa roşie, Anas platyrhynchos-raţa mare, Phalacrocoraxpygmaeus-cormoranul mic, Ayhtya ferina-raţa cu cap castaniu, Aythya fuligula-raţămoţată, Bucephala clangula-raţă sunătoare.Deasemeni situl este important pentru iernat pentru următoarele specii de păsări:Mergus albellus-ferestraş mic, Cygnus cygnus-lebădă de vară, Egretta alba egretamare, Anas platyrhynchos-raţa mare, Phalacrocorax pygmaeus cormoranul mic,Ayhtya ferina-raţa cu cap castaniu, Aythya fuligula-raţă moţată, Bucephala clangula-raţă sunătoare, Fulica atra-lişiţă.În perioada de migraţie a păsărilor situl găzduieşte mai mult de 20.000 deexemplare de păsări de baltă, fiind declarat ca sit RAMSAR.Pe lângă speciile menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cumodificările şi completările ulterioare, situl este important şi pentru speciile deamfibieni, reptile, mamifere, care găsesc în acest spaţiu condiţiile bio-ecologicenecesare dezvoltării şi conservării favorabile a acestora. De asemenea alături despeciile de vertebrate, cohabiteaza şi specii de nevertebrate şi plante, care suntincluse pe anexele actelor normative naţionale şi internaţionale, dar şi pe listele roşiiale prezentului act.Managementul sitului este asigurat de Administraţia Parcului Natural Porţilede Fier, din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Măsuri de management situl Portile de Fier:În vederea atingerii scopurilor reţelei ecologice Natura 2000, trebuie avute în vedereunele măsuri de management, astfel:

25

a)cartarea, menţinerea sau unde este cazul refacerea stării de conservare favorabilăa habitatelor, urmată de monitorizarea acestora;b)interzicerea/limitarea tăierilor în habitatele forestiere prioritare;c)interzicerea/limitarea construirii de drumuri forestiere în habitatele forestiereprioritare;d)promovarea regenerărilor naturale în habitatele forestiere;e)interzicerea/limitarea tratamentelor chimice în habitatele forestiere;f)interzicerea/limitare intervenţiilor asupra habitatelor umede: desecare, drenare, înhabitatele naturale;g)reglementarea păşunatului, prin menţinerea de efective şi de specii conformbonităţii fiecărei păşuni, şi a cositului în perioadele optime acestei activităţii, avîndprioritate menţinerea stării favorabile a habitatului;h)reglementarea activităţilor tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, înlimita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, cu tehnologii vu impactredus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci sau de plante medicinale;i)extragerea speciilor invazive din habitatele prioritare;j)interzicerea/limitarea folosirii de ierbicide, îngrăşămintelor chimice sau ale altoramendamente în habitatele de pajişti;k)interzicerea arderii vegetaţiei;l)conştientizarea comunităţilor asupra necesităţii protecţiei şi conservării habitatelor;

Măsuri de management ROSPA0080 Muntii Almajului – Locvei

Vulnerabilitatea sitului este dată de: turismul necontrolat, turismul în masă,schimbarea habitatului semi-natural-fâneţe, păşuni, datorită încetării activităţiloragricole ca cositul sau păşunatul, lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului înperioada de reproducere, vânătoarea în timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotulcauzat de către gonaci, vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilorpericlitate, practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro,motor de cross, maşini de teren, amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului aspeciilor periclitate, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, adunarea lemnuluipentru foc, culegerea de ciuperci, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului, prindereapăsărilor cu capcane, scoaterea puilor pentru comerţ ilegal, braconaj, defrişările,tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari,tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, împăduririle zonelor naturalesau seminaturale - păşuni, fânaţe, industrializare şi creşterea zonelor urbane,electrocutare si coliziune in linii electrice, amplasare de generatoare eoliene, ardereavegetaţiei-a miriştii şi a pârloagelor.Speciile de faună şi floră prezintă o vulnerabilitate deosebită corelată de obiceicu presiunea asupra habitatului ocupat de acestea. Măsuri generale de managementsunt:a)pentru eficientizarea protecţiei şi conservării speciilor, trebuie în primul rândavută în vedere protecţia habitatelor acestor specii;b)cartarea, menţinerea unei stării de conservare favorabilă sau refacerea stăriide conservare specială a habitatelor şi monitorizarea lor;c)interzicerea/limitarea oricărui tip de poluare: chimică, fonică, fecaloidmenajeră,antropică, precum şi interzicerea/ limitarea folosirii vehiculelor motorizate- ATV, motociclete pe drumurile forestiere;d)interzicerea/limitarea folosirii îngrăşămintelor chimice, ierbicidelor saupesticidelore)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede: desecare,drenare

26

f)combaterea braconajului la speciile de interes cinegetic, precum şi a colectăriidiferitelor specii de floră şi faună;g)conştientizarea şi educarea continuă a comunităţilor locale asupra necesităţiiocrotirii şi protecţiei speciilor de floră şi faună şi a folosirii de mijloace ecologice învederea unei dezvoltării durabile;h)interzicerea arderii miriştelor, a folosirii focului în locuri neamenajate.i)monitorizarea speciilor de plante cu caracter invaziv

Este deasemeni necesară intreprinderea unor măsuri de management specificespeciilor, astfel:1.Mamifere:Canis lupus, Capreolus capreolus, Lynx lynx, Martes martes,Meles meles, Sus scrofa:a)educarea şi conştientizarea comunităţilorb)interzicerea/limitarea construirii de drumuri forestierec)interzicerea/limitarea defrişărilord)limitarea poluării fonicee)limitarea folosirii momelilor, capcanelor: arme, cuşti, păsări artificiale, plase,spray-uri, orbirea animalelor cu lumina pe timp de noapte şi altele.f)combaterea braconajului2.Plante:Acer pseudoplatanus, Carpinus orientalis, Corylus colurna, Cotinuscoggygria, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior:a)interzicerea/limitarea a oricărei forme de recoltare a florilor şi a fructelor,culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante înhabitatul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclilui biologicb)interzicerea arderii vegetaţiei3.Păsări: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus,Falco peregrinus, Hieraaetus pennatus, Pernis apivorus:a)interzicerea/ limitarea turismului necontrolatb)combaterea braconajului şi a utilizării otrăvurilor, electrocutării sau a altormetode ilegale de intervenţie asupra florei şi faunei protejatec)tăierea arborilor vârsticid)educarea populaţiei pentru evitarea omorârii păsărilor/mamiferelor datorităsuperstiţiilorBonasa bonasia:a)păstrarea tufărişurilor la marginea pădurilorb)interzicerea arderii vegetaţieiCaprimulgus europaeus:a) interzicerea arderii vegetaţieib)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimiceCoracias garrulus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dryocopus martius,Picus canus:a)păstrarea în pădure, pe picior, a arborilor bătrâni, morţi sau bolnavib)management natural al pădurilorc)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimiceLanius collurio:a)păstrarea în pădure, pe picior, a arborilor bătrâni, morţi sau bolnavib)management natural al pădurilorc)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimiceLullula arborea:a)managementul natural al pădurilorb)interzicerea arderii vegetaţieic)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice

27

Speciile enumerate mai sus se regăsesc în descrierea situ-rilor desemnate prinHotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare:ROSPA0026 şi ROSPA0080.

Măsuri de management ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier

Vulnerabilitatea sitului este dată de introducerea animalelor domestice peinsule, precum şi acte de braconaj la vânătoare şi pescuit.Protecţia habitatelor speciilor de floră şi faună se impune pentru eliminareaimpactelor negative cauzate prin păşunatul cu animale domestice în mod neorganizatşi necontrolat, tăieri de nuiele de răchită, recoltarea de plante medicinale şiaromatice, extragerea de materiale de construcţie: nisip, pietriş şi altele, precum şiprevenirea poluării apelor cu deşeuri menajere şi animaliere provenite dingospodăriile populaţiei din localităţile situate în amonte.Speciile de faună şi floră prezintă o vulnerabilitate deosebită corelată deobicei cu presiunea asupra habitatului ocupat de acestea. Măsuri generale demanagement sunt:a)pentru eficientizarea protecţiei şi conservării speciilor, trebuie în primul rândavută în vedere protecţia habitatelor acestor specii;b)cartarea, menţinerea unei stării de conservare favorabilă sau refacerea stăriide conservare specială a habitatelor şi monitorizarea lor;c)interzicerea/limitarea oricărui tip de poluare-chimică, fonică, fecaloidmenajeră,antropică, precum şi interzicerea/ limitarea folosirii vehiculelor motorizate-ATV,motociclete offroad pe drumurile forestiere şi în afara drumurilor publice;d)interzicerea/limitarea folosirii îngrăşămintelor chimice, ierbicidelor saupesticidelore)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede: desecare,drenare în habitatele naturalef)evaluarea calităţii apelorg)combaterea braconajului la speciile de interes cinegetic, precum şi a colectăriidiferitelor specii de floră şi faună;h)conştientizarea şi educarea continuă a comunităţilor locale asupra necesităţiiocrotirii şi protecţiei speciilor de floră şi faună şi a folosirii de mijloace ecologice învederea unei dezvoltării durabile;i)interzicerea arderii miriştelor, a folosirii focului în locuri neamenajate.Este deasemeni necesară întreprinderea unor măsuri de management specificespeciilor, astfel:Emys orbicularis:a)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra cursurilor de apă: desecare,drenareb)monitorizarea speciilor de plante higro- şi hidrofile cu caracter invazivc)protejarea bălţilor temporare sau permanente şi monitorizarea acestora, precum şia celor care seacă în mod naturald)reducerea impactului antropic în proximitatea bălţiie)evitarea activităţilor care distrug sau degradează habitatul specieif)montarea unor semne rutiere pentru atenţionarea conducătorilor de autovehicule înzone cu populaţii numeroaseg)conştientizarea şi informarea localnicilor în vederea evităriicapturării/comerţului/uciderii de specii2.Peşti: Gymnocephalus baloni, Gymnocephalus schraetzer, Zingel streber, Zingelzingel:a)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra cursurilor de apă: desecare,

28

drenareb)interzicerea intervenţiei localnicilor asupra albiei râurilor şi pârâurilor prinexploatarea materialului aluvialc)monitorizarea cursurilor de apă sezoniered)controlarea factorilor perturbatori, reprezentaţi de poluare fecaloid-menajeră,rumeguş, eroziune, pescuit ilegal3.Păsări: Milvus migrans, Pandion haliaetus, Buteo rufinus, Circus cyaneus,Haliaeetus albicilla:a)interzicerea/ limitarea turismului necontrolatb)combaterea braconajului şi a utilizării otrăvurilor, electrocutării sau a altormetode ilegale de intervenţie asupra florei şi faunei protejatec)tăierea arborilor vârsticid)educarea populaţiei pentru evitarea omorârii păsărilor datorită superstiţiilor.

3.4. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sauhabitatelor de interes comunitar mentionate in formularul standard al arieinatural protejate de interes comunitar

Observatiile botanice realizate de catre Gavril Negrean si Ioana Ciortan, în maimulte puncte din împrejurimile oraşului Orşova, în vederea amenajărilor teritorialeviitoare. Am făcut observaţii asupra florei şi vegetaţiei din locurile indicate. S-au făcutliste cu ajutorul unor dictafoane. Plantele critice au fost colectate pentru a fi analizateîn laborator. Nomenclatura plantelor după Flora României (SĂVULESCU 1952-1976),Ciocârlan (2009) şi Flora Europaea (TUTIN & al. 1964-1980; TUTIN & al. 1996).Pentru flora Defileului am utilizat mai multe lucrări ale monografului zonei (MATACĂ2000-2005). Listele realizate au fost analizate din punctul de vedere sozologic, pentrua stabili dacă în teritoriile cercetate există sau nu plante sau habitate ocrotite. Cumzona Defileului Dunării este una dintre cele mai bogate zone din România în speciirare, de asemenea în habitate interesante, am fost deosebit de atenţi la tot ce amvăzut. S-au realizat liste în toate habitatele propuse. Pentru fiecare sit am făcut listeşi comentarii pertinente. De asemenea, pentru fiecare loc cercetat, am tras concluziilenecesare. Lucrarea se încheie cu o scurtă bibliografie ultraselectivă.

Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sauhabitatele de interes comunitar (posibil) afectate.

Metoda de evaluare/ conform EA (evaluare adecvată) (în temeiul Directivei„Habitate”).

I. Studiul de teren corelat cu literatură de specialitate (Doniţă et al. 2005; Gafta& John Owen Mountford, 2008) a avut ca scop :

1. Identificarea ariilor protejate existente şi a altor zone care îndeplinesccriteriile pentru reţeaua Natura 2000.

2. Inventarierea tipurilor de habitate la nivel teritorial, conform obiectivelelorprogramului Natura 2000: fiecare suprafaţă a fost inventariată din punct de vederebotanic (prin recunoaşterea fitocenozelor care o caracterizează - prin luarea înconsiderare a speciilor edificatoare şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şiprin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii - localizare geografică, altitudine, relief,rocă şi sol).

3. Inventarierea speciilor de floră a căror conservare necesită desemnarea

29

ariilor speciale de conservare conform cu Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

II. Datele obţinute din teren au constituit baza pentru realizarea studiului deevaluare adecvată.

1. S-au făcut liste cu ajutorul unor dictafoane. Plantele critice au fost colectatepentru a fi analizate în laborator.

2. Nomenclatura plantelor după Flora României (SĂVULESCU 1952-1976),Ciocârlan (2009) şi Flora Europaea (TUTIN & al. 1964-1980; TUTIN & al. 1996).Pentru flora Defileului am utilizat mai multe lucrări ale monografului zonei (MATACĂ2000-2005). Listele realizate au fost analizate din punctul de vedere sozologic, pentrua stabili dacă în teritoriile cercetate există sau nu plante şi/sau habitate ocrotite.

Bibliografie metodologică1. Doniţă N,. Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A. 2005.

Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.2. Gafta D. & Mountford J.O. (coord.). 2008. Manual de interpretare a

habitatelor Natura 2000 din România. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, România.

I. Zona Sere Coramnic, peste linia ferată, malul stâng al Văii Cernei, micipetice de pajişti, livezi; mai la S aproape de gura tunelului, o baltă cu vegetaţiecaracteristică.

Livezi active sau semipărăsite:Achillea crithmifoliaAgrimonia eupatoriaAmaranthus retroflexusAmbrosia artemisiifoliaArrhenatherium elatiusAristolochia clematitisArmoracia rusticanaArtemisia vulgarisBerteroa incana subsp. incanaBunias orientalisCarduus acanthoidesCentaurea biebersteinii subsp. biebersteiniiCentaurea spinulosaChenopodium strictumChondrilla junceaCiochorium intybusCirsium arvenseClematis vitalbaConvolvulus arvensis + Erysiphe convolvuliConyza canadensisCrataegus monogynaDactylis glomerata s. l.Daucus carota subsp. carotaDichanthium ischaemumElymus repens subsp. repensErigeron anuuns subsp. anuusEryngium campestreEuonymus europaeusFallopia convolvulus

30

Festuca arundinacea s. l.Galinsoga parvifloraGalium verum subsp. verumGleditsia triacanthosHelianthus tuberosusHolcus lanatusHumulus lupulusInula britannicaLactuca serriolaMedicago sativa subsp. falcataMelilotus officinalisMorus albaPeucedanum oreoselinumPicris hieracioides s. l.Pimpinella saxifragaPrunus cerasiferaPrunus spinosaRobinia pseudoacaciaRosa sp.Salvia nemorosa subsp. nemorosaSalvia verticillaSambucus ebulusSetaria pumilaSetaria viridisSolanum nigrumSorghum halepenseTragopogon dubiusVerbascum blattariaVerbascum speciosum subsp. speciosumVincetoxicum hirundinariaXanthium sp.

Factori limitativi micotici. Pe unele buruieni au fost identificate ciuoperciparazite, care pot încetini ritmul biologic la plantele parazitate. Aşa este făinarea depe Convolvulus arvensis (Erysiphe convolvuli), frecvent parazitată în zona cercetată.

Concuzii: diversitate floristică destul de mare dar neorganizată din punctul devedere fitocenologic. Nu s-au identificat plante demne de a face obiectulsozologiei, respectiv de a fi ocrotite. În schimb se înmulţesc îngrijorător de multplante cu caracter invaziv şi chiar importante din punctul de vedere medical: Estevorba de Floarea pustei (Ambrosia artemisiifolia). În paranteză spunem despreaceastă pantă că a fost descoperită pentru prima oară în actuala suprafaţă aRomâniei în anul 1901. De atunci, planta s-a extins în toată ţara, producând daunefoarte importante culturilor agricole, în care a pătruns deja. De asemenea, aceastăplantă produce alergie la multe persoane. Alte specii adventive cu caracter invaziv:Amaranthus retroflexus, Conyza canadensis, Galinsoga parviflora, Gleditsiatriacanthos, Helianthus tuberosus, Morus alba, Robinia pseudoacacia, Xanthium sp.De altfel, cu cât suntem mai aproape de centrul urbanistic, cu atât numărul speciilorcu caracter invaziv este mai mare. Dar şi cele autohtone pot avea aici un caracterinvaziv, cum ar fi: Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Convolvulus arvensis,Dichanthium ischaemum, Elymus repens subsp. repens etc.

Zona cu baltă: între linia ferată şi dealuri, pajişti umede, bogate în specii, spredeal o baltă cu trestie.

31

Agrostis stoloniferaAmaranthus retroflexusBerteroa incannaBidens frondosaCalamagrostis epigejosChondrilla junceaCirsium vulgareConvolvulus arvensisCruciata laevipesCynodon dactylonDichanthium ischaemumEchinochloa crus-galliEchium vulgareEleocharis palustrisErigeron annuus subsp. annuusEryngium campestreEupatorium cannabinumEuphorbia esula subsp. tommasinianaGalium album subsp. albumGalinsoga parvifloraGeranium columbinumGratiola officinalisLactuca vimineaLathyrus latifoliusLemna minorLinaria vulgarisLotus corniculatusLythrum salicariaLemna minorLinaria vulgarisLotus corniculatusMalva sylvestrisMedicago sativa subsp. falcataMenta longifoliaMuscari comosumOdontites vulgarisPhragmites australisPicris hieracioides s. l.Polygonum avicularePolygonum hydropiperPolygonum lapathifoliumPortulaca oleracea subsp. oleraceaPotamogeton natansPotentilla argenteaPrunus cerasiferaPrunus spinosaPulicaria dysentericaRanunculus repensRorippa austriacaRubus sp.Rumex pulcher s. l.Rumex thyrsiflorus ♀

32

Salix triandra s. l.Salvia pratensisSalvia verticillataSetaria viridisStachys rectaTeucrium chamaedrysThymus pulegioides s. l.Typha angustifoliaTypha laxmanniiVerbascum banaticumVerbena officinalisXanthium italicum

Broască ţestoasă de baltă (Emis orbicularis)

Comentarii: Diversitate floristică mare. Specii deosebire de locuri umede nusunt. În schimb am văzut o Broască ţestoasă de baltă, care este pe listeinternaţionale. Prezente şi aici plante cu caracter invaziv: Amaranthus retroflexus,Bidens frondosa (pe lângă apă), Erigeron annuus subsp. annuus, Xanthium italicum.Ceva mai rare sunt speciile: Lathyrus latifolius, Rumex pulcher s. l., Rumexthyrsiflorus, Typha laxmannii. Ele se găsesc aproape în toate pajiştile din zonă, încâtnu vor fi afectate de lucrările urbanistice viitoare.

Concuzii: Diversitate floristică mare. O parte din locul cercetat intră încategoria zonelor umede ocrotite. Este vorba de habitatul R1514 – Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, cu valoareconservativă redusă. De asemenea, habitatul R5312 – Comunităţi ponto-danubienecu Bidens tripartita, Echinochloa crus-gallii şi Polygonum hydropiper. Dar cu valoareconservativă redusă.

Propunere. Balta şi împrejurimile sale să nu fie asanată ci păstrată ca atare.

Foto. Balta propusa pentru mentinere si conservare

33

II. Zona Valea Cernei, mal drept, loc ruderal spre coada Golfului Orşova,foarte ruderalizat:

Molozuri netezite. Loc situat la E de şosea:Achillea crithmifoliaAgrostis capillarisAmbrosia artemisiifoliaAnchusa officinalisAngelica sylvestrisArtemisia absinthiumBromus sterilisBolbochoenus maritimusButomus umbellatusCalamagrostis epigejosCarduus acanthoidesCarex vulpina s. l.Centaurea biebersteinii subsp. biebersteiniiChenopodium botrysChenopodium strictumCyperus serotinusChondrilla junceaCichorium intybusCirsium vulgareCornus sanguinea s. l.Cynodon dactylonCynosurus echinatusCyperus serotinusDactylis glomerata glomerataEchium vulgareEragrostis minorEragrostis pilosaErigeron annuus subsp. annuusEryngium campestreLotus corniculatusLythrum salicariaMalva sylvestrisMatricaria perforataMentha longifoliaPastinaca sativa subsp. sativaPolygoum hydropiperPrunus cerasiferaPulicaria disentericaRubus sp.Sambucus ebulusScirpus sp.Solanum nigrumTrifolium pratense s. l.Tussilago farfaraUrtica dioicaVerbascum speciosum subsp. speciosumVerbena officinalisXanthium italicum

34

Comentarii: Diversitate floristică mare. Plantele provin din diverse comunităţivegetale, nu sunt organizate în asociaţii. Mai puţine buruieni cu caracter invaziv.

Concluzii. Aproape întreaga floră este alohtonă, mai ales pe terenul cumolozuri. Singura zonă cu vegetaţie naturală este malul Golfului Orşova (Cerna) darcu apa foarte poluată. Nu am identificat elemente demne de a fi ocrotite.

III. Zona Prelungire Zona Nord, pajişti şi livezi.1. Pajişte sub livezi, teren ujşor înclinat, după unele plante există izvoare

subterane:Achillea crithmifoliaAchillea millefoliumAmbrosia artemisiifoliaChrysopogon gryllusCichorium intybusConvolvulus arvensisCrataegus monogynaCrepis foetida subsp. rhoeadifoliaCynodon dactylonDaucus carota subsp. carotaDianthus sp.Gratiola officinalisHolcus lanatusInula britannicaLotus corniculatusLythrum salicariaMentha longifoliaPlantago lanceolataPrunus cerasiferaRumex thyrsiflorus ♀Salvia verticillataSetaria pumilaSonchus arvensis subsp. arvensisSorghum halepenseTrifolium pratense s. l.Verbena officinalisXanthium italicum

Comentarii. Pajiştea este cosită. Există câteva izvoare, atestate de uneleplante (Inula britannica, Gratiola officinalis), din cauza secetei nu există ivire de ape.Infestarea cu buruieni este slabă (Ambrosia artemisiifolia, Sorghum halepense,Xanthium italicum).

Concluzii. Pajiştea este cosită. Din punctul de vedere botanic nu suntspecii remarcabile.

2. Livadă semipărăsită, se coseşte (ecoton):Agrimonia eupatoriaAnchusa officinalisAristolochia clematitisArrhenatherum elatius s. l.Betonica officinalisBriza mediaCentaurea spinulosa

35

Chenpodium strictumChrysopogon gryllusCichorium intybusConvolvulus arvensisConyza canadensisCrataegus monogynaCruciata laevipesDaucus carota subsp. carotaElymus repens subsp. repensGalinsoga parvifloraInula germanicaLathyrus latifoliusLeontodon hispidusHypochaeris maculataOdontites serotina s. l.Peucedanum oreoselinumPimpinella saxifragaRosa sp.Rubus sp.Salvia nemorosa subsp. nemorosaSalvia pratensisSalvia verticillataSenecio jacobaeaTuecrium chamaedrysVerbascum blattariaVerbena officinalisVicia cassubicaVincetoxicum hirundinaria

Comentarii. Livada semipărăsită, producţia din acest an compromisă. Plantespecifice dealurilor termofile. Dintre speciile mai interesante din punctul de vederecorologic ar fi Inula germanica, Lathyrus latifolius. Populaţiile lor nu vor fi afectate delucrările viitoare. În livadă puţine buruieni şi în exemplare puţine: Chenopodiumstrictum, Convolvulus arvensis, Elymus repens subsp. repens etc. Iar dintreadventivele cu caracter invaziv, am notat: Conyza canadensis şi Galinsogaparviflora.

Concluzii. Concluzii. Nu sunt specii remarcabile din punctul de vederebotanic. Nici habitate.

IV. Zona Prelungire Cartier Coramnic, pajişte foarte înclinată, în viitor va fiparcelată. Pajiştea a fost cosită, dar nu peste tot, totul este foarte uscat din cauzasecetei dar şi a înclinaţiei.Achillea collinaAchillea crithmifoliaAcinos arvensisAgrostis capillarisChrysopogon gryllusCichorium intybusConvolvulus avensisCrataegus monogynaDanthonia alpinaDianthus sp.Erigeron annuus subsp. strigosus

36

Eryngium campestreFestuca valesiacaFilipendula vulgarisFraxinus ornusGenistella sagittalisHypochoeris radicataInula britannicaInula germanicaKnautia arvensisLathyrus latifoliusLathyrus sp.Leontodon hispidus s. l.Lotus corniculatusMuscari comosumOrnitogalum sphaerocarpumPeucedanum oreoselinumPimpinella saxifragaPlantago lanceolataPlantago media s. l.Prunus cerasiferaRhinanthus sp. (fără flori)Rumex thyrsiflorus ♀Salvia verticillataThymus sp.Trifolium pratense

Comentarii. Pajiştea, cosită sau nu, adăposteşte câteva plante mai deosebitedar populaţiile lor, de altfel frecvente în zonă, nu vor fi afectate de viitoarele lucrăriurbanistice (Achillea crithmifolia, Danthonia alpina, Inula germanica, Lathyruslatifolius, Rumex thyrsiflorus). Dintre speciile rare, Ornitogalum sphaerocarpum estenotată cu calificativul Rar în Listele Roşii Naţionale (OLTEAN, NEGREAN & al. 1994:35). Am notat puţine buruieni cu caracter invaziv, în această pajişte, de altfel înnumăr mic de exemplare (Erigeron annuus subsp. strigosus)

Concluzii. Nu există elemente botanice pentru ocrotire şi nici habitatedeosebite, ele fiind fragmentare.

Pădurea de deasupra pajiştei, pădure de protecţie. Ea ar trebui să nu fieafectată de lucrările de construcţii, având un rol ridicat în protejarea climatică şiedafică a viitoarei zone parcelate.Campanula rapunculoidesCarpinus betulusCarpinus orientalisCentaurea spinulosaCentaurea stenolepisCornus sanguinea s. l.Fraxinus ornus - se regenerează puternicGalium kitaibelianumLapsana communisLembotropis nigricans s. l.Melica unifloraPoa nemoralisPrunus spinosaPyrus pyraster

37

Quercus cerrisQuercus dalechampii - se regenereazăQuercus frainettoSmyrnium perfoliatumTanacetum corymbosumTilia tomentosa

Concluzii. Pădurea de protecţie de deasupra pajiştei este o pădure cu ocompoziţie florisică obişnuită în zona Defileului Dunării. Cele câteva specii maideosebite din punctul de vedere arealogic (Galium kitaibelianum, Smyrniumperfoliatum) nu vor fi afectate de lucrările ce se prefigurează.

V. Zona Poiana Stelei, parcelat, străduţe, drumeaguri, garduri, pajişti,mici proprietăţi cu case etc.

Zona la nord de DN57. Vegetaţia foarte perturbată, extrem de ruderalizată înunele puncte. Există şi locuri de aruncare a gunoaielor. Pentru aceste motivediversitate heterogenă mare, de asemeni număr mare de specii.Abutilon theophrastiAcer campestreAchillea crithmifoliaAgrostis capillarisAmbrosia artemisiifolia peste totArrhenatherum elatius s. l.Artemisia vulgarisBerteroa incana subsp. incanaCarduus acanthoidesCarthamus lanatusCentaurea biebersteinii subsp. biebersteiniiCentaurea ibericaCentaurea jaceaCentaurea stenolepisChenopodium strictumChondrilla junceaChrysopogon gryllusCichorium intybusCirsium grecescuiCirsium vulgareClematis vitalbaConvolvulus arvensisConyza canadensisCrataegus monogynaCucurbita pepoCynodon dactylonDactylis glomerata s. l.Danthonia alpinaDatura stramoniumDaucus carota subsp. carotaDichanthium ischaemumDorycnium herbaceumEchium italicum subsp. italicumElymus repens subsp. repensErigeron annuus subsp. annuus

38

Eryngium campestreEuonymus europaeusEuphorbia esula subsp. OrientalisEuphorbia maculataFestuca pratensisFestuca valesiacaGenistella sagittalisGleditsia triacanthosInula britannicaLigustrum vulgareLotus corniculatuisLycopersicon esculentumMentha longifoliaMorus albaOdontites vernaOnonis spinosaPetrorhagia saxifragaPolygonum avicularePopulus albaPortulaca oleracea subsp. oleraceaPotentilla argenteaPrunus persicaPrunus spinosaQuercus dalechampiiQuercus pubescensRorippa austriacaRosa sp.Rubus sp.Rumex thyrsiflorus ♀Salix triandra s. l.Salvia nemorosa subsp. nemorosaSalvia verticillataSambucus ebulusSetaria pumilaUrtica dioicaVerbascum blattariaVerbascum phlomoidesVerbena officinalisXanthium itaicumXanthium spin osum

Comentarii. Vegetaţia din acest loc parcelat deja este foarte heterogenă,domină mai ales plantele ruderale, de diferite provenienţe. Lista cuprinde peste 60 despecii, multe faţă de suprafaţa cercetată şi de timpul acordat. Nu am identificat aicinici o plantă rară. În schimb numărul plantelor cu caracter invaziv este destul de mare(Abutilon theophrasti, Ambrosia artemisiifolia, Conyza canadensis, Daturastramonium, Erigeron annuus subsp. annuus, Euphorbia maculata, Gleditsiatriacanthos, Morus alba etc. Multe plante ruderale (buruieni autohtone numeroase,dintre care unele cu caracter invaziv): Artemisia vulgaris, Carduus acanthoides,Cynodon dactylon, Genistella sagittalis Polygonum aviculare, Urtica dioica etc. O datăcu gunoaiele, au fost aduse aici şi seminţe de la unele plante cltuivate prin grădini.Acestea au germinat şi, datorită condiţiilor favorabile s-au răspîndit în locurile rămaselibere sau pe gunoaie: Cucurbita pepo, Lycopersicon esculentum. Mai persistă câţiva

39

martori ai vegetaţiei naturale de pădure (Acer campestre, Crataegusmonogyna, Euonymus europaeus, Quercus dalechampii, Quercus pubescens) saudin vegetaţia pajiştilor ori a poienilor iniţiale: Agrostis capillaris, Arrhenatherum elatiuss. l., Danthonia alpina, Dorycnium herbaceum, Festuca spp., Rumex thyrsiflorus,Salvia spp. şi altele.

Concluzii. Nu am identificat aici nici o plantă rară. Vegetaţia este atât deperturbată încât nu mai are nici o valoare ştiinţifică sau practică. Nu existăhabitate ocrotite.

Zona la S de DN57; pomării tip ecoton (fructe şi fân), cele mai multe au fostcosite. Între proprietăţi garduri naturale sau artificiale greu de trecut. Vegetaţia esteextrem de săracă şi, din cauza secetei foarte uscată, încât plantele se pot identificacu greu. Unele livezi par abandonate.

Listă:Agrimonia eupatoriaChenopodium strictumChrysopogon gryllusCichorium intybusConvolvulus arvensisCuscuta sp.Daucus carota subsp. carotaDianthus deltoidesDichanthium ischaemumEuphorbia esula subsp. tommasinianaFilipendula vulgarisGalium verum subsp. verumInula britannicaLapsana communisLembotropis nigricans s. l.Ligustrum vulgareLotus corniculatusPeucedanum chabraeiPimpinella saxifragaPlantago lanceolataPlantago media s. l.Prunus cerasiferaPyrus pyrasterQuercus cerrisQuercus frainettoQuercus pubescensRobinia pseudoacaciaRosa sp.Rubus sp.Rumex thyrsiflorus ♀Seseli annuumStachys officinalisTorilis arvensisUlmus glabraVeronica spicata

Altă pajişte la sud de DN:Achillea crithmifolia

40

Cichorium intybusConvolvulus arvensisDichanthium ischaemumEryngium campestreInula britannicaLotus corniculatus

Comentarii. Aceste pajişti-livezi rar cosite, nu cuprind specii importante dinpunctul de vedere al conservării. Nu avem aici hatitate speciale.

Concluzii. Nu au fost identificate specii importante din punctul de vederesozologic şi nici habitate.

Pe creastă spre mânăstire, partea dreaptă a drumului; câteva case, garduride nepătruns, am notat numai ruderale de pe drum; câini de rasă extrem de agresivi.Garduri de nepătruns.Acer campestreBallota nigra subsp. nigraCarpinus orientalisCrataegus monogynaDactylis glomerata subsp. glomerataFraxinus ornusMelissa officinalisPolygonum aviculareRobinia pseudoacaciaRosa sp.Rubus sp.Sambucus nigraTilia platyphyllos

Grădini, salcâm, lăstăriş, parcele cu locuinţeLigustrum vulgareQuercus frainettoTilia platyphyllosTilia tomentosa

Comentarii.Nimic interesant nici pe drum şi nici în livezile văzute peste gard. La fel cu

habitatele.Concluzii. Nu au fost identificate specii importante din punctul de vedere

sozologic şi nici habitate.

VI. Zona La Lac,-fundament şisturi. De aici pe jos spre platou. Înclinaţie circa 45 grade,

probabil pădure de protecţie. Domeniu silvicListă pe drum acces: Intrândul pe strada Salcâmilor, pe la atelier

Achillea chrithmifoliaAgrostis capillarisAlyssum desertorumAlyssum murale var. microcarpumAmbrosia artemisiifoliaAremonia agrimonoidesBrachipodium sylvaticumBupleurum pachnospermumCalamintha sylvaticaCarduus acanthoides

41

Carpinus orientalisCentaurea biebersteinii subsp. biebersteiniiCentaurea spinulosaChalciporus piperatus (ciupercă micorizantă cu specii de pin)Chenopodium strictumChondrilla junceaChrysopogon gryllusCichorium intybusCleistogenes serotinaCichorium intybusCirsium arvenseCirsium vulgareCleistogenes serotinaClematis vitalbaClinopodium vulgareConvolvulus cantabricaConyza canadensisCrataegus monogynaCrepis foetida subsp. rhoeadifoliaDichantium ischaemumEchinochloa crus-galliEchinops banaticusEragrostis pilosaErigeron annuus subsp. strigosusEryngium campestreEuphorbia cyparissiasFestuca valesiacaGenista ovataHumulus lupulusHypericum perforatumIris germanica scăpatJuglans regiaJurinea macrocalathiaKohlrauschia proliferaLactuca serriolaLactuca viminea s. l.Ligustrum vulgareLinaria vulgarisLotus corniculatusLychnis coronariaMorus albaPimpinella saxifragaPinus nigra plantatPoa nemoralisPolygonum avicularePolygonum persicariaPotentilla argenteaPotentilla micranthaPrunus spinosaPulicaria vulgarisQuercus cerrisQuercus frainetto

42

Robinia pseudoacaciaRosa micranthaRosa sp.Rubus sp.Rumex pulcher s. l.Rumex thyrsiflorus ♀Salvia verticillataSenecio jacobeaSetaria viridisSilene italica s. l.Silene latifolia subsp. albaStachys rectaSyringa vulgarisTeucrium chamaedrysTussilago farfaraVerbascum banaticumVerbascum blattariaVerbascum phlomoidesVerbena officinalisXanthium italicumXanthium spinosum

Comentarii asupra drumului de acces spre platou. Acesta străbate o păduretermofilă formată mai ales din cărpiniţă (Carpinus orientalis) din loc în loc în mijloculpădurii de cărpinţă există pini plantaţi. Coasta pe care este construit drumul are oînclinaţie de 45°. Fiind domeniu silvic, este considerată pădure de protecţie. În acestsezon, parterul pădurii este aproape nud. Plantele notate pe drum arată prezenţaspeciilor de pădure iar pe drum sunt numeroase plante ruderale, deşi condiţiileedafice sunt deosebit de aspre. Este posibil ca primăvara să crească în aceastăpădure plante termofile interesante.

Câteva plante interesante pe marginea drumului: Bupleurum pachnospermum,Cleistogenes serotina, Echinops banaticus, Genista ovata, Jurinea macrocalathia,Rumex thyrsiflorus, Syringa vulgaris etc. intre acestea, Echinops banaticus estecalificat drept Rar în Listele Roşii Naţionale.

Prin circulaţia nu prea intensă deocamdată, au apărut totuşi mai multe speciicu caracter invaziv, deşi condiţiile edafice nu sunt prielnice, cum sunt: Conyzacanadensis, Erigeron annuus subsp. strigosus, Setaria viridis, Xanthium italicum,Xanthium spinosum etc. Aceste plante se vor înmulţi pe măsură ce circulaţia vacreşte.

Concluzii. În lungul drumului cercetat, am identificat câteva plante interesantedin punctul de vedere arealogic şi taxonomic. Ele se găsesc pe marginea drumlui înimediata apropiere a drumului şi nu vor fi periclitate din cauza circulaţiei. Este posibilca vegetaţia naturală să fie perturbată o dată cu modernizarea şoselei, ceea cepresupune lărgirea ei, construirea rigolelor etc.

Zona Lac, Platou uşor ondulat, vegetaţie erbacee destul de ruderalizată şipăşunată, există câteva gospodării. Aproximativ în mijloc un pâlc de specii de stejar(Quercus cerris, Quercus frainetto). Doi stejari sunt parazitaţi de o specie de vâsc(Loranthus europaeus).

Atragem atenţia arhitecţilor că pe un mic vîrf de deal mai există tranşee dinprimul război mondial, poate nu ar strica ca acestea să fie păstrate ca relicve alebătăliilor ce au avut loc aici.

Listă:

43

Acer campestreAchillea crithmifoliaAchillea setaceaAgrostis capillarisCalamintha sylvaticaCarduus acanthoidesCarthamus lanatusChondrilla juncea + Leveillula compositarum (ciupercă parazită)Cynodon dactylonDichanthium ischaemumEchium italicum subsp. italicumEchium vulgareEryngium campestreHieracium pilosellaLoranthus europaeus/Quercus sp.Onopordum acanthiumPilosella sp.Potentilla argenteaQuercus cerrisQuercus roburRumex patientia s. l.Rumex thyrsiflorus ♀Sisymbrium officinaleThymus sp.Verbascum phlomoidesVerbascum speciosum subsp. speciosumVerbena officinalis

Pajişte ruderalizată, păşunată:Chondrila junceaCichorium intybusDichanthium ischaemumEryngium campestreLycopus europeusOnonis spinosaPlantago lanceolataPrunus spinosaSisymbrium officinaleTeucrium chamaedrysVerbascum speciosumXantium spinosum

Comentarii. Vegetaţia erbacee de pe „platou” nu este interesantă. Niciruderalizarea nu este prea avansată, fie din cauza circulaţiei mai reduse, fie şi dincauza altitudinii.

Concluzii. Pajiştea nu este interesantă din punctul de vedere sozologic, daram propune ca pâlcul de stejari să nu fie sacrificaţi, ei pot avea circa 100 de ani şi aufost plantaţi (se văd rânduri) pe vremea Imperiului. Ei sunt valoroşi atât din punctul devedere biologic cât şi pesiagistic şi igienic şi ar trebui integraţi aşa cum sunt înproiectul viitorului mic cartier. A se lua exemplu de la finlandezi, care nu taie nimic şinici nu mută stâncile din drum, ci le ocolesc. Recomandăm ca acest mic cartier să nufie construit haotic, ci după un plan bine stabilit. Astfel, integrarea obiectivelornaturalistice şi istorice existente să se facă armonios.

44

Foto. Zona la Lac cu stejari seculari

VII. Zona Valea Slatinicului la E de linia ferată, spre platouri,La intrare pe stânga - livadă

Ambrosia artemisiifoliaDaucus carota subsp. carotaChenopodium sp.Juglans regiaLapsana communisPrunus sativaVitis viniferaLactuca sativa

Concluzii. Nimic interesant din punctul de vedere botanic.

Drum, începând de la depozitListe de-alungul drumului:Achillea crithmifoliaAgrostis capillarisAilanthus altissimaAmbrosia artemisiifoliaArtemisia vulgarisBrachypodium sylvaticum subsp. sylvaticumCalystegia sylvaticaCarduus acanthoidesCarex grup spicataCarpinus orientalisCarthamus lanatusCentaurea biebersteinii subsp. biebersteiniiChenopodium botrysChrysopogon gryllus

45

Cichorium intybusCirsium arvenseCirsium vulgareCrepis biennisCrepis foetida subsp. rhoeadifoliaCynodon dactylonCynosurus echinatusDaucus carota subsp. carotaDigitaria sanguinalisDipsacus fullonumEchinochloa crus-galliEpilobium lamyiEpilobium parviflorumEquisetum telmateiaEragrostis minorEupatorium cannabinumEuphorbia amygdaloidesGenista ovataHelianthus tuberosusHieracium sabaudumHolcus lanatusInula britannicaLactuca serriolaLactuca vimineaLembotropis nigricans s. l.Leucanthemum vulgareLythrum salicariaPhysalis alkekengiPicris hieracioides s. l.Plantago lanceolataPoa nemoralisPolygonum avicularePopulus albaPopulus tremulaPotentilla argenteaPrunella vulgarisPulicaria dysentericaQuercus cerrisQuercus frainettoRobinia pseudoacaciaSalix capreaScrophularia nodosaSaponaria officinalisSedum maximumSetaria viridisTanacetum vulgareTusilago farfaraThymus sp.Verbascum banaticumVerbascum chaixii subsp. orientaleVerbascum phlomoidesVerbena officinalis

46

Xanthium italicumComentarii. Flora din lungul drumului sau buruieni sunt vehiculate pe acest

drum nu este deosebit de interesantă. Importanţa pentru noi este ce specii adventivese găsesc în lungul lui. Din fericire, deocamdată am identificat doar o singură specieadeventivă şi deocamdată în puţine exemplare (Xanthium italicum).

Pajişte stânga drumului. Chrysopogonete. Acolo unde au fost cosite (există ofermă prin apropiere) nu se mai observă nimic.Carthamus lanatusLinaria vulgarisRumex thyrsiflorus ♀

Comentarii şi concluzii. În pajiştile şi livezile de pe stânga drumului nu amidentificat plante sau habitate importante din punctul de vedere al conservării.

Pajişte dreapta - Agrostetum capillarisAcer tataricumAchillea millefoliumAgrostis capillarisAllium sp.Ambrosia artemisiifoliaCalamagrostis epigejosCarlina vulgaris s. l.Cichorium intybusChondrilla junceaChrysopogon gryllusConvolvulus arvensisDichanthium ischaemumErigeron annuus subsp. strigosusEryngium capestreGalium verum subsp. verumInula britannicaInula salicina s. l.Linaria vulgarisLotus corniculatusPrunus spinosaPimpinella saxifragaRhinanthus ?minorSanguisorba minorChrysopogonet cu:Antoxanthum odoratumChrysopogon gryllusEryngium campestreGenistella sagittalisHypochoeris radicata

Comentarii. Cele edificate de Agrostis capillaris sunt mult mai bogate înspecii decât crizopogonetele, datorită mai ales faptului că în crizopogonetelenecosite vegetaţia nu este descompusă.

Concluzii. Nu am identificat specii de plante sau habitate importante.

Pădure de stejari termofili-submezofili făcând parte din zona nemorală.Vor funcţiona ca păduri de protecţie.

Flora acestor păduri este foarte variată, întâlnindu-se specii acidofile dar şineutrofile, mezofile, de la mezotrofe la eutrofe. Principalele specii edificatoare suntQuercus cerris şi Q. frainetto

47

Flora acestor păduri este mai săracă, apar multe specii submediteraneene mairezistente la secetă. Nici sezonul nu mai este propice listării plantelor, cele mai multesunt vernale, în august nu se mai vede nimic din ele.Carpinus orientalisCrataegus monogynaQuercus dalechampiiQuercus cerrisQuercus frainettoArctium minusGenista tinctoriaGenistella sagittalisPoa nemoralisSilene nemoralisVicia sp.

Pe locul pădurilor defrişate se formează pajişti secundare foarte productive dinAgrostis capillaris. Am văzut aceste pajişti pe platourile ondulate de dincolo depâlcurile de pădure.

Nu am identificat aici nicio specie de interes comunitar şi nici habitate de interscomunitar.

VIII. Zona Alion, deasupra şoselei, liniei ferate şi a Monumentului dedicateroilor. Am trecut pritr-o râpă, apoi deasupra pădurii pajişte care se va parcela. Nu s-a cosit demult, Chrysopogon acolo unde este el massa vegetală nu s-a descompus şinu creşte mai nimic; acolo unde domină Agrostis capillaris, bogăţia floristică estemare, ţinând seama şi de suprafaţa dată.Acer campestreAcer tataricumAchillea crithmifoliaAchillea setaceaAgrimonia eupatoriaAgrostis capillarisAmbrosia artemisiifolia f. mult pe ogaşArrhenatherum elatius s. l.Brachypodium sylvaticum subsp. sylvaticumBriza mediaCampanula patula subsp. patulaCarpinus orientalisCentuerea spinulosaCentaurea stenolepisChondrilla junceaCichorium intybusCirsium arvenseClinopodium vulgareChrysopogon gryllusClematis vitalbaClinopodium vulgareConvolvulus arvensisCornus sanguineaCorylus avellanaCrataegus monogynaDactylis glomerata subsp. glomerataDianthus giganteus

48

Dianthus sp.Dichanthium ischaemumEchium vulgareErigeron annuus subsp. strigosusEryngium campestreEuphorbia cyparissiasEuphorbia esula subsp. tommasinianaFilipendula vulgarisFraxinus ornusGalium verum subsp. verumHieracium umbellatumHypericum perforatumHypochaeris maculataInula germanica + Erysiphe cichoracearum f. multInula salicina s. l.Knautia arvensisLathyrus latifoliusLinaria vulgarisLysimachia punctataMedicago falcataMelica unifloraMentha longifoliaMuscari comosumOnonis spinosaOrnithogalum sphaerocarpumPeucedanum oreoselinumPicris hieracioides s. l.Pimpinella saxifragaPotentilla reptansPrunus domesticaPulmonaria officinalisPyrus pyrasterQuercus frainettoRobinia pseudoacaciaRosa sp.Rubus caesiusRubus sp.Rumex thyrsiflorus ♀Salvia nemorosa subsp. nemorosaSalvia verticillataSolidago virgaureaStachys officinalisStellaria holosteaTanacetum corymbosumTeucrium chamaedrysTilia platyphyllosVicia sp.

partea dreaptă a drumului (la urcare)Agrimonia eupatoriaAgrostis capillarisCentaurea spinulosa

49

Chondrilla junceaChrysopogon gryllusCichorium intybusCrataegus monogynaCynodon dactilonDaucus carota subsp. carotaEryngium campestreFilipendula vulgarisGalium verum subsp. verumHypochoeris radicataInula salicina s. l.Linaria vulgarisOdontites vernus s. l.Peucedanum oreoselinumPotentilla argenteaRubus caesiusRumex thyrsiflorus ♀Salvia nemorosa subsp. nemorosaSalvia verticillataScabiosa ochroleucaSolidago virgaureaVerbena officinalis s. l.Pădurea:Carpinus orientalisFraxinus ornusQuercus dalechampiiQuercus frainetto

Comentarii. În partea mai ridicată domină sadina (Chrysopogon gryllus) aicivegetaţia este obturată de resturile vegetale de la această plantă, care nu sedescompun în fiecare an. Se pare că locul nu a fost cosit de mai mulţi ani. În zona cuIarba câmpului (Agrostis capillaris) bogăţia floristică este deosebit de mare, aceastadacă ţinem seama şi de faptul că suprafaţa dată este destul de mică. Am identificatcâteva plante de interes fitogeografic cum ar fi: Inula germanicas, Centaureastenolepis, Lathyrus latifolius, Ornithogalum sphaerocarpum, Rumex thyrsiflorus etc.Dintre acestea doar Ornithogalum prezintă un interes deosebit, deoarece este extremde rar în România şi pare la limita de E a arealului ei mondial. Celelalte specii segăsesc de obicei din abundenţă, inclusiv pe Muntele Allion. Din Cartea RoşieNaţională am identificat aici două specii, calificate drept Rare (OLTEAN, NEGREAN& al. 1994). Nici în pădurea dintre pajişte şi şosea, nu am identificat vre-o specie demare importanţă fitogeografică.

Concluzii. Deşi bogăţia floristică este evidentă, totuşi suprafaţa ce va fiafectată nu este prea mare iar toate speciile găsite la locul dat se regăsesc şi prinapropiere, „Muntele” Alion fiind cunoscut pentru bogăţia lui floristică încă de prin anul1880!

Nu am identificat specii de plante sau habitate importante.

IX. Zona Ijnic, zona construita dezorganizat

Ambrosia artemisiifoliaDaucus carota subsp. carotaChenopodium sp.Juglans regia

50

Lapsana communisPrunus sativaVitis viniferaLactuca sativa

Concluzii. Nimic interesant din punctul de vedere botanic.

3.6. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor de interes comunitar afectate(suprafata, locatia, speciile caracteristice)

I.1. Informaţiile obţinute în urma vizitei în teren sugerează că întreagasuprafaţă analizată pentru oraşul Orşova este reprezentată de asociaţii vegetaleedificate de specii de plante fără valoare conservativă, caracteristice pajiştilorsecundare degradate antropic.

I.2. Nu s-au identificat specii de plante enumerate in anexa II a DirectiveiConsiliului 92/43/CEE.

I.3. Pe suprafaţele analizate nu se află habitate de interes conservativ.

Specii de plante enumerateîn anexa II a DirectiveiConsiliului 92/43/CEE

Orşova

Agrimonia pilosa _Asplenium adulterinum _Colchicum arenarium _Echium russicum _Eleocharis carniolica _Gladiolus palustris _Himantoglossum caprinum _Marsilea quadrifolia _Paeonia officinalis ssp.banatica

_

Pulsatilla grandis _Stipa danubialis _Thlaspi jankae _Tulipa hungarica _

Situatia speciilor de fauna de interes comunitar din zonele propuse pentru a fi introdusein intravilan

Zona Alion

Din punct de vedere faunistic, având în vedere apropierea de o arie naturală protejată(zona specială de conservare), declarată prin OM 552/2003, acest perimetru, propus a fiinclus în intravilanul localității Orșova, este cel mai bine reprezentat. De asemenea,apropierea unor corpuri de pădure reprezintă un alt factor care contribuie la bogățiafaunistică a acestui perimetru, în comparație cu celălalte propuse.Așa cum se poate observa și din hărțile anexate prezentului studiu, întreg perimetrulmunicipiului Orșova, intravilan și extravilan, este inclus în Parcul Natural Porțile de

51

Fier, respectiv în siturile Natura2000 ROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei,ROSCI0206 Porțile de Fier și, parțial, ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaș-Porțile deFier.Astfel, vom analiza impactul măririi intravilanului municipiului Orșova cu acestperimetru, raportându-ne la speciile pentru a căror protecție s-au declarat aceste ariinaturale protejate.

ROSCI0206 Porțile de Fier - Situl, în suprafaţa de 124293 ha, este amplasat pe razajudeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi, ocupând un procent de 82% din teritoriuladministrativ aprobat al municipiului Orșova. Prin propunerile de mărire aintravilanului acest procent se va modifica în sensul ca va crește.Din punct de vedere faunistic, această arie naturală protejată a fost desemnată pentruprotejarea speciilor menționate în următorul tabel, unde este tratat pe scurt impactulprovocat de mărirea intravilanului municipiului Orșova cu perimetrul denumit genericzona Alion.

Nr.crt

Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare

Explicații1

Rhinolophus blasii mic

-Folosireasubstanțelorchimice îngospodării-Depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide transport

Specia este principal cavernicolă, datfiind faptul că nu există în apropierepeșteri, nu au fost semnalate colonii aacestei specii. Pășunile și fânețele dinacest perimetru pot fi folosite de acestăspecie accidental și ocazional pentru hrană, posibil în perioadele demigrație.

2

Rhinolophus euryale mic

-Folosireasubstanțelorchimice îngospodării-Depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide transport

Specia este principal cavernicolă, datfiind faptul că nu există în apropierepeșteri, nu au fost semnalate colonii aacestei specii. Pășunile și fânețele dinacest perimetru pot fi folosite de acestăspecie accidental și ocazional pentru hrană, posibil în perioadele demigrație.

3

Rhinolophusferrumequinum mediu

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltarea

Deși este predominat cavernicolă,specia folosește, mai ales primăvara,pădurile de foioase și pășunile pentruvânătoare. Un efect benefic l-ar puteaconstitui dezvoltarea pomiculturii înacest perimetru, mărindu-se astfel zonade hrănit.

52

insfratructuriide transport

4

Rhinolophushipposideros mic

-dezvoltareainsfratructuriide transport

Specia este întâlnită în zonele carstice,aflate la o distanță considerabilă (pentruecologia speciilor de lilieci) deperimetrul aflat în discuție, drept pentrucare ea poate fi întâlnită accidental sauocazional aici.

5

Rhinolophus mehelyi mic

-dezvoltareainsfratructuriide transport

Specia este întâlnită în zonele carstice,având coloniile dereproducere/maternitate, respectiv dehibernare în peșteri. Având în vedere căîn acest perimetru nu exista acest tip derelief, posibilitatea întâlnirii acesteiispecii este accidentală. De altfel,conform hărții IUCN(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=19519), specia nu este prezentă în totteritoriul municipiului Orșova.

6

Barbastella barbastellus mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, unde femelele formeazăcolonii mici iar foarte rar coloniile dereproducere sunt mixte, împreună cumasculii. Zborul este înalt deasuprapădurilor şi jos la liziere şi deasupraapei. Deoarece nu se propun modificăriale corpurilor de pădure odată cumărirea intravilanului, impactul esteredus asupra populației speciei de nivelpunctual.

7

Miniopterus schreibersi mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareaincorectă adeșeurilormenajere

Adăposturile de vară şi de iarnă suntcele subterane (cavități și fisuri).Habitatul de hrănire este în zone maimult sau mai puţin deschise, chiar şi înzonele periurbane. Se consideră a fi unimpact negativ asupra speciei datorităcreșterii nivelului poluării urbanespecifice.

8

Myotis bechsteinii Mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, fisurile stâncăriilor. Speciesolitară în perioada de hibernare, varaformează colonii foarte mici sau estesolitară. Deoarece nu se propunmodificări ale corpurilor de pădureodată cu mărirea intravilanului,impactul este redus asupra populațieispeciei de nivel punctual.

9Myotis blythii Mediu

-dezvoltareainfrastructurii

Specia este gregară, folosește pentrumaternitate și hibernare adăposturile

53

de transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

subterane (peșteri, mine), dar pentruvânătoare folosește pășunile, zoneledeschise, dar și grădinile sau livezile.Se consideră un potențial impactnegativ asupra acestei specii micșorareahabitatului natural de vânătoare, acestafiind înlocuit cu un habitat antropizat încare se schimbă întreg lanțul trofic saucare poate fi deteriorat prin folosireainsecticidelor/pesticidelor îngospodării.

10

Myotis capaccinii mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia populează zonele umede,hrănindu-se cu insecte vânate la nivelulluciului apei. Zona care se dorește a fiinclusă în intravilan, denumită genericzona Alion, în aval de DE70 esteputernic antropizată de existențaportului Orșova și anexele acestuia. Seconsideră un impact negativ potențialpericolul poluării apelor lacului deacumulare din diverse surse specificeunor activități portuare. În acest sens serecomandă respectarea cu strictețe și alefislației în ceea ce privește corpurilede apă (Directiva Cadru Apă).

11

Myotis dasycneme mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia folosește pentru hrană zonele cuape întinse și liniștite, preferabil fărăvegetație. Coloniile de maternitate aufost întâlnite în clădiri vechi sau turlelebisericilor. Din acest punct de vedere sepoate considera un impact pozitiv întimp îndelungat, prin crearea unorastfel de habitate pentru coloniile dematernitate.

12

Myotis emarginatus mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește habitatele de pășune șifânețe pentru vânătoare, iar înlocuireaacestora cu zone construibile genereazăun impact negativ punctual asupraacestei specii.

54

13

Myotis myotis mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Specia folosește pentrureproducere/maternitate și hibernareadăposturile cavernicole, dar habitatelede hrănire sunt lizierele pădurilor,crângurile şi păşunile mozaicate. Seconsideră un impact negativ asupraspeciei deoarece se reduce suprafațaacestor tipuri de habitate.

14Spermophilus citellus(Citellus citellus)

Nuexistă

Specia nu poate fi întâlnită în aceastăzonă, neîndeplinindu-se condițiileecologice

15

Canis lupus mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;-exploatareaforestieră

Deși specia nu a fost semnalată înacest perimetru, ea poate fi întâlnită înpădurile învecinate, mai ales pe timpuliernii. Se poate considera un impactnegativ asupra acestei specii datorităprezenței umane și a dezvoltăriiinfrastructurii adiacente așezărilorumane.

16

* Ursus arctos Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

17

Lutra lutraNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

18

Lynx lynx Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

19

* Cervus elaphus Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

20

Testudo hermanni mare

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere;-diminuareasuprafețelorhabitatelor dehrănire;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/

Specia este foarte bine reprezentată înaceastă zonă, întrunindu-se criteriileecologice de supraviețuire a acesteia.Se consideră că, dintre toate speciile,asupra speciilor de reptile se va resimțicel mai puternic impact, mai alesdatorită inconștienței umane. Specia vafi afectată atât direct, asupra indivizilor,cât și indirect asupra habitatelor.

55

molestareaindivizilorspeciei

21

Emys orbicularis Nuexistă

Chiar dacă acest perimetru este parțialînvecinat cu Dunărea, datorităantropizării cu care este caracterizatacesta, dar și datorită adâncimii apeilacului de acumulare de aici, specia nua fost observată.

22

Elaphe quatuorlineata mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei;-distrugereasălașelor (încazulexistențeiacestora)

Se consideră că, dintre toate speciile,asupra speciilor de reptile se va resimțicel mai puternic impact, mai alesdatorită inconștienței umane.Distrugerea sălașelor sau a clădirilorvechi părăsite poate avea un potențialimpact negativ asupra speciei, punctual,deoarece această specie poate fiîntâlnită în preajma acestor tipuri deconstrucții.

AmfibieniTriturus cristatus(Triturus cristatuscristatus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Triturus dobrogicus(Triturus cristatusdobrogicus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Bombina bombina mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilor

Specia poate fi observată în bălțiletemporare formate în urmaprecipitațiilor, care odată cudezvoltarea infrastructurii de drumuriar dispărea, prin betonarea/asfaltareaacestora și a rigolelor. Pe de altă partefolosirea substanțelor chimice saucombustibili în gospodării are un efectdestul de puternic asupra ponteloracestor specii, dacă aceste substanțeajung în bălțile în care sunt depuse.

56

speciei;-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Bombina variegata mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei;-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia poate fi observată în bălțiletemporare formate în urmaprecipitațiilor, care odată cudezvoltarea infrastructurii de drumuriar dispărea, prin betonarea/asfaltareaacestora și a rigolelor. Pe de altă partefolosirea substanțelor chimice saucombustibili în gospodării are un efectdestul de puternic asupra ponteloracestor specii, dacă aceste substanțeajung în bălțile în care sunt depuse.

Pești

Eudontomyzon spp. Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

*Acipenser sturio Nuexistă

Conform IUCN 2012, această specieeste considerată extinctă în România.http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=230

Alosa spp. Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Hucho hucho Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Aspius apius Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Barbus plebejus Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Barbus meridionalis Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Chalcalburnuschalcoides

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Gobio albipinnatus Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

57

Gobio uranoscopus Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Rhodeus sericeusamarus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Cobitis taenia Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Misgurnus fossilis Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Sabanejewia aurata Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Gymnocephalusschraetzer

Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Cottus gobio Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Nevertebrate

Buprestis splendens Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Cerambyx cerdo Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită în habitatelede pădure și se poate considera un efectnegativ asupra speciei prin modificareacorpurilor de pădure (exploatare,înlocuirea speciilor native).

Cucujus cinnaberinus Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia este considerată extinctă dinacest teritoriu conform IUCN 2012(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=5935) , dar având în vedere căstudiile asupra entomofaunei la nivelregional și național sunt deficitare nuputem spune acest lucru cu certitudine.Un impact negativ asupra speciei ar fiînlăturarea arborilor de Quercus spp.,Acer spp., Populus spp.(http://www.iucnredlist.org/details/5935/0) .

Lucanus cervus Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită în habitatelede pădure și se poate considera un efectnegativ asupra speciei prin modificareacorpurilor de pădure (exploatare,înlocuirea speciilor native).

Morimus funereus Mic -exploatarea Specia poate fi întâlnită în habitatele

58

forestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

de pădure și se poate considera un efectnegativ asupra speciei prin modificareacorpurilor de pădure (exploatare,înlocuirea speciilor native).

*Osmoderma eremita Nuexistă

Specia preferă pădurile bătrâne, undelemnul mort este în cantitate mare.

*Rosalia alpina Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită ocazional și sepoate considera un efect negativ asupraspeciei prin modificarea corpurilor depădure (exploatare, înlocuirea speciilornative).

*Callimorpha(Euplagia, Panaxia)quadripunctaria

Nuexistă

-modificăriasupravegetațieiripariene

Specia poate fi întâlnită ocazional și sepoate considera un efect negativ asupraspeciei prin modificarea floreiautohtone

Eriogaster catax Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Euphydryas (Eurodryas,Hypodryas) aurinia Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Hypodryas maturna Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Lycaena dispar Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Maculinea nausithous Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Maculinea teleius Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Coenagrion mercuriale Nuexista

-alterareacorpurilor deapă naturalesau artificiale-modificareacursurilorrâurilor

Specia poate fi întâlnită și se considerăun impact negativ asupra ei poluareaapelor cu substanțe chimice saucombustibili.

Unio crassus Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zona

59

denumită generic Alion.

ROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei - Situl, în suprafaţă de 118141,60 ha, ocupăde asemenea peste 80% din teritoriul administrative al Orșovei. Prin propunerile demărire a intravilanului acest procent se va modifica în sensul ca va crește.Din punct de vedere faunistic, această arie naturală protejată a fost desemnată pentruprotejarea speciilor menționate în următorul tabel, unde este tratat pe scurt impactulprovocat de mărirea intravilanului municipiului Orșova cu perimetrul denumit genericzona Alion.

Nr.Crt. Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

Coraciasgarrulus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Aquilachrysaetos Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Aquila pomarina Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunile șifânețele pentru a vâna. De regulă vâneazăîn apropierea cuibului, în zonă nu a fostsemnalat vreun cuib al acestei specii.

Hieraaetuspennatus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunile șifânețele pentru a vâna. Nu au fostsemnalate cuiburi în acest perimetru.

Circaetusgallicus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunile șifânețele pentru a vâna. Nu au fostsemnalate cuiburi în acest perimetru.

60

Accipiterbrevipes Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi semnalată în zbor, dar potfi întâlnite și cuiburi ale acesteia invecinatatea perimetrului. Se poatepreconiza un potențial impact negativdacă vor fi modificate corpurile de păduredin acest perimetru (exploatarea păduri,înlocuirea speciilor native)

Falco peregrinus mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunile șifânețele pentru a vâna.

Haliaeetusalbicilla Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Bubo bubo Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Ciconia ciconia mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate folosi pășunile pentruaglomerările din timpul migrațiilor.Impactul negativ preconizat se referă laantropizarea acestor tipuri de habitate.

Dendrocoposmedius Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din acest perimetru. Se poatepreconiza un potențial impact negativdacă vor fi modificate corpurile de păduredin acest perimetru (exploatarea păduri,înlocuirea speciilor native)

Dryocopusmartius Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice în

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din acest perimetru. Se poatepreconiza un potențial impact negativdacă vor fi modificate corpurile de păduredin acest perimetru (exploatarea păduri,

61

gospodării înlocuirea speciilor native)

Picus canus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din acest perimetru. Se poatepreconiza un potențial impact negativdacă vor fi modificate corpurile de păduredin acest perimetru (exploatarea păduri,înlocuirea speciilor native)

Emberizahortulana Mic

- folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Caprimulguseuropaeus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Dendrocoposleucotos Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Lullula arborea Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Lanius collurio Mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Pernis apivorus Mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Poate fi observată în timpul migrației.Impactul preconizat face referira laprezența umană în noi zone.

Strix uralensis Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

62

ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaș-Porțile de Fier - Situl cuprinde Dunărea cu bancurinămoloase cu vegetaţie tip de Hidrocharition, pajişti cu tufişuri de sălcii arbustive, constituindun punct de concetrare pe plan naţional şi european a numeroase specii de păsări sălbatice,fiind unul din puţinele locuri în care pe o suprafaţă atât de restrânsă, să se poată întâlni unnumăr atât de mare de specii de păsări sălbatice ca în această zonă.

Nr.Crt. Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

Ciconia nigra Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Milvus migrans Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=160032423

Pandionhaliaetus Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=106003324

Buteo rufinus Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=160032719

Circus cyaneus Mic

-schimbareadestinațieiterenurilordin pășuni înterenconstruibil-folosireasubstanțelorchimice îngospodării- depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia poate fi întâlnită în acest perimetruhrănindu-se, folosind pentru aceastapajiști naturale, ținuturi de câmpienecultivate cu caracter stepic, dar și, chiardacă mai rar, lunci înierbate, terenurimlăștinoase în apropierea băltilor,cursurilor de ape. Impactul negativpreconizat face referire tocmai latransformarea acestor tipuri de habitate înteren construibil.

Cygnus cygnus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Egretta alba

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Egretta garzetta

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Gavia arctica

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Gavia stellata

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

63

Haliaeetusalbicilla

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Mergus albellus

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Phalacrocoraxpygmeus

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Pe lângă aceste specii, pentru care s-au declarat aceste trei arii naturale protejate, înacest perimetru mai pot fi întâlnite: dintre mamifere - Capreolus capreolus, Meles meles,Talpa europaea, Sciurus vulgaris, Sus scrofa, dintre reptile – Lacerta viridis, L. agilis,Podarcis muralis, Elaphe longissima, Coluber caspius, Natrix tesselata, precum și numeroasespecii de nevertebrate.

Zona Slătinicului – în această zonă au avut deja loc investiții majore, în imediatavecinătate fiind în construcție un parc eolian, investiție care a prevăzut și îmbunătățireainfrastructurii de drumuri. Astfel, un impact major a fost deja realizat și luat înconsiderare prin avizarea acestei investiții majore.

ROSCI0206 Porțile de Fier

Nr.crt Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

1

Rhinolophus blasii mic

-Folosireasubstanțelorchimice îngospodării-Depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide transport

Specia este principal cavernicolă, datfiind faptul că nu există în apropierepeșteri, nu au fost semnalate colonii aacestei specii. Pășunile și fânețele dinacest perimetru pot fi folosite de acestăspecie accidental și ocazional pentru hrană, posibil în perioadele de migrație.

2

Rhinolophus euryale mic

-Folosireasubstanțelorchimice îngospodării-Depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide transport

Specia este principal cavernicolă, datfiind faptul că nu există în apropierepeșteri, nu au fost semnalate colonii aacestei specii. Pășunile și fânețele dinacest perimetru pot fi folosite de acestăspecie accidental și ocazional pentru hrană, posibil în perioadele de migrație.

3

Rhinolophusferrumequinum mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareaincorectă a

Deși este predominat cavernicolă, speciafolosește, mai ales primăvara, pădurilede foioase și pășunile pentru vânătoare.Un efect benefic l-ar putea constituidezvoltarea pomiculturii în acestperimetru, mărindu-se astfel zona de

64

deșeurilormenajere-dezvoltareainsfratructuriide transport

hrănit.

4

Rhinolophushipposideros mic

-dezvoltareainsfratructuriide transport

Specia este întâlnită în zonele carstice,aflate la o distanță considerabilă (pentruecologia speciilor de lilieci) deperimetrul aflat în discuție, drept pentrucare ea poate fi întâlnită accidental sauocazional aici.

5

Rhinolophus mehelyi mic

-dezvoltareainsfratructuriide transport

Specia este întâlnită în zonele carstice,având coloniile dereproducere/maternitate, respectiv dehibernare în peșteri. Având în vedere căîn acest perimetru nu exista acest tip derelief, posibilitatea întâlnirii acesteiispecii este accidentală. De altfel,conform hărții IUCN(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=19519), specia nu este prezentă în totteritoriul municipiului Orșova.

6

Barbastellabarbastellus Mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, unde femelele formeazăcolonii mici iar foarte rar coloniile dereproducere sunt mixte, împreună cumasculii. Zborul este înalt deasuprapădurilor şi jos la liziere şi deasupraapei. În cazul în care se vor propunemodificări ale corpurilor de pădure odatăcu mărirea intravilanului, atunciimpactul poate fi destul de puternicasupra populației speciei de nivelpunctual.

7

Miniopterusschreibersi mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareaincorectă adeșeurilormenajere

Adăposturile de vară şi de iarnă suntcele subterane (cavități și fisuri).Habitatul de hrănire este în zone maimult sau mai puţin deschise, chiar şi înzonele periurbane. Se consideră a fi unimpact negativ asupra speciei datorităcreșterii nivelului poluării urbanespecifice.

65

8

Myotis bechsteinii Mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, fisurile stâncăriilor. Speciesolitară în perioada de hibernare, varaformează colonii foarte mici sau estesolitară. Se consideră un potențial impactmare asupra acestei specii în cazul încare vor fi modificate corpurile depădure din perimetrul propus a fi inclusîn intravilanul municipiului Orșova.

9

Myotis blythii Mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Specia este gregară, folosește pentrumaternitate și hibernare adăposturilesubterane (peșteri, mine), dar pentruvânătoare folosește pășunile, zoneledeschise, dar și grădinile sau livezile. Seconsideră un potențial impact negativasupra acestei specii micșorareahabitatului natural de vânătoare, acestafiind înlocuit cu un habitat antropizat încare se schimbă întreg lanțul trofic saucare poate fi deteriorat prin folosireainsecticidelor/pesticidelor în gospodării.

10

Myotis capaccinii mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia populează zonele umede,hrănindu-se cu insecte vânate la nivelulluciului apei. Zona care se dorește a fiinclusă în intravilan, denumită genericzona Slatinicului, este puternicantropizată de existența drumului si aconstructiilor.

11

Myotis dasycneme mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia folosește pentru hrană zonele cuape întinse și liniștite, preferabil fărăvegetație. Coloniile de maternitate aufost întâlnite în clădiri vechi sau turlelebisericilor. Din acest punct de vedere sepoate considera un impact pozitiv întimp îndelungat, prin crearea unor astfelde habitate pentru coloniile dematernitate.

12 Myotis emarginatus mic -dezvoltarea Specia folosește habitatele de pășune și

66

infrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

fânețe pentru vânătoare, iar înlocuireaacestora cu zone construibile genereazăun impact negativ punctual asupraacestei specii.

13

Myotis myotis mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Specia folosește pentrureproducere/maternitate și hibernareadăposturile cavernicole, dar habitatelede hrănire sunt lizierele pădurilor,crângurile şi păşunile mozaicate. Seconsideră un impact negativ asupraspeciei deoarece se reduce suprafațaacestor tipuri de habitate.

14Spermophilus citellus(Citellus citellus)

Nuexistă

Specia nu poate fi întâlnită în aceastăzonă, neîndeplinindu-se condițiileecologice

15

Canis lupus mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;-exploatareaforestieră

Deși specia nu a fost semnalată în acestperimetru, ea poate fi întâlnită înpădurile învecinate, mai ales pe timpuliernii. Se poate considera un impactnegativ asupra acestei specii datorităprezenței umane și a dezvoltăriiinfrastructurii adiacente așezărilorumane.

16

* Ursus arctos Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

17

Lutra lutraNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

18

Lynx lynx Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

19

* Cervus elaphus Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

20

Testudo hermanni mare

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă a

Specia este foarte bine reprezentată înaceastă zonă, întrunindu-se criteriileecologice de supraviețuire a acesteia. Seconsideră că, dintre toate speciile, asupraspeciilor de reptile se va resimți cel maiputernic impact, mai ales datorităinconștienței umane. Specia va fiafectată atât direct, asupra indivizilor, câtși indirect asupra habitatelor.

67

deșeurilormenajere;-diminuareasuprafețelorhabitatelor dehrănire;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei

21

Emys orbicularis Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

22

Elaphequatuorlineata mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei;-distrugereasălașelor (încazulexistențeiacestora)

Se consideră că, dintre toate speciile,asupra speciilor de reptile se va resimțicel mai puternic impact, mai ales datorităinconștienței umane. Distrugereasălașelor sau a clădirilor vechi părăsitepoate avea un potențial impact negativasupra speciei, punctual, deoareceaceastă specie poate fi întâlnită înpreajma acestor tipuri de construcții.

AmfibieniTriturus cristatus(Triturus cristatuscristatus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Triturus dobrogicus(Triturus cristatusdobrogicus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Bombina bombina mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice în

Specia poate fi observată în bălțiletemporare formate în urmaprecipitațiilor, care odată cu dezvoltareainfrastructurii de drumuri ar dispărea,prin betonarea/asfaltarea acestora și arigolelor. Pe de altă parte folosirea

68

gospodării;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei;-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

substanțelor chimice sau combustibili îngospodării are un efect destul de puternicasupra pontelor acestor specii, dacăaceste substanțe ajung în bălțile în caresunt depuse.

Bombina variegata mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei;-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia poate fi observată în bălțiletemporare formate în urmaprecipitațiilor, care odată cu dezvoltareainfrastructurii de drumuri ar dispărea,prin betonarea/asfaltarea acestora și arigolelor. Pe de altă parte folosireasubstanțelor chimice sau combustibili îngospodării are un efect destul de puternicasupra pontelor acestor specii, dacăaceste substanțe ajung în bălțile în caresunt depuse.

Pești

Eudontomyzon spp.

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

*Acipenser sturio

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Alosa spp.

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Hucho hucho

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Aspius apius

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Barbus plebejus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Barbus meridionalis

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

69

Chalcalburnuschalcoides

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Gobio albipinnatus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Gobio uranoscopus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Rhodeus sericeusamarus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Cobitis taenia

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Misgurnus fossilis

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Sabanejewia aurata

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Gymnocephalusschraetzer

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Cottus gobio

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Nevertebrate

Buprestis splendens Nuexistă

Nu sunt întrunite condițiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Cerambyx cerdo Mic

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;

Specia poate fi întâlnită în habitatele depădure și se poate considera un efectnegativ asupra speciei prin modificareacorpurilor de pădure (exploatare,înlocuirea speciilor native).

Cucujus cinnaberinus mic

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort din

Specia este considerată extinctă din acestteritoriu conform IUCN 2012(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=5935) , dar având în vedere că studiileasupra entomofaunei la nivel regional șinațional sunt deficitare nu putem spuneacest lucru cu certitudine. Un impactnegativ asupra speciei ar fi înlăturareaarborilor de Quercus spp., Acer spp.,Populus spp.(http://www.iucnredlist.org/details/5935/0) .

70

păduri

Lucanus cervus Mic

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită în habitatele depădure învecinate și se poate consideraun efect negativ asupra speciei prinmodificarea corpurilor de pădure(exploatare, înlocuirea speciilor native).

Morimus funereus Mic

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită în habitatele depădure învecinate și se poate consideraun efect negativ asupra speciei prinmodificarea corpurilor de pădure(exploatare, înlocuirea speciilor native).

*Osmoderma eremita Nuexistă

Specia preferă pădurile bătrâne, undelemnul mort este în cantitate mare.

*Rosalia alpina Mic

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită ocazional și sepoate considera un efect negativ asupraspeciei prin modificarea corpurilor depădure (exploatare, înlocuirea speciilornative).

*Callimorpha(Euplagia, Panaxia)quadripunctaria

Nuexistă

-modificăriasupravegetațieiripariene

Specia poate fi întâlnită ocazional și sepoate considera un efect negativ asupraspeciei prin modificarea florei autohtone

Eriogaster catax Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu specii

71

alohtone, cu caracter invaziv.

Euphydryas(Eurodryas,Hypodryas) aurinia Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Hypodryas maturna Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Lycaena dispar Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Maculinea nausithous mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Maculinea teleius mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Coenagrionmercuriale

-alterareacorpurilor deapă naturalesau artificiale-modificareacursurilorrâurilor

Specia poate fi întâlnită și se considerăun impact negativ asupra ei poluareaapelor cu substanțe chimice saucombustibili.

Unio crassus Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

ROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei

Nr.Crt. Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

Coraciasgarrulus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Aquilachrysaetos Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Aquila pomarina Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitate

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna. De regulăvânează în apropierea cuibului, în zonănu a fost semnalat vreun cuib al acesteispecii.

72

de puteremedie

Hieraaetuspennatus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna. Nu au fostsemnalate cuiburi în acest perimetru.

Circaetusgallicus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna. Nu au fostsemnalate cuiburi în acest perimetru.

Accipiterbrevipes Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi semnalată în zbor, darpot fi întâlnite și cuiburi ale acesteia invecinatatea zonei. Se poate preconiza unpotențial impact negativ dacă vor fimodificate corpurile de pădure din acestperimetru (exploatarea păduri,înlocuirea speciilor native)

Falco peregrinus mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna.

Haliaeetusalbicilla Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Bubo bubo Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

73

Ciconia ciconia mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate folosi pășunile pentruaglomerările din timpul migrațiilor.Impactul negativ preconizat se referă laantropizarea acestor tipuri de habitate.

Dendrocoposmedius Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din vecinătatea acestuiperimetru. Impactul negativ preconizatse referă utilizarea irațională asubstanțelor chimice, precum și acombustibililor.

Dryocopusmartius Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Picus canus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Emberizahortulana Mic

- folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Caprimulguseuropaeus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Dendrocoposleucotos Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Lullula arborea Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Lanius collurio Mic

-folosireasubstanțelorchimice în

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

74

gospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Pernis apivorus Mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Poate fi observată în timpul migrației.Impactul preconizat face referira laprezența umană în noi zone.

Strix uralensis Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaș – Porțile de Fier

Nr.Crt. Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

Ciconia nigra Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Milvus migrans Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=160032423

Pandionhaliaetus Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=106003324

Buteo rufinus Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=160032719

Circus cyaneus Medie

-schimbareadestinațieiterenurilordin pășuni înterenconstruibil-folosireasubstanțelorchimice îngospodării- depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia poate fi întâlnită în acest perimetruhrănindu-se, folosind pentru aceastapajiști naturale, ținuturi de câmpienecultivate cu caracter stepic, dar și, chiardacă mai rar, lunci înierbate, terenurimlăștinoase în apropierea băltilor,cursurilor de ape. Impactul negativpreconizat face referire tocmai latransformarea acestor tipuri de habitate înteren construibil.

Cygnus cygnus Nu existăNu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zona

75

denumită generic Slătinic.

Egretta alba

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Egretta garzetta

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Gavia arctica

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Gavia stellata

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Haliaeetusalbicilla

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Mergus albellus

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Phalacrocoraxpygmeus

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Sere Coramnic – în ceea ce privește acest teritoriu se poate spune că propunerea deincludere în intravilan vine după ce în această zonă au fost aprobate de administrațiilelocale PUZ-uri pentru diferse constrcuții/investiții. Perimetru aflat in jurul baltii,devine important pentru speciile dependente într-un fel sau altul de habitatele acvaticesau umede.

Astfel, din punctul de vedere al speciilor pentru care a fost declarat ROSCI0206 Porțilede Fier, situația stă în felul următor:

Nr.crt Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare

Explicații1

Rhinolophus blasiiNuexistă

Specia nu poate fi întâlnită decâtaccidental în astfel de habitate, vânând,însă nu se consideră că poate exista unimpact negativ asupra ei.

2

Rhinolophus euryaleNuexistă

Specia nu poate fi întâlnită decâtaccidental în astfel de habitate, vânând,însă nu se consideră că poate exista unimpact negativ asupra ei.

3

Rhinolophusferrumequinum

Nuexistă

Specia nu poate fi întâlnită decâtaccidental în astfel de habitate, vânând,însă nu se consideră că poate exista unimpact negativ asupra ei.

4

Rhinolophushipposideros

Nuexistă

Specia nu poate fi întâlnită decâtaccidental în astfel de habitate, vânând,însă nu se consideră că poate exista unimpact negativ asupra ei.

76

5

Rhinolophus mehelyi Nuexistă

Specia este întâlnită în zonele carstice,având coloniile dereproducere/maternitate, respectiv dehibernare în peșteri. Având în vederecă în acest perimetru nu exista acest tipde relief, posibilitatea întâlnirii acesteiispecii este accidentală. De altfel,conform hărții IUCN(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=19519), specia nu este prezentă întot teritoriul municipiului Orșova.

6

Barbastellabarbastellus

Nuexista

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, unde femelele formeazăcolonii mici iar foarte rar coloniile dereproducere sunt mixte, împreună cumasculii. Zborul este înalt deasuprapădurilor şi jos la liziere şi deasupraapei. În cazul în care se vor propunemodificări ale corpurilor de pădureodată cu mărirea intravilanului, atunciimpactul poate fi destul de puternicasupra populației speciei de nivelpunctual.

7

Miniopterusschreibersi mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareaincorectă adeșeurilormenajere

Adăposturile de vară şi de iarnă suntcele subterane (cavități și fisuri).Habitatul de hrănire este în zone maimult sau mai puţin deschise, chiar şi înzonele periurbane. Se consideră a fi unimpact negativ asupra speciei datorităcreșterii nivelului poluării urbanespecifice.

8

Myotis bechsteinii Mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, fisurile stâncăriilor. Speciesolitară în perioada de hibernare, varaformează colonii foarte mici sau estesolitară. Se consideră un potențialimpact asupra acestei specii în cazul încare vor fi modificate corpurile depădure din perimetrul propus a fi inlcusîn intravilanul municipiului Orșova.

9

Myotis blythii Mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Specia este gregară, folosește pentrumaternitate și hibernare adăposturilesubterane (peșteri, mine), dar pentruvânătoare folosește pășunile, zoneledeschise, dar și grădinile sau livezile.Se consideră un potențial impactnegativ asupra acestei speciimicșorarea habitatului natural devânătoare, acesta fiind înlocuit cu un

77

habitat antropizat în care se schimbăîntreg lanțul trofic sau care poate fideteriorat prin folosireainsecticidelor/pesticidelor îngospodării.

10

Myotis capaccinii mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia populează zonele umede,hrănindu-se cu insecte vânate la nivelulluciului apei. Zona care se dorește a fiinclusă în intravilan, denumită genericzona Sere Coramnic, este puternicantropizată de Calea ferata.

11

Myotis dasycneme mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia folosește pentru hrană zonele cuape întinse și liniștite, preferabil fărăvegetație. Coloniile de maternitate aufost întâlnite în clădiri vechi sau turlelebisericilor. Din acest punct de vederese poate considera un impact pozitiv întimp îndelungat, prin crearea unorastfel de habitate pentru coloniile dematernitate.

12

Myotis emarginatus mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește habitatele de pășune șifânețe pentru vânătoare, iar înlocuireaacestora cu zone construibile genereazăun impact negativ punctual asupraacestei specii.

13

Myotis myotis mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelor

Specia folosește pentrureproducere/maternitate și hibernareadăposturile cavernicole, dar habitatelede hrănire sunt lizierele pădurilor,crângurile şi păşunile mozaicate. Se

78

chimice îngospodării;-exploatareaforestieră

consideră un impact negativ asupraspeciei deoarece se reduce suprafațaacestor tipuri de habitate.

14Spermophilus citellus(Citellus citellus)

Nuexistă

Specia nu poate fi întâlnită în aceastăzonă, neîndeplinindu-se condițiileecologice

15

Canis lupus Nuexistă

Specia nu poate fi întâlnită în aceastăzonă, neîndeplinindu-se condițiileecologice

16

* Ursus arctos Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

17

Lutra lutra Mare

- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-managementuldefectuos alapelor uzate

Impactul negativ punctual asupraspeciei este considerat mare deoarecespecia este una solitară și timidă,neobișnuită cu prezența umană. Deasemenea, este foarte vulnerabilă lapoluarea mediului acvatic.

18

Lynx lynx Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

19

* Cervus elaphus Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

20

Testudo hermanni medie

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere;-diminuareasuprafețelorhabitatelor dehrănire;-acțiuneaumană directă,prin uciderea/molestareaindivizilorspeciei

Specia este bine reprezentată înaceastă zonă, întrunindu-se criteriileecologice de supraviețuire a acesteia.Se consideră că, dintre toate speciile,asupra speciilor de reptile se va resimțicel mai puternic impact, mai alesdatorită inconștienței umane. Specia vafi afectată atât direct, asupraindivizilor, cât și indirect asuprahabitatelor.

21

Emys orbicularis Medie

- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;

Specia este prezentă în această zonă șieste considerat un impact negativpunctual asupra speciei datorităvulnerabilității habitatului acvatic,

79

-managementuldefectuos alapelor uzate-acțiuneaumană directă,prin uciderea/molestareaindivizilorspeciei;

specific speciei. De asemenea, unimpact negativ preconizat asupraacestei specii îl repezintă șimodificarea baltii existente.

22Elaphequatuorlineata mic

acestora) Specia este puțin probabil a fi întâlnităîn acest perimetru propus pentruincluderea în intravilan.

AmfibieniTriturus cristatus(Triturus cristatuscristatus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Triturus dobrogicus(Triturus cristatusdobrogicus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Bombina bombina medie

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-acțiuneaumană directă,prin uciderea/molestareaindivizilorspeciei;-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia poate fi observată în bălțiletemporare formate în urmaprecipitațiilor, care odată cudezvoltarea infrastructurii de drumuriar dispărea, prin betonarea/asfaltareaacestora și a rigolelor. Pe de altă partefolosirea substanțelor chimice saucombustibili în gospodării are un efectdestul de puternic asupra ponteloracestor specii, dacă aceste substanțeajung în bălțile în care sunt depuse.

Bombina variegata medie

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-acțiuneaumană directă,prin uciderea/molestareaindivizilorspeciei;-alterareacorpurilor de

Specia poate fi observată în bălțiletemporare formate în urmaprecipitațiilor, care odată cudezvoltarea infrastructurii de drumuriar dispărea, prin betonarea/asfaltareaacestora și a rigolelor. Pe de altă partefolosirea substanțelor chimice saucombustibili în gospodării are un efectdestul de puternic asupra ponteloracestor specii, dacă aceste substanțeajung în bălțile în care sunt depuse.

80

apă, naturalesau artificiale.

Pești

Eudontomyzon spp. Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

*Acipenser sturio Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Alosa spp. Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Hucho hucho Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Aspius apius Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Barbus plebejus Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Barbus meridionalis Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Chalcalburnuschalcoides

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Gobio albipinnatus Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Gobio uranoscopus Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Rhodeus sericeusamarus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Cobitis taeniaNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Misgurnus fossilis Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Sabanejewia aurataNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Gymnocephalusschraetzer

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Cottus gobio Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Nevertebrate

81

Buprestis splendens Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Cerambyx cerdo Nuexistă

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;

Specia poate fi întâlnită datorităprezenței habitatelor de pădure dinvecinătate, însă nu se consideră unimpact negativ asupra ei.

Cucujus cinnaberinus mic

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră;-managementullemnului mortdin păduri

Specia este considerată extinctă dinacest teritoriu conform IUCN 2012(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=5935) , dar având în vedere căstudiile asupra entomofaunei la nivelregional și național sunt deficitare nuputem spune acest lucru cu certitudine.Un impact negativ asupra speciei ar fiînlăturarea arborilor de Quercus spp.,Acer spp., Populus spp.(http://www.iucnredlist.org/details/5935/0) .

Lucanus cervus Nuexistă

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră;-managementullemnului mortdin păduri

Specia poate fi întâlnită datorităprezenței habitatelor de pădure dinvecinătate, însă nu se consideră unimpact negativ asupra ei.

Morimus funereus Nuexistă

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră;-managementullemnului mortdin păduri

Specia poate fi întâlnită datorităprezenței habitatelor de pădure dinvecinătate, însă nu se consideră unimpact negativ asupra ei.

*Osmoderma eremita Nuexistă

Specia poate fi întâlnită datorităprezenței habitatelor de pădure din

82

vecinătate, însă nu se consideră unimpact negativ asupra ei.

*Rosalia alpinaNuexistă

-schimbareafolosințeiterenurilor;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră;-managementullemnului mortdin păduri

Specia preferă pădurile bătrâne, undelemnul mort este în cantitate mare.

*Callimorpha(Euplagia, Panaxia)quadripunctaria mic

-modificăriasupravegetațieiripariene

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru și poate fi influențatănegativ, la nivel punctul, prinmodificarea reliefului riparian șiînlocuirea speciilor de plante native cuspecii alohtone, cu caracter invaziv.

Eriogaster catax mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru și poate fi influențatănegativ, la nivel punctul, prinmodificarea reliefului riparian șiînlocuirea speciilor de plante native cuspecii alohtone, cu caracter invaziv.

Euphydryas(Eurodryas,Hypodryas) aurinia mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru și poate fi influențatănegativ, la nivel punctul, prinmodificarea reliefului riparian șiînlocuirea speciilor de plante native cuspecii alohtone, cu caracter invaziv.Perimetrul este afectat de planteinvazive.

Hypodryas maturna mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru și poate fi influențatănegativ, la nivel punctul, prinmodificarea reliefului riparian șiînlocuirea speciilor de plante native cuspecii alohtone, cu caracter invaziv.Perimetrul este afectat de planteinvazive.

Lycaena dispar mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru și poate fi influențatănegativ, la nivel punctul, prinmodificarea reliefului riparian șiînlocuirea speciilor de plante native cuspecii alohtone, cu caracter invaziv.Perimetrul este afectat de planteinvazive.

Maculinea nausithous mic -modificări în Specia poate fi întâlnită în acest

83

floraautohtonă

perimetru și poate fi influențatănegativ, la nivel punctul, prinmodificarea reliefului riparian șiînlocuirea speciilor de plante native cuspecii alohtone, cu caracter invaziv.Perimetrul este afectat de planteinvazive.

Maculinea teleius mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru și poate fi influențatănegativ, la nivel punctul, prinmodificarea reliefului riparian șiînlocuirea speciilor de plante native cuspecii alohtone, cu caracter invaziv.Perimetrul este afectat de planteinvazive.

Coenagrionmercuriale mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru și poate fi influențatănegativ, la nivel punctul, prinmodificarea reliefului riparian șiînlocuirea speciilor de plante native cuspecii alohtone, cu caracter invaziv.Perimetrul este afectat de planteinvazive.

Unio crassus mic

Specia poate fi întâlnită și se considerăun impact negativ asupra ei poluareaapelor cu substanțe chimice saucombustibili, precum și modificareamalurilor apei, prin construcții saubetonare.

ROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei

Nr.Crt. Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

Coraciasgarrulus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Aquilachrysaetos Mic

-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic. Cutoate acestea, ea poate fi observată înperioada migrațiilor, Valea Cerneifăcând parte din culoarul de migrație dinpartea de sud-vest a țării. Printr-oeventuală dezvoltarea a liniilor de medietensiune în această zonă se poate aduceun impact negativ acestei specii.

Aquila pomarina Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice în

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna. De regulăvânează în apropierea cuibului, în zonănu a fost semnalat vreun cuib al acestei

84

gospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

specii.

Hieraaetuspennatus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna.

Circaetusgallicus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna.

Accipiterbrevipes Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi semnalată în zbor, darpot fi întâlnite și cuiburi ale acesteia înpădurile învecinate. Se poate preconizaun potențial impact negativ dacă vor fimodificate corpurile de pădure din acestperimetru (exploatarea păduri,înlocuirea speciilor native) sau prindezvoltarea infrastructurii de medietensiune.

Falco peregrinus mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna.

Haliaeetusalbicilla Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Bubo bubo Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Ciconia ciconia mic -folosirea Specia poate fi observată în această

85

substanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

zonă, nu există date care ar duce laidentificarea unui cuib. Mai mult, prinapropierea ei față de om și tendința de a-și construi cuibul în apropierea așezărlorumane s-ar putea preconiza o eventualăpopulare a acestei zone. Pe de altă parte,și în rândul berzelor, liniile de medietensiune fac multe victime, ceea cesemnifică un impact negativ punctualasupra speciei.

Dendrocoposmedius Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din vecinătatea acestuiperimetru. Impactul negativ preconizatse referă utilizarea irațională asubstanțelor chimice, precum și acombustibililor.

Dryocopusmartius Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Picus canus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Emberizahortulana Mic

- folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Caprimulguseuropaeus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Dendrocoposleucotos Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Slătinic.

Lullula arborea Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Lanius collurio Mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

86

-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Pernis apivorus Mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Poate fi observată în timpul migrației.Impactul preconizat face referire laprezența umană în noi zone.

Strix uralensis Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaș – Porțile de Fier

Nr.Crt. Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

Ciconia nigra Nu există

Nu sunt întrunite condițiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic. Totușipoate fi observată în perioada migrațiilor,semnalându-se un potențial impact prindezvoltarea infrastructurii de medietensiune.

Milvus migrans Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=160032423

Pandionhaliaetus Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=106003324

Buteo rufinus Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=160032719

Circus cyaneus Mic

-schimbareadestinațieiterenurilordin pășuni înterenconstruibil-folosireasubstanțelorchimice îngospodării- depozitareadefectuoasă adeșeurilor

Specia poate fi întâlnită în acest perimetruhrănindu-se, folosind pentru aceastapajiști naturale, ținuturi de câmpienecultivate cu caracter stepic, dar și, chiardacă mai rar, lunci înierbate, terenurimlăștinoase în apropierea bălților,cursurilor de ape. Impactul negativpreconizat face referire tocmai latransformarea acestor tipuri de habitate înteren construibil.

87

menajere

Cygnus cygnus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Egretta alba

Medie -schimbareadestinațieiterenurilordin pășuni înterenconstruibil-folosireasubstanțelorchimice îngospodării- depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-modificareamalurilorapei, prinbetonare sauconstruiredirect pe mal-prezențaumană

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru, folosindu-l pentru odihnă șihrană, dar mai ales în perioada demigrație (deși specia e sedentară pentruRomânia, ea migrează din acest arealiarna). Se consideră că specia poate suferiun impact negativ în primul rând prinderanjul provocat de prezența umană, darși datorită deteriorării habitatului acvaticspecific.

Egretta garzetta

Medie -schimbareadestinațieiterenurilordin pășuni înterenconstruibil-folosireasubstanțelorchimice îngospodării- depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-modificareamalurilorapei, prinbetonare sauconstruiredirect pe mal-prezențaumană

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru, folosindu-l pentru odihnă șihrană, dar mai ales în perioada demigrație (deși specia e sedentară pentruRomânia, ea migrează din acest arealiarna). Se consideră că specia poate suferiun impact negativ în primul rând prinderanjul provocat de prezența umană, darși datorită deteriorării habitatului acvaticspecific.

Gavia arctica

Nu există -schimbareadestinațieiterenurilordin pășuni în

Specia poate fi întâlnită în acestperimetru, folosindu-l pentru odihnă șihrană, dar mai ales în perioada demigrație (deși specia e sedentară pentru

88

terenconstruibil-folosireasubstanțelorchimice îngospodării- depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

România, ea migrează din acest arealiarna). Se consideră că specia poate suferiun impact negativ în primul rând prinderanjul provocat de prezența umană, darși datorită deteriorării habitatului acvaticspecific.

Gavia stellata

Nu există Specia poate fi întâlnită în acestperimetru, folosindu-l pentru odihnă șihrană, dar mai ales în perioada demigrație (deși specia e sedentară pentruRomânia, ea migrează din acest arealiarna). Se consideră că specia poate suferiun impact negativ în primul rând prinderanjul provocat de prezența umană, darși datorită deteriorării habitatului acvaticspecific.

Haliaeetusalbicilla

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Sere Coramnic.

Mergus albellus

Nu există Specia poate fi întâlnită în acestperimetru, folosindu-l pentru odihnă șihrană, dar mai ales în perioada demigrație (deși specia e sedentară pentruRomânia, ea migrează din acest arealiarna). Se consideră că specia poate suferiun impact negativ în primul rând prinderanjul provocat de prezența umană, darși datorită deteriorării habitatului acvaticspecific.

Phalacrocoraxpygmeus

Nu există Specia poate fi întâlnită în acestperimetru, folosindu-l pentru odihnă șihrană, dar mai ales în perioada demigrație (deși specia e sedentară pentruRomânia, ea migrează din acest arealiarna). Se consideră că specia poate suferiun impact negativ în primul rând prinderanjul provocat de prezența umană, darși datorită deteriorării habitatului acvaticspecific.

Zona Valea Cernei - pentru acest perimetru, dată fiind apropierea, precum și similaritateacondițiilor ecologice, sunt valabile datele menționate pentru perimetrul Sere Coramnic.

Zona Extindere Coramnic – în acest perimetru au fost aprobate de către autoritățileadministrative numeroase PUZ-uri, astfel încât se pot observa multe construcții private,ceea ce face ca includerea în intravilanul localității să fie doar o chestiune de

89

formalitate. În ceea ce privește speciile de faună prezente și potențial afectate deaceastă acțiune, enumerăm sub aceiași formă tabelară:

ROSCI0206 Porțile de Fier

Nr.crt Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare

Explicații1

Rhinolophus blasii mic

-Folosireasubstanțelorchimice îngospodării-Depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide transport

Specia este principal cavernicolă, datfiind faptul că nu există în apropierepeșteri, nu au fost semnalate colonii aacestei specii. Pășunile și fânețele dinacest perimetru pot fi folosite deacestă specie accidental și ocazionalpentru hrană, posibil în perioadele demigrație.

2

Rhinolophus euryale mic

-Folosireasubstanțelorchimice îngospodării-Depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide transport

Specia este principal cavernicolă, datfiind faptul că nu există în apropierepeșteri, nu au fost semnalate colonii aacestei specii. Pășunile și fânețele dinacest perimetru pot fi folosite deacestă specie accidental și ocazionalpentru hrană, posibil în perioadele demigrație.

3

Rhinolophusferrumequinum mediu

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainsfratructuriide transport

Deși este predominat cavernicolă,specia folosește, mai ales primăvara,pădurile de foioase și pășunile pentruvânătoare. Un efect benefic l-ar puteaconstitui dezvoltarea pomiculturii înacest perimetru, mărindu-se astfelzona de hrănit.

4

Rhinolophushipposideros mic

-dezvoltareainsfratructuriide transport

Specia este întâlnită în zonelecarstice, aflate la o distanțăconsiderabilă (pentru ecologiaspeciilor de lilieci) de perimetrul aflatîn discuție, drept pentru care ea poatefi întâlnită accidental sau ocazionalaici.

5

Rhinolophus mehelyi mic

-dezvoltareainsfratructuriide transport

Specia este întâlnită în zonelecarstice, având coloniile dereproducere/maternitate, respectiv dehibernare în peșteri. Având în vederecă în acest perimetru nu exista acest

90

tip de relief, posibilitatea întâlniriiacesteii specii este accidentală. Dealtfel, conform hărții IUCN(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=19519), specia nu este prezentă întot teritoriul municipiului Orșova.

6

Barbastellabarbastellus Mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, unde femelele formeazăcolonii mici iar foarte rar coloniile dereproducere sunt mixte, împreună cumasculii. Zborul este înalt deasuprapădurilor şi jos la liziere şi deasupraapei. În cazul în care se vor propunemodificări ale corpurilor de pădureodată cu mărirea intravilanului, atunciimpactul poate fi destul de puternicasupra populației speciei de nivelpunctual.

7

Miniopterusschreibersi medie

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareaincorectă adeșeurilormenajere

Adăposturile de vară şi de iarnă suntcele subterane (cavități și fisuri).Habitatul de hrănire este în zone maimult sau mai puţin deschise, chiar şi înzonele periurbane. Se consideră a fi unimpact negativ asupra speciei datorităcreșterii nivelului poluării urbanespecifice.

8

Myotis bechsteinii Mare

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, fisurile stâncăriilor. Speciesolitară în perioada de hibernare, varaformează colonii foarte mici sau estesolitară. Se consideră un potențialimpact mare asupra acestei specii încazul în care vor fi modificatecorpurile de pădure din perimetrulpropus a fi inlcus în intravilanulmunicipiului Orșova.

9

Myotis blythii Mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Specia este gregară, folosește pentrumaternitate și hibernare adăposturilesubterane (peșteri, mine), dar pentruvânătoare folosește pășunile, zoneledeschise, dar și grădinile sau livezile.Se consideră un potențial impactnegativ asupra acestei speciimicșorarea habitatului natural devânătoare, acesta fiind înlocuit cu unhabitat antropizat în care se schimbăîntreg lanțul trofic sau care poate fideteriorat prin folosireainsecticidelor/pesticidelor în

91

gospodării.10

Myotis capaccinii mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia populează zonele umede,hrănindu-se cu insecte vânate lanivelul luciului apei. Zona care sedorește a fi inclusă în intravilan,denumită generic zona ExtindereCoramnic, în amonte de DE70 esteputernic antropizată de existențaconstrucțiilor și prezența umană.

11

Myotis dasycneme mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-alterareacorpurilor deapă, naturalesau artificiale.

Specia folosește pentru hrană zonelecu ape întinse și liniștite, preferabilfără vegetație. Coloniile de maternitateau fost întâlnite în clădiri vechi sauturlele bisericilor. Din acest punct devedere se poate considera un impactpozitiv în timp îndelungat, princrearea unor astfel de habitate pentrucoloniile de maternitate.

12

Myotis emarginatus mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește habitatele de pășuneși fânețe pentru vânătoare, iarînlocuirea acestora cu zoneconstruibile generează un impactnegativ punctual asupra acestei specii.

13

Myotis myotis mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Specia folosește pentrureproducere/maternitate și hibernareadăposturile cavernicole, darhabitatele de hrănire sunt lizierelepădurilor, crângurile şi păşunilemozaicate. Se consideră un impactnegativ asupra speciei deoarece sereduce suprafața acestor tipuri dehabitate.

14Spermophilus citellus(Citellus citellus)

Nuexistă

Specia nu poate fi întâlnită în aceastăzonă, neîndeplinindu-se condițiileecologice

92

15

Canis lupus Nuexista

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

16

* Ursus arctos Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

17

Lutra lutraNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

18

Lynx lynx Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

19

* Cervus elaphus Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

20

Testudo hermanni mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere;-diminuareasuprafețelorhabitatelor dehrănire;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei

Specia este foarte bine reprezentată înaceastă zonă, întrunindu-se criteriileecologice de supraviețuire a acesteia.Se consideră că, dintre toate speciile,asupra speciilor de reptile se varesimți cel mai puternic impact, maiales datorită inconștienței umane.Specia va fi afectată atât direct, asupraindivizilor, cât și indirect asuprahabitatelor.

21

Emys orbicularis Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

22

Elaphe quatuorlineata mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere;-acțiunea

Se consideră că, dintre toate speciile,asupra speciilor de reptile se varesimți cel mai puternic impact, maiales datorită inconștienței umane.Distrugerea sălașelor sau a clădirilorvechi părăsite poate avea un potențialimpact negativ asupra speciei,punctual, deoarece această speciepoate fi întâlnită în preajma acestortipuri de construcții.

93

umanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei;-distrugereasălașelor (încazulexistențeiacestora)

AmfibieniTriturus cristatus(Triturus cristatuscristatus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Triturus dobrogicus(Triturus cristatusdobrogicus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Bombina bombina Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Bombina variegata Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Pești

Eudontomyzon spp.

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

*Acipenser sturio

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Alosa spp.

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Hucho hucho

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Aspius apius

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Barbus plebejus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Barbus meridionalis

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Chalcalburnuschalcoides

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Gobio albipinnatus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

94

Gobio uranoscopus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Rhodeus sericeusamarus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Cobitis taenia

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Misgurnus fossilis

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Sabanejewia aurata

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Gymnocephalusschraetzer

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Cottus gobio

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Nevertebrate

Buprestis splendens Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.Posibil totuși să apară în pădurileînvecinate, dar impactul asupra specienu ar trebui să se resimtă.

Cerambyx cerdo Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită în habitatelede pădure și se poate considera unefect negativ asupra speciei prinmodificarea corpurilor de pădure(exploatare, înlocuirea speciilornative).

Cucujus cinnaberinus Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia este considerată extinctă dinacest teritoriu conform IUCN 2012(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=5935) , dar având în vedere căstudiile asupra entomofaunei la nivelregional și național sunt deficitare nuputem spune acest lucru cucertitudine. Un impact negativ asupraspeciei ar fi înlăturarea arborilor deQuercus spp., Acer spp., Populus spp.(http://www.iucnredlist.org/details/5935/0) .

Lucanus cervus Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnului

Specia poate fi întâlnită în habitatelede pădure și se poate considera unefect negativ asupra speciei prinmodificarea corpurilor de pădure(exploatare, înlocuirea speciilor

95

mort dinpăduri

native).

Morimus funereus Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită în habitatelede pădure și se poate considera unefect negativ asupra speciei prinmodificarea corpurilor de pădure(exploatare, înlocuirea speciilornative).

*Osmoderma eremita Nuexistă

Specia preferă pădurile bătrâne, undelemnul mort este în cantitate mare.

*Rosalia alpina Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită ocazional și sepoate considera un efect negativasupra speciei prin modificareacorpurilor de pădure (exploatare,înlocuirea speciilor native).

*Callimorpha(Euplagia, Panaxia)quadripunctaria

Nuexistă

-modificăriasupravegetațieiripariene

Specia poate fi întâlnită ocazional șise poate considera un efect negativasupra speciei prin modificarea floreiautohtone

Eriogaster catax Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Euphydryas(Eurodryas,Hypodryas) aurinia Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Hypodryas maturna mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Lycaena dispar Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Maculinea nausithous Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Maculinea teleius Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Coenagrionmercuriale

Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Unio crassus Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

96

În ceea ce privește speciile de păsări, protejate prin declararea ariei naturale protejateROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei, situația se prezintă astfel:

Nr.Crt. Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

Coraciasgarrulus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Aquilachrysaetos Mic

-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic ExtindereCoramnic.Cu toate acestea, ea poate fiobservată în perioada migrațiilor, ValeaCernei făcând parte din culoarul demigrație din partea de sud-vest a țării.Printr-o eventuală dezvoltarea a liniilorde medie tensiune în această zonă sepoate aduce un impact negativ acesteispecii.

Aquila pomarina Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Hieraaetuspennatus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna.

Circaetusgallicus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna.

Accipiterbrevipes Mediu

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltarea

Specia poate fi semnalată în zbor, darpot fi întâlnite și cuiburi ale acesteia înpădurile învecinate. Se poate preconizaun potențial impact negativ dacă vor fimodificate corpurile de pădure din acestperimetru (exploatarea păduri,înlocuirea speciilor native) sau prin

97

infrastructuriide electricitatede puteremedie

dezvoltarea infrastructurii de medietensiune.

Falco peregrinus mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunileși fânețele pentru a vâna.

Haliaeetusalbicilla Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Bubo bubo Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Ciconia ciconia mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în aceastăzonă, nu există date care ar duce laidentificarea unui cuib. Mai mult, prinapropierea ei față de om și tendința de a-și construi cuibul în apropierea așezărlorumane s-ar putea preconiza o eventualăpopulare a acestei zone. Pe de altă parte,și în rândul berzelor, liniile de medietensiune fac multe victime, ceea cesemnifică un impact negativ punctualasupra speciei.

Dendrocoposmedius Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din vecinătatea acestuiperimetru. Impactul negativ preconizatse referă utilizarea irațională asubstanțelor chimice, precum și acombustibililor.

Dryocopusmartius Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din vecinătatea acestuiperimetru. Impactul negativ preconizatse referă utilizarea irațională asubstanțelor chimice, precum și acombustibililor.

Picus canus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din vecinătatea acestuiperimetru. Impactul negativ preconizatse referă utilizarea irațională asubstanțelor chimice, precum și acombustibililor.

Emberizahortulana Mic

- folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitarea

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

98

defectuoasă adeșeurilormenajere

Caprimulguseuropaeus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Dendrocoposleucotos Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Lullula arborea Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Lanius collurio Mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Pernis apivorus Mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Poate fi observată în timpul migrației.Impactul preconizat face referire laprezența umană în noi zone.

Strix uralensis Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Din punctul de vedere al speciilor protejate prin declararea ROSPA0026 CursulDunării Baziaș-Porțile de Fier, situația stă în felul următor:

Nr.Crt. Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

Ciconia nigra Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Milvus migrans Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=160032423

99

Pandionhaliaetus Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=106003324

Buteo rufinus Nu există

Specia poate fi observată doar în perioadade migrație în această zonăhttp://maps.iucnredlist.org/map.html?id=160032719

Circus cyaneus Mic

-schimbareadestinațieiterenurilordin pășuni înterenconstruibil-folosireasubstanțelorchimice îngospodării- depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia poate fi întâlnită în acest perimetruhrănindu-se, folosind pentru aceastapajiști naturale, ținuturi de câmpienecultivate cu caracter stepic, dar și, chiardacă mai rar, lunci înierbate, terenurimlăștinoase în apropierea băltilor,cursurilor de ape. Impactul negativpreconizat face referire tocmai latransformarea acestor tipuri de habitate înteren construibil.

Cygnus cygnus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Egretta alba

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Egretta garzetta

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Gavia arctica

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Gavia stellata

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Haliaeetusalbicilla

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Mergus albellus

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Phalacrocoraxpygmeus

Nu există Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Extindere Coramnic.

Valea Ijnic – având în vedere că aici perimetrul care se dorește a fi inclus în intravilaneste mult mai mic, dar destul de asemănător cu perimetrul precedent, datele menționatepentru perimetrul extindere Coramnic sunt valabile și aici.

100

Zona Lac – acest perimetru are suprafețe mici construite, habitatele întâlnite aici suntputernic antropizate, acest lucru fiind evidențiat și în biodiversitatea faunistică a zonei.Din punct de vedere al faunei protejate prin desemnarea celor trei situri Natura2000 pearealul Parcului Natural Porțile de Fier, în acest perimetru categoric nu vor fi întâlnitespeciile care au în dezvoltarea lor ontogenetică cel puțin un stadiu dependent de apă.

Astfel, tabelar, impactul măririi intravilanului Municipiului Orșova și cu acestperimetru se reliefează astfel asupra speciilor de faună:

Nr.crt

Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare

Explicații1

Rhinolophus blasii mic

-Folosireasubstanțelorchimice îngospodării-Depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide transport

Specia este principal cavernicolă, datfiind faptul că nu există în apropierepeșteri, nu au fost semnalate colonii aacestei specii. Pășunile și fânețele dinacest perimetru pot fi folosite de acestăspecie accidental și ocazional pentru hrană, posibil în perioadele de migrație.

2

Rhinolophus euryale mic

-Folosireasubstanțelorchimice îngospodării-Depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide transport

Specia este principal cavernicolă, datfiind faptul că nu există în apropierepeșteri, nu au fost semnalate colonii aacestei specii. Pășunile și fânețele dinacest perimetru pot fi folosite de acestăspecie accidental și ocazional pentru hrană, posibil în perioadele de migrație.

3

Rhinolophusferrumequinum mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareaincorectă adeșeurilormenajere-dezvoltareainsfratructuriide transport

Deși este predominat cavernicolă,specia folosește, mai ales primăvara,pădurile de foioase și pășunile pentruvânătoare. Un efect benefic l-ar puteaconstitui dezvoltarea pomiculturii înacest perimetru, mărindu-se astfel zonade hrănit.

4

Rhinolophushipposideros mic

-dezvoltareainsfratructuriide transport

Specia este întâlnită în zonele carstice,aflate la o distanță considerabilă (pentruecologia speciilor de lilieci) deperimetrul aflat în discuție, drept pentrucare ea poate fi întâlnită accidental sauocazional aici.

101

5

Rhinolophus mehelyi mic

-dezvoltareainsfratructuriide transport

Specia este întâlnită în zonele carstice,având coloniile dereproducere/maternitate, respectiv dehibernare în peșteri. Având în vedere căîn acest perimetru nu exista acest tip derelief, posibilitatea întâlnirii acesteiispecii este accidentală. De altfel,conform hărții IUCN(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=19519), specia nu este prezentă în totteritoriul municipiului Orșova.

6

Barbastellabarbastellus mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, unde femelele formeazăcolonii mici, iar, foarte rar, coloniile dereproducere sunt mixte, împreună cumasculii. Zborul este înalt deasuprapădurilor şi jos la liziere şi deasupraapei. În cazul în care se vor propunemodificări ale corpurilor de pădure odatăcu mărirea intravilanului, atunciimpactul poate fi destul de puternicasupra populației speciei de nivelpunctual. Arborii izolati de stejar sepropun anu fi afectati de constructii.

7

Miniopterusschreibersi mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareaincorectă adeșeurilormenajere

Adăposturile de vară şi de iarnă suntcele subterane (cavități și fisuri).Habitatul de hrănire este în zone maimult sau mai puţin deschise, chiar şi înzonele periurbane. Se consideră a fi unimpact negativ asupra speciei datorităcreșterii nivelului poluării urbanespecifice.

8

Myotis bechsteinii mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Adăposturile de vară sunt scorburilecopacilor, fisurile stâncăriilor. Speciesolitară în perioada de hibernare, varaformează colonii foarte mici sau estesolitară. Se consideră un potențial impactmare asupra acestei specii în cazul încare vor fi modificate corpurile depădure din perimetrul propus a fi inlcusîn intravilanul municipiului Orșova.

9

Myotis blythii Mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatarea

Specia este gregară, folosește pentrumaternitate și hibernare adăposturilesubterane (peșteri, mine), dar pentruvânătoare folosește pășunile, zoneledeschise, dar și grădinile sau livezile. Seconsideră un potențial impact negativasupra acestei specii micșorareahabitatului natural de vânătoare, acesta

102

forestieră fiind înlocuit cu un habitat antropizat încare se schimbă întreg lanțul trofic saucare poate fi deteriorat prin folosireainsecticidelor/pesticidelor în gospodării.

10

Myotis capacciniiNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

11

Myotis dasycnemeNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

12

Myotis emarginatus mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește habitatele de pășune șifânețe pentru vânătoare, iar înlocuireaacestora cu zone construibile genereazăun impact negativ punctual asupraacestei specii.

13

Myotis myotis mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-exploatareaforestieră

Specia folosește pentrureproducere/maternitate și hibernareadăposturile cavernicole, dar habitatelede hrănire sunt lizierele pădurilor,crângurile şi păşunile mozaicate. Seconsideră un impact negativ asupraspeciei deoarece se reduce suprafațaacestor tipuri de habitate.

14Spermophilus citellus(Citellus citellus)

Nuexistă

Specia nu poate fi întâlnită în aceastăzonă, neîndeplinindu-se condițiileecologice

15

Canis lupusNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

16

* Ursus arctos Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

17

Lutra lutraNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

18

Lynx lynx Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

19

* Cervus elaphus Nuexistă

Specia nu a fost semnalată în aceastăzonă, precum nici în pădurile imediatînvecinate.

20

Testudo hermanni mediu

-dezvoltareainfrastructuriide transport;

Specia este foarte bine reprezentată înaceastă zonă, întrunindu-se criteriileecologice de supraviețuire a acesteia. Se

103

- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere;-diminuareasuprafețelorhabitatelor dehrănire;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei

consideră că, dintre toate speciile, asupraspeciilor de reptile se va resimți cel maiputernic impact, mai ales datorităinconștienței umane. Specia va fiafectată atât direct, asupra indivizilor, câtși indirect asupra habitatelor.

21

Emys orbicularisNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

22

Elaphe quatuorlineata mic

-dezvoltareainfrastructuriide transport;- folosireasubstanțelorchimice îngospodării;-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere;-acțiuneaumanădirectă, prinuciderea/molestareaindivizilorspeciei;-distrugereasălașelor (încazulexistențeiacestora)

Se consideră că, dintre toate speciile,asupra speciilor de reptile se va resimțicel mai puternic impact, mai ales datorităinconștienței umane. Distrugereasălașelor sau a clădirilor vechi părăsitepoate avea un potențial impact negativasupra speciei, punctual, deoareceaceastă specie poate fi întâlnită înpreajma acestor tipuri de construcții.

AmfibieniTriturus cristatus(Triturus cristatuscristatus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Triturus dobrogicus(Triturus cristatusdobrogicus)

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

104

Bombina bombinaNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Bombina variegataNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Pești

Eudontomyzon spp.Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

*Acipenser sturioNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Alosa spp.Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Hucho huchoNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Aspius apiusNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Barbus plebejusNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Barbus meridionalisNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Chalcalburnuschalcoides

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Gobio albipinnatusNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Gobio uranoscopusNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Rhodeus sericeusamarus

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Cobitis taeniaNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Misgurnus fossilisNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Sabanejewia aurataNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Gymnocephalusschraetzer

Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

105

Cottus gobioNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Nevertebrate

Buprestis splendens Nuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Alion.

Cerambyx cerdo Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită în habitatele depădure și se poate considera un efectnegativ asupra speciei prin modificareacorpurilor de pădure (exploatare,înlocuirea speciilor native).

Cucujus cinnaberinus Mediu

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia este considerată extinctă din acestteritoriu conform IUCN 2012(http://maps.iucnredlist.org/map.html?id=5935) , dar având în vedere că studiileasupra entomofaunei la nivel regional șinațional sunt deficitare nu putem spuneacest lucru cu certitudine. Un impactnegativ asupra speciei ar fi înlăturareaarborilor de Quercus spp., Acer spp.,Populus spp.(http://www.iucnredlist.org/details/5935/0) .

Lucanus cervus Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită în habitatele depădure și se poate considera un efectnegativ asupra speciei prin modificareacorpurilor de pădure (exploatare,înlocuirea speciilor native).

Morimus funereus Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită în habitatele depădure și se poate considera un efectnegativ asupra speciei prin modificareacorpurilor de pădure (exploatare,înlocuirea speciilor native).

*Osmoderma eremita Nuexistă

Specia preferă pădurile bătrâne, undelemnul mort este în cantitate mare.

*Rosalia alpina Mic

-exploatareaforestieră;-managementul lemnuluimort dinpăduri

Specia poate fi întâlnită ocazional și sepoate considera un efect negativ asupraspeciei prin modificarea corpurilor depădure (exploatare, înlocuirea speciilornative).

*Callimorpha(Euplagia, Panaxia)quadripunctaria

Nuexistă

-modificăriasupravegetației

Specia poate fi întâlnită ocazional și sepoate considera un efect negativ asupraspeciei prin modificarea florei autohtone

106

ripariene

Eriogaster catax Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Euphydryas(Eurodryas,Hypodryas) aurinia Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Hypodryas maturna Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Lycaena dispar Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Maculinea nausithous Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Maculinea teleius Mic

-modificări înfloraautohtonă

Specia poate fi întâlnită și se poateconsidera un impact negativ înlocuireaspeciilor autohtone de floră cu speciialohtone, cu caracter invaziv.

Coenagrionmercuriale

Nuexista

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Unio crassusNuexistă

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

În ceea ce privește speciile de păsări, protejate prin declararea ariei naturale protejateROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei, situația se prezintă astfel:

Nr.Crt. Specia

Impactulpotențial

Tipul deamenințare Explicații

Coraciasgarrulus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Aquilachrysaetos Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Aquila pomarina Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Hieraaetuspennatus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice în

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunile șifânețele pentru a vâna.

107

gospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Circaetusgallicus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunile șifânețele pentru a vâna.

Accipiterbrevipes Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede puteremedie

Specia poate fi semnalată în zbor, dar potfi întâlnite și cuiburi ale acesteia înpădurile învecinate. Se poate preconiza unpotențial impact negativ dacă vor fimodificate corpurile de pădure din acestperimetru (exploatarea păduri, înlocuireaspeciilor native) sau prin dezvoltareainfrastructurii de medie tensiune.

Falco peregrinus mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi observată în zbor, întimpul migrației, și poate folosi pășunile șifânețele pentru a vâna.

Haliaeetusalbicilla Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Bubo bubo Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Ciconia ciconia mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere-dezvoltareainfrastructuriide electricitatede putere

Specia poate fi observată în această zonă,nu există date care ar duce la identificareaunui cuib. Mai mult, prin apropierea eifață de om și tendința de a-și construicuibul în apropierea așezărlor umane s-arputea preconiza o eventuală populare aacestei zone. Pe de altă parte, și în rândulberzelor, liniile de medie tensiune facmulte victime, ceea ce semnifică unimpact negativ punctual asupra speciei.

108

medie

Dendrocoposmedius Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din vecinătatea acestui perimetru.Impactul negativ preconizat se referăutilizarea irațională a substanțelorchimice, precum și a combustibililor.

Dryocopusmartius Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din vecinătatea acestui perimetru.Impactul negativ preconizat se referăutilizarea irațională a substanțelorchimice, precum și a combustibililor.

Picus canus Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării

Specia poate fi întâlnită și cuibărind înpădurile din vecinătatea acestui perimetru.Impactul negativ preconizat se referăutilizarea irațională a substanțelorchimice, precum și a combustibililor.

Emberizahortulana Mic

- folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Caprimulguseuropaeus Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Dendrocoposleucotos Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Lullula arborea Mic

-exploatareaforestieră-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

Lanius collurio Mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Specia folosește pășunile și fânețeleacestui perimetru pentru hrană. Relativobișnuită cu prezența umană.

109

Pernis apivorus Mic

-folosireasubstanțelorchimice îngospodării-depozitareadefectuoasă adeșeurilormenajere

Poate fi observată în timpul migrației.Impactul preconizat face referire laprezența umană în noi zone.

Strix uralensis Nu există

Nu sunt întrunite conditiile ecologicesupraviețuirii acestei specii în zonadenumită generic Lac.

Zona Poiana Stelei – această zonă este străbătută de DN57, ceea ce face ca impactulantropic să fie resimțit la scară mare. Pe de altă parte, în această zonă au fost aprobatePUZ-uri de către autoritățile competente, astfel încât se pot observa construcții privatecare necesită includerea lor în PUG Orșova. Având în vedere condițiile abiotice carecaracterizează acest perimetru, fauna este una specifică, dintre speciile protejate prindesemnarea celor 3 situri Natura2000 nu vom face referire la cele care au în evoluțialor ontogenetică cel puțin unul dintre stadii dependente de apă.

Dată fiind și apropierea celor 2 perimetre, respectiv Zona Lac și Poiana Stelei, dateledetaliate pentru perimetrul denumit generic Zona Lac sunt considerate valabile șipentru Poiana Stelei.

Zona Nord Orșova – este o zonă puternic antropizată, industrializată. Având în vedereaceste condiții nu se pune problema impactului asupra vreunei dintre speciile protejate,generate strict de mărirea intravilanului municipiului Orșova. Multe dintre speciile careau fost tratate anterior tabelar pot fi întâlnite în acest perimetru în zbor, vânând sau înperioada de migrație, dar asupra acestora nu mai poate fi generat vreun fel de impact,în condițiile în care se regăsește în acest moment in acest perimetru.Data fiind apropierea de Zona Extindere Coramnic, datele detaliate pentru perimetruldenumit generic Extindere Coramnic sunt considerate valabile și pentru Zona NordOrsova.

3.7. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar Intreaga suprafaţă analizată pentru oraşul Orşova (zone propuse pentru

extinderea intravilanului) este reprezentată de asociaţii vegetale edificate de specii deplante fără valoare conservativă, caracteristice pajiştilor secundare degradateantropic.

3.8. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Observaţii generale.

1. Suprafeţele destinate construcţiilor se află în interiorul siturilor, ceea ce vaavea ca rezultat scoaterea din circuitul natural a acestor suprafeţe, nefiind însă vorbade habitate de importanţă comunitară si specii de inters comunitar.

2. Degradare/pierdere habitate: Pe suprafaţa analizată nu se află habitate de

110

interes conservativ3. Efecte biologice - (flora) - cea mai frecventă problemă constă în

introducerea speciilor de plante ornamentale care afectează starea de conservare aspeciilor native, fiind mai rezistente la condiţiile de mediu. Un alt efect este produs deutilizarea pesticidelor sau supraexploatare.

4. Efectele negative ale lucrărilor de construcţie - se pot concretiza întendinţa de retragere a faunei in zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat delucrările de construcţie.

Tinand cont de lipsa habitatelor relevante pentru aceste specii din zonaamprentei planului, dar si in lipsa unui impact potential indirect, suntem in masura aaprecia ca proiectul propus nu este in masura a influenta dinamica populatiilor criteriuce au stat la baza desemnarii siturilor, la nivel local sau regional.

3.9. Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritateaariei naturale protejate de interes comunitar

La nivelul siturilor nu a fost descris până în prezent setul de relații structurale șifuncționale ce participă la menținerea integrității sitului.

La ora actuală structura sitului apare afectată de activitățile antropice curente,parte dintre acestea fiind descrise și în lista vulnerabilității din cadrul Formularuluistandard de desemnare. Considerăm că impactul planului, are o relevanță limitată, exprimată deneafectarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor.

3.10. Obiectivele de conservare a ariei natural protejate de interescomunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Managementul Parcului Natural Porţile de Fier are urmãtoarele scopuri:1.Protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiuneaactivităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cuvaloare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitatebiologică.2.Interacţiunea armonioasã a omului cu natura prin protejarea diversităţiihabitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale aleterenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturiitradiţionale ale populaţiei locale.3.Oferirea, cãtre publicul larg, de posibilităţi de recreere şi turism.4.Încurajarea activităţilor ştiinţifice şi educaţionale.

Planul propus se incadreaza in zonele de dezvoltare durabilă ale arieinaturale protejate stabilite in planul de management unde se permit activităţi deinvestiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectareaprincipiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efectenegative semnificative asupra biodiversităţii, cu respectarea prevederilor din planurilede management:a)activităţi de vânătoare;b)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor;c)activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură;d)activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, în perimetrul şi

111

suprafaţa existentă la data aprobării planului de management, fără mărirea suprafeţeiacestora;e)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;f)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturalăa arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentultăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau înmargine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv,tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele dedezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase înarboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilorrase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltaredurabilă din parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchetemici în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican;g)activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenuluiagricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul deagricultură ecologică;h)alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale;i)activităţi de investiţii/dezvoltare, cu avizul administratorilor ariei naturale protejatepentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.

3.11. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor

Funcţiile ecologice ale ecosistemului acvatic, dar şi ale habitatelor terestre,funcţia de suport pentru plante şi animale, bioproductivitatea, rezervor pentrubiodiversitate, stocarea resurselor genetice, biocoridor – schimb genetic, nu vor fiafectate, sau măsura în care unele din aceste funcţii, de exemplu cea de producţie,va fi afectată este redusă, existând capacitatea de refacere şi revenire la normal pebaza aportului din zona învecinată amplasamentului.

Situația stării actuale de conservare a sitului Portile de Fier, pornind de ladistribuția biomurilor majore descrise conform Formularului standard Natura 2000,este prezentă sintetic în tabelul de mai jos, unde au fost considerate 3 nivele deimpactare:

- roșu = nivel de impactare semnificativă;- galben = nivel de impactare moderată;- verde = nivel de impactare redusă.

Cod Categorii Corine LandCover ProcentajN09 Pajiști naturale, stepe 2%N14 Păşuni 10%N15 Alte terenuri arabile 5%N16 Păduri de foioase 69%N06 Rauri, lacuri 8%N26 Habitate de păduri (păduri de tranziție) 6%

Astfel, nivelul de impact raportat la suprafața sitului este:o impact semnificativ = 5%o impact moderat = 93%o impact redus = 2 %.

112

Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vedereaevaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizatămărimea impactului antropic din etapa pre-plan (înainte de implementarea planului)sau așa numită analiză a stării actuale a perimetrului studiat. In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activitățilorantropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai sus, în cadrul căruia au fostidentificate mai multe categorii de impact prezent în faza de pre-proiect. Conform Formularului Standard de desemnare a sitului Natura 2000 si ainformatiilor din arie, activitatile care creeaza vulnerabilitatea siturilor: traficul auto,exploatare resurse naturale, pasunatul, turismul necontrolat, constructii, braconaj,pescuit si exploatare masa lemnoasa. Dintre impactele ce contribuie la vulnerabilizarea acestui sit, parte dintreacestea au fost identificate. În urma implementării planului propus, se estimează că nu va fi indusă onouă categorie de impact, fără ca planul să fie în măsură a elimina semnificativ dinpresiunile asociate altor categorii de impact. O creștere a controlului și supravegherii zonei datorat constructiilor,proiectarii, va conduce însă la o diminuare sensibilă a unor categorii de impact prinextinderea intravilanului.

3.12. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturaleprotejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluția naturalăa ariei naturale protejate de interes comunitar

Zona de implementare a planului nu se suprapune cu alte arii cuprinse înrețeaua de arii protejate de interes național.

3.13. Alte aspecte relevante pentru aria naturală de interes comunitar

Zona deține o atractivitate și un potențial turistic deosebit centrat pevalorificarea fluviului Dunarea.

4. Impactul potențial al proiectului asupra elementelor criteriu din aria naturalăprotejată de interes comunitar

In cadrul studiului de evaluare adecvată trebuie analizat impactul asociatplanului/proiectului de implementat asupra fiecărui element criteriu ce a stat la bazadesemnării sitului. Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interescomunitar au în vedere menținerea și restaurarea statutului favorabil de conservare aspeciilor și habitatelor de interes comunitar. Astfel stabilirea obiectivelor deconservare ale siturilor trebuie centrată pe aceste elemente criteriu. Conform Formularului Standard de desemnare a siturilor Natura 2000,elementele criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor se regăsesc listate în cadrulsecțiunilor formularelor standard. Asa cum s-a arătat în secțiunile anterioare, dintre acestea, cea mai mareparte dintre specii sunt improbabil a se regăsi în perimetrul de implementare alproiectului, dată fiind lipsa unor habitate favorabile acestora.

4.1.Identificarea și evaluarea impactului

113

Prezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se înconsideraţie:

- integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;- structura şi funcţiile ecologice ale acesteia;- vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale acesteia, la

modificări, precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acesteia.

Pentru evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, s-a ținut cont devalorile maximale ale parametrilor proiectați (suprafete introduse in intravilan, etc.).

Impactul primar al planului asupra biodiversităţii se resimte de obicei prin caide acces, suprafete construite, etc.

Pe parcursul acestui proces, habitatele existente pot fi alterate, deteriorate,fragmentate sau înlăturate la nivel local. De asemenea, nivelul degradării habitatuluidepinde cel puţin de următorii factori: dimensiunea, locaţia planului in sit şi ainfrastructurilor conexe şi tipul mediului natural.

În cazul planurilor din siturile Natura 2000 sau din apropierea acestora,deteriorarea habitatelor poate cauza unul sau mai multe dintre următoarele efecte:

- reducerea sau strămutarea populaţiilor locale de specii protejate în temeiuldirectivelor UE privind natura şi care depind de habitatele respective pentrusupravieţuire. Pierderea unei mici proporţii a habitatului de reproducere pentru ospecie mult mai comună poate fi mai puţin semnificativă pentru specia respectivă(Testudo hermanni) dacă, de exemplu, există un număr suficient de locuri alternativecorespunzătoare de depunere a ouălor în imediata apropiere care încă nu au ajuns lacapacitatea maximă.

Evaluarea efectelor asupra speciilor de interes comunitar trebuie să aibă învedere nu numai pierderea adulţilor, ci şi a ouălor, seminţelor sau etapelor juvenileale speciei. În cazul tipurilor de habitat, evaluarea trebuie să cuprindă atâtdimensiunea habitatului, cât şi stadiul de conservare a acestuia.

Impactul direct şi indirect

Nu au fost identificate impacte directe asupra tipurilor de habitate de interescomunitar.

Extinderea intravilanului poate influenţa negativ într-o mică măsură populaţiilede amfibieni, păsări sau mamifere din habitatele învecinate.

Impactul activitatii este unul pe termen scurt, conform graficului de eşalonare alucrărilor, pe perioada de implementare al planului.

Impactul prognozat de implementarea acestui plan se manifesta in principal înfaza de operare, darorita faptului ca drumul de acces este deja construit. Acestimpact se va manifesta indirect asupra speciilor de amfibieni (Testudo hermanni siEmys orbicularis) situate în unele zone propuse, precum şi asupra habitatelor dinvecinătatea amplasamentului.

Impactul cumulativ

Datorită faptului că acest plan nu prezintă impact negativ semnificativ asupraspeciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 identificate, şi datorită faptului că înimediata vecinătate a planului nu există alte activităţi economice, nu există ocumulare a impactului cu alte proiecte.

In consecință, se poate afirma că integritatea ariei naturale de interes

114

comunitar nu este afectată ca urmare a implementării proiectului.

Integritatea Siturilor Natura 2000 nu sunt afectate de efectele cumulateale planului, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare,deoarece:

- pe amplasamentul zonelor propuse in intravilan nu au fost intalnite specii deflora si habitate pentru carte au fost infiintate siturile natura 2000;

- zona lacustra unde este prezenta specia Emys orbicularis este propusapentru pastrarea integritatii;

- zonele propuse pentru a fi introduse in intravilan sunt supuse unui stresdatorita activitatilor agricole cat si a transportului si in momentul de fata, astfel incatspecia Testudo hermanni s-a adaptat acestui tip de stres;

4.2. Evaluarea semnificației impactului

Evaluarea semnificației impactului se realizează în baza unui set de criteriistabilite prin OM 19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, dupăcum urmează:

Procentul din suprafața habitatului care va fi pierdutDin zona siturilor Natura 2000 nu au fost descrise habitate în măsură de a fi

impactate de promovarea planului. Astfel, nu se pune problema piederii de habitatede interes conservativ.

In aceste condiții, nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificațiepentru situl desemnat.

Procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățilede hrană, odihnă și reproducere ale speciilor de interes comunitar

Așa cum s-a arătat și în secțiunile de mai sus, speciile criteriu ce au stat labaza desemnării sitului folosesc alte habitate decât cele ce urmează a suportaamprenta proiectului.

In aceste condiții nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificațiepentru speciile ce au stat la baza desemnării sitului.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitarDesfășurarea limitată a amprentei, lipsa unei suprapuneri cu habitate de

ecoton și ținând cont de capacitatea locomotorie înaltă a speciilor ce fac obiectulprotecției, reprezintă argumente ce exclud posibilitatea inducerii unei fragmentărisemnificative la nivel de peisaj, sau a unei fragmentări locale în măsură de a periclitaspeciile țintă.

Durata sau persistența fragmentăriiAșa cum s-a arătat mai sus, planul nu este în măsură a imprima efecte de

fragmentare a habitatelor, fiind exclusă astfel extinderea temporală a acestora.Durata sau persistența perturbării speciilor de interes comunitarDată fiind absența din zona de implementare a proiectului a unor populații

semnificative ale speciilor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, respectiv ritmulde lucru și persistența impactului post-implementare asociat acestuia, nu poate fiapreciată prezența unei perturbări de durată.

Schimbări în densitatea populațiilor (nr.de indivizi/suprafață)Lipsa prezenței populațiilor semnificative de specii criteriu din zona de

implementare a proiectului demonstrată mai sus, conduce la concluzia că nu vor fiinduse modificări în densitatea populațiilor speciilor criteriu.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementareaproiectului

Lipsa prezenței populațiilor semnificative de specii criteriu din zona de

115

implementare a proiectului demonstrată mai sus, conduce la concluzia că nu varezulta un timp pentru inlocuirea speciilor criteriu.

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele deapă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcțiilor ecologiceale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Singurele produse chimice utilizate în realizarea planului sunt cele de tipulhidrocarburilor (carburanți și uleiuri).

Pe toată perioada de punere în operă, utilajele și echipamentele se vor verificaperiodic astfel încât să fie evitate orice fel de scurgeri accidentale.

Eventualele scurgeri vor fi preluate în recipienți speciali. Orice fel de scurgeriaccidentale, vor fi izolate și tratate cu produși în descompunere (neutralizare) ahidrocarburilor. Măsurile directe de acțiune vor fi completate de măsuri tehnice de verificare aechipamentelor și utilajelor, precum și de o serie de măsuri teoretice, de instruire apersonalului în scopul asigurării unei intervenții eficiente în caz de accident (scurgeriaccidentale de hidrocarburi).

Evaluarea semnificației impactului planului asupra elementelor criteriu dincadrul sitului Natura 2000

Parcurgând atributele asociate impactului potențial al planului discutate maisus, asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor, putemconchide următoarele aspecte:

-implementarea planului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu Natura2000;-implementarea planuluinu va afecta habitatele folosite pentru necesitățile dehrană, odihnă și reproducere a speciilor criteriu;-planul nu este în măsură a induce o fragmentare a habitatelor de interescomunitar sau cu semnificație pentru speciile criteriu ce au stat la bazadesemnării sitului;-durata/persistența fragmentării habitatelor (inclusiv alte habitate decât cele cuinteres comunitar) nu prezintă semnificație pentru elementele ce au stat labaza desemnării sitului;-proiectul nu este în măsură a perturba speciile de interes comunitar ce au statla baza desemnării sitului;-implementarea planului nu va conduce la schimbări ale densităților populațiilorde specii de interes comunitar, iazurile vor fi populate cu specii autohtone;-nu au putut fi puși în evidență indicatori cheie responsabili de inducerea unormodificări la nivelul sitului.

In aceste condiții estimăm că nivelul și semnificația impactului datorate acestuiplan rămân extrem de limitate, punctiforme și lipsite de relevanță asupra elementelorcriteriu ce au stat la baza desemnării sitului.In conformitate cu legislația națională în vigoare și cu ghidul Natura 2000, Conservareîn parteneriat, elaborat de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, a fost într-oprimă fază analizată procedura schematică de abordare a planurilor și proiectelor ceafectează siturile Natura 2000.

116

Au fost urmăriți următorii pași conformi:1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservareanaturii? Răspuns: nu.2. Planul sau proiectul va avea probabil un impact semnificativ asupra sitului.Răspuns: nu. Motivație: planul se va desfășura pe suprafețe afectând sub 1%din suprafața sitului Portile de Fier, având astfel o influență punctiformăraportată la suprafață.

In consecință, conform procedurii schematice de abordare a planurilor șiproiectelor ce afectează siturile Natura 2000, planul poate fi aprobat.

De asemenea, în conformitate cu algoritmul asociat procesului de evaluareadecvată, (OM 19/2010) planul propus nu are legătură directă cu, sau nu estenecesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interescomunitar, cu toate acestea nu a putut fi pus în evidență un impact potențial asuprasiturilor, respectiv asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor,autoritatea de mediu fiind astel în măsură a emite actul de reglementare.

Atât prin amplasament cât şi prin activităţile din etapa de construcţie şicea de funcţionare, planul nu va avea impact direct şi/sau indirect, izolat saurezidual, pe termen scurt sau lung, asupra habitatelor şi populaţiilor speciilordin Siturile Natura 2000.

5. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

Deși nu a putut fi identificat un impact potențial cu semnificație pentruelementelele criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor admițându-se pe de oparte existența unui impact potențial, iar pe de altă parte responsabilitateabeneficiarului, Primaria Municipiului Orsova față de factorii de mediu, a fost asumatun set complet de măsuri de reducere și eliminare a impactului.

5.1. Măsuri de reducere a impactului de asumat pentru fiecare elementcriteriu în parte

Dată fiind imposibilitatea de a evidenția prezența unui impact potențial asupraelementelor criteriu din flrora si habitatele ce au stat la baza desemnării sitului,propunerea unui set de măsuri de reducere a impactului individualizat (incluzândrelocări, refaceri de habitate, măsuri compensatorii etc.) pentru fiecare din acesteelemente rămâne lipsit de relevanță.

Astfel, măsurile de reducere a impactului au fost cuprinse într-un demersgeneral, în măsură a asigura refacerea în ansamblu a factorilor de mediu din zonaafectată.

Metodele de reducere a impactului asumat au fost amintite pe parcursulprezentului studiu, fiind aici doar reamintite succint:

117

-limitarea traseelor autovehiculelor la strictul necesar pentru evitarea extinderiiimpactului asupra zonelor proximale cu obtinerea acordului proprietarilor sauadministratorilor de drum;-utilizarea căilor de acces existente și evitarea pe cât posibil a realizării unor noi căide acces;-stropirea ori de cate ori este nevoie a căilor de acces utilizate pentru evitareainducerii unui impact datorat apariției prafului, etc.

In zona Sere Coramnic, o parte din locul cercetat intră în categoria zonelorumede ocrotite. Este vorba de habitatul R1514 – Comunităţi vest-pontice cu Trifoliumfragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, cu valoare conservativăredusă. De asemenea, habitatul R5312 – Comunităţi ponto-danubiene cu Bidenstripartita, Echinochloa crus-gallii şi Polygonum hydropiper. Dar cu valoareconservativă redusă. In acelasi timp a fost identificata prezenta speciei Emysorbicularis, propunem ca Balta şi împrejurimile sale să nu fie asanată ci păstrată caatare.

Pentru specia Testudo hermanni cu o potentiala prezenta, propunem ca inperioada de implementare a planului sa fie protejata, sa se realizeze garduri din lemnintre proprietati, care sa permita traversarea zonei si deplasarea in zonele invecinateneafectate.

Cu toate ca nu este un habitat de interes comunitar propunem ca speciile dearbori seculari de stejari prezenti in Zona Lac sa fie integrati de catre proiectanti inpeisaj fara a fi taiati.

Beneficiarul are obligatia de a integra armonios obiectivele naturalistice şiistorice existente cu dezvoltarea zonei.

5.2.Prezentarea calendarului implementării și monitorizării măsurilor dereducere a impactului

Criteriile la care s-a făcut apel în propunerea calendarului implementării șimonitorizării măsurilor de reducere a impactului au pornit de la prevederile legale învigoare, după cum urmează:

-măsurile de reducere a impactului și de monitorizare sunt parte integrantăa planului propus;

-măsurile sunt adresate direct impactului derivat din implementareaplanului;

-măsurile sunt funcționale la momentul producerii impactului (acestea fiindasumate imediat după finalizarea etapelor de punere în operă), au la bază cele mairecente date științifice din teren, rezultate în urma investigațiilor asumate.

Calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactuluisunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:

Măsura Impact adresat Perioada de implementareIndepartarea utilajelor sinivelare

Zone din plan Imediat după etapa derealizare a unui proiect dinplan (termen maxim 6 luni)

Monitorizare factori demediu: zgomot, particulede praf, biodiversitatea

Zona de implementare aproiectelor din plan

Trimestrial, până la stingereaîn ansambu a tuturor efectelorimpactului asociat.

118

Va contribui la Evaluareaimpactului general șievaluarea succesului planului

Dată fiind lipsa unui impact potențial asupra elementelor criteriu ce au stat labaza desemnării siturilor, nu se impune asumarea unor măsuri compensatorii.

Responsabilitatea implementării măsurilor de reducere a impactului revinebeneficiarului Primaria Municipiului Orsova si a beneficiarilor directi, urmând a fireglementate prin actele emise de autoritățile respective.

6. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sauhabitatele de interes comunitar

Pentru identificarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului, aufost asumate o serie intreaga de studii de teren.

Metoda de evaluare/ conform EA (evaluare adecvată) (în temeiul Directivei„Habitate”).

I. Studiul de teren corelat cu literatură de specialitate (Doniţă et al. 2005; Gafta& John Owen Mountford, 2008) a avut ca scop :

1. Identificarea ariilor protejate existente şi a altor zone care îndeplinesccriteriile pentru reţeaua Natura 2000.

2. Inventarierea tipurilor de habitate la nivel teritorial, conform obiectivelelorprogramului Natura 2000: fiecare suprafaţă a fost inventariată din punct de vederebotanic (prin recunoaşterea fitocenozelor care o caracterizează - prin luarea înconsiderare a speciilor edificatoare şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şiprin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii - localizare geografică, altitudine, relief,rocă şi sol).

3. Inventarierea speciilor de floră a căror conservare necesită desemnareaariilor speciale de conservare conform cu Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

II. Datele obţinute din teren au constituit baza pentru realizarea studiului deevaluare adecvată.

1. S-au făcut liste cu ajutorul unor dictafoane. Plantele critice au fost colectatepentru a fi analizate în laborator.

2. Nomenclatura plantelor după Flora României (SĂVULESCU 1952-1976),Ciocârlan (2009) şi Flora Europaea (TUTIN & al. 1964-1980; TUTIN & al. 1996).Pentru flora Defileului am utilizat mai multe lucrări ale monografului zonei (MATACĂ2000-2005). Listele realizate au fost analizate din punctul de vedere sozologic, pentrua stabili dacă în teritoriile cercetate există sau nu plante şi/sau habitate ocrotite.

Nota:

1. Continutul prezentei documentatii a fost stabilit in conformitate cucerintele cuprinse in OM 19/2010, respectiv ale listei de control pentru analizacalitatii studiului de evaluare adecvata.

2. Structura documentatiei reflecta cerintele specifice ale OM 19/2010

119

Studiul de evaluare adecvată este însoţit de lista specialiştilor implicaţi înfurnizarea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate deimplementarea PP, cu detalii despre aceştia (experienţă, activitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.).

Intocmit,Cornel Meilescu

120

BIBLIOGRAFIE CONSULTATĂ

1. CIOCÂRLAN Vasile. 2009. Flora ilustrată a României - Pteridophyta etSpermatophyta. /Ediţia a III-a/. Bucureşti: Edit. Ceres, 1141 pp. ISBN 978-973-40-0817-9.

2. MATACĂ S. 2000. Protecţia florei din teritoriul Parcului Natural Porţile deFier. Drobeta (Drobeta Turnu-Severin) 10: 138-144.

3. MATACĂ S. 2000. Arondarea fitogeografică a teritoriului Parcului NaturalPorţile de Fier. Marisia, Studia Scient. Nat. (Tîrgu-Mureş) 26: 155-160.

4. MATACĂ Sorina. 2001. Caracterizarea florei Parcului Natural Porţile de Fier ●The characterization of the flore in the Natural Park IronGates. Oltenia,Stud. Comun., Şti. Nat., Muzeul Olteniei, Craiova 17: 52-56. /analiza florei,numai date statist., semnalări noi (Agrimonia pilosa, Asperula aristata ssp. scabra, Scabiosacolumb. pseudoban, Plantago subulata ssp. holosteum, Onopordum tauricum, Groenlandiadensa - Cazanele Mari; caracteriz. ecol., elem. Flor., 3 tab., B: 4, R: en/.

5. MATACĂ S. 2002. Conspectul sistematic al plantelor vasculare din ParculuiNatural Porţile de Fier (I). Drobeta (Drobeta Turnu-Severin) 11-12: 255-295.

6. MATACĂ Sorina Ştefania. 2005. Parcul natural Porţile de Fier. Floră, vegetaţieşi protecţia naturii. Craiova: Edit. Universitaria. 550 pp. ISBN 973-742-165-5.

7. SĂVULESCU Tr. (ed.). 1952-1976. Flora României ● Flora Romaniae.Bucureşti: Edit. Academiei Române. Vol. 1-13.

8. TUTIN T. G., BURGES N. A., CHATER A. O., EDMONDSON J. R.,HEYWOOD V. H., MOORE D. M., VALENTINE D. H., WALTERS S. M. & WEBB D.A. (eds, assist. by J. R. AKEROYD & M. E. NEWTON; appendices ed. by R. R. MILL).1996. Flora Europaea. 2nd ed., 1993, reprinted 1996. Vol. 1.Psilotaceae toPlatanaceae. Cambridge: Cambridge University Press xlvi, 581 pp., illus. ISBN 0-521-41007-X (HB).

9. TUTIN T. G., HEYWOOD V. H., BURGES N. A., MOORE D. M., VALENTINE D. H.,WALTERS S. M. & WEBB D. A. (eds). 1964-1980. Flora Europaea. Vols. 1-5. Cambridge: Cambridge University Press.

121

Curriculum vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume IOANA CIORTAN

Adresa str. Gheorghe Ţiţeica, nr. 5, Craiova, jud. Dolj, România

Telefon Fix.: (+ 40) 0251413820 Mobil: (+ 40) 0722375805

E-mail ciortanioana@yahoo.comNationalitate românăData naşterii 26 septembrie 1968

Sex feminin

Locul de muncă vizat / Domeniulocupaţional

Biolog

Experienţa profesională

Perioada 1. activitate desfăşurată în sectorul sanitar:- 28 august 1987 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa. Carnet de muncă seria Bh. Nr.0055624

- 1987 – 1988 - activitate desfăşurată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova, Secţia Obstetrică-Ginecologie în vederea promovării examenului de specializare- 1988 – 1989 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa

- 1989 - mai 2001 încadrată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Funcţia sau postul ocupat 1. Asistentă medicală obstetrică-ginecologie

Numele şi adresa angajatorului 1.- Spitalul Comunal Pleniţa- Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Tipul activităţii sau sectorul de activitate - asistenţă medicală în sistemul sanitar

Perioada 2. activitate desfăşurată la Grădina Botanică a Univ. din Craiova- X. 2001 - 1. XII. 2002 - Referent (M) III - şef sector Sistematica Plantelor- 1. XII. 2002 - 1. X. 2006 - Referent (S) II - şef sector Sistematica Plantelor- 1. X. 2006 până în prezent Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Funcţia sau postul ocupat 2. Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Numele şi adresa angajatorului 2. Universitate din Craiova, str. A. I. Cuza, nr.13, Craiova, Romania, Cod Postal: 200585- Grădina Botanică „ Al. Buia” a Universităţii din Craiova

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ-CercetareGrădina Botanică „Alexandru Buia”, str. Constantin Lecca, nr. 32, Craiova, Cod Poştal: 200217

122

Principalele activităţi şi responsabilităţi 2. - coordonarea activităţii din sectorul Sistematica Plantelor al Grădinii Botanice „Al. Buia”:- identificarea, determinarea şi întocmirea fişelor pentru fiecare taxon din sector;- îmbogăţirea colecţiilor de plante existente prin:

o comenzi de seminţe prin intermediul cataloagelor de seminţe oferite de alteinstituţii similare din ţară şi străinătate;

o obţinerea de plante din seminţe colectate din flora spontană (uneori şi floracultivată);

o introducerea în sector a numeroase specii de plante din flora spontană;o înmulţirea plantelor existente în sector ca şi a altor plante din sectoarele

Grădinii;- colectarea şi determinarea seminţelor oferite la schimb cu alte instituţii similare;- cercetări privind înmulţirea plantelor;- urmărirea ontogeniei plantelor obţinute şi întocmirea de fişe de observaţie pentru fiecare

specie.- 2001 - 2008 responsabil cu întreţinerea HERBARULUI Grădinii Botanice; în acest sens am contribuitla menţinerea şi îmbogăţirea herbarului, asociate cu studii taxonomice.- asigurarea protecţiei şi conservării active a diversităţii vegetale, prin îmbinarea activităţilor deconservare in situ cu cele ex situ) (deplasări în teren, în diverse zone ale Olteniei, în vedereaidentificării speciilor aflate în diverse stadii de periclitare şi conservarea lor ex situ, ca şi colectarea deseminţe).- promovarea educaţiei pentru mediu (educaţie ecologică pentru adulţi şi copii).- consultanţă în domeniul terapiei vegetale.- participarea la elaborarea INDEX SEMINUM Universitatis Craiovensis Hortus Botanicus ,,AlexandruBuia” Craiova nr. 44-53 (2002-2011)- documentarea permanentă asupra domeniului de activitate (întocmirea de referate, fişe,tehnoredactarea cărţii „Introducere în botanica filogenetică” – Popescu, 2009)

Educaţie şi formarePerioada 1.

- 1983-1987 – elevă - Liceul Sanitar Craiova - Diploma de bacalaureat, profil SANITAR,sesiunea iunie 1987, Seria E, Nr. 195789-nr. 455/03 iulie 1987- 1987 - 1988 - studii pentru obţinerea Certificatului de calificare în meseria soră medicală,profil obstetrică-ginecologie. Certificat Seria E, Nr. 129544-nr. 783/03.VI. 1987,Proces verbal nr. 13.962/02. IX. 1988- 1992 - studii pentru obţinerea titlului de asistent medical. Diploma nr. 439/21. VI. 1994- 1993 - Atelier curs - Planificare familială. Certificat Seria A, Nr. 7454/08. X. 1993- 1998 - obţinerea Autorizaţiei de liberă practică, nr. 1139/30. VI. 1998

Perioada 2.- 1998 - 2002 - studentă- 2002 - 2003 - studii aprofundate în domeniul Bazele biologice ale protecţiei plantelor

Calificarea / diploma obţinută 2. Biolog - Diploma de Licenţă Seria U, Nr. 0038146 - nr. 2021/4. IX. 2003.

Discipline principale studiate /competenţe profesionale dobândite

botanică, micologie, fitocenologie, anatomie, genetică

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare

- Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Secţia Biologie - Ştiinte Agricole

123

Perioada - 1. XI. 2003 – XI. 2010, doctorand în domeniul BIOLOGIE. Titlul tezei: DIVERSITATEATAXONOMICĂ, CENOLOGICĂ ŞI ECOLOGICĂ AMACROMICETELOR DIN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie – Diploma Seria H, Nr. 0003249 - nr. 449/11. VII. 2011

Discipline principale studiate /competenţe profesionale dobândite

micologie

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare

- Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă română

Limbi străine engleza, francezaÎnţelegere Vorbire

Ascultare Citire Participare la conversaţie

Competenţe şi abilităţi sociale - spirit de echipă manifestat cu ocazia desfăşurării diverselor activităţi specifice locului de muncă:- educaţie ecologică pentru adulţi şi copii;- consultanţă în domeniul terapiei vegetale;- furnizarea de date de specialitate şi de referinţă publicului larg;- furnizarea de material vegetal pentru: simpozioane, întruniri, etc.;- implicare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă colectivul din care fac parte- colaborare cu cadre didactice ale Catedrei de Botanică la elaborarea de materiale

ştiinţifice de specialitate- participarea ca membru la trei contracte de cercetare (v. CONTRACTE).- -specializarea pe încă un grup de organisme - fungi – care au un rol determinat în biologia

şi ecologia plantelor

Competenţe şi aptitudini organizatorice - coordonarea activităţii muncitorilor din sector. Din anul 2009 instruirea unui tehnician care mi-a fostrepartizat la sector.- definirea responsabilităţilor şi obligaţiunilor pe care le are fiecare angajat al sectorului unei grădinibotanice privind conservarea şi menegementul resurselor vegetale.- înfiinţarea unei biblioteci personale prin achiziţionare (cumpărare) de cărţi, enciclopedii, reviste,broşuri etc.

Competenţe şi aptitudini tehnice - technoredactare computerizată- utilizarea echipamentelor specifice de teren, laborator (GPS, reportofon, camere foto, microscopfotonic, lupă etc.)

Competenţe şi cunoştinţe de utilizare acalculatorului

stăpânire a programelor de PC din pachetul Microsoft Office (Word, ArcView GIS 3.1, Power Point,Excel etc.) şi a programelor de prelucrare grafică

Alte competenţe şi aptitudini

Permis de conducere Categoria B, nr. D00130453J

124

AnexeParticiparea ca membru la următoarele contracte de cercetare:1. Contract de cercetare 16C/10.04.2006 „Cercetări privind plantele decorative cu talie redusă,sortiment, elemente de tehnologie de cultură şi identificarea de specii noi în flora spontană”.Tema 1, Cod CNCSIS 175. Director proiect - Anton Doina; 17 membri: Conf. dr. GavrilescuElena, Lect. dr. Nicu Carmen, Lect. dr. Costache Iulian, Lect. dr. Costea Dorin, Lect. dr. MărăcineanuCristian, Asist drd. Răduţoiu Daniel, Asist drd. Manda Manuela, Ing. Stoedin Livia, Ing. Cruceru Sonia,Ing. Osiceanu Silvia, Ing. Magdalina Mihaela, Biolog Boruz Violeta, Biolog Ciortan Ioana, Masteranzi:Gava Ionela, Cheie Mirela, Anuţa Simion Carmen, Stud. Milici Radu. Durata 3 ani. 2006-2009.2. "Studiul complex al florei antropofile din oraşele: Craiova, Băileşti, Calafat, Tg. Cărbunesti,Tg. Jiu”- GRANTURI CONTRACTATE CU C.N.C.S.I.S. – M.E.C. Nr. 23C, Tip A, Tema 33, COD.CNCSIS 7. Autorii: Director – Prof. G. Popescu; Membrii: Lect. Iulian Costache; Asist. drd. DanielRăduţoiu; Asist. drd. George Cătălin Simeanu; Ing. Ion Stan; Biolog Ioana Ciortan & Tehn. DragoşDumitriu. Anii de executie: 2000 – 2003.3. Cod Proiect: 3240; Nr. Contract : 32150. Titlu proiectului: ,,Evaluarea efectelor poluarii si aschimbarilor climatice asupra biodiversitatii si starii socio - economice a populatiei in bazinulmijlociu al Jiului”. Acronimul proiectului: POLMEDJIU; Arie tematica: 3 - MediuDirectorul de proiect: prof. dr. Corneanu Gabriel4. Proiect : „Managementul durabil al sitului Natura 2000 Igniş”

Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt conforme cu realitatea.

Data: Semnătura,8 septembrie 2012 Ioana CIORTAN

125

CURRICULUM VITAE

1. Nume: NEGREAN2. Prenume: Gavril Aurel3. Data şi locul naşterii: 30 VIII 1932, Dindeşti, jud. Satu-Mare4. Cetăţenie: română5. Stare civilă: văduv6. Studii:Instituţia Liceul “Vasile Lucaciu”

Carei şi “Emanuel Gojdu”Oradea

UniversitateaBucureşti,Facultatea de Biologie

Academia Română,Institutul de Biologie,Institutul Pasteur,Bucureşti

Perioada: Septembrie 1943-iunie 1951 Septembrie 1959-iunie 1964

Februarie 1952- dec.1969;Ianuarie 1970-1 VI 2000

Gradesaudiplome

Diplomă de bacalaureat Diplomat biolog Doctor în Biologie,specialitatea botanică

7. Titlul ştiinţific: Doctor în biologie8. Experienţa profesională:Perioada: Februarie 1952-decembrie

1969Ianuarie 1970-Iunie 2000

Locul: Bucureşti BucureştiInstituţia: Institutul Pasteur Institutul de Biologie al Academiei RomâneFuncţia: biolog Cercetător ştiinţific, cercetător ştiinţific gr. III şi IIDescriere:

Cercetări asupra unor virusuriaviare şi preparateantipestoase şi antivarioliceaviare

Taxonomia, biologia, ecologia, fitocenologia şicorologia plantelor vasculare şi ciupercilor.Relaţiile dintre plante şi ciupercile care leparazitează. Sozologia plantelor vasculare şi aciupercilor. Ocrotirea naturii. Herbarul Micologicşi de Plante vasculare al Institutului de Biologieal Academiei Române Bucureşti (conservare,îmbogăţire). Exsiccata Herbarium MycologicumRomanicum (continuare editare). În fiecare anproiecte privind biodiversitatea plantelor sauciupercilor din România (crearea de noirezervaţii naturale, fundamentarea ştiinţifică acreării unor parcuri naturale şi naţionale,probleme de impact etc.).

9. Ultimul loc de muncă şi funcţia: Institutul de Biologie al Academiei Române - Bucureşti,cercetător ştiinţific II şi custode al Herbarului Micologic.10. Vechime la ultimul loc de muncă: 30 de ani11. Lucrări elaborate şi / sau publicate (se anexează memoriul de activitate şi lista lucrărilorpublicate): 540 - din care 6 în Cărţí/Capitole în cărţi apărute în străinătate, 10 Cărţí/Capitole în editurirecunoscute CNSIS, 23 Cărţí/Capitole în cărţi apărute în alte edituri, 16 lucrări apărute în străinătate curecenzori, 20 rezumate publicate în volumele unor conferinţe internaţonale cu recenzori, 82 articolepublicate în reviste româneşti recunoscute CNCSIS, 21 articole publicate în alte reviste româneşti, 75alte categorii de publicaţii, 12 participări la proiecte interne şi internaţionale, 11 recenzii etc.12. Membru al asociaţiilor profesionale:

Comisia Monumentelor Naturii din România, Academia Română (din 1964)Societatea Micologică din România (din 1999) şi în calitate de vicepreşedinte.Societatea de Ştiinţe Biologice din România (din 1964)Asociaţia Grădinilor Botanicce din RomâniaSunt expert din domeniul: bunuri de importanţă ştiinţifică: Botanică, la Ministerul Culturii (copie

atestat Nr. 650 din 18 VI 2008).13. Limbi străine cunoscute: franceza, engleza, maghiara14. Alte competenţe: Biblioteconomie. Specialist în colecţii botanice. Arte plastice (sculptură). Cândvaam fost mare filatelist, tematica: plante şi ciuperci în filatelia românească (prima serie de timbre cutematica ciuperci, a apărut în România). De altfel, am fost rugat să avizez câteva serii de planteapărute la noi. Sunt mare amator de muzică clasică. Printre altele, am fost şi la Salzburg, unde pe

126

lângă colectarea de plante, am vizitat şi casa unde s-a născut Mozart! Am avut şi marea plăcere,datorată unor sponsori francezi inimoşi, să vizitez şi Luvrul.15. Specializări şi calificări:

1994, 1995, 1996: stagii de specializare la Universitatea din Uppsala, Suedia, câte 2 săpt.1994: Ungaria, Institutul de ecologie Vácrátót şi la Muzeul de Istorie Naturală Budapest;

Muzeul de Istorie Naturală a fost vizitat de mai multe ori de noi pentru consultări bibliografice ca şipentru revizia unor specii din România.

1994: 8 zile, 1995: 30 zile, 1996: 45 zile, 1998: 32 zile, 2000: 18 IX-31 X, 2001: 1 sept.- 30 oct.;2002: 15 IX-30 X; 2003: 29 VIII-12 XI; 2004: 10 X-23 XI în Austria, Linz, Muzeul Ober Österreich

Câte 14 zile la Balcic, convenţie interacademică (sept.-oct 1998); 15-30 mai 1999 (conventieinteracademică, responsabil) în Bulgaria

In anii 1990 şi 1996, am participat ca invitat la mai multe "întâlniri" micologice din Franţa,pentru câte o lună, când am vizitat Alpii, Masivul Central, Puy-de-Dôme, Valea Ronului, Midi, insulelePorquerolle etc. În 1996 şi la Congresul de Micologie de la Nisa.

Am participat la 4 Convenţii de colaborare internaţională: Franţa (Bailleul), Suedia (Uppsala),Basarabia (Chişinău), Bulgaria şi sporadic Ungaria. După pensionare, am participat la trei convenţii cucaracter internaţional: “Identificarea şi inventarierea pajiştilor seminaturale din România”, “Identificareaimportantelor arii de protecţie şi conservare a plantelor din România” şi "Conservarea zonelor naturtaleşi seminaturale de pe litoralul românescu şi bulgăresc al Mării Negre, între Năvodari şi Capul Caliacra".De asemenea, la Proiectul Natura 2000.

Contracte interne: Am fost responsabil la două contracte şi am participat an de an la foartemulte (anexa).

Expediţii botanice: Franţa: Massiv Central, Parc National Vercors, Île de Porcquerolle, AlpiiMaritimi, Le Puy, Puy-de-Dôme. Suedia: Nationalpark Abisko (dincolo de cercul polar), Insula Öland,Uppland. Austria: Munţii Alpi (Bodensee, Mt. Dachstein, Almsee, Traunstein, Mt. Pyhrn), MasivulBoem, valea Dunării etc. Ungaria: Munţii Börzsöny, Munţii Budei, Lacul Balaton, Lunca Tisei.Bulgaria: Munţii Strandzha, Munţii Pirin, Munţii Rodopi, Valea Lom & Muntele Vitoşa; Litoralul bulgar alMării Negre (Cap Caliacra, Balcic, Durankulak, Varna, Zlatny Pijasaty, Cap Emine, Nesebăr, Burgasetc.). Nordul Bulgariei de la Vidin la Marea Neagră (la S de Varna) - 10 zile. Basarabia: RezervaţiaCodri, Vulcăneşti (Conacul Zahariadi). Serbia: Niş & Şuva Planina.

Membru în comisii de doctorat: două.Alte activităţi legate de probleme de conservare şi de documentare:

Din 1970 am lucrat la colecţii botanice si micologice (30 ani). Din 1981 am condus HerbarulMicologic al Institutului de Biologie din Bucureşti (BUCM) în calitate de curator (20 ani). Paralel, timp de2 ani, am condus şi herbarul general al Institutului de Biologie (BUCA).

După pensionare (2000) am fost angajat la Grădina Botanică din Bucureşti, unde amdesfăşurat diferite activităţi legate de probleme de taxonomia plantelor şi a ciupercilor, probleme desozologia plantelor etc. şi am participat activ la diverse proiecte desfăşurate în cadrul Grădinii.Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt în conformitate cu realitatea.

PREMII:Planta Europa, medalie: Linnaeus Award, 2007 .

Iar pentru Cartea Roşie a Plantelor Vasculare din România am primit anul acesta Premiul AcademieiRomâne.

Data completării: 20 IV 2012 Semnătura

G. Negrean