ANXIETATEA DE

PERFORMANȚĂ

Consilier școlar Consilier școlar Maria Ilieș Simona Donca

Agendă

1. Conceptul de anxietate școlară

2. Factorii determinanți ai anxietății școlare

3. Obiective urmărite

4. Intervenție psihologică

5. Strategii de reduce a anxietății

6. Strategii de relaxare

7. Concluzii

8. Bibliografie

Conceptul de anxietate școlară

• Anxietatea şcolară ţine de procesul instructiv-educativ şi reprezintă o

manifestare a stării emoţionale nefavorabile a copiilor care se traduce

printr-un sentiment nedefinit de nesiguranţă.

Anxietatea școlară se exprimă prin:

Neliniște

Agitație sporită

Așteptarea aprecierii negative din partea profesorilor și a colegilor

Neîncredere în sine

Neîncrederea în corectitudinea comportamentului și deciziilor proprii

Așteptarea dezaprobării și sentimentului inferiorității

Factori determinanți ai anxietății școlare

Trăirea stresului social

Frustrarea necesităţii de atingere a succesului

Frica de autoafirmare

Frica de situaţiile de verificare a cunoştinţelor

Frica de a nu corespunde expectanţelor celor din jur

Rezistența fiziologică scăzută la stres

Problemele şi temerile în relațiile cu profesorii

Obiective urmărite în intervenția

psihologică

Stimularea, dezvoltarea, optimizarea şi corecţia autoaprecieriişi încrederii în sine prin crearea unui climat favorabil decomunicare şi interacţiune în care se realizeazăautocunoaşterea propriilor dorinţe, nevoi şi obligaţii;

Identificarea şi valorificarea resurselor personale, depăşireablocajelor;

Recunoașterea şi înlăturarea cauzelor care generează fricile,

frustrările, prejudecăţile şi temerile personale;

Obiective urmărite în intervenția

psihologică

Antrenamentul abilităţilor pentru managementul anxietăţii ceinclude:

învăţarea şi exersarea unor tehnici de relaxare, meditaţie şi respiraţie învederea înlăturării încordării şi tensiunii psihomusculare şi emoţionale;

tehnici de restructurare şi modificare a gândurilor şi atitudinilor nerealisteşi negative care stau la baza anxietăţii;

tehnici de rezolvare de probleme şi de luare a deciziei;

modalităţi de transformare a comportamentului de evitare într-un comportament activ de soluţionare a problemelor.

INTERVENȚIA PSIHOLOGICĂPrin intervenția psihologică, elevii sunt sprijiniți:

• Să-şi stăpânească şi să-şi controleze fricile, neliniştile şi anxietăţile legate de contextul şcolar prin:

descărcarea tensiunilor şi reenergizarea organismului;

reducerea sensibilităţii emoţionale;

stimularea expresivităţii şi creativităţii;

trăirea stărilor afective pozitive prin formarea unor reacţii şi răspunsuricomportamentale potrivite şi sănătoase faţă de stimulii anxiogeni;

activarea şi optimizarea capacităţilor de autocunoaştere, relaţionare şicomunicare interpersonală;

dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine ca o persoană unică şivaloroasă şi exersarea modelelor de comportament încrezut.

Tehnici în intervenția psihologică

tehnicile expresiv-creative (desenul, fantezia, colajul,realizarea de poveşti şi povestiri, caruselul emoţiilor, elementedin terapia prin joc, exerciţiul dramaterapeutic, exprimareaprin mişcare, exprimarea prin dans, improvizaţia muzicală);

exerciţii de conştientizare cu suport imaginativ şi derestructurare cognitivă (tehnica fanteziei ghidate, tehnici dediminuare şi integrare);

exerciţii de conştientizare corporală (trainingul sauantrenamentul autogen, relaxarea progresivă Jacobson)

Strategii de reducere a anxietății

Ordonează-ți activitățile. Persoanele care se îngrijorează frecvent autendința să dezvolte un stil de viață hiperactiv pentru a-și lua gândul de laîngrijorări. Managementul eficient al timpului și al sarcinilor, precum șirefuzul de a prelua prea multe responsabilități pot reduce anxietateaasociată cu aceste probleme.

Adaptează-ți comportamentul. Persoanele cu anxietate evită socializarea șiactivitățile care cred că le vor provoca anxietate. Interacțiunea socială șiexprimarea emoțiilor într-un mediu adecvat este o bună modalitate deeliminare a anxietății. Uneori forțându-te să participi la o situație care îțiprovoacă anxietate poți să îți reduci anxietatea.

Strategii de reducere a anxietății

Identifică gândurile care nu te ajută în depășirea problemelor și

înlocuiește-le cu gânduri realiste mai apropiate de realitate. De exemplu, nute ajută să îți spui “e groaznic, nu voi reuși niciodată să fac față” e mai utilsă iți spui “aș prefera ca lucrurile să stea altfel și voi face ce îmi stă înputință pentru a mă descurca”.

Amână schimbările majore – atunci când te simți stresat sau anxios nu eindicat să te muți sau să îți schimbi locul de muncă. Este indicat caschimbările și deciziile importante să le luăm în perioade în care suntemîntr-o stare stabilă.

Strategii de reducere a anxietății

Rezolvă conflictele interpersonale – stresul în relațiileinterpersonale este una dintre problemele frecvente asociate cu problemele de sănătate mintală.

Participă la activități plăcute – persoanele anxioase își petrec o mare parte din timp îngrijorându-se. Menținerea unei viețiechilibrate implică și realizarea unor activități plăcute – ex. Sport, citit, ascultat muzică, plimbari.

Fă exerciții fizice – exercițiul fizic este o modalitate excelentăde a elimina tensiunea musculară, de a contribui la starea de bine dar și de a socializa.

Strategii de reducere a anxietății

Învață tehnici de control a respirației și tehnici de relaxare musculară –stresul poate afecta modul în care o persoană respiră și poate cauza tensiunemusculară. De asemenea, respirația rapidă și tensiunea musculară pot faceca persoana să se simtă mai stresată. Acest cerc vicios poate fi întrerupt prinînvățarea controlului respirației și a relaxării musculare. Exercițiile derelaxare ajută în recunoașterea simptomelor anxietății și în reducereaacestora.

Stabilește-ți un program de somn și respectă-l – somnul este foarteimportant pentru menținerea sănătății. Corpul și mintea ta au nevoie să îșirevină după activitatea din timpul zilei.

Strategii de relaxare

Relaxarea reprezintă eliminarea voluntară a tensiunii.

Tensiunea poate să fie fizică-la nivel muscular sau

mentală ori psihologică. Atunci când ne relaxăm din

punct de vedere fizic, impulsurile care ajung la nervii

musculari modifică natura semnalelor trimise către

creier. Această modificare induce un sentiment

general de calm, atât fizic, cât și mental.

Strategii de relaxare

Exemple de exerciții

Poziția șezând sau culcat , într-un spațiu intim

- Trageți aer în piept și tineți-vă respirația cel mult 7 secunde

- În același timp, întindeți brațele și picioarele în față, încordați apoi toți

mușchii corpului

- După 7 secunde, expirați și spuneți-vă încet: “Relaxează-te”

- Eliminați toată tensiunea din mușchi

- În minutul următor, de fiecare dată când expirați, spuneți-vă “Relaxează-te”

și lăsați toată încordarea să se elimine din mușchi.

- Repetați exercițiu până ce simțiți senzația de relaxare.

Strategii de relaxare

Exemple de exerciții

Șezând într-un spațiu public

- Trageți aer în piept și țineți-vă respirația cel mult 7 secunde

- În același timp încordați lent mușchii picioarelor ,

încrucisându-vă gleznele și apăsând în jos piciorul de

deasupra, în timp ce încercați să ridicați piciorul de dedesupt

Strategii de gândire

Identificați gândurile care provoacă anxietate

Puneți la îndoială gândurile care provoacă anxietate

Analizați pe ce se bazează aceste gânduri

Stabiliți alternative sănătoase la aceste gânduri

Identificați efectele modului vostru de a gândi

Stabiliți erorile

Elaborați moduri alternative de gândire

Concluzii

• Fiecare dintre noi experimentează sentimente de anxietate din când în când,

fiind un mecanism natural de avertizare asupra unor evenimente din viața

noastră. Atunci când “pericolul” se apropie, anxietatea ne anunță și ne

pregătește să ne apărăm. Totuși, uneori sistemul de apărare se activează

mult prea des, chiar și atunci când nu este neapărat nevoie de el.

• Atunci când teama ne paralizează și ne afectează activitățile de zi cu zi,

când ajungem să evităm lucrurile obișnuite și petrecem mai mult timp

îngrijorându-ne decât trăind, probabil ne confruntăm cu o tulburare

anxioasă peste care nu putem trece cu vederea.

Concluzii

Anxietatea face parte din viața noastră.La nivel scăzut este necesară,

acționnd ca un motivator pentru acțiunile noastre (tracul la actori), însă

cand depășește un anumit grad de intensitate, considerat optim, individul

devine incapabil de a realiza sarcinile propuse, alunecând spre patologic.

Tocmai datorită locului privilegiat pe care anxietatea îl ocupă în viața

noastră, în viața adolescenților aflați în școală considerăm că acestei

probleme este necesar să i se acorde o atenție deosebită.

Viața școlară este încununată de succes și esec, iar dansul dintre diferetele

stări emoționale care ne străbat condiționează performanța școlară la tineri

și adolescenți. Tocmai de aceea, în astfel de condiții au nevoie de sprijin

Bibliografie

• David, D. (2006). Psihologie clinică şi psihoterapie: fundamente, Editura

Polirom, Iaşi.

• Gîrlaşu-Dimitriu, O. (2004). Tehnici psihoterapeutice, Editura Victor,

Bucureşti.

• Holdevici, I. (2000). Psihoterapia tulburărilor anxioase, Editura Ceres,

Bucureşti.

• Holdevici, I. (2002). Psihoterapia anxietăţii, Editura Dual Tech, Bucureşti.