of 16/16
Anul II. Arad, Vineri 19 Octomvrie (1 Nov.) 1912. N-rul 231. ABONAMENTUL: mu,. 28'— Cor. ihnätit« »n 14'— , Ibi . . 7 - - , itbl . . 2-40 , Pentru România şi străinătate : iu a. . 40— franci Telefon itrg oraş ţii interurban Sr. 750. ROMÂNUL K S D A C Ţ IA şi ADM m I S T B A Ţ I A Strada Zrínyi N-rul l|a. "' ' INSÉRTIÜNILE se primesc Iá;*aiainis- , tiaţie. j. Mulţamite publiée şi Loo deschis costă şirul 20 fii. Manuscriptele nu se in- nappiază State naţionale. 'Arad, 31 Octomvrie. Răsboiul a c t u a l . început de cele patru : aliate împotriva Turciei, deşi regele Winand al Bulgariei l'a numit o „cruciadă" (creştinilor în contra semilunei, este de fapt [mare lovitură data unui stat poliglot care a întemeiat pe ruinele altor state mai mici, ste un răsboi dus în numele ideci naţionale ceatoare de s t a t e n a ţ i o n a l e . In istorie sunt anumite epoci stăpânite de mare idee conducătoare după care se în- statele şi neamurile. Când această s'a realizat pe deplin, ea este părăsită intru a face loc alteia mai corespunzătoare w)or omenirei. Evul mediu întreg a fost ipânit de ideia religioasă în numele căreia au făcut cruciadele şi uriaşele emigrări de «poare spre r ă s ă r i t p e n t r u e l i b e r a r e a srân- li mormânt al Mântuitorului. Şi o parte in ev ii I nou a stat în semnul religiei şi al aptelor sângeroase între reformatori .şi între Revoluţia franceză pune capăt ace- stor lupte prin proclamarea drepturilor omil- ii şi a toleranţei religioase. După căderea lui Napoleon, a marelui zdro- Erde popoare şi de libertăţi, se iveşte ideea ă, ca idee conducătoare, care mai târ- zi a dat naştere atâtor state naţionale ridi- cate pe ruinele marelui imperiu napoleonian, fruntea t u t u r o r a a fost Prusia care prin i ÎO a închiegat marea Germanie de as- tăii; ei i-a urmat Piemontul în jurul căruia s ' a format Italia. Măsurile draconice ale ab- Étismului şi paza neadormită a „sfintei A- lianţe", jandarmul Europei, n'au putut împie- deca formarea de state naţionale în întreagă Europa. Puhul cel nou, duhul ideei naţionale a cucerit cu repeziciune toată omenirea. în- treg secolul al 19-lea poartă mai ales pecetea naţională care a dat naştere statelor naţionale. In apus, în nord chiar, în sudul şi ostul Euro- pei au răsărit ca din pământ state noui: ()- landa, Germania, Italia, Grecia, România, Serbia şi Bulgaria, iar în secolul prezent Sve- dia şi Norvegia. Toate aceste state s'au format pe ruinele altor state mai mari, poliglote. Aproape toate răsboaiele europene din secolul al 19-lea au fost purtate chiar pentru încliiegarea statelor naţionale, iar diplomaţia europeana, care de obicei se ţine de şablouuri învechite, neţinând seama de aspiraţiile po- poarelor a fost totdeauna surprinsa de mer- sul, de altfel normal, al istoriei, cum a fost şi cazul cu alianţa balcanică. Cele patru state aliate care luptă azi umăr la umăr împotriva Turciei sunt patru noui Piemonturi în jurul cărora se vor strînge cu vremea conaţionalii lor împrăştiaţi sub alte stăpâniri. Turcia eu- ropeana, fiind unul din puţinele analironisme între statele europene cari se compun din fe- lurite popoare, a ajuns pe punctul de a ti des- fiinţată cum au mai fost desfiinţate şi atâtea alte state mari cari n'au respectat principiul naţionalităţii: imperiul lui Alexandru cel Ma- rc, al Romanilor, al Iui Napoleon etc. Acesta este mersul inexorabil al istoriei care preme- neşte faţa lumii în senzul ideei naţionale. Procesul acesta al formării statelor naţio- nale nu s'a terminat încă şi nu se va termina până ce nu se vor fi realizat definitiv aspi- raţiile naţionale ale tuturor popoarelor din Marcel Prévost. In glumă. Trad. Adrian Corbul. knimira Cecilia Contard cătră domnul Louis de Listrac. intimidează aşa de mult. Louis al meu 1, îmi este aşa frică de un anumit rîs al ăufată de cele ce tu numeşti „prostiile senti- Kitale", încât mă simt foarte încurcată, foarte âpăcită luând condeiul pentru a-ţi comunica tde mai jos căci nu sunt decât o biată ă, toarte duioasa, foarte banală, atât de «mănătoare celorlalte femei... Când vreau să riescori să scriu ceva. nu mă pot servi decât !expresiunile obişnuite, şi cele ce simt, sunt asemenea lucruri obişnuite, aşa cum Ie simte lumea, toii aceia cari iubesc, îmi pare... i m sa tac dar faţă de tine care iei toate in m — după propria ta expresiune?... Aşa, 'avoit să încep această scrisoare cu o frază :are am auzit-o. pe care am cetit-o de atâ- aaori, şi de care se servesc toate bietele pro- in acest caz: „Amicul meu, când vei ceti aceste rânduri, eu voi fi încetat de a mai trăi..." Kam gândit însă că ea te va face să râzi ime- it, o vei găsi patetică, melodramatică, ro- «an-ioileton — toate aceste expresiuni sunt ale É, şi le cunosc bine, vai! Pe aceia, nu îndrăz- nesc; nu ştiu cum să încep... Şi cu toate acestea aş fi spus adevărul, iubitul meu, şi Cecilia ta va fi moartă, moartă când vei ceti aceste rân- duri... Nu rîde dar. de data asta, te implor, Louis al meu scump!... Căci nu e plăcut să mor la vrî- sta mea, în plină sănătate, mimai fiindcă vreau sâ mor, fiindcă mă simt prea nefericită! Acea- sta merită ca amicului meu iubit să-i fie puţin milă de mine; sau dacă mâhnirea lui nu va fi aşa de mare, dacă nu o va plânge pc cea care se duce, s'o ia cel puţin în serios, să nu rîcià. sâ nu „glumească"!... Nu-ţi cer decât atâta, iubi- tul meu; lasă-mă, de data asta, sâ'ti spun toate prostiile amoroase,' patetice, sentimentale, pe cari le am în inima mea... Şi să nu rîzi... plic- tiseala aceasta din parte-mi va fi cea de pe ur- mă; nu-i aşa că vei acorda acest lucru, micei tale prietene? Căci, vezi tu. Louis, nici odată nu ţi-ai dat seama de iubirea, de nebunia de iubire pe care o am pentru tine... Când m'ai luat, nu eram o simplă inocentă, fără îndoială câ nu; o fată nu poate fi inocenta la Paris, când a atins vrîsta de douăzeci de ani, şi când a fost crescută de nişte părinţi sărmani, ca ai mei... Par nici odată n'am aparţinut nimănui, ţi-o jur pe bunul Dumnezeu, care mă va judeca în curând; eram curată, cu- rată, iubitul meu adorat, şi trupul ca şi inima mea erau feciorelnice când ţi le-am oferit... Dar tu nici nu ţi-ai dat seama de asta; ţi-ai bătut Europa. Statele poliglote se opun cu toată pu- terea principiului naţional, apărîndu-şi inte- gritatea lor teritoriala prin înarmări conti- nue. Numai frica de aspiraţiile Francezilor asupra Alsaciei şi Lorenei o îndeamnă pe Germania să jertfească în fiecare ăn milioane pentru armată şi flotă. înarmările continue ale statelor mari se reduc în prima Knie la frica aceasta de puterea sentimentului naţio- nal, şi această frică o întâlnim la diplomaţii monarhiei noastre cari se tem de Italia şi de alţi vecini, o întâlnim în Rusia, în Turcia, în Anglia şi în alte părţi. Fantoma "naţionalis- mului îi îngrozeşte pe to(i deţinătorii de po- poare străine şi de aici vin înarmările lor. vin dările enorme asupra populaţiei, vin răsboa- iele şi toate consecvenţele lor fatale. Turcia, asupritoarea de veacuri a o mulţi- me de popoare, merge spre descompunere şi a- ceasta va fi soarta tuturor statelor cari nu respecta ideea naţională. .Turcia va dis- pare din lume încă un stat care-nu corespun- de ideilor de libertate ale timpului modern. Mijlocul s'a probat: cei mici şi cu interes',' comune sar asupra celor mari, iar mijlocul a- cesta, data fiind rivalitatea. .între cei mari, se poate repeta şi de acum anaiute,'ceea ce o îngrijorează şi pe moimrhia'noastră care ve- de o ameninţare în creşterea Serbiei. Un lucru trebuie însă notat în special: nu- mai acele popoare au dreptul la sprijinul, la simpatia deplina şi la stima omenirii cari au dat dovezi că ele înseşi ştiu respecta libertă- ţile şi aspiraţiile altor popoare. Lucrul ace- sta insa nu-1 putem spune; despre Bulgari, despre Sârbi şi despre Greci, cari în statele lor n'au acordat conaţionalilor noştri drepturi nationale, ba ce-i mai mult i-au asuprit la ori joc de rezistenţa mea cu vorbe aşa de crude şi cu „glume" aşa de ascuţite, încât n'aş fi îndrăznit să-ţi spun, după; aceia: „Ştii tu, Louis, ai fost cel dintâi!..." Ah! Doamne! cât ai fi rîs! De câte ori mi-ai fi repetat', „că ;Ciinoşti tu aşa ceva! că ţi-au mai spus-o ş; altele; că ai dori ceva mai nostim de zisV TEi tc adoram; am voit sâ fiu a ta, şi afară de aceasta, nimic nu mă interesa... Ai dus lucrurile aşa cum ţh-aplăcut... De sigur, aş fi dorit şi eu să. Gu .luată, cu cu- vinte mai duioase, cu mângâieri mai blânde. în- tr'un colţişor discret, la ţară bunăoară: o că- suţă mica. locuită numai de noi, cu mulţi'copaci de jur împrejur; am fi fost ca nişte însurăţei, măcar opt zile, două zile, atât.cât ai fi voit,.. Dar când m'am riscat să'ci spun această dorinţă a mea, m'ai întrebat cu un rîs care m'a înspăi- mântat (nu eram încă obişnuită Vcii,el;)., „dacă nu doresc poate şi o colibă! şi dacă nu voiam încă şi ca tu să te îmbraci în păstor..." Atunci, am stat liniştită, mă înţelegi... M'am dat ţie în- tr'un cabinet de restaurant,; unde,'atâtea femei se vând în fiecare seară pentru bani.'Oh.!.., Dacii nu te-as fi adorat totuşi, c'ë grozavă; amintire ar fi pentru mine noaptea aceia petrecuta Ia Café Anglais!... ' ; ' ...Dar o binecuvintez. acea .noapte îngrozi- toare, căci ea mi-a permis să'ti dau. o.mieă^bucu- rie şi ea m'a făcut să simt...cel puţin de data aceia, că eram cu ardoare iubită:de tine! Iubită? Sâ mai scriu cuvântul acesta care are darul să te enerveze, când el nu te face.să.razi.cu.iiohote?

Anul II. Arad, Vineri 19 Octomvrie (1 Nov.) 1912N-rul 231 ... · PDF filea u făcut cruciadele şi uriaşele emigrări de «poare spre răsărit pentru eliberarea srân-li mormânt

  • View
    227

  • Download
    4

Embed Size (px)

Text of Anul II. Arad, Vineri 19 Octomvrie (1 Nov.) 1912N-rul 231 ... · PDF filea u făcut cruciadele...

  • Anul II. Arad, Vineri 19 Octomvrie (1 Nov.) 1912. N-rul 231.

    ABONAMENTUL: m u , . 28' Cor. ihntit n 14' , I b i . . 7 - - , i t b l . . 2-40 ,

    Pentru Romnia i strintate :

    iu a. . 40 franci Telefon

    itrg ora ii interurban Sr. 750.

    ROMNUL K S D A C IA

    i ADM m I S T B A I A Strada Zrnyi N-rul l |a.

    " ' ' INSRTINILE se primesc I;*aiainis-

    , t ia ie . j . Mulamite publie i Loo deschis cost irul 20 fii.

    Manuscriptele nu se in-nappiaz

    State naionale. 'Arad, 31 Octomvrie .

    Rsboiul actual. nceput de cele pa t ru : aliate mpotriva Turciei , dei regele

    Winand al Bulgariei l'a numit o c r u c i a d " (cretinilor n contra semilunei, este de fapt [mare lovitur data unui stat poliglot ca re a ntemeiat pe ruinele altor s ta te mai mici, ste un rsboi dus n numele ideci naionale ceatoare de state na ionale.

    In istorie sunt anumite epoci s tpni te de mare idee conductoare dup care se n-

    statele i neamuri le . Cnd aceas t s'a realizat pe deplin, ea este prs i t

    intru a face loc alteia mai corespunz toa re w)or omenirei. Evul mediu nt reg a fost ipnit de ideia religioas n numele creia

    au fcut cruciadele i uriaele emigrr i de poare spre rsr i t pent ru el iberarea srn-li mormnt al Mntui torului . i o par te

    in ev ii I nou a s ta t n semnul religiei i al aptelor sngeroase n t re reformatori .i nt re

    Revoluia francez pune cap t acestor lupte prin p roc l amarea dreptur i lor omilii i a toleranei religioase. Dup cderea lui Napoleon, a marelui zdro-

    Erde popoare i de liberti , se ivete ideea , ca idee conduc toa re , care mai tr

    ziii a dat natere a t to r s tate naionale ridicate pe ruinele marelui imperiu napoleonian,

    fruntea tuturora a fost Prus ia care prin ii O a nchiegat m a r e a Germanie de as-

    tii; ei i-a urmat Piemontul n jurul cruia s'a format Italia. Msuri le draconice ale ab-tismului i paza neadormi t a sfintei A-

    l iane", j andarmul Europei , n 'au putut mpiedeca formarea de s ta te naionale n n t reag Europa . Puhul cel nou, duhul ideei naionale a cucerit cu repeziciune toa t omenirea. ntreg secolul al 19-lea poar t mai ales pecetea naional care a dat na tere s tatelor na ionale. In apus, n nord chiar, n sudul i ostul Europei au rsr i t ca din pmn t s ta te noui: ( )-landa, Germania , Italia, Grecia, Romnia , Serbia i Bulgar ia , iar n secolul prezent Sve-dia i Norvegia. Toate aceste state s'au format pe ruinele altor s ta te mai mari , poliglote.

    Aproape toate rsboaiele europene din secolul al 19-lea au fost pur ta te chiar pentru ncliiegarea statelor naionale, iar diplomaia europeana , care de obicei se ine de ablouuri nvechite, neinnd seama de aspiraii le popoarelor a fost to tdeauna surpr insa de mersul, de altfel normal , al istoriei, cum a fost i cazul cu aliana balcanic. Cele patru s ta te aliate care lupt azi umr la umr mpotr iva Turciei sunt patru noui Piemonturi n jurul c ro ra se vor s t r nge cu vremea conaionalii lor mprt ia i sub alte s tpnir i . Turcia europeana, fiind unul din puinele anal ironisme ntre statele europene cari se compun din felurite popoare , a ajuns pe punctul de a ti desfiinat cum au mai fost desfiinate i a t tea alte s ta te mari cari n'au respectat principiul naionali ti i : imperiul lui Alexandru cel Marc, al Romanilor , al Iui Napoleon etc. Acesta este mersul inexorabil al istoriei care preme-nete faa lumii n senzul ideei na ionale.

    Procesul acesta al formrii statelor na ionale nu s'a terminat nc i nu se va termina pn ce nu se vor fi realizat definitiv aspiraiile naionale ale tu turor popoarelor din

    Marcel Prvost.

    In g l u m . Trad. Adrian Corbul.

    knimira Cecilia Contard ctr domnul Louis de Listrac.

    M intimideaz aa de mult. Louis al meu 1, mi este aa fric de un anumit rs al ufat de cele ce tu numeti prostiile senti-Kitale", nct m simt foarte ncurcat, foarte pcit lund condeiul pentru a-i comunica tde mai jos cci nu sunt dect o biat

    , toarte duioasa, foarte banal, att de mntoare celorlalte femei... Cnd vreau s riescori s scriu ceva. nu m pot servi dect !expresiunile obinuite, i cele ce simt, sunt asemenea lucruri obinuite, aa cum Ie simte t lumea, toii aceia cari iubesc, mi pare... im sa tac dar fa de tine care iei toate in m dup propria ta expresiune?... Aa,

    'avoit s ncep aceast scrisoare cu o fraz :are am auzit-o. pe care am cetit-o de at-

    aaori, i de care se servesc toate bietele pro-in acest caz: Amicul meu, cnd vei ceti

    aceste rnduri, eu voi fi ncetat de a mai tri..." Kam gndit ns c ea te va face s rzi ime-it, c o vei gsi patetic, melodramatic, ro-an-ioileton toate aceste expresiuni sunt ale , i le cunosc bine, vai! Pe aceia, nu ndrznesc; nu tiu cum s ncep... i cu toate acestea

    a fi spus adevrul, iubitul meu, i Cecilia ta va fi moart, moart cnd vei ceti aceste rnduri...

    Nu rde dar. de data asta, te implor, Louis al meu scump!... Cci nu e plcut s mor la vr-sta mea, n plin sntate, mimai fiindc vreau s mor, fiindc m simt prea nefericit! Aceasta merit ca amicului meu iubit s-i fie puin mil de mine; sau dac mhnirea lui nu va fi aa de mare, dac nu o va plnge pc cea care se duce, s'o ia cel puin n serios, s nu rci. s nu glumeasc"!... Nu-i cer dect atta, iubitul meu; las-m, de data asta, s'ti spun toate prostiile amoroase,' patetice, sentimentale, pe cari le am n inima mea... i s nu rzi... plictiseala aceasta din parte-mi va fi cea de pe urm; nu-i aa c vei acorda acest lucru, micei tale prietene?

    Cci, vezi tu. Louis, nici odat nu i-ai dat seama de iubirea, de nebunia de iubire pe care o am pentru tine... Cnd m'ai luat, nu eram o simpl inocent, fr ndoial c nu; o fat nu poate fi inocenta la Paris, cnd a atins vrsta de douzeci de ani, i cnd a fost crescut de nite prini srmani, ca ai mei... Par nici odat n'am aparinut nimnui, i-o jur pe bunul Dumnezeu, care m va judeca n curnd; eram curat, curat, iubitul meu adorat, i trupul ca i inima mea erau feciorelnice cnd i le-am oferit... Dar tu nici nu i-ai dat seama de as ta ; i-ai btut

    Europa . Statele poliglote se opun cu toa t puterea principiului na ional , apr ndu-i integr i ta tea lor teri toriala prin na rmr i continue. Numai frica de aspiraii le Francezi lor asupra Alsaciei i Lorenei o ndeamn pe Germania s jertfeasc n fiecare n milioane pentru a r m a t i flot. narmr i le continue ale statelor mari se reduc n p r i m a Knie la frica aceasta de puterea sentimentului naional, i aceas t fric o ntlnim la diplomaii monarhiei noas t re cari se tem de Italia i de ali vecini, o ntlnim n Rusia, n Turcia , n Anglia i n alte pr i . Fan toma "naionalismului i ngrozete pe to(i deintorii de popoare s t r ine i de aici vin narmr i le lor. vin drile enorme asupra populaiei, vin rsboaiele i toate consecvenele lor fatale.

    Turcia , asupr i toarea de veacuri a o mulime de popoare , merge spre descompunere i a-ceasta va fi soar ta tuturor s tatelor cari nu respecta ideea na ional. C .Turcia va dispare din lume nc un stat care-nu corespunde ideilor de libertate ale timpului modern . Mijlocul s'a p roba t : cei mici i cu interes',' comune sar asupra celor mari , iar mijlocul a-cesta, data fiind rivalitatea. .ntre cei mari , se poate repeta i de acum a n a i u t e , ' c e e a ce o ngri joreaz i pe mo imrh ia ' noas t r care vede o amenin a re n cre terea Serbiei.

    Un lucru trebuie ns notat n special : numai acele popoare au dreptul la sprijinul, la simpatia deplina i la stima omenirii cari au dat dovezi c ele nsei tiu respecta l ibertile i aspiraiile altor popoare . Lucrul acesta insa nu-1 putem spune; despre Bulgar i , despre Srbi i despre Greci, cari n s tatele lor n 'au acorda t conaionalilor notri drepturi nationale, ba ce-i mai mult i-au asupri t la ori

    joc de rezistena mea cu vorbe aa de crude i cu glume" aa de ascuite, nct n'a fi ndrznit s-i spun, dup; aceia: tii tu, Louis, ai fost cel dinti!..." Ah! Doamne! ct ai fi rs! De cte ori mi-ai fi repetat', c ;Ciinoti tu aa ceva! c i-au mai spus-o ; altele; c ai dori ceva mai nostim de zisV TEi tc adoram; am voit s fiu a ta, i afar de aceasta, nimic nu m interesa... Ai dus lucrurile aa cum h-aplcut... De sigur, a fi dorit i eu s. Gu .luat, cu cuvinte mai duioase, cu mngieri ma i blnde. ntr'un colior discret, la ar bunoar: o csu mica. locuit numai de noi, cu muli 'copaci de jur mprejur; am fi fost ca nite nsurei, mcar opt zile, dou zile, att.ct ai fi voit,.. Dar cnd m'am riscat s'ci spun aceast dorin a mea, m'ai ntrebat cu un rs care m'a nspimntat (nu eram nc obinuit Vcii,el;)., dac nu doresc poate i o colib! i dac nu voiam nc i ca tu s te mbraci n pstor..." Atunci, am stat linitit, m nelegi... M'am dat ie ntr'un cabinet de restaurant,; unde,'attea femei se vnd n fiecare sear pentru bani.'Oh.!.., Dacii nu te-as fi adorat totui, c' grozav; amintire ar fi pentru mine noaptea aceia petrecuta Ia Caf Anglais!... ' ; '

    ...Dar o binecuvintez. acea .noapte ngrozitoare, cci ea mi-a permis s'ti dau. o.mie^bucurie i ea m'a fcut s simt...cel puin de data aceia, c eram cu ardoare iubit:de tine! Iubit? S mai scriu cuvntul acesta care are darul s te enerveze, cnd el nu te face.s.razi.cu.iiohote?

  • Pag . 2. R O M N U L" Vineri, 1 Noemvrie

    c e o c a z i e . Iat de c e neamul r o m n e s c i cu dnsul regatul r o m n nu u r m r e t e cu s i m pat ie s u c c e s e l e a c e s t o r aliai cari , luptnd pentru desrobirea frailor lor, nu n c e t e a z de a-i robi pe ai notr i . L e v o m ura din toa t in ima a c e s t o r aliai aminti i ma i sus n v i n g e r e depl in numai n cazu l c n d i fraii n o tri din B u l g a r i a , din Serb ia i din G r e c i a s e v o r bucura de l iberti pol i t ice i cu l tura le n c a d r e l e ideei na ionale romne t i .

    edina de ieri dup amiazi a camerei u/z-gare. Dup amiazi la orele 4 deputaii din partidul muncii, vre-o 120 la numr s'au ntrunit din nou la edin, neconturb