Anomaliile Dentomaxilare CLASA 2

8/16/2019 Anomaliile Dentomaxilare CLASA 2

1/20

Facultatea de Medicină şi Farmacie OradeaSpecializarea Medicină Dentară

Anul I, grupa 2

Proiect Informatica siBiostatistica Medicala

Coordonator,dr. Todor Teda

Autor,Ciobotaru Critina Dora

O!AD"A 2#$%

$


2/20

Facultatea de Medicină şi Farmacie OradeaSpecializarea Medicină Dentară

Anul I, grupa 2

Anomaliile dento-maxilarede clasa a II-a

Coordonator,dr. Todor Teda

Autor,Ciobotaru Critina Dora

O!AD"A 2#$%

2


3/20

Curpins

I.Introducere &

II.Material şi metodă '

1.Terminologia (

2.i!i"iunea 1 %

"pidemiologie %

"tiopatogenie )

Mani*etări clinice+

Diagnotic$2

Tratament $&

Contenia $%

#.i!i"iunea 2 $)

"pidemiologie $)

"tiopatogenie $+

Forme clinice $+

Mani*etări clinice$+Diagnotic$-

Tratament 2#

Contenia 2$

$.%u&di!i"iuni 2$

III.'e"ultate 2&

I(.Conclu"ii 2'

(.Bi&liografie 2

&


4/20

Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a

I. IntroducereAnomaliile dentoma/ilare unt o patologie tot mai răp0ndită, care, prin tulburările cu caracter

at0t *izionomic, c0t şi *uncional pe care le produc, a*ectează mai multe *ere din 1iaa pacientului, ca dee/emplu di*icultăi 3n *onaie, maladii gatrice cauzate de o maticaie necorepunzătoare, uzura precoce adinilor şi e1entual *racturarea acetora, 4ru/im şi deaemenea pot *a1oriza apariia bolilor parodontalece comportă pierderea dinilor. Concomitent anomaliile dentoma/ilare şi malocluziile cauzează durere lani1elul articulaiei temporomandibulare, muculaturii *aciale şi a regiunii ce*alice, cree0nd totodată odiarmonie *aciala cu multiple implicaii pi5oociale.

Conider0nd apectele negati1e date de acete a*eciuni, ete de la ine ineleaă importana

diagnoticării anomaliilor şi adoptarea unui tratament corepunzător.6n acet conte/t a *ot neceară şi dez1oltată o clai*icare a anomaliilor dentoma/ilare, 3n cadrul a

mai multor şcoli de g0ndire medicale precum cea germană, angloa/onă i *ranceză. Termenul deanomalii dentoma/ilare de claa a IIa a *ot deemnat de şcoala angloa/onă, mai preci de dr. "d7ard8artle9 Angle, şi are corepondenă 3n celelalte şcoli, 1ariind terminologia in *uncie de criteriul de bazăultilizat pentru aceata clai*icare.

Din punct de 1edere al uşurinei şi comodităii de utilizare, criteriile mor*ologice au un roldeoebit 3n ierar5izarea anomaliilor.

Dr. Angle ".8., :Iunie $, $+(( ; Augut $$, $-< dentit american ce a pecializat in ortodontie,cunocut şi ca =tatăl ortodoniei moderne>? a *acut una dintre primele clai*icări de acet tip, *oloinddrept criteriu principal relaiile mandibuloma/ilare in plan agital şi pro*il0nd trei categorii dominante

anomaliile de claa I, de claa a IIa i de claa a IIIa.6n a doua categorie, ce 1a *i larg prezentată in cadrul acetei lucrari, unt grupate anomaliilecaracterizate de poziionarea ma/ilarului in*erior mai 3napoi 3n raport cu cel uperior. @entru e1aluareaclinică a tuturor categoriilor, Angle a oprit aupra molarului de % ani :primul dinte de*initi1 ce erupe intrun punct trategic pe arcadele ma/ilare şi mandibulare, uport0nd cele mai mari *ore maticatorii


5/20

II. Material si metodăDin punct de 1edere al molarului de % ani, anomaliile de claa a IIa Angle unt malocluzii cu

raport molar ditalizat, au, după modelul prezentat 3n introducere, cu şanul intercupidian 1etibular al primului molar in*erior plaat dital de 10r*ul cupidului mezio1etibular al molarului uperior.

Anomaliile de claa a IIa 3ncadrează tulburările de creştere, dez1oltare şi *uncionalitate a

ma/ilarelor, al1eolelor, dinilor şi de dinamică mandibulară şi unt caracterizate prin reducerea , mărireaau de1aia parametrilor de re*erină *aă de planul medioagital amintit anterior. 6n principal aceteanomalii au ca şi particularitate de*ormarea predominantă 3n en tran1eral a ma/ilarului, compenată de proceul dentoal1eolar şi prezinta 2 di1iziuni, de data aceata 3n *uncie de raporturile *rontale 3n plan1ertical

• diviziunea 1 malocluzie cu raporturi ditalizate bilateral şi ocluzie ad0ncă 3n =acoperiş> :cu protruzie dentară *rontală<

• diviziunea 2 malocuzie cu raporturi ditalizate bilateral şi ocluzie ad0ncă acoperită :*ară protruziedentară *rontală<

• c0nd raporturile unt ditalizate unilateral, Angle *oloeşte termenul de su&di!i"iunea 1 pentrudi1iziunea $ a claei a IIa şi su&di!i"iunea 2 pentru di1iziunea 2 a claei a IIa., cazuri 3n care poate apărea o laterode1iaie şi laterognaie a ma/ilarului.

1. Terminologia

"te important ă amintim că nu doar Angle 3n cadrul şcolii angloa/one a decri anomaliiledentoma/ilare, ci şi şcoala germană şi *ranceză.

Clai*icarea şcolii germane :mai preci de dr. Bantoro7icz, dr Bor5au i dr. !eic5enbac5< pentru aceleaşi *orme de anomalii prezintă 3n cazul malocluziei de claa a IIa, ubdi1iziunea $ termenul

(


6/20

de indrom de compreiune ma/ilară cu protruzie şi paiere dentară, iar pentru ubdi1iziunea 2 indromulde compreiune ma/ilară cu ing5euire dentară.

6n acelaşi mod, şcoala *ranceză *oloeşte termenul de endognaie, care 3nă e re*eră la ambele*orme clinice.

6n continuare le 1om trata eparat, după di1iziunile decrie de Angle.

2. Maloclu"ia de Clasa a II-a ) I(I*I+,A 1

Aceată patologie ete caracterizată prin reducerea diametrelor ma/ilarelor, al1eolelor i dinilor *aă de planul medioagital, dar unde compenator apare protruzia proceului dentoal1eolar, re*lectată 3nocluzie prin decala agital :inocluzie, ocluzie ditalizată< şi o poibilă ocluzie ad0ncă, rar dec5iă, cu au*ară laterode1iaie.

PIMI/0I

Frec1ena malocluziilor 1ariază 3n *uncie de 1artă, mediu geogra*ic şi de populaia tudiată. 6ngeneral e contată o tendină de creştere a anomaliilor dentoma/ilare, iar rata ete mai mare in ările puternic dez1oltate *aă de cele 3n cur de dez1oltare E ubdez1oltate. At*el 3n perioada ($( ani a *otemnalată prezena anomaliei 3n proporie de & :după Garliner, la ni1el mondial


7/20

$. reditatea. Datorită cercetărilor e*ectuate de Bor5au i Sc57arz aupra copiilor nounacui ademontrat prezena ma/ilarelor 3ngute c5iar de la naştere. @e baza ober1aiilor clinice, şi 8otz pledează pentru rolul ereditaii =c0tă 1reme compreniunea de ma/ilar apare la 10rte *oarte*ragede, anterior aciunii *actorilor de mediu au a *actorilor *uncionali>.

2. actorul constituional. @rezena de ma/ilar 3ngut la tipul dolicoce*al, tipar 3nt0lnit de la tipulcontituional nordic :e/ danezii ; după Graber :OrlicGrz9bo7a


8/20

Aspectul facial ; mor*ologia *acială ete di1eri*icată, 3n *uncie de 1ariabilitatea tiparelor decreştere şi a reaciilor compenatorii, dar e ober1ă, precum menionat anterior, un *acie adenoidiancaracteritic cu *aa alungită, mandibula orientată 3napoi, cu pro*il con1e/, piele palidă, pomeii şi şanulnazolabial terşi, gura 3ntredec5iă ce laă la 1edere incii1ii uperiori :proemineni, paiai, e priină pe buza in*erioară< şi buzele uperioară cu apect upendat, in*erioară groaă şi ra*r0ntă 3n şanul labiomentonier.

Caracteristicile arcadei dento-al!eolare şi ale oclu"iei ; 3n cazul anomaliilor dentare de grup e produc urmatoarele modi*icări ale bazei al1eolare *aă de baza coronară a arcadei baza apicală ete micaH10r*urile rădăcinii e 3ncriu pe un paiu redu, *orm0nd o zonă cu delimitare netă, cre0nd impreia detrangulare> a arcadeiH compenator baza coronară ete largă, prin 3nclinarea dinilor. 6n *uncie de puterea compreniunii, arcada ma/ilara 3şi modi*ică *orma, lu0nd apect de omega :; compreniune lani1elul premolarilor


9/20

Cercetarea *unciei de deglutiie poate ă pună 3n e1idena un indrom prtotruzi1 lingual, la r0ndulău coniderat o problemă maoră de tratat.

@oziia de potură a mandibulei poate *i de tip anterior ; o poziie *ală şi compenatorie, adoptatăde pacient pentru a maca apectul *acial dizarmonic dat de retrognaia mandibulară şi protruzia ma/ilarăuperioară. 6n aceată circumtană apare şi deglutiia de tip protruzi1 anterior.

Caracteristicile &a"elor osoase maxilare4 dento-al!eolare şi relaiile cu pările moi ; de*inite pe baza e/amenului radiologic cu autorul radiogra*iei panoramice şi a teleradiogra*iei :ca şi e/amencomplementar,*enomen compenator inu*icienei de bază ooaăH unt prezente 3nă şi urmatoarele caracteritici

• relaia ma/ilomandibulară ete cea de decala agital prin protruzia mediană a *eei şi retropuliamandibulară

• baza craniului poate *i alungită 3n poriunea anterioară, e/plic0nd protruzia mediană a *eei, auupradimenionată 3n poriunea poterioară, cu angularea puternică a bazei, determin0nd poziia

retrognată mandibulară• relaiile 1erticale c0t timp 3nalimea 1erticală anterioară a *eei ete proporională cu cea

poterioară unt prezente relaii incii1e neutraleH c0nd 3nalimea poterioară ete mai mică dec0tcea anterioară, gradul de proclinare a incii1ilor uperiori e măreşte

• relaiile dentoal1eolare proceele dentoal1eolare răpund compenator prin 3nclinarea a/elor dentoal1eolare uperioare şi in*erioareH incii1ii in*eriori e pot 3nclina c5iar mai mult dec0t ceiuperiori garant0nd un ec5ilibru interincizal, au pot a1ea o poziie retro3nclinată, agra10ndmalocluzia. Jnele decalae incii1e pot *i at0t de mari 3nc0t dau o e1eritate deoebita anomaliei,cree0nd di*icultăi mai1e de tratament şi de meninerea rezultatelor

• planul de ocluzie re*lectă 3n zona laterală gradul de dez1oltare *acial poterior şi 3n regiunea*rontală relaiile dintre pările moi intra şi e/traorale

• relaiile părilor moi unt *ăcute pe tiparul de creştere *acială, ceea ce poate e1entual pre*igurae1oluia ub tratament 3n creşterile *aciale de tip anterior, ung5iul planurilor ma/ilare etecobor0t, dimeniunea 1erticală anterioară ete mică iar răpunul la tratament, 3n decurul creşteriiete bun deoarece creşterea c5eletală şi a părilor moi tind ă 3nbunătăeacă *izionomia. 6n modantagonit, 3n creşterile 1erticale au de rotaie poterioară, ung5iul planurilor ma/ilare ete 3nalt,dimeniunea 1erticală anterioară ete mai mare, *apt ce determină răpunuri negati1e la tratamentşi 3nrăutairea apectului *izionomic odată cu creşterea.

Tipare de modificări sc5eletate

Malocluziile pot e1olua complic0ndue o dată cu 10rta, at*el 3nc0t ă o*ere o anume particularitate indi1iduală, moti1 pentru care !obert "dion Mo9er a decri, 3n *uncie de reacia la

tratament, cinci tipare1. Tipul A ; caracterizat prin relaii c5eletale anteropoterioare şi 1erticale normale, malocluziadatorată agra1ării dezec5ilibrelor dentare tipice claei a IIa, ce pot *i 3noite de ocluzie ad0ncăau dec5iă.

2. Tipul 4 ; particularizat de baza ce*alică anterioară mai lungă, care determină protruzia mediană a*eei, ma/ilarul *iind deplaat anterior mai mult de ( mm, 3n conecină cu etaul milociu al *eeimai mare dec0t cel in*eriorH e datorează 3n cele mai multe cazuri complicaiilor pro1ocate dede*iciene de paiu 3n mandibulă şi dicrepane de creştere 1erticală.

-


10/20

#. Tipul C ; de*ineşte mandibula cu ramul acendent curt, planul bazal abrupt şi dizarmonia 3ntrecreşterea 1erticală anterioară şi cea poterioara, iar a/ul incii1ilor in*eriori ete proclinat 3n timpce incii1ii uperiori unt normaliH ete poibil un răpun negati1 la tratament şi contenie

$. Tipul D ; caracterizat de inu*iciena de dez1oltare a mandibulei şi de incii1ii uperiori 3nlabio1erie, priinii pe buza in*erioară 5ipertonă, dar care răpunde bine la o terapie *uncională

6. Tipul " ; caracterizat de o dez1oltare e/cei1ă a etaului *acial milociu :protruzie medio*acială


11/20

Tratamentul profilactic ; e upra1eg5ează creşterea, elimin0nd *actorii care, acion0nd pe unteren recepti1 la dezec5ilibru, ar putea e1olua 3n anomalie. "te deci indicată upra1eg5erea tării deănătate a *emeii gra1ide şi o alimentaie naturală a copilului 3n primele % luni :uptul laptelui maternE3n pulbere


12/20

3n cazul deplaării incii1ului in*erior cu % mm 3n patele rădăcinii incii1ului uperior tratamentulortodontic nu ete u*icient şi e impune tratamentul c5irurgical.

Tratamentul ete 3n mod e1ident dependent de tarea ma/ilarelor, a arcadelor dentare, de tipul decreştere c5eletal şi de ralaiile interma/ilare cu pările moi. C0nd neceităile de paiu unt mici, cu unarc mandibular normal şi raporturi moderate de claa a IIa, e recurge la traciune interma/ilară şi *oree/traorale. Dacă zona laterală e aproprie de un raport Claa I, cu bazele ma/ilare plaate corect 3n plan

agital, e practică doar retrudarea zonei *rontale cu un aparat mobil. C0nd arcul mandibular prezintă oaglomerare moderată, e indică e/tracia primilor doi premolari in*eriori. 6n cazul 3n care e/ită neceităide paiu la ambele ma/ilare, e practică e/tracia a patru premolari primi, utiliz0nd aociati1 traciunileelatice interma/ilare şi *orele e/traorale, dar e poate creea paiu şi prin e/tracia molarilor 2 au &. 6nreglarea relaiilor incii1e e 1a ine cont de gradul de upraacoperire, cu metode 1ariabile 3ndicrepanele mici ete poibilă bacularea dentară, utiliz0nd aparate mobile şi traciune interma/ilară, 3ntimp ce, 3n dicrepanele mari, deplaarea coronoradiculară poate *i e*ectuată numai prin aparatură *i/ă:de tip "dge7ie< şi e recomandă reglarea relaiilor prin protruzia incii1ilor in*eriori, deoarece nicigrupul *rontal uperior nu poate *i retrudat *oarte mult, *ie din moti1e etetice, *ie din moti1e anatomice.

Tratamentul c5irurgical ; adreat pacienilor cu dezec5ilibre c5eletale mari, unde aciunea

tratamentului ortodontic ete limitată au momentul acetuia ete depăşit, e recurge la cel c5irurgicaleptotomii, oteotomie, rezecie a blocului incii1 cu *ractură şi deplaarea a 3n poziie corectă :diunciema/ilară


13/20

de o contenie mai reduă dec0t cele e*ectuate tardi1. Se pot utiliza aparate *i/e tip arcuri, gutiere şi placatip 8a7le9.

#. Maloclu"ia de Clasa a II-a)I(I*I+,A 2

"te un indrom caracterizat prin reducerea diametrelor ma/ilarelor la ni1elul premolarilor şi

molarilor, prin retrodenie cu upraacoperirea grupului incii1 in*erior, acompaniate de di*erite grade de3ng5euire dentară generală. Aceată *ormă di*eră de di1iziunea anterior prezentată ub raportetiopatogenic, terapeutic i epidemiologic, a10nd 3n comun doar relaia molară ditalizată.

PIMI/0I

Malocluzia prezintă o *rec1enă mai reduă dec0t di1iziunea $ şi ete apreciată de către 8outon şiTulle9 3n proporie de $# 3n populaii, 3n timp ce 8ot9 conideră că are o rată mai mare, cu deoebire 3ndentiia temporară.

TIPAT0,I

Cauzele anomalieli unt doar de natură genetică, marcate printo rată de creştere mai madre auturii incii1e. !etrodenia cu upraacoperire ete un răpun compenator al itemului dentar *aă deraportul bazelor ooae ma/ilare, care ete de tip Claa a IIa, di1iziunea $. !etro3nclinarea incii1ilor şiupraacoperirea unt cu at0t mai pronunate, cu c0t decalaul bazelor c5eletale ma/ilare ete mai mare,deci cu c0t retrodenia grupului incii1 uperior ete mai mare dec0t prodenia incii1ilor in*eriori, cu at0tete mai e1ident gradul de upraacoperire.

'M C/I,IC

Clai*icate din perpecti1a gra1ităii, unt prezente două *orme clinice

• forma uşoară, cu tulburări mor*o*uncionale şi etetice 3n limitele tolerabilităii

• forma gravă, 3n care dezec5ilibrele ocluzale produc tulburări paradontale

MA,I%T3'I C/I,IC

$&


14/20

Aspectul facial ; deşi a*ectat 3n proporii di*erite, prezintă următoarele caracteritici etaulin*erior al *eei poate *i normal, dar 3n cele mai multe cazuri, ete mai mic, şanul labiomentonier eteaccentuat, mentonul ete proeminent, buzele unt ubiri, ocluzia labială ete riguroaă, cu planul plaat 3n poziie 3naltă pe coroana incii1ilor uperiori. Kaul ete proeminent, ca şi conecină a retro3nclinăriiincii1ilor uperiori.

Caracteristici ale arcadelor dento-al!eolare şi ale oclu"iei ; relaia bazei apicale a arcadei

dentoal1eolare şi a celei coronare ete modi*icată, rezult0nd o bază apicală mai mare dec0t baza coronară.Arcadele :at0t uperioară c0t şi in*erioară< pot a1ea *ormă trapezoidală. 6ng5euirea dentară poate 1aria dela uşoară la gra1ă, cu un apect 3nă tipic incii1ii centrali uperiori 1erticali, cu o e1entuală palatopoziie,incii1ii laterali 3n 1etibulo1erie cu rotaie mezială pete coroana centralilor, caninii 3n 1etibulopoziie.Incii1ii in*eriori pot *i, 3n c5imb, 3n retro au pro3nclinare. Aceată dipoziie poate da di*erite grade deabraziune dentară, la ni1elul incii1ilor uperiori pe *aa palatinală şi la cei in*eriori pe *aa 1etibulară. 6ncazurile malocluziilor e1ere, ca şi conecină a dezec5ilibrelor mor*o*uncionale şi c5eletale :ocludareaincii1ilor uperiori 3n parodoniul grupului in*eriorilor, şi, 1ice1era, a celor in*eriori 3n bolta palatină< econtată leziuni parodontale. La ni1elul ocluziei e remarcă deci, di*eritele graduri de upraacoperire şie1entuale angrenae in1ere premolare uni au bilaterale şi ditalizare 3n zona laterală.

'elaia de postură a mandi&ulei ; ete normală, permi0nd o 3nc5idere adec1atăH unt 3nă

a*ectate mişcările de lateralitate, *iind c5iar impoibile de e*ectuat 3n *ormele gra1e 3n aceată ituaie pacientul prezintă o maticaie predominant tocătoare>, cu o acti1itate puternică a muşc5ilor ridicători aimandibulei. Ma/ilarul in*erior totuşi e ditalizează 3n cazul pierderii unor dini din zona laterală, datorităcreşterii upraocluziei. Dez1oltarea arcadelor dentoal1eolare pune 3n e1idenă reducerea diametrelor premolare au molare, baza apicală mai lunga dec0t cea coronară, accentuarea curbei Spee.

e"!oltarea &a"elor sc5eletale ; relaiile mandibuloma/ilare unt cele prezentate 3n di1iziunea$, dar 3n general au un caracter moderat, dominate de creşterea *acială de tip anterior baza ma/ilaruluiete mare, compenată prin retro3nclinarea dentară, iar 3nalimea anteroin*erioară ete mai mică dec0tdec0t normal.

IA0,%TIC

iagnosticul e e*ectuează 3n baza elementelor clinice patognomonice şi a e/amenelor complementare.

$'


15/20

iagnosticul diferenial ete uşor de realizat 3ntre di1iziunile claei a IIa, dar e impune 3nă şidi*erenierea 3ntre peudoocluzia ad0ncă şi cea ade1ărată, şi totodată 3ntre Claa a IIa şi Claa I cuupraal1eolodonia incii1ă.

T'ATAM,T

Anomalia *iind de natură doar ereditară, răpunde greu au c5iar deloc la tratament, indi*erentdacă aceta ete au nu de lunga durată şi prezintă, de aemenea, mari ricuri de recidi1ă. "te *irec ca 3ndecizia tratamentului ă primeze criteriul gra1ităii.

Spre deoebire de di1iziunea $, 3n dentiia temporară, acet indrom nu e tratează, pacienii *iindurmarii p0nă la momentul propice din dez1oltare c0nd e poate intitui terapia. Marea maoritate apecialiştilor conideră că, 3n condiiile 3n care tulburările etetice şi *uncionale nu creează di*icultăi, unanume grad de upraocluzie poate *i acceptat, tratamentul *iind indicat mai cu eama doar 3n cazurile 3ncare anomalia pune 3n pericol ănătatea odontală şi parodontală. Timpul de elecie pentru terapie atabilit 3n prima etapă a dentiiei mi/te, moment 3n care ete poibilă o diriare riguroaă a erupieigrupului incii1molar, cre0ndue at*el poibilitatea de dez1oltare corectă a ocluziei 3n etapeleurmătoare.

Obiecti1ele tratamentului urmărec obinerea de paiu 3n 1ederea rezol1ării 3ng5euirilor dentare,e1itarea pericolului de traumă parodontală prin corectarea retrodeniei şi a upraocluziei, corectarearelaiilor 3n zona laterală, obinerea relaiilor ec5ilibrate şi tabile 3ntre pările moi şi ec5ilibrarea unităilor c5eletmuşc5i. Terapia adoptată poate *i terapie *uncională pură au 3n aociere cu aparate e/traorale,mecanoterapie acti1ă, terapie mi/tă, c5irurgicalortodontică aociată cu terapia *i/ă.

6n *uncie de momentul 3nceperii tratamentului, au de e1eritatea anomaliei, e/ită metode deelecie. At*el, 3n perioada dentiiei mi/te timpurii e recomandă acti1atorul rigid, cu a1antaul de atimula dez1oltarea mandibuleiH 3n 1ederea g5idării mandibulei, e 1a *oloi placa palatină 3n aociere cu*orele e/traorale. 6n cazurile cu incogruenă şi upraacoperire cu retro3nclinare moderată a incii1ilor e poate *oloi şi un aparat mobil de e/paniune. Controlul creşterii zonei incii1e laterale, poibil de obinut

la copii, nu poate *i pu 3n practică la adult copul tratamentului ete de a obine relaii tabile 3ntremuc5ia incizală a incii1ilor in*eriori şi centroidul rădăcinii dintelui uperior. Aparatele *i/e econtraindică atunci c0nd arcada in*erioară ete normală au 3n cazul unei aglomerări moderate, dar dacăretro3nclinarea ete mare e impune itemul de aparatură edge7ie, cu obiecti1ul de a proclina incii1iiin*eriori :mane1ră di*icilă deoarece neceită de u*icient o


16/20

$./aterode!iaia şi laterognaia mandi&ulară)%+BI(I*I+,I/ 14 2

/aterode!iaia mandi&ulară ete o tulburare *uncională ce e mani*etă prin c5imbareadireciei de 3nc5idere a mandibulei la contactul ocluzal

.

/aterognaia mandi&ulară ete, 3n c5imb, o tulburare de dez1oltare e/cei1ă au de*icitară aunei umătăi de mandibulă ce produce o aimetrie *acială puternic e/primată 3n poziia larg dec5iă aca1ităii orale.

TI/0I

Laterode1iaia ete pro1ocată de compreniunea de ma/ilar, meziopoziii ale arcadelor 3n zonelelaterale aimetrice, malpoziii dentare izolate, mişcări de lateropoziie pentru e1itarea regiunilor dureroae,ticuri.

Laterognaia cu upradez1oltare poate a1ea ca şi cauze tumori ale ramului acendent al mandibuleişi 5iperto*ia monoepi*izară, mai *rec1entă la e/ul *eminin şi caracterizată prin creşterea e/cei1ă a unei5emiarcade. Laterognaia cu ubdez1oltarea a unei umătăi mandibulare e datorează *actorilor ce in5ibăcreşterea, precum anc5iloze produe prin traumatime 3n perioada in*antilă, iradieri, oteomielită, plăgicicatrizate 1icio, rezecii tumorale şi *racturi mandibulare conolidate 1icio.

MA,I%T3'I C/I,IC

$%


17/20

Laterode1iaia mandibulară prezintă o dicretă aimetrie *acială produă de de1iaia mentonului cumandibula a*lată 3n ocluzie, iar intraoral e e1ideniază de1iaia liniei interincii1e i a liniei *renurilor.

Laterognaia ete caracterizată prin aimetrie *acială dată de deplaarea mentonului de parteade*icitului de creştere, retruzia labiomentonieră, apectul de cădere unilaterală a buzei uperioare, abena paralelimului liniilor orizontale *aciale. Aimetria apare mai e1identă 3n cazul ca1ităii orale largdec5ie.

T'ATAM,T

Tratamentul profilactic ; are ca cop combaterea tutor *actorilor care determină compreniuni dema/ilar, meziopoziii şi dezec5ilibre muculare.

Tratamentul intercepti1 ; 3n cadrul căruia e pot utiliza remodelarea arti*icială pentru malpoziiiledentare izolate şi interceptorii ocluzali cu rolul de a g5ida mandibula 3n relaie corectă cu ma/ilarul.

Tratamentul normal ; prin utilizarea terapiei *i/e au mobile cu *ore *uncionale au mecanice,

urmăreşte e/paniunea de ma/ilar, ditalizarea zonei laterale şi corecia malpoziiilor dentare izolate.Tratamentul tardi1 ; poibil e/clui1 prin miloace c5irurgicalortodontice, cazuri 3n care

tratamentul c5irurgical ete apoi completat şi continuat prin terapie ortodontică.

$)


18/20

III. '*+/TATLa 3nceputul ecolului trecut, dr. "d7ard Angle a ocupat de tudiul raporturilor interma/ilare

*aă de planul medioagital :3n pro*il

• di1iziunea a 2a a claei II ; diametrele premolare şi molare unt redue *aă de planul medio

agital, cu retrodenie, 3ng5euire dentară şi cu upraacoperirea grupului incii1 in*erior.Anomaliile dentoma/ilare de claa a IIa Angle unt deci abateri de la *era de dez1oltare

normală a aparatului dentoma/ilar şi unt parte integrantă a patogeniei acetuia. 6n mod particular, acetor malocluzii le re1ine o coniderare importantă deoarece e etimează :dupa Foter TD< că mai mult de umatate din tratamentele ortodontice unt e*ectuate aupra pacienilor cu aceată patologie.

Mani*etările clinice unt 1ariate, dependente de cauza determinantă a anomaliei, 10rta la careete diagnoticat cazul clinic, 10rta dentară şi mai ale, de raporturile elementelor c5eletale, dentoal1eolare şi a părilor moi.

Tratamentul acetor patologii a do1edit necear, pe de o parte, din punctul de 1edere alapectului *acial inetetic , iar, pe de altă parte, pentru a elimina tulburările *uncionale pe care lecauzează. !olul terapiei ete de a aigura un optimum *uncional şi etetic şi ete indi1idualizat cazului

luat 3n coniderare.

$+


19/20

I(. C,C/+*II@re1alena anomaliilor dentoma/ilare rezultă 3n continuă creştere, şi de multe ori, cazurile unt

depitate 3n mod 3ntamplător, cu ocazia altor probleme dentare :de e/emplu carii au leziuni ale mucoaeiorale< au pacientul ete upu controlului tomatologic c0nd malocluzia ete dea intalată şi producetulburări *uncionale şi etetice .

Acete coniderări e1ideniază neceitatea unui program de enibilizare a copiilor şi *amiliilor 3nintituiile de 3n1ăăm0nt :grădinie, şcoli< şi nu numai, cu 3ndrumare către pecialişti, *apt ce, cu igurană permite punerea 3n practică a trategiei de tratament precoce, cu a1antae e1idente pentru pacient. Se preupune pentru acet cop e/tinderea unităilor tomatologice din intituiile de 3n1ăăm0nt şi o mai bună educaie anitară. "te deaemenea importantă conştientizarea pecialiştilor practicieni 3n legătură cu1arietatea de e/primare a malocluziei claa IIE$ şi IIE2 Angle, care neceită o multitudine de trategii detratament, bine conturate pentru *iecare pacient.

6n ultimă intană

$-


20/20

(. BIB/I0'AI

• C5irurgie Ma/ilo*acială CJ!S, K. Gănuă, A. 4ucur, ed. Medicală Kaională, 2##&

• @rincipi di Clinica Odontotomatologica, @. Gallenzi, !. @atini, ed. Martina "dizioni, 2#$%

• Ortodonie şi ortopedie dento*acială, . Dorobă, D. Stanciu, ed. Medicală, 2##&

• Ortodonie şi ortopedie dento*acialăg5id clinic şi terapeutic, Ionecu, DuducaMilicecu, "dituraCerma 4ucureşti, 2##$

• 5ttpEE777.ortodonzia.euEmaloccluioneII.5tml

• 5ttpEE777.lide5are.netEC9anC5acoEclaiimaloccluion

• 5ttpEE777.um*iai.roEScoalaDoctoralaETezeDoctoratETeze2#DoctoratE!ezumat

2#!OMAK"C2#LIIJ2#C!ISTIAK.pd* • 5ttpEE777.tedd9care.roEocluziadentaraianomaliiledentoma/ilareE

2#

Documents

Anomaliile Dentomaxilare CLASA 2