Schimbare lenjere de corp la bolnavul imobilizat, inconstient

Imbracarea si dezbracarea Definitie

- Reprezinta o necesitate proprie fiintei umane, care consta in protejarea corpului cu imbracaminte corespunzatoare momentului zilei, temperaturii mediului ambiant si a tipului de activitate depusa.

Rolurile imbracamintei: -semnificatie pentru un grup, o ideologie, un statut social, o nationalitate Confera o anumita independenta individului prin asigurarea si protectia intimitatii sexuale, a diferentierii intre sexe( cu toate ca mai nou nu mai este caracteristic ex. fusta) Ofera informatii despre personalitatea individului( originalitate, demnitate, stil etc.) si despre starea lui mentala conform aprecierilor psihiatrilor Releva posibilitatile materiale ale persoanei si implicit posibilitatile de autoingrijire Este un mod de comunicare a integritatii individului Reprezinta atat un mijloc de existenta (croitoria) cat si un mod de relaxare( moda, achizitionarea hainelor, fara a le utiliza) Uneori constituie un mijloc de pedepsire (echipamentul detinutilor)

Factorii care influenteaza imbracarea- dezbracarea

Biologici : varsta, temperatura corporala, sexul, talia, mobilitatea articulara, tonusul muscular, maturitatea psiho-motorie Psihologici : emotiile, credinta (o anumita ideologie sau grup uniforma), gustul, circumstantele, personalitatea Climatici : temperatura, calitatile mediului ambiant Sociologici: statutul social, apartenenta la un grup social, profesional, moda

Rolul activitatii de imbracaredezbracare Asigura

o respiratie, circulatie si temperatura adecvate Favorizeaza o odihna buna Asigura respectul de sine, satisfacerea cerintelor spirituale

Rolul asistentei

Exploreaza gusturile si semnificatia vestmintelor, folosirea accesoriilor Invata persoana sa-si aleaga imbracamintea conform anotimpului, varstei, etc Incurajeaza persoana in luarea deciziilor (adecvate) vestimentare Ajuta pacientii la procesul de schimbare a lenjeriei de corp in situatia in care acesta nu isi poate satisface singur aceasta nevoie

Factori care modifica imbracareadezbracarea

Biologici - Prezenta unor atele, aparate gipsate, pansamente, sisteme de imobilizare - Afectiuni: fracturi, entorse, luxatii, plagi, arsuri, bonturi, pareze, fatigabilitate, durere Psihologici: - anxietatea, stresul, situatia de criza, tulburarile de gandire Sociologici: statut socio-economic Cognitivi : cunostinte insuficiente despre necesitatile propriei persoane, despre ceilalti si despre mediul inconjurator

Modificari ale procesului de imbracare/dezbracare

Motricitate diminuata: dificultatea in a incheia/ descheia nasturii, incalta, descalta, imposibilitatea mobilizarii membrelor superioare Dezinteres : fata de tinuta, vesminte; pacient apatic sau melancolic Negativism: refuz de a raspunde unor solicitari, fata de a se imbraca/ dezbraca alegere inadecvata: alegeri necorespunzatoare a vesmintelor si accesoriilor, imbracaminte exagerata, caraghioasa, coafuri bizare Vesminte incomode: necorespunzatoare taliei, stratului de tesut adipos, prea stramte (impiedica circulatia), prea decoltate( senzatie de frig)

Deficit de autoingrijire datorita incapacitatii de a se imbraca si dezbraca

Interventiile asistentului medical: Observarea capacitatii pacientului de a se autoingriji si a factorilor care o modifica Il ajuta in imbracare/dezbracare(timp suficient); in cazul unui membru afectat(paralizie, fractura) incepe imbracarea cu acesta, sustinandu-l iar dezbracarea in mod invers (intai membrul sanatos Sprijinirea pacientului sa aleaga hainele corespunzatoare, varstei, anotimpului, sexului si sa le pastreze in conditii optime Supravegherea imbracamintei- noteaza interesul pentru aceasta Aseaza hainele in ordinea imbracarii lor si invers la dezbracare si solicita pacientului sa respecte aceeasi ordine pentru a-I fi mai usor Respectarea dorintei pacientului in privinta imbracamintii Colaboreaza cu membrii familiei: daca e vorba de un pacient terminal educarea membrilor familiei sa nu neglijeze igiena personala, activitatea de ingrijire

Daca

bolnavul nu poate fi mobilizat, atunci se va imbraca cu o jacheta mai lunga de pijama sau cu o camasa deschisa la spate care acopera bratele si suprafetele anterioare si laterale ale corpului. Pentru acest scop se va utiliza si o jacheta obisnuita de pijama imbracata invers In cazul in care lenjeria pacientului cu perfuzie trebuie schimbata

Captarea dejectiilor fiziologice si patologice Dejectiile -

imbogatesc simptomatologia

bolilor: Scaunele muco-purulente, sangvinolente caracteristice pentru dizenterie Glucoza prezenta in urina-diabet zaharat Aspectul sputei numeroase boli bronhopulmonare

pacientii imobilizati la pat captarea dejectiilor este c caracter permanent Scopul captarii dejectiilor : - Pt. a nu murdari salonul sau patul - Pt. a incomoda cat mai putin pe ceilalti bolnavi - Pt. a preveni infectiile intraspitalicesti - Pt. a reduce la minim traumatismul fizic si psihic al bv-ului Pt.

Captarea fecalelor-

-

-

-

Bv-ii imobilizati la pat- izolati in rezerve Daca acest lucru nu este posibil izolat cu un paravan Imediat dupa terminare aerisirea salonului Captarea fecalelor in plosca sau bazinet Plostile se aseaza sub b-vi incalzite de vapori Inainte de utilizare se verifica integritatea lor pt. a nu cauza microtraumatisme bv-ilor Sub bv. Se aseaza o musama si o aleza Bv-ul dupa ce este dezbracat este rugat sa se ridice putin din sale, daca acest lucru nu este posibil, este ajutat de asistenta cu palma stg. Introdusa sub reg. sacrala Pe durata defecarii bv-ul va fi acoperit Mentinerea bazinetului sub bv. redusa pt. a preveni formarea escarelor Toaleta de dupa defecare se face cu hartie igienica sau prin spalare Bazinetul scos de sub bv. Se acopera imediat si se scoate din salon La nevoie continutul este pastrat intr-o plosca acoperita pana la vizita

Pe masura ce bv-ii pot fi ridicati in fotolii se pot utiliza scaune rulante cu platforma goala, cu care bv-ul va fi impins deasupra WC-ului Golirea, spalarea, dezinfectarea curenta a plostilor se face in spalatoare mecanizate cu jeturi puternice de apa fierbinte si vapori supraincalziti. Plostile scoase din aparat sunt curate si sterile In lipsa acestora dupa golire se spala manual cu ajt. Unor perii cu coada lunga dupa care se dezinfecteaza impreuna cu peria prin submerjare intr-o solutie de var cloros sau cloramina 1-1,5% pe timp de 2 ore

Captarea urinei

Beneficiaza b-vii imobilizati la pat, cei care se ridica o data sau de 2 ori pt. actul defecarii, dar sunt obositi sau adinamici si au emisiuni frecvente Se face in vase numite urinare Urinareledin materiale plastice permit urmarirea cantitativa si calitativa a urinei eliminate Urinarele se introduc sub patura, b-vul ramanand acoperit Nu trebuie asezate pe dusumea pt. a nu transporta murdaria si infectia in patul bvului, fixat pe un suport metalic sau de material plastic de marginea patului Nu se admite mentinerea urinarului cu urina in salon, nici in timpul noptii deoarece viciaza aerul La bv-ii cu sondea permanenta sau incontinenta urinara fara sonda urinarul respectiv punga de colectare se fixeaza de marginea patului Urinarele se spala sub jeturi verticale care tasnesc cu forta in vas de jos in sus, si-l spala bine in interior La anumite ntervale se spala cu sol. Diluata de acid clorhidric pt. indepartarea tartrului de pe suprafata lor Dezinfectarea urinarelor- submerjare in solutii de cloramina sau var cloros 1% clor activ timp de 2 ore

Colectarea sputei

Se face in scuipatoare Scuipatoare emailate de forma cilindrica cu capac in forma de palnie si pe care bv-ul le apuca de maner Daca bv-ul are o expec toratie abundenta care trebuie determinata cantitativ, se utilizeaza vase gradate de sticla, care trebuie tinute acoperite cu capac de metal Scuipatoarele de sticla trebuiesc tinute in noptiera, pt. a nu provoca reflexe negative la restul bv-ilor Daca sputa captata nu se supune ex. De lab. Se toarna in scuipator, inca inainte de utilizaree o cantitate de sol. Dezinfectanta(lizol 5%, permanganat de potasiu) pt, a preveni aderarea mucozitatilor pe peretii vasului Scuipatoarele golite se spala cu apa rece si apoi cu apa calda Mucozitatiile aderente de vas vor fi indepartate prin lichefierea lor cu apa si frecarea cu perii cu coada, utilizate exclusiv pentru acest scop Scuipatoarele spalate se fierb si se autoclaveaza zilnic

Captarea varsaturilor

Daca sunt prevazute se vor pregati din timp langa pat: musama, cateva prosoape, cateva tavite renale. Daca bv-ul are proteze dentare, se vor scoate din cavitatea bucala Daca starea bv-ului permite va fi ridicat in poz. sezanda si va fi sprijinit de frunte Cu cealalta mana va tine tavita renala curata Se aseaza musamaua si prosopul in fata b-vului pt. a nu murdari lenjeria de corp si de pat Daca bv-ul nu poate fi ridicat, se va intoarce numai capul intr-o parte de preferinta spre stg.si se va aseza tavita renala lipita de fata In cursul varsaturilor aparute dupa interventii chirurgicale, plaga operatorie va fi protejata prin compresie usoara cu palma prevenind durerile si desfacerea suturilor proaspete Daca varsaturile nu au fost prevazute si continutul stomacal nu a putut fi captat se prezinta lenjeria medicuilui In caz de varsaturi repetate bv-ului I se va oferi intotdeauna alta tavita curata Dupa linistire bv-ul isi clateste gura cu apa rece, ceai amar sau sol. Aromata.

Pozitia bolnavului in pat

Pozitia activa caracteristica bv-ilor in stare buna: pozitia lor in pat este identica cu aceea a unui om sanatos. Se mobilizeaza singur fara ajutor. Pozitia pasiva caracteristica bv-ilor in stare grava, adinamica care si-au pierdut forta fizica.Poz. In pat este determinata de forta de gravitate dand impresia ca sunt cacazuti in pat.Acesti bv-I pt. orice miscare necesita ajutor Pozitia fortata caracterizata prin atitudini neobisnuite, determinata de afectiunea de baza a bolnavului sau impuse de tratament.

Ele apar: - Ca o consecinta a modificarilor produse de boala in organism :ortotonusul in tetanos sau paralizia unilaterala a musculaturii jgheaburilor vertebrale. Poz. bv-ului independenta de vointa lui. - Reactie de aparare constienta sau inconstienta a organismului fata de procesul patologic: pozitia cocos de pusca in cursul meningitelor - Masura profilactica in prevenirea unor complicatii, embolia in cursul tromboflebitelor - Masura terapeutica necesara pt. vindecarea bv-ului, in cursul tratamentelor fracturilor cu aparate de extensie

-

Decubit dorsalCulcat pe spate Bv-ii adinamici, slabiti, operati Culcat fara perna in unele afectiuni ale coloanei vertebrale In anemii hemoragice, afectiuni cerebrale- perna subtire In caz de dureri de coloana- sul subtire de flanela sau o perna moale sub sale, mentinand reg. lombara in poz. De usoara lordoza Din decubit dorsal pac. poate fi ridicat in poz semisezanda cu ajt. dispozitivului mecanic in cazul somierei mobile, sau cu sprijinitor introdus sub perne Poz. semisezanda, dupa interventii chirurgicale, bolnavilor in varsta, in vederea prevenirii pneumoniei hipostatice, precum si celor in perioada de convalescenta indicata bv-ilor cu afectiuni cardiace si pulmonare

-

Pozitia Trendelenburg bv-ul culcat in decubit dorsal, prin ridicarea pozitieidistale a patului va ajunge cu picioarele mai sus decat capul .Diferenta intre inaltimea celor 2 extremitati ale patului poate varia intre 10 si 60 cm. Sub capul b-vului se pune o perna subtire Indicata bv-ilor cu anemii acute, prin autotransfuzii, pt. oprirea hemoragiilor membrelor inferioare si ale organelor genitale feminine dupa interventii ginecologice, dupa anestezii intrarahidiene, in cursul fracturilor membrelor inferioare tratate prin extensie cu contragreutate, precum si in cazul drenajului postural, pt. indepartarea secretiilor din caile resp. sup.

Anexe de comfort pt. mentinerea poz. De decubit dorsal timp indelungat: Sustinatorul de patura Colaci de cauciuc Inele de tifon Perne elastice umplute cu aer sau apa Saci de nisip Rezematoare pt. picioare Suporturi din perne Jgheaburi pt. membre Pozitia sezand bv. culcat poate fi adus in poz. sezand cu ajt. Utilajului auxiliar. Usurata prin ridicarea genunchilor Sub bratele bv-ului se poate aseza cate o perna Bv-ii cu insuf. cardiaca, in cursul acceselor de dispnee nocturna

Decubit lateral: culcat pe partea stg. sau drt. avand capul sprijinit pe o singura perna si membrele inf. flectate sau intinse La bv-ii adinamici- poz se asig cu ajt. Pernelor sau rezematorilor speciale pt. ca bv-ul sa nu cada inapoi in decubit dorsal Pt. a impiedica aparitia escarelor intre genunchi si maleole se introduc inele de vata iar sub trohanterul mare un colac de cauciuc Bv. va fi intors de pe o parte pe alta la intervale de max. 2 ore In caz de pleurezii, meningite, dupa interventii intratoracice si renale, cazuri de dureri abdominale, drenajul cavitatii pleurale Manopere si investigatii: administrarea clismelor si supozitoarelor, masurarea temperaturii rectale, punctia lombara Drenajul postural

Decubit ventral: Bv. culcat pe abdomen cu capul intors intr-o parte. Membrele sup. asezate la stg. si la drt. capului cu fata palmara pe suprafata patului. Pt. protejarea picioarelor sub glezne se aseaza o perna cilindrica care ridica degetele de pe saltea Dupa punctii lombare, escare intinse, staza duodenala, drenarea unor colectii purulente ale cailor respiratorii Cu scop explorator: poz genupectorala- in cursul rectoscopiei, poz ginecologica-ex. Ginecologice la femei sau in cursul cistoscopiei la barbati

Schimbarile de pozitiePastrarea poz timp indelungat pericol de complicatii: escare de decubit,pneumonii hipostatice, tromboze si embolii etc. Poz. bv-ului schimbata activ su pasiv Manoperele de schimbarea poz executate in asa fel incat sa scuteasca de effort, sa nu-I produca dureri sau complicatii, sa il faca se simta in siguranta Bv-ul se prinde precis, sigur, cu toata mana cu degetele alaturate, asezand palma pe suprafata corpului bv-ului. Se evita prinderea reg. dureroase Cel care ridica bv-ul asezat astfel ca baza de sustinere sa fie cat mai larga, cu genunchii usor flectati si corpul aplecat inainte

Miscarile pasive:

-

schimb. poz din decubit dorsal in decubit lateral. Asist. seaseaza pe partea patului spre care vrea sa se intoarca bv.ul pliaza patura si o aseaza pe partea opusa a patului. Prinde bv-ul. de umar, il ridica, intorcandu-l spre ea.cu mana cealalta introduce patura sub spatele bv-ului pt. a-l sprijini, apoi cu antebratul si palma dinspre capul bv-ului ii propteste spatele iar cu cealalta mana roteste bazinul si membrele inf. in decubit lateral

-

Readucerea bv-ului din decubit lateral in decubit dorsal2 asistente plasate in spatele bv-ului, cea de la cap il apuca cu o mana de sub axila sprijinindu-I capul pe celalalt antebrat, iar cealalta va introduce mana sub bazinul bv-ului, iar cu cealalta il roteste, readucandu-l in decubit dorsal

-

Ridicarea din decubit dorsal in poz. sezandSe descopera bv-ul pana la mijloc, indoind patura Asistenta intoarsa catre pat , cu mana dinspre capatul distal al patului prinde regiunea axilara opusa a bv-ului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, prijinindu-I capul cu antebratul si cu o singura miscare il ridica in poz. Sezand. Bv-ii in stare grava sau cei cu plagi extinse in reg. dorsala, vor fi ridicati cu ajutorul unui cearceaf sau traverse

-

-

Repunerea bv-ului in dcubit dorsal se face cu aceleasi miscari in sens inversdupa indepartarea sprijinitoarelor, avand grija ca bv-ul sa nu cada brusc in poz. initiala

Readucerea

bolnavilor alunecati in jos in poz. sezand sau semisezand 2 asist. Se aseaza de o parte si de alta a bv-ului cu fata spre capatul proximal al patului. Mainile dinspre pat se introduc sub bolnav si la nevoie se prind mainile sub spatele bv-ului. Cealalta mana, unita cu a asistentei de parte opusa, o aseaza sub regiunea fesiera a bv-ului, si la comanda ridica bv-ul in poz. comoda

Hoistul

Ridicarea bv-ului. Din decubit dorsal in poz sezanda sau scoaterea lui din pat si asezarea in fotoliu rulant sau pe targa se poate efectua cu mijloace mecanizate. Aparatele utilizate in acest scop sunt foarte variate fiind dormate dintr-un sistem complex de parghii sau de elemente dintate, care manevreaza in sens orizontal si vertical un brat puternic, de care se suspenda inelele metalice ale unor elemente de panza rezistenta, asezate sub bv. Bratul mobil de care s-a fixat inelele este pus in miscare de sistemul de parghii si ridica bv-ul de la suprafata patului

ALIMENTAREA ACTIV I PASIV

OBIECTIVELE PROCEDURII Asigurarea necesitilor calorice i calitative n funcie de vrsta i starea organismu Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice i prevenirea cronicizrii unor mbolnviri PREGTIREA MATERIALELOR- Vesel i tacmuriCan simpl- Can special cu cioc sau n funcie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelorTav, crucior pentru alimente- Alimente conform regimului recomandat- ervetele de mas- 2 prosoape (ervete) pentru protecia lenjeriei de corp i pat

PREGTIREA PACIENTULUI CULEGEI DATE DESPRE:- Afeciune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese- Posibilitile de mobilizare, dac pacientul este imobilizat, dac are indicaie de repaus- Posibilitatea de a-i folosi membrele superioare i nivelul de autonomie (se poatealimenta singur-activ, sau este alimentat de alt persoan- pasiv)Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restricii alimentare nainte sau dup acesteaAdministrarea unor medicamente nainte, n timpul mesei sau dup mas. Preferinele alimentare ale pacientului

a) PSIHIC:- Stimulai autonomia- Explicai pacientului importana alimentaiei i a respectrii regimului pentru evoluiaavorabil a bolii b) FIZIC:- Respectai recomandrile cu privire la mobilizarea ei asigurai pacientul de ajutorul dumneavostr- Ajutai pacientul s se spele pe miniAezai pacientul ntr-o poziie confortabil n raport cu starea sa general: eznd la mas n salon sau n pat Semieznd pentru pacientul care se poate ridica puin n decubit lateral stng dac pacientul este dreptaci, cu capul uor ridicat

EFECTUAREA PROCEDURII:

- Verificai dac sunt ndeplinite condiiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost ndeprtate plotile i urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat n salon - Identificai pacientul i regimul alimentar recomandat - Ajutai pacientul s-i spele minile - Pregtii alimentele pe o tav acordnd atenie aspectului esteticmbrcai un halat curat i manui

a) Alimentarea activ Servirea mesei la pat n poziie eznd sau

semieznd - Aezai pacientul n poziie confortabil - Protejai lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dac este cazul - Aezai tava cu alimente n faa pacientului sau adaptai o masu special - Ajutai pacientul s taie alimentele dac este necesar - Observai dac pacientul consum toate alimentele

Alimentarea activ la pat n poziie de decubit lateral- Aezai pacientul n decubit lateral lsnd liber braul dominant (de obicei drept)Ridicai uor capul pacientului i protejai patul pacientului cu un prosop curat- Aezai sub brbia pacientului un prosop curat- Punei tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptier aa nct pacientul s vad ce mnnc- Taiai alimentele n buci mici- Ajutai pacientul s bea lichide prin suciune sau cu ajutorul unei cni speciale

b) Alimentaia pasiv- Aezai pacientul n poziie eznd (dac are membrele superioare afectate) sau semiezste imobilizat, adinamic, epuizat, n stare grav) - Protejai lenjeria de pat i de corp folosind prosoape curate - Plasai tava cu alimente pe noptier, pe un taburet sau pe o msu adaptabil la pat - Asezai-v n partea dreapt a pacientului (de regul) pe un scaun, verificai temperatualimentelor - Ridicai cu o mn (stnga) capul bolnavului cu pern i administrai supa cu lingura peate plin - Asigurai-v c pacientul a nghiit nainte de a administra o nou cantitate - Rezervai-v suficient timp pentru a putea face mici pauze dac este nevoie - Tiai alimentele n buci mici fr s le atingei cu mna - ncurajai pacientul s consume alimentele purtnd o discuie agreabil - Folosii linguria sau o pipet dac pacientul este n stare foarte grav sau are tulburde deglutiie - Observai permanent faciesul pacientului

NGRIJIREA PACIENTULUI - Aezai pacientul n poziie comod dac nu poate singur - Refacei patul, ndeprtai eventualele firmituri sau schimbai lenjeria dac este necesar - Verificai dac prezint cumva senzaie de grea - Ajutai pacientul s-i fac toaleta cavitii bucale REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC - ndeprtai vasele muradare i resturile alimentare - Aerisii ncaperea

NOTAREA PROCEDURII - Notai n dosarul de ngrijire cantitatea de alimente i lichide ingerate - Modificrile de apetit: dispariia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place mncarea, respect restriciile religioase, refuz anumite alimente- Prezint sete exagerat - Acuz senzaie de grea, de ru n timpul mesei sau dup mas - Acuz senzaia de plenitudine - Refuz regimul recomandat, consum alimente nepermise - Recomandri speciale care trebuie comunicate turei urmtoare: mese mici i dese, n timpul nopii, restricie alimentare pentru examinrile din zilele urmtoare

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURIIRezultate ateptate/dorite: - Pacientul consum ntreaga cantitate de alimente i se hidrateaz corespunztor - Exprim stare de confort - Respect regimul alimentar, o parte din simptome au disprut Rezultate nedorite / Ce facei - Pacientul nu consuma ntreaga cantitate de alimente - Cercetai cauzele: apetit diminuat, condiii necorespunztoare de servire amesei, nu-i plac alimentele, consum alimente aduse de aparintori, i respecta religia - Pacientul refuz anumite alimente, acuz grea - Se consemneaz observaiile i se anun medicul

ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOM OBIECTIVELE

PROCEDURII- Punerea n repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidental sau voluntar de substane caustice.- Asigurarea aportului hidric i nutriional naintea interveniei pentru esofagoplastie

PREGTIREA MATERIALELOR- O plnie din plastic- Recipientul cu lichid alimentar (sup, ceai)- Regimul de stenoz esofagian: alimente solide tocate mrunt i pasate- Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sond PREGTIREA PACIENTULUI a) PSIHIC: - Oferii pacientului informaii clare, accesibile despre modul de alimentare pe stoma pentru a-i reduce teama i a obine colaborarea sa - ncurajai pacientul s se alimenteze singur pentru a-i recpta autonomia b) FIZIC: - Asezai pacientul n poziie eznd, pe marginea patului sau pe un scaun cu sptar, astfnct sonda s fie meninut n poziie vertical, paralel cu toracele

EFECTUAREA PROCEDURII: Explicai pacientului care se alimenteaz singur: - s-i spele minile - s ndeprteze dopul de la sond - s adapteze plnia la captul sondei meninnd-o n poziie vertical - s introduc pe rnd felurile de mncare din regimul de stenoz, astfel: - lichidul s-l toarne ncet pe plnie, nu mai mult de 100 ml o dat pentru a nudestinde brusc stomacul - alimentul solid pasat s-l verse n plnie i s-l mping pe sond cu ajutorulei de plastic sau lemn - s adauge din cnd n cnd lichid alimentar, pentru a uura naintarea alimentulpasat - s nu introduc la o "mas" mai mult de 400 g de alimente pasate datorit tulburrilor de digestie i de absorbie existente - s termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spla lumenul sondei - s astupe captul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc - s fixeze sonda n poziie vertical, paralel cu toracele - s evite poziia de decubit dorsal dup mas ntruct favorizeaz "regurgitarea"nutului pe sond - s-i spele minile dup mas

NGRIJIREA PACIENTULUI

- Observai tegumentul din jurul stomei - Protejai pielea cu un unguent cu zinc i refacei pansamentul din jurul stomei n cazul regurgitrii sucului gastric. EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII Rezultate ateptate/dorite: - Pacientul este compliant i respect indicaiile oferite - Tolerana digestiv este bun. - Cantitatea de alimente este adaptat posibilitilor de digestie i de absorbie ale stomacului Rezultate nedorite / Ce facei

- Pacientul nu este compliant.- Pacientul manifest atitudini de respingere a imaginii corporale modificate. - Incuraji pacientul s-i accepte imaginea- Tolerana digestiv este sczut Capacitatea de digestie i de absorbie a stomacului este redus iar pacientul prezint semne de denutriie. - Informai medicul pentru a stabili conduita terapeutic

ALIMENTAREA PACIENTULUI PRIN SONDA NAZO-GASTRIC

OBIECTIVELE PROCEDURII Introducerea alimentelor n stomac folosind sonda nazogastric la:- Pacienii incontieni,- Pacienii cu tulburri de deglutiie,- Pacienii cu negativism alimentar, cu intoleran sau hemoragii digestive,- Pacienii operai pe tubul digestiv i organele anexe,- Pacienii cu stricturi esofagiene i ale cardiei, care mpiedica ptrunderea bolului alimentar din cavitatea bucal n stomac

PREGTIREA MATERIALELORPe o tavi medical se vor pregti: - Sonda gastric, sonda duodenal Einhorn, sonde intestinale din cauciuc sau sonde din polietilen - Plnie, tub de cauciuc, prestub - Soluie de cocain 2% - Glicerin sau ulei de vaselin pentru lubrefiere - Leucoplast - Seringi - Aparat de perfuzie a alimentelor - Tav medical, muama - Mnui de unic folosin - Raia de lichide alimentare - Amestecuri alimentare: ou crude, lapte, zahr, cacao, sare, vitamine, unt, smntn

EFECTUAREA PROCEDURII: - Splai minile i mbracai mnui - Introducei sonda gastric, verificai poziia acesteia i fixai extremitatea liber aei cu leucoplast de faa i urechea pacientului (vezi tubajul nazo-gastric) - Controlai coninutul gastric i la nevoie aspirai staza - Folosii amestecurile preparate pentru alimentarea pe sond, lipsite de grunji sau alte conglomerate, care ar putea astupa sonda (vor fi strecurate prin tifon mpturit n 8 straturi) - Pregtii aparatul de perfuzie, umplei rezervorul picuratorului, eliminai aerul dintubul de legtur i racordai perfuzorul la sond - Introducei raia zilnica n 4-6 doze, foarte ncet, cu aparatul de perfuzie ataat la extremitatea liber a sondei

- nclzii lichidul alimentar la temperatura corpului - Verificai viteza de scurgere a picuratorului; nu se va administra mai mult de 200-250 ml ntr-o or - Administrai pe sond 200-300 de ml de ap pentru splarea perfuzorului i a sondei, apoi insuflai puin aer, pentru a o goli complet i nchidei extremitatea liber cu o clamfmann sau o pensa Pean, mpiedicnd picurarea rmielor de lichid din sond n faringe e, acestea putnd fi aspirate de bolnavul incontient, lipsit de reflexul tusei. - Asigurai-v c pacientul primete raia adecvat, cantitativ i calitativ i i se asiguarul de lichide

NGRIJIREA PACIENTULUI- Aezai pacientul ntr-o poziie comod i includei sonda ntre dou administrri - Urmrii pacientul pentru a sesiza apariia greurilor, vrsturilor, balonrii, crampele diareeice - ndeprtai sonda cnd se termin indicaia de alimentare artificial, respectnd paiibajul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic (2-3 zile - sondele de cauciuc, 4-7 zile - sondele de polietilen) - Lasai un interval liber de 6-8 ore pe timpul nopii pn la montarea unei noi sonde,pentru refacerea circulaiei la nivelul mucoasei i, dac nu exist o contraindicaie, schimbai nara - Mobilizai sonda rmas pe loc pentru a evita lezarea mucoasei - Verificai dac senzaia de foame a disprut sau a diminuat

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC- ndeprtai mnuile i materialele folosite n containere speciale;- Splai-v minile NOTAREA PROCEDURIINotai:- Procedura i numele celui care a efectuat-o- Data, ora, cantitatea i felul alimentelor administrateReacii adverse, intoleran (grea, vom)

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII Rezultate ateptate/dorite:- Pacientul a tolerat bine administrarea alimentelor pe sonda gastric- Pacientul este satisfcut

Rezultate nedorite / Ce facei:Pacientul prezint grea, vrsturi - Consultai medicul - Poate fi o intoleran sau o reacie la unele alimente

Pacientul prezint leziuni la nivelul mucoasei nazale i uscciunea mucoasei bucale - Asigurai o bun igien a cavitii bucale , - Mobilzai sonda - Schimbai nara dup asigurarea unui repaus ntre ndeprtarea i repunerea sonde Pacientul prezint tuse i semne de sufocare - Ati greit procedura i alimentele au ajuns n cile aeriene - Retragei sonda i o reintroducei pe cale esofagian - Anunai medicul pentru a stabili msuri de prevenire a bronhopneumoniei de aspiraie - Acordai o atenie deosebit pacientului incontient

RECOMANDRI - Sondele de cauciuc pot fi lsate pe loc 2-3 zile, meninerea lor peste acest termen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale - Sondele de polietilen pot fi meninute i tolerate mai mult, pn la 4-7 zile. - Este recomandabil ca sonda s fie mobilizat de mai multe ori n cursul zilei, favoriznd prin aceasta circulaia sanguin normal la nivelul suprafeelor apsate de ea; - La 3-5 zile, sonda trebuie ndeprtat pentru 6-8 ore (repausul de noapte), dup carese va putea reintroduce, ns prin nara de parte opus. - Este important ca alturi de aportul caloric i vitaminic, pacientul s primeasc i raia corespunztoare de lichide pentru acoperirea necesitilor hidrice care trebuie calculate exact.

1. Alimentaia enteral Numele de alimentaie enteral vine din limba greaca: enteron = intestine, aadar alimentaia enteral const n orice form de alimentaie care folosete tractul gastrointestinal. Indicaii: - oricnd exist un tub digestiv funcional Contraindicaii: - dup intervenii recente pe tubul digestiv - hemoragii digestive masive - n absena tranzitului intestinal.

Se poate realiza pe urmtoarele ci: - sonda gastric: nasogastric, orogastric - sonda nasoduodenal - sonda nasojejunal (plasat intraoperator) - jejunostoma chirurgical i mai rar prin: - faringostom - esofagostom - gastrostom chirurgical - P.E.G. (gastrostoma endoscopic percutan)

Alimentatia pe gastrostoma

1. Metoda pompei - pacientul este hrnit cu mici cantitti de lichid n flux constant 2. Metoda bolusului - se foloseste o sering cu care se injecteaz cantittile prescrise Tubul de alimentare va fi splat cu 30 - 50ml de ap la fiecare 8 ore/ dac nu sunt contraindicatii - diaree/vom. 1. Metoda infuziei continue - cu formule gata preparate si cu ajutorul clamei se regleaz astfel ncat s fie un flux mediu/ nainte de terminarea substantei din recipient se adaug 60 ml de ap/ e important s nu intre aer n stomac/ va provoca disconfort Se va verifica de fiecare dat punerea capacelor la sfarsitul alimentrii. 2. Metoda bolusului cea mai folosit Se vor administra 200-600 ml/zi/ de 4-8 ori Alimentarea intragastric ncepe la 6 - 12 ore dup montarea peg Reactii adverse - plenitudine abdominal / crampe/ diaree/great/ In general primul bolus este asociat cu great si disconfort abdominal/ de aceea prima administrare se va face cu cel mai mic volum si cea mai mic infuzie - 30 - 60 ml Dup fiecare injectare de alimente se injecteaz 60 ml ap Medicamentele se administreaza tot dizolvate n ap

Ratia alimentara

Definitie reprezinta cantitatea de alimente ce asigura necesarul de substante nutritive si de energie calorica a unui individ n 24 de ore. Acest necesar depinde de particularitatile individuale: vrsta, sex, stare fiziologica, activitate fizica, conditii de mediu etc. Modul n care diferite alimente contribuie la asigurarea nevoilor nutritive depinde de caracteristicile lor nutritionale, adica de continutul lor n nutrienti, de calitatile acestora, de raportul dintre ele.

Etapa A. Alcatuirea ratiei n acest scop se procedeaza astfel: a) Se stabileste categoria consumatorilor carora le este destinata ratia: vrsta, sex, activitate; b) Se stabileste nivelul energetic (n kcal) al ratiei n functie de tipul consumatorului; c) Se stabileste numarul de prize alimentare (mic dejun, gustare, dejun, cina etc); d) Cu ajutorul tabelelor de alimente si preparate se aleg produsele pentru fiecare priza alimentara, se precizeaza calitatile si se introduc ntr-un tabel de urmatoarea forma: Facnd suma kilocaloriilor si totaliznd fiecare din factorii nutritivi continuti de alimentele ce compun ratia se afla nivelul energetic si continutul sau n proteine, lipide, glucide.

Etapa B. Analiza ratiei Pentru a aprecia calitatea ratiei alcatuite se procedeaza la determinarea unor indici de calitate astfel: a) Structura ratiei se stabileste prin compararea datelor ratiei reale cu cele ale unei ratii etalon. Datele obtinute se raporteaza procentual la valorile ratiei etalon si se reprezinta grafic. Variatiile n plus sau minus ilustreaza structura ratiei analizate. b) Deoarece ntre substantele nutritive (P, L, G) exista strnse relatii, este necesar sa se stabileasca proportia dintre proteine, lipide, glucide. n acest scop, se raporteaza toate valorile obtinute la valoarea proteinelor. c) Tinnd cont de coeficientii calorigeni ai proteinelor (4,1 kcal/g), lipidelor (9,3 kcal/g) si glucidelor (4,1 kcal/g) se calculeaza aportul energetic al fiecaruia din aceste substrate calorigene. d) Cu ajutorul datelor obtinute la punctul precedent se calculeaza procentul de kcal furnizate de proteine, lipide si glucide. e) Daca valoarea energetica a ratiei zilnice se considera 100%, se calculeaza distributia alimentelor pe fiecare priza alimentara. Dupa stabilirea tuturor elementelor de analiza a ratiei, datele se nscriu ntrun tabel centralizator de urmatoarea forma:

Dieta hidrica si hidro-zaharata -

-

-

-

Introduc. in organism in scop terapeutic, de cantit. mari de lichide Apa minerala Ceaiuri: de menta, tei, musetel Decocturi de fructe uscate, coji de mere, fructe de cires Sucuri de fructe: de lamaie, portocale Bulion de legume: -poate fi sarat sau indulcit Apa de orez: 2 linguri boabe de orez se pun in 500 ml apa rece pana se umfla, apoi se adauga 500 ml. apa fiarta si se fierb 20 minute; se filtreaza, se adauga 3 g. sare sau 30 g. zahar Nu mai mult de 2 l. in doze mici fractionate Maxim cateva zile(necesita repaus la pat); pt. apa de orez: 36 ore la sugar, 5 zile la adult Valoare calorica 0 120-200 cal/l in dieta hidrozaharata in functie de cantit. de zahar(30-50g), regim hipocaloric, hipoprotidic, hopolipidic, normo si hipoglucidic)

-

Indicatii: Gastroenterite ac. toxice sau infectioase Boli de nutritie: guta, obezitate Boli renale; litiaza renala, pielita, peritonita ac. Dupa interventii chirurgicale si anestezii generale Contraindicatii: Insuficienta cardiaca avansata, ateroscleroza generalizata Perturbarea functiei excretorii renale Edeme masive, ascita, pleurezie, pericardita seroasa Necxesita o igiena riguroasa a cavitatii bucale datorita lipsei actiunii mecanice a alimentelor solide

Regimul hipocaloric

-

Introducerea in organism a unei cantitati scazute de principii nutritive Zile cu fructe sau legume, lapte, carne de vita, ficat, pui, iepure(fierte), peste slab(stiuca, lin, salau, pastrav), crustacee si melci(langusta, homar, stridii, crevete, scoici), oua moi, oua tari, ochiuri romanesti(in aburi), apa, sifon, suc de fructe, apa minerala Timp de 8-10 zile 300-1900 calorii Indicatii Punerea in repaus a aparatului digestiv, cardiovascular Mobilizarea depozitelor adipoase- in cura de slabire Perioada initiala de realimentare a marilor denutriti CI Denutritie cu exceptia perioadei initiale Anemii Boli consumptive

Regim hipercaloricIntroducerea in organism de cantitati crescute de principii nutritive in scopul corectarii unor tulburari metabolice Alimentele trebuie administrate: Sa respecte proportia intre diferitele principii alimentare Sa asigure necesarul de vitamine si saruri minerale In functie de toleranta digestiva a individului Prin cresterea treptata a dozelor In mese mici cantitativ dar repetate Se recomanda o perioada de repaus inainte si dupa mese Trebuie stabilita in functie de inaltimea si greutatea individului, de varsta, sex, clima, profesiune(ratia calorica sa nu depaseasca cu 1/3 ratia calorica pentru un individ cu greutate ideala) Indicatii denutritie, convalescenta, dupa boli consumptive Hipertiroidism Boli casectizante( TBC, neo), stari febrile prelungite Munca fizica grea, in perioada de crestere, in perioada sarcinii sau lactatiei Contraindicatii Boli cardiovasculare, ateroscleroza, artroze Boli metabolice, guta, obezitate, DZ

Regim hiperprotidic

Administrarea unei cantitati mai mari de 1,5 g proteine/ kilocorp/zi - cu aport suplimentar de: carne, peste, oua, lapte, branza - alimentele trebuie preparate cat mai variat, 4-5 mese/zi Indicatii: - la varstnici, denutritie, anemie, tuberculoza - Nefroza lipoidica (desodat), tratament cortizonic(desodat) - Sarcina(hiposodat) - hipoglicemie functionala spontana sau secundara unei gastrectomii (relativ hipoglicemic) Contraindicatii - ciroza hepatica decompensata - insuficienta renala acuta sau cronica avansata - ateroscleroza avansata

Regimul hipoproteic

Administrarea unui regim cu limitarea aportului proteic - regim moderat hipoproteic 60 g. proteine/zi - regim sever hipoproteic: 40- 50 g. proteine/zi - regim hipoproteic extrem: sub 40 g. proteine/zi Legume proaspete, fructe proaspete, unt, ulei, margarina, zahar, bomboane dulceata, miere jeleu de fructe, suc de fructe proaspat, apa minerala, cafea si ceai slab, infuzii, vin rosu indoit cu apa Indicatii: - guta - afectiuni renale cu retentie azotata - insuficienta cardiaca, hipertensiune maligna CI - anemii - denutritie Boli consumptive

Regim hipolipidic

-

Limitarea aportului de lipide Lapte smantanit, iaurt degresat, branza de vaci slaba, carne slaba de vaca, gaina, peste slab, albus de ou, paine, gris, orez, fulgi de ovaz, legume(spanac, loboda, castraveti, ardei, rosii, vinete, fasole verde, conopida, varza, cartofi, morcovi), fructe(mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, afine, coacaze), budinci, spume de albus, tarte cu fructe, apa minerala, ceaiuri( nu de menta), supe degresate Indicatii: ateroscleroza, dislipidemii, obezitate, nefroza lipoidica Litiaza biliara, pancreatitele cronice Mixedemul, acidoza diabetica

Regimul lactat

Administrarea unor cantitati mari de lapte Se poate administra perioade scurte de timp Regim hipocaloric, hipoglucidic, normo-hipoproteic, normo-hipolipidic Indicatii: - boala ulceroasa, constipatiile cronice(iaurt), cirozele compensate sau decompensate - guta acuta, in cura de slabire a obezilor, ca unic aliment pentru scurt timp - nefritele acute, - febra tifoida In cursul administrarii de antibiotice (iaurt) CI - intoleranta la lapte, obezitate, hipercolesterolemie, regim hiposodat sever, alcaloza, hipercalcemie Laptele este un aliment alcalinizant, usor digerabil, asimilabil Are efect laxativ, colagog, diuretic

Regimul lacto-ovo-vegetarian

Presupune alimentarea exclusiva cu produse vegetale, lapte si oua Cu alimente vegetale, lapte, oua, miere,unt, ulei Hipocaloric monoton Supe si terciuri de legume, verdeturi, fructe, orez, fulgi de ovaz, arpacas, gris, derivate de lapte(lapte acru, iaurt, chefir, branzeturi, smantana, frisca), fainoase(macaroane, taitei, budinca) oua, preparate din oua, legume si fructe Indicatii: - guta(necesita si excluderea spanacului, verzei, cafelei), obezitate - afectiuni cardio-renale,HTA, ateroscleroza - hipertiroidie - constipatie necomplicata CI - anemie, denutriti, convalescenti

Regim vegetarian si de cruditati

Alimentarea cu vegetale Hipocaloric, monoton Timp limitat Fructe, legume Indicatii: - afectiuni cardiace si renale care evolueaza cu edem - guta obezitate, diabetul grav - autointoxicatiile cronice si dermatoze alergice, constipatia cronica

Regimul hiposodat

Regim cu limitarea clorurii de Na Poate fi: - regim hiposodat larg-in care se suprima orice adaos de sare la prepararea alimentelor sau in timpul consumarii acestora si se inlatura din alimentatie alimentele bogate in sare: branzeturi, conserve, mezeluri - regim hiposodat standard: in care si painea este fara sare, laptele e desodat - regim hiposodat strict_ pe baza de orez, fructe si zahar Lapte desodat, galbenus de ou, carne de vita, miel, cal, porc, pui, iepure, peste proaspat, paine fara sare, paste, orez, gris, cartofi, castane, legume uscate, unele legume verzi si salate, fructe proaspete, sucuri proaspete de fructe, dulceata de casa, miere, zahar, ulei, unt fara sare Indicatii: - glomerulonefrita ac.insotita de edem sindroame nefrotice cu edem, nefropatii cr. cu HTA Insuf. Cardiaca, HTA grava, cardiopatii valvulare decompensate, insuficienta cardiaca cu anasarca, obezitate, cirozele ascitice Traumatisme si contuzii cerebrale(prevenirea edemului cerebral) Procese nflamatorii Sarcina insotita de edem si cresterea TA CI - nefropatii cr. fara insuf cardiaca sau HTA, proteinuria ortostatica, nefropatiile cu pierdere de sare Cardiopatiile valvulare compensate

Regimuri hipersodate

Presupun administrarea unei cantitati suplimentare de Na Cl Indicatii: - varsaturi incoercibile(intoxicatii, gastrite acute, stenoza pilorica, ocluzii intestinale) - diareei profuze(dizenterie, enterocolita ac., febra tifoida,holera) - afectiuni renale cu pierdere de sare, boala Addison - arsuri intinse, expunere la caldura cu pierderea unor cantitati mari de lichide prin transpiratie - convalescenta CI - boli care evolueaza cu retentie hidro-salina

Regimul alcalinizant

Rg. Ce aduce un aport suplimentar de factori alcalini Regim lactovegetarian Lapte, legume fierte, cartofi, fructe (exceptie: prune, pere, afine) Indicatii: - acidoza, litiaza renala urica si oxalica CI - boli ce evolueaza spre alcaloza Dupa aprox. 5-6 zile organismul reuseste sa refaca echilibrul acido-bazic

Regimul acidifiant

Rg. Ce aduce un aport suplimentar de factori acizi Alimente de origine animala Indicatii: - alcaloza, litiaza renala fosfatica, infectii renale colibacilare - epilepsie(favorizeaza actiunea medicatiei antiepileptice CI - boli ce evolueaza cu acidoza

Regimul hiperkalemiant

Aport suplimentar de potasiu Lapte, branza, carne, oua, paine alba fara sare, orez, morcovi, ridichi, rosii, salata, castraveti, ciuperci, fasole alba uscata, mazare, fructe(mere, coacaze, stafide, prune, caise) sucuri de fructe, unt. Indicatii: - gastroenterite acute si cronice, diareei profuze, colite alcaloze - hipercorticism - nefropatii cronice cu pierdere de potasiu, tratament prelungit cu prednison sau medicamente hipokalemiante CI - boli ce evolueaza cu cresterea potasemiei

Regimul hipokalemiant

Aport scazut de potasiu Bulion de legume, sucuri de fructe, lapte praf, ciuperci, stafide, smochine, caise uscate, fasole uscata, mazare, prune Indicatii: - insuficienta renala acuta, insuficienta renala cronica avansata - boala Addison - sindrom posttraumatic CI - boli ce evolueaza cu scaderea potasemiei