Material informativ

“Descoperă MEDIAȘUL 2013”

Ediția 1

ROTARACT INTERNATIONAL

DISTRICT 2241

ROTARACT CLUB MEDIAŞ

Pagina 2 din 16

CUPRINS

CETATEA MEDIAȘULUI ............................................................................................................. 3

1. Turnurile medievale .................................................................................................................... 6

Turnul Funarilor .......................................................................................................................... 7

Turnul Scolii ................................................................................................................................ 7

Turnul Clopotelor ........................................................................................................................ 7

Turnul Mariei .............................................................................................................................. 8

Turnul Croitorilor ........................................................................................................................ 8

Turnul Rotarilor........................................................................................................................... 9

Turnul Steingasser ....................................................................................................................... 9

Turnul Aurarilor .......................................................................................................................... 9

Turnul Trompetilor .................................................................................................................... 10

2. Scoala din castel ........................................................................................................................ 11

3. Biserica fortificata Sf. Margareta .............................................................................................. 11

4. Scara acoperita si temnita. ........................................................................................................ 12

5. Complexul arhitectural franciscan ............................................................................................ 13

6. Casa Schuller. ........................................................................................................................... 14

7. Muzeul Municipal Medias ........................................................................................................ 14

8. Casa memoriala Stephen Ludwig Roth..................................................................................... 15

DESCOPERĂ MEDIAȘUL 2013!

Pagina 3 din 16

CETATEA MEDIAȘULUI

Ultimul deceniu al secolului al XV-lea este relativ mai bogat în date referitoare la

constructia fortificatiilor ce înconjurau Mediasul. Bazându-se pe aceste informatii, unii

cercetatori au emis ipoteza începerii fortificatiilor în anul 1490, lucrari care ar fi durat pâna în

jurul anului 1534. Alti autori plaseaza Mediasul din secolul al XV-lea la nivelul unor asezari

rurale mai dezvoltate, cu care îsi disputa conducerea administrativa a celor doua scaune (Seica

Mare, Biertan, Mosna, Richis).

Fata de aceste opinii, credem ca ar trebui sa se tina seama si de faptul ca Mediasul a fost

singura localitate din zona care fusese numita civitas înca din 1359, iar în cursul secolului al XV-

lea, începând cu anul 1407, denumirea oppidum devine constanta (1447, 1448).

Coroborând informatiile acestea cu rezultatele primei incursiuni turcesti în sudul

Transilvaniei (1438), care a lasat urme adânci si pe pamântul Mediasului, consideram ca lucrarile

de fortificare a orasului au început imediat dupa acestea, înca din prima jumatate a secolului al

XV-lea.

Pentru o asemenea datare ar pleda eventual si existenta unor ziduri ridicate din piatra – în

general mai vechi în raport cu cele din caramida – în partea sudica, poate cea mai expusa, a

incintei.

Raportat la aceasta din urma, ipoteza exprimam si rezerva apartenentei fragmentelor de

zidarie din piatra reparatiilor din timpul asediului întreprins de curuti în aprilie – iunie 1705,

când …Cele mai multe atacuri le-a primit orasul din partea sudica (…).

Toate atacurile asupra orasului au fost respinse, iar sparturile din zidul de aparare au fost

imediat umplute cu piatra si pamânt de catre locuitori…

Daca perioada de început a fortificatiilor este învaluita de incertitudine, se stie cu precizie

ca sfârsitul secolului al XV-lea a corespuns unei etape de maxima accelerare a lucrarilor,

confirmate de mai multe documente regale în anii 1486, 1495, 1498. Uriasa opera de edificare

prin care întreg perimetrul orasului a fost înconjurat de ziduri s-a încheiat la o data neprecizabila,

înainte de 1534.

Odata construite, fortificatiile trebuiau îngrijite si modernizate. Se mai construiesc câteva

turnuri si bastioane în pas cu evolutia sistemelor de aparare, iar spre sfârsitul secolului, în 1583,

principele Transilvaniei, concomitent si rege al Poloniei, Stefan Báthory, cedeaza orasului

Medias mosia sa Vels, în scopul întretinerii cetatii si bisericii parohiale.

Se pare ca în anii 1631-1636 s-au construit câteva bastioane si au fost refacute portiuni

ale zidului de aparare. Apoi, începând cu a doua jumatate a secolului al XVII-lea, fortificatiile de

tip medieval si-au pierdut orice importanta defensiva si, la fel ca în alte orase transilvanene, au

început a fi demolate.

Din totalul de 2400 metri de ziduri de aparare, înalte de cca. 8 metri, care la începutul

secolului al XVIII-lea cuprindeau trei porti principale, patru porti secundare si saptesprezece

turnuri si bastioane, au ramas în picioare cca. 1845 metri, împreuna cu doua porti principale, una

secundara, sase turnuri si bastioane, un bastion pastrându-se fragmentar.

În prezentarea elementelor existente vom face referiri si la unele turnuri sau bastioane

disparute, dar cunoscute din imagini de epoca.

Pagina 4 din 16

Principala cale de acces în oras dinspre nord era Poarta strazii Pietruite (azi str. Johannes

Honterus), aparata de turnul de poarta cu acelasi nume. (Steingässertorturm), construit în anul

1507 cu un cost de 32 de florini. A fost puternic avariat în timpul asediului la care a fost supus de

catre curuti în anul 1705, fiind reconstruit în anul 1743. În interior, turnul, cu o înaltime totala de

28,50 metri, are doua etaje delimitate prin tavan de bârne, ultimul etaj fiind boltit. În evul mediu,

poarta a fost aparata de breasla pietrarilor si zidarilor.

Pe limita nordica a strazii Mihai Viteazul, conform planurilor din prima jumatate a

secolului al XVIII-lea, se afla una din portile secundare, cunoscuta sub numele de Portita de fier,

deschisa probabil pe la începutul secolului al XVIII-lea, iar în coltul nord-estic al incintei se mai

pastreaza o rondela semicirculara încredintata spre aparare breslei cutitarilor.

Ultimul dintre turnurile ramase în picioare pe latura estica a cetatii este Turnul Rotarilor,

un turn de flancare de forma prismatica, transformat în locuinta.

Între bastioanele Cizmarilor si Dogarilor era plasata una dintre cele mai importante porti

ale orasului, Poarta strazii Zekesch (azi str. Mihai Viteazul). Desi în ziua de azi nu mai exista, îi

este cunoscut aspectul dintr-o fotografie de la începutul secolului. Vazut din exterior, turnul avea

aspectul pe care presupunem ca l-a avut si turnul portii strazii Pietruite si pe care-l are în prezent

turnul portii Forkesch.

La intersectia strazilor Closca si I.G. Duca se afla fostul Turn de poarta al strazii

Fierarilor (Schmiedgässertorturm), poarta având un rol secundar. Turnul nu era propriu-zis un

turn de poarta,intrarea fiind deschisa la începutul sec. al XIX-lea si era plasata lateral. Fatada

exterioara a turnului pastreaza zugravita data 1641, data la care edificiul a fost reconstruit de

mesterii medieseni Martin Petri si Petri Michaelis.

În partea de sud, zidurile de incinta ale Mediasului au fost prevazute cu o poarta

principala si cu una secundara. Poarta strazii Forkesch (str. N. Iorga) era srajuita de un turn care

îsi datoreaza aspectul actual restaurarii din anul 1962, efectuata în urma unui incendiu.

Pagina 5 din 16

Mediasul si imprejurimile lui sunt si astazi recunoscute ca reper oenologic, data fiind

faima vinurilor vechi de Tarnave, simbol pe stema orasului. Zona a fost supranumita in vechime

“Tara Vinului” sau “Weinland” – asa apare in harta umanistului Johannes Honterus (sec. al XVI-

lea).

Pagina 6 din 16

1. TURNURILE MEDIEVALE

Turnurile medievale sunt unele dintre cele mai importante obiective din oras.

Turnul Pietrarilor se impune si delimiteaza teritoriul de

altadata al orasului, strajuind ca un ostas la apararea

granitelor. A fost construit in anul 1507, fiind una din portile

de intrare in orasul Medias. In interiorul turnului si-au

desfasurat altadata activitatea breasla pietrarilor si a

zidarilor. Dupa aproape cinci secole Turnul Pietrarilor isi

pastreaza stilul, desi orasul a suferit multe schimbari si

modificari.

Turnul Forkesch este o constructie in forma

de prisma rectangulara terminata cu un acoperis

piramidal. Este situat in partea sudica a vechiului oras,

fiind una din portile de baza ale vechiului Medias, isi

pastreaza si azi aspectul si importanta ca edificiu

monumental. A fost folosit de-a lungul timpului ca

muzeu.

Sub acoperis este o galerie de straja din lemn, care iese

in consola, iar pe fatadele turnului se pot vedea goluri

de tragere foarte inguste. Pana in 1880 a avut la nivelul superior un ceas care batea gongul la

fiecare ora.

Pagina 7 din 16

Turnul Funarilor

Turnul Funarilor (dupa numele breslei care-l apara) se

remarca prin sobrietate, eleganta si proportionalitate. Deasupra

gurilor de aruncare exista goluri de tragere. în sec. al XIX-lea

turnul devine “turn al slăninii” unde comunitatea săsească îsi

depozita slanina afumata. În ultimii ani, în turn a fost depozitata

arhiva Bisericii Evanghelice “Sf. Margareta”, bibliile vechi de

cateva sute de ani si imbracate in piele sau in scoarta de copac.

Turnul Funarilor este alipit de casa natala a lui St.

L.Roth. Acest turn foarte elegant are cinci nivele, legatura intre

primele doua nivele realizandu-se printr-o scara spiralata de

piatra, foarte ingusta si abrupta.Ultimul nivel este prevazut cu

guri de aruncare construite deasupra consolelor. In urma

disparitiei membrilor breslei funarilor in epidemia de ciuma, in

anul 1604 breasla curelarilor a solicitat senatului cedarea

turnului.

Turnul Scolii Situat în partea de nord-vest a incintei, acest turn este înglobat în cladirea scolii construite

în anul 1713, dar azi mai conserva doar primele niveluri, partile superioare fiind demolate în

secolul al XIX-lea.

Spre deosebire de Turnul Clopotelor, era un turn de flancare construit cu trei laturi în

exteriorul zidului, fapt ce pledeaza pentru încadrarea sa în constructiile din prima jumatate a

secolului al XV-lea. Avea forma unei prisme de plan rectangular si, asa cum se poate remarca în

desenul lui Blössing, unde poate fi regasit între Turnul Clopotelor si cel al Trompetilor, avea un

acoperis piramidal.

Doua turnuri aproape identice sunt plasate în nord-estul si sudul incintei.

Întarirea suplimentara a laturii de nord se impunea datorita faptului ca aici terenul nu

oferea protectia naturala a pantei existente în vest si mai ales, în sud.

Din acest motiv, în partea de nord-est a fost ridicat un alt turn de flancare, asemanator cu

Turnul Scolii, însa cu o suprafata mai mare.

Turnul Clopotelor

Pagina 8 din 16

Turnul Clopotelor este situat pe latura de vest a

fortificatiei având, la data ridicarii sale rolul de turn de poarta.

Este o constructie prismatica cu un acoperis înalt,

piramidal. Ultimul etaj este format dintr-o galerie exterioara din

lemn, în interiorul careia sunt plasate clopotele bisericii.

Luând în consideratie materialul de constructie precum si

pozitia lui fata de zidul de incinta, turnul a fost datat la începutul

sec. al XV-lea.

Ulterior, în secolele XVII-XVIII, turnul a suferit anumite

interventii, iar în anii ‘80 ai sec. XX, împreuna cu întregul

complex, a fost restaurat.

Turnul Clopotelor sau Turnul portii avea un grilaj mobil,

care putea opri accesul in cetate. Este denumit si Turnul

Clopotelor, pentru ca etajul I adapsteste clopotele bisericii, cel mai vechi avand inscriptionat

1449.

Turnul Mariei

Turnul Mariei se detaseaza de celelalte turnuri prin silueta eleganta si prin crenelurile

sale. Constructia este simpla, având un parter ridicat peste o pivnita.

Încaperea, pe care o consideram astazi ca fiind parter, este boltita semicilindric si are

interiorul acoperit cu fresce databile la începutul sec. al XVI-lea. Se considera ca încaperea a

servit drept capela pentru slujbele celor morti în timpul epidemiilor. Si în încaperea de la primul

etaj au existat picturi, un fragment al “Rastignirii pe cruce” fiind înca vizibil. Partea superioara a

edificiului este construita din caramida si încheiata în forma denumita “în pupitru”, având o

singura parte aliniata spre interiorul cetatii. Pe marginea zidurilor s-a adaugat o suita de

creneluri, de un placut efect decorativ.

Turnul Croitorilor Turnul Croitorilor, situat pe latura sudica a incintei, este tot un turn

de flancare deosebindu-se de cel al Funarilor prin forma mai alungita a

gurilor de aruncare si prin lipsa ferestrelor de tragere de deasupra acestora.

Turnul a fost încorporat, partial, în edificiul primariei vechi,

reconstruit dupa 1583 cu fonduri cedate orasului de catre principele Stefan

Bathory. Trei dintre încaperile sale au fost folosite, în cursul evului mediu,

drept închisoare.

Numele provine de la bresla in a carei grija a fost data. Semnul breslei croitorilor a fost

amplasat in varful turnului. Ultimul nivel al constructiei este prevazut cu o serie de guri de

Pagina 9 din 16

aruncare, niste burdufuri fara fund, aflate in consola, prin care se aruncau proiectile, apa sau ulei

fierbinte. In 1616, acest turn a fost partial inglobat in cladirea primariei.

Turnul Rotarilor

Turnul Rotarilor este un turn modest, situat pe strada

Dupa Zid nr. 2-6, localitatea Medias. A fost construit intre anii

1480-1534. Golurile de tragere au fost desfiintate, iar turnul

serveste in prezent drept locuinta particulara. Desi este un

obiectiv turistic mai putin cunoscut, Turnul Rotarilor intregeste

cetatea Mediasului, alaturi de celelate cladiri medievale ce ii

dau acesteia renumele de care se bucura astazi.

Turnul Steingasser

Turnul Steingasser, Turnul de poarta a ulitei pietruite, a fost

construit intre anii 1507-1534. Are doua etaje si 25,8 m inaltime si a

fost dat in grija pietrarilor si zidarilor.

Turnul Steingasser a fost grav avariat in anul 1705 de armatele

curutilor. Cu ocazia reparatiilor effectuate in 1745 in interiorul

globului metallic al turnului a fost depus un document in care un

senator al orasului, Stephan Hann de Hannenheim scria:

"Necredincioasa ceata a Racotianilor si-a facut simtita lipsa de

omenie, a furiei lor si asupra acestui credincios oras, atat cetatenilor

cat si asupra caselor, a zidurilor de aparare si a bastioanelor, dar

turnul s-a ridicat din ruinele sale asemenea pasarii Phoenix care renaste din propria sa cenusa".

Reparatiile au modificat caracteristicile stilistice ale turnului si au diminuat rolul sau defensive.

Caractetul baroc al refacerii se manifesta si prin realizarea acoperisului cu o schimbare a pantei.

Golurile de tragere clasice au fost inlocuite cu orificii in forma de cheie intoarsa destinate

armelor de foc. Intrarea in turn se face prin gangul pietonal de la estul turnului.

Turnul Aurarilor

Pagina 10 din 16

Turnul Aurarilor, sau Goldschmiedgasser

Turm, a fost ridicat in secolul al XVI-lea in stil

baroc, deasupra canalului Morii, care aducea apa

paraului Mosna de la Izvorul Rece in oras. Turnul

are in partea superioara guri de aruncare si goluri de

tragere. Pe fatada sudica intr-un panou marcat de

doua coloane si doua arcade geminate, este

consemnat faptul ca in anul 1641 mesterii Martin

Petri si Petri Michaelis au terminat renovarea

acestuia.

La intersectia strazilor Closca si I.G. Duca (anterior numita strada Fierarilor), se afla

fostul turn de poarta al strazii Fierarilor (Schmiedgassertorturm). Acesta dateaza de la sfarsitul

secolului al XVI-lea. Turnul nu era un turn de poarta propriu-zis, dupa cum se poate observa si

in unele fotografii din anul 1903, in care poarta era situata lateral. Acesta este infatisat ca un

acoperis inalt piramidal, similar celui de azi.

Cladirea joasa este situata pe trei niveluri si prezinta deschideri in forma de gaura de cheie pentru

tirul cu arme de foc.

Turnul Trompetilor

In centrul "Cetatii Luminii", dupa cum le place

mediesenilor sa isi numeasca urbea, se inalta Turnul

Trompetilor al Bisericii Evanghelice "'Sfanta Margareta",

ridicat la inceputul secolului al XV-lea, aproximativ in

acelasi timp cu biserica.

Denumirea turnului provine de la faptul ca, in vremurile de

demult, turnul era vegheat de un trambitas care isi ducea

veacul in el, anuntand satenii de fiecare data cand zarea

vreun dusman apropiindu-se de portile cetatii. Legenda

spune ca alarmele false ale trambitasilor erau pedepsite cu

aruncarea acestora din turn. Turnul prezinta un varf ascutit,

incadrat de alte patru turnulete mai mici, ce simboliza

dreptul orasului de a pronunta si executa pedeapsa capitala

pentru toti raufacatorii. Astfel, prin secolul al XVII-lea au

fost arse pe rug unele "vrajitoare", ultima atestare de acest

fel fiind datata in anul 1752. Prea putin cunoscut, Turnul Trompetilor impresioneaza prin

arhitectura impunatoare ce il poate incadra in randul atractiilor turistice de interes mondial. O

Pagina 11 din 16

veche legenda spune ca breasla pietrarilor a dorit sa inalte un turn cum nu a mai fost altul, pentru

a ajunge mai repede la ceruri. Trufia constructiei nu a fost privita cu cei mai buni ochi, puterea

divina dand o lectie breslasilor, prin inclinarea acestui turn. Statui cu personaje de legenda, cum

ar fi Turre Pitz, ceasul secular, au fost asezate inca din Evul Mediu pe turn, spre a aminti

localnicilor ca cetatea este vesnic vie.

2. SCOALA DIN CASTEL

Lipita la inceput de Turnul Funarilor, cladirea scolii a fost atestata documentar in anul

1586. Mediasul fiind intr-o continua dezvoltare, densitatea populatiei a crescut in epoca

urmatoare, iar degradarea in timp a scolii duce la renovarea si marirea cladirii in 1713. In aceste

conditii este demolat Turnul Scolii pentru obtinerea de spatii destinate invatamantului. Aceasta

cladire isi pastreaza si in ziua de azi aceiasi destinatie, la fel ca alte cladiri din castel. Aici isi are

sediul scoala Hermann Oberth.

3. BISERICA FORTIFICATA SF. MARGARETA

detine un ansamblu valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indica

fazele lunii. Aceasta biserica este importanta si pentru ca aici a fost inchis domnitorul Tarii

Romanesti Vlad Tepes, in 1476, in urma conflictului cu Matei Corvin. Tot aici principele Stefan

Bathory a fost ales rege al Poloniei.

In inima orasului medieval se afla o biserica

evanghelica cu hramul Sf. Margareta (13 iulie). Tot in acest

timp era organizat un mare targ, unde se intalneau

mestesugarii din toate partile Transilvaniei, unde diferitele

bresle ale mestesugarilor stabileau masuri pentru apararea

intereselor lor profesionale si comerciale.

In urma marii invazii turcesti din anul 1438, care a afectat

profund si orasul Medias, fortificatia de aparare, probabil

existenta, a fost intarita in jurul bisericii cu un zid dublu

precum si cu mai multe turnuri de aparare. Acest complex

de fortificatii s-a pastrat pana in zilele noastre.

Anul 1550 aduce Mediasul la rang de oras, turnul bisericii

inaltandu-se cu trei etaje. In 1551 pe turnul principal a fost

construit in fiecare colt cate un turnulet, ca semn ca

Mediasul avea dreptul sa pronunte si sa execute

condamnarea la moarte (jus gladii).

Pagina 12 din 16

De oricare parte a orasului de azi ai privi peisajul urbanistic, din orice directie te-ai

apropia de portile sale, Turnul Trompetilor iti ofera cel dintai privirilor, silueta zvelta si

gratioasa. Din inaltimile acestui turn, strajerii scrutau orizonturile zarilor, urmarind apropierea

dusmanului, a carui prezenta o vesteau cetatii cu trmbita ce se pastreaza si azi in fondul

muzeului.

Clasificat printre primele zece turnuri inclinate ale lumii, amintind prin silueta sa de

Turnul de la Pisa, acoperit ci tigla smaltuita in diferite culori, Turnul Trompetilor se incadreaza

armonios in structura arhitectonica a bisericii evanghelice "Sfanta Margareta".

Astazi, biserica Sf. Margareta este o constructie in stil gotic tarziu, compusa din trei nave,

avand o lungime de 56 m si o latime de 20 m. In interior boltile bisericii se ridica pana la

inaltimea de 12 m. Turnul bisericii, inalt de 68,5 m este unul dintre cele mai inalte turnuri din

tara.

In interior piesa cea mai valoroasa o reprezinta altarul triptic gotic tarziu, datand din

perioada 1480 - 1490.

Partea cea mai importanta a altarului o reprezinta cele opt tablouri pictate cu scene din

patimile lui Isus. Picturile au fost realizate de catre un pictor necunoscut, dupa modelul altarului

din biserica Schottenstift din Viena. In nisele ramase goale din predela altarului se afla mai multe

pietre funerare. Pima din stanga este piatra funerara a lui Christian Schesaeus, cel mai important

poet umanist transilvanean din seclul al XVI-lea. In randul din mijloc se vede blazonul regelui

Matei Corvin, al voievodului Stefan Bathory, precum si stema Mediasului. Lateral se distinge

emblema orasului Sibiu precum si altor unitati teritorial-administrative care au contribuit la

construirea bisericii.

Din anul 1732, pe galeria de vest a bisericii se afla orga, care, in anul 1755, a fost

inlocuita cu un instrument nou. Acesta dispune de doua claviaturi manuale si una cu pedale,

avand 24 de registre cu peste 1300 de tuburi (fluiere).

Biserica mai poseda o valoroasa colectie de covoare orientale, care dupa Brasov si

Sighisoara se situaeaza pe locul al treilea intre colectiile bisericesti. Sculpturile in lemn de

deasupra amvonului, in stil baroc, au fost realizate ina nul 1679 de artistul transilvanean

Sigismund Moess.

Clopotele bisericii se afla in turnul de deasupra intarii, in castelul bisericesc. Clopotul cel

mai mare si cel mai vechi dateaza din anul 1498. In iulie 1998 biserica a implinit 500 de ani de la

construire.

In incinta cetatii se poate ajunge prin mai multe cai de acces, care strapung centura

fortificatiilor, formand intrari ce odinioara se puteau bloca prin puternice porti de aparare.

4. SCARA ACOPERITA SI TEMNITA.

In anul 1803, cu ocazia renovarii si modernizarii vechii primarii, a

fost construita o noua cale de acces in castel numita Scara Acoperita. In

interiorul acestei scari s-a construit si o temnita. De atunci, mai este

Pagina 13 din 16

cunoscuta si sub numele de Treptele Temnitei. Astfel, a devenit al doilea punct de acces spre

cetate, asigurand legatura intre castel si Piata Regelui Ferdinand.

5. COMPLEXUL ARHITECTURAL FRANCISCAN

Include biserica si Manastirea Franciscana, construite de ordinul franciscan in jurul

anului 1444. Complexul adaposteste exponate de mare valoare: tezaurul de la Seica Mica,

tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramica populara.

Edificiul cuprinde doua constructii

masive: biserica si manastirea franciscana.

Biserica poseda o sala cu un cor alungit fata de

proportiile navei. Nava este boltita sub forma

semicilindrica cu penetratii si intarita cu arcuri

dublouri.

Peretii au fost articulati prin patru perechi

de pilastri masivi bogat profilati in partile

superioare. Corului prevazut cu bolta in plasa, in

nord, ii este atasata o sacristie deasupra careia se

ridica turnul bisericii, folosit ca si turn de aparare

al cetatii.

Inspre sud, primelor doua travee estice ale navei le corespunde o capela cu absida incheiata in

trei laturi, care pastreaza o fereastra gotica cu muluri flamboaiante. Sub cor si capela se afla

cripte care dateaza din secolul al XVII-lea.

Este dificila stabilirea succesului fazelor de constructie fara ample cercetari de parament

sau sapaturi arheologice. Conform Schematismului (din 1838), cam prin anul 1444 biserica se

afla in posesia calugarilor franciscani.

Totusi, mai multa certitudine ne ofera anumite detalii de arhitectura pastrate in interior.

Din faza gotica a monumentului s-au pastrat: fatada de vest cu un portal geminat, gotic tarziu,

corul in care se afla o frumoasa usa gotica cu un chenar cu baghete incrucisate, cele patru ferestre

ale corului cu muluri polilobate, precum si sacristia, la parterul careia se pastreaza doua

ancadramente gotice tarzii.

In prezent intreg complexul are forma unui trapez strajuit in sud de biserica.

Pagina 14 din 16

Partea cea mai veche a manastirii este insa cea de est, corespunzatoare fazei gotice unde

pivnita are trei trevee boltite semicilindric care comunica intre ele prin arcade in arc frant.

Acestei laturi apartinandu-i si incaperea de langa sacristie prevazuta cu o eleganta bolta

stelata.

6. CASA SCHULLER.

Cladire amplasata in partea de nord-est a

pietei centrale, este una din cele mai importante

constructii din Transilvania.

Casa Schuller este atestata documentar in anul

1588, ca fiind proprietatea lui Johannes Schuller,

primarul Mediasului la acea vreme. Dar, in

vechile cronici este pomenita cu mult timp inainte

de anul 1588. De-a lungul timpului Casa Schuller

a fost folosita ca han, birt si berarie.

Noua Casa Schuller, desi a fost supusa de multe ori modificarilor si reconstructiei a

pastrat in mare parte acelasi stil, aceeasi structura, dandu-i-se o si mai mare importanta in ultima

perioada, dupa o noua restaurare. Acum acest obiectiv vechi si totodata nou reprezinta, alaturi de

celelalte vestigii monumentale lasate de ani, o dovada a vechimii si istoriei orasului Medias.

7. MUZEUL MUNICIPAL MEDIAS este amplasat in cladirea unei foste manastiri

franciscane datand din secolul al XV-lea si are trei sectii de baza: istorie, etnografie-arta si

stiintele naturii. Patrimoniul muzeului este constituit din peste 15.000 de exponate, de ceramica

arheologica, produse din argint ce provin din tezaurele dacice descoperite la Seica Mica si

Medias, obiecte, steme, sigilii si lazi care au apartinut breslelor mediesene, piese de port popular

romanesc, german si maghiar cu specific pentru zona Tarnavei Mari, precum si colectii de carte

veche si tablouri. De o valoare deosebita sunt sigiliul din argint al “Targului Medias” ce dateaza

din 1448, o statuie din lemn, considerata a fi intre cele mai vechi statui gotice din lemn, datata

probabil la inceputul secolului al XVIII-lea,

descoperita la ultimul nivel al turnului Trompetilor,

cunoscut si sub numele de Thurm Pitz (Petre din

Turn).

Cele mai vechi colectii dateaza din prima

jumatate a secolului XIX, constituindu-se in

``Mediascher Altmuseum`` care functiona pe langa

Gimnaziul Evanghelic din localitate. Din 1950

institutia functioneaza sub denumirea de ``Muzeul

Pagina 15 din 16

Raional Medias``, iar din 1968 sub aceea de ``Muzeul Municipal Medias``.

Institutia, amplasata in cladirea unei foste manastiri franciscane datand din sec. XV are

trei sectii de baza: istorie, etnografie-arta si stiintele naturii.

Patrimoniul muzeului este constituit din peste 15.000 piese. Din aceasta categorie fac

parte piese precum: ceramica arheologica, produsele de argint din tezaurele dacice descoperite la

Seica Mica si Medias, obiecte, steme, sigilii si lazi care au apartinut breslelor mediesene, piese

de port popular romanesc, german si maghiar cu specific pentru zona Tarnavei Mari, precum si

colectii de carte veche si tablouri.

De o valoare deosebita sunt sigiliul din argint al ``targului Medias`` care dateaza din

1448, o statuie din lemn, considerata a fi intre cele mai vechi statui gotice din lemn, amplasata la

inceputul scolului al XVIII la ultimul nivel al turnului Trompetilor, cunoscuta sub numele de

Thurm Pitz (Petre din Turn).

Muzeul mai detine o serie de structuri cu uz intern, precum: biblioteca, fototeca, diateca

si fonoteca.

Situat pe strada Mihai Viteazu nr.46, localitatea Medias, Muzeul Municipal este gazduit

de cladirea unei foste manastiri franciscane ce dateaza din secolul al XV-lea.

Institutia a luat fiinta in anul 1950 si intruneste piese ce provin dintr-o colectie din prima

jumatate a secolului al XIX-lea a Gimnaziului Evanghelic Medias si piese din cadrul Muzeului

Biertan.

Aici se pot gasi peste 20.000 de piese, expuse in cele 3 sectii ale muzeului: istorie,

etnografie-arta si stiintele naturii. Printre acestea se numara: ceramica arheologica (culturile

Cotofeni, Noua), produse de argint din tezaurele dacice, descoperite la Medias si Seica Mica,

sigilii, lazi care au apartinut breselor mediesene, colectii de carte vechi, tablouri si piese de port

popular romanesc, german si maghiar din Tarnava Mare.

Cele mai valoroase piese sunt: sigiliul din argint al "targului Medias", care dateaza din

1448 si o statuie din lemn, cunoscuta sub numele de "Thurm Pitz" (Petre din Turn). Aceasta este

amplasata la ultimul nivel al turnului Trompetilor, inca de la inceputul secolului al XVIII-lea.

Pe langa acestea, institutia mai cuprinde si alte camere: biblioteca, fototeca, fonoteca si

diateca.

8. CASA MEMORIALA STEPHEN LUDWIG ROTH se afla in centrul orasului.

Prezinta o serie de piese de mobilier original, fotografii, documente, texte si decupaje ce evoca

activitatea si contextrul epocii in care a trait istoricul, ganditorul si revolutionarul pasoptist

transilvanean Stephan Ludwig Roth (1796 – 1849).

Situata pe strada Hermann Oberth nr. 10 din

localitatea Medias, Casa Memoriala Stefan Ludwing

Roth adaposteste exponate ce amintesc de activitatea

istoricului caruia ii poarta numele.

Pagina 16 din 16

Stefan Ludwing Roth (1796 – 1849) a fost un ganditor umanist, profesor si revolutionar

pasoptist din Transilvania. A participat la Revolutia de la 1848, militand cu indarjire pentru

respectarea drepturilor tuturor nationalitatilor. Influenta sa s-a remarcat atat in domeniul cultural-

economic, cat si in cel social-politic.

Muzeul detine piese valoroase ce infatiseaza activitatea publicistica, educativa si

revolutionara a marelui istoric. Printre acestea mentionam: fotodocumente, pusca cu aer

comprimat, piese de mobilier original (scrin pirogravat) sau mantaua purtata de acesta in

momentul executiei sale. Stephan Ludwig Roth a fost inmormantat la Medias, unde i s-a ridicat

si un monument, in fata liceului care ii poarta numele.