J3-oe

Ariciul are un botigor asculit gi merge cu pagmdrunli. Blana de pe spate are lepi, iar pe'but1d pdru

este moale, de culoare gri gi are o patd albi pe piept. lrtimpul mersului lepii sunt Tndreptali Tn 5pate. Are ochmici gi vioi, iar urechile rotunde. Botul este ascufit, ca de

purcelug. Se migcdincet, cu piciorugele lui mici, cu trnghiascufite. Cit merge, botul este aproape de pdmdntmirosind.

El se hrdnegte cu insecte, lScuste, greieri, melcirdme, gopdrle, gerpi, oud de pdsdri etc. Hrana gi-o cautdin special noaptea, la rdddcinile tufigurilor saLinfunddndu-gi botul in covorul de frunze uscate. ln timpce-gi cautd hrana scoate nigte micigrohditurica de porcEste unul dintre animalele cele mai folositoare din cAte

trdiesc prin apropierea casei. Uneori, e drept, maisuge gc6te un ou de gaina. Stdrpegte Tn schimb vipereotrdvitoare, zdrobindu-i capUl gi inghilind'o oricdt'sezv6rcolegte. Rareori ?gi sapd o vizuind. De obicei Tg

scormonegteo gropild in desigul unuitufig. Femela nagte1 -7 pui. lepii lor apar dupd 24 de ore.

Dacd un arici este atacat se face ghem. Nr-

suportd zgomotele, tresare gi-"joacd': la cel mai miczgomot, de aceea nu e frumos sd-i chinuim. Dugmanucel maide temut este vulpea, care, pentru a o face sd Tg

desfacd ghemul de lepi o impinge in apd, sau urineazipe acesta. larna hibeneazd intr-un culcug de frunzeuscate, iar"bdtdile inimii se reduc foarte mult, gi nu se

, trezegte decdt primdvara c6nd se incdlzeg'te vremeaTrdiegte din rezervele de grdsime pe care le face vara.

Aricii au o viald scurtd,.de 2 -4 ani, dar trdiesc mamult prin intermediul personajelor din povegti gi deseneanimate.

r-)::€jE

ii

*igiil:IItfur,t

+Iii

-,i'

z-FiltOJ:)mtIJJC)

Cerbul carpatin tr:Siegte in zonele montane gi areca podoabd nigte coarne mari gi ramificate cu care seapdrd de dugmani sau scurmd iarna in zdpadd, incdutarea hranei. [n trecut popula toate zonele !drii.

Este un animal tipic de pddure, preferdsuprafelele pdduroase intinse cu specii in amestec,foiase cu rdginoase, cu hrand abundentd, cu o bogatdvegeta!ie ierboasd." 'Are un corp puternic Aizvelt, masiv gi elegant, cuo lungime ce a.iunge p6ni la 2,50 m gio coadd de 12-15cm. Are indllimea la greabdn de 1,5 m gi greutatea de350 kg. Ndpirlegte de 2 ori. pe an, vara blana are oculoare rogcatd pe spinare, cu.nuanle deschise lateral gi

pe burti, iar toamna capStd o culoare cenugie, spre brundeschis. Sub coadd are o patd alb-gdlbuie. Mascululnumit gi taur, are coarne ce ajung |a"1,35 m lungime gi ogreutate de 6 kg fiecare. DupE doi ani cerbiiigi schimbdioarnele anual; prin luna februarie-martie. Noile coarnecrescin patru luni.

. Femela este mai zveltd, nu are coarne gi senumegte ciutd. Femela nagte 1-2 pui primdvara. Ei au pecap pete de culoare deschisd iar pe corp pete albicioaseasemdndtoare cu petele de lumind ce cad printrefrunzele copacilor, pentru a-i camufla de priQdtori gi caredispar p6nd pe ia trei luni. Este un animal nocturn, darTnlocur:ile linigtite se poate vedea gi ziua.

larna ei stau in.cdrduri formate dintr-un taur gi

pdnd la 5 ciute, iar prin luna aprilie se despart, duc6nd oviald individuald.

Dugmanii de temut sunt lupul gi rdsul. Scapi demulte ori de ei datoritd mirosului gi airzului binedezvoltate.

Jf,&,oJ.a

Dihorul este un carnivor mic de 30-45 cm; cucoada de 15-78 cm stufoasd cenugie, gi poate avea 0,5-1,2k9.

Blana este cafenie intunecata, birbia gi vdrfulbotului alb-gdlbui. Urechile sunt destul de mari gi rotunjitela vdrf, pe margini fiind albe, Deasupra ochilor are o f6gietransversald alba. Tot alb este gi pe laturile gurii. Capuleste rogcat intunecat, iar abdomenul negricios.

- Sub coade are doud glande ce secre,td un lichidgdlbui cu miros urdt care-l improagcd asupradugmanu'lui, cdnd este in primejdie.

Sub pirul inspicat de la suprafald se aflS pdrulmoale, des gigilbui la culoare.

Nu este iubit de gospodari pentru cd uneorifaceravagii printre pdsdrile de curte.

Totugi, tr:ebuie spus cd, d.ihorul este unul din ceimai importanli" distr.ugdtori de rozdtoare (goareci gigobolani), fiind astfel foarte folositor, pe lAngd acesteamai consumd gerpi, gdndaci gi broagte.

Este activ noaptea, are mirosul foarte dezvoltat,giinoatd bine.

Cdnd este amenin!at, scoate lipete stridente saupufdie ca pisicile domestice.

Se poate Tntdlni acest animal sub goproane, prinp.oduri sau prin' grdmezile de lemne din apropiereacaselor oamenilor.