47
Anatomia patologică Specialitatea medicală care realizează diagnosticul pe baza examinării macroscopice, microscopice, chimice, imunologice si moleculare a ţesuturilor, organelor sau a întregului organism Anatomia patologică a cadavrului – autopsii Anatomia patologică a omului viu – diagnostic microscopic

Anatomie Patologica

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Introducere in domeniu

Citation preview

Page 1: Anatomie Patologica

Anatomia patologică

• Specialitatea medicală care realizează diagnosticul pe baza examinării macroscopice, microscopice, chimice, imunologice si moleculare a ţesuturilor, organelor sau a întregului organism

• Anatomia patologică a cadavrului – autopsii

• Anatomia patologică a omului viu – diagnostic microscopic

Page 2: Anatomie Patologica

Autopsia• Autopsii sistematice:

– Grecia antică prima parte a secolului III î.e.n

• Herophilus din Calcedon

• Erasistratus din Chios

• Primele metode ştiinţifice

– în Orientul Mijlociu în timpul Epocii de Aur islamice

• Avicenna (980–1037) - mecanismul infecţiei

• Avenzoar (1091 - 1161) – chirurgie experimentală, primele

autopsii

• Ibn al-Nafis – circulaţia pulmonară 1242

– în Europa de Vest în timpul Renaşterii italiene

• Antonio Benivieni(1443-1502) - determină cauza morţii

• Giovanni Morgagni (1682-1771) peste 600 de autopsii

• Carl Rokitansky (1804-1878) peste 20.000 de autopsii

Page 3: Anatomie Patologica

PATOLOGIA MICROSCOPICĂ

Page 4: Anatomie Patologica

Rudolf Virchow (1821-1902) –părintele patologiei

• Celula leucemică

• Standardizează

autopsia

• Mecanismul

trombemboliei

• Studiul microscopic al

bolilor

• Studii antropologice

• Peste 2000 lucrări și

cărți

Page 5: Anatomie Patologica

Charite- Berlin

Page 6: Anatomie Patologica
Page 7: Anatomie Patologica

Victor Babeș (1854-1926)• Bacteriolog şi morfopatolog• autorul primului tratat de

bacteriologie din lume in colaborare cu Victor Andre Cornil (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase) - a pus bazele moderne ale microbiologiei

• Contributii majore: TBC, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică.

• Corpusculii Babeș-Negri• descoperirea babesiilor - sporozoari

intracelulari nepigmentați - febra de Texas la feline

• "patomorfologia procesului infecțios" - sinteză a microbiologiei cu histopatologia

Page 8: Anatomie Patologica

Diagnostic microscopic

Examinează celule şi ţesuturi

• Celule – examen cito(pato)logic– Revărsate lichidiene

– Frotiuri exfoliative

– Amprente

• Ţesuturi – examen histopatologic– Biopsii

– Piese chirurgicale

– Fragmente recoltate la autopsii

Page 9: Anatomie Patologica

EXAMENUL CELULELOR

Page 10: Anatomie Patologica

Frotiu cervicovaginal Babes Papanicolaou – aspect normal

Page 11: Anatomie Patologica

Frotiu cervicovaginal Babes Papanicolaou – HSIL

Page 12: Anatomie Patologica

FNA - Proliferare mezotelială benignă

Page 13: Anatomie Patologica

EXAMENUL MICROSCOPIC AL ŢESUTURILOR

Page 14: Anatomie Patologica
Page 15: Anatomie Patologica

Procesarea tisulara

Page 16: Anatomie Patologica

ORIENTAREA MACROSCOPICA

Page 17: Anatomie Patologica
Page 18: Anatomie Patologica
Page 19: Anatomie Patologica
Page 20: Anatomie Patologica
Page 21: Anatomie Patologica
Page 22: Anatomie Patologica
Page 23: Anatomie Patologica
Page 24: Anatomie Patologica
Page 25: Anatomie Patologica

Fixarea• Definiţie: procesul de prezervare permanentă a

ţesuturilor într-o stare cât mai apropiată de starea intravitală

• Momentul fixării: – cât mai repede după prelevarea ţesutului prin

biopsie sau operaţie chirurgicală – cât mai repede după deces

• NU EXISTĂ FIXATOR PERFECT• 5 clase de fixatori (în funcţie de mecanismul de

acţiune)– Formaldehida – formol 10% tamponat1 parte formol concentrat + 9 părţi apă = formol 10%

Page 26: Anatomie Patologica

Procesarea tisulară

Definiţie:• Procesul prin care ţesuturile fixate sunt incluse în

parafinăEtape• Deshidratare băi succesive de alcool etilic de la

concentraţie de 70% la 96% şi apoi absolut• Clarificare: îndepărtarea agentului deshidratant

prin înlocuire cu o substanţă miscibilă cu parafină (solvent organic)

• Impregnare cu parafină

Page 27: Anatomie Patologica

histochinetă

Page 28: Anatomie Patologica

histoprocesor

Page 29: Anatomie Patologica

histoprocesor

Page 30: Anatomie Patologica

Includerea

• Formarea blocurilor de parafină

• MANUAL

• Important: orientarea exactă a piesei în funcţie de indicaţiile macroscopice

Page 31: Anatomie Patologica
Page 32: Anatomie Patologica
Page 33: Anatomie Patologica
Page 34: Anatomie Patologica
Page 35: Anatomie Patologica

secţionarea• Blocurile de parafină• La microtom - Cuţit special cu avansare standard –

secţiuni la 3-4 μ• Condiţie sine qua non: cuţite foarte bine ascuţite

– Cuţit de metal refolosibil (aparat de ascuţit) –necesită timp pt ascuţire

– Lame de unică folosinţă (asemănătoare cu lamele de ras) – ţesuturi cu calcificări, suturi, metal

Page 36: Anatomie Patologica
Page 37: Anatomie Patologica
Page 38: Anatomie Patologica
Page 39: Anatomie Patologica
Page 40: Anatomie Patologica
Page 41: Anatomie Patologica

colorarea

• Deparafinarea secţiunilor şi hidratarea lor

• Apă de robinet sau distilată 10 min

• Colorarea

• Deshidratarea şi clarificarea

• Montarea

Page 42: Anatomie Patologica
Page 43: Anatomie Patologica
Page 44: Anatomie Patologica
Page 45: Anatomie Patologica
Page 46: Anatomie Patologica
Page 47: Anatomie Patologica