Anomaliile cromozomiale

Cromozomii

• Citogenetica• Cariotip

• International System of Human Cytogenetic Nomenclature (ISCN,2009)

• 46,XX; 46,XY• 45,X; 47,XXY• 47,XX,+21• 45,X/46,XX

Anomaliile cromozomiale

• Modificări genetice produse prin mecansime cromozomiale specifice:

-segregarea anormală a cromozomilor in meioză sau mitoză-recombinare intre-cromozomială aberantă-reparare greșită a rupturilor cromozomiale

• Dezechilibru genic- anomalii fenotipice• Frecvență - ≥8% din sarcinile recunoscute

clinic (1% n-n. vii)

Clasificare anomalii cromozomialeA.Momentul producerii:

-constituționale

-dobînditeB.Modul de afectare a

materialului genetic:• numerice:

-poliploidii-aneuploidii

• structurale (rearanjamente cromozomiale):

-echilibrate-neechilibrate

• disomia uniparentală

C. Numărul de celule afectate:-omogene- în mozaic

D. Tipul de cromozom afectat:-autozomale-gonozomale-mixte

E.Tipul celulei afectate:-somatice-geminale

Anomaliile cromozomiale numerice

• Poliploidiile - Triploidia: 3n=69,XXX (XXY)

-dispermia-diandria-diginia

- Tetraploidia: 4n=92,XXYY(XXXX)- omogene sau in mozaic- eroare în prima diviziune a zigotului - Celulele implicate in regenerarea hepatică sînt tetraploide, în

măduva osoasă hemtogenă- megacariocite octaploide, hexadecaploide

Aneuploidiile

• Monosomiile: 2n-1• Trisomiile: 2n+1• Tetrasomii, pentasomii

Cauzele aneuploidiilor• Aneuploidiile omogene:-Nedisjuncția în meioză-Întărzierea anafazică• Aneuploidiile în mozaic:-Erori ale mitozei

Bolile cromozomiale autozomale

• Sindroame produse de trisomii autozomale:- Trisomia 21 -Sindrom Down- Trisomia 18 –Sindrom Edwards- Trisomia 13-Sindrom Patau

• Sindromul Down

• cea mai frecventă boală cromozomială: 1/700 n-n

-3/4 eliminați spontan (1/200)

-raportul sexelor 3/2 pentru băieți

• -descrisa clinic in 1866 de către John Langdon Down

Sindromul DownFenotip:

-hipotonie , hiperlaxitate articulară

-reflex Moro redus, gura intredeschisă cu protruzia limbii

-profil facial plat, nas mic cu radăcina aplatizată

-fante palpebrale oblice in sus și in afară, pete ‘’Brushfield’’

-urechi mici ,jos inserate, hipertelorism, epicant

-exces de piele pe ceafă, pelvis displazic

-furcă simiană, clinodactilie

Sindrom Down-malformații viscerale(DSA, DSV, CAV, atrezia/stenoza duodenală)

-dezvoltare psiho-motorie intîrziată

-talia va fi cu peste 2 DS sub media normală a vîrstei

-obezitate

-dezvoltare pubertară incompletă și intîrziată

-sterilitate la bărbați si fertilitate redusă la femei

-la nivelul creierului-similarități cu patologia tipică din boala Alzheimer (peste 50 ani-demență)

-la 50 ani-rata de supraviețuire 85%

Etiopatogenie

• Cauza: trisomia regiunii 21q22.1-22.3

• - genele aflate in această regiune se exprimă prin efect de dozaj → fenotip clinic caracteristic

• Nedisjuncția cromozomială din meioza maternă, asociată vîrstei materne inaintate

• Aprecierea riscului nașterii unui copil cu Sindrom Down-depinde de vîrsta mamei

-la 35 ani 1 la 375-la 40 ani 1 la 97-la 45 ani 1 la 25

Depistare prenatală• Metode biochimice: dublu

test, triplu test• Screening

ecografic(Sapt.11-14)-edem nucal,femur scurt

• Biopsia/puncția de vilozități coriale

• Amniocenteza

Sindrom Down• Dezvoltare psiho-socială:

• Retard mental, dificultăți în achiziție/învățare• Variabilitate foarte crescută a fucționării cognitive• Rar instituționalizare, incadrare învățămint de masă• Rezultatele - dezvoltarea persoanelor cu SD -asociate cu educația și

cu variabile ce țin de caracteristicile familiei (Hauser-Cram și colab., 2001)

• Problemele comportamentale mai puțin severe la cei cu Down decît la cei neafectați de sindrom dar cu nivel similar al dizabilității cognitive (Chapman și Hesketh, 2000)

• Încadrare pe piața muncii

Monosomia

• Boli cromozomiale gonozomale• Sindrom Turner- 45,X• Determinat de monosomia X, completă sau

parțială, singura monosomie omogenă viabilă la specia umană

• Incidența: 1/2500-1/3.000 n-n. de sex feminin• 50-70% origine paternă- nedisjuncție,

întîrziere anafazică in meioza tatălui

Cariotip femeie cu sindrom Turner

Sindrom TurnerPerioada de nou-născuţi şi la vârstă mică: -retard al creşterii pre şi postnatale- pterygium colli- limfedem al extremităţilor- unghii mici şi convexe- epicantus bilateral- boltă palatină ogivală- malformaţii cardiace - malformaţii renaleÎnainte şi la pubertate:- talie mică (talia la adult nu depășește 150 cm)• absenţa estrogenilor tradusă prin:Lipsa caracterelor sexuale secundare:

- lipsa telarhăi- lipsa exploziei staturale- infantilism al organelor genitale externe şi al uterului- amenoree primară- pilozitate de tip feminin, dar puţin

dezvoltată

Sindrom Turner• Diagnostic

-testul Barr (rol orientativ)- analiza cariotipului

• Tratament:-corectarea retardului somatic prin administrarea de hormon de creștere - inducția caracterelor sexuale secundare prin administrarea de estrogeni

• Ovarectomie profilactică

• Comportamental -dezvoltare tipică• Personalitate:-maturitate , aptitudini sociale, stima de sine (McCauley și colab., 1995).Diferențele se estompează după terapia cu hormoni de creștere• Cognitiv:-medii mai mici- teste percepție spațială, inteligență verbală normală- Cromozomul X activ in toate celulele- Amprentare parentală:- X-matern: înalțime, anomalii

cardiovasculare- X-patern: aptitudini cognitive mai

bune, acomodare cu situații sociale (Skuse, 1997)

Sindrom 47,XYYEtiologie:

- nedisjunctie in timpul celei de-a II-a diviziuni meiotice paterneIncidența – 0,1%-3% din bărbații cu retard mintal – cariotip 47,XYYFenotip: fizic normal -statura peste medie, -instabilitate emotionala,-impulsivitate crescuta cu comportament agresiv-uneori comportament antisocial-dezvoltare gonadală și testiculară normală-descendenți cu cariotip normal

Sindrom 47,XYY• Jacobs și colab.,1965- frecvență crescută a indivizilor cu genotip XYY intr-o instituție pentru

deținuți periculoși (Hook, 1973, sinteză)• ”supramasculinizare” indivizi cu XYY- sporirea frecvenței comportamentelor stereotipe sex-,

gen-specifice• In extremă- bărbații XYY au fost caracterizați ca fiind ”psihopați sexuali hipermasculinizați”• Cercetători cu perspective mai raționale au admis faptul ca e nevoie de studii longitudinale

prospective pentru a putea caracteriza sindromul• In Statele Unite aceste studii un nu putut fi realizate

• Danemarca-(Witkin și colab., 1976)

-4.139-indivizi-12 XYY-comitere infracțiuni- 9% genotip normal f.d. 42% XYY (5)Infracțiunile comise- mărunte, fără gravitate-dificultăți de invățare, impulsivitate