Ministerul Educaţiei şi Tineretului

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Finanţe şi Bănci”

„Analiza tehnică a pieţelor financiare”

Dr. Conf. Univ. Mihalache Sveatoslav

Coşcodan Eugeniu

.

Chişinău, 2008

Introducere

5

De la începutul existenţei pieţelor financiare oamenii au încercat de nenumărate ori să

prognozeze evoluţia acestora, cu speranţa obţinerii unui câştig, astfel au apărut 2 direcţii de

cercetare: practică şi teoretică. În practica financiară nu există întrebare dacă este posibil de a

prognoza evoluţia unui activ, ci cum aceasta poate fi prezisă. Pe când în teoria financiară întrebarea

de bază constă în posibilitatea prognozării unei serii de preţuri, de aceea teoria şi practica au mers

pe căi diferite în studierea seriilor de date financiare. Astfel utilizatorii analizei tehnice şi

fundamentale au dezvoltat metode conform cărora este posibilă previziunea evoluţiei cotărilor. În

contrast, teoreticienii se focusează pe comportamentul şi caracteristica unei serii de date financiare,

încercând să descopere succesiunea schimbării preţurilor prin utilizarea diverselor tehnici de

vânzări.

Analiza tehnică a devenit populară de la apariţie şi este deja utilizată de decenii în practica

financiară, în urma dezvoltării ea s-a transformat într-o „industrie”. În timpul anilor ’90 a crescut

interesul în această disciplină ca urmare a infirmării studiilor incipiente ce au demonstrat lipsa

utilităţii analizei tehnice.

Actualitatea temei investigate constă în faptul că în condiţiile trecerii de la o economie

centralizată la o economie de piaţă, persoanelor fizice şi juridice le-au fost deschise diverse

modalităţi de investire a banilor în diverse active, acest proces s-a intensificat în ultimii 5 ani când

multe bănci comerciale, precum şi companii de brokeraj, diversificîndu-şi serviciile, oferă

posibilitatea activării pe unele pieţe financiare, în special Forex, iar informaţiile disponibile despre

activitatea în cadrul acestora nu sunt suficiente.

Tema data are o importanţă majoră atât în plan teoretic, din motivul inexistenţei literaturii de

specialitate, cât şi în cel practic, ce constă în aplicarea metodelor analizei tehnice occidentale asupra

cotărilor valutei naţionale în raport cu cele străine şi a indicelui bursier CNVM-32.

Scopul cercetării rezidă în încercarea de a studia evoluţia activelor financiare autohtone şi

străine în baza analizei tehnice a graficelor acestora.

Conform scopului lucrării, teza este concepută cu următoarea structură: introducere, trei

capitole (partea de bază), încheiere, bibliografie, anexe.

În introducere este argumentată actualitatea, importanţa şi scopul temei de cercetare.

Capitolul I „Elemente teoretice ale analizei tehnice a pieţelor financiare” debutează cu o

prezentare a evoluţiei analizei tehnice si a analizei de sinteză asupra principalelor tipuri de grafice

utilizate în cadrul acesteia. Totodată aici sunt prezentate mai multe tehnici clasice şi contemporane

utilizate în scopul prognozării cotărilor activelor pe pieţile financiare.

6

Capitolul II „Analiza tehnică a pieţelor financiare internaţionale” ne prezintă o analiză a

graficelor cotărilor valutare de pe piaţa Forex, obţinute prin intermediul platformei de trading

„Metatrader” a companiei „Metaquotes”, în baza analizei clasice, utilizării indicatorilor şi

oscilatorilor, precum şi în baza teoriilor de analiză tehnică.

În capitolul III „Aplicarea analizei tehnice asupra pieţelor financiare din Republica Moldova”

sunt propuse variante de prognozare a evoluţiei ratelor indicelui bursier CNVM-32 şi a cotărilor

USD/MDL şi EUR/MDL, conform metodelor clasice şi a teoriilor de analiză tehnică, în baza

graficelor analizate.

Ultimul compartiment al tezei cuprinde concluziile principale ale cercetărilor făcute şi

recomandările care, în opinia noastră, vor influenţa pozitiv dezvoltarea analizei tehnice în Republica

Moldova.

7

Capitolul I. Elemente teoretice ale analizei tehnice a pieţelor financiare.

1.1 Evoluţia analizei tehnice

Istoria analizei tehnice occidentale are cu puţin peste o sută de ani. Ea a început cu o simplă

notă în revista „Wall Street Journal” publicată de Charles Henry Dow la începutul anilor 1890. În

acel timp Dow era cunoscut unui cerc larg de businessmeni drept unul din creatorii Indicelui Dow-

Jones. La sfârşitul secolului XIX-lea Indicele Industrial şi Indicele Transportator aveau istorie

separată, însă dat fiind faptul ca fluctuaţiile Indicelor erau importante la întocmirea tranzacţiilor

bursiere, a apărut necesitatea prognozării lor. În acest articol Dow a expus o serie de principii, cu

ajutorul cărora, după părerea lui, era posibil de a ocupa o poziţie lungă sau scurtă, asumându-şi un

risc minim. Aceste principii se utilizează până în prezent în toate metodologiile contemporane ale

analizei tehnice. Din nefericire Charles Dow nu şi-a publicat ideile într-o carte separată, ci numai în

articole. „Teoria lui Dow este bazată pe colecţia de articole ale editorului Charles Dow, care stau

astăzi la baza analizei tehnice.”1 Termenul „Teoria lui Dow” a apărut după moartea acestuia, fiind

publicat de analiştii ce au sintetizat principiile lui Dow. Principiile de bază sunt următoarele:

1. Toată piaţa se oglindeşte în indici;

2. Pe piaţă au loc trei tipuri de oscilaţii: primare, secundare şi mici;

3. „Linia” (graficul mişcării preţului) ne arată dinamica preţurilor;

4. Corelaţia preţului cu volumul vânzărilor formează baza de calcul;

5. În funcţie de comportamentul preţurilor se determină tendinţa.

Ralph Nelson Elliott şi-a formulat teoria în timpul Marii Depresii, în urma analizei Indicilor

Dow-Jones, lăsându-ne bazele conceptuale şi demonstraţiile matematice, care se publică până în

zilele noastre. În afară de forma bazică de mişcare a preţurilor, Elliott a atras atenţie analiştiilor

asupra succesiunii Fibonacci. Mai apoi aceste teorii au fost dezvoltate la sfârşitul anilor 1970

începutul anilor 1980 de către analiticul Robert Prechter, care era considerat guru al analizei tehnice

din Statele Unite ale Americii in anii 1980.

William Delbert Gann, legendarul trader a primii jumătăţi a secolului XX-lea, a creat propria

combinaţie de principii geometrico-algebrice, care au fost cu succes utilizate în cadrul tranzacţiilor

pe pieţele futures. Aceste principii au atras o atenţie considerabilă a analiştilor şi în rezultat Gann a

creat propriul centru didactic specializat.

1 Enciclopedia virtuală Wikipedia. Istoria analizei tehnice. http://en.wikipedia.org/wiki/Technical_analysis#History [Accesat 06.01.2008]

8

Graficul cu puncte şi figuri şi principiile de prognozare a acestuia au fost introduse de către

Victor DeVilliers în anii 1930 şi imediat au început să se bucure de popularitate. În prezent acestea

se utilizează rar din cauza neuniversalităţii lor.

„Aproape toate figurile clasice a analizei tehnice au fost descoperite în prima jumătate a

secolului XX-lea, însă până în prezent este greu de a le atribui anumitor autori.” 2

Metoda lumânărilor japoneze a devenit extrem de populară printre analiştii occidentali la

sfârşitul anilor 1980. Steve Nison a fost printre primii traderi americani ce a utilizat această metodă,

fapt ce la făcut renumit în întreaga lume. Lumânările japoneze sunt destul de productive, însă până

în prezent nu au fost valorificate toate posibilităţile lor, cu toate că această metodă a apărut circa trei

sute de ani în urmă în Japonia, fiind utilizată de către negustorii cu orez. „Drept fondator a acestor

grafice este considerat Homma Munehisa, comerciant de orez, care a introdus această metodă în

secolul XVIII-lea.” 3

Bumul analizei tehnice a fost, în primul rând, condiţionat de dezvoltarea metodelor

computerizate de analiză. Astfel traderii au primit un instrumentariu excelent, ce lucrează pe baza

unor principii simple, unde activitatea analiticului ţine doar de necesitatea stabilirii gradului de

credibilitate a datelor obţinute de program.

Ultimul bum a fost condiţionat de apariţia sistemelor informaţionale de genul Reuters,

Bloomberg, Tenfore care au uşurat şi mai mult activitatea analiştilor tehnici.

Concepţiile analizei tehnice actualmente se utilizează pentru diverse active, acţiuni, indici

bursieri, rate procentuale, valutelor străine etc.

Avantajele prezentate de analiza tehnică:

Analiza tehnică poate fi utilizată pentru diverse instrumente practic pe orice piaţă;

Graficele utilizate în cadrul analizei pot utiliza perioade de timp de la o minută la zeci

de ani;

Există multe metodologii de analiză tehnică, elaborate aplicabile la diferite sectoare a

pieţelor;

Principiile de bază a analizei sunt simple, iar metodele sunt elaborate cu scopul de a

reflecta starea reală a pieţei;

În analiza tehnică se utilizează date exacte şi actualizate.

Dezavantajele prezentate de analiza tehnică:

În analiza tehnică persistă elementul subiectiv, ce ţine de experienţa analiticului;

2 Enciclopedia virtuală Wikipedia. Istoria analizei tehnice. – http://en.wikipedia.org/wiki/Technical_analysis#History [Accesat 06.01.2008]3 Enciclopedia virtuală Wikipedia. Istoria lumânărilor japoneze. – http://en.wikipedia.org/wiki/Candlestick_chart#History [Accesat 06.01.2008]

9

Analiza tehnică se bazează pe ideea neschimbării comportamentului omenesc, datorită

căruia modelele de piaţă se repetă;

Analiza tehnică oferă numai o prognoză a evoluţiei şi nu o garantează;

„Analiza tehnică contemporană se bazează pe calcule complicate matematice şi

statistice, ca urmare o analiză detaliată poate fi oferită doar cu ajutorul unui software

special proiectat;” 4

Pentru analiză este necesar ca datele să fie veridice şi actualizate.

1.2 Tipurile de grafice

În analiza tehnică se utilizează o serie diversă de instrumente. Toate acestea au nevoie de

grafice, care pot fi construite manual sau cu ajutorul a software specializat. Un grafic reprezintă un

mod de a afişa anumite date. În general dacă datele sunt sub forma de tabel ele sunt mai greu de

interpretat. In plus pe un tabel nu ne putem da seama de felul cum se „mişcă” un preţ. În modul cel

mai simplu un grafic conţine doua axe (X=orizontală şi Y=verticală). Pe axa X se afişează timpul

între anumite valori sau de la o dată aleasă pană la zi, iar pe axa Y se afişează preţul, altfel spus

cotările ale hârtiilor de valoare. Există o gamă variată de grafice utilizate în analiză, însă cele mai

importante sunt:

1) Graficele liniare;

2) Graficele sub formă de bare;

3) Graficele cu lumânări;

4) Graficele cu puncte şi figure.

Graficul liniar

„Graficul liniar reprezintă cea mai simplă formă de grafic, acesta uneşte punctele cu

coordonatele Y şi X.”5 La etapa actuală de dezvoltare a analizei tehnice graficele liniare se

utilizează rar.

Pe axa verticală de obicei se depune preţul cererii şi ofertei, preţul maxim şi minim sau preţul

de închidere. Axa timpului poate fi diversă – pe minute, pe ore, pe zile, pe săptămâni, pe luni, după

cum se vede în desenul 1: „Graficul liniar” . Există două modalităţi de construire a axei verticale şi

una a axei timpului.

Desenul 1: „Graficul liniar”

4 Snavely, Kathryn. Technical Analysis: Advantages and disadvantages. – http://www.referenceforbusiness.com/encyclopedia/Str-The/Technical-Analysis.html [Accesat 06.01.2008]5 Enciclopedia virtuală Wikipedia. Graficele liniare. – http://en.wikipedia.org/wiki/Line_chart [Accesat 06.01.2008]

10

Axa verticală aritmetică este cea mai des utilizată modalitate, unde fiecare diviziune reprezintă

o schimbare egală a preţului. Aceasta are sens în cazul în care diapazonul preţurilor este îngust,

adică pe piaţa cu operaţiuni pe termen scurt cu active.

Axa verticală logaritmică, scopul principal al acestei modalităţi de construire îl constituie

evaziunea unor creşteri şi scăderi colosale a preţurilor, şi este utilizată pentru graficele hârtiilor de

valoare, în a căror istorie s-au înregistrat mari creşteri şi/sau scăderi ale preţului.

Axa timpului la fel poate fi diversă, începând cu prezentarea informaţiei cu privire la

înregistrarea fiecărei tranzacţiei şi terminând cu informaţia cu privire la ultima tranzacţie a lunii.

Graficul cu bare

Graficele cu bare sunt cele mai des utilizate de către analiştii occidentali pentru prezentarea

dinamicii preţurilor. „Pe grafic datele cu privire la hârtia de valoare analizată se prezintă sub forma

unei serii de bare – linii verticale.”6 Axa timpului poate prezenta date începând de la cele pe minut

până la cele anuale, în dependenţă de perioada analizată.

6 Enciclopedia virtuală Wikipedia. Graficele cu bare. – http://en.wikipedia.org/wiki/Bar_chart [Accesat 06.01.2008]

11

În marea parte a cazurilor fiecare bar ne indică preţul maxim, minim şi preţul de închidere

pentru date istorice, iar pentru preţurile actualizate ne prezintă preţul maxim, minim şi ultimul preţ.

Unele bare (în special cele pentru hârtiile de valoare tranzacţionate la bursă) pe lângă preţul maxim,

minim şi de închidere ne mai prezintă preţul de deschidere, după cum se vede în desenul 2: „Forma

unui bar”. La fel ca şi în cazul graficului liniar, graficul sub formă de bare se poate prezenta pe axe

aritmetice şi logaritmice în dependenţă de hârtiile de valoare analizate.

Desenul 2: „Forma unui bar”

Graficele cu bare sunt folositoare, deoarece conţin mai multă informaţie privitor la activul

analizat decât cele liniare, iar datele pe perioade sunt prezentate compact.

Graficul cu lumânări

Asemenea graficelor pe bază de bare, tiparele tip lumânare pot fi folosite pentru a prevedea

evoluţia pieţei. „Datorită coloristicii lor, graficele cu lumânări (candlestick) oferă detalii vizuale mai

bune decât graficele cu bare.”7

Fiecare unitate de timp este prezentată sub forma de lumânare, alcătuită din corp şi umbre,

cunoscute şi sub denumire de fitiluri. Corpul lumânării prezintă preţul de deschidere şi de închidere

sau preţul de deschidere şi ultimul preţ, iar umbrele reprezintă preţul maxim şi minim, dacă se află

în afara diapazonului preţurilor de deschidere şi închidere, după cum se vede în desenul 3: „Forma

lumânărilor japoneze”.

Desenul 3: „Forma lumânărilor japoneze”

7 Enciclopedia virtuală Wikipedia. Lumânările japoneze. – http://en.wikipedia.org/wiki/Candlestick_chart [Accesat 06.01.2008]

12

Pe lângă cele expuse mai sus, lumânările oferă o prezentare vizuală a modificării relative a

preţului hârtiei de valoare pentru o anumită perioadă de timp:

1) Dacă preţul de închidere sau ultimul preţ este mai mic, decât preţul de deschidere,

atunci corpul lumânării se haşurează în negru;

2) Dacă preţul de închidere sau ultimul preţ este mai mare, decât preţul de deschidere,

atunci corpul lumânării se haşurează în alb sau roşu.

Cu toate că lumânările japoneze au fost introduse nu demult în analiza tehnică occidentală,

aceastea au fost utilizate sute de ani de negustorii de orez japonezi. Mulţi analişti, care utilizează

aceste grafice, consideră ca modelele analizate timp de 2-3 zile, pot oferi semnale importante pentru

pieţe cu tranzacţii pe timp scurt, de exemplu pieţele futures.

Graficul cu puncte şi figure

Graficele cu puncte şi figure reprezintă o metodă simplă de prezentare a dinamicii preţurilor

cu scopul determinării de modele şi tendinţe. Aceste grafice sunt uşor de construit, deoarece ele nu

conţin axa timpului, ci doar modificările preţului în plafoanele stabilite de analitic.

„Până la crearea a software specializat, aceste grafice erau cele mai populare instrumente şi

pâna acum se utilizează pe pieţele futures.” 8 Graficul constă din bare verticale, unde axa verticală

este împărţită pe celule, iar scara se numeşte mărimea celulei. Spre exemplu, un analitic poate să

decidă că în anumite condiţii o celulă este egală cu un point, iar in alte cu trei. Mişcarea preţului

notează prin puncte, prezentate de zerouri (0), şi figure, prezentate prin X. La o dinamică

crescătoare se depune depune X pentru fiecare creştere a preţului, egală cu scara celulei. La o

dinamică descrescătoare pe grafic se depun zerouri pentru fiecare scădere a preţului, egala cu scara

celulei, după cum se observă din desenul 4: „Graficul cu puncte şi figuri”. O altă condiţie esenţială

este numărul de celule ce prezintă o schimbare a mişcării graficului. Principala deosebire a acestor

grafice o constituie faptul că axa orizontală nu depinde de timp, de aceea zilele pot fi deosebite prin

notarea datei sau printr-o culoare diferită.

8 Janssen, Cory. Technical Analysis: Chart Types. – http://www.investopedia.com/university/technical/techanalysis7.asp [Accesat 06.01.2008]

13

Desenul 4: „Graficul cu puncte şi figuri”

Graficele cu puncte şi figure se utilizează pentru depistarea semnalelor de vânzare sau

cumpărare şi pentru determinarea următoarelor situaţii:

1. Cererea este mai mare decât oferta – pe grafic sunt depuse coloane lungi de figure X

(în sus);

2. Oferta este mai mare decât cererea – pe grafic sunt depuse coloane lungi de zerouri 0

(în jos);

3. Egalitatea cererii şi a ofertei – pe grafic sunt depuse coloane scurte de figure şi zerouri

ce alternează.

1.3 Analiza clasică a graficelor

Imaginea formată de graficul cotărilor ne arată o adevărată luptă între cumpărători şi

vânzători. Preţurile de piaţă se mişcă sub forma unui zigzag, crescând şi scăzând în dependenţă de

cerere şi ofertă. Pentru a lua decizia de cumpărare sau vânzare, participanţii pieţei au nevoie de

instrumente de determinare a strategiei. Unul din acestea este trendul, care poate fi definit în felul

următor:

14

„Trendul reprezintă un răspuns previzibil al preţului la anumite nivele de suport/rezistenţă ce

se schimbă de-a lungul timpului.” 9

Trendul poate avea două direcţii principale şi o situaţie de consolidare în timpul trendului

lateral.

În timpul trendului ascendent se crează o situaţie favorabilă de procurare, sau de ocupare a

poziţiei lungi. „Un trend ascendent de proporţii mari formează piaţa taurilor.”10 Pe când în timpul

unui trend descendent este oportun de a vinde, ocupând o poziţie scurtă. „Un trend descendent de

proporţii mari formează piaţa urşilor.” 11

Trendul lateral apare în cazul când pe piaţă există o egalitate relativă între cerere şi ofertă. În

rezultat preţurile cresc şi scad în anumite limite înguste, ce formează coridorul preţului, iar pe piaţă

apare o situaţie de consolidare (stagnare).

Linia trendului reprezintă acea linie ce uneşte datele consecutive cu scopul determinării

direcţiei mişcării pieţei. Cu cât mai des ea se atinge cu maximurile şi minimurile preţurilor şi cu cât

mai lungă ea continuă fără a fi străpunsă de acestea, cu atât mai important este trendul.

Liniile trendului se utilizează pentru determinarea următoarelor caracteristici ale trendului:

1. Direcţia trendului;

2. Virajul trendului;

3. Continuarea trendului;

4. Suportul şi rezistenţa.

Perforarea liniei este primul semn de slabire a trendului.

Linia trendului ascendent reprezintă acea linie ce uneşte minimurile locale. Ea trece sub

valorile minime şi uneşte cel puţin 3 valori minimale consecutive crescătoare, după cum se vede în

desenul 5: „Linia trendului ascendent”.

Desenul 5: „Linia trendului acendent”

9 Steve, Alex. Technical Analysis From A to Z. Third edition; – New York.: The Wall Street Jounral, 1998 – 25p.10 Enciclopedia virtuală Wikipedia. Market Trends. – http://en.wikipedia.org/wiki/Market_trends [Accesat 06.01.2008]11 Enciclopedia virtuală Wikipedia. Market Trends. – http://en.wikipedia.org/wiki/Market_trends [Accesat 06.01.2008]

15

Linia trendului descendent reprezintă acea linie ce uneşte cel puţin 3 valori maxime

consecutive descrescătoare şi este situată de asupra lor, după cum se vede în desenul 6: „Linia

trendului descendent”.

Desenul 6: „Linia trendului descendent”

În definiţiile clasice aceste linii nu trebuie să intersecteze nici o altă valoare, însă în prezent

aceasta este admisibil în unele cazuri.

16

Modele de continuare/consolidare

Modelele de continuare se întâlnesc pe parcursul etapelor de stagnare, când în urma unui trend

ascendent sau descendent preţurile se mişcă lateral. Aceste modele pot fi uşor depistate, deoarece

ele au forme standard precum:

1) Triunghi;

2) Dreptunghi;

3) Steag şi fanion.

Participanţii pieţei utilizează aceste modele în scopul determinării preţului potenţial pentru

propria strategia. Aceasta reprezintă preţul la care piaţa va ajunge ca urmare a perforării consolidării

şi continuării trendului.

Triunghiurile apar în cazurile unui trend ascendent sau descendent, ca rezultat al

confruntărilor cererii şi ofertei. Triunghiurile pot lua forma ascendenta, descendenta sau

echilaterala, spre exemplu, în cazul unui triunghi ascendent cateta orizontală semnifică că vânzătorii

consideră că preţul a atins plafonul maxim, iar cumpărătorii continuă să procure la preţuri tot mai

mari. Interesant este faptul că cu apropierea preţului de vârful triunghiului, acest model devine tot

mai puţin stabil. În cadrul analizei triunghiurilor se observă următoarea legitate: „Preţul prognozat

pentru orice triunghi se determină conform relaţiei X = Y (desenul 7: „Determinarea preţului

potenţial în cadrul triunghiurilor”), ceea ce permite participanţilor sa stabilească propria strategie”.

Desenul 7: „Determinarea preţului potenţial în cadrul triunghiurilor”

Dreptunghiurile reprezintă o confruntare directă între suport şi rezistenţă, aceste modele pot

dura de la o lună până la un an. În principiu acestea se bazează pe aceeaşi legitate ca şi

triunghiurile: „Preţul prognozat pentru orice dreptunghi se determină conform relaţiei X = Y

(desenul 8: „Determinarea preţului potenţial în cadrul dreptunghiurilor”), ceea ce permite

participanţilor să-şi formeze strategia”.

17

Desenul 8: „Determinarea preţului potenţial în cadrul dreptunghiurilor”

Steagurile şi fanioanele apar pe pieţe dinamice, cu creşteri rapide a preţurilor şi sunt nişte

modele de scurtă durată, durează nu mai mult de câteva zile. Aceste de obicei preiau forma unor

triunghiuri sau paralelograme orientate in jos (desenul 9: „Steaguri şi fanioane”). Modele date apar

des ca urmare a cazurilor:

1. Creşterii sau scăderii rapide a preţului;

2. Micşorarea volumului tranzacţiilor în timpul acţiunii modelului;

3. Figura este străpunsă în decursul a maxim o săptămână, în caz contrar aceasta nu mai

este steag sau fanion.

Desenul 9: „Steaguri şi fanioane”

Modelele de viraj a trendului

18

Modelele de viraj ne indică atingerea maximului sau minimului de preţ pe piaţă, ca urmare are

loc schimbarea direcţiei trendului. Modelele de viraj au o importanţă majora in cazul apariţiei după

o creştere sau scădere de preţ. Modelele ce apar în urma unui trend ascendent se oglindesc în cele ce

apar după un trend descendent. Cele mai populare modele de viraj sunt:

1) Capul şi umerii;

2) Vârfuri/depresiuni duble şi triple;

3) Sub formă de clin;

4) Maximurile sau minimurile rotungite.

Participanţii pieţei utilizează aceste modele cu scopul determinării a preţului maxim şi minim,

în vederea alegerii preţului optim de procurare sau vânzare.

Capul si umerii, acest model este format din 3 vârfuri, cel mijlociu fiind maxim. Ea apare la

sfârşitul unui trend ascendent sau descendent de lunga durata. Caracteristic acestui model îi este

faptul că în timpul primului maxim, ce reflectă o confruntare între vânzători şi cumpărători, volum

tranzacţiilor este relativ mare, pe când la ultimul maxim acesta scade. Drept semnal a sfârşirii

modelului ne serveşte „linia gâtului”, este linia trasată orizontal sau sub un unghi ce desparte

modelul de restul figurii. În cadrul analizei pentru prognozarea preţului se utilizează formula X = Y,

astfel momentan după sfârşitul figurii, perforarea liniei gâtului, se poate spune ca preţul va creşte

sau va scădea cu cel puţin Y, după cum se vede în desenul 10: „Determinarea preţului potenţial în

cadrul modelului cap şi umeri”.

Desenul 10: „Determinarea preţului pontenţial în cadrul modelului cap şi umeri”

Vârfuri/depresiuni duble şi triple reprezintă o succesiune de creşteri şi scăderi consecutive

egale şi este o continuare a luptei dintre vânzători şi cumpărători pentru dominarea pe piaţă. Aceste

modele ne arată modificarea de durată medie şi lungă a trendului. Vârfurile/depresiunile duble şi

triple diferă de modelul „Capul şi umerii” doar după volumul tranzacţiei, astfel la modelele duble şi

19

triple la vârfuri volum tranzacţiilor se micşorează, pe când la modelul cap şi umeri volumul scade

brusc doar la începutul „umărului” drept. În cadrul modelului vârfuri/depresiuni duble şi triple

funcţionează aceeaşi egalitate X = Y, pentru determinarea evoluţiei preţului, după cum se vede în

desenul 11: „Determinarea preţului potenţial în cadrul modelului vârf/depresiune dublu şi triplu”.

Desenul 11: „Determinare preţului potenţial în cadrul modelului vârf/depresiune dublu şi triplu”

Modelele sub formă de clin determină apropierea preţurilor înainte de viraj, iar formarea lor

poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. Aceste modele pot fi ascendente şi descendente, iar

perforarea lor are loc înainte de atingerea vârfului, după cum se vede în desenul 12: „Model sub

formă de clin ascendent”.

Desenul 12: „Model sub forma de clin ascendent”

20

Modelele sub forma de maximuri şi minimuri rotungite sunt cele mai rare modele de viraj, ele

se formează lent în decursul a câtorva luni (desenul 13 „Modele sub formă de maxim şi minim

rotungite”). Acestea nu oferă semnale precise de vânzare sau procurare, însă prin combinarea cu

analiza fundamentală, se utilizează pentru determinarea investiţiilor pe termen lung.

Desenul 13: „Modele sub formă de maxim şi minim rotungite”

Pragurile de suport şi de rezistenţă

Pragurile de suport şi de rezistenţă reprezintă valorile la care se întalneşte oferta cu cererea. În

general pe o piaţă liberă preţul este supus fluctuaţiilor (variaţiilor) datorită luptei continue între

cerere şi ofertă. Vânzătorii care reprezintă oferta au tot interesul de a vinde la un preţ mare. Pe de

altă parte cumpărătorii, care reprezintă cererea, sunt interesaţi de un preţ mic de achizitie. Astfel,

dacă una din părţi (cerere sau oferta) e mai puternică se produce o variaţie de preţ. În aceste situaţii

apare noţiunea de suport şi cea de rezistenţă, care defapt sunt componentele de bază ale analizei

tehnice, ele sunt importante pentru înţelegerea mişcării trendului şi a modulelor acestuia, cum sunt

de viraj şi continuare.

Nivelul de suport este valoarea la care cererea e suficient de puternică pentru a opri preţul din

trendul de scădere. În mod logic, în momentul în care preţul a scăzut suficient de mult tot mai mulţi

cumpărători vor profita de situaţie şi vor încerca să cumpere hârtia de valoarea la un preţ pe care ei

îl consideră mic. De asemenea când vânzătorii văd ca preţul nu mai scade nu se mai grăbesc să

vândă (desenul 14: „Pragurile de suport şi rezistenţă”).

Desenul 14: „Pragurile de suport şi rezistenţă”

21

Se poate observa că de câte ori preţul ajunge la pragul de suport apare o creştere cauzată de

cumpărătorii ce cred că hârtia este suficient de ieftina. Se poate întâmpla că uneori pragul de suport

să fie trecut, dar de fiecare dată preţul creşte din nou. Trecerea sub valoarea de suport poate apărea

datorită disponibilităţii vânzătorilor de a vinde mai ieftin. De obicei cumpărătorii sunt cei avantajăţi

într-o astfel de situaţie, ei având interes ca preţul să fie cât mai mic.

În mod uzual nivelul de suport este la o valoare inferioară preţului şi se trasează grafic ca o

linie orizontală ce uneşte minimele de preţ. Cum analiza tehnică nu este o ştiinţa exactă, uneori e

dificil de găsit un nivel de suport. De multe ori o succesiune de minime pot fi la valori diferite. Pe o

piaţă volatilă e posibil ca uneori preţul să scadă brusc sub suport şi să revină la fel de brusc. De

aceea mai importantă pentru analiza tehnică este zona de suport.

Nivelul de rezistenţă este valoarea la care oferta e suficient de puternică pentru a opri preţul

din trendul de creştere. În mod logic, în momentul în care preţul a crescut suficient de mult tot mai

mulţi vânzători vor profita de situatie şi vor încerca să vândă hârtiile de valoare la un preţ pe care ei

îl consideră mare. De asemenea când cumpărătorii văd ca preţul nu mai creşte nu se mai grabesc să

cumpere (desenul 14: „Pragurile de suport şi rezistenţă”).

Se poate observa că de câte ori preţul ajunge la pragul de rezistenţă apare o scădere cauzată de

vânzătorii ce cred că hârtia este prea scumpă, unii işi marchează profitul. Se poate întâmpla că

uneori pragul de rezistenţă să fie trecut, dar de fiecare dată preţul scade sub prag. Trecerea peste

valoarea de rezistenţă poate apărea datorită disponibilităţii cumpărătorilor de a cumpăra mai scump.

De obicei vânzătorii sunt cei avantajaţi într-o astfel de situatie, ei având interes ca preţul să fie cât

mai mare.

In mod uzual nivelul de rezistenţă este la o valoare superioră preţului şi se trasează grafic ca o

linie orizontală ce uneşte maximele de preţ. Uneori e dificil de găsit un nivel de rezistentă. De multe

ori o succesiune de maxime pot fi la valori diferite. Pe o piaţă volatilă e posibil ca uneori preţul să

crească brusc peste nivelul de rezistenţă şi să işi revină la fel de brusc. De aceea unii folosesc o zona

de rezistenţă şi nu o simpla linie.

Pragurile de suport şi de rezistenţă se consideră de multe ori ca o pereche de elemente foarte

utile in analiza tehnică. Ele sunt ca două imagini in oglindă şi de obicei au caracteristici

asemănătoare.

În general minimele şi maximele de preţ pe o anumită perioadă formează liniile de suport şi

respectiv de rezistenţă. De multe ori când piaţa e în echilibru preţul are fluctuaţii între suport şi

rezistenţă. Unii folosesc aceste praguri pentru a-şi stabili momentele optime de cumpărare/vânzare.

Când piaţa este în echilibru şi preţul variază între rezistenţă şi suport se spune ca piaţa e in „range”.

Când preţul trece de un prag există posibilitatea ca să se formeze un trend. Unii monitorizează astfel

22

de momente şi le consideră momente optime de vânzare/cumpărare. E recomandabil ca apariţia unui

trend să fie confirmată şi de alţi indicatori pentru a ne asigura că nu e doar o trecere întâmplătoare

peste linia de prag.

Se poate ca uneori pragul de suport să devină unul de rezistenţă sau viceversa, după cum se

vede în desenul 15: „Transformarea nivelului de suport în cel de rezistenţă şi invers”. De exemplu

după ce preţul a penetrat pragul de rezistenţă nu are suficientă putere pentru a dezvolta un trend şi

fostul prag de rezistenţă devine prag de suport.

Desenul 15: „Transformarea nivelului de suport în cel de rezistenţă şi invers”

Pentru că analiza tehnică nu e o ştiinţă exactă e necesar uneori sa fie definite nu doar nişte linii

de suport/rezistenţă ci nişte zone. Uneori sunt mai utile liniile alteori zonele. O zona este de fapt o

multitudine de linii (de suport sau rezistenţă) şi are o anumita grosime. Cu cât e mai subţire zona cu

atât avem un nivel mai precis pentru suport/rezistenţă.

1.4 Principalii indicatori folosiţi în analiza tehnică

Un indicator tehnic reprezintă o serie de date care sunt obţinute prin aplicarea unei formule

(ecuaţii) asupra preţului unei activ. La calculul indicatorului se pot folosi oricare din valorile de

deschidere, închidere, minime, maxime, volum. Unii indicatori folosesc doar o parte din aceste

valori, iar alţii le folosesc pe toate. Toţi indicatorii folosesc valori din mai multe zile de

tranzacţionare. De obicei numărul de zile pe care le folosesc este introdus ca parametru. Unii

23

indicatori se afişează suprapus peste graficul de preţ, iar alţii se afisează într-un grafic separat. O

formula de calcul pentru un indicator are ca rezultat o valoare pentru o anumita zi.

Un indicator tehnic oferă o altă perspectivă în analiza preţului unui activ. Unii indicatori cum

ar fi mediile mobile se obţin cu formule simple şi uşor de înţeles. Alţi indicatori, ca de exemplu

Stochastic, au formule complicate şi mai dificil de înţeles. Dar indiferent de complexitatea formulei

de calcul, indicatorul are scopul de a aduce o nouă abordare în studiul evoluţiei unui preţ.

În general indicatorii pot fi împărţiţi în trei grupe, în dependenţă de funcţii, cum sunt:

1. Indicatori de alertă.

2. Indicatorii de confirmare/urmărire.

3. Indicatorii de anticipare.

Un indicator se poate folosi ca o alertă. Dacă ne stabilim un nivel de suport şi constatăm că

media a trecut sub acest nivel, atunci putem spune cu o probabilitate mare că trendul va scădea. Sau

dacă de exemplu observăm o divergenţă pozitivă în creştere, atunci e o alertă că s-ar putea forma un

trend ascendent.

După cum se poate deduce din denumire acest tip de indicator urmăreşte evoluţia preţului şi

confirmă trendul. Ei mai sunt denumiţi şi indicatori de urmarire a trendului. Foarte rar se poate

întampla ca un astfel de tip de indicator să anticipeze o mişcare ulterioară a unui activ. Indicatorii de

urmărire funcţionează cel mai bine atunci când preţul se mişca într-un trend puternic. Acest tip de

indicatori au fost realizaţi pentru a ţine investitorii cât mai aproape de trend, bineânţeles atât timp

cât trendul e intact. De asemenea aceşti indicatori nu se recomandă a fi folosiţi pentru luarea

deciziilor în cazul în care preţul oscilează între suport şi rezistenţă. Cei mai utilizaţi indicatori de

urmarire sunt mediile mobile (simple şi exponenţiale) precum şi MACD. Principalul avantaj a

acestor indicatori este că pot identifica începutul tredului şi pot ajuta investitorii să urmărească până

la schimbarea situaţiei de pe piaţă. Dacă piaţa e în trend aceşti indicatori ne ajută să determinăm

fluctuaţiile posibile şi semnalele false. Dacă în schimb, preţul se mişca între suport şi rezistenţă

atunci indicatorii sunt mai puţin folosiţi. Un alt dezavantaj este şi faptul că aceşti indicatori ne

avertizează relativ târziu când începe sau se termină un trend.

Indicatori de anticipare pot fi folosiţi pentru a anticipa o posibilă viitoare evoluţie. Majoritatea

indicatorilor de acest tip arată puterea (intensitatea) variaţiei preţului calculată pentru o anumită

perioadă de timp. Printre cei mai utilizati indicatori de anticipare se numară CCI (Commodity

Channel Index), Momentum, RSI (Relative Strength Index), Oscilatorul Stochastic şi Williams %R.

Sunt câteva avantaje evidente ale indicatorilor de anticipare. Principalul avantaj este posibilitatea de

a estima momentele optime în care să cumpărăm sau să vindem un activ. Un alt avantaj este faptul

că aceste tipuri de indicatori oferă mai multe semnale de alertă comparativ cu indicatorii de

24

urmarire. Ca dezavantaje putem enumera probabilitatea mai mare ca să fie generate semnale false

precum şi faptul că prin folosirea lor pe active cu volatilitate mare sunt anulate toate avantajele

anterior menţionate.

De obicei în analiza tehnică a citi şi interpreta un indicator e mai mult o artă şi nu o ştiinţă

exactă. Tot timpul pot exista nuanţe în interpretare, iar interpretarea e subiectivă. Acelaşi indicator

poate arăta diferit când se aplica unei alte hârtii de valoare sau perioade. De obicei un investitor are

nevoie de o perioada de învăţare şi de experimentare (aplicare) practică în folosirea indicatorilor. Pe

masură ce creşte experienţa se pot identifica nuanţe în folosirea şi interpretarea indicatorilor.

Medii mobile

Mediile mobile sunt printre cele mai utilizate în analiza tehnică. Asta şi din cauza ca sunt

foarte uşor de înţeles de publicul larg. Aceste medii au rolul de a determina fluctuaţiile zilnice ale

preţului unui activ cu scopul de a indentifica mai uşor un trend. De asemenea mediile mobile sunt

folosite şi la construcţia altor indicatori tehnici.

Cele mai utilizate medii mobile sunt SMA si EMA:

1. SMA este prescurtarea de la "Simple Moving Average" (din engleză) şi se traduce prin

"Media Mobilă Simplă";

2. EMA este prescurtarea de la "Exponential Moving Average" (din engleză) şi se

traduce prin "Media Mobilă Exponenţială".

Media mobilă simplă se obţine prin calcularea mediei aritmetice a preţului unui activ pe un

anumit numar de zile. Ca valoare a preţului pentru o anumita zi se ia, de obicei, preţul de închidere.

Toate mediile mobile sunt indicatori de urmărire şi se află întotdeauna în urma mişcării preţului . De

abia la câteva zile după ce a aparut mişcarea de preţ se poate vedea efectul ei pe media mobilă.

Pentru un trend scăzător preţul este sub medie, iar pentru un trend crescător preţul este peste medie.

Deoarece este un indicator de urmarire rezultă ca media mobilă este utila doar când preţul se

află pe un trend. De aceea se mai numeşte şi indicator de trend. Nu se recomandă folosirea nici unui

tip de medie mobilă când preţul variază între suport şi rezistenţă.

Media mobila exponenţială seamănă cu SMA, doar că ultima valoare are o pondere mai mare

în calculul EMA. Media mobilă exponenţială a apărut ca urmare a încercării de a îndepărta

dezavantajul major al SMA, şi anume întârzirea. Astfel EMA e mai "aproape" de mişcarea preţului.

În calculul EMA intervine un coficient numit şi coeficient de ponderare care se înmulţeşte cu

valoarea pentru ziua curentă. Efectul este că dacă perioada pentru EMA e din ce în ce mai mica

atunci şi ponderea ultimei valori a preţului este tot mai mare.

Formula generala de calcul pentru EMA este:

EMA(azi)=((Pret(azi)-EMA(ieri))x Multiplicator)+EMA(ieri)

25

unde multiplicatorul este o valoarea în procente ce se calculează după următoarea formulă:

Cea mai relevantă diferenţă dintre EMA şi SMA constă în faptul, că la o mişcare bruscă a

preţului EMA se modifică mai repede decât SMA, în mod special dacă se aleg perioade scurte

pentru mediile mobile.

Mediile mobile au mai multe utilizări, dar în mod special sunt folosite la:

1. Identificarea şi confirmarea unui trend;

2. Identificarea şi confirmarea nivelelor de suport şi rezistenţă.

Mediile mobile sunt foarte utile atunci când vrem sa analizăm un trend. Deoarece sunt foarte

uşor de înţeles mulţi analişti cu experienţă le pot estima direct mental. Cu toate acestea se

recomanda expunerea lor peste graficul de preţ pentru a evita eventualele greşeli. Mediile mobile se

folosesc întotdeauna împreună cu alţi indicatori pentru a avea confirmarea celor constatate.

Deoarece fac parte din categoria indicatorilor de urmărire nu vom putea niciodata găsi, cu mediile

mobile, momentele exacte în care un preţ are un minim sau un maxim. Mulţi folosesc mediile

mobile pe indicii bursieri pentru a avea o vedere de ansamblu asupra pieţei.

Benzi Bollinger

Benzile Bollinger sunt un indicator ce permite investitorului să analizeze volatilitatea şi

valorile relative de preţ pentru un activ. Indicatorul se expune prin suprapunere peste graficul de

preţ şi este format din trei elemente:

1. O medie mobila simplă (SMA) în mijloc;

2. O bandă superioară formată din SMA plus două deviaţii standard;

3. O bandă inferioară formată din SMA minus două deviaţii standard.

Elementele componente se calculează în baza următoarelor formule:

Banda superioară = SMA + 2σ

Banda inferioară = SMA – 2σ

unde Xj – reprezintă cotările activului;

N – reprezintă numărul de zile;

σ – deviaţia standard şi se calculează dupa următoarea formulă:

26

Deviaţia standard e un parametru statistic ce este folosit pentru a afla volatilitatea. Folosirea

deviaţiei standard ne asigură o variaţie foarte rapidă a benzilor la mişcările bruşte ale preţului. Cu

cât preţul are o volatilitate mai mare cu atât benzile Bollinger vor fi mai late.

Alegerea perioadei pentru Benzile Bollinger se face pe considerentul că trebuie găsită o

combinaţie optimă pentru un anumit activ. Găsirea combinaţiei optime se face prin încercări

succesive. În mod normal după o mişcare foarte bruscă a preţului există posibilitatea ca preţul să

iasă în afara benzilor. Dacă însă acest lucru se întâmplă prea des înseamna că trebuie să alegem o

perioada mai mare pentru Benzile Bollinger. Dacă preţul nu atinge decât foarte rar marginile

benzilor, atunci putem alege o perioadă mai mica. Varianta optimă ar fi ca preţul să atingă din când

în când marginile Benzile Bollinger, dar nu să le depăşească de prea multe ori. Aceasta a fost

metoda vizuală, intuitivă. Unii insă folosesc o metodă mai precisă. Si anume, se stabileşte trendul,

se caută cel puţin două puncte extreme şi se alege perioada pentru care marginile Benzilor Bollinger

ating aceste puncte. De exemplu pentru un trend crescător se aleg cel puţin două puncte de maxim

local şi se alege perioada Benzilor Bollinger astfel ca punctele de maxim să atingă marginea

superioară a benzilor. Dacă urmatoarele maxime trec în afara Benzilor Bollinger, atunci înseamnă

că trebuie să mărim perioada. In acest caz banda inferioară a Benzilor Bollinger joacă rol de bandă

de suport, iar banda superioară are rol de bandă de rezistenţă. Situaţia e similara şi pentru trendul

scăzător.

Benzile Bolliger au rolul principal de a ne arăta volatilitatea unui activ. Însă împreună cu alţi

indicatori poate fi folosită în luara unor decizii.

Semnalul de cumpărare apare la începutul unui trend ascendent şi se bazează pe felul cum se

mişcă preţul în interiorul benzii Bollinger. Se caută un sfarşit de trend descendent şi se urmăreşte

apariţia a doua minime cu divergenţă pozitivă (minimile ce ajung pe banda inferioară sau în

apropierea ei). Apoi se aşteaptă până când preţul trece peste linia mediana a benzii (adică peste linia

de SMA) şi dacă preţul se menţine pe trend crescător, atunci e semn că putem cumpăra.

Semnalul de vânzare apare la sfârşitul unui trend ascendent şi se bazează pe găsirea a două

puncte de maxim local. Dacă după aceste două maxime preţul coboară şi se află sub linia mediană a

Benzilor Bollinger, atunci înseamnă că avem un posibil semnal de vânzare. Trebuie însă să căutăm

confirmări şi din partea altor indicatori.

Relative Strength Index

27

RSI este un oscilator creat de J. Welles Wilder şi publicat pentru prima dată în anul 1978 în

cartea sa "New Concepts in Technical Trading Systems". RSI este prescurtarea de la Relative

Strength Index, ceea ce în română se traduce ca Indicele Puterii Relative. RSI compară de fapt

creşterile cu scăderile de pe o anumită perioadă. RSI are valori între 0 şi 100 şi autorul recomandă

folosirea ca parametru de analiză a unei perioade de 14 zile.

Pentru a simplifica lucrurile RSI se compune din câteva elemente simple: câştigul mediu,

pierderea medie, primul RS şi RS filtrat. Pentru o perioada de N zile, câştigul mediu este suma

tuturor câştigurilor împărţită la N. În mod similar se procedează pentru scăderi şi se obţine pierderea

medie. Apoi se calculează primul RS prin împarţirea câştigului mediu la pierderea medie, obţinute

anterior. Iată toate formulele de calcul pentru RSI:

unde N – numărul perioadei de calcul

Desenul 16: „Divergenţa RSI”

Cu RSI se pot genera trei tipuri de semnale:

28

1. Supra-vânzare/supra-cumpărare – autorul recomanadă folosirea nivelelor 30 şi 70 ca

praguri pentru supra-vânzare şi respectiv supra-cumpărare. In general dacă RSI urcă de

la valori mici şi trece de pragul de la 30 se consideră că a început un trend pozitiv. În

mod similar pentru trendul negativ care se consideră valabil doar dacă RSI coboară de

la valori mari sub limita de la 70. Trebuie de ţinut cont şi de faptul că pe un trend mare

(luni/ani) pot exista trenduri mai mici. Acestea se caută pentru a afla momentele

optime de intrare/ieşire;

2. Divergenţa - se caută vizual pe grafice şi are scopul de a se afla dacă trendul se va

schimba. Exemplu pe desenul 16: „Divergenţa RSI” se observă cum deşi trendul

pozitiv era foarte puternic totuşi RSI anunţă prin divergenţa negativă o viitoare

schimbare de trend. Această evoluţie e confirmată apoi de trecerea RSI sub linia de la

50. Cine a vândut atunci a evitat trendul negativ ce a urmat.

3. Intersecţia cu linia centrală – e foarte simplu de căutat punctele de intersecţie cu linia

de la 50. Daca RSI depaşeşte linia centrală se consideră că e un trend ascendent, iar

dacă RSI trece sub linia centrală atunci e un trend descendent.

Stochastic

Oscilatorul Stochastic a fost creat de George C. Lane la sfârşitul anilor 1950. Oscilatorul

reprezintă o indicaţie a intensităţii (tariei) unei schimbări/variaţii de preţ şi arată raportul în care se

află preţul de închidere pentru ziua curentă faţă de minimul şi maximul din perioada selectată. Dacă

oscilatorul Stochastic ajunge la valori mari înseamna că avem o acumulare (cu presiune la

cumpărare), iar dacă ajunge la valori foarte mici, atunci avem o distribuţie (presiune la vânzare).

Oscilatorul Stochastic are ca parametri de intrare două numere. Unul reprezintă perioada de

timp pe care se face calculul (numarul de zile) şi se noteaza cu %K, iar celălalt e numarul de

perioade pentru filtrarea rezultatului şi se notează cu %D. Ca valori implicite se foloseşte %D=3 şi

%K=14.

unde n – valoarea de intrare %K

x – valoarea de intrare a %D

Daca oscilatorul Stochastic ajunge sub linia de la 20 înseamnă că avem supra-vânzare, iar

dacă ajunge peste 80 înseamnă că avem supra-cumpărare. Totuşi autorul acestui oscilator

recomandă ca să se considere semnal în mod special părăsirea zonelor de extrem (<20 sau >80),

deoarece preţul unui activ poate să mai crească mult până trendul se opreşte.

29

Semnale de cumpărare/vânzare se mai pot genera şi dacă linia %K se intersectează cu %D.

Dezavantajul e că aceste intersecţii apar destul de des şi multe astfel de semnale sunt false.

În perioada volatilităţii ridicate a activelor posiblitatea de a lua decizii corecte cu ajutorul

acestui indicator se minimizează.

Se pare că cel mai de încredere semnal generat este cel ce apare pe o divergenţă. Astfel, pentru

un semnal de cumpărare trebuie sa asteptam să se formeze o divergentă pozitivă când Stochastic

este sub pragul de la 20 (sau in apropiere).

Indicatorul şi oscilatorul Aroon

Indicatorul a fost creat de Tushar Chande în 1995. Numele provine din limba sanscrită şi s-ar

traduce prin "Prima raza a dimineţii". Numele a fost ales de autor pentru a sugera faptul că

indicatorul e destinat să semnaleze apariţia unui nou trend. Indicatorul Aroon se foloseşte pentru a

determina dacă activul e pe un trend sau nu şi cam cât de puternic este trendul. Aroon este folosit în

două forme: de indicator şi de oscilator.

Indicatorul Aroon este format din două linii numite "Aroon sus" şi "Aroon jos". Indicatorul

are ca parametru doar numărul de perioade (zile) pe care se calculează. Linia "Aroon sus" reprezintă

timpul (în procente) ce a trecut între începutul perioadei de calcul şi punctul de maxim absolut din

acea perioadă. Dacă ultima valoare a preţului pe perioada selectată e cea mai mare din toată

perioada, atunci linia "Aroon sus" are valoarea +100. Pentru fiecare perioada care trece şi care nu

are un mou maxim, linia Aroon sus scade cu (1/nr)x100.

Formula pentru linia "Aroon sus" este:

În mod similar se calculeaza şi linia "Aroon jos":

Oscilatorul Aroon se calculează pe baza valorilor obţinute la Indicatorul Aroon. Astfel

valoarea pentru oscilator se obţine scăzând valoarea Aroon jos din Aroon sus. Deoarece cele două

linii ale indicatorului au valori doar între 0 şi +100, rezultă că oscilatorul va avea valori cuprinse

între -100 şi +100. Am obţinut astfel un oscilator cu linia centrală la valoarea zero.

Autorul recomandă urmatoarele interpretări. Când ambele linii ale indicatorului coboară

simultan şi au valori foarte apropiate înseamna că avem un moment de consolidare şi că nu avem

nici un trend. Când linia Aroon sus trece sub 50 înseamna că actualul trend (crescător) şi-a pierdut

puterea de a mai creşte. Similar, când Aroon jos trece sub valoarea 50 înseamnă că actualul trend

30

negativ şi-a pierdut puterea. Valorile peste 70 arată un trend puternic de acelaşi fel ca şi linia

(Aroon sus = trend pozitiv, Aroon jos = trend negativ).

Oscilatorul Aroon arată un trend pozitiv daca e peste valoarea 0 şi un trend negativ dacă e sub

valoarea 0. Cu cât oscilatorul e mai departe de linia centrală (linia 0) cu atât trendul e mai puternic.

Uneori oscilatorul poate avea valori de 0 sau foarte apropiate. În acest caz e o indecizie în piaţă şi

înseamnă că nu avem nici un trend.

MACD (Media mobilă convergentă/divergentă)

MACD este indicatorul cel mai utilizat în analiza tehnică datorită simplităţii sale. MACD este

prescurtarea din engleză de la „Moving Average Convergence/Divergence” şi a fost creat de Gerald

Appel. După cum spune şi numele, MACD foloseşte mediile mobile. MACD are două caracteristici

ce derivă din cele două componente de bază ale sale. Astfel, MACD îmbină indicatorul de urmărire

cu cel de anticipare. Componenta de „urmarire” este dată de faptul că se folosesc mediile mobile

exponenţiale. Componenta de „anticipare” este dată de faptul că în formula MACD apare diferenţa

între două medii mobile. Astfel prin diferenţă se obţine MACD ce este de fapt un oscilator cu linie

centrală (pe 0), dar care nu are limite în plus sau minus.

MACD are 3 parametri la intrare. În mod uzual se utilizează notaţiile 12/26 MACD sau

MACD(26,12,9) sau alte variaţiuni. Ideea de bază e că sunt prezente 3 numere ce reprezintă

perioade (zile) pentru cele 3 EMA ce intra în componenţa MACD. Astfel, MACD este rezultatul

diferenţei dintre EMA(12) si EMA(26).

MACD=EMA(12)-EMA(26)

MACD se calculează prin scăderea EMA cu perioada mica din EMA cu perioada mare. Ca

linie de semnal se foloseşte cea de-a treia EMA, care are ca perioada cel mai mic număr din cele

trei. În cazul de faţă 9.

Pe lângă cele două linii prezentate anterior pe grafice mai sunt şi linii verticale de culoare

verde ce reprezintă histograma MACD. Această histogramă se obţine prin diferenţa între MACD şi

EMA(9).

Cei trei parametri ai MACD au valorile implicite 26, 12 şi 9. Utilizatorul îi poate schimba

după dorinţă. Se recomandă folosirea unor perioade mici pentru activele cu fluctuaţii mari şi a unor

perioade mari pentru activele cu variaţii mici. Combinaţia 26,12,9 a fost recomanadată de autor

(Gerald Appel) şi e considerată de mulţi ca fiind optimă pentru majoritatea activelor.

MACD este folosit pentru generarea de semnal de cumpărare şi de vânzare. Se folosesc pentru

aceasta intersecţiile dintre MACD şi EMA(9), intersecţia MACD cu linia de la 0, trecerea

histogramei prin 0 precum şi divergenţa MACD. Astfel, MACD este mai mare ca 0 când EMA(12)

e mai mare decât EMA(26). Când EMA(12) are valori mai mici decât EMA(26), atunci şi MACD

31

va avea valori negative. Dacă MACD trece de la valori pozitive la valori negative (adică trece sub

linia de la 0) se consideră că avem un posibil semnal de vânzare. Similar dacă MACD trece

deasupra liniei 0 se consideră că avem un posibil semnal de cumpărare. Semnale se pot obţine şi

prin găsirea momentelor în care MACD se intersectează cu EMA(9). Astfel, dacă EMA(9) trece

deasupra MACD se consideră că e semnal de vânzare, iar dacă EMA(9) trece sub MACD, atunci e

semnal de procurare. Trebuie de observat aici că, atunci când MACD este mai mare ca EMA(9)

înseamna că şi histograma MACD are valori peste 0. Iar daca MACD este mai mică decât EMA(9),

atunci şi histograma are valori sub 0. Tocmai acesta e scopul desenării histogramei, şi anume

observarea uşoara a acestor momente.

La MACD se mai observă şi divergenţa pozitivă sau negativă faţă de graficul preţului, după

cum se vede din desenul 17: „Divergenţa MACD” la începutul lui 2006 trendul puternic revine, dar

e foarte scurt, deoarece la începutul lui Februarie apare deja o trecere scurtă a histogramei sub zero

şi în plus apare şi o divergenţă negativă. Divergenţa semnalează faptul că trendul pe termen mediu

se va inversa în curând. Apoi la mijlocul lui Martie MACD ia valori negative confirmând trendul

descendent. Scăderea pare a se termina la mijlocul lui Aprilie când histograma trece din nou la

valori pozitive.

Desenul 17: „Divergenta MACD”

Cu MACD se pot obţine semnale de cumpărare prin:

1. Divergenţă pozitivă;

32

2. MACD trece peste EMA(9);

3. MACD trece peste linia centrală de la 0;

Cu MACD se pot obţine semnale de vânzare prin:

1. Divergenţă negativă;

2. MACD trece sub EMA(9);

3. MACD trece sub linia centrală de la 0;

Cel mai mare avantaj ar fi că MACD are o componentă ce arată trendul (indicator de

urmarire) şi o componentă ce arată intensitatea. În acest fel se combină avantajele celor două mari

tipuri de indicatori. Astfel faptul că putem fi avertizaţi din timp asupra viitoarelor posibile mişcări

de preţ este de maximă impotanţă pentru orice analitic. Cei trei parametri ai MACD pot fi ajustaţi

pentru a optimiza momentele de apariţie a semnalelor.

Cel mai mare dezavantaj este faptul că MACD se calculează din medii mobile. Din această

cauză există o întârziere în găsirea momentelor optime de vânzare/cumpărare.

1.5 Alte teorii ale analizei tehnice

În cadrul analizei tehnice, pe lângă indicatori şi oscilatori, cu scopul prognozării evoluţiei

preţului se mai utilizează şi o serie de teorii. Cele mai relevante fiind:

1. Teoria valurilor lui Elliott;

2. Succesiunea Fibonacci;

3. Unghiurile Gann.

Teoria valurilor lui Elliott

Teoria lui Elliott a fost denumită în cinstea lui Ralph Nelson Elliott, care se afla sub influenţa

teoriei lui Dow şi în rezultatul urmăririi fenomenelor naturale a ajuns la concluzia că mişcarea pieţei

activelor poate fi prezisă datorită urmăririi şi constatării modelelor de valuri ce se repetă. Pe lângă

toate acestea, Elliott considera, că orice activitate umană, nu numai pe piaţa activelor, evoluează

într-un ciclu, ce trebuie depistat.

Datorită lui Charles Collins, după publicarea unei serii de articole în jurnalul „Financial

World” în anul 1939, asupra muncii lui Elliott a fost orientată privirea cercurilor financiare. În anii

1950 – 1960, aceste idei au fost dezvoltate în lucrările lui Hamilton Bolton. În anul 1960 Bolton a

publicat cartea „Principiul Elliott – nota critică”, aceasta a fost prima lucrarea de seamă publicată

după moartea lui Elliott. În anul 1978 Robert Prechter şi A. J. Frost au publicat cartea „Principiul

valurilor lui Elliott”, care până în prezent este socotită cea mai relevantă lucrare pe tema dată.

33

Valurile lui Elliott reprezintă una din formele de manifestare a acţiunilor şi contraacţiunilor.

În linii generale teoria valurilor lui Elliott se bazează pe următoarele principii:

1. După acţiuni urmeză contraacţiuni;

2. Tendinţa principală este formată din 5 valuri, după care urmează 3 valuri de corecţie,

toate acestea formând modelul „53”;

3. Modelul „53” formează un ciclu complet şi face parte la rândul său din alt model „53”

de un nivel superior;

4. Modelul „53” este stabil, variază numai timpul de formare a acestuia.

Un exemplu al modelului „53” este prezentat în desenul 18: „Modelul valurilor lui Elliott”,

unde valurile 1, 3 şi 5 reprezintă valurile impulsive, iar valurile 2, 4 reprezintă valurile de corecţie.

Valurile a, b şi c formeză corecţia tendinţei formate de valurile 1 – 5.

Desenul 18: „Modelul valurilor lui Elliott”

Tendinţa principală formată de valurile 1 – 5 poate fi atât ascendentă cât şi descendentă.

Valurile a, b şi c tot timpul se mişcă în direcţia opusă mişcării valurilor 1 – 5.

Conform teoriei valurilor lui Elliott, fiecare val a unui ciclu superior reprezintă un model „53”

complet de nivel inferior, ceea ce se poate observa din desenul 19: „Compunerea valurilor lui

Elliott”.

34

Desenul 19: „Compunerea valurilor lui Elliott”

Teoria valurilor lui Elliott are în calitate de bază matematică numerele Fibonacci. Un ciclu

complet conform teoriei reprezintă un element din succesiunea Fibonacci. Spre exemplu pe desenul

19 sunt prezentate 2 valuri principale (de impuls şi de corecţie), 8 valuri medii şi 34 valuri mici.

Cifrele 2, 8 şi 34 fac parte din succesiunea Fibonacci.

În practică pentru prognozarea lungimii mişcării pieţei care poate dura de la câteva minute sau

ore până la câţiva ani sau decenii, analiştii utilizează modelul valurilor lui Elliott în combinare cu

instrumentele Fibonacci.

Cel mai mare dezavantaj al teoriei valurilor lui Elliott este datorat diferenţei de interpretare a

formării unui val şi sfârşitului altui val, datorită implicării factorului uman, ce poartă un caracter

subiectiv.

Instrumentele Fibonacci

Succesiunea Fibonacci a fost descoperită de Leonardo Fibonacci, matematician italian nascut

aproximativ în anul 1170. Succesiunea Fibonacci reprezintă un şir de numere, unde fiecare număr

ulterior reprezintă suma a 2 numere anterioare:

1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89 ....

Aceste numere sunt unite între ele prin mai multe relaţii precum:

1. Fiecare număr este aproximativ cu 1,618 ori mai mare decât numărul anterior;

2. Fiecare număr reprezintă aproximativ 0,618 din numarul următor.

35

Pe baza teoriei lui Fibonacci au fost create mai multe instrumente de analiză tehnică, precum

următoarele:

1. Arcele Fibonacci;

2. Evantaiele Fibonacci;

3. Nivelele de corecţie Fibonacci;

4. Zonele de timp Fibonacci.

Toate aceste instrumente au la bază acelaşi principiu: „La apropierea cotării de liniile

construite pe baza succesiunii Fibonacci, se pot aştepta modificări în mişcarea trendului”.

Arcele Fibonacci se construiesc în felul următor. La început între punctele de extremă se duce

linia trendului, spre exemplu între depresiune şi pic. Apoi se construiesc trei arce cu centrul aflat în

al doilea punct de extremă, ce vor intersecta linia trendului la nivelele Fibonacci de 38,2%, 50% şi

61,8%, după cum este prezentat în desenul 20: „Arcele Fibonacci”.

Desenul 20: „Arcele Fibonacci”

Arcele Fibonacci sunt considerate nişte nivele de suport şi/sau rezistenţă potenţiale. De obicei

pe grafic se expun concomitent cu arcele şi evantaiele Fibonacci, iar pragurile de suport si/sau

rezistenţă se formează de punctele de intersecţie a acestor linii. Un exemplu de nivele de suport

şi/sau rezistenţă formate pe baza arcelor Fibonacci este prezentat în desenul 20.

Evantaiele Fibonacci se formează în felul următor. Între două puncte de extremă se depune

linia trendului, spre exemplu între depresiune şi pic, apoi din cel de-al doilea punct de extremă se

36

depune o linie verticală „imaginară”, iar din primul punct de extremă se duc 3 linii de trend, ce

intersectează linia imaginară la nivelul 38,2%, 50% şi 61,8%, precum este prezentat în desenul 21:

„Evantaiele Fibonacci”. Din acest desen se observă ca liniile joaca un rol de nivele de suport şi/sau

rezistenţă, astfel preţul apropiindu-se de punctul A a liniei superioare nu poate trece acest nivel timp

de câteva zile, însă după perforarea liniei preţul a coborât la linia inferioară, ce a jucat un rol de

nivel de suport. Preţul nu au putut străbate nivelul de suport în punctul C şi s-a ridicat la linia

superioară unde în punctul a întâlnit un nivel de rezistenţă, ca urmare a coborât la linia mijlocie în

punctul E, ce a jucat rol de suport.

Desenul 21: „Evantaiele Fibonacci”

Nivelele de corecţie Fibonacci se formează în felul următor. La început între două puncte de

extremă se duce o linie de trend, spre exemplu între depresiune şi pic. Apoi se duc 9 linii orizontale

ce intersectează linia trendului la nivelele Fibonacci de 0%, 23,6%, 38,2%, 50%, 61,8%, 100%,

161,8%, 261,8% şi 423,6%.

După o bruscă creştere sau scădere a preţului acesta des se întoarce, corectând o mare parte

din mişcara sa primară. În timpul acestei mişcări de corectare preţurile des se întâlnesc cu pragurile

de suport şi/sau rezistenţă la nivelele apropiate de cele Fibonacci.

Aceasta se poate observa din desenul 22: „Nivelele de corecţie Fibonacci”, unde se observă că

nivelele de suport şi rezistenţă s-au suprapus pe nivelele Fibonacci de 38% şi 23%.

37

Desenul 22: „Nivelele de corecţie Fibonacci”

Zonele de timp Fibonacci reprezintă un şir de linii verticale plasate la intervalele Fibonacci. În

apropierea acestor linii se pot aştepta schimbări considerabile de preţ. Aceasta se poate prezenta

prin desenul 23: „Zonele de timp Fibonacci” unde se observă că Indicele Industrial Dow-Jones la

apropierea de intervalele Fibonacci işi modifică dinamica.

Desenul 23: „Zonele de timp Fibonacci”

38

Unghiurile Gann

William Delbert Gann (1878 – 1955) a elaborat câteva metode unicale de analiză a graficelor

preţurilor. Cea mai mare atenţie fiind acordată unghiurilor geometrice, ce reflectă relaţia între timp

şi preţ. Gann era convins ca unele figuri geometrice şi unghiuri deţin caracteristici speciale ce pot fi

utilizate la prognozarea dinamicii preţurilor.

Gann considera că între timp şi preţ este formată o corelaţie ideală, dacă preţul creşte sau

scade sub un unghi de 45 grade faţă de axa timpului. Acest unghi se notează „1x1” şi corespunde

unei schimbări cu o unitate a preţului la o unitate de timp.

Liniile Gann se trasează sub diverse unghiuri faţă de maxim sau minim. Cea mai importantă

linie a trendului este considerată 1x1, dacă nivelul preţului se află de asupra acesteia, atunci este

semnal de piaţă a taurilor, dacă linia trendului se afla sub, atunci este semnal de piaţă a urşilor.

Gann considera că linia 1x1 reprezintă o linie relevantă de suport în timpul unui trend

ascendent, strapungerea căruia era un semnal de viraj. Gann se baza în analiză pe următoarele

unghiuri, dintre care cel mai important era 1x1:

1. 1x8 – 82,5 grade;

2. 1x4 – 75 grade;

3. 1x3 – 71,25 grade;

4. 1x2 – 63,75 grade;

5. 1x1 – 45 grade;

6. 2x1 – 26,25 grade;

7. 3x1 – 18,75 grade;

8. 4x1 – 15 grade;

9. 8x1 – 7,5 grade;

Pentru ca unghiurile să aibă o relevanţă, axele X şi Y trebuie să aibă aceleaşi scări. Un

exemplu al utilizării a evantaielor lui Gann bazate pe unghiuri este prezentat de desenul 24:

„Aplicarea evantaiului Gann”, unde după cum se observă indicele oscilează între liniile 1x1 şi 2x1.

39

Desenul 24: „Aplicarea evantaiului Gann”

40

Capitolul II. Analiza tehnică a pieţelor financiare internaţionale

2.1 Analiza clasică a pieţelor financiare internationale

Trendul ascendent

La baza analizei clasice a graficelor se află trendul, un exemplu clasic al unui trend ascendent

(a taurilor) este prezentat în Graficul 1 „EUR/USD, Daily, perioada 10.07.2007 – 25.01.2008”, unde

cotarea EUR/USD a crescut de la 1,3395 EUR/USD, de pe data de 17.08.2007, până la 1,4869

EUR/USD, pe data de 23.11.2007, ceea ce a constituit o creştere cu 0,1474 EUR/USD sau de

11,01% faţă de perioada începutului trendului.

Acest trend mai este caracterizat şi de linia trendului ascendent, linia g, care uneşte şase

minimuri consecutive crescătoare în punctele A, B, C, D, E şi F. Primul fiind înregistrat pe data de

17.08.2007 când pentru un EUR se cerea 1,3395 USD, ceea ce de fapt semnifica începutul tendinţei,

următorul punct – B apare pe data de 22.08.2007 când cotarea EUR/USD a ajuns la nivelul de

1,3446 EUR/USD, ceea ce reprezintă o creştere cu 0,0051 EUR/USD sau de 0,38% faţă de minimul

precedent. Pe data de 04.09.2007 în punctul C este înregistrat un alt minim la cotarea de 1,3535

EUR/USD, ceea ce a constituit o creştere cu 0,0089 EUR/USD sau de 0,66% faţă de minimul

precedent, iar faţă de începutul trendului cu 0,0140 EUR/USD sau de 1,05%. Apoi după o scurtă

creştere a cotării din 28.09.2007 când aceasta ajunge la nivelul de 1,4215 EUR/USD, adică cu

0,0680 EUR/USD sau de 5,03% mai mult faţă de minimul din punctul C, pe 10.10.2007 trendul

ajunge la punctul D, la nivelul de 1,4020 EUR/USD, adică scade comparativ cu cotarea de 1,4215

EUR/USD cu 0,0195 EUR/USD sau de 1,37%, în acelaşi timp creşte faţă de punctul C cu 0,0485

EUR/USD sau de 3,58%, astfel respectând condiţia existenţei liniei trendului ascendent.

Următorul minim local, situat în punctul E, la cotarea de 1,4175 EUR/USD este atins pe data

de 22.10.2007 şi este cu 0,0155 EUR/USD sau de 1,11% mai mare comparativ cu nivelul atins de

punctul D, iar faţă de punctul A mai mare cu 0,0780 EUR/USD sau de 5,82%. Pe data de

23.11.2007 este atins maximul trendului ascendent la cotarea de 1,4869 EUR/USD, ceea ce

reprezintă o majorare faţă de minimul atins de punctul E cu 0,0694 EUR/USD sau de 4,90%, iar

creşterea totală a trendului până în acest moment a constituit 1474 points.

Ultimul minim local este atins în punctul F, pe data de 01.12.2007, la nivelul de 1,4625

EUR/USD, adică cu 0,0244 EUR/USD sau de 1,64% mai puţin comparativ cu maximul trendului şi

cu 0,0450 EUR/USD sau de 3,18% mai mult faţă de minimul precedent, înregistrat la pragul de

1,4175 EUR/USD.

41

Graficul 1: „EUR/USD, Daily, perioada 10.07.2007 – 25.01.2008”

42

Graficul 2: „GBP/USD, Weekly, perioada 31.12.1995 – 24.06.2001”

43

Trendul lateral

Pe Graficul 2 „GBP/USD, Weekly, perioada 31.12.1995 – 24.06.2001” este prezentat un

model de trend lateral, ce a început pe data de 27.10.1996, din punctul A, la cotarea de 1,5829

GBP/USD şi s-a finisat, în punctul N, pe data de 23.04.2001 la aceeaşi cotare. Trendul este

caracterizat de pragul de suport de la nivelul de 1,5820 GBP/USD şi de pragul de rezistenţă de la

nivelul de 1,6990 GBP/USD. Împreună pragurile de suport şi rezistenţă formează canalul trendului

lateral, în mărime de 0,1170 GBP/USD sau de 1170 points, în cadrul căruia timp de 5 ani 6 luni şi

24 zile trendul variază, formând noi nivele de suport şi rezistenţă şi perforând canalul trendului.

Prima încercare de a trece peste nivelul de rezistenţă apare pe data de 05.01.1997 când

cotarea, penetrând pragul în punctul B, ajunge la 1,7160 GBP/USD, ceea ce reprezintă o creştere cu

0,1340 GBP/USD sau de 8,47% faţă de pragul de suport şi cu 0,0170 GBP/USD sau de 1% faţă de

pragul de rezistenţă. Apoi până pe data de 11.03.1997 cotarea coboară până la nivelul de suport de

1,5820 GBP/USD, unde se intersectează cu acesta în punctul C, adică scade comparativ cu maximul

atins cu 0,1340 GBP/USD sau de 7,81%.

După cum se observă din grafic începând cu data de 08.03.1997 la nivelul de 1,6210

GBP/USD are loc formarea unui nou prag a, care începând cu 23.03.1997 joacă rolul nivelului de

suport şi este cu 0,0390 GPB/USD sau de 2,47% mai mare decât nivelul precedent, iar ca prag de

rezistenţă rămâne nivelul de 1,6990 GBP/USD, fapt confirmat prin încercarea de a-l penetra pe data

de 06.07.1997, când trendul s-a oprit la prag în punctul D.

Începând cu data de 03.08.1997 pragul de suport a, de la nivelul 1,6210 GBP/USD devine

prag de rezistenţă şi este cu 0,0780 GBP/USD sau de 4,59% mai mic decât nivelul de 1,6990

GBP/USD. Pragul de suport se afla la nivelul de 1,5820 GBP/USD, care pe 03.08.1997 este penetrat

în punctul E, iar trendul scade până la cotarea de 1,5647 GBP/USD, ceea ce reprezintă o scădere

faţă de nivelul de suport cu 0,0173 GBP/USD sau de 1,09%, iar faţă de pragul de rezistenţă, de la

1,6210 GBP/USD, cu 0,0563 GBP/USD sau de 3,47%.

Apoi direcţia tendinţei se schimbă şi pe data de 20.08.1997 trendul încearcă să treacă peste

pragul de rezistenţă de la 1,6210 GBP/USD, perforîndu-l în punctul F şi ajunge la 1,6281

GBP/USD, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,0071 GBP/USD sau de 0,44% faţă de nivelul a.

Următoarea încercare de a scădea sub nivelul de suport are loc pe 31.08.1997, când cotarea

străpunge pragul în punctul G şi scade cu 0,0071 GBP/USD sau de 0,45%, ajungând la 1,5749

GBP/USD.

Începând cu 25.09.1997 trendul de mai multe ori încearcă să treacă peste nivelul de rezistenţă,

până când pe 17.10.1997 nivelul de 1,6210 GBP/USD devine prag de suport, iar pe data de

09.11.1997 tendinţa ajunge la 1,7132 GBP/USD, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,0142

44

GBP/USD sau de 0,84% faţă de nivelul de rezistenţă, perforat în punctul H, şi cu 0,0922 GBP/USD

sau de 5,69% faţă de pragul de suport.

În decursul perioadei 09.11.1997 – 27.09.1998 nivelul de rezistenţă rămâne intact, cu o

singură excepţie de pe 12.04.98 când cotarea a ajuns la 1,6990 GBP/USD, în punctul I. Începând cu

27.09.1998 şi până pe 18.10.1998 trendul perforează de nenumărate ori pragul de suport, cotarea

maximă este atinsă pe dată de 04.10.1998, când costul unui GBP era de 1,7270 USD, ceea ce

reprezintă o creştere, cu 0,0280 GBP/USD sau de 1,65%, faţă de nivelul de 1,6990 GBP/USD şi

faţă de nivelul 1,6219 GBP/USD, cu 0,1060 GBP/USD sau de 6,54%.

În decursul perioadei 20.02.1999 – 15.05.1999 rolul nivelului de 1,6210 GBP/USD alternează

ca suport sau rezistenţă şi numai pe 04.04.1999 trendul ajunge la nivelul de 1,5820 GBP/USD, în

punctul J. Pe parcursul perioadei de 20.06.1999 – 11.07.1999 pragul de suport de la nivelul de

1,5820 GBP/USD se transformă în rezistenţă, iar cotarea scade la 1,5466 GBP/USD, ceea ce este cu

0,0354 GBP/USD sau de 2,24% mai jos faţă de nivelul de 1,5820 GBP/USD.

Începând cu 11.07.1999 nivelul de la 1,5820 GBP/USD devine suport, pragul de rezistenţă

fiind la nivelul de 1,6210 GBP/USD. Pe data de 22.08.1999 trendul perforează pragul de suport în

punctul K, scăzând la 1,5792 GBP/USD, ceea ce reprezintă o diminuare cu 0,0028 GBP/USD sau

de 0,18% faţă de nivelul de suport. În perioada 11.07.1999 – 23.02.2000 se observă că nivelul

1,6210 GBP/USD alternează în calitate de suport şi rezistenţă.

Pe data de 30.01.2000 trendul atinge pragul de la nivelul de 1,5820 GBP/USD în punctul L,

apoi pe 11.02.2000 în punctul M. În perioada 23.02.2000 – 23.04.2000, trendul încearcă pragul de

suport şi coboară sub el, pe data de 23.04.2000, perforîndu-l în punctul N, ajungând la 1,5501

GBP/USD, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,0319 GBP/USD sau de 2,02% faţă de pragul de suport,

şi părăseşte difinitiv canalul trendului lateral, formând un trend descendent.

Modele de continuare/consolidare

Pe Graficul 2 „GBP/USD, Weekly, perioada 31.12.1995 – 24.06.2001” este prezentat un

model clasic de continuare/consolidare sub formă de dreptunghi, care îşi are începutul pe data

27.10.1996 când pentru un GBP se oferea 1,5820 USD. Intersectînd perpendiculara axei timpului,

dusă din punctul 27.10.1996, cu perpendiculara axei cotărilor, dusă din punctul 1,5820 GBP/USD

obţinem 2 laturi ale dreptunghiului, cu intersecţia în punctul A, celelalte 2 sunt prezentate de pragul

de rezistenţă de la nivelul de 1,6990 GBP/USD şi de perpendiculara axei timpului de pe data de

23.04.2000, intersectate în punctul N`.

Astfel obţinem dreptunghiul AA`NN` perioada de acţiune a căruia este aceeaşi ca şi a

canalului trendului şi durează 5 ani 6 luni şi 24 zile, iar înălţimea acestuia notată prin X, din relaţia

45

de prognozare a preţului, X=Y, este de 0,1170 GBP/USD sau de 1170 points. Preţul potenţial ce

urmează a fi atins la sfârşitul acţiunii dreptunghiului se calculează în felul următor:

1,5820 GBP/USD – 0,1170 GBP/USD = 1,4650 GBP/USD

După cum se observă din grafic preţul potenţial de 1,4650 GBP/USD este atins pe data de

02.05.2000 şi este de 7,40% mai mic faţă de nivelul laturei dreptunghiului AN.

Depresiunea dublă

Una din modelele clasice de viraj a trendului, depresiunea dublă este prezentată pe Graficul 2

„GBP/USD, Weekly, perioada 31.12.1995 – 24.06.2001”. Aceasta începe sa se formeze din

02.08.2000 când pentru un GBP se ofereau 1,4650 USD, iar prima depresiune apare la 21.08.2000

când trendul scade la nivelul de 1,3940 GBP/USD, adică cu 0,0710 GBP/USD sau de 4,85% faţă de

nivelul de formare a figurei. Apoi începând cu 03.09.2000 are loc formarea „liniei gâtului” la

nivelul de 1,4494 GBP/USD, ceea ce este mai mult cu 0,0554 GBP/USD sau de 3,98% comparativ

cu nivelul 1,3940 GBP/USD, şi mai puţin cu 0,0156 GBP/USD sau de 1,07% faţă de începutul

figurei.

Pe data de 15.11.2000 are loc formarea celei de-a doua depresiune, unde trendul ajunge la

nivelul de 1,3969 GBP/USD, ceea ce este mai mult cu 0,0029 GBP/USD sau de 0,21% comparativ

cu depresiunea precedentă şi cu 0,0525 GBP/USD sau 3,62% mai puţin faţă de nivelul 1,4494

GBP/USD. Începând cu 26.11.2000 până pe 07.01.2001 are loc finisarea figurei şi formarea preţului

prognozat de relaţia:

X=Y,

unde X = 1,4494 GBP/USD – 1,3940 GBP/USD = 0,0554 GBP/USD sau 554 points.

Respectiv preţul potenţial ar trebui să ajungă la nivelul de 1,5048 GBP/USD, adica cu 554

points mai mult faţă de „linia gâtului”, însă în cazul dat el depăşeşte acest nivel cu 0,0052

GBP/USD sau de 0,35%, respectînd astfel condiţia.

Capul şi umerii

Un alt model clasic de viraj a trendului îl constituie „capul şi umerii” prezentat în Graficul 1

„EUR/USD, Daily, perioada 10.07.2007 – 25.01.2008” ce se formează începând cu 06.11.2007.

Când trendul ajunge la nivelul de 1,4505 EUR/USD se formează primul umăr, apoi trendul se ridică

la vârful acestuia, adică la 1,4667 EUR/USD pe data de 09.11.2007, ceea ce este cu 0,0162

EUR/USD sau de 1,12% mai mult faţă de momentul formării „umărului stâng” şi totodată a liniei

gâtului prezentată de dreapta d de la nivelul de 1,4505 EUR/USD. Pe data de 12.11.2007 trendul

scade cu 0.0134 EUR/USD sau de 0,91% faţă de nivelul de 1,4667 EUR/USD şi totodată este mai

ridicat cu 0,0028 EUR/USD sau de 0,19% faţă de începutul „liniei gâtului”, ajungînd la cotarea de

1,4533 EUR/USD. De la acest nivel se începe formarea celui de al doilea vârf, numit „cap”, care

46

atinge maximul de 1,4869 EUR/USD pe 23.11.2007 când cotarea se majorează cu 0,0336

EUR/USD sau de 2,32% faţă de nivelul 1,4533 EUR/USD şi cu 0,0202 EUR/USD sau de 1,38%

comparativ cu maximul „umărului stâng”. Pe 01.12.2007 trendul ajunge la nivelul de 1,4625

EUR/USD, adică scade cu 0,0244 EUR/USD sau de 1,64% faţă de maximum şi tot din acest

moment are loc formarea „umărului drept”, maximul caruia este atins pe 05.12.2007 la cotarea de

1,4781 EUR/USD, ceea ce este cu 0,0156 EUR/USD sau de 1,07% mai mult faţă de depresiunea de

pe 01.12.2007, iar comparativ cu vârful „capului” este mai mic cu 0,0088 EUR/USD sau de 0,59%.

Totodată maximul „umărului drept” este mai mare faţă de cel al „umărului stâng” cu 0,0114

EUR/USD sau de 0,78%.

Apoi dupa o corectare a tendinţei când aceasta scade pe 05.12.2007 până la nivelul de 1,4616

EUR/USD, ceea ce reprezintă o diminuare cu 0,0165 EUR/USD sau de 1,12% faţă de al treilea vârf

şi cu 0,0009 EUR/USD sau de 0,06% comparativ cu nivelul de 1,4625 EUR/USD. Pe data de

10.12.2007 trendul se majorează cu 0,0099 EUR/USD sau de 0,68% faţă de corecţie, ajungînd la

1,4715 EUR/USD.

Finisarea figurei are loc pe 14.12.2008 la nivelul de 1,4641 EUR/USD, care este mai mare faţă

de nivelul incipient cu 0,0136 EUR/USD sau de 0,94%, unind aceste două puncte obţinem „linia

gâtului” a figurei.

În scopul prognozării evoluţiei trendului, din vârful „capului” se depune o linie perpendiculară

pe axa timpului până la „linia gâtului”, apoi se măsoară înălţimea figurei, care se notează cu X din

relaţia X = Y, în cazul nostru

X = 1,4869 EUR/USD – 1,4565 EUR/USD = 0,0304 EUR/USD sau 304 points

Astfel putem să prognozăm scăderea tendinţei cu cel puţin 0,0304 EUR/USD de la nivelul de

1,4641 EUR/USD. Pe data de 20.12.2007 trendul se diminuează, ajungînd la cotarea de 1,4340

EUR/USD, în rezultat obţinându-se o înălţime de 336 points sau 0,0336 EUR/USD, astfel fiind

obţinut preţul prognozat al cotării EUR/USD.

Un alt model a figurei „Capul şi umerii” este prezentat pe Graficul 3 „XAU/USD, H4,

perioada 18.12.2007 ora 14:00 – 23.01.2008 ora 14:00”, unde începând cu 10.01.2008 ora 22:00 are

loc formarea „umărului stâng” şi a „liniei gâtului” a figurei la cotarea de 890,12 XAU/USD,

maximul caruia se află la nivelul 896,76 XAU/USD şi este atins pe data de 13.01.2008 la 14:00,

ceea ce reprezintă o majorare cu 6,64 XAU/USD sau de 0,75% faţă de începutul figurei. Apoi

trendul scade până pe 14.01.2008 ora 02:00, cotarea ajungând la 892,74 XAU/USD, adică se

micşorează cu 2,62 XAU/USD sau de 0,29% faţă de începutul figurei, din acest punct are loc

formarea „capului”. Maximul figurei „capul şi umerii” este atins pe data de 14.01.2008 la ora 10:00

când cotarea ajunge la 910,92 XAU/USD, adică se majorează faţă de ultima depresiune cu 18,18

47

XAU/USD sau de 2,04%, iar faţă de începutul figurei de la nivelul de 882,64 XAU/USD cu 20,80

XAU/USD sau de 2,34%.

Graficul 3: „XAU/USD, H4, perioada 18.12.2007 ora 14:00 – 23.01.2008 ora 14:00”

48

Pe data de 15.01.2008 ora 18:00 are loc scăderea trendului, ceea ce semnifică finisarea

„capului”, până la nivelul de 894,76 XAU/USD, ceea ce reprezintă o creştere faţă de nivelul de

892,74 XAU/USD cu 2,02 XAU/USD sau de 0,23%, iar faţă de maximul figurei reprezintă o

scădere cu 16,16 XAU/USD sau de 1,78%. Apoi după o corecţie a trendului, pe 15.01.2008 ora

22:00 când acesta ajunge la 886,68 XAU/USD, ceea ce reprezintă o diminuare cu 8,08 XAU/USD

sau de 0,91% faţă de nivelul 894,76 XAU/USD, are loc formarea umărului drept, maximul caruia

este atins pe 16.01.2008 ora 02:00 la nivelul de 899,90 XAU/USD, adică mai sus faţă de vârful

„umărului stâng” de 0,35% sau cu 3,14 XAU/USD. Pe data de 16.01.2008 ora 06:00 la nivelul de

895,63 XAU/USD are loc intersecţia „umărului stâng” cu „linia gâtului”, semnificînd sfârşitul

figurei.

În figura analizată înălţimea „capului”, determinată prin perpendiculara axei timpului depusă

din punctul maxim până la „linia gâtului”, notată prin X, constituie:

X = 910,92 XAU/USD – 892,96 XAU/USD = 17,96 XAU/USD

Dacă depunem această înălţime din punctul de intersecţie a „umărului drept” cu „linia

gâtului”, în direcţia mişcării trendului, obţinem nivelul maxim de scădere a tendinţei de:

895,63 XAU/USD – 17,96 XAU/USD = 877,67 XAU/USD

În practică trendul scade până la nivelul de 876,75 XAU/USD, adică cu 1,10 XAU/USD faţă

de nivelul prognozat.

2.2 Analiza pieţelor financiare internaţionale pe baza indicatorilor

Benzile Bollinger

În prezent popularitatea indicatorului Benzilor Bollinger a crescut printre analiştii în spaţiul

ex-sovetic, un exemplu de utilizare a acestuia este prezentat în Graficul 3 „XAU/USD, H4, perioada

18.12.2007 ora 14:00 – 23.01.2008 ora 14:00”, unde pe lângă lumânările japoneze sunt prezentate 3

Medii Mobile Simple, calculate pentru o perioadă de 20 zile, cea din mijloc rămânând nemodificată,

pe când banda inferioară reprezintă o medie mobila simpla din care sunt scăzute 2 deviaţii standard,

iar banda superioară, o medie mobila simpla la care sunt adaugate 2 deviaţii standard. Benzile

Bollinger pot oferi semnale de vânzare sau cumpărare, ambele fiind prezentate pe grafic.

Începând cu 21.12.2007 ora 06:00 se formează un trend ascendent de la cotarea de 799,70

XAU/USD, din acest punct graficul preţului se află între banda mijlocie si superioară a Benzilor

Bollinger cu mici excepţii în timpul corecţiei de trend. Poziţionarea preţurilor între benzi la

începutul unui trend ascendent ne sugerează un semnal de cumpărare.

49

Tendinţa îşi pierde puterea şi se termină pe 15.01.2008 ora 18:00, fapt confirmat de scăderea

cotării şi de noua poziţionare a acesteia. Astfel trendul ajungând la nivelul de 897,50 XAU/USD, ne

arată o creştere a cotării de 12,23% sau cu 97,8 XAU/USD, comparativ cu începutul său.

În acelaşi timp, începând pe 15.01.2008 ora 18:00, graficul preţurilor scade şi se poziţionează

între banda mijlocie şi inferioară a Benzilor Bollinger, ceea ce ne sugerează despre sfârşitul

trendului ascendent şi începutul unui trend descendent, fiind un semnal de vânzare. Această tendinţă

este valabilă până pe data de 22.01.2008 ora 14:00, când cotarea atinge nivelul de 874,50

XAU/USD, ceea ce este cu 23,00 XAU/USD sau de 2,57% mai puţin comparativ cu nivelul

începutului trendului descendent, şi se poziţionează între banda mijlocie şi superioară a Benzilor

Bollinger.

Relative Strength Index

Un alt instrument utilizat destul de des de analiştii tehnici a pieţelor financiare este oscilatorul

Relative Strength Index, un exemplu destul de reuşit a aplicării acestuia este prezentat în Graficul 4

„GBP/USD, Weekly, perioada 26.06.2005 – 09.03.2008”. Pe data de 11.07.2005 oscilatorul

Relative Strength Index coboară sub nivelul de 30%, ajungând la 29%, aceasta fiind un indicator de

supra-vânzare, la acel moment cotarea se afla la 1,7339 GBP/USD, ca urmare a acestui semnal

trendul creşte, fapt confirmat pe 01.09.2005, când ajunge la nivelul de 1,8436 GBP/USD,

comparativ cu nivelul anterior aceasta reprezintă o majorare de 6,33% sau cu 0,1097 GBP/USD.

Poziţionarea oscilatorului Relative Strength Index sub nivelul de 50%, începând cu 07.09.2005 până

pe data de 23.03.2006, ne arată că trendul este descendent, fapt confirmat şi de graficul graficul

preţurilor situat între banda mijlocie şi inferioară a Benzilor Bollinger. Atingerea nivelului de 50%

de către oscilator pe 24.12.2005, nu este altceva decât o simplă corecţie de trend, când cotarea

creşte de pe 16.12.2005, de la nivelul de 1,7170 GBP/USD, cu 0,0634 GBP/USD sau de 6,70%,

ajungând la 1,7804 GBP/USD.

Începând cu 30.03.2006 oscilatorul Relative Strength Index creşte şi se poziţionează mai sus

de nivelul de 50%, ceea ce înseamnă începutul unui trend ascendent de la cotarea de 1,7508

GBP/USD, fapt confirmat şi de mişcarea graficului preţurilor între banda mijlocie şi superioară a

Benzilor Bollinger. Pe 01.05.2006 oscilatorul Relative Strength Index străpunge nivelul de 70%,

ajungând la 72%, aceasta fiind un semnal de supra-cumpărare, ca urmare nivelul preţului scade de

la 1,8920 GBP/USD, cu 0,0715 GBP/USD sau de 3,78%, ajungând la 1,8205 GBP/USD pe data de

19.06.2006.

50

Graficul 4: „GBP/USD, Weekly, perioada 26.06.2005 – 09.03.2008”

51

Dacă depunem 2 linii ce vor uni vârfurile oscilatorului Relative Strength Index, linia a, şi a

graficului cotărilor, linia b, de pe data de 01.05.2006 şi 30.07.2006 se observă divergenţa acestora,

fiind un semnal de modificare a direcţiei trendului, ca urmare, începând cu data de 30.07.2006 până

pe 11.10.2006, trendul scade de la nivelul de 1,9078 GBP/USD până la 1,8550 GBP/USD, adică cu

0,0528 GBP/USD sau de 2,77%. În rezultat pe graficul Relative Strength Index se observă atingerea

nivelului de 50%, iar pe graficul cotărilor penetrarea benzii mijlocii Bollinger.

Aceeaşi situaţie de divergenţă, prezentată de liniile c şi d, are loc începând cu data de

24.11.2006 până pe 12.04.2007, când cotarea creşte de la 1,9815 GBP/USD până la 1,9905

GBP/USD, adică cu 0,0090 GBP/USD sau de 0,46%, iar oscilatorul Relative Strength Index scade

cu 2%, de la 69% la 67%. Ca urmare pe 06.07.2007 nivelul preţului scade cu 0,0360 GBP/USD sau

de 1,81%, ajungând astfel la 1,9545 GBP/USD. În acelaşi timp pe graficul preţurilor se observă

penetrarea benzii mijlocii Bollinger, iar pe graficul Relative Strength Index, scăderea oscilatorului

până la nivelul de 53,63%, adică cu 13,37%.

Pe data de 20.07.2007 cotarea atinge nivelul de 2,0568 GBP/USD, ceea ce reprezintă o

majorare cu 0,1023 GBP/USD sau de 5,23%, comparativ cu cotarea 1,9545 GBP/USD, iar

oscilatorul Relative Strength Index, depăşeşte nivelul de 70%, ajungând la nivelul de 72%, aceasta

fiind un semnal de supra-cumpărare, ca urmare pe 12.08.2007 are loc o scădere a trendului cu

0,0753 GBP/USD sau de 3,66%, până la nivelul de 1,9815 GBP/USD. În acelaşi timp pe graficul

preţurilor se observă străpungerea benzii mijlocii Bollinger, iar pe graficul Relative Strength Index,

oscilatorul coboară până la nivelul de 48%.

În cazul depunerii a 2 linii pe vârfurile graficului preţurilor, linia e, şi a oscilatorului Relative

Strength Index, linia f, de pe data de 20.07.2007 şi 04.10.2007 se observă un alt exemplu a

divergenţei. Unde cotările cresc de la nivelul de 2,0568 GBP/USD, cu 0,0352 GBP/USD sau de

1,71%, ajungând la 2,0920 GBP/USD, iar oscilatorul scade cu 4%, de la 72% la 68%. Ca urmare

după data de 04.10.2007 are loc schimbarea direcţiei de mişcare a tendinţei, astfel trendul ascendent

se transformă în unul descendent, fapt confirmat şi de poziţionarea graficului preţurilor între banda

mijlocie şi inferioară a Benzilor Bollinger, începând cu 09.12.2007. Tot atunci oscilatorul Relative

Strength Index scade sub nivelul de 50%, fiind un alt semnal al trendului descendent, iar cotările

ajung la nivelul de 1,9440 GBP/USD, ceea ce reprezintă o diminuare cu 0,1480 GBP/USD sau de

7,07% faţă de nivelul 2,0920 GBP/USD, pe data de 04.02.2008.

52

Graficul 5: „EUR/USD, Daily, perioada 29.08.2007 – 15.03.2008”

53

Oscilatorul Stochastic

În scopul prognozării evoluţiei cotărilor unii analişti tehnici utilizează în calitate de instrument

oscilatorul Stochastic. Pe Graficul 5 „EUR/USD, Daily, perioada 29.08.2007 – 15.03.2008” este

prezentată utilizarea acestuia în analiză. Pe data de 04.09.2007 cotarea se află la nivelul de 1,3542

EUR/USD, în timp ce oscilatorul se afla mai jos de pragul de 50%, de aici are loc formarea unui

trend ascendent, în cadrul căruia fiecare corecţie de trend este caracterizată de o scădere a

oscilatorului, formarea acestuia este confirmată şi de poziţionarea oscilatorului Relative Strength

Index mai sus de nivelul de 50%. Pe 12.09.2007 trendul creşte cu 0,0368 EUR/USD sau de 2,72%,

majorându-se până la 1,3910 EUR/USD, în timp ce pe graficul Stochastic oscilatorul ajunge la

nivelul de 96%, acesta fiind un semnal de supra-cumpărare, drept urmare are loc scăderea

oscilatorului sub pragul de 80%, pe 16.09.2007, ce caracterizează corecţia de trend în urma căreia

cotarea ajunge la 1,3851 EUR/USD, ceea ce reprezintă o diminuare comparativ cu nivelul precedent

cu 0,0059 EUR/USD sau de 0,43%.

Pe data de 29.09.2007 graficul preţului ajunge la 1,4265 EUR/USD, majorându-se de 2,99%

sau cu 0,0414 EUR/USD, în timp ce oscilatorul se află mai sus de nivelul de 80%, semnalînd supra-

cumpărarea EUR şi o posibilă corecţie de trend. Dacă depunem 2 linii ce vor uni maximurile

oscilatorului, linia a, şi a graficului cotărilor, linia b, de pe data de 12.09.2007 şi 29.09.2007,

observăm o divergenţă a acestora, semnal a schimbării trendului sau a corecţiei de trend, care care

loc pe 05.10.2007, când cotarea se diminuează cu 0,0223 EUR/USD sau de 1,56%, ajungând la

1,4042 EUR/USD, iar oscilatorul coboară sub pragul de 50%. Pe data de 19.10.2007 trendul ajunge

la 1,4320 EUR/USD, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,0278 EUR/USD sau de 1,98% comparativ

cu depresiunea anterioară, în acelaşi timp Stochastic depăşeşte nivelul de 80%, semnalând o

corecţie de trend. Aceasta are loc pe 24.10.2007 când cotarea scade până la nivelul de 1,4260

EUR/USD, adică cu 0,0060 EUR/USD sau de 0,42% faţă de nivelul de 1,4320 EUR/USD, iar

oscilatorul Stochastic scade până la pragul de 53%. Apoi pe 31.10.2007 trendul ajunge la cotarea de

1,4445 EUR/USD, majorându-se faţă de nivelul precedent de 1,30% sau cu 0,0185 EUR/USD, iar

Stochasticul ajunge la pragul de 97%, ceea ce reprezintă o supra-cumpărare, însă cu corecţii

nesemnificative trendul continua ascensiunea, pe cind oscilatorul coboară sub nivelul de 80%. Dacă

depunem 2 linii prin maximurile trendului, linia c, şi oscilatorului, linia d, de pe segmentul de timp

31.10.2007 – 23.11.2007, observăm o divergenţă a acestora, ca urmare de pe 27.12.2007 are loc

schimbarea direcţiei de mişcare a tendintei şi se formează un trend descendent.

Pe data de 03.12.2007 oscilatorul coboară sub nivelul de 20%, semnalizând supra-vânzarea

EUR, la nivelul de 1,4625 EUR/USD, ceea ce este cu 0,0235 EUR/USD sau de 1,65% mai puţin

comparativ cu începutul tendinţei descendente, ca urmare pe 05.12.2007 are loc o corecţei de trend,

54

iar aceasta ajunge la 1,4753 EUR/USD, ceea ce este mai mult faţă de nivelul anterior de 0,88% sau

cu 0,0128 EUR/USD, însă pe graficul oscilatorului Stochastic are loc doar o mică deviere cu o

ulterioară revenire.

Pe data de 21.12.2007 oscilatorul prin scăderea sub pragul de 20% ne semnalizează o viitoare

creştere a tendinţei, în timp ce cotarea s-a diminuat cu 0,0433 EUR/USD sau de 2,94% faţă de

nivelul anterior, ajungând la 1,4320 EUR/USD. Începând tot cu aceasta dată se termină trendul

descendent şi se formează unul lateral. Astfel ca urmare a supra-vânzării din 21.11.2007 trendul

creşte, cu 0,0404 EUR/USD sau de 2,82%, până la nivelul de 1,4724 EUR/USD pe data de

27.12.2007, generând un semnal de supra-cumpărare ce mişcă trendul cu 0,0074 EUR/USD sau de

0,50% mai jos până la 1,4650 EUR/USD. Pe 14.01.2008 oscilatorul atinge nivelul de 80%, la

nivelul preţului de 1,54% sau cu 0,0225 EUR/USD mai mare faţă de cotarea precedentă, adică la

1,4875 EUR/USD, semnalând o scădere a preţului. Astfel pe 21.01.2008 trendul ajunge la cotarea

de 1,4496 EUR/USD, ceea ce reprezintă o diminuare cu 0,0379 EUR/USD sau de 2,55%, în timp ce

Stochasticul scade sub nivelul de 20%, semnalând o noua modificare a direcţiei mişcărei trendului.

În rezultat pe 01.02.2008 trendul din nou atinge pragul de 1,4875 EUR/USD, iar oscilatorul

depăşeşte nivelul de 80%, ca urmare pe 08.02.2008 trendul scade de 2,59% sau 0,0372 EUR/USD,

ajungând la 1,4503 EUR/USD, iar oscilatorul Stochastic scade sub 20%, semnalizând o posibilă

majorare a trendului.

Începând cu data de 18.02.2008 are loc formarea unui nou trend ascendent fapt confirmat de

poziţionarea oscilatorului Stochastic şi Relative Strength Index peste nivelul de 50%.

Indicatorul Moving Average Convergence/Divergence

Cel mai popular indicator utilizat în cadrul analizei tehnice în ultimii 5 ani este Moving

Average Convergence/Divergence, în baza Graficului 4 „GBP/USD, Weekly, perioada 26.06.2005

– 09.03.2008” este prezentată următoarea analiză. În perioada 26.06.2005 – 27.04.2006 indicatorul

Moving Average Convergence/Divergence caracterizează piaţa drept cea a “urşilor”, adică a unui

trend descendent, datorită poziţionării histogramei MACD precum şi a mediei mobile exponenţiale

sub linia 0, fapt confirmat de poziţionarea trendului între banda mijlocie şi inferioară a Benzilor

Bollinger, cu mici excepţii în timpul corecţiilor, precum şi de poziţionarea sub nivelul de 50% a

oscilatorului Relative Strength Index.

Pe data de 20.08.2005 în urma intersecţiei mediei mobile exponenţiale cu histograma MACD,

în punctul A, a aparut un semnal de vânzare la nivelul trendului de 1,8205 GBP/USD, apoi pe

27.09.2005, în punctul B apare semnal de cumpărare la nivelul de 1,7625 GBP/USD, care este cu

0,0580 GBP/USD sau de 3,19% mai mic faţă de cotarea precendentă. Aceste 2 momente de

procurare şi vânzare sunt confirmate de mişcarea oscilatorului Stochastic.

55

Pe data de 05.12.2005, în punctul C, indicatorul Moving Average Convergence/Divergence ne

oferă un semnal de vânzare la cotarea de 1,7789 GBP/USD, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,0164

GBP/USD sau de 0,93% faţă de nivelul de cumpărare, apoi în perioada de 27.02.2006 – 30.03.2006

apar semnale slabe de procurare şi vânzare ca rezultat al tangenţei mediei mobile exponenţiale cu

histograma MACD în mai multe puncte, în timp ce trendul se afla la nivelul de circa 1,7339

GBP/USD, adică scade cu 0,0450 GBP/USD sau de 2,53% comparativ cu nivelul de vânzare.

Pe data de 27.04.2006 histograma MACD se deplasează peste nivelul 0, astfel are loc

formarea “pieţei taurilor” şi apare primul semnal de procurare la cotarea de 1,7886 GBP/USD, adică

mai sus faţă de semnalul precedent cu 0,0547 GBP/USD sau de 3,16%, apoi pe data de 10.05.2006,

în punctul E, apare un semnal de vânzare, ca urmare a intersecţiei histrogramei MACD cu media

mobilă exponenţială, la cotarea de 1,8920 GBP/USD, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,1036

GBP/USD sau de 5,78% comparativ cu nivelul 1,7886 GBP/USD, iar faţă de cotarea 1,7339

GBP/USD cu 0,1581 GBP/USD sau de 9,12%. Acest semnal este confirmat de oscilatorul Relative

Strength Index, ce se poziţionează mai sus de nivelul 70% şi de oscilatorul Stochastic ce depăşeşte

nivelul de 80%.

Pe data de 27.06.2006 indicatorul Moving Average Convergence/Divergence ne indică un

semnal de vânzare la un nivel mai scăzut comparativ cu cel al semnalului precedent cu 0,0395

GBP/USD sau de 2,09%, adică la 1,8545 GBP/USD, urmat de un scurt semnal de procurare pe

30.07.2006 la cotarea de 1,8605 GBP/USD, după ce trendul creşte cu 0,0473 GBP/USD sau de

2,54%, ajungînd la cotarea de 1,9078 GBP/USD.

Pe graficul MACD punctul H, format de intersecţia histogramei MACD cu media mobilă

exponenţială, ne sugerează o vânzare pe data de 17.09.2006 la nivelul de 1,9010 GBP/USD, adică

cu 0,0068 GBP/USD mai scăzut faţă de maximul atins.

Totodată dacă depunem 2 linii în vârfurile histogramei, linia i, şi ale trendului, linia j, pe

segmentul de timp 26.12.2006 – 29.04.2007 observăm o divergenţă a acestora, ca urmare tendinţa

scade, ajungînd la cotarea de 1,9545 GBP/USD pe data de 01.07.2007. Pe data de 14.07.2007

indicatorul Moving Average Convergence/Divergence ne oferă un semnal de cumpărare la nivelul

de 1,9978 GBP/USD, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,0433 GBP/USD sau de 2,22% faţă de

depresiunea de pe 01.07.2007.

Pe segmentul de timp 01.08.2007 – 04.10.2007 se observă o divergenţă a liniilor duse prin

maximurile trendului, linia l, si prin maximurile histogramei, linia k, ca urmare începînd cu data de

04.10.2007 are loc transformarea trendului ascendent într-unul descendent, fapt confirmat de

poziţionarea cotărilor între banda mijlocie şi inferioară a Benzilor Bollinger, scăderea histogramei

MACD sub nivelul 0 şi mişcarea oscilatorului Relative Strength Index sub nivelul de 50%, astfel

56

trendul ajunge la cotarea de 1,9440 GBP/USD, adică scade faţă de nivelul de pe 04.10.2007 cu

0,1480 GBP/USD sau de 7,08%, totodată aici apare semnalul de cumpărare.

Ultimul semnal oferit de indicatorul Moving Average Convergence/Divergence este de

vânzare, pe data de 15.03.2008 la nivelul trendului de 2,0167 GBP/USD, adică mai mare

comparativ cu nivelul de procurare cu 0,0227 GBP/USD sau de 3,74%.

2.3 Utilizarea principalelor teorii de analiză tehnică asupra pieţelor financiare

internaţionale

Teoria lui Elliott

Teoria valurilor lui Elliott este una din principalele teorii ale analizei tehnice a pieţelor

financiare şi se aplică pe grafic cu tendinţe bine pronunţate. Un astfel de exemplu este prezentat în

Graficul 3 „XAU/USD, H4, perioada 18.12.2007 ora 14:00 – 23.01.2008 ora 14:00”, unde modelul

53 se începe pe data de 20.12.2007 ora 14:00 la cotarea de 794,77 XAU/USD, de aici se începe o

tendinţă ascendentă, prezentată de poziţionarea graficului cotărilor între banda mijlocie şi

superioară a Benzilor Bollinger, de situarea histogramei MACD şi a mediei mobile exponenţiale

mai sus de nivelul 0, precum şi de mişcarea oscilatorului Relative Strength Index mai sus de nivelul

de 50%, urmată de una descendentă, iar corecţiile trendului ne sugerează plasarea valurilor. Astfel

din 20.12.2007 ora 14:00, cu mici corecţii, trendul a ajuns la primul val pe 03.01.2008 ora 10:00 la

nivelul de 865,50 XAU/USD, ceea ce reprezintă o majorare cu 70,73 XAU/USD sau de 8,90% faţă

de începutul modelului, această creştere ne este prezentată de creşterea histogramei MACD, precum

şi de penetrarea nivelului de 70% de oscilatorul Relative Strength Index. Apoi pe 06.01.2008 ora

02:00 se observă un val de corecţie ce scade la cotarea de 855,37 XAU/USD, adică cu 10,13

XAU/USD sau de 1,17%, faţă de primul val şi faţă de începutul modelului creşte cu 60,60

XAU/USD sau de 7,63%, această scădere ne este reflectată pe graficul MACD de histogramă,

precum şi de scăderea oscilatorului Relative Strength Index şi Stochastic sub nivelul de 70% şi

respectiv 80%. Pe 09.01.2008 ora 02:00 se formează valul 3 la nivelul de 886,68 XAU/USD, ceea

ce reprezintă o majorare, cu 31,31 XAU/USD sau de 3,66%, faţă de valul de corecţie de la 855,37

XAU/USD şi, cu 21,18 XAU/USD sau de 2,45%, comparativ cu valul impulsiv prededent. Acesta

ne este prezentat prin intersecţia trendului cu banda superioară a Benzilor Bollinger în punctul A, de

majorarea histogramei MACD în punctul B, precum şi de depăşirea nivelurilor superioare de către

oscilatorii Relative Strength Index şi Stochastic în punctele C şi D.

Apoi pe 10.01.2008 ora 06:00 se formează cel de-al 2 val de corecţie, în urma caruia trendul

scade de 1,48% sau cu 13,13 XAU/USD faţă de nivelul de 886,68 XAU/USD, ajungând la 873,55

57

XAU/USD. În acelaşi timp acest val de corecţie ia valori mai mari comparativ cu valul de corecţie

anterior, în cazul dat cu 18,18 XAU/USD sau de 2,13%. Valul 4 se observă datorită apropierii

trendului faţă de banda mijlocie a Benzilor Bollinger în punctul E, precum şi de scăderea nivelului

histogramei MACD şi a oscilatorilor.

Maximul modelului 53 este atins la nivelul de 910,92 XAU/USD, ceea ce reprezintă o

majorare, cu 37,37 XAU/USD sau de 4,28%, faţă de cotarea de 873,55 XAU/USD, iar comparativ

cu ultimul val impulsiv, cu 24,24 XAU/USD sau de 2,74%. Acesta cel mai bine ne este prezentat

prin penetrarea benzii superioare a Benzilor Bollinger în punctul F, precum şi de formarea unui

maxim local pe histograma MACD în punctul G.

Începând cu 15,01,2008 ora 18:00 începe a doua parte a modelului 53, primul val de corecţie

apare pe 15.01.2008 ora 22:00, când cotarea scade la nivelul de 886,68 XAU/USD, ceea ce

reprezintă o diminuare, cu 24,24 XAU/USD sau de 2,66%, faţă de valul 5. Această modificare a

direcţiei trendului ne este prezentată de divergenţa liniei b, ce uneşte vârfurile histogramei MACD,

cu linia a, ce uneşte maximurile cotărilor, pe segmentul de timp 03.01.08 ora 22:00 – 14.01.08 ora

14:00, precum şi de divergenţa liniilor c şi d, a oscilatorului Relative Strength Index şi respectiv a

graficului cotărilor. În acelaşi timp începutul trendului este reflectat de poziţionarea graficului

cotărilor între banda mijlocie şi inferioară a Benzilor Bollinger la cotarea de 897,50 XAU/USD pe

data de 15.01.2008 ora 18:00. Apoi pe 16.01.2008 ora 02:00 trendul se creşte, ajungând la 899,90

XAU/USD, adică majorându-se faţă de valul a cu 13,22 XAU/USD sau de 1,5%, în acelaşi timp

valul b este mai mic faţă de valul 5 cu 11,02 XAU/USD sau de 1,21%. Modelul se termină când

trendul ajunge la nivelul de 876,57 XAU/USD pe data de 16.01.2008 ora 14:00. Ultima corecţie

este mai mică faţă de valul b cu 23,33 XAU/USD sau de 2,60%, iar faţă de valul a cu 10,11

XAU/USD sau de 1,14% şi se observă datorită perforării benzii inferioare a Benzilor Bollinger în

punctul H, precum şi de scăderea histogramei MACD până în nemijlocita apropiere de nivelul 0,00,

în punctul F, cu o ulterioare scădere sub acesta.

Un alt exemplu a teoriei valurilor lui Elliott este prezentat în Graficul 1 „EUR/USD, Daily,

perioada 10.07.2007 – 25.01.2008”. Modelul se începe pe 19.08.2007 de la nivelul 1,3395

EUR/USD, după ce trendul se deplasează de-a lungul canalului de trend şi primul val impulsiv este

pe data 28.09.2007 la nivelul de 1,4215 EUR/USD, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,0820

EUR/USD sau de 6,12% faţă de valul 0. Apoi pe 08.10.2007 apare prima corecţie, ce diminuează

cotarea EUR cu 0,0150 EUR/USD sau de 1,06% faţă de nivelul anterior, iar trendul se opreşte la

1,4065 EUR/USD. În acelaşi timp valul 2 este mai mare comparativ cu începutul modelului 53 cu

0,0670 EUR/USD sau de 5,00%.

58

Până pe data de 10.11.2007 cu mici oscilaţii trendul ajunge la următorul val de impulsie de la

nivelul de 1,4667 EUR/USD, ceea ce reprezintă o majorare, cu 0,0602 EUR/USD sau de 4,28%,

faţă de cotarea anterioară, iar comparativ cu valul impulsiv precedent, creşte cu 0,0452 EUR/USD

sau de 3,84%. Apoi pe 12.11.2007 urmează un alt val de corecţie, ce coboară trendul la nivelul de

1,4533 EUR/USD, adică scade comparativ cu 0,0134 EUR/USD sau de 0,92% comparativ cu

nivelul anterior, iar faţă de corecţia precedentă creşte cu 0,0468 EUR/USD sau de 3,33%.

Maximul modelului este atins pe 23.11.2007 la nivelul 1,4869 EUR/USD, adică se majorează

comparativ cu ultima corecţie de 2,32% sau cu 0,0336 EUR/USD, iar faţă de valul precedent de la

nivelul 1,4667 EUR/USD, creşte cu 0,0202 EUR/USD sau de 1,34%.

A doua parte a modelului începe pe 28.11.2007 şi primul nivel la care scade trendul este de

1,4625 pe data de 01.12.2007, ceea ce reprezintă o diminuare cu 0,0244 EUR/USD sau de 1,64%

faţă de maximul modelului, în acelaşi timp majorându-se cu 0,0092 EUR/USD sau de 0,64%

comparativ cu valul 4. Apoi ultimul val impulsiv ridică trendul la nivelul de 1,4781 EUR/USD pe

data de 04.12.2007, ceea ce reprezintă o creştere cu 0,0156 EUR/USD sau de 1,07% faţă de ultima

corecţie. Ultimul val de corecţie a modelului are loc pe data de 05.12.2007 şi duce la diminuarea

cotării până la nivelul de 1,4616 EUR/USD, ceea ce reprezintă o scadere cu 0,0165 EUR/USD sau

de 1,12% faţă de valul b, iar comparativ cu valul a scade cu 0,0009 EUR/USD sau de 0,06%.

Nivelele de corecţie Fibonacci

Cel mai popular instrument Fibonacci utilizat este nivelele de corecţie Fibonacci, o aplicare a

acestor nivele este prezentată în Graficul 6 „EUR/USD, H1, perioada 12.02.2008 ora 04:00 –

15.03.2008 ora 00:00” , unde până pe data de 19.02.2008 ora 09:00 pe graficul cotărilor era prezent

un slab trend ascendent sub nivelul Fibonacci 0.0% sau 1,4734 EUR/USD. În perioada 19.02.2008

ora 09:00 – 19.02.2008 ora 22:00 trendul testează acest nivel fapt prezentat şi de poziţionarea

oscilatorului Relative Strength Index mai sus de nivelul de 70%.

Apoi pe 21.02.2008 ora 12:00 trendul reîncearcă trecerea pragului şi pe data de 21.02.2008

ora 19:00 ajunge la cel de-al doilea nivel Fibonacci 23.6% de la cotarea 1,4805 EUR/USD, ceea ce

reprezintă o majorare cu 0,0071 EUR/USD sau de 0,48% faţă de pragul precedent, unde se menţine

încercînd să treacă peste nivelul Fibonacci de 38,2% de la cotarea 1,4845 EUR/USD, care este cu

0,0040 EUR/USD sau de 0,24% mai mare faţă de cea precedentă, până pe data de 26.02.2008 ora

12:00.

Pe data de 26.02.2008 ora 20:00 trendul se majorează trecînd peste nivelul de 50.0% şi 61.8%

de la cotările de 1,4895 EUR/USD şi respectiv 1,4930 EUR/USD şi se poziţionează sub pragul

Fibonacci de 100.0%, ce corespunde cotării de 1,5060, care este cu 0,0215 EUR/USD sau de 1,45%

mai mare faţă de nivelul 1,4845 EUR/USD.

59

Graficul 6: „EUR/USD, H1, perioada 12.02.2008 ora 04:00 – 15.03.2008 ora 00:00”

60

În perioada 27.02.2008 ora 13:00 – 05.03.2008 ora 18:00 trendul se poziţionează între

pragurile Fibonacci de 100.0% şi 161,8%, oscilînd în jurul nivelului de 0,0135 EUR/USD sau de

0,90% faţă de cotarea de 1,5060 EUR/USD. În perioada 05.03.2008 ora 18:00 – 13.03.2008 ora

13:00 trendul se mişcă între nivele de suport şi rezistenţă ce corespund nivelelor 161,8% şi 261,8%

de la cotările de 1,5286 EUR/USD şi respectiv 1,5585 EUR/USD.

Pe data de 13.03.2008 ora 13:00 trendul atinge pragul de la nivelul de 1,5585 EUR/USD, ceea

ce reprezintă o majorare cu 0,0295 EUR/USD sau de 1,96%, faţă de cotarea 1,5286 EUR/USD şi

continuă creşterea cu mici corecţii.

61

Capitolul III. Aplicarea analizei tehnice asupra pieţelor financiare din Republica Moldova

3.1 Analiza tehnică a ratelor cursului valutar oficial USD/MDL

Pe graficul 7 „USD/MDL, perioada 12.01.2008 – 11.04.2008” sunt prezentate cotările

cursului oficial USD/MDL, unde se observă 2 trenduri consecutive.

Graficul 7: „USD/MDL, perioada 12.01.2008 – 11.04.2008”

Primul este unul lateral şi durează pe parcursul perioadei 12.01.2008 – 03.03.2008, fiind

inclus în dreptunghiul ABCD, unde latura AB poziţionată la nivelul de 11,3009 USD/MDL

reprezintă pragul de rezistenţă a tendinţei, iar latura CD reprezintă pragul de suport şi se află la

nivelul de 11,1818 USD/MDL, adică mai mic cu 0,1191 USD/MDL sau de 1,05%.

Începutul graficului este prezentat de poziţionarea cotării la nivelul de 11,3009 USD/MDL, în

punctul A, apoi pe data de 19.01.2008 trendul scade până la cotarea de 11,2503 USD/MDL, în

punctul E, ceea ce reprezintă o diminuare cu 0,0506 USD/MDL sau de 0,45%. Pe data de

25.01.2008 trendul se majorează, cu 0,0444 USD/MDL sau de 0,39%, ajungînd în punctul F, la

nivelul de 11,2947 USD/MDL. În perioada 26.01.2008 – 30.01.2008 se observă o stagnare a

cursului la cotarea de 11,2928 USD/MDL, ceea ce este cu 0,0019 USD/MDL sau de 0,02% mai

puţin faţă de cotarea precedentă.

Începînd cu 31.01.2008 de la cotarea de 11,2817 USD/MDL, din punctul G, care este la un

nivel mai scăzut cu 0,0111 USD/MDL sau de 0,10% faţă de cotarea anterioară, cu mici corecţii,

62

trendul se diminuează cu 0,0645 USD/MDL sau de 0,57%, ajungînd la nivelul de 11,2172

USD/MDL, în punctul H, pe data de 19.02.2008. Apoi creşte cu 0,0234 USD/MDL sau de 0,21%

până în punctul I, de la nivelul de 11,2406 USD/MDL, pe 23.02.2008. Pe data de 01.03.2008

trendul ajunge la nivelul pragului de suport, în punctul J, adică scade cu 0,0588 USD/MDL sau de

0,52% faţă de cotarea de 11,2406 USD/MDL.

În scopul determinării evoluţiei preţului se calculează înălţimea dreptunghiului ABCD, notată

prin X, ce corespunde laturilor AD şi BC ale dreptunghiului şi este de:

X = 11,3009 USD/MDL – 11,1818 USD/MDL = 0,1191 USD/MDL

Astfel, în cazul dat, se poate afirma că preţul va scadea faţă de ultimul punct al figurei,

punctul C, cu cel puţin 0,1191 USD/MDL, ajungînd la nivelul de 11,0627 USD/MDL, fapt

confirmat de mişcarea trendului pe grafic.

Al doilea trend este unul descendent şi este caracterizat de canalul trendului descendent,

reprezentat de liniile a şi b. Acesta se începe pe data de 04.03.2008, din punctul K, la cotarea de

11,1381 USD/MDL care este, cu 0,0437 USD/MDL sau de 0,39%, mai scăzută comparativ cu

nivelul de 11,1818 USD/MDL.

Apoi pe data de 10.03.2008 trendul testează linia a, linia superioară a canalului, în punctul L,

la nivelul de 11,0043 USD/MDL, care este cu 0,3767 USD/MDL sau de 1,20% mai mic faţă de

nivelul precedent. Următoarea încercare de a penetra linia a, are loc în punctul M, pe data de

11.03.2008, când trendul se diminuează cu 0,0686 USD/MDL sau de 0,62% şi scade la cotarea de

10,9357 USD/MDL.

În perioada 12.03.2008 – 17.03.2008 se observă o scădere lentă a cursului cu 0,1102

USD/MDL sau de 1,02%, faţă de cotarea de 10,8658 USD/MDL, până la nivelul de 10,7556

USD/MDL. Pe data de 18.03.2008, în punctul N, la cotarea de 10,6998 USD/MDL, care este cu

0,0558 USD/MDL sau de 0,52% mai mică faţă de cea precedentă, trendul încearcă din nou să treacă

peste linia superioară a canalului. Aceeaşi încercare este repetată pe 20.03.2008, în punctul O, când

trendul scade, cu 0,0516 USD/MDL sau de 0,48%, până la nivelul de 10,6482 USD/MDL.

Pe data de 22.03.2008, în punctul P, la un nivel de 10,6337 USD/MDL, adică mai mic faţă de

cel precedent cu 0,0145 USD/MDL sau de 0,14%, trendul trece linia a şi părăseşte canalul trendului

descendent.

Începînd cu 23.03.2008 trendul descendent îşi schimbă înclinaţia şi pe data de 27.03.2008

ajunge la cotarea de 10,5988 USD/MDL, în punctul Q, ceea ce reprezintă o diminuare, faţă de

nivelul de 10,6337, cu 0,0349 USD/MDL sau de 0,33%. Apoi o mică corecţie majorează cursul, cu

0,0151 USD/MDL sau de 0,14%, până la nivelul de 10,6139 USD/MDL pe data de 30.03.2008, în

63

punctul R. Pe data de 11.04.2008 trendul ajunge la nivelul de 10,4728 USD/MDL, în punctul S,

adică scade faţă de cotarea precedentă cu 0,1411 USD/MDL sau de 1,33%.

Graficul 8: „USD/MDL, perioada 01.01.2007 – 11.04.2008”

Graficul 8 „USD/MDL, perioada 01.01.2007 – 11.04.2008” ne prezintă cotările cusului oficial

USD/MDL pentru perioada 01.01.2007 – 11.04.2008. Evoluţia cotărilor pentru perioada dată ne

formează un trend descendent caracterizat de liniile de trend a, b, c, d.

În perioada 01.01.2007 – 19.09.2007 tendinţa coboară prin intervalul canalului de trend

format de linia a şi b, cu o mărime de circa 0,1987 USD/MDL, echivalent a 1987 points.

Mişcarea cursului pe grafic începe pe data de 01.01.2007, din punctul H, de la nivelul de

12,9050 USD/MDL şi începînd cu data de 20.01.2007 din punctul I, de la cotarea de 13,0235

USD/MDL, care este mai mare faţă de cea precedentă cu 0,1185 USD/MDL sau de 0,92%, până în

punctul I, de la nivelul de 12,9251 USD/MDL, care este mai mic cu 0,0984 USD/MDL sau de

0,76% comparativ cu nivelul de 13,0235 USD/MDL, pe data de 09.02.2007, trendul încearcă să

treacă peste linia a, linia trendului descendent.

Apoi pe data de 28.02.2007 trendul scade, cu 0,1784 USD/MDL sau de 1,38%, până în

punctul K de la nivelul de 12,7467 USD/MDL, în imediata apropiere a liniei b. Începînd cu

01.03.2007 trendul ajunge la nivelul de 12,7997 USD/MDL, adică se majorează cu 0,0530

USD/MDL sau de 0,42% faţă de nivelul anterior, în punctul L şi se poziţionează în apropierea liniei

a, până pe data de 15.03.2007, când trendul scade în punctul M, de la cotarea de 12,7297

USD/MDL, care este cu 0,0700 USD/MDL sau de 0,55% mai mică faţă de cea precedentă.

64

În perioada 30.03.2007 – 25.05.2007 trendul fluctuează în partea de jos a canalului şi scade de

la nivelul de 12,5085 USD/MDL, din punctul N, de pe data de 02.04.2007, care este cu 0,2212

USD/MDL sau de 1,74% mai mic faţă de nivelul 12,7297 USD/MDL, cu 0,1841 USD/MDL sau de

1,47% până la punctul O, de la nivelul de 12,3244 USD/MDL, pe data de 25.05.2007. Apoi trendul

se majorează cu 0,1134 USD/MDL sau de 0,92%, până la nivelul de 12,4378 USD/MDL în punctul

P, pe data de 30.05.2007, când acesta testează linia trendului descendent.

În perioada 05.06.2007 – 27.08.2007 trendul scade din punctul Q, de la cotarea de 12,4314

USD/MDL, până la punctul R, de la cotarea de 12,0181 USD/MDL, pe data de 27.08.2007, adică se

micşorează cu 0,4133 USD/MDL sau de 3,32%.

În perioada 30.08.2007 – 09.09.2007 trendul se poziţionează mai sus de linia a, la nivelul de

circa 12,0789 USD/MDL, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,0608 USD/MDL sau de 0,51% faţă de

punctul R.

Pe data de 22.09.2007 cursul coboară cu 0,6128 USD/MDL sau de 3,21%, până în punctul S,

la cotarea de 11,6917 USD/MDL şi părăseşte canalul trendului descendent, formînd o nouă linie de

trend, linia c.

Graficul precedent „USD/MDL, perioada 12.01.2008 – 11.04.2008” este prezentat de

patrulaterul AEFG, iar trendul lateral caracterizat de dreptunghiul ABCD, nu este decât o parte a

trendului descendent.

Graficul 9: „USD/MDL, perioada 27.09.2005 – 11.04.2008”

65

Pe graficul 9 „USD/MDL, perioada 27.09.2005 – 11.04.2008” sunt prezentate cotările

cursului oficial USD/MDL sub forma de bare, unde fiecare bar cuprinde o perioadă de circa 10 zile.

Pe grafic se observă posibilitatea aplicării teoriei lui Elliott pe perioada 27.09.2005 – 28.02.2007.

Trendul îşi începe mişcarea de la cotarea de 12,5887 USD/MDL în perioada 27.09.2005 –

06.10.2005, de la punctul 0 a modelului 53, apoi cu mici corecţii se majorează, cu 0,2493

USD/MDL sau de 1,98%, până la nivelul de 12,8380 USD/MDL în perioada 16.12.2005 –

25.12.2005, unde are loc formarea valului 1, primului val impulsiv.

Apoi până în perioada 25.12.2005 – 05.01.2006 are loc formarea valului 2, valului de corecţie,

la cotarea de 12,8319 USD/MDL, ceea ce reprezintă o scădere comparativ cu nivelul precedent cu

0,0061 USD/MDL sau de 0,05%. Cu corecţii nesemnificative trendul creşte până la nivelul valului

impulsiv 3, la cotarea de 13,0167 USD/MDL, în perioada 04.04.2006 – 14.04.2006. În perioada

05.05.2006 – 14.05.2006 la nivelul de 13,0083 USD/MDL, ceea ce reprezintă o diminuare cu

0,0084 USD/MDL sau de 0,06% comparativ cu valul 3, are loc poziţionarea valului de corecţie 4.

Valul impulsiv 5 este atins în perioada 13.08.2006 – 22.08.2006 la nivelul 13,3225

USD/MDL, care este cu 0,3142 USD/MDL sau de 2,41% mai mare faţă de cotarea 13,0083

USD/MDL, totodată din acest moment are loc formarea celei de a doua părţi a modelului 53 şi o

scădere treptată a trendului până la valul de corecţie a, de la nivelul de 12,9272 USD/MDL, ceea ce

reprezintă o scădere cu 0,3953 USD/MDL sau de 2,97% comparativ cu maximul trendului, în

perioada 31.12.2006 – 09.01.2007.

Apoi are loc o creştere a trendului cu 0,0805 USD/MDL sau de 0,62% faţă de valul a, până la

nivelul de 13,0077 USD/MDL din perioada 20.01.2007 – 29.01.2007, unde s-a poziţionat valul

impulsiv b. Ultimul val al modelului este unul de corecţie, valul c, şi este prezentat de scăderea

cursului valutar USD/MDL, cu 0,2748 USD/MDL sau de 2,11%, până la nivelul de 12,7329

USD/MDL în perioada 12.02.2007 – 28.02.2007.

În acest grafic se mai observă prezenţa figurii „capul şi umerii”, formarea căreia are loc din

perioada 04.02.2006 – 13.02.2006, de la nivelul de 12,9314 USD/MDL, din momentul formării

umărului stâng, în punctul A. Apoi în perioada 26.03.2006 – 03.04.2006 are loc formarea „liniei

gâtului” în punctul B la nivelul de 13,0086 USD/MDL, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,0772

USD/MDL sau de 0,60% faţă de punctul A.

Maximul „umărului stâng” este atins în perioada 04.04.2006 – 14.04.2006, în punctul C, la

nivelul de 13,0167 USD/MDL, ce corespunde valului impulsiv 3 a modelului 53 şi este mai mare

comparativ cu nivelul „liniei gâtului” cu 0,0081 USD/MDL sau de 0,06%.

„Umărul stâng” se termină în perioada 05.05.2006 – 14.05.2006, în punctul D la nivelul de

13,0083 USD/MDL, care este mai scăzut faţă de nivelul punctului C cu 0,0084 USD/MDL sau de

66

0,06% şi corespunde valului de corecţie 4. Totodată din acest moment are loc formarea „capului”

figurii, maximul caruia este, cu 0,3142 USD/MDL sau de 2,41% mai mare faţă de punctul D, atins

în punctul E la cotarea de 13,3225 USD/MDL, în perioada 13.08.2006 – 22.08.2006, ce corespunde

maximului modelului 53.

Punctul F, de la nivelul de 12,9272 USD/MDL, din perioada 31.12.2006 – 09.01.2007, ce

corespunde valului de corecţie a şi este mai mic comparativ cu punctul E cu 0,3953 USD/MDL sau

de 2,97%, ne indică sfârşitul capului şi începutul formării „umărului drept”. Punctul G poziţionat la

un nivel de 13,0077 USD/MDL, care este mai mare cu 0,0805 USD/MDL sau de 0,62% faţă de

cotarea 12,9272 USD/MDL, în perioada 20.01.2007 – 29.01.2007, reprezintă maximul „umărului

drept” şi corespunde valului impulsiv b.

Sfârşitul figurii „capul şi umerii” are loc în perioada 30.01.2007 – 09.02.2007 din momentul

scăderii trendului sub „linia gâtului” de la nivelul de 13,0086 USD/MDL.

În vederea prognozării evoluţiei cursului valutar USD/MDL se măsoară înălţimea „capului”,

notată prin X, din relaţia X = Y, prin depunerea perpendicularei pe axa timpului din punctul E până

la nivelul de 13,0086 USD/MDL, astfel înălţimea este de:

X = 13,3225 USD/MDL – 13,0086 USD/MDL = 0,3139 USD/MDL

Deci cursul valutar USD/MDL va scădea cu cel puţin 0,3139 USD/MDL, adică cu 3139

points, de la nivelul de 13,0086 USD/MDL, până la 12,6947 USD/MDL, ceea ce este atins pe

intervalul 22.03.2007 – 31.03.2007 în punctul H.

Graficul 10: „USD/MDL, perioada 10.12.2001 – 15.06.2004”

67

Încă o aplicare a teoriei lui Elliott şi a figurii „capul şi umerii” este prezentată în graficul 10

„USD/MDL, perioada 10.12.2001 – 15.06.2004”, unde fiecare bar al cotărilor cuprinde o perioadă

de 10 zile.

Valul 0, originea modelului 53, se află la nivelul de 13,1007 USD/MDL în perioada

06.02.2002 – 16.02.2002, apoi după o creştere a trendului se formează valul impulsiv 1, în perioada

15.03.2002 – 25.03.2002, la un nivel de 13,5253 USD/MDL, ceea ce reprezintă o majorare cu

0,4246 USD/MDL sau de 3,24% comparativ cu cotarea precedentă.

În perioada de 19.04.2002 – 28.04.2002 la un nivel de 13,4849 USD/MDL, care este mai mic

faţă de nivelul valului precedent cu 0,0404 USD/MDL sau de 0,30%, se poziţionează punctul

minim al corecţiei de trend, totodată aici se află valul de corecţie 2 al modelului. Următorul val

impulsiv, valul 3, se află la cotarea de 13,8462 USD/MDL, ceea ce reprezintă o creştere a trendului

cu 0,3613 USD/MDL sau de 2,68% comparativ cu cotarea de 13,4849 USD/MDL.

Ultimul val de corecţie, valul 4, al trendului ascendent se formează în perioada de 19.10.2002

– 28.10.2002, la un nivel, mai scăzut cu 0,1868 USD/MDL sau de 1,35% faţă de nivelul valului 3,

de 13,6594 USD/MDL. Apoi cu mici corecţii trendul se majorează cu 1,0690 USD/MDL sau de

7,83%, atingînd maximul la cotarea de 14,7284 USD/MDL, unde se poziţionează valul 5 în

perioada 14.04.2003 – 23.04.2003.

Din momentul atingerii maximului de trend are loc formarea celei de-a doua părţi a modelului

53. În perioada 01.10.2003 – 10.10.2003, după o diminuare a trendului cu 1,5015 USD/MDL sau de

10,20% faţă de cotarea de 14,7284 USD/MDL, la un nivel de 13,2269 USD/MDL are loc

poziţionarea valului de corecţie a. Apoi după o majorare a cursului valutar cu 0,2211 USD/MDL

sau de 1,67%, la un nivel de 13,4480 USD/MDL se formează ultimul val impulsiv al modelului 53,

valul b, în perioada 10.11.2003 – 19.11.2003.

Sfârşitul modelului este atins la nivelul de 13,2018 USD/MDL, ceea ce reprezintă o scădere

cu 0,2462 USD/MDL sau de 1,83% comparativ cu cotarea anterioară, în perioada de 17.12.2003 –

28.12.2003 unde are loc formarea ultimului val de corecţie, valului c.

Figura „capul şi umerii” din graficul 10 „USD/MDL, perioada 10.12.2001 – 15.06.2004” se

începe în perioada 29.10.2002 – 07.11.2002 în punctul A, la nivelul de 13,8211 USD/MDL, din

momentul formării „liniei gâtului” şi a „umărului stâng”, maximul căruia este atins în punctul B la

un nivel de 13,9706 USD/MDL, ceea ce reprezintă o majorare faţă de cotarea anterioară cu 0,1495

USD/MDL sau de 1,08%, în perioada 15.12.2002 – 24.12.2002.

Punctul C poziţionat la o cotare, mai scăzută comparativ cu cea a punctului B cu 0,0602

USD/MDL sau de 0,43%, de 13,9104 USD/MDL din perioada 04.01.2003 – 14.01.2003, ne

prezintă momentele sfârşitului „umărului stâng” şi începutul formării „capului” figurii. Până în

68

perioada de 14.04.2003 – 23.04.2003 trendul se majorează cu 0,8180 USD/MDL sau de 5,88%,

atingînd nivelul de 14,7284 USD/MDL, în punctul D, care reprezintă vârful „capului” şi corespunde

cu valul 5 al modelului 53.

Punctul E poziţionat la nivelul de 14,1576 USD/MDL, în perioada 01.06.2003 – 10.06.2003,

ceea ce reprezintă o diminuare faţă de maximul figurii cu 0,5708 USD/MDL sau de 3,88%, este

momentul în care se finisează „capul” figurii şi se începe formarea „umărului drept”, maximul

căruia este atins în punctul F, care se află la o cotare, mai mare cu 0,0148 USD/MDL sau de 0,10%

comparativ cu cea precedentă, de 14,1724 USD/MDL în perioada 11.06.2003 – 20.06.2003.

În punctul G poziţionat la nivelul de 14,1215 USD/MDL, ceea ce reprezintă o scădere cu

0,0509 USD/MDL sau de 0,36%, are loc intersecţia „liniei gâtului” cu „umărul drept” şi reprezintă

punctul primondial pentru determinarea evoluţiei trendului.

În vederea prognozării cursului valutar se determină înălţimea „capului”, prin depunerea unei

perpendiculare pe axa timpului din punctul maxim al figurii până la „linia gâtului”, în cazul dat:

X = 14,7284 USD/MDL – 14,0204 USD/MDL = 0,7080 USD/MDL

Astfel înălţimea este de 7080 points. Apoi aceasta se depune din punctul de intersecţie al

„liniei gâtului” cu trendul, în direcţia mişcării acestuia, astfel se poate afirma că cursul valutar va

scădea cu cel puţin 0,7080 USD/MDL, adică până la nivelul 13,4135 USD/MDL, atins în perioada

01.10.2003 – 10.10.2003 ce corespunde valului de corecţie a, al modelului 53.

3.2 Analiza tehnică a ratelor cursului valutar oficial EUR/MDL

Graficul 11 „EUR/MDL, perioada 12.01.2008 – 11.04.2008” ne prezintă evoluţia ratelor

cursului valutar oficial EUR/MDL sub formă de bare, fiecare bar reprezentând o zi. Din grafic se

observă că trendul este lateral şi se deplasează în cadrul canalului de trend format din pragul de

suport, de la cotarea de circa 16,4 EUR/MDL, şi pragul de rezistenţă, de la nivelul de 16,8

EUR/MDL, înălţimea canalului fiind de 0,4 EUR/MDL.

Din punctul A de la nivelul de 16,5880 EUR/MDL, de pe data de 12.01.2008, trendul creşte,

cu 0,1895 EUR/MDL sau de 1,40%, până în punctul B la cotarea de 16,7772 EUR/MDL, pe data de

15.01.2008, ce se află în apropiere de pragul de rezistenţă. Apoi pe data de 18.01.2008 trendul scade

la nivelul de 16,4801 EUR/MDL, ceea ce reprezintă o diminuare cu 0,2971 EUR/MDL sau de

1,77%, în punctul C, unde se menţine timp de 4 zile.

Pe data de 22.01.2008 trendul coboară sub pragul de suport, ajungând la cotarea de 16,3118

EUR/MDL, în punctul D, adică a scăzut cu 0,1682 EUR/MDL sau de 1,02% faţă de puntul C.

Totodată din acest moment se începe un slab trend ascendent, caracterizat de linia a, ce poziţionează

69

ratele cursului valutar la nivelul de 16,6079 EUR/MDL, pe data de 26.01.2008 în punctul E, ceea ce

reprezintă o majorare cu 0,2960 EUR/MDL sau de 1,81%, apoi după o creştere, cu 0,1826

EUR/MDL sau de 1,10% faţă de nivelul anterior, trendul ajunge la cotarea de 16,7905 EUR/MDL

pe data de 04.02.2008, în punctul F, în nemijlocita apropiere a pragului de rezistenţă. Ca urmare are

loc o scădere, cu 0,3528 EUR/MDL sau de 2,10%, până la nivelul de 16,4377 EUR/MDL, în

punctul G pe data de 08.02.2008, unde trendul rămâne până pe 10.02.2008.

Graficul 11: „EUR/MDL, perioada 12.01.2008 – 11.04.2008”

Pe data de 11.02.2008 trendul penetrează pragul de suport şi scade, cu 0,1037 EUR/MDL sau

de 0,63%, până la nivelul de 16,3340 în puntul H. Din acest moment îşi începe acţiunea un trend

ascendent, caracterizat de linia b, în urma căruia cursul valutar ajunge la cotarea de 16,6661

EUR/MDL, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,3321 EUR/MDL sau de 2,03% faţă de punctul H, pe

data de 28.02.2008 în punctul I. Apoi după o creştere bruscă, cu 0,1790 EUR/MDL sau de 1,07%,

trendul trece peste pragul de suport, ajungînd la nivelul de 16,8451 EUR/MDL, unde se

poziţionează până pe data de 19.03.2008.

Pe data de 04.03.2008 este atins maximul de trend la cotarea de 16,9239 EUR/MDL, ceea ce

reprezintă o crestere cu 0,0788 EUR/MDL sau de 0,47% comparativ cu nivelul precedent, în

punctul K. Începînd cu data de 11.03.2008, când cursul se poziţionează la cotarea de 16,7924

EUR/MDL, adică scade cu 0,1315 EUR/MDL sau de 0,78%, în punctul L, se observă o oscilaţie a

cotărilor în apropierea pragului de rezistenţă până pe data de 20.03.2008 în puntul M de la nivelul

70

de 16,7128 EUR/MDL, ceea ce reprezintă o diminuare cu 0,0796 EUR/MDL sau de 0,47% faţă de

punctul precedent.

O scădere a trendului, cu 0,2896 EUR/MDL sau de 1,73% faţă de nivelul de 16,7128

EUR/MDL, are loc pe data de 21.03.2008, în punctul N, când acesta a coborât la 16,4232

EUR/MDL, în apropierea pragului de suport. Apoi în punctul O care se află la o cotare, mai scăzută

cu 0,0629 EUR/MDL sau de 0,38% comparativ cu cea a punctului N, de 16,3603 EUR/MDL pe

data de 25.03.2008 trendul penetrează acest prag.

Pe data de 29.03.2008 cursul valutar ajunge la nivelul de 16,8013 EUR/MDL, ceea ce

reprezintă o majorare cu 0,4410 EUR/MDL sau de 2,70% faţă de nivelul precedent, în punctul O,

perforînd nivelul de rezistenţă, ca urmare trendul scade, cu 0,3941 EUR/MDL sau de 2,34%, până

la nivelul de 16,4072 EUR/MDL pe data de 04.04.2008 în punctul Q.

În urma a mici fluctuaţii, pe data de 11.04.2008 trendul se majorează, cu 0,2184 EUR/MDL

sau de 1,33%, până în punctul Ş de la nivelul de 16,6256 EUR/MDL.

Graficul 12: „EUR/MDL, perioada 01.01.2001 – 11.11.2003”

În graficul 12 „EUR/MDL, perioada 01.01.2001 – 11.11.2003” este prezentată evoluţia ratelor

cursului valutar oficial EUR/MDL, fiecare bar reprezentînd o perioadă de 11 zile. Deplasarea

trendului pe grafic în perioada 01.01.2001 – 29.04.2002 are loc în canalul de trend format din

pragul de suport, linia a de la nivelul de 11,0 EUR/MDL, şi pragul de rezistenţă, linia b de la nivelul

de 12,0 EUR/MDL.

71

În etapa iniţială, în perioada 01.01.2001 – 11.01.2001, trendul se află la nivelul de 11,7215

EUR/MDL, în punctul A, apoi după o creştere cu 0,3345 EUR/MDL sau de 2,85%, acesta ajunge în

punctul B, de la cotarea de 12,0560 EUR/MDL, în perioada 15.01.2001 – 25.01.2001, penetrînd

pragul de rezistenţă.

Începînd cu 25.01.2001 trendul revine în limitele canalului, iar începînd cu perioada de

04.06.2001 – 14.06.2001 acesta perforează pragul de rezistenţă în punctul C, la un nivel de 10,9736

EUR/MDL, ceea ce reprezintă o diminuare faţă de punctul B cu 1,0824 EUR/MDL sau de 8,98%,

cu o revenire în limitele canalului la un nivel, mai mare cu 0,0601 EUR/MDL sau de 0,55%, de

11,0337 EUR/MDL, din punctul D, din perioada de 15.06.2001 – 25.06.2001.

În perioada de 07.07.2001 – 17.07.2001 se repetă încercarea de a scădea sub pragul de suport,

ca urmare trendul ajunge la nivelul de 10,9711 EUR/MDL, ceea ce reprezintă o diminuare cu

0,0626 EUR/MDL sau de 0,57% faţă de cotarea precedentă, în punctul E. În perioada 18.07.2001 –

29.04.2002 trendul fluctuează în limitele canalului, iar pragurile de suport şi rezistenţă rămân

intacte.

În punctul F, din perioada 30.04.2002 – 10.05.2002, trendul trece peste pragul de rezistenţă,

ajungînd la nivelul de 12,2546 EUR/MDL, adică mai mare cu 1,2835 EUR/MDL sau de 11,70%

faţă de punctul E, şi continuă creşterea.

Totodată din grafic se observă că nivelurile de suport şi rezistenţă în perioada 01.01.2001 –

29.04.2002 formează dreptunghiul GHIJ, în care înălţimea corespunde laturilor HI şi JG şi este de:

X = 12,0 EUR/MDL – 11,0 EUR/MDL = 1,0 EUR/MDL

În scopul prognozării evoluţiei ratelor cursului oficial această mărime se depune pe grafic din

punctul trecerii peste pragul de rezistenţă a trendului, în direcţia de deplasare a acestuia. Astfel se

poate afirma că cotarea EUR/MDL va creşte cu cel puţin 1,0 EUR/MDL, ajungînd la nivelul de

13,0 EUR/MDL, atins în perioada 24.06.2002 – 04.07.2002, în punctul K.

Începînd cu data de 01.02.2002 pe grafic are loc formarea trendului ascendent, caracterizat de

linia de trend c, în cadrul căruia ratele cursului valutar cresc de la nivelul de 11,3394 EUR/MDL,

din perioada 01.02.2002 – 11.02.2002, din punctul L, cu 2,3800 EUR/MDL sau de 20,99% până în

punctul M, de la nivelul de 13,7194 EUR/MDL, din perioada 16.07.2002 – 26.07.2002. Din acest

moment are loc o corecţie de trend ce poziţionează cotarea la nivelul punctului N, de 13,2584

EUR/MDL din perioada 09.09.2002 – 19.02.2002, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,4610

EUR/MDL sau de 3,36% faţă de punctul M. Totodată din punctul N se formează un alt trend

ascendent, reprezentat de linia d, ce majorează ratele, cu 3,3864 EUR/MDL sau de 25,54%, până la

nivelul de 16,6448 EUR/MDL, din punctul O, din perioada 07.06.2003 – 17.06.2003.

72

Puntul O reprezintă nivelul maxim atins de trend în cadrul graficului analizat, precum şi

momentul iniţial al trendului descendent, caracterizat de linia e, ce micşorează ratele cursului

oficial, cu 1,5634 EUR/MDL sau de 9,39%, până la nivelul de 15,0814 EUR/MDL, în punctul P,

din perioada 28.08.2003 – 09.09.2003

O altă analiză a graficului poate fi executată prin intermediul teoriei lui Elliott. Începutul

modelului 53 este prezentat în punctul 0, de la nivelul de 11,3394 EUR/MDL, din perioada

01.02.2002 – 11.02.2002, ce corespunde punctului L. Primul val impulsiv, valul 1 îşi atinge

maximul la nivelul de 13,7194 EUR/MDL, ceea ce reprezintă o majorare cu 2,3800 EUR/MDL sau

de 20,99%, ce corespunde punctului H, în perioada 16.07.2002 – 26.07.2002. Apoi se observă o

diminuare a trendului, cu 0,4610 EUR/MDL sau de 3,36%, în perioada 09.09.2002 – 19.09.2002, la

formarea valului de corecţie 2 la cotarea de 13,2584 EUR/MDL, ce corespunde punctului N.

În perioada 04.03.2003 – 14.03.2003 se formează valul impulsiv 3 la nivelul de 15,6386

EUR/MDL, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,3802 EUR/MDL sau de 17,95% comparativ cu

cotarea de 13,2584 EUR/MDL. Valul de corecţie 4 se formează la un nivel, mai scăzut cu 0,2447

EUR/MDL sau de 1,56%, de 15,3939 EUR/MDL în perioada 15.03.2003 – 25.03.2003.

Maximul modelului 53, prezentat prin valul impulsiv 5, ce corespunde punctului O, se

poziţionează la cotarea de 16,6448 EUR/MDL, adică mai mare cu 2,2509 EUR/MDL sau de 8,13%

faţă de cea precedentă, în perioada 07.06.2003 – 17.06.2003. Totodată valul 5 reprezintă momentul

schimbării direcţiei de mişcare a trendului, ca urmare acesta scade cu 0,7724 EUR/MDL sau de

4,64%, până la nivelul de 15,8724 EUR/MDL din data 05.08.2003, unde se poziţionează valul de

corecţie a.

Ultimul val impulsiv b se formează la nivelul de 15,9192 EUR/MDL, adică mai mare faţă de

cel precedent cu 0,0468 EUR/MDL sau de 0,29%, pe data de 08.08.2003. Sfârşitul modelului 53 are

loc în perioada 28.08.2003 – 09.09.2003 la nivelul de 15,0814 EUR/MDL, ceea ce reprezintă o

scădere cu 0,8378 EUR/MDL sau de 5,26% comparativ cu cotarea de 15,9192 EUR/MDL, odată cu

formarea valului de corecţie c, ce corespunde punctului P al trendului descendent.

În acest grafic se observă prezenţa figurii „capul şi umerii”, care începe sa se formeze de la

nivelul de 15,2590 EUR/MDL, în perioada 10.02.2003 – 20.02.2003, din punctul Q, din momentul

formării „umărului stâng”. Apoi în perioada de 21.02.2003 – 03.03.2003 în punctul V de la nivelul

de 15,3507 EUR/MDL, adică cu 0,0917 EUR/MDL sau de 60% mai mare faţă de cel precedent, se

intersectează „linia gâtului” cu „umărul stâng”, maximul căruia este atins, la un nivel mai mare cu

0,3279 EUR/MDL sau de 2,14%, în punctul R de la cotarea de 15,6786 EUR/MDL, ce corespunde

valului impulsiv 3 al modelului 53. În punctul S ce se află la un nivel, mai scăzut cu 0,2447

EUR/MDL sau de 2,56% comparativ cu cel anterior, de 15,3939 EUR/MDL din perioada

73

15.03.2003 – 25.03.2003, ce corespunde valului 4 din teoria lui Elliott, se termină „umărul stâng” şi

se începe formarea „capului” figurii.

Maximul este atins în perioada 07.06.2003 – 17.06.2006, în punctul O, de la nivelul valului 5

de 16,6448 EUR/MDL, ce reprezintă o majorare cu 1,2509 EUR/MDL sau de 8,13%. În punctul T,

ce corespunde valului a de la nivelul de 15,8724 EUR/MDL, adică mai mare cu 0,7724 EUR/MDL

sau de 4,64%, se termină „capul” figurii şi se începe formarea „umărului drept”.

În vederea prognozării evoluţiei ratelor cursului oficial se calculează înălţimea „capului” prin

depunerea unei perpendiculare, pe axa timpului, din punctul maxim până la nivelul „liniei gâtului”,

în cazul nostru înălţimea este de:

X = 16,6448 EUR/MDL – 15,6432 EUR/MDL = 1,0016 EUR/MDL

Apoi această valoare se depunde, în direcţia mişcării trendului, la intersecţia „umărului drept”

cu „linia gâtului”, în cazul nostru de circa 15,8815 EUR/MDL. Respectiv trendul ar trebui să scadă

până la nivelul de 14,8799 EUR/MDL, însă trendul scade doar până la cotarea de 15,0814

EUR/MDL, astfel figura rămâne neterminată.

3.3 Analiza tehnică a indicelui bursier CNVM-32

În graficul liniar 13 „CNVM-32, perioada 01.01.2000 – 01.01.2004” este prezentată evoluţia

indicelui bursier CNVM-32 în perioada indicată. Mişcarea trendului începe la un nivel de 100

puncte, din luna ianuarie 2000, din punctul A, apoi ajungînd la cotarea de 95 puncte, în punctul B

din perioada 22.01.2000 – 29.01.2000, ceea ce reprezintă o scădere cu 5 puncte sau de 5%, începe

să se formeze un trend ascendent, caracterizat de linia trendului ascendent a.

În perioada 08.05.2000 – 27.05.2000 cotările indicelui practic se suprapun pe linia a, pe

segmentul CD, în care punctul C se află la nivelul de 111 puncte, adică mai mare faţă de cel al

punctului B cu 16 puncte sau de 16,84%. Punctul D se poziţionează la cotarea de 120 puncte, ceea

ce reprezintă o majorare, cu 9 puncte sau de 8,11% comparativ cu cea precedentă.

O creştere a indicelui se observă in punctul E de la un nivel, mai mare cu 28 puncte sau de

23,33%, de 148 puncte, din perioada 20.07.2000 – 23.07.2000, cu o ulterioară oscilaţie în jurul

acestei rate până pe 20.09.2000 – 29.09.2000. O următoare majorare a indicelui are loc în punctul F,

în perioada 01.10.2000 – 06.10.2000, la cotarea de 169 puncte, adică mai mare faţă de cea

anterioară cu 21 puncte sau de 14,19%.

În perioada 12.03.2001 – 19.03.2001 trendul atinge o creştere considerabilă, cu 46 puncte sau

de 27,22%, la nivelul de 215 puncte, în punctul G. Totodată din acest moment începe un trend

74

descendent caracterizat de linia b, ce scade cu corecţii neînsemnate, cu 66 puncte sau de 30,70%,

până la cotarea punctului H, de 149 puncte, din perioada 15.12.2001 – 20.12.2001.

Graficul 13: „CNVM-32, perioada 01.01.2000 – 01.01.2004”

În perioada 15.12.2001 – 04.02.2003 indicele bursier CNVM-32 se află sub influenţa unui

trend ascendent, ce se mişcă în canalul trendului descris de linia c şi d, ce îl majorează cu 111

puncte sau de 42,69% comparativ cu nivelul de 149 puncte, până la cotarea de 260 puncte, din

punctul I.

În decursul anului 2003, cu mici excepţii, trendul se poziţionează în interiorul canalului de

trend lateral, descris de pragul de suport, linia e de la nivelul de 260 puncte şi pragul de rezistenţă ,

linia f de la nivelul de 280 puncte. Mişcarea se începe din punctul I, de unde trendul se măreşte cu

20 puncte sau de 7,14% şi testează pragul de rezistenţă, în perioada 23.03.2003 – 27.03.2003, în

punctul J. Apoi în perioada 21.09.2003 – 07.10.2003 indicele ajunge la nivelul suportului, ceea ce

reprezintă o scădere cu 20 puncte sau de 7,69%, pe care îl testează pe segmentul KL.

În perioada 03.11.2003 – 08.11.2003 trendul ajunge din nou la linia f, şi o penetrează atingînd

un maxim în punctul M la cotarea de 304 puncte, adică mai mare faţă de nivelul de 280 puncte cu

24 puncte sau de 8,57%, în intervalul 12.11.2003 – 19.11.2003. O revenire a indicelului CNVM-32

în limitele canalului trendului are loc în perioada de 05.12.2003 – 10.12.2003, în punctul N, cu o

poziţionare la un nivel mai scăziut, faţă de pragul de rezistenţă cu 6 puncte sau de 2,14%, de circa

274 puncte.

Evoluţia indicelui bursier CNVM-32 în anul 2004 este prezentată în graficul 14 „CNVM-32,

perioada 01.01.2004 – 01.01.2005”, începutul trendului este prezentat prin punctul A, de la nivelul

75

de 274 puncte, de pe data de 01.01.2004, apoi până pe data de 01.03.2004 indicele se mişcă în

cadrul canalului format din pragurile de suport, linia b de la cotarea de 270 puncte, şi de rezistenţă,

linia b de la nivelul de 280 puncte. Pe data de 01.03.2004 trendul penetrează pragul de rezistenţă în

punctul B, ceea ce reprezintă o majorare cu 6 puncte sau de 2,19% comparativ cu nivelul punctului

A.

Graficul 14: „CNVM-32, perioada 01.01.2004 – 01.01.2005”

În perioada 04.03.2004 – 18.03.2004 indicele se poziţionează la nivelul de 289 puncte, adică

mai mare cu 9 puncte sau de 3,21%, prezentat de segmentul CD, după ce scade cu 14 puncte sau de

4,84%, până la cotarea de 275 puncte, în punctul E, pe data de 29.03.2004.

Punctul F, de pe data de 14.04.2004, de la nivelul de 300 puncte, adică mai mare faţă de cel

anterior cu 25 puncte sau de 9,09%, reprezintă începutul formării unui trend lateral, caracterizat de

pragul de suport, linia d de la nivelul de 300 puncte, şi pragul de rezistenţă, linia c de la nivelul de

310 puncte, pe parcursul perioadei de 14.04.2004 – 10.11.2004.

În perioada de acţiune a pragurilor acestea sunt de mai multe ori testate de trend, cele mai

importante momente fiind:

1) Segmentul GH, în perioada 30.05.2004 – 02.06.2004, când este penetrată linia d, ca

urmare indicele a scăzut cu 1 punct sau de 0,33%, ajungînd la 299 puncte;

76

2) Segmentul IJ, din perioada 01.07.2004 – 17.07.2004, când trendul ajunge la nivelul de

298 puncte, ceea ce reprezintă o diminuare cu 2 puncte sau de 0,67% faţă de pragul de

suport;

3) Punctul K, din 10.08.2004, semnifică locul unei încercări nereuşite de a perfora pragul

de rezistenţă, unde trendul a ajuns la linia c, adică a crescut cu 10 puncte sau de 3,33% faţă

de nivelul de 300 puncte;

4) Segmentul LM, din perioada 20.09.2004 – 09.10.2004, când trendul scade la cotarea de

297 puncte, adică cu 3 puncte sau de 1% comparativ cu pragul de rezistenţă.

Pe data de 10.11.2004 trendul intersectează pragul de rezistenţă în punctul N şi se majorează,

cu 28 puncte sau de 9,03% faţă de acest punct, până la nivelul de 338 puncte, prezentat de punctul

O, pe data de 17.11.2004.

Punctul P se poziţionează la un nivel de 346 puncte, ceea ce reprezintă o majorare cu 8 puncte

sau de 2,37% faţă de cel precedent, pe data de 09.12.2004. Până pe data de 17.12.2004 are loc o

scădere a trendului cu 38 puncte sau de 10,98%, în urma căreia acesta ajunge la punctul Q, de la

cotarea de circa 308 puncte, urmat de o altă diminuare cu 10 puncte sau de 3,25% până la nivelul de

298 puncte din 01.01.2005, prezentat de punctul R.

Graficul 15: „CNVM-32, perioada 01.01.2005 – 01.01.2006”

77

Graficul 15 „CNVM-32, perioada 01.01.2005 – 01.01.2006” ne prezintă evoluţia indicelui

bursier pe parcursul anului 2005. Pe data de 01.01.2005 trendul se află în punctul A de la un nivel

de 298 puncte şi pe parcursul lunii ianuarie creste cu 2 puncte sau de 0,67%, până la cotarea de 300

puncte, în punctul B, după ce are loc o majorare a indicelui până la nivelul punctului C de circa 303

puncte, pe data de 03.02.2005, ceea ce reprezintă o crestere cu 3 puncte sau de 1%. La aceasta rată

indicele se menţine până pe data de 04.04.2005 în punctul D, care reprezintă începutul formării unui

trend descendent, caracterizat de linia a şi linia b, ce durează pe parcursul perioadei 04.04.2005 –

08.06.2005, în urma căruia indicele CNVM-32 scade, cu 9 puncte sau de 2,97%, până la nivelul de

294 puncte, cele mai importante momente sunt:

1) În punctul E, încercarea de a penetra trendul, la nivelul de 299 puncte, ceea ce

reprezintă o micşorare cu 4 puncte sau de 1,32% faţă de nivelul punctului D, pe data de

16.04.2005, după ce trendul creşte, cu 2 puncte sau de 0,67%, până la nivelul punctului F

de 301 puncte, din 11.05.2005;

2) Testarea liniei trendului descendent, pe data de 19.05.2005, în punctul G ce se află la

nivelul de 296 puncte, adică este mai scăzut comparativ cu punctul F cu 5 puncte sau de

1,66%, urmată de o slabă corecţie cu 0,5 puncte sau de 0,17%, în punctul H pe data de

01.06.2005;

3) Încercarea de a penetra linia a în punctul I de la cotarea de 294 puncte, ceea ce

reprezintă o scădere cu 2,5 puncte sau de 0,84% faţă de punctul H, pe data de 10.06.2005.

În segmentul de timp 10.06.2005 – 21.07.2005, prezentat de segmentul IJ, cu mici corecţii

trendul are forma unei linii drepte paralele axei timpului. Pe data de 01.08.2005 indicele ajunge la

nivelul punctului K de 318,5 puncte, ceea ce reperezintă o majorare cu 24,5 puncte sau de 8,33%

comparativ cu punctul J. După ce are loc o scădere bruscă, cu 23,9 puncte sau de 7,50%, până la

nivelul de 294,6 puncte, în punctul L pe data de 14.08.2005, de unde cu mici corecţii trendul ajunge

la nivelul de 294,9 puncte pe data de 13.09.2005, în punctul M.

O altă majorare are loc pe segmentul MN, când indicele creşte, cu 18,5 puncte sau de 6,27%,

până la cotarea de 313,4 puncte pe data de 27.09.2005. În intervalul 27.09.2005 – 01.01.2006 cu

corecţii nesemnificative trendul ajunge la nivelul de 315 puncte, în punctul O, ceea ce reprezintă o

majorare cu 1,6 puncte sau de 0,51% faţă de punctul N.

78

Încheiere

Conform temei prezente, s-a efectuat analiza tehnică a pieţelor financiare internaţionale şi

autohtone, pe baza rezultatelor obţinute s-a ajuns la concluziile prezentate mai jos.

Analiza tehnică reprezintă un instrument puternic al prognozării evoluţiei cotărilor diverselor

active tranzacţionate la orice piaţă. Aceasta se bazează pe o serie de principii şi teorii simple, clar

difinite, elaborate cu scopul de a reflecta starea reală a pieţii, care în unele cazuri permit devierea de

la standard. Analiza tehnică se efectuează în baza graficelor pentru diferite perioade de timp (de la o

minută la zeci de ani). Fiecare tip de grafic utilizat are specificul său ce îi oferă unele avantaje şi

dezavantaje.

Fundamentul analizei tehnice îl reprezintă analiza clasică a graficelor, care în combinare cu

diverşi indicatori, oscilatori, cu diverse teorii formează un instrument puternic de previzionare a

evoluţiei cotărilor. Cele mai clare confirmări a acestora sunt:

1) În timpul unui trend ascendent, în majoritatea cazurilor, se permite depunerea liniei de

trend sau a canalului, el este confirmat de indicatorii Benzile Bollinger, prin mişcarea

acestuia între banda mijlocie şi superioară a benzilor, Moving Average

Convergence/Divergence, prin poziţionarea histogramei MACD mai sus de nivelul

0,00, şi de oscilatorii Relative Strength Index şi Stochastic când aceştia fluctuează

între nivelul de 50% şi pragul maxim. În cazul unui trend descendent situaţia este

inversă;

2) În timpul unui trend lateral indicatorii şi oscilatorii se poziţionează la mijlocul

graficului său, oscilînd în egală măsură în toate direcţiile;

3) Un trend lateral/descendent pe o perioadă de timp poate fi doar o mică corecţie a unui

trend ascendent pe o perioadă mai mare de timp şi invers;

4) Modelul sub formă de dreptunghi se formează în timpul unui trend lateral sau a unei

corecţii pe o perioadă lungă de timp, din pragul de suport şi rezistenţă a trendului

analizat;

5) În marea majoritate a cazurilor teoria lui Elliott se începe cu un trend ascendent, partea

a doua a acesteia formează un trend descendent;

6) Maximul sau minimul, în dependenţă de direcţia de mişcare a trendului, modelului 53

reprezintă „capul” figurii „capul şi umerii”;

7) Cel mai sigur semnal de modificare a direcţiei de mişcare a trendului îl reprezintă

divergenţele formate între trend şi alţi indicatori şi/sau oscilatori.

79

Analiza tehnică occidentală a pieţelor financiare poate fi utilizată pentru prognozarea evoluţiei

cursului valutei naţionale în raport cu cele străine şi a indicelui bursier CNVM-32 în Republica

Moldova. Modelele şi tehnicile de analiză au practic aceeaşi aplicare, după cum a fost demonstrat în

capitolul 3 „Aplicarea analizei tehnice asupra pieţelor financiare din Republica Moldova”.

Printre neajunsuri ce nu permit utilizarea eficientă a analizei tehnice asupra pieţelor din

Republica Moldova se poate de menţionat:

1) Inexistenţa accesului liber a persoanelor fizice şi juridice la pieţele financiare ale

Republicii Moldova;

2) Lipsa platformelor de trading uşor accesibile;

3) Prezenţa unor platforme slab dezvoltate utilizate pe pieţele interbancare, ce nu permit

utilizarea diverselor tipuri de indicatori;

4) Utilizarea graficelor primitive de Banca Naţională a Moldovei pentru prezentarea

evoluţiei cursului oficial al valutei naţionale în raport cu cele străine, care pentru

perioade de timp medii (mai mari de 3 ani) nu prezintă fluctuarea veridică a cotărilor

şi omit mai multe corecţii semnificative;

Conform unor prognoze în următorii cinci ani situaţia din Republica Moldova se va schimba

considerabil, ceea ce va duce la o nouă etapă a dezvoltării pieţelor financiare în Republica Moldova.

Ca urmare persoanele fizice şi juridice rezidente şi străine vor avea acces liber la acestea, ceea ce va

conduce la necesitatea studierii mai aprofundate şi aplicării analizei tehnice.

80