Angajarea Resurselor Financiare La Institutiile Publice-cap 2-3 Licenta

7/25/2019 Angajarea Resurselor Financiare La Institutiile Publice-cap 2-3 Licenta

1/22

ANGAJAREA RESURSELOR FINANCIARE LA INSTITUTIILE PUBLICE

4.1. Principii si reguli bugetre

Bugetul de stat este o categorie fundamentala a stiintei nantelor, n

denirea careia concura o abordare juridica si alta economica.

Sub aspect juridic, bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si

autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului, aprobat de

Parlament, cu caracter obligatoriu.

Sub aspect economic, bugetul permite corelatii macroeconomice n

legatura cu produsul intern brut si nivelul folosirii resurselor1!

"laborarea si e#ecutia bugetului constituie un proces comple# supus unor

reguli si principii cu caracter general obligatoriu, care asigura disciplina

previzionarii, constituirii si utilizarii fondurilor publice. Bugetul re$ecta

simultan veniturile si cheltuielile unui an, de care depinde realizarea

politicii guvernamentale, si cu care se compara la sf%rsitul e#ercitiului

bugetar, realizarile.

Literatura de specialitate se refera la c%teva principii bugetare pe care

le considera ca ind clasice& unitatea, universalitatea, anualitatea si

specializarea bugetara, denindu'le, justic%ndu'le si e#plic%ndu'le

abaterile, astfel&

Principiul anualitatii este consacrat prin lege si se refera la constituirea

veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare ntr'un an, care n (om%nia

coincide cu anul calendaristic.

Principiul anualitati a fost impus initial din rationamente politice, ca o

necesitate, privind aprobarea si controlul Parlamentului, asupra modului de

constituire si efectuare a cheltuielilor ntr'o perioada considerata

rezonabila.

)n practica internationala elaborarea bugetului, pe o perioada de 1* luni,

este des nt%lnita, anul bugetar suprapun%ndu'se peste anul calendaristic

n& +ustria, +rgentina, Belgia, Brazilia, ranta, inlanda, -ermania, -recia,

talia, /orvegia, 0landa, Portugalia. )n alte tari anul bugetar nu coincide cu

anul calendaristic, astfel& 1 aprilie ' 1 martie, n ndia, srael, 2aponia,


2/22

3area Britanie, /oua 4eelanda5 1 iulie 6 iunie, n +ustralia, "gipt,

Suedia5 1 octombrie 6 septembrie, n S7+ si Thailanda.

1! Regulamentul Financiar, *1 decembrie 1899 adoptat de :onsiliul

:omunitatilor "uropene stipuleaza

ca& Bugetul Comunitatilor Europene este defnit ca instrumentul care

stabileste prognoze si

autorizeaza n avans veniturile si cheltuielile estimate ale Comunitatilor

pentru fecare exercitiu.

Principiul universalitatii bugetare reglementeaza interdictia de a afecta

un venit unei anumite cheltuieli, respectiv compensarea veniturilor cu

cheltuielile;obligatiile de plata, corespondente.

+cest principiu faciliteaza controlul nanciar prin cunoasterea tuturor

veniturilor n suma absoluta si efectuarea cheltuielilor si ofera

Parlamentului posibilitatea de a cunoaste totalitatea veniturilor statului si

destinatia acestora.

Bugetul brut permite analiza corelatiilor dintre anumite categorii de

venituri si cheltuielile corespunzatoare acestora.

)n practica, universalitatea bugetului se respecta partial, utiliz%ndu'se

elaborarea bugetelor mixte!n care unele venituri si cheltuieli gureaza

cu sume brute, iar altele cu solduri enituri si cheltuieli, care se nscriu n buget numai cu soldul pot &

veniturile de la entitatile publice sau subventiile catre acestea, veniturile

realizate de unele institutii publice, care ram%n la dispozitia lor pentru a

cheltuite, suma ramasa necheltuita report%ndu'se.

"#ista reglementari legale care determina e#ceptia de la principiul

universalitatii, e#emplu& donatiile, care nu majoreaza resursele publice

totale, ci sunt utilizate conform vointei donatorului5 fondurile de sprijin,

care sunt puse la dispozitie cu conditia realizarii unor lucrari publice5

reconstituirea creditelor

bugetare prin restituirea la buget a unor sume necuvenite.


3/22

Principiul unitatii bugetare se refera la prezentarea ntr'un singur

document a tuturor veniturilor si cheltuielilor, care ofera o imagine globala

privind resursele si utilizarea lor.

+cest principiu permite legislativului sa emita judecati asupra structurii si

volumului cheltuielilor propus de -uvern, sa ia decizii de am%nare sau

respingere a unor cheltuieli.

Principiul unitatii bugetare n unele cazuri nu se respecta, determinat de

anumite cerinte, derogari, care faciliteaza debugetizarea. ?ebugetizarea

consta n scoaterea unor cheltuieli publice n afara bugetului general al

statului si acoperirea acestora din surse alternative. ?ebugetizarea este

consecinta insucientei veniturilor ordinare ale statului.

Pe l%nga bugetul de stat, se ntocmesc si alte bugete publice& conturi

speciale de trezorerie, bugete e#traordinare, bugete ane#e, bugete

autonome.

Conturile speciale de trezorerie sunt conturi care evidentiaza ncasari care

nu reprezinta un venit propriu'zis pentru bugetul de stat si plati care nu au

caracter denitiv. )n practica internationala aceste ncasari care nu sunt

venituri se refera la ncasari privind garantiile, avansurile acordate de stat

unor agenti privati n vederea achizitionarii unor bunuri la preturi

avantajoase, care se deconteaza pe masura livrarii bunurilor ind

gestionati de trezorerie. :onturile speciale de trezorerie sunt conturi n

asteptare, care n conditiile realizarii angajamentului pentru care a fost

creat se soldeaza.

Bugetele extraordinare sunt bugete distincte de cele ordinare care apar n

general n situatii de criza economica, calamitati naturale, razboi. /u sunt

des utilizate.

Bugetele autonome sunt elaborate de obicei de institutii publice cu larga

autonomie nanciara. Sunt frecvent criticate n literatura de specialitate,

deoarece aceste institutii nu'si realizeaza n cele mai dese cazurile

veniturile, ind subventionate de la bugetul de stat.

Bugete anexe sunt ntocmite n ranta de Posta si Telecomunicatii,

mprimeria /ationala, unde pentru acoperirea cheltuielilor se apeleaza la


4/22

mprumuturi, substituind nantarea bugetara. Bugetele ane#a sunt

corelate cu bugetul de stat, acesta din urma prelu%nd soldurile planicate.

?eosebit de cele prezentate mai sus, legea de rectifcare a bugetului este

considerata drept o derogare de la principiul unitatii bugetare.

(om%nia n perioada de trecere la economia de piata a ntocmit diverse

bugete care s'au abatut de la principiul unitatii bugetare, datorita, n

principal, nerealizarii veniturilor si aparitiei unor cheltuieli noi, prioritare.

Principiul specializarii bugetare& veniturile si cheltuielile bugetare se

nscriu si se aproba n buget pe surse de provenienta si respectiv pe

categorii de cheltuieli, dupa natura si obiectul clasicatiei bugetare.

:reditele bugetare deschise nu pot utilizate dec%t pentru o categorie

determinata de cheltuieli.

+cest principiu creeaza posibilitatea unei imagini asupra bugetului intr'o

anumita ordine, av%nd la baza criterii impuse de clasicatia bugetara.

:lasicatia bugetara trebuie sa e astfel conceputa nc%t sa re$ecte

veniturile dupa provenienta si cheltuielile dupa destinatia lor si n functie

de continutul economic.

Principiul echilibrului presupune egalitatea dintre venituri si cheltuieli,

neincluderea n buget a unor cheltuieli fara asigurarea veniturilor la nivelul

acestora. @a nivelul unui ciclu economic, acest principiu presupune

trecerea la echilibrarea bugetului nu n ecare an, ci pe durata ciclului

respectiv, adica prin ntocmirea de bugete multianuale. Bugetele

multianuale se bazeaza pe teoria economica conjuncturala, pe realizarea

bugetelor corespunzatoare situatiei

economice. Bugetele ciclice presupun constituirea unor fonduri de rezerva,

fonduri de egalizare sau folosirea amortizarii alternative a datoriei publice.

Principiul echilibrului bugetar a fost totdeauna disociat de cel al anualitatii.

Bugetele care evidentiau cresteri economice au fost nlocuite cu bugetele

de interventie. 7n buget echilibrat sau un buget e#cedentar permite

combaterea diferitelor forme de in$atie, respectiv in$atia generata de

cerere sau de fenomenul de suprancalzire a economiei.

)n conditiile unui decit suportabil, se urmaresc o serie de indicatori

macroeconomici, respectiv &


5/22

indicatori specici nivelului si evolutiei preturilor, interne si e#terne si

diferentialului ratei in$atiei5

indicatori de comert e#terior, gradul de acoperire a importurilor cu

e#porturi5 indicatori de utilizare a resurselor5

indicatori privind structura pietei nationale, aportul capitalului

autohton si al celui strain la realizarea productiei nationale5

indicatori ai cresterii economice sau indici ai produsului intern brut5

indicatori monetari si nanciari diversi.

)n R!"#ni, procesul de elaborare si e#ecutie a bugetului este

reglementat prin lege1A. Potrivit acesteia, bugetele ntocmite n (om%niasunt guvernate de principiul universalitatii, unicitatii, echilibrului, realitatii,

anualitatii si publicitatii.

Principiul unicitatii se refera la nscrierea ntr'un singur document a

veniturilor si cheltuielilor publice, pentru a asigura urmarirea si

monitorizarea lor, indiferent de natura lor& bugetare, e#trabugetare si

aferente fondurilor speciale.

?esi se ntocmesc mai multe bugete publice, veniturile si cheltuielileacestora si gasesc re$ectarea n bugetul general consolidat care este un

document de fundamentare a echilibrului nanciar, fara a avea un

caracter operational.

Principiul realitatii se refera la faptul ca bugetele trebuie sa re$ecte c%t

mai real resursele care pot mobilizate si destinatia acestora.

Principiul publicitatii consacra caracterul deschis si transparent al

sistemului bugetar, supus dezbaterii publice, prin intermediul mijloacelorde informare n masa si publicarii n 3onitorul 0cial.

?intre regulile cu caracter general obligatoriu, referitoare la elaborarea si

e#ecutia bugetelor n (om%nia, privind realizarea veniturilor bugetare si

efectuarea cheltuielilor, mentionam&

"eniturile si cheltuielile se grupeaza n buget pe baza clasifcatiei

bugetare#$%&

"eniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole iar cheltuielile


6/22

pe parti! capitole! subcapitole! titluri! articole precum si aliniate!

dupa caz#$'&

1A (egea nr.)$$*## iulie +$$+ privind fnantele publice, art.* si art.*1,

publicata n 3onitorul 0cial nr.

!89;1 august **.

19 ,bidem, art.*8, al.1.

1 bidem, art.*8 al.*.

CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC

DCheltuielile prevazute n capitole si articole de cheltuieli au destinatie

precisa si limitata#$-&

ici o cheltuiela din din /ondurile publice nu poate f anga0ata!ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are

prevederi bugetare##$&

1ici o cheltuiala nu poate f nscrisa n bugetul de stat! n bugetele

locale! n bugetul asigurarilor sociale de stat si n bugetul /ondurilor

speciale si nici e/ectuata din aceste bugete daca nu exista baza legala

pentru asemenea cheltuieli.###

)n C!"unitte Eur!pena bugetul sau general se guverneaza, deasemenea, dupa a serie de reguli, si anume&

2locarile nscrise n buget sunt autorizate pe durata unui exercitiu

fnanciar. u se poate nscrie n buget sau autoriza nici o cheltuiala n plus

/ata de alocarile autorizate##+&

2locarile destinate aplicarii activitatilor multianuale pot da nastere la

alocari bugetare pentru contracte si alocari bugetare pentru plati.

2locarile bugetare pentru contracte acopera! pentru exercitiul fnanciar

curent! costul total la obligatiilor 0uridice asumate pentru activitati a caror

aplicare se extinde pe mai mult de un exercitiu fnanciar.

2locarile bugetare pentru plati acopera p3na la limita sumei

nregistrata n buget! cheltuielile care rezulta din executarea obligatiilor

asumate n exercitiul fnanciar curent si*sau n exercitiile fnanciare

precedente##4.

E5n cazul unor situatii inevitabile! extraordinare sau neprevazute!

Comisia poate nainta proiecte preliminare de suplimentare sau de


7/22

rectifcare a bugetuluiF11G.

E2locarile bugetare sunt /olosite n con/ormitate cu principiile economiei

si ale unei bune gestionari##).

18 (egea nr.)$$*## iulie +$$+ privind fnantele publice, art.*8, al.,publicata n 3onitorul 0cial nr.

!89;1 august **.

11 ,bidem, art.1G, al..

111 ,bidem, art.1!, alin..

11* :onsiliul :omunitatii "uropene, Regulamentul fnanciar, *1 decembrie

1899, art. 1, alin. *.

##4 ,bidem, art.1, alin..

11G ,bidem, art. 1, alin. !.

11! ,bidem, art..

1G9

+ceste principii si reguli bugetare sunt reglementate prin lege, n functie

de nevoile si caracteristicile tarii;:omunitatii "uropene, astfel nc%t sa

asigure disciplina nanciar'bugetara si un nivel superior de management,

privind elaborarea si e#ecutia bugetelor.

)n conte#tul integrarii europene, al (egulamentului nanciar din decembrie

1899 al 7niunii "uropene aplicabil bugetului comunitar, cu modicarile si

completarile ulterioare, al unor reglementari de aliniere la ac6uis6ul

comunitar aparute n domeniile convenite cu 7niunea "uropeana

restructurarea si modicarea legii privind nantele publice se justica si se

impune ca prioritate a momentului.

4.$. C!"petente si re%p!n%bilitati &n '!"eniul bugetr

In%tituti publica n denumirea generica include Parlamentul,

+dministratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate

ale administratiei publice, ale autoritatii publice, institutiile publice

autonome, precum si institutiile publice din subordine, indiferent de modul

de nantare a acestora.11A

nstitutiile publice sunt conduse de ordonatori de credite, care se mpart n

urmatoarele categorii119&


8/22

Or'!nt!ri principli 'e cre'ite sunt& ministrii, conducatorii

celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale,

conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice

autonome.0rdonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate nlocuitorilor

de drept, secretarilor generali sau altor persoane mputernicite n acest

scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza

limitele si conditiile delegarii.

)n cazuri prevazute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt

secretarii generali sau persoane desemnate prin aceste legi.

:onducatorii institutiilor publice din subordinea ordonatorilor principali de

credite sunt ordonatorii secundari sau tertiari de credite.

0rdonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate,

pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic

inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatorii secundari sau tertiari de

credite, dupa caz, n raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

11A(egea nr. '7*#' martie +$$4 privind modifcarea si completarea

8rdonantei 9uvernului nr. ##-*#---

privind auditul public intern si controlul fnanciar preventiv, publicata n

3onitorul 0cial nr.18!;*A

martie *.

119(egea nr.)$$*## iulie +$$+ privind fnantele publice, art.* si art.*1,


!89;1 august **.

1G

(epartizarea creditelor bugetare se face dupa retinerea a 1H din

prevederile aprobate ale acestora pentru asigurarea unei e#ecutii bugetare

prudente, cu e#ceptia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din

obligatii internationale, care se repartizeaza integral.

(epartizarea sumelor retinute, n proportie de 1H, se face n semestrul al

doilea, dupa e#aminarea de catre -uvern a e#ecutiei bugetare pe primul

semestru.11


9/22

Or'!nt!rii %ecun'ri 'e cre'ite repartizeaza creditele bugetare

aprobate, potrivit celor de mai sus, pentru bugetul propriu si pentru

bugetele institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori sunt

ordonatorii tertiari de credite, n raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.Or'!nt!rii tertiri 'e cre'ite utilizeaza creditele bugetare ce le'au

fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le

conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si n conditiile stabilite

prin dispozitiile legale.

0rdonatorii de credite u !bligti 'e ng( si 'e utili)

cre'itele bugetre numai n limita prevederilor si destinatiilor aprobate,

pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiei publice respective sicu respectarea dispozitiilor legale.

0rdonatorii de credite ra%pun', potrivit legii118, de&

* angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor n limita creditelor

bugetare repartizate si aprobate5

b* realizarea veniturilor5

c* angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni

nanciare5

'* integritatea bunurilor ncredintate institutiei pe care o conduc5

e* organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a

situatiilor nanciare asupra situatiei patrimoniului a$at n administrare si a

e#ecutiei bugetare5

+* organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii

publice si a programului de lucrari de investitii publice5

g* organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti

acestora5

,* organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform

prevederilor legale.

11 (egea nr.)$$*## iulie +$$+ privind fnantele publice, art.*1, pct.G,


!89;1 august **.

118,bidem! art.** al.*.

1G8


10/22

?elimitarea precisa a acestor sarcini si responsabilitati este n concordanta

cu prevederile constitutionale, elimina interferentele si paralelismele n

procesul bugetar, stabileste clar sarcinile ntre puterea e#ecutiva si cea

legislativa n ndeplinirea obiectivelor guvernamentale.

(eferitor la denirea ordonatorilor si raspunderile acestora potrivit @egii

nantelor publice facem urmatoarele remarci, mai ales cu privire la

realizarea veniturilor, astfel&

(ealizarea veniturilor bugetare n general este un atribut al 3inisterului

inantelor Publice prin aparatul scal si trezorerie.

0rdonatorii de credite au n special atributii privind e#ecutia cheltuielilor,

respectiv de repartizare a creditelor ordonatorilor subordonati si de

aprobare a efectuarii cheltuielilor pentru activitatea proprie.

)n acest conte#t e#ista unele inadvertente ntre atributiile conducatorilor

institutiilor publice n calitate de ordonatori de credite, asa cum sunt

deniti prin lege, si raspunderea lor privind realizarea veniturilor.

-n !pini '!ct!rn'ului, realizarea veniturilor nu trebuie confundata cu

e#ecutia veniturilor, care este atributul e#clusiv al 3inisterului inantelor

Publice, care se refera la asezarea impozitelor, lichidarea


11/22

)n R!"#ni se militeaza pentru utilizarea n sistemul bugetar rom%nesc a

1bugetului pe programe, care delimiteaza competentele si atributiile

institutiilor implicate n procesul bugetar.

1!

C!"petentele priin' elb!rre si pr!bre bugetel!r &n

R!"#ni1*

sunt&

Prl"entul, n conte#tul strategiei macroeconomice prezentate de

-uvern, aproba legile bugetare anuale respectiv legea bugetului de stat,

bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, precum

si conturile de e#ecutie ale acestora5

Guernul asigura realizarea politicii scal'bugetare aferente

Programului de guvernare propus si elaboreaza proiectele de bugete,

respectiv& bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele

fondurilor speciale, precum si proiectele conturilor anuale de e#ecutie ale

acestora si le supune spre aprobare Parlamentului5

/ini%terul Finntel!r Publice coordoneaza actiunile cu privire la

sistemul bugetar, pregatirea proiectelor de buget, a legilor de recticare,forma de prezentare si structura programelor elaborate de institutiile

publice conduse de ordonatorii principali de credit. ?e asemenea, ia

masurile necesare pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea

politicii nanciare ale statului5

In%titutiile publice c!n'u%e 'e !r'!nt!rii principli 'e cre'ite

asigura ntocmirea programelor av%nd n vedere strategia, programele si

obiectivele propuse, elaborarea proiectelor de buget pe programe lanivelul sumelor stabilite de comun acord cu 3inisterul inantelor Publice.

Bugetele l!cle sunt bugetele unitatilor administrativ'teritoriale.

C!"petentele priin' elb!rre si pr!bre bugetel!r l!cle1*1

sunt&

Bugetele locale se elaboreaza si se aproba de catre c!n%iliile l!cle,

organul de conducere locala5

Bugetele institutiilor si serviciilor publice locale, nantate integral saupartial din bugetele locale, se aproba de catre c!n%iliile l!cle5


12/22

Bugetele institutiilor si serviciilor publice locale, nantate integral sau

partial din venituri e#trabugetare, se aproba de catre !rgnul 'e

c!n'ucere pr!priu0 cu avizul consiliilor locale.

1* (egea nr.)$$*## iulie +$$+ privind fnantele publice, art.1A si art.*1,publicata n 3onitorul 0cial nr.

!89;1 august **.

1*1 (egea privind fnantele publice locale nr.#'-*#--'! publicata n

3onitorul 0cial nr.GG;** octombrie

188, art..

1!1

4.. Pr!ce%ul bugetr

Bugetul Ede mi0loace este principalul instrument utilizat n elaborarea

sistemului de bugete n (om%nia. :u caracter e#perimental au fost

introduse, n bugetul de stat pe anul *, elemente ale sistemului de

elaborare a bugetului pe baza de programe.

4.3.1. Proceduri privind elaborarea bugetelor

Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor ntreprinse de

autoritati ale statului n ceea ce priveste alocarea resurselor nanciare

publice presupus e#istente la nivelul unui an pentru satisfacerea nevoilor

comune si personale ale cetatenilor. Sub aspect procedural, procesul

bugetar consta ntr'un comple# de etape succesive de elaborare, aprobare,

e#ecutare, control si raportare a bugetului, care se ncheie cu aprobarea

contului general de e#ecutie a acestuia.

?ocumentul n care se regasesc toate resursele nanciare publice si

cheltuielile publice l constituie bugetul general consolidat.

+cesta cuprinde ansamblul bugetelor care re$ecta $u#urile de venituri si

de cheltuieli ale sectorului public, si anume& bugetul de stat, bugetul

asigurarilor sociale de stat, bugetele locale 6 care constituie bugetul public

national, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul

altor institutii publice cu caracter autonom, indiferent de modul de

nantare. :onsideram ndreptatita opinia cuprinderii n bugetul general

consolidat a tuturor bugetelor care contin fonduri publice pentru corecta

dimensionare a efortului nanciar public total. +stfel, pe l%nga bugetele


13/22

mentionate, n bugetul general consolidat se cuprind si bugetele fondurilor

provenite din credite e#terne contractate sau garantate de stat < a caror

rambursare, dob%nzi sau alte costuri se asigura din fonduri publice=

precum si bugetul fondurilor e#terne nerambursabile.

nstitutiile implicate n procesul bugetar ntr'un stat de drept sunt&

Parlamentul, care aproba bugetul si e#ecutia acestuia5

-uvernul, care fundamenteaza si elaboreaza bugetul5

7nitatile administrativ'teritoriale care ntocmesc si e#ecuta bugetele

locale si alte institutiile publice, care e#ecuta bugetul si ncheie e#ecutia

bugetului5

:urtea de :onturi, care realizeaza controlul nanciar ulterior asupra

conturilor de e#ecutie a bugetului si prezinta rezultatul acestuia, n

raportul public anual, Parlamentului.

1!*

Practica internationala cunoaste mai multe tipuri de bugete grupate dupa

modul de elaborare a acestora. inantarea bugetara reprezinta procesul

alocarii resurselor nanciare publice pentru a realiza anumite obiective

sociale si economice. (esursele nanciare publice sunt limitate si trebuiealocate unor necesitati a$ate n concurenta, de aceea tipul de buget

utilizat n elaborarea bugetului de stat este important.

orma traditionala de elaborare a bugetului de stat este 2bugetul 'e

"i(l!ceF, care consta n prezentarea detaliata a categoriilor de mijloace

nanciare alocate diferitelor categorii de servicii publice.

:riteriile de stabilire a mijloacelor se refera la costul si randamentul

serviciilor publice ce pot nantate la un moment dat. +cest tip de bugeteste dimensionat av%nd n vedere mijloacele, are caracter functional si

concentreaza atentia si discutia privind bugetul pe volumul costurilor

raportat la scopul propus, fara a accentua aspectele privind ecienta

utilizarii acestora.

Sistemul fondurilor speciale este metoda de elaborare a bugetului, care

asigura efectuarea cu prioritate a cheltuielilor si ofera informatii legate

doar de sumele alocate, nu si de ecienta cu care acestea sunt cheltuite.


14/22

2Bugetul pe pr!gr"e3 sau 3bugetul pentru re)ultte3 este o

metoda de elaborare a bugetului care ofera posibilitatea de a identica si

urmari fondurile bugetare n cadrul sistemului bugetar av%nd n vedere

rezultatele, performantele.

Sistemul bugetului pe programe evidentiaza indicatorii de rezultate,

sursele e#terne de nantare si ofera o imagine clara a ceea ce se obtine n

schimbul resurselor alocate.

+vantajele bugetului pe programe se refera la aprecierea rezultatelor si nu

la cuanticarea cheltuielilor, discutiile referitoare la buget urmeaza a se

face prin prisma rezultatelor si ecientei utilizarii fondurilor alocate pentru

ndeplinirea politicilor guvernamentale, aprecierea activitati conducatorilor

de programe.

+ceasta metoda asigura posibilitatea ntreruperii programelor propuse si

reformularea lor, n cazul c%nd rezultatele care se preconizeaza nu sunt

cele asteptate si obtinerea de fonduri suplimentare pentru programele cu

rezultate deosebite.

"laborarea bugetului pe programe implica & stabilirea scopului programului

raportat la obiectivele de interes general asumate5 detalierea obiectivelor

care determina atingerea scopului propus5 denirea programului propriu'

zis5 stabilirea costului, resursele necesare si indicatorii tehnici, zici,

economici, de ecienta si de ecacitate propusi.

Pentru perioada n care ne a$am, respectiv de preaderare la 7niunea

"uropeana, eforturile n domeniul elaborarii legilor bugetare trebuie sa e

n concordanta cu reglementarile comunitare, n mod special cu

prevederile (egulamentului inanciar al :onsiliului :omunitatilor

"uropene.

1!

+stfel, o ncercare de aliniere n ceea ce priveste elaborarea de catre

-uvern, prin 3inisterul inantelor Publice, a proiectelor legilor bugetare

anuale si ale bugetelor ar consta n activarea urmatoarelor principii si

reguli de baza care sa fundamenteze ntocmirea acestora&


15/22

valoricarea prognozei indicatorilor macroeconomici si sociali pentru

urmatorii trei ani cu accent pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza

proiectul de buget5

stabilirea unor politici scale si bugetare concordante cu interesulcontribuabililor si al beneciarilor5

primatul prevederilor memorandumurilor de nantare, de ntelegere sau

al altor acorduri internationale cu organisme si institutii nanciare

internationale5

fundamentarea politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite

n formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali

de credite, n urma nsusirii tehnicilor de fundamentare5 fundamentarea propunerilor de cheltuieli detaliate ale institutiilor

publice5

ntocmirea de catre ordonatorii principali de credite a unor programe n

scopul nantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt

asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de ecienta.

Programele vor concepute av%nd n vedere estimarea anuala a

performantelor ecarui program5 fundamentarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de

stat, precum si a transferurilor consolidate pentru autoritatile

administratiei publice locale, urmarindu'se totodata realizarea unei

descentralizari si autonomii locale reale5

n conditiile unor bugete decitare, fundamentarea posibilitatilor de

nantare nein$ationista a decitului bugetar.

4.3.2. Calendarul bugetar

+tributii de coordonare, nalizare si prezentare a bugetului n cadrul

-uvernului are 3inisterul inantelor Publice. +cest minister, mpreuna cu

institutiile de prognoza, Banca /ationala si celelalte ministere, stabileste,

premisele de la care se porneste n elaborarea proiectului de buget

consolidat al statului.

?atorita comple#itatii deciziei bugetare, elaborarea proiectului de buget

reprezinta un proces care presupune un $u# informational dublu, respectiv


16/22

de la institutii bugetare catre 3inisterul inantelor Publice si apoi n sens

invers.

1!G

nstitutiile publice, n functie de subordonare sau autonomie, formuleaza

propunerile de alocatii bugetare pentru anul viitor, av%nd n vedere

obiectivele propuse si atributii n realizarea programului de guvernare.

3inisterul inantelor Publice stabileste coordonatele politicii scal'

bugetare pe anul urmator, nivelurile orientative, limitele n cadrul carora

trebuie sa se nscrie propunerile pentru ecare sector public nantat din

buget. 3inisterele defalca plafoanele orientative de cheltuieli, pe ecare

institutie bugetara din subordine, n raport cu sarcinile anului viitor.

nstitutiile publice de la nivelul de baza al tuturor sectoarelor nantate din

bugetul statului ntocmesc propunerile de buget pe care le nainteaza

ierarhic.

:alendarul elaborarii sistemului de bugete este reglementat prin lege1**

si prin precizarile anuale privind elaborarea proiectelor de buget emise de

3inisterul inantelor Publice si consta n stabilirea operatiunilor,

responsabilitatilor si termenelor de respectat pentru ntreaga etapa de

elaborare a proiectului de buget, pornind de la lucrarile pregatitoare de

elaborare a metodologiei de catre 3inisterul inantelor Publice si

termin%nd cu aprobarea de catre Parlament a legii bugetare anuale.

:alendarul bugetar, care corespunde perioadei actuale pe care o

traverseaza (om%nia cerintelor impuse de alinierea legislatiei la

reglementarile 7niunii "uropene, are urmatoarele repere&

In'ict!rii "cr!ec!n!"ici si %!cili stabiliti n baza prognozei,

pentru urmatorii trei ani, precum si pentru anul bugetar pentru care se

elaboreaza proiectul de buget sa e elaborati de organele abilitate p%na la

nele trim. al anului curent. )n functie de evolutia economiei si de

aparitia unor situatii conjuncturale, acesti indicatori pot actualizati pe

parcursul desfasurarii procesului bugetar5

3inisterul inantelor Publice stabileste, p%na la aprilie, obiectivele

politicii scale si bugetare pentru urmatorii trei ani, precum si pentru anul

bugetar pentru care se elaboreaza bugetul, mpreuna cu li"itele 'e


17/22

c,eltuieli stabilite pe institutii publice conduse de ordonatorii principali

de credite. -uvernul le analizeaza si aproba n ma#im 1! zile si

informeaza comisiile pentru buget, nante si banci ale Parlamentului

asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si ale

nantelor publice5

1** (egea nr.)$$*## iulie +$$+ privind fnantele publice, art.* si art.9,


!89;1 august **.

1!!

P%na la nele semestrului al ecarui an, 3inisterul inantelor Publice

transmite ordonatorilor principali de credite ! %cri%!rec'ru

cuprinz%nd conte#tul macroeconomic n care se ntocmesc proiectele de

buget, metodologiile de elaborare a acestora precum si limitele de

cheltuieli aprobate de -uvern. n cazul n care schimbarea cadrului

macroeconomic impune modicarea limitelor de cheltuieli, acestea pot

adaptate de catre -uvern, la propunerea 3inisterului inantelor Publice5

3inisterul inantelor Publice, p%na la data de 1! iulie, primeste de la

!r'!nt!rii principli 'e cre'ite pr!punerile pentru pr!iectul 'e

buget pentru anul bugetar urmator, cu ncadrarea n limitele de cheltuieli

comunicate si cu estimarile pentru urmatorii ani, nsotite de

documentatii si fundamentari detaliate5

-uvernul poate hotar asupra eventualelor 'iergentenregistrate ntre

3inisterul inantelor Publice si institutiile publice conduse de ordonatorii

principali de credite, astfel ca p%na la data de 1 august a ecarui an,

proiectele denitivate de buget sa e depuse la 3inisterul inantelor

Publice5

3inisterul inantelor Publice&nt!c"este pr!iectele legil!r bugetre

si proiectele bugetelor si le depune la -uvern p%na la septembrie a

ecarui an5

Pr!iectul legii bugetului 'e %tt este nsotit de un rp!rt privind

situatia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza

proiectul de buget si proiectia acesteia n urmatorii ani. (aportulcuprinde si o sinteza a politicilor macroeconomice n conte#tul carora au


18/22

fost elaborate proiectele de buget, precum si strategia -uvernului n

domeniul investitiilor publice. (aportul si proiectele legilor bugetare anuale

e#prima politica scal'bugetara a -uvernului, precum si alte informatii

relevante5

P%na cel t%rziu la 1! octombrie al ecarui an, pr!iectele legil!r

bugetre si l bugetului, nsusite de catre -uvern, se trimit

Parlamentului, n vederea supunerii spre adoptare5

Bugetele %e pr!ba 'e Prl"ent, pe ansamblu, pe parti, capitole,

subcapitole, titluri, articole precum si alineate, dupa caz si pe institutii

publice conduse de ordonatorii principali de credite5

/u fac obiectul autorizarii pentru anii bugetari respectivi estimarilepentru urmatorii trei ani care reprezinta informatii privind necesarul de

nantare pe termen mediu5

)n situatia n care legile bugetare nu au fost adoptate cu cel putin trei

zile nainte de e#pirarea e#ercitiului bugetar, -uvernul poate ndeplini

sarcinile prevazute n bugetul anului urmator, limitele lunare de 1!A

cheltuieli neput%nd depasi 1;1* din prevederile anului precedent, cu

e#ceptia cazurilor deosebite temeinic justicate de catre ordonatoriiprincipali de credite sau n situatia actiunilor noi care ncep cu data de 1

ianuarie a anului bugetar urmator.

:a o remarca de ordin general, este de subliniat faptul ca n ultimii ani

pr!iectul 'e buget, folosit de -uvern ca un mijloc de in$uentare a

cresterii economice si a redistribuirii veniturilor n societate, nu mai poate

modicat n mod substantial de Parlament, ntruc%t la elaborarea

acestuia au fost luati n considerare o multitudine de indicatori siparametri macroeconomici, o serie de restrictii tin%nd de echilibrul

monetar si de cel e#tern


19/22

@egile privind bugetele aprobate, dupa ce au fost promulgate de catre

Presedinte, devin operationale pe parcursul anului bugetar.

"#ecutia bugetelor consta n ncasarea veniturilor si efectuarea

cheltuielilor aprobate. (esponsabilitatea e#ecutiei bugetare revine

-uvernului. :reditele bugetare aprobate privind veniturile reprezinta limite

minime de realizat, cu e#ceptia veniturilor din mprumuturi. :heltuielile

bugetare reprezinta limite ma#ime, ce nu pot depasite, institutiile

publice ind obligate sa respecte ntocmai destinatiile stabilite pentru

ecare alocatie bugetara.

0perativ e#ecutia bugetului se urmareste de un departament din cadrul

3inisterului inantelor Publice, obiectivul acestuia ind acela de a mentine,

pe parcursul e#ecutiei bugetare, raportul dintre veniturile si cheltuielile n

limitele aprobate prin legile bugetare, asigur%ndu'se echilibrul nanciar si

cel monetar.

Executia veniturilor este tributul /ini%terului Finntel!r Publice

prin aparatul sau scal si consta n&

2sezarea impozitului, respectiv identicarea veniturilor persoanelor

zice sau juridice, care intra sub incidenta impozitarii si determinarea

cuantumului impozitului n conditiile stabilite de lege respectiv

deschiderea rolului scal5

Emiterea titlului de percepere a impozitului5

:erceperea impozitului! respectiv ncasarea efectiva5

;rmarirea e#ecutarii silite a cuantumului impozitului atunci c%nd

contribuabilul nu'l plateste n mod voluntar.

1!9Primele trei faze ale e#ecutiei bugetare, inclusiv urmarirea, sunt e#ecutate

de organele scale, ncasarea realiz%ndu'se de organele trezoreriei

statului.

)n situatia veniturilor proprii


20/22

suferind modicari in$uentate de specicul domeniului n care'si manifesta

autoritatea institutia publica respectiva.

Executia cheltuielilor123 bugetului este tributul !r'!nt!ril!r 'e

cre'ite&

2nga0area creditelor bugetare reprezinta decizia care genereaza

obligatia de plata catre furnizori, ncheierea de contracte, decizii

ministeriale, hotar%ri judecatoresti, prevederile unor legi nou aparute5

(ichidarea reprezinta constatarea si receptia bunurilor si;sau a

serviciilor, n conditiile contractate5

8rdonantarea actul de emitere din partea institutiei a documentelor de

plata a sumei din alocatia bugetara5 :lata cheltuielilor reprezinta achitarea efectiva a sumei datorate ind n

responsabilitatea directa a contabilului sef.

)ncheierea e#ecutiei bugetare se concretizeaza, la sf%rsitul anului, n

contul de e#ecutie. :ontul de e#ecutie re$ecta prevederile bugetare si

e#ecutia efectiva a veniturilor si cheltuielilor.

:ontul de e#ecutie bugetara este diferit n functie de metoda de evidenta

bugetara adoptata de institutia publica privind durata e#ercitiului bugetar,astfel&

)n cazul %i%te"ului 'e e5ercitiu, contul de e#ecutie bugetara cuprinde

totalitatea operatiunilor privind e#ercitiul bugetar, chiar daca unele din

acestea se realizeaza n afara e#ercitiului bugetar.

+cest sistem presupune ca pentru o perioada de c%teva luni, n cursul unui

an bugetar se conduce o evidenta paralela, concretizata n conturi de

venituri si respectiv de cheltuieli, corespunzator anului curent si anuluibugetar precedent.

)n cazul %i%te"ului 'e ge%tiune0 contul de e#ecutie bugetara cuprinde

operatiunile de ncasari si plati n contul cheltuielilor realizate efectiv n

anul bugetar respectiv, operatiunile ramase neefectuate n cursul unui an

bugetar se re$ecta n contul de e#ecutie al anului urmator.

1*8rdinul nr.#%-+*+7 decembrie +$$+ pentru aprobarea /ormelor

3etodologice privind angajarea,


21/22

lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice precum si

organizarea, evidenta si

raportarea angajamentelor bugetare si legale, publicata n 3onitorul

0cial nr.9;* ianuarie *.

1!

)n baza darilor de seama contabile, a bilanturilor contabile si a conturilor

de e#ecutie ncheiate de institutiile publice, 3inisterul inantelor Publice

ntocmeste conturile anuale de e#ecutie ale bugetelor publice.

:ontul general de e#ecutie a bugetului de stat, bugetului asigurarilor

sociale de stat, precum si conturile generale de e#ecutie a fondurilor

speciale se ntocmesc n structura bugetelor aprobate si au ca ane#e

conturile anuale de e#ecutie a bugetelor institutiilor publice conduse de

ordonatorii principali de credite, inclusiv ane#ele acestora.

Guernul analizeaza lucrarile si prezinta contul general de e#ecutie a

bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte

conturi de e#ecutie spre aprobare Parlamentului. :onturile generale de

e#ecutie ale bugetelor publice se verica de catre :urtea de :onturi si se

aproba prin lege.

:ontul general al datoriei publice a statului este ntocmit de 3inisterul

inantelor Publice si cuprinde situatia datoriei publice interne si a datoriei

publice e#terne a statului, precum si situatia garantiilor guvernamentale

pentru credite interne si pentru credite e#terne primite de alte persoane

juridice.

:ontul general al datoriei publice se ane#eaza la contul general anual de

e#ecutie a bugetului de stat ce se depune la Parlament n vederea

aprobarii.

Parlamentul, dupa primirea raportului public anual elaborat de :urtea de

:onturi, urmare a vericarilor contului general de e#ecutie a bugetelor

publice pe anul anterior, declanseaza procedura de dezbatere si aprobare

a contului general anual de e#ecutie bugetara. 3ai nt%i are loc analiza

raportului public anual n comisiile de buget'nante ale celor doua :amere

ale Parlamentului, iar apoi se dezbate n plenul Parlamentului proiectul de

lege privind aprobarea bugetului general consolidat pentru anul urmator.


22/22

)n !pini '!ct!rn'ului la dezbaterea proiectului de buget n Parlament

o mare relevanta ar avea'o focalizarea interesului parlamentar pe

rezultatele e#ecutiei bugetare anterioare si ndeosebi pe programele de

investitii publice pe termen mediu si lung.

?e asemenea, la dezbaterea proiectului de lege privind aprobarea

proiectului de buget este necesar sa se aiba n vedere si c!n%ttarile si

rec!"n'arile Curtii 'e C!nturi R!"#niei privind criticile aduse n

e#ecutia bugetara pe anul anterior, cu privire la&

Promovarea legii raspunderii ministeriale5

/econcordanta ntre legile organice din diferite domenii de activitate5

/econcordanta ntre legile organice, hotar%rile, ordonantele -uvernului5 +nomalii privind modicarea unei legi organice printr'o ordonanta de

urgenta sau printr'un 0rdin al ministrului nantelor publice

Documents

Angajarea Resurselor Financiare La Institutiile Publice-cap 2-3 Licenta