ESTHER VERH OEF-VERHALLEN

NIWELESALBATICE

ENCICLOPEDIE COMPLETA

Traducere: ALINA SCURTU

Confrlr

Cuprins

1.

2.

Amfibieni (Clasa Amphibia\ 7Salamandre (Caudata) L0Cecilieni (Gymnophonia) . tzBroaqte (Anura) 14

Reptile (Clasa Reptilia) 2Ilestoase de apa 9i de uscat

(Testunides, subordinul Cryptodira) . . . . . . . . . . . 24lestoase de apa gi de uscat

(Testunides, subordinul Pleurodira) . . . . . . . . . . . 50Crocodili, aligatori gi gaviali (Crocodylia) . . . . . . . . . 32

$opArle (Squamata, subordinul Sauria) 36$erpi (Squamata, subordinul Serpentes) 51Tuatara (Rhyncho cephalia)

Pdsari (Clasa Aves) 60Struli(Shuthioniformes)... 65Nandu (Rheiformes) 66Emu gi casuari (Casuariiformes) . 67Kwi(Apterygiformes) ....... 68Giinugele de pampas (Tinamiformes) . . 68Pinguini (Sphenisciformes) . 69Corcodei(Podicipediformes) .......71Albatrogi, furtunari gi petreli (Procellariiformes) . . . . 72Pelicani, cormorani gi fregate (Pelecaniformes) 73B0tlani, berze, ibigi gi flamingi (Ciconiiformes) . . . . . 77Lebede,rate, gdgte (Anseriformes) .. ....... 86Pasari de prad[ de zi (Falconiformes) 97Cocogi de munte, fazani, prepelile gi curcani

(Galliformes).... ..L07Cocori, cristei, ligile gi dropii (Gruiformes) . . . . . . . . 113Nagdli, fluierari, pescaruqi, rdndunele-de-mare gi

pinguininordici (Charadriiformes) . ..... 118Porumbei giturturele (Columbiformes) . .... 727Papagali (Psittaciformes)... ..732Cuciqituraci(Cuculiformes) .......L40Pdsdri de pradd de noapte: bufnite (Strigiformes) . . . 141Caprimulgi (Caprimulgiformes) .....146Ldstuni,sicolibri(Apodiformes) .. ...I47Pescarugi exotici, dumbrivenci gi

prigorii (Coraciiformes) ...I48

3.

Ciocdnitori gi tucani (piciformes) . .

Pdsarele (Passeriformes) . .

Mamifere (Clasa Mammalia)Ornitorinci si echidne (Monotremata) . . .

Didelphimorphia .

Paucituberculata .

Migobiotheria .

DasyuromorphiaPeramelemorphiaNotoryctemorphia . . . . : .

Diprotodontia . . .

Xenarthra$oareci-de-cdmp, cdrtife, arici, tenreci gi

solenodonii (Insectiaora) . .

ScandentiaDermopteraLilieci (Chiroptera) . . . . .

Primate (Primates)Carnivore (Camiuora)

153156

L81185186186I87r87188189189193

1951981981992022r5

Balene, delfini simarsuini (Cetacea) . . . .... 241Dugongigilamantini(Sirenia) ......245Proboscidieni(proboscidae) . .......246

\ Imparicopitate(perissodactyla) .....24g' Hiracgi (Hyracoidea) . . .

Furnicari africani (Tubulidentata) . . . . . . . . . 253Paricopitate (Artiodactyla) .. .......255Edentate gi pangolini (photidota) . . . .277Rozdtoare (Rodentia, subordinul Sciurognathi) . . . .27gRozdtoare (Rodentia, subordinul Hystricognathi) . . .2gI

. Lagomorfe(Lagomorpha). ...296

IndexSursefoto.. ...SIg

1. Amfibieni (Clasa Amphibia)Broasca-mici-d e-lac (Rana esculenta)

Amfibienii traiesc in majoritatea regiuni-lor de pe glob, cu exceplia celor doi poli.Deqi unele specii au ajuns in regiuni mai:eci. cum ar fi nordul Scandinaviei, aces-':z :eprezintd exceplii, iar majoritatea;;o:,'1or se gdsesc in regiunile (sub)tro-::.i: si calde. Amfibienii au pielea: - =-e. care in general nu le ofera o pro--:::. suficienta impotriva deshidrat5rii.r-:::"ia este unul dintre motivele pentru:::= najoritatea acestor animale se g[sesc'-: :-::itate umede, in special aproape de):- -: ape dulci. Amfibienii nu trdiesc inl:. :erate. Temperatura corpului la amfi-: =:,- depinde, ca la reptile, de tempera---:= :nediului in care se afld. Ei sunt'-,:::: sensibili la supraincalzire qi de!.ri:-:. JaUto locuri mai reci.

O caracteristicd a amfibienilor este aceeacd ei nu beau apd, ci o absorb prin piele.Pentru a nu absorbi prea multa, atuncicOnd stau in apd, glandele de la nivelulpielii secreti o substanfa vdscoasa, careare rolul unui strat protector. Multe spe-cii hiberneazd sau estiveazS. Aceasta re-prezinta o formd de adaptare care prote-jeazd animalul de condilii nefavorabilesau chiar mortale, cum ar fi schimbarilebrugte de temperaturd sau lipsa hranei.Amfibienii sunt atdt de dependenli deumiditatea ridicata gi de prezenta apei,incAt intra intr-un fel de hibernare atuncicdnd e secetS. Acegtia se retrag intr-unloc adipostit, adesea intr-o gaura sdpatain pamAnt, ori se ingroapa in pdmAnt gi seintorc la suprafali abia cAnd incepe sezo-nul ploios sau cdnd condiliile devin favo-rabile. Majoritatea amfibienilor igi petreco mare parte a vielii in apd, iar unii se

ingroapd in albiile rdurilor. Un amfibianpoate fi vazut cel mai adesea pe vremeploioasa, foarte umedd si caldd, mai alesseara. Mulli amfibieni, dar nu to!i, ramdnsub pimAnt sau intr-un loc ferit in timpulzilei gi sunt activi numai in amurg sau intimpul nopfii. Amfibienii au metabolis-mul lent, astfel cd nu au nevoie de multoxigen. Asadar, rimAnerea temporara subpamAnt nu este o problema. Uimitor estefaptul ca, in stadiul larvar, mulli amfibieniigi folosesc branhiile pentru a respira, iarulterior Ii se dezvolta plamAnii. Pe l6nga

l.:-. :ii: :- : : s: e- de-munte (Ran a t emp or ari a)

Mormoloci de broascd-micd-de{ac in apd putin addncd Broaste-rosii-de-munte imperechindu_se

Salamandrd-de-foc-europeandL cu larve

respiralia pulmonare, amfibienii pot ab-sorbi oxigen gi prin piele sau prin mem_brana mucoasA a gurii.

Amfibienii au mulli dusmani, printre carereptilele, pdsdrile gi multe feluri de mami_fere prddatoare mici gi mari.ln unele !iri,gi oamenii mananca anumite specii de

Brotdcelul \Hyla arborea)

amfibieni, dar cea mai mare amenintareo constituie reducerea habitatului lor na-tural din catza construirii de case si dru_muri. Pentru a se apara de dugmani,aproape tofi amfibienii pot secreta venin(bufotoxina), care, de obicei, nu ii afec-teazd pe oameni. Exista insd unele specii,cum ar fi broastele veninoase, care se_creta o toxina puternicd, ce poate ucideoamenii. Locul din care este secretatdtoxina variazd. de la specie la specie, darea este intotdeauna secretati prin glan_dele de la nivelul pielii. Mul{i-amfibienirdmdn, de obicei, pe teritoriul lor si sedeplaseazd doar in timpul sezonului deimperechere. Migratia broagtei este unfenomen bine-cunoscut: un mare numdrde broagte se adundin aceeagi zond,pen_tru a-gi gasi un partener gi a depune bua.Multe animale mor in cursul acesteimigra{ii, fiindca sunt nevoite sA parbseasca

Embrion in ou (de triton-de-munte)

Diverse stadii de dezvoltare a broastei: oud de broascdr Diverse stadii de dezvoltare a broastei

Diverse stadii de dezvoltare a broastei

Diverse stadii de dezvoltare a broastei: mormoloci-==

a

'&t-d

J ,S:#ff

ffFw;ff-Ftx

c#e

f,pspaliul familiar protector. Autostrazilecare se intersecteazd cu drumul lor catredestinalia finald sunt adesea fatale pentrumulte dintre broagte; de aceea, asocialiilede proteclie a animalelor construiesctunele speciale prin locurile pe unde se

xie ca trec broastele, pentru ca ele sa tra-rerseze nestingherite. Broaqtele nu suntsingurele animale cu un astfel de com-portament, dar migralia lor este cea maicunoscutd.llajoritatea amfibienilor depun oud, deobicei in ap6, uneori pe uscat, iar uniiamfibieni dau nastere la pui vii. Anumi{iamfibieni igi ingrijesc puii, in sensul ca igipezesc oudle, iar unele specii, care depunou8 pe uscat, i9i ajuta larvele iegite din ouri ajungi la apd. Broasca-mamos mergechiar mai departe: masculul ei poarta in

jurul picioarelor siraguri de ou6. Majo-ritatea amfibienilor insd isi depun oualein zone protejate gi le lasd acolo; grijafa\Ftde pui nu este o caracteristic5 a amfi-bienilor.CAnd ies din oui, cei mai mulli dintreamfibieni nu seamdnd cu parinlii lor.Majoritatea speciilor trec intdi printr-unstadiu larvar, inainte de a ajunge la formaadulta. in stadiul de larvd, ei mandncdadesea altceva decdt adullii speciei. Amfi-bienii adulfi sunt aproape toti carnivori,iar larvele lor se hranesc cu materii vege-tale.Cei mai mulli amfibieni nu depaqesc vdrstade un an, insa unele specii au supravieluitmai mult de douizeci de ani (in terrarii),mult mai mult decdt se credea ci e posibil.

Amfibienii (Clasa Amphibia) seimpart in trei ordine:. salamandre (Urodela). cecilieni (Gyninophiona). broaste (Anura)

\qt

Salamandre(Cauilata)

Familii: Rhyocotritonidae, Dicomptodontidae,

Hynobiidae, Cryptobranchidae, Sirenidoe, proteidae,

S o I o m a n d ri d a e, Amp hi u mi d a e, Amby stom oti d a e

;i Plethodontidae.

Salamandra-de-foc-europeane(S al am an dr a s al am an dr a)

Salamandra-de-foc-europeand este ceamai mare si mai cunoscuti specie de sala-mandrd din Europa. Lungimea corpuluivariazd, de la o subspecie la alta, dar seincadreaza in general intre 20 gi 50 de cen-timetri. De obicei, femela este mai maredecdt masculul. Diverse subspecii ale sala-mandrei-de-foc-europene traiesc in anu-mite regiuni din Europa (mai ales in sud gicentru), in nordul Africii gi in sud-vestulAsiei. Fiindci desenele de pe piele diferdde la un animal la altul, diversitatea loreste foarte mare, chiar qi pe arii restrAnse.Femela nagte larve vii, care sunt deja des-tul de dezvoltate gi, in unele cazuri, au tre-cut chiar printr-o metamorfozd completa.Salamandra-de-foc-europeana face partedin familia Salamandridae.

Salamandra-neagrd(Aneide s flaaip an ct atus)

Salamandra-neagrd traieqte in special peldnga rdurile din sud-vestul Statelor Unite,

Salamandra-ne agrd (Aneides flauipunctatus)

Salamandra-de-foc-europeani (Salamandra salamandra\

mai ales in California. Despre reprodu-cerea acestei specii se gtiu puline lucruri.Se crede cd nu isi depune ouale in apd, ciintr-o gaurd deja sdpata in pdmdnt.Lungimea corpului ei este de aproximativ15 centimetri.

Axolotl(Amby st om u m e x,ic flnum)

Amfibianul numit axolotl trdiegte inMexic, in special in lacurile Chalco siXochimilco. O caracteristica a acestui ani-mal este aceea ci multe exemplare atingmaturitatea sexuali incd din stadiul de

Axolotl lAm by slom a m ex i c anu m )

10

Salamandra-tigru (Amby stoma tigrinum)

:*: si nu se mai dezvolta dincolo de!-::-i:a etapa (neotenie). Aceaste carac-:: i--:a se regdseste si la alte specii de: :,::andra, dar la scara redusi. S-a des-

- '' :::,i ci aceastd salamandrd trece prin- , .=:rorfoza completa dacd i se adminis-

" :'- = hormon tiroidian. Axolotl ajunger. : ,a 50 cm lungime. Deqi de obicei,

"'' , :Lloare inchisd, gri-verzuie, a deve---.*,t mai cunoscutd varietatea albi-

crescutd in scopuri gtiinfifice.si indivizi de axolotl de diferiteium ar fi axolotl patat gi axolotldar aceste exemplare sunt rare.salamandre se hrinesc cu insectesl iarve. Femela se deosebe$te de

- -, :rin faptul cd are corpul ceva mai

gros decdt acesta. Masculul are coada mailunga 9i, de obicei, este mai mare decAtfemela. ln majoritatea cazurilor, axolotlproduce un singur ,,ciorchine" de oud pean, care confine sute de oua. Poate trdidestul de mult; unele exemplare au de-pagit chiar si 25 de ani. Axolotl face partedin familia Ambystomatidae.

Salamandra-tigru(Ambystoma tigrinum)

Salamandra-tigru poate ajunge pdna la50 cm lungime, ceea ce inseamna cd estecea mai mare salamandra de uscat cunos-cutd. Aceasta poate fi gasita arareori inapd, in afara sezonului de imperechere,dar preferd sd stea in locuri umede. Sala-mandra-tigru devine activa seara gi noapteagi se hraneste cu melci, rAme gi roziioaremici.lntre mascul gi femela nu exista deo-sebiri mari. Ouale sunt depuse pe plantelede apd. Diverse subspecii de salamandrd-tigru se gasesc in aproape toate regiunileStatelor Unite, in zone din Canada si din

11

Shar Pei

C0inele - salbatic - african(Lycaon pictus)

Cdinele-sdlbatic-african este unul dintrecele mai colorate canide. Nu este inruditcu hiena, ci face parte din familia Canidae.Spre deosebire de hiena, cdinele-sdlbatic-african nu se hrdnegte cu stdrvuri. Trdiegtein haite in cadrul cdrora exist[ un sistemsocial foarte bine dezvoltat gi o ierarhieclara. Cdinele-sdlbatic-african traiegte inunele zone din Africa, mai ales in savane.Nu are un teritoriu delimitat, ci duce oviald nomada, insa daci un anumit locofera suficienta hrand, poate rdmdneacolo mai mult timp. Prada sa constd indiverse copitate mari, cum ar fi zebre gi

gazele, pe care le vdneaza in haitd.Tactica sa de vdndtoare constd in infige-rea collilor in crupa prlnii, pAna cdndaceasta este dobordta. Dupf, o perioada

Ciobinesc-de-Berna

Westie

218

Cdinele-sdlbatic-african (Lycaon pictus)

de gestatie de aproximativ 70 de zile,femela se retrage intr-o vizuina sdpata inpamdnt si naste cdte 7 pui sau, uneori,chiar de doud ori mai mulli. Puii incep saexploreze zona din jurul vizuinii dupa ceimplinesc 3 saptamdni. Ei sunt ingrijili giprotejali de intreaga haita. La 6-7 luni, eisunt suficient de mari pentru a lua partela v6natoare. Un c6ine-sdlbatic-africanmf,soard in jur de 90 cm lungime.

Fenecul sau vulpea-deqertului(V ulp es/F enne cus zer dn)

Fenecul traiegte in regiunile semiaridedin nordul Africii gi este o vulpe mici, acirei lungime depaqegte rareori 40 cm; inmod obisnuit, nu cdntdreste mai mult de1,,5 kg. Fenecul este activ mai mult searasi noaptea, cAnd vdneazi insecte, tozdtoa-re mici, pasdri 9i reptile. Fenecul traiegtefie in perechi (care de obicei se formeazipe via!a), fie in grupuri mici, familiale.Femela nagte in medie cdte 3 pui, dupao perioada de gestalie de aproximativ50 de zile. Fenecul poate trai in jur de10 ani si face parte din familia Canidae.

Vulpea-Kit(Vulpes mucrotis)

Vulpea-IGt face parte din familia Canidae.ln nordul Africii gi nordul Mexiculuitraiesc diverse subspecii ale acestui ani-mal. Vulpea-Kit nu mdsoard mai mult de45 cm lungime, are 30 cm inallime laumeri gi cdntiregte maximum 5 kg. Esteun animal nocturn gi traiegte in prerii giregiuni impddurite, petrecdndu-gi ziua invizuini sdpate in pdmdnt. Vulpea-Kit tra-iegte solitard, pe un teritoriu propriu, pecare si vdneazd. Prefera soarecii, darmandnca si diverse roziftoare mici, pdsarigi chiar insecte, precum gi plante. Femelanaste cdte 4 sau 5'pui, pe care ii hranegtecu lapte timp de 2 luni gi jumatate. Degie vorba de o specie solitara, tatal ajutd siel la cregterea puilor.

Fenecul (VuIp es / F ennecus zerda)

Vulpea-Kit (Vulpes m a uo ti s)

219