ANEVRISMELE ARTERIALE

ANEVRISMELE ARTERIALE

Definitie: Anevrismul arterial este o dilatare parial a peretelui arterial.Etiopatogenie: -ateroscleroza este cauza cea mai frecvent a anevrismelor aortice i ale membrului pelvian-traumatismul este cauza cea mai frecvent la nivelul membrului toracic -sifilisul (care se ntlnete din ce n ce mai rar) are afinitate, n special, pentru aorta toracic. Ca localizare, aorta este sediul cel mai frecvent. Dintre anevrismele arterelor periferice, cele mai des ntlnite sunt acelea ale arterelor poplitee.Anatomie patologic:

Dup aspect, anevrismul poate fi:fusiform - dilatarea se datoreaz cedrii pereilor pe ntreaga circumferin a arterei sacciform - peretele cedeaz unilateral, circumscris.

Exist i:anevrisme arterio-venoase - cu prezena unei fistule care permite trecerea sngelui din arter n ven si anevrisme disecante - apar de obicei la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne, cu clivarea pereilor datorit ptrunderii sngelui n grosimea peretelui aortic.

Simptomele: Anevrismele sunt adesea asimptomatice. Cnd comprim un nerv sau o ven, pot provoca dureri sau o insuficien venoas.

La examenul clinic, anevrismul se prezint ca o tumoare pulsatil, la nivelul creia se aude adesea un suflu sistolic.

Imaginea radiografic arat calcifierea pereilor vasului dilatat.

Simptomatologia depinde de:localizare, mrime ,evoluie.

Cnd anevrismul este superficial se prezint ca o tumoare cu pulsaii expansive, iar cnd este profund, provoac de obicei fenomene de compresiune.

Forme clinice:1) Anevrismul aortei toracic:- se nsoete de eroziuni ale coastelor ;-bombeaz deseori la exterior sub forma unei tumori pulsatile. -Compresiunea organelor vecine realizeaz sindromul de compresiune mediastinal, caracterizat prin: cianoz,circulaie venoas colateral,edem;dureri anginoase;tulburri respiratorii.

Examenul radiologic pune n eviden anevrismul sub forma unei umbre rotunde, pulsatile, care face corp comun cu aorta.

2) Anevrismul aortei abdominale este aproape ntotdeauna de natur aterosclerotic. Se prezint sub forma unei tumori abdominale pulsatile i se nsoete deseori de dureri i fenomene de subocluzie intestinal.

3) Anevrismul disecant al aortei const n disecia straturilor aortei, n zona mediei, cu ptrunderea sngelui din lumen printr-o ruptur a intimei. Cauza este ateroscleroza, iar tabloul clinic este dramatic: durerea de intensitate neobinuit, localizat n toracele anterior i posterior, cu iradiere n umeri, cervical i abdominal;transpiraii;dispnee;com.

Prognosticul este foarte rezervat, iar tratamentul este medical (opiacee, reducerea presiunii arteriale sistolice cu Reserpin i Propranolol, combaterea ocului) i chirurgical.

Evoluia anevrismelor decurge frecvent spre agravarea simptomelor, cu apariia unor complicaii: embolii ;rupturi ale sacului anevrismal.

Tratament: pentru a evita ruperea anevrismului, bolnavii trebuie s evite:eforturile fizice;emoiile ;toate cauzele care mresc presiunea sanguin.

Cel mai eficace tratament este acela chirugical.

Varicele sau boala varicoasa- este cea mai frecventa afectiune a venelor si se caracterizeaza prin dilatari segmentare si permanente ale acestora. Varicele sunt cordoane proeminente , albastrui, situate imediat sub suprafata pielii. Ele pot aparea oriunde pe corp, insa afecteaza cel mai des membrele inferioare. Venele vizibile, dilatate si rasucite, inconjurate de placi de capilare cu aspect de panza de paianjen sunt varice superficiale. Chiar daca sunt dureroase si inestetice, ele sunt de obicei inofensive. Varicele profunde nu sunt vizibile, insa pot provoca inflamatie si dureri surde pe toata lungimea membrului.

Varicele se pot mosteni genetic, iar femeile au o probabilitate de 2 ori mai mare decat barbatii de a suferi de varice. Simptomele varicelor:Semnele varicelor sunt: - dureri surde; - sensibilitate la palpare; - senzatie de greutate a picioarelor; - umflarea gleznelor si picioarelor dupa statul in picioare o perioada mai lunga de timp; - vene proeminente, cu aspect de cordon, de culoare albastruie, acestea indica varicele superficiale;

- durerile surde si greutate intr-un membru, uneori si inflamare, fara vreo vena proeminenta sau vizibila de culoare albastruie, semnaleaza varice profunde;

- descuamarea si modificarea culorii pielii; - ulceratii ale pielii si dureri constante - indica varice severe.

Cauzele varicelor

Principala cauza a aparitiei varicelor este presiunea excesiva asupra abdomenului si membrelor inferioare: - sarcina; - obezitatea; - statul in picioare lungi perioade de timp; - constipatia cronica; - tumori intraabdominale; - sedentarismul - muschii sunt slabiti si nu mai ajuta la pomparea sangelui venos;

- o data cu inaintarea in varsta - venele isi pierd din tonicitate.

Evolutia varicelor:varicele inf evolueaza spre forme mai complicate :1.Tromboza venoasa superficiala consta in coagularea intravasculara a sangelui din interiorul unui pachet varicos sau a trunchiului venos principal excesiv;2.Tulburari trofuce cutanate se instaleaza treptat si cuprind -modificarerea culorii pielii de la roz la brun maroniu ,umflari care provoaca mancarimi,gamba capata un aspect dur ;ulcer de gamba care evolueaza cu infectie.3.Fistula venoasa interna inseamna ruptura unui pachet varicos ,determinand o hemoragie masiva .Singura solutie in acest caz e interv chirurgicala.Tratamentul varicelor.Varicele superficiale nu necesita in mod normal atentie medicala, insa se pot folosi ciorapi elastici de sustinere.Acestia ajuta muschii gambei sa impinga sangele in sus. Pentru ameliorarea edemului si durerilor ocazionale poti folosi aspirina sau ibuprofen. Venele in panza de paianjen pot fi eliminate cu laserul. Formele usoare de varice superficiale pot fi tratate prin scleroterapie: o substanta chimica numita agent sclerozant este injectata in vena pentru a-i lipi peretii, astfel incat sa nu mai poata transporta sange.

Cazurile mai severe se pot extirpa chirurgical, sau pot beneficia de "stripping" (interventie chirurgicala de smulgere a venelor).

Medicina alternativa recomanda: - masajul;- reflexologia;- yoga;- presopunctura; Ginkgo biloba, paducelul si afinul sunt cunoscute pentru faptul ca intaresc circulatia periferica.

Aplicarea de apa rece pe gambe amelioreaza durerile si disconfortul provocate de varicele superficiale.Alternanta bailor fierbinti cu cele reci incetineste progresia varicelor

Cand dormi, tine picioarele mai ridicate decat trunchiul. Cateva perne sub picioare sunt suficiente daca nu ai un pat ajustabil.TrombozaFenomen patologic care consta in formarea unui trombus (cheag sangvin, format din fibrina, din globule albe si din plachete) intr-o artera sau intr-o vena. Diferite tipuri de tromboza - Tromboza unei artere coronare poate provoca o ocluzie si, ca urmare, survenirea unui infarct al miocardului. - tromboza unei artere a piciorului antreneaza o ischemie acuta, adica suprimarea irigarii unei intregi parti de membru, care duce uneori la o gangrena care poate necesita amputatia. - Tromboza unei vene, care survine de cele mai multe ori la nivelul membrului inferior, este responsabila de o flebita. - trombozele aparatului digestiv pot atinge diferite organe, de exemplu intestinul subtire (antrenand o ischemie intestinala) sau colonul (antrenand o colita ischemica), dar si vena porta (tromboza fiind atunci de origine tumorala sau infectioasa) sau anusul, in caz de tromboza hemoroidara. - Tromboza unei artere cu destinatie cerebrala (artera carotida primitiva sau interna, artera vertebrala sau trunchiul bazilar) poate fi responsabila de un accident vascular cerebral ischemic si se manifesta printr-un deficit senzitiv sau motor care corespunde teritoriului cerebral atins. tromboza unei vene cerebrale poate sa fie pusa in evidenta prin dureri de cap si crize de epilepsie, si poate avea drept consecinta accidente vasculare cerebrale ischemice de origine venoasa. Cauze - O tromboza poate fi favorizata de o placa de aterom (depunere grasoasa), de o incetinire circulatorie (staza sangvina a insuficientei cardiace sau a poliglobuliei) sau de o modificare a hemostazei care provoaca o stare de hipercoagulare (deficit in antitrombina III, in proteine C si S). sarcina, perioada care urmeaza unei interventii chirurgicale, luarea de contraceptive orale, precum si tabagismul sunt factori favorizanti.

Tratament - Diferite medicamente sunt utilizate in tratamentul preventiv sau curativ al trombozei; antiagregantele plachetare, ca acidul acetilsalicilic si ticlopidina, anticoagulantele ca heparina si antagonistii de vitamina K, tromboliticele. O trombectomie (ablatia trombusului) este practicata in caz de urgenta.

Punctia pleurala - Toracocenteza

Punctia pleurala sau toracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul

exteriror prin intermediul unui ac de punctie.

Scopul explorator al toracocentezei este de a pune in evidenta prezenta lichidului pleural si recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativa si calitativa.

Acest tip de punctie are si un scop terapeutic ce consta in evacuarea lichidului si administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala dupa spalarea cavitatii. Medicamentele pot fi antibiotice sau citostatice.

Se recomanda toracocenteza in cazul bolilor inflamatorii, tumori pulmonare, insuficenta cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala.

Se va face punctie pleurala atunci cand cantitatea de lichid pleural depaseste un litru si jumatate si exercita o presiune asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le sa functioneze normal

Nu se recomanda toracocenteza atunci cand exista tulburari de coagulare a sangelui(hemofilie) si cand pacientul tine un tratament cu anticoagulante.

Locul punctieise alege in functie de situatia si cantitatea de lichid pleural.-Daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul VII - VIII intercostal pe linia axilara posterioara..-Daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, in zona stabilita prin examen clinic-In cazul colectiilor purelente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea lor.-fistulizarea - aparitia patologica sau crearea chirurgicala unei fistule, adica un canal care pune in comunicatie directa doua viscere sau un viscer si pielea.

Pregatirea punctieiPentru acest tip de punctie sunt necesare urmatoarele materiale: instrumente sterile (2-3 ace de 10 cm lungime cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane, comprese), romplast, eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare (Dieulaloy sau Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tavita renala

Totodata, se vor administra si medicamente precum cele tonice-cardiace, atropina, morfina, solutiile anestezice

.Pentru reactia Rivalta este necesar un pahar conic de 200 ml, 50 ml apa distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete.

Pacientului i se administreaza cu 30 minute inainte executie punctiei o fiola de atropina pentru a preveni accidentele.

Atropina scade excitabilitatea generala si a nervului pneumogastric.

Apoi/se/aseaza/in/pozit sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel, cu

mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flecate-pe/brate-cu-mainile-la-ceafa,-coatele-inante

Pacientii cu stare buna se asaza calare pe scaun cu spatar, antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului iar cei in stare grava-se-aseaza-in-ecubit-lateral-pe-partea-sanatoasa-la-marginea-patului..

Executia-punctiei- se face de catre medic, ajutat de 2 asistenti medicali si se desfasoara in salon sau in sala de tratamente.-asistentul 1 pregateste radiografia pacientului si isi spala si dezinfecteaza mainile, iar asistenul 2 adiminstreaza o fiola de atropina cu 30 de minute inaintea punctiei, asza musamaua si aleza pe masa punctiei si dezbraca toracele pacientului

- medicul stabileste locul punctiei iar asistentul 2 asaza pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales.- asitentul 1 pregateste locul punctiei, printr-o dezinfectie de tip II si serveste seringa cu anestezic- medicul efectueaza anestezia iar cei doi asistenti servesc manusile chirurgicale, campul chirurgical si supravegheaza pacientul-si-ii-mentine-pozitia-corespunzatoare-efectarii-punctiei -medicul--asaza--campul--chirurgical--in--jurul--toracelui--sub--locul---punctiei-asistentul1--serveste--acul---de--punctie---adaptat--la---seringa--si---dezinfecteaza----locul--punctiei-medicul--executa---punctia---si--aspira--lichidul- asistenul1-preia seringa cu lichid si il introduce in eprubete,apoi serveste medicului aparatul respirator- in acest timp asistentul 2 mentine pacientul si il indruma sa-si retina tusea si este atent la culoarea fetei si respiratie.- medicul introduce solutiile medicamentoase iar asistentul 1 serveste seringa cu solutie medicamentoasa in functiei de scopul-punctiei - medicul retrage acul de punctiei iar asistentul 1 dezinfecteaza locul si il comprima cu un tampon steril si aplica pansamen uscat fixat cu romplast.In acest timp asistentul mentine in continuare pozitia corecta a pacientului si verifica culoarea-pielii-si-respiratia - dupa executia punctiei, pacientul este ajutat de catre asistenti sa se aseze in pat, ii ridica membrele inferioare, scoate aleza si musamaua, inveleste pacientul.

Ingrijirea pacientului cu chist hidatic/boala parazitara provocata prin infestarea cu larva unei tenii de caineEtiopatogenie :oul parazitului elininat din firele de par ale cainelui infecteaza omul pe cale resiratorie ,inhalare digestiva.Contaminarea se face direct cu cainele sau indirect prin apa,alimente

Chistul e alc dintr-o membrana care da nastere veziculelor ce contin un lichid clar , se dezvolte in diferite organe plamani,ficat

Ele pot sa se rupa, eliberand in organism scolexul (capurile teniilor) susceptibil sa cauzeze multiple chisturi denumite secundare (echinocoza diseminata).Manifestari de dependenta -evolueaza in 3 faze:faza 1-chist inchis-poate aparea urticaria ,prurit ,tuse iritativa uscata ,dispnee,hemoptizie/exp cu sangeExamenul radiologic releva o opacitate rotunda cu contur net delimitat ,iese pozitiv cu ajutorul IDR-lui la ppd

Testul IDR la PPD se realizeaza prin injectarea a 0,1 ml de derivat proteic purificat de tuberculina (PPD) pe fata interna a antebratului. Injectia trebuie facuta cu o seringa pentru tuberculina, cu taietura acului indreptata in sus. Testul IDR este o injectie intradermica. Atunci cand este realizata corect, injectia produce o mica ridicatura a pielii (o induratie) intre 6 si 10 mm diametru.Faza 2 cand pac elimina ub lichid clar cu gust sarat eventual si membrane

Vomica e insotita de accese de tuse ,dispnee,dureri toracice violente indicand faza de chist infectat

Faza 3 realizeaza simptomele unei supuratii pulmonare ,apare cand chistul a ahuns la volumul unei portocale dand tuse ,dispnee,cianoza

- Un chist hidatic al ficatului provoaca o crestere in volum a ficatului, dureri localizate, un icter (pielea ia o culoare galbena) si pusee trecatoare de urticarie- Un chist hidatic al plamanilor provoaca o tuse, dureri toracice si, uneori, eliminarea unei cantitati mici de lichid continut in chist.Tratamentul Ablatia tumorii printr-o interventie chirurgicala este recomandata intotdeauna. Echinococozele diseminate pot fi tratate cu albendazol.

Profilaxia=urmareste evitarea contului cu cainii,spalarea mainilor,fructelor,legumelor infectate,ruptura lor in caile resp sunt semnalate prin vomica iar ruptura in pleura pleurezi.Abcesul pulmonar /pneumonie necrotizanta sau gangrena pulmonara -desemneaza numeroase abcese mici (< 2 cm in diametru), localizate intr-o anumita regiune pulmonara. Este o colecie purulent localizat n parenchimul pulmonar, care se evacueaz prin cile respiratorii, n urma deschiderii n bronhii, nsoindu-se de expectoraie muco-purulent. Factori favorizani ai abcesului pulmonar sunt: frigul, oboseal, alcoolismul, diabetul, iar brbaii sunt cei care sunt preponderent afectai de aceast boal.Etiologie/Agenii patogeni ai abcesului pulmonar sunt pneumococul, streptococul, stafilococul, pneumobacilul Friedlander.Germenii ptrund n parenchimul pulmonar pe cale aerin, limfatic sau hematogen de la un focar septic..Cauzele cele mai frecvente sunt: stenoza bronic, dilataia bronic, emboliile septice, suprainfectarea unor afeciuni preexistente (chist hidatic, aerian etc), diverse alte infecii (sinuzite, otite, infecii dentare, furuncule, traumatisme toracice etc). Supuraia poate fi de la un abces cu piogeni, amibian, micotic sau ca urmare a uneiafeciuni pulmonare (pneumonie, bronhopneumonie), unei supuraii toracice sau subdiafragmatice, unei embolii septice pulmonare.Manifestari de dependentaDebutul abcesului pulmonar este de obicei rapid, brutal, aprnd frisoane, febr, junghi toracic, tuse i expectoraie mucoas, paliditate, rezisten la antibiotice,hemoptizie,evacuare brutalaAbcesul pulmonar se vindec spontan n maxim 2 luni, dar dac vindecarea nu s-a produs, supuraia intr n faza de cronicizare. Diagnosticul este sugerat de debutul brusc, cu aspect de pneumonie lobar, urmat de semne de supuraie deschis. Complicaiile abcesului pulmonar pot fi: pleurale (pneumotorax spontan, pleurezii), cronicizare cu scleroza i supuraie (piosleroza), emfizem, cord pulmonar cronic, supuraii n creier, ficat etc.Tratamentul abcesului pulmonar impune repausul la pat cel puin 6 sptmni i un regim alimentar compus din proteine, glucide, vitamine, cu lichide abundente. Tratamentul medical const din: antibiotice dupa biograma (penicilina G in doze mari 10 mil unit/zi , ampicilina, gentamicina, kanamicina, stamicina, amfotericina, metronidazol), drenaj pastural i bronhoaspiraia. La nceput, se poate trata n spital iar apoi administrarea antibioticelor se poate continua acas, sub form de tablete.-De mai multe ori pe zi se aseaza pac timp de 15-20 min cu trunchiul inclinat ,capul in jos ,aborizand eliminarea secretilorPentru a putea fi prevenit abcesul pulmonar trebuie pus accent pe tratarea infeciilor rino buco-faringiene i antiobioterapie de protecie n interveniile chirurgicale. Tratamentul chirurgical poate consta lobectomie sau pneumectomie se recomand dup 3-6 luni, cand tratamentul medical este ineficace, iar abcesul pulmonar s-a cronicizat sau recidivat.

Ingrijirea pac cu pericardita constrictiva

-in pc inima e stans a de un proces de fibroza de la niv pericardului visceral, dar si parietal ( pericardul este tunica externa a inimii format din doua foite una viscerala si cealalta parietala). Fibroza pericardica se instaleaza lent in ani, dar este posibil sa apara si in cateva luni, producand un tablou de insuficienta cardiaca hipodiastolica cu presiune venoasa mult crescuta, ascita, edeme, hepatomegalie.

Exista doua forme de pericardita constrictiva:1-pericardita constrictiva subacuta "elastica:2-pericardita constrictiva cronica, rigida, cu si fara alte calcificari

cea elastica e determinata de o sg cauza existand multiple cauze ce pot duce la pericardita:

neoplasmeletuberculoza-postoperator-posttraumatic-infectii bacteriene-infectii fungice-boli ale tesutului conjunctiv-radiatii-uremie-postpericardiotomie-infarct miocardic

Manifestari de dependenta/simoptome frecvente

-dispneea la efort-ortopneea (forma de dispnee in care bolnavul nu poate respira decat in picioare, in pozitie dreapta)-oboseala-tuse-slabire-distensie abdominala-dureri abdominale-hepatalgii (durere la nivelul ficatului)-edeme periferice

La examenul fizic se pot decela urmatoarele aspecte:-jugulare turgescente-tensiune arteriala normala sau scazuta-hepatomegalie dureroasa-ascita-edeme-casexie-revarsat pleural-eritem palmar-subicter.

Tratamentul medical se realizeaza prin:-regim alimentar-repaus relativ-administrare de diuretice,chirurgical -bezonele v dr+stg pe marile vase si santuri ventriculare(succes 60$,mortalitate 20%)-administrare de preparate digitalice in caz de fibrilatie atriala

Stenoza mitrala este o afectiune cardiaca care consta in ingrosarea valvei mitrale. Aceasta devine rigida, nu se mai poate deschide in totalitate, astfel ca sangele trece cu greutate prin orificiul stenozat.

Afectiunea poate cauza diferite complicatii, precum aritmii cardiace (anomalii ale activitatii electrice, care sunt percepute de pacient sub forma palpitatiilor cardiace), insuficienta cardiaca, edem pulmonar sau accident vascular cerebral (prin formarea de emboli la nivelul atriului stang, cu mobilizarea ulterioara a acestora).

Anatomia si fiziologia valvei mitraleValva mitrala este una din cele 4 valve ale inimii bicuspida/tricuspida/mitrala/aortica Aceasta este un inel conjunctiv-fibros care separa atriul stang de ventriculul stang (camerele inimii drepte) si care pompeaza sange spre restul organismului. O valva mitrala sanatoasa are 2 valve mici (bicuspida) care se deschid in momentul in care sangele trece spre ventricul (camera inferioara a inimii, din care sangele este trimis prin artera aorta spre restul organelor).Valva mitrala stenozata este caracterizata prin ingrosarea, fibrozarea si rigidizarea inelului mitral, astfel ca orificiul mitral se ingusteaza si sangele nu mai poate sa treaca catre ventriculul stang.

Consecinta acestui fapt este acumularea sangelui in aval, la nivelul atriului stang si apoi la nivelul plamanului (insuficienta cardiaca si edem pulmonar).

Majoritatea cazurilor de stenoza mitrala sunt considerate a fi complicatiile tardive ale febrei reumatice (afectiune aparuta cel mai frecvent la copii, consecinta a infectiei faringiene cu streptococ beta-hemolitic).

Cu toate acestea, de cele mai multe ori infectia streptococica este asimptomatica si astfel ramane netratata corespunzator (tratamentul consta in eradicarea infectiei cu penicilina). La 14 zile de la debutul infectiei se formeaza o serie de complexe imune, cu o afinitate mare pentru tesutul conjunctiv care intra in constitutia valvelor cardiace (proteina M). Stenoza mitrala apare dupa un interval liber de 10-20 de ani de la atacul reumatic initial, insa in stadiile incipiente fiind deseori asimptomatica.Incidenta stenozei mitrale reumatismale a scazut in ultimii ani, datorita identificarii si tratarii corespunzatoare a infectiei cu streptococ beta-hemolitic.

Cu toate acestea, afectiunea este destul de des intalnita in zonele cu clima rece si umeda.

Exista si alte cauze, mai rare, care pot determina stenoza mitrala; dintre acestea amintim:- malformatiile cardiace congenitale (stenoza mitrala congenitala), sunt diagnosticate in copilarie si pot cauza complicatii grave in adolescenta;

- endocardita bacteriana (infectia bacteriana a valvelor cardiace);

- miocarditele (inflamatia sau infectia muschiului inimii);

- stenoza mitrala senila (ingrosarea valvelor cardiace secundare imbatranirii si fibrozarii tesuturilor);

- asocierea cu unele afectiuni: lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, sindromul carcinoid, etc;

- mixomul atrial (tumora benigna a musculaturii atriului) care poate cauza blocarea orificiului valvei mitrale.

PLEUREZIA/HEMOPTIZIA PURULENTA NETUBERCULOASA

Def.Acumulare de lichid intrapleural cu caracter de exudat,fie liber(in marea cavitate ),fie inchistat(in pleura compartimentata) ,consecutiva unui proces inflamator al foitelor pleurale,PNUMONIE ,ABCES PULMONAR .Posibili germeni:pneumococ,streptococ,stafilococ.

Manifestari de dependenta /simptome=-stare generala alterata,frisoane mari si repetate,febra,junchi toracic ,paloare ,astenie

Exam radiologic confirma prezenta lichidului

Punctia exploratoare evacuarea puroiului;b)spalarea cu SF ;c)introducerea a 50-100 ml aer,pentru a evita simfizarea ;d)introducerea AB si a enzimelor proteolitice-50-150 mg de Alfa chimotripsina cu evacuare dupa 8 ore(risc alergic)

Tratament-repauz la pat ,temp camerei 18 c ,antalgice,antituse,antibiotice, Ampicilina sau Oxacilina 4-6 g/zi+Kanamicina sau Gentamicina

Tetralogia fallot

-clasificata ca un defect cardiac congenital cianogen,cauzeaza scaderea oxigenului din sange, ceea ce conduce la cianoza. - este cel mai frecvent intalnit defect cardiac congenital cianogen, si consta de fapt in asocierea a patru anomalii anatomice (chiar daca in general doar trei sunt clinic prezente). Afectiunea este incadrata in bolile cu potential cianogen, cele care induc bebelusului inca de la nastere aspectul albastrui, datorita faptului ca in urma acestui defect fluxul de sange oxigenat din circulatia sistemica devine necorespunzator nevoilor.

Pacientii cu tetralogie Fallot prezinta cianoza (invinetirea extremitatilor, buzelor, unghiilor) chiar de la scurt timp dupa nastere, ceea ce atrage imediat atentia personalului medical din maternitate.

Tetralogia Fallot este o afectiune cu evolutie progresiva, multi copii au nevoie de corectie chirurgicala.

Specialistii sunt de parere ca cel mai bine ar fi ca interventia sa se realizeze inainte ca pacientul sa implineasca varsta de 1 an. Rezultatele fiind foarte bune ,mortalitatea e f redusa

Principalele caracteristici ale tetralogiei Fallot sunt:

-stenoza infundibulara (obstructia fluxului sangvin din ventriculul drept),

-defect de sept ventricular, a

-orta dextropozitionata si hipertrofie de ventricul drept.

-Ocazional, unii pacienti prezinta si defect septal atrial, atunci afectiunea fiind denumita pentada Fallot (consta in 5 defecte).

Tratament chirurgical,administrare de fier

Cianoza este stabilizata prin administrarea prostaglandinelor, utilizarea acestora reducand in timp chiar si necesitatea de a se interveni chirugical ulterior. Rezultatele fiind foarte bune mortalitatea e foarte redusa.

Cele mai importante complicatii sunt:

-poliglobulia /nr cescut de globule rosii,epitaxis,hemoragi digestive,tromboze pulmonare,renale,AVC,Abces cerebral,Litiaza renala- Retard de crestere si dezvoltare; - Aritmii cardiace; - Convulsii in perioadele de hipoxie; - Moarte. Profilaxie- endocardite bacteriene tratate cu antibiotice.Fara trat rata mortalitatii creste ,la varsta de 2 ani 30%,6 ani 50%,20% ajung la 10 ani

E intalnita si la mamifere,apare mai frecvent la baietiTetralogia Fallot apare la fiecare 3-6 bebelusi din 10.000 nou-nascuti, aceasta frecventa facand-o cea mai des intalnita malformatie congenitala cianogena. Traumatisme toraciceTraumatismele toracice reprezinta leziuni la nivelul cutiei toracice si a viscerelor din interiorul acesteia, cauzate de un agent traumatic.in traumatismele toracice sunt trei clasificari:

I. Clasificarea anatomica:

A) Traumatismele toracice parietale, pot fi:- cu leziuni osoase (fracturi costale, clavicularE);- fara leziuni osoase (echimoze, escoriatii, hematoamE).

B) Traumatismul diafragmatic, poate fi:

- cu/fara perforarea diafragmei;

C) Traumatismul cu leziuni endotoracice:

- cu leziuni de pleura, pulmonare, traheobronsice, cardiace sau pericardiace;- cu leziuni ale vaselor mari (aorta, vena cavA);- cu leziuni ale nervilor intercostali si intratoracici.

II. Clasificarea etio-patogenica, este cea mai folosita. Ea se face in functie de integritatea tegumentului astfel:

A) Traumatisme toracice inchise (contuziI);

B) Traumatisme toracice deschise (plagI), care pot fi provocate prin arma alba sau de foc, avand ca rezultat plaga toracica, care poate fi:- nepenetranta, cand nu intereseaza pleura si nu patrunde in cavitatea pleurala;- penetranta, cand intereseaza pleura iar agentul vulnerant patrunde in cavitatea pleurala si care pot fi: Fara leziuni viscerale (cord, pericard, vase marI); Cu leziuni viscerale.

III. Clasificarea fiziopatologica imparte traumatismele toracice in:- Traumatisme fara modificari fiziopatologice (circulatorii sau ventilatoriI);- Traumatisme cu tulburari fiziopatologice (insuficienta cardio-circulatorie, insuficienta respiratoriE).

Tratamentul traumatismelor toracice-Tratamentul traumatismelor toracice este in functie de tipul leziunii, astfel:A)- Faza primara de actiune (primul ajutoR), consta din: controlul hemoragiei; imobilizarea fracturii cu volete costale; controlul respiratiei si a frecventei cardiace, scoaterea accidentatului din focar cu masuri de protectie a coloanei vertebrale; oxigenoterapie; transport rapid la spital.Accidentatul va fi mentinut si apoi transportat pe o suprafata rigida, iar mobilizarea se va face cu maxima precautie pentru a se evita lezarea vertebro-medulara..B) Faza secundara de actiune (intraspitalicesC) se realizeaza: anamneza pacientului referitoare la modalitatea de producere a traumatismului si care a fost agentul vulnerabil; se efectuiaza EKG-ul, radiografia toracica si ecografia, aceste examine urmarind evaluarea fracturilor costale, leziunilor pulmonare si cardiace.Manifestari de dependenta -obstructia cailor respiratori ,apnee,dispnee,tahipnee.Se va face intubatatia oralotraheana sau stomatomie.Pneumotoraxul hipertensiv apare print-o acumulare de aer in cavitatea pleurala iar pac e dispneic cu hipersonoritate in partea cu pneumotorax si hipotensiv .Se mai introduce un tub de drenaj pleural care la celalalt capat va fi pus intr-un flacon cu apa pana nu mai iese aer pe tub ,apoi se supureaza orificiul pe unde a fost introdus tubul.Pneumotoraxul masiv consta in acumularea de sange in cavit pleurala ,se manifesta prin soc hemoragic ,hipotensiune ,tahicardie,,paloare,transpiratii reci .Terapeutic se impune toracenteza ptr evacuarea hematomului.Contuzia pulmonarase caraterizeaza prin zdrobirea unui segment sau lob pulmonar de cutia toracica ai respectiva arie pulmonara nu se mai umple cu aer ,ramanand o zona inerta,se face intubatie oralo-traheana.Ruptura diafragmatica poate fi mica sau mare aparand insuf resp ,hipotensiune si diminuarea murmurului vezicular .Tratament :sutura chirurgicala a diafragmului.