Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

  • View
    342

  • Download
    11

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ppt. for medical students

Text of Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

  • ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIVSemestrul II- CURSUL nr. 1Dr. Mariana Ungur

    *

  • ANATOMIE

    Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: - cavitatea bucala - faringe (cu dubla apartenenta) - esofag - stomac - intestinul subtire - intestinul gros.

    Glande anexe: - ficat - vezica biliara - pancreas*

  • Principalele semne si simptome in chirurgia generalaAnorexieGreataVarsaturaRegurgitatieEructatiePirozisMeteorismDiareeConstipatieHematemezaMelenaRectoragieDurereFebraFrisonHiperemieTumefiereCefaleeTahicardieDispneeAdenopatieContractura

    *

  • CAVITATEA BUCALAAlimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt amestecate cu saliva.

    Superior este limitata de bolta palatina, inferior de planseul bucal, lateral de obraji, anterior de buze si posterior se continua cu faringele.

    In cavitatea bucala se afla cele doua arcade dentare, superioara si inferioara, situate pe maxilar si, respectiv, pe mandibula.

    Limba, organ muscular situat posterior, prezinta pe fata superioara niste formatiuni numite papile: filiforme, fungiforme si circumvalate sau gustative, ultimele fiind situate spre radacina limbii si formand V"-ul lingual; in cavitatea bucala glandele salivare, parotide, submaxilare si sublinguale, excreta saliva.

    Functiilepe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie, functia receptoare, functia de aparare si functia fizionomica.*

  • CAVITATEA BUCALA Este delimitata de 5 pereti:

    - unul anterior - buzele - doi laterali - obraji - unul inferior - planseul bucal - unul superior- bolta sau valul palatin.*

  • LIMBA Organ muscular situat posterior, prezinta pe fata superioara niste formatiuni numite papile: - filiforme - fungiforme - circumvalate sau gustative, ultimele fiind situate spre radacina limbii si formand V"-ul lingual*

  • ESOFAGULEste un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre faringe si stomac.

    El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) in dreptul cartilajului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 - 32 cm si are un calibru care variaza intre 10 si 22 mm.

    Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag; prin coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre cardia; sfincterul cardiei se desface, impiedicand si refluarea continutului gastric in esofag. *

  • STOMACULStomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub diafragma..

    Prile anatomice a stomacului

    - Cardia(orificiu cardiac)este intrarea n stomac din esofag.Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte. - Mica curbura este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de 15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor. - Marea curbura este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa de 40 cm. Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi, numitincizura cardiaca. - Fundul stomacului(zona fundica) reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpul deglutitiei. Se mai numeste sicamera cu aer a stomacului. - Corpul gastric -este partea cea mai mare a stomacului. - Orificiul piloric (pilorul) -orificiu inferior al stomacului, care face legtura intre corpul gastric si o zon mai dilatat -antrul piloric, continuat cu o poriune ngustat -canalul piloric- care se termin inspre duoden cu un sfincter muscular numitsfincter piloric.

    *

  • STOMACUL*

  • STRUCTURA STOMACULUITunica seroasa- este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape in intregime

    Tunica musculara este formata din fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice).

    Tunica submucoasa este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei.Tunica mucoasa captuseste toata suprafata endogastrica; se continua superior cu mucoasa esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala. Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica in timpul digestiei.

    *

  • VASCULARIZATIA SI INERVATIA STOMACULUI Arterele stomaculuiprovin din cele trei ramuri care pornesc din trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga. Venele stomaculuicorespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele capilare situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici, se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare. Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile arteriale, si se varsa in vena porta. Nervii stomacului sunt de origine simpatica si parasimpatica:-sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale-sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.

    *

  • DUODENUL Este primul segment al intestinului subire, continund stomacul, situat profund,fiind fixat de peretele abdominal posterior.

    Are forma de potcoav cu concavitatea n sus i spre stnga; n concavitatea duodenului ptrunde capul pancreasului.

    I se descriu patru portiuni,: prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila; portiunea a doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul, formand unghiul duodeno-jejunal.

    *

  • VASCULARIZATIA DUODENULUIDuodenul primeste sange arterial din doua surse: trunchiul celiac si artera mezenterica superioara ale caror ramuri se anastomozeaza formand doua arcade duodeno-pancreatice (anterioara si posterioara), care iriga duodenul si capul pancreasului.Sangele venos este drenat in vena porta. Circulatia limfatica a duodenului dreneaza la nivelul ganglionilor hepatici si celiaci.

    *

  • JEJUNUL SI ILEONULJejuno-Ileonul este segmentul intestinului subtire cuprins intre flexura duodeno-jejunala si valvula ileo-cecala.

    Jejun-Ileonul este legat de preretele abdominal prin mezenter. Intre jejun si ileon nu exista o delimitare neta. Jejunul cuprinde 40% iar ileonul 60%. In jejun se gasesc plice circulare numeroase dar lipsesc foliculii agregati.

    Jejunul este mai bine vascularizat si are o musculatura mai puternica. In pana la 2% din cazuri in portiunea terminala a ileonului se gaseste un diverticul (diverticului ileal la 80-100cm de cec).

    *

  • VASCULARIZATIA JEJUN-ILEONULUIVascularizatia arteriala a jejun-ileonului provine din artera mezenterica superioara (AMS). In traiectul ei formeaza 12-l6 artere jejuno-ileale care se bifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta. Ramurile ascendente se anastomozeaza in plin canal cu cele descendente. Din aceste arcade pleaca alte ramuri ascendente si descendente care prin anastomoza similara cu cea de mai sus vor forma 1-5 serii de arcade. Din ultimele arcade isi au originea vasele drepte care iriga intestinul; vasele drepte asigura irigatia de tip terminal a anselorVascularizatia venoasa a IS isi are originea in reteaua mucoasa si submucoasa. Formeaza o retea subseroasa. La nivelul mezenterului se formeaza 7-8 trunchiuri venoase jejuno-ileale care prin intermediul venei mezenterice superioare se varsa in vena porta.

    *

  • INTESTINUL GROSIntestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv; el incepe de la valva ileo-cecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli).Lungimea lui variaza intre 1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.Cecul este situat in fosa iliaca dreapta; legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara). Pe partea interna a cecului se afla apendicele, a carui pozitie este variabila.Cecul are un grad de mobilitate.Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical pana la fata inferioara a ficatului, unde, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang) si este situat orizontal sau in forma literei V".Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are forma unui S" si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.Rectul este portiunea terminala: se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. Rectul comunica