4
C omisia Naţională de Heraldică a dat undă verde stemei comunei Beba Veche! Aceasta se afla în lucru de mai bine de 2 ani şi a trecut printr-un proces de evaluare lung şi complicat. “A fost o dorinţă foarte mare pentru ca şi noi să avem o stemă a noastră. După multe eforturi şi demersuri a fost aprobată şi acum avem dreptul să o folosim în mod oficial”, a declarat primarul Ioan Bohancanu. “Stema este simbolul comunei, identitatea ei. Ea trebuie să fie făcută de specialişti şi trebuie să respecte nişte criterii foarte stricte care ţin de domeniul heraldicii. În ţară sunt mii de comune care încă nu au stemă şi de aceea listele de aşteptare sunt foarte lungi. De aceea se aşteaptă foarte mult până când stema este aprobată. Ultimul pas este ca Guver- nul să dea o hotărâre definitivă prin care aprobă stema”, a explicat prima- rul. Începând cu luna martie, stema va putea fi folosită în înscrisuri- le oficiale şi de asemenea, Cu- rierul de Beba Veche o va folosi în mod oficial. În continuare vă prezentăm detaliat atât stema propriu-zisă cât şi descrierea ei, aşa cum a fost ea întocmită de către heraldişti. Descrierea stemei • Stema comunei Beba Veche, se compune dintr-un scut tri- unghiular cu marginile rotun- jite. • Scutul este albastru cu o furcă lată de aur. În zona de mijloc a capului se află un cocoş din aur (trecând, înarmat şi limbat). • În centrul scutului, pe furcă, în centru, se găseşte un obelisc ridicat pe un postament cu trei trepte de culoare roşie. • În zona vârfului pe furcă este aşezată imaginea unui pod cu patru arce de boltă – mâner de paner - roşu. • Scutul este timbrat de o coroană murală cu turn crenelat de argint. Semnificaţiile elemente- lor însumate • Coroana murală cu un turn cren- elat - semnifică faptul că locali- tatea are rang de comună (stemele oraşelor au trei turnuri, municipiile cinci iar municipiile reşedinţă de judeţ au şapte) • Furca - sugerează locul în care cele trei ţări România, Serbia şi Un- garia se întâlnesc. • Cocoşul - ilustrează zicala din zonă prin care aici cântecul cocoşului se aude în trei ţări. • Monumentul din centrul scutului, „Triplex Confinium” - a fost ridicat în 4 iunie 1920, în urma Tratatului de la Trianon, în punctul de întâl- nire al celor trei frontiere. • Podul - construit în prima jumătate a secolului XVIII, numit şi „Podul Răbii” sau „Podul Grâului”, trecea peste un braţ, azi secat, al Mureşului şi avea un important rol economic. Stema comunei Beba Veche a fost aprobată CURIERUL de BEBA VECHE Anul IV • Nr 3 (33) • martie 2012 • Ziar editat de Primăria Beva Veche • Apare lunar • GRATUIT 15 martie - 15 aprilie: „Luna curăţeniei” Î n perioada 15 mar- tie – 15 aprilie, Primăria organizează “Luna curăţeniei”, un program amplu de refacere a as- pectului comunei care se supra- pune peste tradiţionala curăţenie de primăvară. Astfel, în Luna curăţeniei se desfăşoară mai multe acţiuni de curăţenie, în cadru organizat, cu uti- laje şi personal de la primărie. Pruni înlocuiţi cu arbuşti or- namentali Startul “Lunii curăţeniei” s-a dat în data de 15 martie în satul Cherestur, care a fost străbătut de la un capăt la altul de echipa primăriei, dotată cu utilaje, remorcă, drujbă şi alte un- elte necesare. Echipa a dat o mână de ajutor localnicilor, în special bătrânilor aflaţi în imposibilitatea de a mai face lucrări de amenajare. Au fost scoşi unii pomi fructiferi cu probleme, altora li s-a toaletat cor- onamentul, au fost adunate mate- riale de construcţii depozitate pe spaţiul public. „Este îmbucurător faptul că la Cherestur mulţi gosp- odari au început să renunţe la pomii fructiferi şi au trecut la arbuşti orna- mentali”, a spus primarul. O altă acţiune de amploare desfăşurată de primărie a fost curăţarea celor cinci cimitire de pe raza comunei, care în prag de Paşti vor fi vizitate de membrii familiilor veniţi din ţară şi străinătate. Ce trebuie să facă cetăţenii? Desigur, acţiunile primăriei nu vor înlocui datoria fiecărui gospodar faţă de spaţiul din faţa casei: văruit pomilor, curăţarea ierbii, refacerea faţadelor etc. O problemă foarte des întâlnită este cea a materialelor de construcţii puse în faţa casei. Uneori proprietarii uită de ele cu lunile sau chiar anii. Efectul lor vizual este unul deprimant, ca cel al unui şantier permanent. “Ţinând cont că se apropie sărbătorile pas- cale şi vom avea mulţi vizitatori, am rugămintea ca cei care au materiale de construcţii să le introducă în pro- pria curte pentru ca spaţiul verde să fie liber”, a fost mesajul transmis de primar.

Anul IV • Nr 3 (33) • martie 2012 • • Apare lunar ... · o artă din tăierea şi prepararea porcului, după reţete numai de ei ştiute. Ei s-au întrecut cu colegii lor

  • Upload
    others

  • View
    6

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Anul IV • Nr 3 (33) • martie 2012 • • Apare lunar ... · o artă din tăierea şi prepararea porcului, după reţete numai de ei ştiute. Ei s-au întrecut cu colegii lor

Comisia Naţională de Heraldică a dat undă

verde stemei comunei Beba Veche! Aceasta se afla în lucru de mai bine de 2 ani şi a trecut printr-un proces de evaluare lung şi complicat. “A fost o dorinţă foarte mare pentru ca şi noi să avem o stemă a noastră. După multe eforturi şi demersuri a fost aprobată şi acum avem dreptul să o folosim în mod oficial”, a declarat primarul Ioan Bohancanu.

“Stema este simbolul comunei, identitatea ei. Ea trebuie să fie făcută de specialişti şi trebuie să respecte nişte criterii foarte stricte care ţin de domeniul heraldicii. În ţară sunt mii de comune care încă nu au stemă şi de aceea listele de aşteptare sunt foarte lungi. De aceea se aşteaptă foarte mult până când stema este aprobată. Ultimul pas este ca Guver-nul să dea o hotărâre definitivă prin care aprobă stema”, a explicat prima-

rul.

Începând cu luna martie, stema va putea fi folosită în înscrisuri-le oficiale şi de asemenea, Cu-rierul de Beba Veche o va folosi în mod oficial. În continuare vă prezentăm detaliat atât stema propriu-zisă cât şi descrierea ei, aşa cum a fost ea întocmită de către heraldişti.

Descrierea stemei• Stema comunei Beba Veche, se compune dintr-un scut tri-unghiular cu marginile rotun-jite. • Scutul este albastru cu o furcă lată de aur. În zona de mijloc a capului se află un cocoş din aur (trecând, înarmat şi limbat). • În centrul scutului, pe furcă, în centru, se găseşte un obelisc ridicat pe un postament cu trei trepte de culoare roşie. • În zona vârfului pe furcă este aşezată imaginea unui pod cu patru arce de boltă – mâner de paner -

roşu. • Scutul este timbrat de o coroană murală cu turn crenelat de argint.

Semnificaţiile elemente-lor însumate

• Coroana murală cu un turn cren-elat - semnifică faptul că locali-tatea are rang de comună (stemele oraşelor au trei turnuri, municipiile cinci iar municipiile reşedinţă de judeţ au şapte) • Furca - sugerează locul în care cele trei ţări România, Serbia şi Un-garia se întâlnesc.• Cocoşul - ilustrează zicala din zonă prin care aici cântecul cocoşului se aude în trei ţări.• Monumentul din centrul scutului, „Triplex Confinium” - a fost ridicat în 4 iunie 1920, în urma Tratatului de la Trianon, în punctul de întâl-nire al celor trei frontiere.• Podul - construit în prima jumătate a secolului XVIII, numit şi „Podul Răbii” sau „Podul Grâului”, trecea peste un braţ, azi secat, al

Mureşului şi avea un important rol economic.

Stema comunei Beba Veche a fost aprobată

CURIERULde BEBA VECHE

Anul IV • Nr 3 (33) • martie 2012 • Ziar editat de Primăria Beva Veche • Apare lunar • GRATUIT

15 martie - 15 aprilie: „Luna curăţeniei” În perioada 15 mar-

tie – 15 aprilie, Primăria organizează “Luna curăţeniei”, un program amplu de refacere a as-pectului comunei care se supra-pune peste tradiţionala curăţenie de primăvară. Astfel, în Luna curăţeniei se desfăşoară mai multe acţiuni de curăţenie, în cadru organizat, cu uti-laje şi personal de la primărie.

Pruni înlocuiţi cu arbuşti or-namentaliStartul “Lunii curăţeniei” s-a dat în data de 15 martie în satul Cherestur, care a fost străbătut de la un capăt la altul de echipa primăriei, dotată cu utilaje, remorcă, drujbă şi alte un-elte necesare. Echipa a dat o mână de ajutor localnicilor, în special bătrânilor aflaţi în imposibilitatea de a mai face lucrări de amenajare. Au fost scoşi unii pomi fructiferi cu probleme, altora li s-a toaletat cor-onamentul, au fost adunate mate-riale de construcţii depozitate pe spaţiul public. „Este îmbucurător faptul că la Cherestur mulţi gosp-odari au început să renunţe la pomii

fructiferi şi au trecut la arbuşti orna-mentali”, a spus primarul.

O altă acţiune de amploare desfăşurată de primărie a fost curăţarea celor cinci cimitire de pe

raza comunei, care în prag de Paşti vor fi vizitate de membrii familiilor veniţi din ţară şi străinătate.

Ce trebuie să facă cetăţenii?Desigur, acţiunile primăriei nu vor înlocui datoria fiecărui gospodar faţă de spaţiul din faţa casei: văruit pomilor, curăţarea ierbii, refacerea faţadelor etc.

O problemă foarte des întâlnită este cea a materialelor de construcţii puse în faţa casei. Uneori proprietarii uită de ele cu lunile sau chiar anii. Efectul lor vizual este unul deprimant, ca cel al unui şantier permanent. “Ţinând cont că se apropie sărbătorile pas-cale şi vom avea mulţi vizitatori, am rugămintea ca cei care au materiale de construcţii să le introducă în pro-pria curte pentru ca spaţiul verde să fie liber”, a fost mesajul transmis de primar.

Page 2: Anul IV • Nr 3 (33) • martie 2012 • • Apare lunar ... · o artă din tăierea şi prepararea porcului, după reţete numai de ei ştiute. Ei s-au întrecut cu colegii lor

Condiţii noi pentru depozitarea molozului

Dans şi voie bună la ediţia din acest an a Balul Ag-

ricultorilor care s-a ţinut în data de 20 februarie la căminul cultural din Cherestur. Ca în fiecare an, eveni-mentul a avut mult succes, sala fi-ind plină iar distracţia ca la ea acasă. Oamenii s-au distrat până dimineaţa în zori, mâncând, dansând şi che-fuind.

Muzica a fost asigurată de formaţia condusă de domnul Mihai Fullop, care a anunţat că se retrage din această frumoasă meserie. În cariera sa, el a cântat la peste 1.000 de nunţi şi a devenit cunoscut în toată zona de vest. Printre participanţi s-a aflat şi un grup de circa 20 de persoane venit în vizită de la Kiszombor.

Premianţi la concursul “Tămăduire şi sfinţenie”Un grup de copii de la parohia ortodoxă din Beba Veche, sub în-drumarea preotului Florin Matyes a participat la concursul judeţean de religie „Tămăduire şi sfinţenie”,

organizat la Comloşu Mare în data de 17 martie de către Mi-tropolia Banatului şi Arhiepisco-pia Timişoarei, în colaborare cu Inspectoratul Judeţean Timiş. La concurs au participat numeroase parohii din vestul judeţului şi peste 50 de copii.

Reprezentanţii noştri au participat la trei secţiuni: interpretare de po-ezie religioasă, eseu religios şi de-sen religios, iar prestaţia lor a fost excelentă. Astfel, Coşa Adrian Flor-in a obţinut premiul trei la catego-ria eseu, în timp ce Almina Berbe-caru a luat menţiune la poezie iar Mihaela Nemeţ la secţiunea desen religios. Toţi cei trei elevi au fost apreciaţi în mod deosebit şi li s-a recunoscut munca şi talentul, atât de către juriu, cât şi de primarul din Comloşu Mare.

Măcelari de top Agricultorii din Cherestur au făcut o artă din tăierea şi prepararea porcului, după reţete numai de ei ştiute. Ei s-au întrecut cu colegii lor din Ungaria şi au demonstrat că sunt printre cei mai buni! În 25 februarie echipa a participat la concursul de preparat cârnaţi de la Orosháza, unde au obţinut locul 2 din 11 participanţi. La concursul de tăiat şi tranşat porcul care s-a ţinut la Gádoros, ei au luat locul 3 din nu mai puţin de 31 de echipe.

De la 1 aprilie, depozi-tarea de deşeuri sau resturi din

construcţii la fosta groapă de gunoi de la Beba Veche va fi strict interzisă. Zona se pregăteşte pentru o schim-bare radicală. Odată cu construcţia drumului până la graniţă şi deschi-derea punctului de frontieră, ceea ce până acum era marginea satu-lui, ferită de ochii lumii, va deveni o poartă de intrare în ţară. „Este de ne-conceput ca pe drumul care va duce la Kubekhaza să existe o groapă de gunoi. Acolo, din păcate, mulţi continuă să arunce gunoaie de tot felul. Ce se întâmplă acolo nu ne face cinste ”, spune primarul.

Spaţiu amenajat pentru de-pozitarea molozuluiÎn schimb, pentru a veni în întâmp-inarea celor care, pe bună drep-tate, nu au o altă alternativă pentru deşeurile din construcţii, Primăria va amenaja un spaţiu dedicat aces-tui scop la aşa numita „groapă de la

Baba Tica”. Acolo va fi delimitat un perimetru, cu indicatoare, în care va fi permisă depozitarea molozului, a pământului rezultat din dărâmarea caselor sau a gunoiului rezultat din curăţenia din gospodărie. Acestea nu fac obiectul serviciului de salu-britate, aşa că pot fi depozitate, însă numai în condiţii stricte.

Reguli şi amenziLa fel de strict va fi interzisă depozi-

tarea de gunoi de alt tip, precum sti-cle, peturi, resturi menajere etc.

„Cei care vor dori să depoziteze molozul o vor putea face cu o adeverinţă de la primărie. Respon-sabil este domnul inspector Crăciun Meda, care va fi la dispoziţia dvs. între orele 8 – 13, de luni până vin-eri. Cei care nu vor respecta aceste reguli, vor primi amenzi între 500 – 1000 lei.

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Imagini care nu ne fac cinste: în curând pe aici va trece micul trafic de frontieră

Bal de neuitat, la Cherestur

Page 3: Anul IV • Nr 3 (33) • martie 2012 • • Apare lunar ... · o artă din tăierea şi prepararea porcului, după reţete numai de ei ştiute. Ei s-au întrecut cu colegii lor

Demersurile de înfiinţare a clasei pregătitoare s-au fi-

nalizat cu succes, aşa că la toamnă, o nouă clasă se va înfiinţa în acest scop la Şcoala din Beba Veche. Pro-cesul a fost destul de complicat şi părinţii au fost preocupaţi de această schimbare. Însă la final, lucrurile s-au lămurit, iar concluzia generală este că noua clasă va fi în avantajul lor.

La recenzia efectuată în prealabil, pe raza comunei au fost număraţi 15 copii care ar putea fi înscrişi în clasa pregătitoare, dintre aceştia doar 13 prezentându-se la înscrieri. În final s-a constituit o singură clasă de 12 elevi. Dar pentru ca aceasta să fie viabilă, ea trebuia să fie adusă al un loc, nefiind posibilă împărţirea între Cherestur şi Beba Veche. Părinţii şi-au pus întrebarea dacă acest lucru nu va afecta creşterea copiilor lor.

Consultări şi decizii “Văzând impasul în care s-a intrat şi îngrijorarea legitimă a părinţilor am decis să intervin personal în acest proces de reformă şi după o analiză atentă am ajuns la concluzia că pro-cesul trebuie să continue şi la Beba Veche”, a declarat primarul Ioan Bohancanu.“Am discutat cu părinţi din toată comuna şi concluzia a fost că înfiinţarea clasei pregătitoare este benefică pentru copii de 6 ani pen-tru că vor putea parcurge materia într-un stil interesant pentru ei, vor învăţa să comunice, să fie socialbili, iar când vor aborda clasa I vor fi mult mai bine pregătiţi”, a mai spus el

“Până acum, mulţi dintre copiii veniţi de la grădiniţă, pierdeau primul an numai cu acomodarea şi socializa-rea”, explică directorul şcolii, domnul Remus Ungurean. “Învăţământul simultan şi-a dovedit ineficienţa”, este concluzia acestuia.

Trebuie spus că, în acest sens, Con-siliul Local a aprobat ca din bugetul comunei să fie plătit un post de învăţător care să se ocupe de gru-pa pregătitoare. În ceea ce priveşte copiii maghiari de la Cherestur şi Pordeanu, în urma discuţiilor cu părinţii, s-a ajuns la concluzia că cel mai mare beneficiu pentru ei va fi că vor avea oportunitatea de a învăţa corect comunicarea în limba română.

Şcoala este pregătităO altă întrebare care s-a pus este dacă şcoala va fi pregătită şi va avea condiţii adecvate pentru şcoala pregătitoare. “Vreau să-i asigur pe părinţi că dispunem de sală de curs şi o vom dota cu tot ce este necesar pentru desfăşurarea activităţii. Copiii vor avea mobilier special şi acces la sala de sport”, a explicat primarul.

“Primăria va pune la dispoziţie mi-

crobuzul care va circula zilnic. De asemenea, începând cu acest an, va exista permanent un învăţător de serviciu care va asigura ca aceşti copii să nu rămână în nici un mo-ment nesupravegheaţi. Ei se vor de-plasa inclusiv cu microbuzul pentru a-i transporta de acasă la şcoală şi invers” a mai spus el.

Cum s-a făcut înscriereaPrima etapă a înscrierilor s-a desfăşurat între 15-16 martie. Co-misia de înscriere a evaluat cererile în funcţie de vârsta copilului, par-ticiparea la grădiniţă şi de alegerea părintelui. Astfel, s-au conturat trei posibilităţi:1. copii care împlinesc vârsta de 7 ani până la 31 august 2012 (născuţi înainte de 1 septembrie 2005) se încadrează în clasa I, indiferent dacă au frecventat sau nu grădiniţa.2. Copii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2012 (născuţi între 1 septembrie 2005 şi 31 august 2006), au varianta de a se înscrie la clasa I, la solicitarea scrisă a părintelui, de a frecventa grupa mare pregătitoare pentru şcoală sau de a nu o frecventa, însă în acest caz numai în urma evaluării psihosomat-ice a unui expert. 3. Copii care împlinesc vârsta de

6 ani între 1 septembrie– 31 de-cembrie 2012 (născuţi între 1 sep-tembrie-31 decembrie 2006) se pot înscrie în clasa pregătitoare dacă părinţii solicită în scris acest lucru şi cu efectuarea obligatorie a evaluării psihosomatice din partea unui ex-pert. În cazul în care nu doresc acest lucru, sunt înscrişi la grădiniţă în gru-pa mare.

Program lejer, transport asiguratPentru a nu-i trezi prea devreme pe cei mici, programul lor va începe mai târziu decât al celor mari, adică de la ora 9. Microbuzul va pleca de la ora 08:30 de la Cherestur, pentru ca la ora 09:00 să fie la Beba Veche. Vor ex-ista staţii la Pordeanu şi la Cherestur. Copii nu vor sta la şcoală decât patru ore, până la ora 13:00, întorcându-se acasă înaintea celor mari.

Avantajele clasei pregătitoarePunând în balanţă avantajele şi deza-vantajele clasei pregătitoare, cel mai greu au atârnat avantajele, motiv pentru care ne vom opri asupra lor. “Avantajele clasei pregătitoare sunt multiple: activitatea educativă se va desfăşura sub formă de joacă, ceea ce va facilita trecerea de la joacă la învăţare în cadru organizat; vor fi desfășurate activităţi sportive; copiii vor fi mult mai pregătiţi să înceapă şcoala în clasa I şi nu vor mai rămâne în urmă”, a explicat directorul Remus Ungurean.

De aceeaşi părere este şi domnul primar: “am studiat cu atenţie pro-grama şcolară şi pot spune că aceşti copii vor avea parte de activităţi deosebite şi practic prin joacă vor învăţa lucruri foarte importante care le vor permite să păşească cu drep-tul în viaţa şcolară”.

Clasa pregătitoare, un start mai bun în viaţa şcolară

Primăria va asigura cele mai bune condiţii pentru clasa pregătitoare

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Sună clopoţelul la „Şcoala Altfel”! Timp de o săptămână, Şcoala din

Beba Veche se transformă într-un loc dedicat activităţilor extracuriculare.

În perioada 2—6 aprilie, elevii vor avea parte de un program mai neobişnuit şi nu vor trebui să se preocupe de note. Programul își propune implicar-ea, deopotrivă, a el-evilor și a dascălilor, în activități nonfor-

male, interesante, care să le valorizeze ta lentele, preocupările extra-şcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse şi interesante. În continuare vă prezentăm programul săptămânii şi activităţile pe care elevii le vor desfăşura în cadrul Şcolii Altfel.

PROGRAMZiua Activităţiluni,

2 aprilie “Să ne cunoaştem localitatea şi împrejurimile”

marţi,3 aprilie

“Minte sănătoasă în corp sănătos” - întreceri, ştafete, concursuri şi jocuri sportive

miercuri,4 aprilie

“Sănătatea - bunul cel mai de preţ al omului” (în par-teneriat cu medicul de familie dna. dr. Rozalia Folescu)

joi,5 aprilie

Elevul, viitor cetăţean al ţării; Educaţie rutieră (în part-eneriat cu ag.şef Iulian Sfetcu)

vineri, 6 aprilie Obiceiuri de Paşti

Şcoala Altfel

Page 4: Anul IV • Nr 3 (33) • martie 2012 • • Apare lunar ... · o artă din tăierea şi prepararea porcului, după reţete numai de ei ştiute. Ei s-au întrecut cu colegii lor

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Te rugăm, Stăpâne, pentru ro-bii Tăi aceştia care vin sub

acoperământul casei Tale celei sfinţite, primeşte pocăinţa lor şi-i iartă pe dânşii, pentru învierea Ta, de mulţimea păcatelor celor nenumărate, ştiute şi neştiute, de voie şi fără de voie; curăţeşte-i ca pe desfrânata ce plângea, şi ca pe Petru care se lepădase şi plângând cu amar iarăşi l-ai primit. Primeşte smerenia şi mărturisirea robilor Tăi, precum ai primit pe vameşul care cu suspin se ruga. Pune frica Ta în inimile lor ca să se teamă de Tine şi să Te iubească din toată inima lor. Dă-le lor să

păzească toate poruncile Tale în toate zilele vieţii lor, umblând după voia Ta. Învredniceşte-i pe dânşii fără osândă să vină şi să se împărtăşească cu preacu-ratul Tău Trup şi cu cinstitul Tău Sânge, ca, primindu-le cu vred-nicie, să fie părtaşi împărăţiei Tale, lăudându-Te şi slăvindu-Te pe Tine, împreună cu Cel fără de în-ceput al Tău Părinte şi cu Preasfân-tul şi bunul şi de-viaţă-făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Rugăciune de Înviere

DECESE †Basarabă Vasile (92 ani)

Fibişan Ioan (71 ani)Iuraşc Lucian (56 ani)

Katai Elisabeta (93 ani)Szabadoş Ana (72 ani)

Dumnezeu să-i odihnească în pace

Sărbători religioase ortodoxe

Aprilie• 8 D Duminica floriilor• 15 D Sfintele Paşti• 16 L Sfintele Paşti - mormântul gol• 17 M Învierea Domnului - sărbătoarea luminii şi a bucuriei• 20 V Izvorul Tămăduirii• 23 L Sf. Mucenic Gheorghe

Sărbători religioase romano-catolice

Aprilie - Prier• 1 D Duminica Floriilor• 8 D Învierea Domnului (Paştele)• 25 M Sfântul Marcu

Sfintele Sărbători pascale ne bat la uşă şi noi ne

pregătim să întâmpinăm aşa cum se cuvine Învierea Domnului. Este o perioadă plină de însemnătate, învăţăminte şi mai ales, de reculegere deoarece sacrificiul Mântuitorului trebuie să rămână permanent în mintea şi în sufletul nostru. Sărbătoarea Pascală trebuie înţeleasă şi trăită dincolo de drobul de miel, cadourile Iepuraşului, prăjiturile şi vinul pe masă. Sper ca fiecare dintre noi să reuşească

să simtă cu a d e v ă r a t Învierea, să ofere din puţinul lui celui care are nevoie. Poate că v-a cerut cineva ajutorul, nu îl refuzaţi; poate că are nevoie de un sfat, o vorbă bună, de un cuvânt de alinare, faceţi-vă timp. Fiţi alături de cei dragi, chiar dacă sunt departe, pentru că şi un simplu telefon poate face minu-ni. Fie că suntem ortodocşi sau catolici, cu toţii trăim la fel de in-tens sărbătoarea Învierii Domnu-lui. Deschideţi-vă inima şi mintea şi primiţi Lumina Învierii în case şi în suflete. Vă urez sărbători fericite, altături de familie, prieteni şi de toţi cei dragi!

primar, Ioan Bohancanu

Un om de afaceri american stătea lângă chei, într-un mic sat mexican de coastă, când un pescar îşi trage barca la mal. În barcă erau câţiva peşti frumoşi. Americanul îl felicită pentru peştele prins şi îl intreabă cât timp i-a luat să-l pescuiască.

- Foarte puţin, a răspuns mexicanul.- De ce nu stai mai mult pe mare să prinzi mai mult peşte? a întrebat atunci americanul.- Mi-ajunge să-mi întreţin familia, i-a răspuns pescarul.- Şi ce faci în restul timpului? a vrut să ştie omul de afaceri.- Dorm până târziu, pescuiesc puţin, mă joc cu copiii, îmi fac siesta împreună cu nevastă-mea, în fiecare seară mă plimb prin sat, beau un pa-har de vin şi cânt la chitară cu priet-enii.- Domnule, am o viaţă plină şi sunt

foarte ocupat, a încheiat pescarul.- Uite, îl ia peste picior americanul. Am studiat Economia la Harvard şi te pot ajuta. Ar trebui să pescuieşti mai mult şi cu banii pe care-i câştigi în plus să-ţi cumperi o barcă mai mare. Cu ceea ce câştigi de pe urma bărcii mai mari îţi poţi cumpăra câteva bărci şi mai târziu chiar o flotă de pescuit. În loc să vinzi peştele prin intermediari, îl poţi vinde di-rect la o fabrică, iar mai târziu îţi poţi cumpăra propria fabrică de prelucrare a peştelui. Ai putea ast-

fel controla produsul, procesarea şi distribuţia. Va trebui să pleci din sat, să te muţi în Mexico City, apoi la Los Angeles şi, mai târziu, la New York, de unde îţi vei conduce afacerea tot mai înfloritoare.- Şi cât va dura să fac toate astea , se-nor? întreabă pescarul.- Vreo 15-20 ani, răspunde ameri-canul.- Şi apoi?- Apoi vine partea cea mai bună, râse americanul. Îţi vinzi afacerea şi devii foarte bogat! ai lua câteva milioane.- Milioane, senor? se miră pescarul. Şi dupa asta?- După asta te retragi din afaceri, te muţi într-un sătuc de pescari pe malul oceanului şi te scoli târziu, pescuieşti puţin, te joci cu copiii, iţi faci siesta împreună cu soţia, te plim-bi seara prin sat, bei un pahar de vin cu prietenii, cântaţi la chitară...

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcScopul vieţii?

Urări pascale

Fotografia lunii: taina Învierii

Doresc să transmit cele mai cal-de urări de sănătate, împliniri

și speranță tuturor timișenilor care sărbătoresc Sfintele Paşti. Fie ca sfânta sărbătoare a Învierii Dom-nului să vă aducă încredere, lumină și iubire. Vă urez să sărbătoriți în pace şi bunăstare aceste zile închi-nate miracolului Învierii Domnu-lui Iisus Hristos iar lumina Învierii Mântuitorului să vă aducă numai armonie și multă fericire.Sărbători Fericite! Hristos a înviat!

Preşedinte CJ TimişConstantin Ostaficiuc

Sfintele sărbători de Paşte să vă aducă linişte în suflet, multă bu-

curie, sănătate, fericire şi puterea de a dărui şi ajuta semenii.Hristos a Înviat!

Deputat colegiul VAlin Popoviciu