(rc ,lI&.

EE

a

https://www.libris.ro/animale-salbatice-pe-cale-de-disparitie-3d-KRE978-606-646-753-7--p13112302.html

umbra omuluiFaund in schimbareInstinct de vinitoareEchitibru deticatRegiuni sitbatice inExptoatarea mirilorSpecii invaziveInsule vulnerabite

,\

lncdlzi rea gtobatlViata in captivitate

Zone

t Yettowstone3o

32

6

B

10

72

t6rB2024z6zB

pericol

Parcu

\ rlt a, -- -_12

Agnrporu op IIiez! uPtlO

oueoroeluol,uvelu0ruv

e!lPJlsnvE!SV

E]UJVedoJnI

olsru!uv

pll oc

lnlPlln]"led

z9o9gS

bszS

algt

llProf o

zls€g€+t€

!p!pPw

fi,lollred u!

eojPw

(

,

Eoul moscat este foarte bine adaptat climatului rece din tundra

euroasiailce. ln secolul al XIX-lea, acest aninal era vAnat in exces,

dar in zilele noastre este amenintat de schimbdrile climatice.

a, ar* :-- _\r I

n

t

,' ctr disoetut de memiferc tu colti..' t,rtistinuse ale Eurasiei, Africii:: uda ctprinsi intre 13,6 si 3,6 nilioaa'i,10 0)a cauza schtmbanlor cltnatice

Ordinea naturalein fiecare colti5or al planetei noastre trdiesc specil deplante si de vietuitoare de toate formele 5i mdrimile.

Aceasti diversitate extraordinari a aspectului exterior

al tuturor formelor de viatd este rezultatul a 3,8 miliar-

de de ani de evolutie continua, procesul fiind in plind

desfd5urare sl astazi. De-a lungul timpului, pe Pdm6nt

au apdrut milioane de specii noi, insd numeroase dintre

acestea au dispirut dupd mai mult sau mai pulin timpAparilia noilor specii este influentatd de schimbdrile care

au loc in mediu Si de abilitatea de adaptare a organlsme-lor la aceste modificdri Continentele s-au deplasat de-a

lungul a miliarde de ani, provocand schimbbri majore

de climi si de vegetatie Anumite specii de animale nu

au reuSit sa se adapteze la ricirea sau la incSlzirea climei

5i au dispdrut, aceasta fiind ordinea naturalS a lucrurilor.

lnsula marsupialetorR5m5:itele fosil zate reprezinti dovada ca anumite vietuitoare

au existat 1n urmi cu milioane de ani Pe baza acestora, oamende stiinta pot stabili cum au evo uat diverse qrupe de anima e,

inc usiv mamifere e Dintre ce e trei tipuri de mamifere (marsupplacentare si mamifere care se inmultesc prin oub), prime e cart

au aparut au fost marsupiale e, in urmS cu 125 de milarde de ape vremea dlnozaurilor Specii e de marsupia e au devenit dln

ce in ce mai diverse, r5spandindu-se pe toate continentele, ns;

din cauza deplas5rii bucdti or de pimSnt, Austra ia s-a despdrtit

de cele a te me eagu.i in urma cu 30 de mi ioane de ani Astfel,vietuitoare e si batice de pe acest continent au devenit izolatesi au evoiuat independent fati de cele din alte co turl ale iumiiAustra ia a devenit astfe insula marsupia e or, unde traiesccanguri, diavo i tasmanienl si ursil koa a

Fihdci ursii koala st hrdnesc doar cu frunze de eucalitrspecia depinde de supravietuirea acestor arba

tf.

I

\ qt D -* 4J

Faune ?n schimbare

3E.9'*

q.

- ,::l? rrl nuro ]9JJp Inl e IuJUJ N llnAllolA JluJp)lJ.ld I.o JJ e-. ...--- 2d .ro JJJZ Jp 9ze]!A O J]e lnluJu..l uJ^e EJ S J.lernsPlsep

-: : -: r-iJu.l UJAJ lO}SJJe ezneJ ulc lJ leu.ll J Jl .l?qu.r qls s 9llu. ,--.r ,o l.loalJLll eJ.l snqg.rd ll .lE ulnJ'J e.lnleu )]ulul ulAl Jp

etiual uP J) -?o es ilel 0e. )'J- I " )i' 'd etgunu )serteuoA ttp )rtfutl Jlmpqd s s)eOun up qdals Jp ])ebls Jp Jlunpgd

JoJJs Enop JJUllln u]le^e]5e e s nlJn lslJe'JleJqd UC JlBolnlel^rollnu-] Je Jelnleu.lolJl

ea.rJlsJrJ l8 'uJtuEo I nul Jlreol n]luJd que,q gullqo 9s llsnJr ne ' lnl nJl.l6e In]olnle nJJIeLUueQJSeJTJqs sJlueda,r1nrqslnda:u neJpun'lsJUJurol.l?zJseuJllqelsne-sls

peurou qlE ^

Jp n ls e ]eiunuJ] ne ellsJJe PsuJ n ztgl e4 ;o1q]nluoruJ lnln pJl]r Jl qelpJu"rJrL

aqnoed;reo,no]d Ps ?-r?l lrnleu lncolIu uL JLU ]P]lun[]oJ ul ne?rl ts uolebalnr-tto19ue^ ne]J

tlsoulsou..rg.rls,lndatule1 rnnuoeltedenl?lBpoAlEJllluu..tJSleJJlpou.l e-sele.lnleueJUlpr0

leuerq salauliqo

'68& lnue u! eJta elsoJ ulp tune

Dlseuq e1ueds9 q sn? ne til )zneJalaled,tuud 1so1 ne n1rute esrcnlod rs

ggqoo eai zgru!' !ry nlellqeq eil )Prld

'7gg lnue u1 otnds eiuedstp el snp e aJ eJ))'eue)

ruluad qeuga lso] e B sntLunery elnsul u! llql e elseJJV'toloqwruod etywel up ueol?nqzeu ilgsed o lsol e opog

OmuI in paradisOmulvaneazSlncadinceemaivechttimpur Cutoateacestea,la'inceput,fdceaacestlucrudoarcasasupravietuiasca Sehr5neat-, -=anrma elor, isi ficea imbrdcSminte din pie ea lor Si une te dln oase Mai tarziu insa, omu a inceput sa v6neze Si din a te motive Anu- .,din corpul animale or i s-au atribuit propriet-li magice sau vindecatoare - de e xemplu, oase or de tigru in estu Africii; alte e erau 'c :.ca ornamente care lndicau statutul unui vanator 1n comunitatea dln care f5cea parte ln plus, uciderea unui prSd5tor periculos a oe .o dovada de maturizare, asa cum arata trofeee obtinute la vanbtoarea de ei din estu Africii Odatd cu raspdndirea armelor de foc, ':"a devenit o activitate periculoasS, care a dus a disparilia a numeroase speci, cum ar fi porumbe ul pasager din America de Nord, ec:. -deZanzih,ar si vu pea Dusicyon australis dln lnsu ele Falk and Pentru prevenirea a tor asemenea evenimente, venatu speciilor amer '.:-:cu disparit a este strict interzis in majoritatea tiri or

.\Llaimuta denumi6

nardtl esft v1nafiin nulte zane

pentru carne.

.. .- :.)iar 197a, in selbeicie nai trdiau Saa dt rinoceri albi nordici,:: '- rai traie5te niciunul. Din aceasta specie au nai rdmas numai

. - -'-! a(t, ecestea fiind pezite in Parcul National Garanba

Oase, coarne si coltiin ciuda interzicerii v6n5torii, animaele protejate prin lege sunt inci ucse pentru blana, piele, coarne sauco ti Printre vietuitoare e amenintate cu disparitia se nurnbrb sl rinoceru alb nordic, fiindca pudra obtinutiprin miruntirea coarnelor sa e este consideratd un afrodisiac, care se vinde la un pret foarte mare pe p a:a

neagri Ca si salveze aceste animae, experlii e adorm cu tranchilizante si le taie coarnee, iar astfe rinoce'nu mai reprezintd interes pentru v6ndtori ln plus, aceste vietuitoare sunt pizite si monitorizate Toate aces-.

metode au ajutat la protejarea rinocerior albi sudici, dar din rudee lor nordice au mai ramas doar doua fe--..('in mart e 2019) care traiesc acum in captivitate

t {J a)

lnstinct de vanetoareSpecia dt [estoasa stea din Atladagascar

este amenintatd cu disparifia din cauza

vinzdrilor ilegale 5l a schinbdrilor de

mediu din habitatul seu natural.

P.'ft

9tz)1u ))ult JlsJ ?nleu u! tt)edsD)SJ)e A)eU9/'9n )p !4q fi))betlx)trat)d u9i )ltanue PJ aleal nJ'nlnleJu )le B nltq)o 4e )un4JJJ?ruluJd leua\lpul Jeal un )u1qa )s

?etltq es eJtzJ^ u!p 9Jpulll PlrqetJuln^JtJJds o eluDtdil )tlese n,)u fsin

)lu)n1un B Dnanl)ed uJ tu)tp)but eJ )lhsolo] )s ue)'Qleanled es epuel1 ru1ued peugt aoads o tlss yssou lnqtaj

Jleur6r.ro .rolJJ JJrluJp purJ eJlsJ)e 'JlJqeopod

JZIUIO S-eS JreJ nJ Jrlseld Jp ]nJor) l urrrd e Inqr.r] 'gs z]Jlur ]so] e rJJds JlsJJe eJreug^ qJ Jleol nl:Jtlnlos o lrsq6 ne JUn 6Jr u p n pJr.u ep riradxa esul'JU.reoJ qnop nJ]JJour.r-JrPSed Jp lnlnJolJ elseJ]J

deJ ld Jp eqeopod Jd J/J\1, .s es re.rLS.oo .Jrpul nlsJ-proL u ]elre .Js N llqu] .ro r.leore€ re-rL Tu .stn nleltqBq uJp.lJrd ezneJ u p e l.redsrp nJ ugiuruJure n6e;d u1 pu lJ 'Jun 5J] eJJe urp ]o r.rnqul elulpJrJ ul

]uel.lodul Jp lJl el or un gJeoIrJsV In]sJ-pns urp Ju.leoJ enop nJ raJour-eJ.rqsed S rlrper] rJlsJJe reJlu lJ

^ 6un[e rgsgd Jur]nd reur eJ ul JJ urp '?srzrJ]ur urnJe J]se e)reo]qug^ pJpu r,t .rer ') ie.nuJ6 uJ Jr]erJUJo

u p gsr.l,suerl Jlsr ?lelidnu qqeopod Plserrv rn ns pered errgsed Jp auJd u p JlnJgl Jqeopod ezersueppugr deJ ad q1,leod Jru ne enoN u p rur6rpur rl rnq rl u p rleqrqq 'r los rrun e Jrsg6 rp rn nlenlu ndLrrl u

.

.C

elPqul eluausuro'l^el4rp rp plelr)]e )lreal pulll 'ileul B tu?l^eqDoqe ul qtnJ pJeJ tS! Fs paletd aueoJ Pnop nJ )ilauu eJt?sed

J.rJUrlJ.rluJ op areol[ru J]le ne nueJSJpe JleJ rolqugA e1 ap aradLunr gs rsndsrpriLqlsul rJUr lJ pJsrxJ eJe.reoJp'pJseJ.rol+u! qs

gnJrruoJ JleLLrLe J.rsJJe nc e6: r ni,JJoJgue.rq eJ.rerqJ nes arueduor Jp )leu.rue eJJlnpugA rode luns arel'rolauenO earopuud

u1 rlezrlerrads r.rolpugA plsrx: luaurluor rnlnb-ar1u1 lnsu rdnr Jd pnS Jp eJuEurV ul glrnlJlo

J]reol pu r,t else)Je')prJA euen6 alsa leba rn ni.rJuroJ ezneJ u p gleluruJu.re arrads p1 e g

]npugA rS Sur,]d purrl rrnd 'lersndu.J ap ro(nluns e lslJe'rrunly :sa[r6ur r J]eJ rilnpeJrenuJlxJ e1 qugd pu rpurrn J eurue roJsrJe

rnd gzeernlder rrolguen prnspLu ad pu rJ e.ro]-sare lnlard 'rrueln6uern s ala ro6'r;zuedurr:rueduo: Jp JleLUrLe e )'le'lleJ JlreoJ tJns I

gr6eau eterd ad'ate1 ,rzop aueol a1,,91 .r I

7

,. ( j[]- .'" !

'Lit'

.JDl eJ ltSOlOJ putlJ D)s)Je 'JeEtpule

IJJJJ ne Jp)^ ?uenil tp alqno gs aundnsaLd a5

/J

l-ega:lri importante^-oortant in habitatu din care face parte De obicei, pridbtorii se hranesc cu anima e e slabite sau

: a: a supravietuirea ce or ma puternici indivizi, c6t si la req area numbrului de anima e de prada:.: Cepinde mentinerea veqetatiei care st5 a baza oricarui lant de hrinlre, acesta putand fl format,': exista mii de eqdturi complexe Cercetarile u timior ani au demonstrat ci nu toate spec ile au

' '.' .i 'ntr-o comunitate vegeta i sau anrma 5 Ce e esentia e au un rol critic in mediu or inconjurator,- -=-.pericolsiexistentaceloratespecil Deexemplu, iieciicareconsumafructepoenizeazbsiajuta'-: :r de abanos, mahon 5i a te specii de p ante din insu ele Oceanului Pacific, insi din cauza vAnatu ui. ct: indeplini rolu atSt de mportant in reproducerea vegetalS Ca rezu tat, plantele vor face dln ce-.:, d spirand treptat din aceste habitate

Salvatorii nucilor brazitieneNuci e brazi lene cresc in jungle e din America de Sud si sunt

considerate delicatese in intreaqa lume Din cauza reproducerii

or complexe, acestea nu pot fi crescute pe p antalii, speciadevenind acum vulnerabilS din cauza defri55rilor din regiune

Aceasta supravietuieste insa datorita unor vietuitoare foarte

importante De exemp u, albinele mari Eulaema mocsaryi

si Eulaema meriana sunt singure e care pot poieniza florile

sale neobisnuite, fiind atrase de mirosul orhidee or care cresc

pe arbore 5i care pot ajunge a o in5 time de 50 de metri

De mare ajutor este 5i o rozbtoare denumita ogoufi, acestafiind singurul animal care reuseste sb spargd coaja tare

a acestor nuci ca sd le minance ln timpul hrdnirii, aqout

culege mult mai multe nuci decat poate consuma, iar pe restu

e ingroapa in sol pentru mai tarziu De mu te ori se int6mp ainsb sb uite unde e ascunde, acestea inco tlnd dup5 o vreme

Agauti

marl cantitSti de compu5i ai su fu ui 5i azotuui Acestia se intorc pe so sub formS de ploi

acide, care sunt periculoase dln cauzd ciafecteazi natura - de exemplu, schimbdndaciditatea ape or acuri or 5i afectind astfeliesirea din ou5 a puilor de pe5te Sau, daclso u pidurilor devine mai acid, ciuperci emor 5i se elibereazd aluminiu toxic, ar in acelesensibile ale pini or nu mai are oc procesude fotosintezS, arborii devenind din ce in cemai slSbiti si, in scurt timp, urmSnd si piari

ln tinp ct ceuti fructe, lilitcit trec pt la aprcxtfrattv186 de specii de plante in fiecare noapte, ejut1nd la

rispindiea pe distante nari a stnintelar acestora

Specii esentiale din sesPopandaul traieste in centru si in sud-estul Europesi reprez nti una dintre specii e esentiale alesesurilor intinse datorita faptului cd, atunci c6ndlsi sapi vizuini, aruncb pamAntu la suprafatb si

creeazb astfel adeverate parcele pe care pot creste

noi p ante Insi inainte ca acestea sa incolteascb,

noi e parce e care se incS zesc repede reprezinta

ocu ideal de stat a soare a viperelor de stepa,care folosesc vizuini e goale ale pop6ndbi or caadipost de iernat Acolo unde trdiesc mu te astfede rozatoare, acestea devin prada principa a a unor

specii vulnerabile, rare sau pe ca e de disparitie:

soimu dunarean, acvila de c6mp si dihoru de step;

a {, ID !X#r- laJi I

Echiti bru delicat

TIiI:

}e] qeq ul sJllns n) gsnporlu :r qsuL lso] e elseJJe' ieurolu :luJJJr eu lo al ]LA llod flalnln,l eluals xJ selpu dJp Jrer Jp J urnl Jp a l:ds e l leds p lEloAOld ne aleJ'Jl eul eu :sEOqrl llue d loun gri!eCe e snp ne lEl qeq uJ

JleJoAOrd J lPqu qls 'J Ue] 18 eJlen u lllds Jls!)eJl.'.e J J. .J,P.J J .0,, O OJe .- 0e- " , 'A ' ''r-nq nJ uL ql o^zJp )s n)lsDqp J/Jlru I unuJp 1n Jlnln rl ep u0

ialDl le p) ts lgJ tolsdoltlue ptgwnu l?le gpeJs 9sadetul'ewau o gdnp'gJ eae buteJ )p aleua)su! liQllueJ

-p-.o,...aa.,-.? ) ladr\r.a O.-),- autp gJ ).teol nj n adollue 1e ps ap eou.tdap tolt4 1ru9un11

'a1ettdo4 alunpgd u1 !ligl!ile^lpiltruDDa el P]lse pu?lnle'epjua)s rqiqrda! 4 nuern)')lJn4 fi alaJu?Ll Js pugJ

'aueuJqts )op)ou)ea al.tulnztA u!gzeJutJt gJ e

OIIJIJEo

-- --,{l' \ lErilt ln;IrEIqE tEtsr

3

l

))eP) )5 ti )lh)J teaudg))3 taieanu'epeou)d nJe ult-)rd Jp ti tts90 Jp )oin Ea

: -,,e un ?zilu?A Jutl4 )lsne:::t roiQJe lru?anu ?Jep )ep,:aJt ?lsilJe ezDuel lnset'J):: .iqr )llnb 4eol luns pugJ:,":e'nlda)xJ )0 Jltpugdsgi

::: at )i)J 4)leatue gJtpe'9u:,-)tu! ei lea )liJsgb ))uo n). :

"9!nq Jp JIsJU?q Jt lns98

I

e

I