Analiza structurii si dinamicii resurselor financiare publice din bugetul consolidat al Romaniei

Cuprins

1.Introducere

2.Clasificarea si caracterizarea generala a resurselor financiare publice(bugetare)

3.Taxa pe valoarea adaugata-forma principala actuala a impozitelor indirecte

4.Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat in perioada 2009-2011

5.Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetele locale in perioada 2009-2011

6.Concluzii

7.Anexe

8.Bibliografie

1.IntroducereSub aspect conceptual, prin expresia “resurse financiare publice” se intelege, de regula totalitatea mijloacelor banesti sau sumele de bani care se administreaza de catre autoritatile publice, in scopul indeplinirii functiilor si sarcinilor statului, ele asigurand, deci, in plan financiar, premise indispensabile functionarii structurii organizatorice de tip statal(centrale, locale, intreprinderi de stat, etc.).Aceste resurse in forma baneasca apartin de drept statului, fiind gestionate de autoritati si institutii ale sale si folosite pentru acoperirea baneasca a consumurilor publice, prin efectuarea cheltuielilor corespunzatoare.

Resursele financiare publice pot fi abordate si ca un subsistem distinctiv, avand in vedere legaturile ce se stabilesc intre procesele de formare si administrare a totalitatii acestora, in raport cu totalitatea nevoilor de satisfacut pe seama lor.In acelasi sens, atat caracterul public al tuturor nevoilor carora le sunt destinate, cat si interdependentele dintre formele constitutive, fac ca aceste resurse sa alcatuiasca un tot unitar menit sa acopere sub aspect financiar consumurile(costurile) impuse de functionarea normala a institutiilor si organismelor publice, inclusiv a entitatilor administrativ teritoriale.Ele se integreaza, firesc, in ansamblul resurselor economice de care dispune societatea(tara), fiind destinate consumului intern, formarii de capital sau valorificarii in exterior si aducand o contributie majora la derularea activitatilor economico-sociale.

Subsistemul resurselor publice bugetare include toate resursele financiare administrate direct de catre autoritatile publice centrale si locale, respectiv de catre institutiile publice specializate, care prin natura activitatii lor, nemateriale, nu pot realiza venituri satisfacatoare pentru acoperirea cheltuielilor proprii.Ansamblul acestor resurse numite si bugetare se reflecta, in principiu, in bugetul de stat sau bugetele diferitelor structuri administrativ-teritoriale, ce alcatuiesc sistemul bugetar al unei tari.

Cel de-al doilea subsistem inglobeaza resursele financiare administrate direct de catre intreprinderile din sectorul economic de stat, in baza autonomiei lor de functionare ca societati comerciale, regii autonome, inclusiv participatiile de capital ale statului la intreprinderi mixte.Formarea si utilizarea acestor resurse prezinta particularitati determinate de continutul material al activitatior respective si domeniul sau ramura economica in care functioneaza intreprinderile de stat(industrie extractiva, metalurgica, constructii de masini, transporturi si telecomunicatii, agricultura si silvicultura).Ele se pot constitui la dispozitia intreprinderilor prin alocatii din resursele administratiei publice, prin imprumuturi, pe seama veniturilor obtinute in propria activitate, avand capacitatea de a se reconstitui prin vanzarea si

incasarea produselor, lucrarilor, serviciilor, si a spori prin repartizarea unor parti din profitul realizat, ca si prin emisiunea de obligatiuni si contractarea de noi imprumuturi bancare.

Cel de-al treilea subsistem il constituie resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat care se administreaza separat de catre institutii sau organisme specializate in acest domeniu. Ele sunt menite sa asigure mijloacele necesare unui trai decent pentru persoanele care nu pot dobandi venituri satisfacatoare prin prestarea curenta a unei munci.Constituirea acestor resurse imbraca, de regula, forma contributiilor pentru asigurari sociale, suportate de patroni si salariati sau a alocatiei(subventiei) din bugetul (administratiei centrale) de stat.In corelatie cu cheltuielile specifice ce concretizeaza destinatiile lor, resursele financiare care compun acest subsistem sunt prevazute separat in bugetul asigurarilor sociale.

2.Clasificarea si caracterizarea generala a resurselor financiare publice(bugetare)Ansamblul resurselor financiare publice(bugetare) este alcatuit din componente, care se caracterizeaza prin trasaturi comune, dar prezinta si particularitati privind formarea si utilizarea lor, generand si efecte economico-sociale ce difera sensibil de la o componenta a acestora la alta.Pe aceasta baza, ele se pot clasifica in functie de mai multe criterii, fiecare categorie distingandu-se prin anumite caracteristici.

Dupa un prim criteriu de clasificare, si anume, regularitatea folosirii lor, resursele financiare publice se impart in:

a)resurse ordinare;

b)resurse extraordinare;

Resursele financiare publice(bugetare) ordinare sunt folosite in mod curent si in conditii social-economice considerate normale, motiv pentru care mai poarta si denumirea de resurse curente sau obisnuite.Formele sub care se constituie aceste resurse se regasesc permanent in structura resurselor financiare publice, respectiv in bugetul fiecarui an bugetar, iar prin importanta mare ce le revine constituie componenta fundamentala.In cadrul acestora, cele mai larg utilizate sunt:

1.impozitele, taxele si contributiile obligatorii(suportate de persoanele fizice si juridice);

2.veniturile din exploatarea intreprinderilor si proprietatilor din sectorul public.

Impozitele, ca si diferitele taxe si contributii obligatorii similare lor insotesc existenta statului de-a lungul intregii sale istorii, dovedindu-se a fi, in permanenta, resurse indispensabile functionarii institutiilor publice.Realizarea lor ca resurse financiare publice presupune redistribuirea veniturilor primare obtinute de catre persoanele fizice si juridice.Intr-o situatie asemanatoare, sub aspectul permanentei folosirii lor, se afla si veniturile obtinute din exploatarea domeniilor si intreprinderilor ce formeaza sectorul

economic public, in care se creeaza produs national la a carui repartitie primara participa statul sau entitatile publice, in mod direct, in ipostaza de proprietar.

Resursele financiare publice extraordinare, asa cum s-au conturat in timp, se disting de cele ordinare, in primul rand, prin caracterul vremelnic, nepermanent, al folosirii lor de catre stat, ceea ce presupune prezenta acestora numai in unii ani bugetari si absenta lor in alti ani.Caracterul extraordinar al folosirii acestei categorii de resurse se considera a fi consecinta manifestarii unor fenomene sau situatii economico-sociale neobisnuite, exceptionale, generatoare ale unor nevoi publice, respectiv cheltuieli impuse de imprejurari extraordinare intr-o perioada sau alta, in care resursele curente(ordinare), posibile de procurat in mod obisnuit, sunt insuficiente.

Formele sub care se constituie aceste resurse se regasesc permanent in structura resurselor financiare publice, respectiv in bugetul fiecarui an bugetar, iar prin importanta mare ce le revine constituie componenta fundamentala.In cadrul acestora, cele mai larg utilizate sunt:

1.impozitele, taxele si contributiile obligatorii(suportate de persoanele fizice si juridice);

2.veniturile din exploatarea intreprinderilor si proprietatilor din sectorul public

Impozitele, ca si diferitele taxe si contributii obligatorii similare lor insotesc existenta statului de-a lungul intregii sale istorii, dovedindu-se a fi, in permanenta, resurse indispensabile functionarii institutiilor publice.Realizarea lor ca resurse financiare publice presupune redistribuirea veniturilor primare obtinute de catre persoanele fizice si juridice.Intr-o situatie asemanatoare, sub aspectul permanentei folosirii lor, se afla si veniturile obtinute din exploatarea domeniilor si intreprinderilor ce formeaza sectorul economic public, in care se creeaza produs national la a carui repartitie primara participa statul sau entitatile publice, in mod direct, in ipostaza de proprietar.

Resursele financiare publice extraordinare, asa cum s-au conturat in timp, se disting de cele ordinare, in primul rand, prin caracterul vremelnic, nepermanent, al folosirii lor de catre stat, ceea ce presupune prezenta acestora numai in unii ani bugetari si absenta lor in alti ani.Caracterul extraordinar al folosirii acestei categorii de resurse se considera a fi consecinta manifestarii unor fenomene sau situatii economico-sociale neobisnuite, exceptionale, generatoare ale unor nevoi publice, respectiv cheltuieli impuse de imprejurari extraordinare intr-o perioada sau alta, in care resursele curente(ordinare), posibile de procurat in mod obisnuit, sunt insuficiente.

Formele principale sub care s-a practicat procurarea de resurse extraordinare sunt:

a)imprumuturile de stat;

b)emisiunea(inflationista) de moneda

Alaturi de acestea, mai poate fi intalnita folosirea(mult mai rar si in proportii relativ reduse) a altor forme ale resurselor extraordinare, ca:parti din fondul de amortizare(constituit la intreprinderile cu capital de stat) preluate la bugetul statului pentru a finanta cheltuieli publice; sume rezultate din vanzarea unor bunuri (active) publice sau din lichidarea unor participatii cu capital de stat la societati

comerciale mixte; rezerve valutare sau de aur ale tarii (utilizate in efectuarea unor plati externe) etc.

Imprumutul de stat(public), ca resursa bugetara extraordinara, este folosit cel mai adesea si prezinta anumite particularitati generate de specificitatea relatiilor financiare pe care le exprima, comparativ cu alte resurse.Astfel, folosirea imprumuturilor de stat pentru procurarea de resurse financiare publice(bugetare) se inscrie in sfera relatiilor de credit, in general, respectiv a creditului public, la care statul participa in ipostaza de debitor, iar persoanele care ii cedeaza disponibilitatile lor cu imprumut, in calitate de creditori ai statului.

Caracteristicile esentiale ce definesc aceasta forma principala a resurselor extraordinare rezida in continutul specific al proceselor financiare, presupunand restituirea(rambursarea) ulterioara a sumelor (imprumutate) si plata dobanzilor ca pret al folosirii lor de catre stat.Persoanele care dau bani cu imprumut statului, cedeaza acestuia numai dreptul de folosinta temporara a resurselor disponibile si, implicit, a puterii de cumparare aferente, pastrandu-si proprietatea si posibilitatea recuperarii lor dupa un timp pentru a-si satisface nevoile proprii.

Emisiunea inflationista de moneda, la randul sau, poate constitui o resursa financiara publica(bugetara) in masura in care statul, in virtutea dreptului sau exclusiv de a emite moneda nationala fara valoare intrinseca, pune in circulatie o cantitate de bani mai mare decat cea obiectiv necesara circulatiei monetare.

Dupa un alt criteriu de clasificare, si anume, continutul economic al proceselor pe care le exprima formarea resurselor financiare publice, acestea pot fi grupate in urmatoarele categorii:

-resurse(venituri) fiscale;

-resurse(venituri) nefiscale;

-resurse de trezorerie;

-resurse imprumutate(pe diferite termene);

-resurse din emisiunea inflationista de moneda.

Resursele fiscale se caracterizeaza prin continutul lor de procese economice de redistribuire a produsului intern brut sau avutiei nationale, de la persoanele fizice si juridice, la dispozitia autoritatilor publice.Aceste procese se concretizeaza ca prelevari cu caracter obligatoriu sub formele tipice ale impozitelor, taxelor sau contributiilor la constituirea diferitelor fonduri financiare publice.Resursele fiscale asigura cea mai mare parte a resurselor obisnuite ale statului.

Resursele nefiscale sunt reprezentate de veniturile obtinute de catre autoritatile publice din exploatarea intreprinderilor si bunurilor de care dispun din ipostaza de proprietare, care le da dreptul sa participe la repartitia primara a produsului creat sau sa valorifice diferite bunuri(active).Prelevarea acestor resurse la bugetul public nu are un caracter fiscal, semnificand doar miscarea valorii in limitele aceleiasi proprietati, sub forme ale veniturilor preluate la bugetul public de la intreprinderi cu capital de stat,

dividendelor, sumelor incasate din vanzari de active(publice), chiriilor(redeventelor).

Resursele de trezorerie se formeaza si utilizeaza in contextul efectuarii de catre trezoreria publica a operatiunilor de incasari si plati in conturile deschise entitatilor publice.Formarea lor presupune, atat redistribuirea de disponibilitati banesti acumulate in conturile diferitelor entitati publice, cat si angajarea temporara a unor imprumuturi pe termen scurt fie de la Banca de Emisiune, fie prin vanzarea de inscrisuri sau titluri de stat(certificate de depozit, bonuri de tezaur), in scopul echilibrarii curente a operatiunilor de trezorerie(publica).

Alaturi de aceste resurse pot fi mobilizate si folosite resursele imprumutate pe termene medii sau lungi pentru finantarea deficitelor bugetare anuale, procurate prin vanzarea altor forme ale titlurilor de stat, care presupun, de asemenea, procese de redistribuire a disponibilitatilor banesti (implicit a veniturilor), de la detinatorii acestora catre stat, pe principiile relatiilor de credit(asa cum rezulta din caracterizarea gruparii anterioare).

In fine, resursele din emisiunea (inflationista) de moneda exprima, de asemenea, procese de redistribuire a veniturilor in favoarea statului, ca si resursele fiscale, dar intr-o forma implicita greu de identificat pentru persoanele fizice si juridice, de la care se redistribuie( in prim plan) puterea de cumparare (asa cum s-a vazut in referirile la gruparea anterioara).

O alta clasificare a resurselor financiare publice poate fi facuta in functie de nivelul administrativ la care se mobilizeaza resursele, luand in considerare situatiile distinctive ce apar in cazul statelor unitare, fata de cel al statelor federale.

In cazul statelor unitare, resursele financiare publice se compun din:

-resurse ale administratiei centrale, care se reflecta in bugetul central sau general(de stat);resurse ale administratiilor locale, care se reflecta in bugetele locale ale unitatilor administrative din teritoriu;

-resurse ale asigurarilor sociale, care, de regula, se reflecta intr-un buget separat si se administreaza de organisme specializate, regasindu-se, in final impreuna cu celelalte resurse bugetare, in bugetul public consolidat.

Prin comparatie, in cazul statelor federale resursele financiare publice pot fi grupate in urmatoarele categorii:

-resurse ale statului federal, care se administreaza de catre autoritatile publice federale si se reflecta in bugetul federatiei;

-resurse ale statelor membre(federate), administrate de catre autoritati publice ale statelor membre si reflectate in bugetul fiecarui stat al federatiei;

-resurse ale entitatilor administrativ-teritoriale(locale), din cadrul statelor membre ale federatiei, administrate si reflectate prin bugete ale acestor entitati.

In stransa legatura cu gruparea de mai sus, se poate face si o clasificare dupa modul cum se structureaza resursele financiare pe componentele bugetului consolidat, si anume:

-resurse ale bugetului de stat(impozite, taxe si contributii generale, venituri din exploatarea sau valorificarea bunurilor statului, etc.);

-resurse ale bugetelor locale(impozite, taxe si contributii locale, venituri defalcate si transferuri de la bugetul de stat etc.);

-resurse ale asigurarilor sociale de stat(contributii pentru asigurari sociale etc.);

-resurse cu destinatie speciala(taxe si contributii pentru constituirea de fonduri speciale).

Dupa un alt criteriu de clasificare a resurselor financiare publice, si anume, in functie de locul de provenienta, acestea se grupeaza in :resurse interne si resurse externe.

Resursele interne provin prin distribuirea si redistribuirea produsului intern brut, si, uneori, a avutiei nationale rezultate din activitatile creatoare de valoare ce se desfasoara in fiecare tara.

Resursele externe se formeaza prin redistribuirea produsului creat, de regula, in afara tarii respective si presupun transferul de valoare din exterior, de la personae fizice si juridice nerezidente ale statului primitor, inclusiv de la alte state, in anumite conditii.

3.Taxa pe valoare adaugata –forma principala actuala a impozitelor indirecteCa forma actuala principala a impozitelor indirecte si facand parte din categoria taxelor generale pe vanzari, respectiv a celor de consumatie, taxa pe valoare adaugata se distinge intre acestea, prin anumite trasaturi.

O prima trasatura a taxei pe valoare adaugata consta in caracterul sau universal, care decurge din faptul ca, in principiu, ea se aplica tuturor bunurilor si serviciilor ce se transmit intre persoanele fizice si juridice.Aceasta nu exclude existenta unor exceptii, iar pentru bunurile sau serviciile exceptate, se considera ca taxa este egala cu zero.

A doua trasatura a acestei forme de impozit indirect se considera a fi transparenta ei in aplicare.Aceasta semnifica faptul ca prin modul de aplicare si incasare a ei este posibila cunoasterea exacta a marimii obligatiei de plata ce revine fiecarui subiect, dar si a sarcinii fiscale suportate de consumatori in momentul dobandirii bunului sau serviciului respectiv.

A treia trasatura a aceleiasi taxe rezida in randamentul fiscal ridicat, care este asigurat prin baza larga de aplicare, pe de o parte, si cheltuielile(costurile) relativ reduse de administrare realizate de stat, pe de alta parte.

A patra trasatura a taxei respective o reprezinta neutralitatea sa.Aceasta decurge din faptul ca marimea sa ramane independenta de numarul verigilor existente pe circuitul economic al unui produs propriu si din aceea ca, in aplicare, se foloseste un nr redus de cote procentuale, neinfluentand in mod sensibil situatia diverselor domenii de activitate.

Taxa pe valoare adaugata a fost introdusa in Romania incepand cu anul 1993, initial, cu o cota unica de 18%.Ulterior, regimul TVA a cunoscut multiple reasezari, in privinta operatiunilor impozabile si a subiectilor impozitului, dar si a cea a cotelor procentuale de calcul, acestea constand in:introducerea sistemului cu doua cote(18% si 9%);majorarea cotelor(la 22% si 11%);revenirea ulterioara la o cota de 19%, mai ales, pe considerente de ordin conjunctural, uneori discutabile, si cu efecte, adesea, contradictorii.

4.Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat in perioada 2009-2011

In perioada 2009-2011 s-a inregistrat o crestere a veniturilor totale apartinand bugetului de stat de la 54678.3 milioane in anul 2009 pana la 79371.2 milioane in anul 2011.Aceasta crestere a veniturilor totale s-a datorat maririi impozitelor , a taxei pe valoare adaugata precum si a celorlalte taxe si contributii ce apartin bugetului de stat.

In urmatoarele grafice se poate observa ponderea veniturilor publice in totalul veniturilor bugetului de stat pe fiecare din cei 3 ani.

Venituri nefiscale6,78% Venituri din capital

0.07%

Operatiuni financiare0,34%

Impozit pe profit, venit, salarii si castiguri din cap-

ital30.71%

Impozit si taxe pe pro-prietate0.09%

Impozit si taxe pe bunuri si servicii58,13%

Impozitul pe comertul ex-terior si taxe vamale

1,19%

Alte impozite si taxe fiscale0.19%

Contributii de asigurari0,,75%

Structura veniturilor bugetului de stat pe anul 2009

Conform datelor din tabel, se poate observa ca cea mai mare pondere o au impozitele si taxele pe bunuri si servicii(58,13%), mai mult de jumatate din totalul veniturilor, urmate de impozitul pe profit, venit, salarii si castiguri din capital (30,71%) iar cea mai mica pondere o au veniturile din capital(0,07%).

Venituri nefiscale11,93%

Venituri din capital0,41%

Operatiuni financiare0,92%

Impozit pe profit, venit, salarii si castiguri din cap-

ital21,24%

Impozit si taxe pe pro-prietate0,66%

Impozit si taxe pe bunuri si servicii60,57%

Impozitul pe comertul ex-terior si taxe vamale

0,84%

Alte impozite si taxe fiscale0.06%Contributii de asigurari0,58%

Structura veniturilor bugetului de stat pe anul 2010

Lafel ca si in anul 2009, cea mai mare pondere este ocupata impozitele si taxele pe bunuri si servicii, peste jumatate din totalul veniturilor(60,57%), urmata de impozitul pe profit, venit, salarii si castiguri din capital(21,24%), dar cea mai mica pondere o au de aceasta data impozitele si taxe fiscale (0,06%).

Venituri nefiscale9,21%

Venituri din capital0,34%

Operatiuni financiare0,13%

Impozit pe profit, venit, salarii si castiguri din cap-

ital19,65%

Impozit si taxe pe pro-prietate-0,06%

Impozit si taxe pe bunuri si servicii67,06%

Impozitul pe comertul ex-terior si taxe vamale

0,84%

Alte impozite si taxe fiscale0,02%Contributii de asigurari

0,27%

Structura veniturilor bugetului de stat pe anul 2011

Si in anul 2011 impozitele si taxele pe bunuri si servicii ocupa cea mai mare pondere din totalul veniturilor(67,06%), urmate de impozitele pe profit, venit, salarii si castiguri din capital(19,65%) iar pe ultimul loc se afla impozitele si taxele fiscale (0,02%).

5.Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetele locale in perioada 2009-2011In ceea ce priveste resursele financiare publice din bugetele locale, in perioada 2009-2011, exista anumite tipuri de bugete care au avut o evolutie ascendenta, cum ar fi:bugetul centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale,bugetul asigurarilor sociale de stat, fondul national al asigurarilor sociale de sanatate, fondul proprietatea, bugete care au avut o evolutie oscilatorie(au scazut si apoi au crescut din nou) pe parcursul celor 3 ani:bugetul asigurarilor de somaj, fonduri externe nerambursabile, precum si bugete care au avut o evolutie descendenta :bugetul institutiilor/activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii, bugetul trezoreriei statului, bugetul companiei nationale de autostrazi si drumuri nationale.

In continuare vom urmari ponderea veniturilor publice in totalul veniturilor bugetului centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale pe fiecare an.

Venituri nefiscale8,55%

Venituri din capital0,79%

Operatiuni financiare0,85%

Impozit pe profit, venit, salarii si castiguri din cap-

ital32,15%

Impozit si taxe pe proprietate7,10%

Impozit si taxe pe bunuri si servicii

39%

Alte impozite si taxe fiscale0,24%

Subventii9,35%

Structura veniturilor din bugetul unitatilor administrativ teritoriale

pe anul 2009

Conform datelor din tabel putem observa ca ponderea semnificativa este ocupata de impozitele si taxele pe bunuri si servicii(39%), urmate de impozitul pe profit, venit, salarii si castiguri din capital(32,15%) iar ponderea cea mai mica o au impozitele si taxele fiscale(0,24%).

Venituri nefiscale14,72%

Alte impozite fiscale0,26%

Impozite si taxe pe bunuri si servicii32,24%

Impozite si taxe pe pro-prietate7,59%

Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital

28,92%

Operatiuni financiare0,39%

Venituri din capital0,58%

Subventii10,67%

Structura veniturilor din bugetul unitatilor administrativ-teritoriale

pe anul 2010

Lafel ca si in anul 2009, ponderea semnificativa este ocupata de impozitele si taxele pe bunuri si servicii(32,24%), urmata de impozitul pe profit, venit salarii si castiguri din capital(28,92%) iar impozitele

si taxele fiscal sunt pe ultimul loc (0,26%).

Venituri nefiscale17.63%

Alte impozite fiscale0,25%

Impozite si taxe pe bunuri si servicii27,79%

Impozite si taxe pe pro-prietate7,66%

Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital

27,96%

Venituri din capital0,76%

Subventii10,93%

Structura veniturilor din bugetul unitatilor administrativ-teritoriale

pe anul 2011

De aceasta data pe primul loc se afla impozitul pe profit, venit si castiguri din capital cu 27,96%, urmat de impozite si taxe pe bunuri si servicii cu 27,79% iar pe ultimul loc sunt impozitele fiscale cu 0,25%.

6.ConcluziiFactorii care determina cresterea resurselor financiare publice pot fi sintetizati in urmatoarele categorii:

a)factori economici care determina cresterea produsului intern brut si pe aceasta baza sporirea veniturilor impozabile;

b)factori (dobanda, creditul, masa monetara) care isi transmit influenta prin pret;

c)factori sociali a caror influenta este tot mai puternica pe masura accentuarii rolului social al statului, care presupune redistribuirea resurselor in scopul satisfacerii nevoilor de educatie, sanatate si securitate sociala;

d)factori demografici care determina sporirea numarului contribuabililor;

e)factori politici si militari, care prin masurile de politica economica, sociala, sau financiara pe care le implica, pot avea efecte multiple:sporirea productiei si a veniturilor, cresterea contributiilor pentru asigurarile sociale, sporirea fiscalitatii, presiunii asupra bugetului public national.Toate acestea influenteaza nivelul resurselor financiare publice. Unele masuri cu caracter militar, starile conflictuale, situatiile de razboi determina nevoia suplimentara de resurse financiare publice.Pe de alta parte, pot aparea chiar noi impozite generate de venituri suplimentare obtinute in timpul sau ca urmare a razboaielor.

f)factori de natura financiara ce sintetizeaza , de fapt, influenta celorlalti factori prin dimensiunea cheltuielilor publice, a caror crestere determina sporirea resurselor financiare publice.In acelasi context, deficitul bugetar pentru a fi acoperit presupune cresterea nivelului resurselor publice.

7.Anexe

Bugete locale

2009 2010 2011VENITURI TOTALE 46.757,6 50.018,3 51.858,2Venituri curente 40.707,0 41.891,8 42.171,6Venituri fiscale 36.708,8 34.524,3 33.023,9Impozit pe profit, salarii, venit si castiguri din capital

15.033,2 14.446,0 14.502,4

Impozite si taxe pe proprietate

3.323,8 3.797,1 3.976,9

Impozite si taxe pe bunuri si servicii

18.236,2 16.129,2 14.414,7

Alte impozite si taxe fiscale

115,6 132,0 129,9

Venituri nefiscale 3.998,2 7.367,6 9.147,7Venituri din capital 370,4 294,6 396,8Sume de la UE in contul platilor efectuate

725,7 2.279,9 3.517,8

Operatiuni financiare 4,0 2,0 -

Buget de stat

2009 2010 2011VENITURI TOTALE 54.678,3 68.050,7 79.371,2Venituri curente 53.530,0 64.825,1 77.580,3Venituri fiscale 49.405,0 56.305,1 69.527,7Impozit pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital

16.796,7 14.460,1 15.604,1

Impozite şi taxe pe proprietate

54,0 4,5 -0,5

Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii

31.789,8 41.222,4 53.227,9

Impozitul pe comerţul exterior( taxe vamale)

655,5 574,0 673,7

Alte impozite şi taxe fiscal

108,9 44,1 22,5

Contribuţii de asigurări

414,7 395,0 215,4

Venituri nefiscale 3710,3 8.125,0 7.315,2Venituri din capital 39,3 282,6 275,6Sume de la UE în contul plăţilor efectuate

1.189,1 2.457,5 1.650,7

Operaţiuni financiare 1,9 6,3 1,1Sume încasate în contul unic, la bugetul de stat

-82,0 -21,6 385,5

8.Bibliografie

http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti

Filip Gh., Finante Publice, Editura Junimea, Iasi, 2010