Analiza Situatiei Financiare a Firmei S.C.promPT S.a. Timisoara

Analiza situatiei financiare a firmei S.C.PROMPT S.A. Timisoara

CAPITOLUL IIntroducere

Tipurile de analiză financiară presupun luarea în considerare a criterilor de clasificare [MIH-97]:

După modul de analiză a corelaţiilor bilanţului:Analiza pe orizontală: cuprinde corelaţiile între active şi pasive şi care evidenţiază

măsura în care activele fixe şi circulante s-au format pe baza resusrelor financiare corepunzătoare din pasiv, determinând astfel modul de utilizare a resurelor financiare.

Analiza pe verticală: urmăreşte studierea grupelor şi a psoturilor din bilanţ prin raportarea elementelor urmărite fie la total grupă, fie la total activ, respectiv pasiv. Această analiză are scopul de a aprecia din punct de vedere calitativ structura grupelor şi a posturilor de activ şi pasiv reflectând astfel strategia adoptată de conducerea firmei.

Analiza combinată: îmbină cele două tipuri de analiză de mai sus.După raportul dintre momentul în care se efectuează analiza şi momentul desfăşurării

fenomenelor ecomomice:Analiza retrospectivă: studiază fenomenele ulterior momentului din care s-au produs

ăn scopul identificării factorilor şi a intensităţii acţiunii lor, pentru o stimulare a acţiunii factorilor cu efecte pozitive şi diminuarea factorilor cu acţiune negativă asupra activităţii firmei.

Analiza prospectivă: proiectează evoluţia viitoare pe baza cunoaşterii factorilor de influenţă şi a acţiunii acestora, pentru obţinerea anumitor rezultate.

După modul de urmărire a fenoenului în timp:Analiza statică: studiază fenomenele la un moment dat pentru determinarea

cauzalităţii situaţiei existente.Analiza dinamică: studiază fenmenele pe parcursul schimbării lor pentru

determinarea tendinţei acestora.După orizontul de timp pe care se desfăşoară:

Analiza pe termen scurt( 1 an), pentru luarea deciziilor de managementul firmei.Analiza pe termen lung( 3-5 ani), pentru laurea deciziilor strategice.

Metodele şi tehnicile utilizate în analiza financiară, aceleaşi ca şi cele utilizate de analiza economică sunt fie specifice, fie împrumutate de la alte stiinţe.

Astfel, analiza financiară foloseşte următoarele metode şi tehnici care sunt prezentate pe scurt:

1. Diviziunea: descompunerea rezultatelor întreprinderii,a fenomenelor şi proceselor cercetate, în elemente componente, pentru studierea aprofundată a fenomenelor şi localizarea rezultatelor în spatiu şi timp. Se detrermină astfel contribuţia fiecărui element la formarea, dezvoltarea şi abaterea totală a fenomenului, procesului, rezultatului analizat. Se determină provenienţa rezultatului şi cauzele marcante.

Diviziunea poate fii realizată: - după timpul de formare a rezultatelor( ani, semestre, trimestre, luni, zile)- după locul de formare a rezultatelor( întreprindere, secţie, sector, atelier, loc de muncă)- pe părţi sau elemente componente specifice naturii rezultatului

1


2. Comparaţia: analiza unui rezultat în raport cu o bază, aceasta putând fii: un reyultat precedent de acelaşi tip, nivelul programat(planificat), nivelul optim, rezultatul similar al altor înterprinderi din acelaşi domeniu de activitate, rezutatul de acelaşi tip mediu pe ramură, rezultatul de acelaşi tip al unor întreprinderi din acelaşi domeniu din alte ţări.

Comparaţia poate fii:- în timp- se compară acelaşi fenomen în diferite mon’mente al evoluţiei sale- în spaţiu- se compară rezultatele unităţii analizate cu cele ale unei unităţi similare, din

ţară sau din străinătate- cu caracter special- se compară mai multe variante ale aceluiaşi fenomen pentru

determinarea optimului

Rezultatul comparaţiei se exprimă în valori care arată gradul în care fenomenul analizat se abate de la nivelul luat ca bază de comparaţie şi poate avea forma de abatere absolută, abatere relaivă, indice al variaţiei relative.3. Modelarea fenomenului: metodă de studiu prin care un fenomen se reprezintă printr-un model redus, simplificat, în prezenţa căruia nu s-au luat în considerare aspectele neesenţiale în scopul sintetizării acestuia.

Metodele folosite în analiza financiară sunt:- modelele analogice(graficele)- modele simbolice (ecuaţii), care la rândul lor pot fii modele de corelaţie deterministe,

modele de corelaţie aleatorii, modele aditive, modele multiplicative, modele balanţiere şi modele combinate.

4. Măsurarea relaţiilor factorial-cauzale: determinarea mărimii, sensului şi intensităţii acţiunii factorilor asupra fenomenului studiat pentru caracterizarea complexă a stării fenomenului şi pentru interpretarea rezultatului acetei analize. Legăturile cauzael între fenomenele economice şi caracteristicile lor se manifestă prin forme de tipul funcţional(determinist) sau stohastic. Legăturile funcţionale sunt relatii cauzale în care la o anumită valoare a caracteristicilor luate în considerare corecpunde o singură valoare, bine determinată, a fenomenului studiat. În cazul legăturilor de tip stohastic, unei anumite valori a caracteristicilor studiate corespund mai multe valori ale fenomenului analizat; aceste valori se includ într-un domeniu delimitat de valorile maxime şi minime posibile. Pentru măsurarea relaţiilor factorial-cauzale, analiza financiară foloseşte metode şi procedee matematice, cum sunt:

- metoda balanţieră : între elementele componenete ale fenomenului studiat sunt relaţii de tip determinist de natura sumei şi/sau diferenţei

- metoda substituirii valorii factorilor: relaţiile sunt de tip produs sau raport- metoda ratelor: relevarea relaţiilor cauzale se face pe baza calculării ratelor- rapoarte

procentuale între două mărimi comparabile logico-matematic. Ratele sunt grupate în următoarele tipuri: rate de structură, rate de echilibru, rate de gestiune şi rate de rentabilitate. Metoda ratelor este foarte folosită în analiza finaciară.

- metoda scorurilor: folosită pentru studierea riscului de faliment pe baza metodelor statistice

- metoda ABC: analiza fenomenului studiat face diferenţieri între ceea ce priveşte importanţa elementelor care-l determină, considerând că există trei tipuri de caracteristici: 10-15 % din componente determină 60-70 % din fenomenul studiat(aşa

2


numita zonă A); alte 20-30 % din componente determină 25-30 % din fenomenul studiat ( aşa numita zonă B); iar ultimele 65-70 % din componente determină restul de 10-15 % din fenomenul studiat (aşa numita zonă C).

- metoda corelaţiei: folosită în cazul relaţiilor de tip stohastic, prin care fenomenuşl studiat este reprezentat printr-o ecuaţie de regresie de tip liniar, hiperbolic, parabolic, sau exponenţial, al cărei parametrii se determină cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate şi prin care se determină intensitatea legăturii dintre fenomenul studiat şi facorii săi cu ajutorul unui coeficient numit corelaţie.

Lucrarea de faţă se doreşte o analiză combinată în ce priveşte modul de analiză al corelaţiilor bilanţului, care se va extinde asupra unei perioade de 3 ani.

Se studiază astfel dinamica fenomenelor, deci analiza se poate încadra în tipul de analiză retrocpectivă, dinamică, pe termen lung.

Autorul nu-şi permite, deşi ar fi fost tentat, să complecteze această analiză cu elemente de previziune, din diferite motive; cele mai improtante fiind lipsa de experienţă şi informaţiile relativ restrânse pe baza cărora a elaborat această lucrare.

În ceea ce priveşte metodele şi tehnicile utilizate de analiză financiară, fie ele proprii analizei financiare, fie împrumutate din alte domenii, pe parcursul lucrării s-au folosit cele considerate ca relevând cel mai bine aspectul studiat.

Concluziile extrase pe baza calculelor efectuate sunt, fireşte, şcolastice si lipsite de experienţa unui analist financiar, dar se bazează pe studiul aprofundat al lucrărilor unor analişti recunoscuţi.

Capitolul IIPREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

2.1 Date de identificareS.C. PROMPT S.A. este înregistrată la registrul comerţului cu numărul J35/453/1991.Adresa: Str. Aleea C.F.R. nr. 7, 1900 TimişoaraTelefon: +40-256-194809, 194810, 220066, 220037, 207151, 225591Fax: +40-256-194808, 225591Electronic fax: +40-256-220038E-mail: prompt @ prompt.dnttm.ro Internet: www.dnttm.ro/promptCod fiscal: R 1817950Cod Sicomex: 18824Cont deschis la BRD sucursala Timiş: 3001207090301

2.2 Obiectul de activitate

2.2.1 Scurt istoric

Societatea comercială PROMPT S.A. din Timişoara şi-a început activitatea în octombrie 1949 când s-aînfiinţat ca filială a Institutului de Proiectări Industriale Bucureşti.

3

http://www.dnttm.ro/prompt

mailto:[email protected]


În 1950, Institutul de Proiectări Industriale Bucureşti s-a scindat în Institutul de Proiectări Metalurgice “IPROMET” Bucureşti, care funcţioneayă şi astăzi, şi Institutul de Proiectări de Maşini IPROM Bucureşti, unitate de care aparţine şi filiala Institutului de Proiectări de Maşini din Timişoara.

Din 1955 unitatea se transformă în Filiala Institutului de Studii şi Proiectări pentru Materiale de Construcţii Bucureşti, având profilul de proiectare pe utilaje şi maşini pentru industria materialelor de construcţii.

În ianuarie 1958, prin hotărâre a consiliului der miniştrii, actuala firmă PROMPT devine Filiala Institutului Tehnologic pentru Construcţii de Maşini Bucureşti, iar din anul 1960 devine Filiala Institutului Tehnologic pentru Construcţii de Maşini şi Maşini Electrice Bucureşti.

În 1966 unitatea devine independentă, luând denumirea de Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Maşini de Ridicat şi Transportat Timişoara, institut consacrat pentru concepţia maşinilor de ridicat din România.

Între 1970 şi 1974 unitatea funcţionează ca Filială a Institutului de Cercetări şi Proiectări pentru Echipamente Hidroenergetice şi Maşini de Ridicat Reşiţa.

În 1974 unitatea redevine independentă cu denumirea Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Maşini de Ridicat şi transport Uzinal.

În 1978 s-a schimbat denumirea în Centrul de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologic pentru Maşini de Ridicat şi de Transport Uzinal.

Din 1983 domeniul de activitate al institutului se lărgeşte prin preluarea utilajului minier, denumirea schimbându-se din nou în anul 1986 în Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Inginerie Tehnologică pentru Utilaj Minier şi Maşini de Ridicat Timişoara.

În 1991 prin Hotărârea Guvernului României nr. 156 se înfiinţează Societatea Comercială PROMPT S.A. care se înmatriculează la Registrul Comerţului Timiş sub nr. J35/453/25. 04. 1991.

2.2.2 Obiectul de activitate conform statutului

Societatea comercială S.C. PROMPT S.A.Timişoara îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu statutul aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 156/1991 şi cu legile române în vigoare.

Obiectul de activitate comform statutului este: prestări de servicii- cercetare ştiinţifică, proiectare, inginerie tehnologică, execuţie, consulting, servicii, ofertare, asistenţă tehnică la montaj şi punere în fabricaţie, activităţi de furnizor general şi proiectant general şi comercializarea acestora în specialităţile instalaţii de ridicat şi transportat, utilaje de carieră şi depozite deschise, utilaje terasiere, rutiere şi feroviare, depozite automatizate pentru mărfuri paletizate, utilaje pentru mecanizarea proturilor şi a şantierelor navale, sisteme integrate de economie logistică, autospeciale pentru protecţia mediului, executarea de prototipuri, produse având caracter de unicat şi serie mică, efectuarea operaţiunilor de comerţ exterior, engeneering, consulting, colaborare directă cu bănci de comerţ exterior, efectuarea operaţiunilor de fond valutar, putând participa şi convenii la operaţiuni de credit[STA-91].

Activităţile desfăşurate s-au diversificat, au fost adăugate noi obiecte de activitate, în principal, activităţile actuale fiind:

- inspecţii- expertizări- măsurători

4


- proiectare- execuţie- reparaţii curente şi capitale - modernizare- montaj- fornizor general

pentru:- utilaj de ridicat şi transportat(macarale, poduri rulante, magazii automatizate, pentru

porturi şi şantiere navala, pentru societăţi comerciale specializate în construcţii de maşini, macarale şi poduri rulante pe pneuri sau pe căi de rulare, etc.)

- utilaj minier(excavatoare, maşini de prelucrat cărbune pentru exploatări miniere de suprafaţă, etc.)

- construcţii metalice(hale fixe sau mobile, etc.)

2.2.3 Realizări

Firma a obţinut:- certificarea sistemului de asigurare a calităţii ISO 9001 de către RVTÜV-Germania- Marele Certificat de Sudură, acordat de SLV München necesare pentru acceptarea

producţiei sale la export- atestat ISCIR pentru proiectare, expertizare, execuţie de instalaţii de ridicat şi transportat

necesar pentru a-şi putea desfăşra activitatea şi fără de care nu se poate participa la licitaţii pentru lucrări de investiţii cum sunt cele care constituie obiectul de activitate al firmei.

2.3 Alte informaţii despre firmă

2.3.1 Structura actionariatului

Forma de organizare a firmei este ca societate pe acţiuni cu capital majoritar privat(97,8 %). Capitalul social este de 3.217.075.000 lei. Acţiunile sunt nominative şi au valoarea nominală de 25.000 lei.

Firma este cotată pe piaţa RASDAQ, unde acţşiunile firmei sunt tranzacţionate la valori oscilând în jurul cotei de aproximativ 10.000 lei(9845 în data de 27 aprilie 2001).2.3.2 Organizarea firmei

Firma este organizată ăn secşii, birouri şi secţii confrom organigramei anexate.Nivelul unu al piramidei ierarhice îl constituie Consiliul de Administraţie format din 5

membrii, condus de directorul general, preşedintele consiliului de administraşie, căruia îi este delegată autoritatea pentru conducerea executivă a firmei.

Nivelul doi este constituit din secţii şi compartimente funcţionale(birouri) independente care sunt subordonate direct directorului general, precum şi birouri şi servicii independente subordonate fie directorului tehnico-economic şi de calitate, fie directorului comercial.

Compartimentele funcşionale sunt următoarele:- consilier juridic;- birou asigurarea calităţii;

5


- birou CTE (comisia tehnico-economică)- birou marketing;- birou personal-salarizare;- birou coordonare şi urmărirea producţiei;- birou financiar-contabilitate gestiune;- birou administrativ, aproviyionare;- birou disciplină contractuală, import-export;- birou ediţie-arhivăSecţiile de proiectare,expertiză, asistenţă tehnică sunt următoarele:- 241 macarale şi utilaj terasier-mecanisme- 242 poduri rulante şi utilaj minier-mecanisme- 250 actionări electrice şi automatizări- 260 construcţii metalice şi transport agabariticMai există:- secţia de producţie industrială - laborator de măsurători şi probeLa data de 31 decembrie 1999, numărul de persoane angajate era 253, la 31 decembrie 2000 236, iar la 31 decembrie 2001 240 de persoane.

Capitolul IIIAnaliza situaţiei financiare pe baza bilanţului contabil

Bilanţul contabil, ca document de sinteză prin care se prezintă patrimoniul, drepturile şi obligaţiile întreprinderii, oferă o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute[MIH-97]. Bilanţul contabil oferă deci informaţiile necesare pentru stabilirea valorii întreprinderii şi relevă mărimea resurselor la care a recurs aceasta şi utilizările date acestora pentru obţinerea scopurilor urmărite.

Activul bilanţului cuprinde bunurile şi creanţele deţinute de întreprindere, iar pasivul cuprinde sursele de finanţare. Elementele activului sunt prezentate îm bilanţ în funcţie de lichiditate, îmcepând cu cele mai puţin lichide[EPU-96]:

- active imobilizate;- active circulante;- conturi de regularizare şi asimilate;- prime privind rambursarea obligaţiilor;

iar cele ale pasivului în funcţie de gradul de exigibilitate începând cu cele cu scadenţa cea mai îndepărtată[EPU-96]:

- capitaluri proprii;- provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;- datorii;- conturi de regularizare şi asimilate.

Analiza se poate face folosind: bilanţul patrimonial, bilanţul financiar sau bilanţul funcţional.

6


3.1 Analiza pe baza bilanţului patrimonial3.1.1 Structura generală a activului

În activul bilanîului sunt cuprinse numai valori nete(neamortizate), grupate în funcţie de posibilitatea de a fi transformate în numerar(în ordinea inversă a lichidităţii).

3.1.1.1 Active imobilizateSunt bunuri de orice natură, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate sau

produse de întreprindere, care intră îmn patrimoniul unităţii, ca urmare a deciziilor investiţionale, fiind destinate să servească o perioadă îndelungată activitatea unităţii. Din punct de vedere financiar, ele sunt elemente stabile care se uzează şi se înlocuiesc lent şi a căror depreciere se reflectă prin amortizare; contribuie eastfel la formarea şi asigurarea capacităţii de autofinanţare a unităţii[MIH-97].

Imobilizările se compun din:- imobilizări necorporale;- imobilizări corporale;- imobilizări financiare.-

I. Imobilizările necorporale

Imobilizările necorporale cuprind[EPU-96]:- cheltuieli cu constituirea societăţii- ocazionate cu înfiinţarea şi dezvoltarea societăţii-

se recuperează prin amortizare pe o peroiadă de cel mult 5 ani;- cheltuieli de cercetare şi dezvoltare- ocazionate de efectuarea unor lucrări sau obiective

de cercetare- se amortizează într’o perioadă de cel mult 5 ani;- concesiuni, brevete, licenţe, mărci de fabrică- bunuri preluate în patrimoniu de

unitatea primitoare pe o perioadă stipulată în contractul de concesiune, pe o perioadă pe care sunt amortizate;

- fondul comercial şi programe informatice- partea achiziţionată sau adusă ca aport din fondul de comerţ, care nu se regăseşte în celălalte elemente de partrimoniu, care concură la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului activităţii unităţii, concretizate în: clientelă, vad comercial, debuşee, reputaţie, etc. programele informatice cuprind prestaţia intelectuală necesară elaborării programelor create sau achiziţionate de la terţi, ele se supun amortizării pe o perioadă de max. 3 ani;

- alte imobilizări necorporale.Firma analizată ne are imobiizări necorporale, ele au fost integral amortizate.

II. Imobilizări corporale Imobilizările corporale cuprind[EPU-96]- terenuri şi amenajări de terenuri;- mijloace fixe.

Terenuri

Valoarea terenurilor cuprinde:- valoarea de cumpărare;- valoarea de vânzare;

7


- valoarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;- valoarea amortizării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.Indici

- Indicele terenului calculat conform [MIH-97]Indicele terenului indică modificarea valorii acestuia. Astfel, dacă:

>1, atunci valoarea terenului a crescut

=1, atunci valoarea terenuluia ramas acelasi

<1, atunci valoarea terenului a scazut

CalculeÎn cazul firmei analizate (în mii lei):

Perioada I(1999-2000)

Perioada II(2000-2001)

Analiza financiară

Această dinamica se explică prin faptul că în perioada I, conform legislaţiei apărute, firma şi-a putut încorpora şi alte terenuri pe care se aflau clădirile deja în proprietate. Efectul acestei schimbări este că firma şi-a crescut astfel valoarea imobilizărilor corporale(deci valoarea firmei), cu posibilităţi de garantare a creditării la valori mai mari, rezultănd viitoare posibilităţi de finanţare crescute.

Mijloace fixe

Mijloacele fixe cuprind[EPU-97]:- terenuri;- clădiri;- maşini, utilaje şi mijloace de transport;- alte imobilizări corporale( obiecte de inventar, obiecte de uz gospodăresc, aparate de

măsură şi control);- mijloace de inventar;- alte mijloace fixe.Mijloacele fixe sunt în proprietatea firmei şi în leasing.În cadrul operaţiei de leasing apar următoarele părţi:- furnizorul;- garantorul de leasing(plăteşte integral mijlocul fix);- cel care cumpără(plăteşte ratele de leasing).Operaţia de leasing se află în conturi în afara bilanţului.Calculele pe baza cărora se analizează mijloacele fixe, precum şi datele din bilanţ[BIL-2000,

BIL-2001], pe baza cărora s-a efectuat calculele se află prezentate în Tabelul 1.

8


Indici

=indicele mijloacelor fixe

9


=indicele producţiei exerciţiului

= viteza de rotaţie a mijloacelor fixe.

Calcule=112,8

=328,5

Analiza financiarăAtât indicele mijloacelor fixe, cât şi indicele producţiei exerciţiului sunt mai mari decât 100

în ambele perioade şi Iqex > Imf în ambele perioade, deci:- a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe, deoarece a crescut producţia exerciţiului la

1000 de lei mijloace fixe de la 1302,8 la 3792,1 pentru periada I, respectiv de la 3792,1 la 7963,9 pentru perioada II. Se observă şi o creştere dinamică(în perioada I a crescut cu 2489,3 lei iar în perioada II cu 4171,8 lei), ritmul de creştere fiind însă in descendenţă.

- s-a redus viteza de rotaţie a mijloacelor fixe de la 276,3 zile la 94,9 zile în perioada I, respectiv de la 94,9 zile la 45,2 zile în perioada II. Indicele de variaţie a crescut cu 13,3 procente, deci se află în încetinire.

- s-a redus consumul de mijloace fixe pe unitatea valorică de producţie a exerciţiului de la 767,6 la 263,7 lei pentru perioada I, respectiv de la 263,7 la 125,6 pentru perioada II;

- se justifică majorarea mijloacelor fixe deşi poate nu la nivelul realizat. Un nivel de creştere a mijloacelor fixe mai redus ar fi păstrat tendinţa dinamică pozitivă în creştere.

III. Imobilizări financiare

Sunt formate din[EPU-2000]:- titluri de participare;- titluri imobilizate ale activităţii de portofoliuŞ- alte titluri imobilizate;- creanţe imobilizate: împrumuturi acordate pe termen mediu şi lung; depoyite şi garanţii

plătite.Analiza financiară

Societatea deţine imobilizări financiare în anul 0 3308 mii lei, în anul I au crescut la 193571 mii lei, indice 58,5, iar în anul II la 447390 mii lei, indice 2,31.

Imobilizările financiare au crescut cu un ritm foarte mare în perioada I faţă de perioada II, fapt explicabil printr+o situaţie specială, cum ar fi acordarea unei garanţii pentru participarea la licitaţie. Firma are activităţi de furniyor general, pentru care pe plan internaţional se practică garanţia de participare la licitaţie. Singurul efect negativ este diminuarea capacităţii de acordare de garanţii a firmei.

10


3.1.1.2 Active circulante

Activele circulante sunt elemente patrimoniale necesare realizării ciclului de exploatare, supuse în majoritatea cayurilor unei rotaţii rapide. Ţn cadrul fiecărui ciclu ele trec din forma de active fizice, în cea de creanţe şi apoi de disponibilităţi[MIH-99]

Active circulante cuprind [EPU-2000]:- stocuri;- creanţe;- disponibilităţi şi plasamente.I . Stocurile Cuprind:- mărfuri;- materii prime;- materiale consumabile;- producţia în curs de execuţie;- produse finite, semifabricate;- ambalaje;- obiecte de inventar.Datele din bilanţ [BIL-2000, BIL-2001] şi calculele necesare analiyei activelor circulante sunt prezentate în tabelul 3.2.

11


12


STOCURILE DE MATERII PRIME, MATERIALE CONSUMABILE, OBIECTE DE INVENTAR.

Stocurile reprezintă acea parte a activelor circulante aflate la încheierea exerciţiului sub forma activelor fizice. Având în vedere că stocurile de la începutul perioadei sunt identice cu stocurile de la sfârşitul perioadei precedente, modificarea stocurilor î cursul perioadei reflectă varaiaţia stocurilor în perioada curentă comparativ cu perioada precedentă[MIH-97].

Variaţia valorii stocurilor de la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei se explică prin acţiunea modificării urmatorilor factori[MIH-97]:- cantitatea de materiale aflate în stoc;- structura materialelor aflate în stoc;- preţul materialelor.

Indicii stocurilor de materiale, consumului de materiale şi cifrei de afaceri, prin comparare, fac posibilă analiza în dinamică a situaţiei stocurilor de materiale.

Analiza financiară

Indicele stocurilor=218,4 % în perioada I şi Indicele stocurilor=143,7 % în perioada II, deci mai mare dacât 1, ceea ce indică creşterea stocurilor prin:

- creşterea cantităţii de materiale în stoc datorită: aprovizionării unor cantităţi mai mari; ritmul aprovizionării davansează ritmul producţiei; aprovizionarea unor materiale înainte de termen.

- modificarea structurii materialelor în sensul că are loc o creştere a ponderii materialelor care au preţuri mai mari datorită: modificării tehnologiei care impune asigurarea unor materiale superioare calitativ şi cu preţuri mai mari; renunţarea la utilizarea unor materiale de calitate inferioară şi eliminarea acestora din consum.

- modificarea creşterii preţului la materiale în sensul creşterii acestuia datorită: modificării preţului furnizorului; eveluarea stocurilor în cursul peroiadei de stocare şi înregistrarea diferenţelor de preţ.I

Indicele cifrei de afaceri ICA este mai mare decât 100 în ambele perioade, ceea ce înseamnă că cifra de afaceri creşte, dar creşterea este în încetinire a ritmului, deoarece diferenţa între indici este negativă.

Indicele consumului de materiale este şi el în încetinirea ritmului de creştere.Mai mult decât atât, indicele consumului de materiale devansează indicele cifrei de afaceri

ceea ce denotă:- depăşirea consumurilor normate de materiale la o unitate valorica a cifrei de afaceri;- creşterea ponderii materialelor cu preţuri mari în totalul stocului;- creşterea preţului de evaluare a stocurilor.

PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE

În bilanţul contabil se consemnează valoarea, la cost de producţie, a produselor, lucrărilor şi serviciilor aflate îm curs de execuţie la sfârşitul perioadei, diminuate cu provizioanele afarente. [MIH-97].

13


Factori de influenţă [MIH-97]:- volum fizic al producţiei- durata ciclului de fabricaţie - structura producţiei - costul de producţie: consumuri; preţurile consumurilor respective şi nivelul la care se

găseşte producţia în curs.

- Indicele producţiei în curs de execuţie

Analiza financiarăIndicele de producţie în curs de execuţie este:

=407,2 %, deci >1 pentru perioada I, şi =277,1 %, deci >1 pentru perioada II, dar ritmul de creştere este în scădere, ceea ce înseamnă că se scurtează ciclul de fabricaţie, se accelerează viteya de rotaţie a activelor circulante, creşte profitul brut aferent producţiei stocate.

Din nefericire autorul nu a avut la dispoziţie valori exprimate în preţuri constante, astfel încât analiza de mai sus este mai puţin relevantă.

Durata ciclului de fabricaţie influenţează în acelaşi sens dar nu neapărat în acelaşi mărimi relative, nivelul producţiei neterminate.

Structura producţiei influenţează nivelul şi evoluţia producţiei în curs în sens direct, la fel ca şi costul de producţie.

Datorită specificului de producţie de unicate ale firmei analizate, această analiză este mai puţin importantă, ea nu arată decât situaţia contractelor în curs, nu reuşeşte să le releve evoluţia costurilor de producţie pentru acelaşi produs.

PRODUSE FINITE ŞI SEMIFABRICATE

Sunt oglindite în bilanţul contabil la costuri efective, prin rectificarea conturilor care le evidenţiază cu conturile 348 “diferenţe de preţ la produs” şi 349 “provizioane pentru deprecierea produselor”[MIH-97].Indici

- Indicele produselor finite şi a semifabricatelor.

Analiza financiară

Indicele produselor finite şi semifabricate indică scăderea până la nivelul 0, ceea ce înseamnă că firma nu lucrează pe stoc, lucru foarte pozitiv ajutat în mare parte şi de specificul de unitate, dar şi de politica firmei de a lucra numai pe baza de contracte.

Indicele cifrei de afaceri ICA=304, 8 %, respectiv 220,2 %, ICA>100% şi în plus ICA>Ipf ceea ce denotă că a crescut viteza de rotaţie a produselor finite şi deci eficienţa acestora. Practic firma lucrează la optim.

Factorii care influenţează sunt:- cantitate

- structură

14


- instrumentul de evaluare care pot fi la: costul de producţie efectiv, preţul de inregistrare, pretul de vânzare.

STOCURI TOTALE

Indici:

- indicele stocurilor totale.

Analiza financiarăIndicele stocurilor totale, =368,9 % respectiv 261,4 %, deci >100 %, deci stocurile totale cresc, dar în dinamică, ritmul de creştere este în scădere, ceea ce indică corectare tendiţei negative de creştere a stocurilor.Indicele cifrei de afaceri Ica=220, 2 %, Ica >100 %, şi îm plus Ica<Ist, ceea ce

denot[ cresterea stocuri cu o viteză mai mare decăt cifra de afaceri, tendinţa în scădere, deci în corectarea evoluţiei negative. II. Creanţele

Sunt drepturi băneşti pe care întreprinderea urmează să le incaseze; ele cuprind [EPU-2000]:

- furnizori-debitori- clienţi şi conturi asimilate- alte creanţeEvoluţia nivelului creanţelor efectuale faţă de perioada precedentă este determinată în principal de [MIH-97]:- modificarea cifrei de afaceri - modificarea duratei medii de încasare- influenţa unor factori aleatori( diferenţe de curs valutar, reactivarea unor clienţi.

Indici:

- indicele creanţelor.Analiza financiară

Indicele creanţelor Icr=383,5 % respectiv 232,1 % este mai mare de 100 % în ambele perioade ceea ce arată o creştere a creanţelor, fapt negativ pentru evoluţia lichidităţii firmei, care creştere este însă în ritm descendent, deci în corectare a acestei deficienţe financiare datorate blocajului financiar din economia românească.

În plus comparativ cu indicele cifrei de afaceri de 304,8 % respestiv 220,2 %(Ica este mai mic ca Icr) deci creanţele cresc într-o măsură mai mare decât creşterea cifrei de afaceri, tendinţa care nu este favorabilă şi se datorează creşterii duratei medii de încasare a cerinţelor, creşterea care se află însă în ameliorare(indicat de semnul negativ al variaţiei duratei de recuperare). Firma se află într-o postură delicată în ceea ce priveşte posibilitatea recuperării creanţelor.

III. DISPONIBILITĂŢI BĂNEŞTI

15


Disponibilităţile băneşti reprezintă lichidităţile întreprinderii aflate în casă, bănci, acreditive, plasamente şi alte valori [MIH-97]

Indici

- indicele disponibilităţilor băneşti.

Analiza financiară

Se constată din tabelul 3.2 că disponibilitătile băneşti. Cresc de la 10087 mii lei şa 47364 mii lei, respectiv scad de la 47364 miilei la 27954 mii lei; ponderea acestora în activele circulante creşte de la 0,57 la 0,7 în prima perioadă, pe câmd în a doua perioadă scade de la 0,70 la 0, 18. Ponderea disponibilităţilor băneşti în activele totale creşte de la 0,21 la 0,46 în prima perioadă şi scade de la 0,46 la 0,14 în a doua perioadă. În prima perioadă se constată o evoluţie pozitivă de creştere care însă nu este menţinută în a doua perioadă.

Disponibilităţile băneşti trebuie să reprezinte 3-5 % din activele circulante sau 1-1,5 % din activul total [MIH-97].

În situaţia firmei analizate, aceste disponibilităţi sunt mult sub ponderea indicată, deci firma este în criză de lichidităţi şi are probleme în găsirea resurselor de plată.

Nivelul disponibilităţilor băneşti depinde de [MIH-97]:- viteza de rotaţie a activelor circulante;- raportul dintre mărimea creanţelor şi mărimea datoriilor;- raportul dintre durata de încasare a creanţelor şi durata de plată a furnizorilor;- nivelul profilutului;- efectele şi termenele de încasare a titlurilor de plasament.Lipsa disponibilitătilor băneşti duce la:- imposibilitatea de a plăti datoriile curente, de unde restanţe la plăţi(penalităţi, majorări)- apelarea la credite de trezorerie de unde scăderea profitului şi chiar intrarea în pierdere a

întreprinderii.Printr-o politică raţională şi eficientă de investiţii şi de plasament soldul mijloacelor băneşti devine de cele mai multe ori simbolic.

O analiză care ar dispune de date pe ramură, pe economie sau măcar a concurenţei ar releva dacă acestă situaţie negativă este a datorată lipsei de lichidităţi generale a economiei naţionale, problemelor specifice domeniului de activitate al firmei(piaţa forţelor de producţie pune întotdeauna probleme de lichiditate firmelor care nu sunt susţinute de întreprinderti financiare care să acopere necesarul de finanţare cu valorile mari solicitate de investiţii) sau unei getionări defectuoase a resurselor financiare ale firmei.

Din păcate,aceste date nu sunt la îndemâna auorului lucrării de faţă.

3.1.1.3 Conturi de regularizare şi asimilateCuprind:- cheltuieli înregistrate în avans;- diferenţele de conversie – activ.Analiza financiară

16


Conform datelor din bilanţ, conturile de regularizare şi asimilate cresc de la 838 mii lei la 8165 mii lei în perioada I până la 14842 mii lei în perioada II.

Referitor la diferenţe de conversie – activ, în situaţia firmei noastre, acestea sunt în creştere de la 21 la 1674( cu indice de creştere de 79,7 ) pentru prima perioadă, respectiv în scădere la 0 pentru a doua perioadă. Pentru prima perioadă, când cursul valutar a crescut s-a plătit mai mult. Pentru a doua perioadă, situaţia s-a inversat, deci firma este î n câştig.

3.1.1.4 Prime privind rambusarea obligaţiunilor

Cu ajutorul contului 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor “ se ţine evidenţa primelor de rambursare reprezentând diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea de rambursare [LEG-92]. După cum reiese din date [BIL-2000, BIL-2001], firma nu a emis obligaţiuni.

Structura activelor este reprezentat grafic pentru cei trei ani analizaţi în figura 3.1, iar variaţia elementelor componente în figura 3.2.

17


18


3.1.2 Structura generală a pasivului

Partea de pasiv a bilanţului cuprinde [EPU-2000]:- capitaluri proprii;- provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;- datorii;- conturi de regularizare pasiv;Pasivul bilanţului grupează deci resursele de care dispune agentul ecomomic pentru finanţarea activităţilor sale, grupate în ordinea crescătoare a exigibilităţii.

3.1.2.1 Capitaluri proprii

Capitalul propriu cuprinde fondurile proprii de care dispune un agent economic din care se finanteaza cea mai mare parte a activelor imobilizate ale unei intreprinderi. In componenta capitalului propriu intra [MIH – 97] :

- capitalul social;- prime legate de capital;- rezerve;- rezultatul reportat;- rezutatul exerciţiului;- fondurile;- subvenţii pentru investiţii;

19


- provizioanele reglementate.

I. Capitalul socialCapitalul social reprezintă ansamblul aporturilor în bani şi în natură efectuate de către

asociaţi, fie în momentul constituirii societăţii, fie pe parcurs cu ocazia creşterii de capital [EPU-96].Analiza financiară

În perioada I, capitalul social a crescut de la 3052750 mii lei la 3217075 mii lei, adică cu 164325 mii lei, aceeaşi valoare cu care au crescut terenurile , deci creşterea reprezintă pe care firma a reuşit să le preia în proprietate. În perioada II, capitalul social nu a fost crescut.II. Prime legate de capital

Primele legate de capital, formate din prime de emisiune, de fuziune şi de aport rezultă

III. Diferenţe din reevaluare

Diferenţele din reevaluare reprezintă diferenţa dintre valoarea actuală (mai mare)şi valoarea de înregistrare (mai mică) a activului reevaluat. Operaţia de reevaluare a activelor nu se efectuează decât asupra imobilizărilor corporale financiare.

Firma PROMPT SA nu are înregistrări în contul 105.IV. Rezervele

Rezervele sunt formate din [MIH- 97];Rezerve legale constitue anual din rezultatul brut, în cota de 5% până la atingerea unui nivel

de 20% din capitalul social;Rezervele statutare,constituite din profitul net conform statutului;Alte rezerve, neprevăzute de lege sau statut care pot fii constituite pe seama profitului net

pentru: acoperirea pierderilor ,creşterea capitalului social sau alte scopuri, potrivit hotărârii Adunării Generale a AcţionarilorAnaliza financiară

În perioada I, firma nu a constituit rezerve, dar a făcut acest lucru în perioada a II, crescând rezervele de la 241842 mii lei, după cum arată calculele, crescând astfel capitalul propriu.V.Rezultatul reportat

Rezultatul reportat reprezintă acel rezultat sau parte din rezultatul exerciţiului precedent a cărei repartizarea fost amânată de AGA[EPU-97].

Firma nu are operaţiuni de acest gen.VI.Rezultatul exerciţiului

Rezultatul exerciţiului este diferenţă dintre veniturile totale şi cheltuielile totale ale agentului economic.

Indici

-indicele rezultatului

Calcule

20


Analiza financiarăÎn perioada I, rezultatul, care este profit,înregistrează o creştere spectaculoasă de 2577%,

mult mai mare decât cifra de afaceri, ceea ce indică o schimbare a strategiei firmei.În perioada II, profitul firmei continuă să crească (283%, comparativ cu cifra de afaceri care

creşte cu 220.2%), nu în acelaşi ritm, dar superior cifrei de afaceri, ceea ce indică o creştere a eficienţei activităţii economice a firmei sau o schimbare a pieţii sau a poziţiei firmei pe piaţă.

Variaţia rezultatului exercitiului este reprezentată în figura 3.3.

VII Provizioane reglementateProvizioanele se constitue pe seama cheltuielilor, potrivit dispoziţiilor legale, deduse din

excedentul brut de exploatare şi care servesc pentru autofinanţarea întreprinderilor (provizioane privind majoritatea preţurilor aferente stocurilor, calcularea amortismentului accelerat [MIH-97].PROMPT SA nu a inregistrat provizioane reglementate in perioadele analizate.

3.1.2.2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieliProvizioanele pentru riscuri si cheltuieli s einregistreaza in contul 151 care tine evidenta

provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, piederi din schimb valutar si pentru alte riscuri si cheltuieli constitue de regula la finele exercitiului (MIN-94).

Contabilitatea firmei PROMPT nu a înregistrat în contul 151 nici o opearţiune în perioadele analizate. 3.1.2.3 Datorii

21


Datoriile exprimă resurse străine în folosinţă agenţilor economici o perioadă mai mult sau mai puţtin indelungată şi regăsite sub forma de [MIH-97]:

- împrumuturi şi datorii asimilate;- furnizori ai conturi asimilate;- avansuri primite de la clienţi;- alte datorii.1 împrumuturi şi datorii asimilate.

împrumuturile şi datoriile asimilate regrupează mai multe categorii de împrumuturi [MIH-97]:

- emisiunea de obligaţiuni; credite bancare pe termen lung şi mijlociu;- datorii privind concesiunile, brevetle, licenţele preluate în patrimoniu- datorii legate de participanti

- alte împrumuturi (credite primite prin conturile curente la bănci şi dobânzile aferente).Soldul împrumutului

o creşte prin contractarea de noi credite într-o sumă mai mare decât rambursările din aceeaşi perioadă;

o scade prin rambursarea creditelor într-o sumă mai mare decât eventualele imprumuturi contractate in cursul perioadei.

Datoriile financiare sunt prezentate in anexa la bilant pe categorii (din emisiuni de obligetiuni pe termen lung nermbursate la scadenta si alte imprumuturi si datorii financiare) si pe termene de exigibilitate (sub 1 an, intre 1 - 5 ani si peste 5 ani).

Indici

- indicele împrumuturilor şi datoriilor asimilate

Calcule

Analiza financiarăÎn perioada I, indicele împrumuturilor este subunitar ceea ce indica o scădere a

imprumuturilor, deci firma a plătit din creditele anterioare mai mult decât s-a îndatorat.În perioada II, indicele împrumuturilor a crescut foarte mult (de 6,39) ori ceea ce indică o crşstere a ămprumuturilor contractate.

Pentru a aprecia dacă a fost eficient folosit în activitate capitalul împrumutat, este necesar să se analizeze efectul de îndatorare, rezultatul financiar pozitiv sau negativ obţinut ca urmare a folosirii creditului în calitate de capital. Această analiză este prezentat la capitolul “Analiza riscurilor întreprinderii”.

Analiza financiara

22


In peroada I, indicele avansurilor primite creste foarte mult ( de 201 ori ), pe cand in perioada II, indicele devine subunitar, deeci nu numai ca este in sacadere, dar resursele atrase sub forma de avansuri au scazut fata de anuyl de baza al peroadei II.

IV. Alte datorii

Alte datorii se refera [ MIH-97 ] la datoriile fata dee:- pesonal – renumeratii datorate, drepturi de personal neridicate in termen;- asigurari si protectia sociala;- Bugetul de Stat – impzitul dee profit, TVA de plata, impozitul pe salarii;- asociatii – dividente

Acestea au un caracter cvasipermanent afandu-se ca sursa de finantare pe termen scurt. Ele depind dee soldul mediu zilnic si ded termenul se exigibilitate.

Se impune in final o analiza a datoriilor totale, ca surse pentru finantarea activitatii firmei, care este prezentata in cele ce urmeaza:

Indici

I

I - Indicele datoriilor totaleCalcule

I =

I =

Analiza financiaraIndicecle datoriilor totale esrte in ambele peroade supraunitar, ceea ce inseamna ca sursele

sunt in crestere, dar variatia negativa a indicelui indica o scadere a cresterii datorilor firmei. Acest fapt are urmari pozitive pentru firma daca fondurile sunt gestionate eficiient.

3.1.2.4. Conturile de regularizare si asimilare Conturile de regularizare si asimilare cuprind veniturile inregistrate in avans si diferentele de

conversie – pasiv.I. Veniturile inregistrate in avansVeniturile inregistrate in avans reprezinta incasari sau creeante aferente unor bunuri

nelivrate, unor lucrari sau prestatii neefectuate [MIH – 97].Nu sunt inregistrate vanituri in avans la firma analizata in peroada studiata

II. Diferente de conversie – pasivContul se diferente de conversie – pasiv tine evidenta diferentelor de curs valutar intre data

de intrare a creeantelor si datoriilor exprimate in devize si data inchiderii exercitiului financiar [MIH – 97].

Indici

23


I

I - Indicele diferentei de conversie - pasiv

Calcule

I =

I =

Analiza financiara

Diferenta de conversie – pasiv este in crestere ( 1,35 in perioada I si 40,13 in perioada II), ceea ce ar indica o posibilitate de castig. Cum insa indicele este mai mare la cresterea diferntelor de conversie – activ decat la diferntele de conversie – pasiv in ambele perioade, firma este intr-o pozitie in care pierde, ceea ce indica o gestionare necorespunzatoare a devizelor aflate in posesia firmei

3.2.Analiza pe baza bilantului financiar Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal, fara a raspunde cu

promptitudine obiectivelor financiare, motiv pentru care se intocmeste bilantul financiar.Pentru intocmirea bilantului financiar se parcurg 2 etape:

1. tratarea elementelor patrimoniale de activ si pasiv – agregarea sau divizaarea lor pentru obtinerea de marimi semnificative din punct de vedere financiar;

2. clasarea lor in acti, functie de lichiditate ( cele cu durata mai mare de un an se includ in imobilizari nete, celelalte in active circulante ) si pasiv, functie de exigibilitate.

Tatarea elemntelor vizeaza trei aspecte:1. Eliminarea non-valorilor. Non-valorile snt elemnte patrimoniale ce nu au nici o valoare de

lichiditate, existenta lor este pur contabila, dar ele nu pot fi transformate in bani. De exemplu: imobilizari necorporale ( mai putin concesiunile, brevetele sau fondul comercial cand se vinde firma sau programele informatice cand acestea se pot vinde), conturile de regularizare si primele de rabursare

2. Aprecierea diferitelor elemente patrimoniale la valoarea lor reala

3.3. Analiza pe baza bilantului functionalPentru analizaza pe bazaa bilantului functional, elementele de activ se grupeaza in alocari

permanente(stabile), caracterizate de o rotatie lenta a capitalurilor investite ; alocari ciclice(temporare), pentru care recuperarea capitalurilor investite se face dupa incheierea unui ciclu de exploatare si trezorerie de activ.

Elementele de pasiv se grupeaza si ele in :- surse permanente(stabile)-care nu au scadenta decat in situatia de faliment sau au o

scadenta foarte indepartata;- surse ciclice(temporare)-care au o exigibilitate mare si trezorerie de pasivAnaliza pe baza bilantului functional este realizata in capitolul “ Analiza echilibrului

financiar”

24


Concluzii - Analiza pe baza bilantului patrimionial a relevat urmatoarele puncte slabe :

a) au crescut imobilizarile financiare;b) crestarea acivelor circulante si in spacial a stocurilor, devanseazaa cresterea cifrei de

afaceri;c) cresterea creantelor in ritm superior cifrei de afaceri ceea ce indica o pozitie deelicata

a firmei in ceea ce priveste posibilitatea receuperarii creantelor; d) diponibilitatile banesti sunt mult sub nivelul optim;

si puncte tari:a) firma nu are imobilizazri necorporale;b) a crescut valoarea terenurilor, deci averea firmei;c) a crescut eficienta mijolacelor fixe prin cresterea productiei la 1000 lei mijloace fixe si

cresterea numarului de rotatii a mijloacelor fixe;d) a crescut spectaculos profitul exercitiului, iar crestera a devansat pe ceea a cifrei de

afaceri

25


26


Capitolul IVANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

Analiza structurii patrimoniale are ca obiective [MIH-97]: stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale; evidentierea principalelor mutatii calitative in situatia mijloacelor si a surselor generate de

schimbari interne si de interactiunea cu mediul economico-social; aprecierea starii patrimoniale si financiare; fundamentarea politicii si strategiei financiare.

Ratele de structura ale bilantului se stabilesc ca raport intre un post sau o grupa de posturi din activ, respectiv pasiv si totalul activului, respectiv pasivului, sau ca raport dintre diferite componente de activ, respectiv pasiv.

Pentru analiza ratelor de structura ale bilantului se foloseste bilantul financiar intocmit la capitolul precedent.

4.1. Analiza ratelor de structura ale activului

Ratele de structura ale activului reflecta aspecte privind patrimoniul economic al intreprinderii, apartenenta sectoriala, natura activitatii, politica de investitii a firmei si in mai mica masura, aspecte de politica financiara.

Studiul ratelor de structura ale activului ofera informatii privind : destinatia economica a capitalurilor; gradul de lichiditate a capitalului; capacitatea intreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmare a

schimbarilor conjuncturale. Ratele de structura se calculeaza conform [MIH-97] :

r =

r - Rata imobilizarii necorporale

r =

r = Rata imobilizarilor corporale

r =

r - Rata imobilizarilor financiare

r =

r - Rata activelor circulante

r =

r - Rata stocurilor totale

27


r =

r - Rata creantelor

r =

r - Rata disponibilitatilor In tabelul 4.1. sunt calculate ratele de structura ale activului.

Analiza financiara

28


activul total are indice de crestere inferior celui al cifrei de afaceri in ambele perioade ( 2,15 fata de 3,04 in prima perioada si 1,94 fata de 2,20 in a doua perioada ), ceea ce indica o evolutie pozitiva, de crestere a eficientei cresterii activelor.

Indicele activelor imobilizate este inferior indicelui activului total in perioada I si in perioada II, ceea ce inseamna ca in ambele perioade ponderea activelor imobilizate in activ total a scazut.

Rata activelor imobilizate este in anul 0 de 62,8 %, adica in jurul nivelului normal de 60 %; in anul I aceasta rata scade pana la 34,6 %; iar in anul II, continua sa scada pana la 20,2 %. Tendinta de scadere are o influenta pozitiva asupra activitatii firmei, cu atat mai mult cu cat activul total creste. Deoarece rata activelor imobilizate scade, ponderea imobilizarilor scade fata de perioada de baza ca efect al modificarii intr-o proportie mai mica a valorii activelor imobilizate in raport cu valoarea activului total. Aceasta indica o tendinta favorabila, cu atat mai mult cu cat indicele cifrei de afaceri este mai mare decat indicele activelor imobilizate.

Rata imobilizarilor necorporale este egala cu 0, adica nu exista imobilizari necorporale in activul firmei.

Rata imobilizarilor corporale in anul 0 este de 62,8 %, in anul I este 32,7 % si 18,13 % in anul II, deci scade, ceea ce indica faptul ca intreprinderea are capacitatea si a inceput sa se adapteze la schimbarea brusca a tehnicii sau la cerintele pietii, incercand sa mareasca capacitatea sa de a converti activele in disponibilitati. Rata imobilizarilor corporale in anul 0 ( 62,8 % ) este mai mica decat rata imobilizarilor corporale din anul I ( 32,7 % ), care la randul ei este mai mica decat rata imobilizarilor corporale din anul II ( 18,13 % ), dar tendinta de scadere este in ameliorare ( indicele ratei in perioada I este 52,1, iar in perioada II este 55,15 ). Aceasta inseamna ca ponderea imobilizarilor corporale in total activ scade, dar in ritm incetinit, ca efect al modificarii intr-o proportie mai mica a valorii imobilizarilor corporale fata de modificarea activului total.

Rata activelor circulante : tendinta ratei indica cresterea ponderii activelor circulante in total activ ( a crescut de la 37,1 % la 65,4 % si de aici la 79,6 %, adica cu un indice de 1,76, respectiv de 1,21. Tendinta de crestere este in ameliorare, fapt indicat de variatia negativa de 0,54 a indicilor.

Indicele activelor circulante este de 3,81 in perioada I si 2,36 in perioada II, deci mai mare decat indicele activelor totale 2,16 in perioada I si 1,94 in peroada II, deci valoarea activelor circulante se apreciaza prin compararea ratei activelor circulante cu indicele de rezultate I .

I = 3,04 in perioada I, si I = 2,20 in perioada II, iar I = 3,81 in perioada I si 2,36 in perioada II, deci activele circulante au crescut intr-un ritm mai mare decat a crescut cifra de afaceri, ceea ce indica un ritm de crestere nefavorabil, tendinta care este insa in ameliorare, in corectare, asa cum indica variatia negativa a indicilor.

Rata stocurilor. Tendinta ratei este de crestere, ponderea stocurilor in total activ a crescut de la 6,46 % la 11 %, respectiv la 14,85 %. Nivelul ratei stocurilor reprezinta de aproximativ 2 ori mai mult an in anul I fata de anul 0, ceea ce indica o crestere in ritm incetinit ( indicele ratei in cele doua perioade scade de la 1,7 la 1,34 ). Deoarece indicele de variatie a activului total in ambele perioade ( 3,69 > 2,16, respectiv 2,61 > 1,95 ), valoarea stocurilor creste intr-o pondere mai mare fata de activul total, ceea ce determina cresterea ponderii stocurilor in total activ.

Eficienta modificarii ratei stocurilor ( care are tendinta de a influenta negativ activitatea prin volum mare de stocuri, ceea ce nu este cazul, deoarece ponderea stocurilor nu este totusi foarte mare ) se apreciaza prin compararea cu indicele cifrei de afaceri : 3,04, respectiv 2,20. Indicele cifrei de afaceri arata o crestere mai lenta a cifrei de afaceri fata

29


de cresterea stocurilor ( 3,69, respectiv 2,61 ), deci intr-adevar politica firmei referitoare la stocuri nu este corespunzatoare deoarece a crescut rata stocurilor. Este posibil ca perioadele in care s-a facut raportarea sa fi fost plasata in timpul ciclului de fabricatie si atunci aceasta nu are relevanta foarte mare deoarece firma are produse cu ciclu foarte lung de fabricatie. Totusi transformarea stocurilor in lichiditati trebuie sa dea de gandit conducerii.

Rata creantelor creste de la un an la altul, ponderea creantelor in total activ creste de 30,4 % la 53,9 % si de la 53,9 % la 64,6 %, adica cu un indice de crestere de 1,77 ( 177 % ), respectiv 1,19 (119,6 %.). Deoarece indicele creantelor ( 3,84, respectiv 2,32 ) este mai mare decat indicele total activelor, inseamna ca ponderea crescanda a creantelor in active circulante are ca baza ritmul de crestere al creantelor foarte ridicat.

Comparand indicele creantelor ( 3,84, respectiv 2,32 ) cu indicele cifrei de afaceri 9 3,04, respectiv 2,20 ) se deduce ca creantele cresc intr-un ritm mai mare decat cifra de afaceri, deci intreprinderea are probleme cu incasarea creantelor.

Rata disponibilitatilor a crescut de la 0,21 % la 0,46 % in prima perioada si a scazut de la 0,46 % la 0,14 % in perioada II, ( deci cu un ritm de crestere de 2,17, respectiv de scadere de 30,4 0, deci ponderea disponibilitatilor a crescut in total active in perioada si a scazut in a doua perioada. Tendinta de crestere este pozitiva pentru situatia financiara a firmei, pe cand cea de scadere, nu. Comparand indicele de crestere a disponibilitatilor ( 4,69 ) cu indicele de crestere a activelor totale ( 2,16 ) se deduce ca aceasta , rata disponibilitatilor, a crescut mai rapid decat a crescut totalul activ, fapt care este de dorit. Oricum intreprinderea are nivelul disponibilitatilor sub nivelul optim ( 1,5 – 2 % ) si deci din nou rezulta ca a avut si are probleme cu lichiditatile. Se pot lua insa in considerare si diferitele perioade in care majoritatea intreprinderilor au avut probleme cu lichiditatile.

4.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, precum si gradul de indatorare. Ele se calculeaza conform [MiH – 97].

r

r

r - Rata stabilitatii financiare

r

r - Rata autonomiei financiare globale

r =

r

- Rata autonomiei financiare la termen

30


r

r - Rata de indatorare globala

r

r - Rata de indatorare la termen Ratele de structura ale pasivului sunt deosebit de importante pentru aprecierea unei pozitii optime a firmei in ce priveste structura sa financiara. Conform [MIH – 97] aceste rate au urmatoarele nivele optime :

r r respectiv r ≥ 0,5 dupa cum este calculata cu prima sau a doua formula; r ≤ 2/3, respectiv r ≤ 2, dupa cum este calculata cu prima sau a doua formula; r ≤ 0,5, respectiv r ≤ 1, dupa cum este calculata cu prima sau a doua formula. Ratele de structura ale pasivului sunt calculate in tabelul 4.2.Rata stabilitatii financiare s-a deteriorat puternic de la 65,95 % la 31,97 %, deci a scazut cu

48,9 % fata de anul precedent. Procesul a continuat si in perioada II, cand a scazut de la 31,97 % la 19,47 %. Aceasta diminuare a stabilitatii financiare este generata de cresterea pasivului total intr-o masura mai mare decat cresterea capitalului permanent in ambele perioade ( I = 2,17 > I = 1,05 respectiv I = 1,94 > I = 1,18 ), deci are loc o diminuare in marime absoluta a surselor stabile, permenente in raport cu datoriile, desi ritmul a inceput sa se diminueze. Cresterea pasivului total este rezultatul majorarii in mare masura pe baza cresterii datoriilor pe termen scurt, fapt care duce la inrautatirea situatiei financiare. Intreprinderea nu are suficiente resurse pentru finantarea activitatii de baza.

31


32


Rata autonomiei financiare globale a scazut de la 65,95 % la 31,97 % pentru prima perioada si la 19,47 % pentru perioada II, nivelul ratei reprezentand 48 %, respectiv 61 % din nivelul ratei pe anul considerat de baza. Cu toate ca rata autonomiei financiare globale a scazut, in prima perioada analizata prezinta un aspect pozitiv si anume : rata reprezinta un pic mai putin de 2/3 – nivel optim, adica 31,97 %, deci este aproape delimita, deci firma are mici sanse sa primeasca noi imprumuturi.

Ceea ce s-a intamplat in perioada II, cand firma nu a contractat noi imprumuturi si rata autonomiei financiare globale a scazut sub nivel optim. Rata autonomiei financiare la termen este de 100 % pentru ambele perioade studiate, valoare determinata de faptul ca firma nu are imprumuturi, deci are o autonomie financiara la termen mult peste nivelul minim de 50 %.

Rata indatorarii globale a crescut de la 34,05 % in anul 0, la 68,03 % in anul I, respectiv la 80,53 % in anul II, deci s-a dublat in prima perioada si a crescut cu un indice de 118 % pentru a doua perioada, aceasta crestere semnificand o crestere a gradului de indatorare globala si o scadere a ratei de autonomie financiara. Posibilitatile de indatorare ale firmei se diminueaza considerabil, depasind nivelul acceptabil de 66,7 %. Cresterea ratei de indatorare globala se diminueaza, fapt indicat si de variatia negativa de -0,82 a indicelui cresterii ratei; firma a sesizat probabil acest aspect, sau a fost confruntata cu aceste probleme si a temporizat ritmul de crestere a ratei indatorarii globale.

Rata de indatorare la termen este 0 pentru anii studiati, deoarece firma nu are in aceste perioade imprumuturi pe termen mediu si lung.

Concluzii :Analiza ratelor de structura a relevat urmatoarele puncte slabe : Creste ponderea stocurilor in activele circulante ; Ponderea creantelor in activele circulante in crestere indica probleme in incasarea

creantelor; Rata stabilitatii financiare este in scadere si ridica probleme in finantarea activitatii de

baza;

33


Rata autonomiei financiare scade vertiginos sub nivelul optim; si puncte tari : Se inverseaza ponderea activelor imobilizate cu cea a activelor circulante, ajungand

astfel ca activele circulante sa detina ponderea majoritara, ponderea activelor circulante in activ total este in crestere si aeasta evolutie este inregisrata pe intreaga perioada analizata, ceea ce indica adaptarea firmei la economia de piata;

Rata autonomiei financiare la termen este 100 %, fima nu a contractata imprumuturi pe termen mediu si lung;

Rata indatorarii globale are o dinamica pozitiva de incetinire a ritmului de crestere.

Capitolul VANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Activitatea unei intreprinderi se desfasoara in primul rand in scopul obtinerii de profit si a maximizarii valorii patrimoniului sau. Realizarea consecventa a acestor obietive primordiale poate avea loc numai in conditiile unei activitati de metinere a echilibrului financiar.

Echilibrul financiar se defineste ca egalitate intre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfasurarii de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt [MIH-97].

Analiza financiara a echilibrului financiar se realizeaza pe baza bilantului financiar si are ca obiective :

Echilibrul pe termen lung, cand se compara capitalul permanent cu activele imobilizate;

Echilibrul curent, cand se compara activele circulante cu obligatiile pe termen scurt; Echilibrul pe termen scurt, cand se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de

rulment. Mentinerea echilibrului financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare;

ralizarea si mentinera lui se manifesta ca o tendinta insotita de monente de dezechilibru, deoarece practic respectarea celor doua egalitati de principiu ( Activ imobilizat = Capital permanent si Active circulante = Datorii pe termen surt ) care redau matematic echilibrul financiar este imposibila de realizat si mentinut permanent. Principala cauza pentru care activele stabile nu sunt finantate din surse stabil, respectiv activele circulante nu sunt finantate din datorii pe termen scurt o constituie neconcordanta dintre durata medie a lichiditatii activului si durata medie de exigibilitate a pasivului. In concluzie [MIH-97] :

Echilibrul financiar este o conditie de baza pentru derularea unei activitati profitabile; Realizarea unui echilibru financiar este un “perpetuum mobile” al politicii financiare; Echilibrul financiar se obtine prin reglarea unui sir de dezechilibre care se manifesta in

activitatea curenta a intreprinderii.

5.1.Intocmirea bilantului functional

In analiza echilibrului financiar un prim pas este intocmirea bilantului functional. Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblul de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permita analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderi.

34


Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face dupa apartenenta elementelor de activ si pasiv la un ciclu sau altul [MIH ] :

Ciclul de investitii, caruia ii corspunde activul aciclic stabil si resursele stabile; Ciclul de exploatare, caruia ii corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta

de exploatare; Ciclul de finantare, caruia ii corespunde ansamblul resurselor de trezorerie. Elementele ce trebuie luate in calcul la intocmirea bilantului functional sunt : Imobilizarile, atat corporale cat si necorporale; se iau la valoarea lor bruta si in

corespondenta, amortizarea lor majoreaza sursele, adica se considera sursa proprie Elmentele din afara intreprinderii, de natura mijloacelor fixe in leasing se iau in

considerare la valoarea lor bruta, urmand ca sursele sa se majoreze astfel : 1. cu amortizarea acestora se majoreaza capitalul propriu;2. cu valoarea neta care mai este de platit, se majoreaza imprumuturile pe termen mediu

si lung. Cheltuielile inregistrate in avans, cele repartizate pe mai mlte exercitii ( ca de ex.

Reparatiile ) se inregistreaza la active imobilizate; cele aferente strict exercitiului urmator devin creante si se inregistreaza la acestea

Diferentele de conversie – activ : pot fi de natura crantelor si vor asigura o crestere a creantelor, sau de natura obligatiilor si vor duce la scaderea obligatiilor

Primele de rambursare – se elimina din activul bilantului si, in contrapartida, se reduc imprumuturile pe termen lung cu valoarea acestora

Ciclul de investitii – analiza acestuia arata gradul de investire a capitalului, precum si politica firmei de investire in active care, ramanand la dispozitia firmei o perioada indelungata, se concretizeaza in active stabile ( aciclice ).

Ciclul de exploatare cuprinde : Aprovizionarea Stocarea materiilor prime; Productia ; Stocarea produselor finite; Desfacerea. Si are 2 fluxuri : Material; Financiar; Ciclul de finantare pune in evidenta toate raporturile cu proprietarii decapitaluri ( actionarii si impumutatorii ). Datele necesare la intocmirea bilantului functional in cazul firmei analizate sunt

prezentate in tabelul 5.1.

35


36


37


38


5.2. Analiza ratelor de finanţare

Cu ajutorul ratelor de structură se efectuează o analiză pe verticală, iar cu ratele de finanţare se efectuează o analiză pe orizontală. Ratele de finanţare se construesc pe baza posturilor de activ şi de pasiv a informaţiilor din contul de profit si pierderi, după cum urmează [MIH-97]:

Rate de finanţare

rfa = rata de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente

rfp = rata de finanţare a activelor imobilizate din capital propriu

= rata de finantare a necesarului de fond de rulment

= rata de acoperire a riscului

= rata capacităţii de rambursare a credituluiRatele de finanţare sunt calculate în tabelul 5.5.

39


40


Analiza financiară

Rata de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente exprimă gradul în care activele imobilizate, la valoarea lor netă, sunt finanţate din capitaluri permanente [MIH-97].

În anul 0, această rată este mai mare decât 100%, ceea ce exprimă faptul că activele stabile sunt finanţate integral din capitalul permanent şi există un surplus de resurse permanente care constitue fondul de rulment golbal.

În anul I, numai 92,42% din resurse sunt finanţate din resursele permanente, restul fiind finanţate din resurse ciclice, de asemeni, fondul de rulment este negativ. Situaţia este aceeaşi şi în anul II, doar procentul diferă, el este în creştere (cu o variaţie de 0,15%) ceea ce indică o tendinţă de redresare.

Rata de finanţare a activelor imobilizate din surse proprii are evoluţia identică cu rata de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente, deoarece firma nu are angajate împrumuturi pe termen mediu şi lung.

Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulmenteste în anul 0 de 16,69%, deci mult mai mică de 100%, ceea ce înseamnă ca necesarul de fond de rulment este finanţat parţial pe seama datoriilor pe termen scurt şi trezoreria este negativă. În anul I şi în anul II, necesarul de fond de rulment este finanţat integral pe seama datoriilor pe termen scurt li trezoreria este negativă.

Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment a scăzut drastic în proporţie de 79,03%, deci să înrăutăţit situaţia trezoreriei, iar fondul de rulment a scăzut într-o măsură mai mare decât a crescut necesarul de fond de rulment.

Rata de acoperire a riscului măsoara capacitatea de rambursare a creditului pe seama fluxui de numerar, mai concret arată după câţi ani împrumutul pe termen mediu şi lung se poate rambursa din cash – flow-ul degajat de afacere. Cu cat aceasta rata este mai mică decât perioada de rambursare, cu atât mai repede se achită împrumutul. În situaţia firmei analizate nu este cazul, deoarece nu are contractate împrumuturi pe termen mediu şi lung, deci rata de acoperire a riscului nu se calculează.

Rata capacităţii de rambursare arată câte procente din cash – flow se utilizează pentru rambursare a ratelor împrumuturilor pe termen mediu şi lung. Deoarece nu există împrumut pe termen mediu şi lung nu este necesară acoperirea acestuia din fluxul de numerar, acesta se foloseşte, atunci când există, pentru alte necesităţi, ăn totalitate.

Concluzii:Analiza echilibrului financiar relevă o situaţie nefavorabilă din punct de vedere financiar a

firmei, relevând următoarele puncte slabe:- fondul de rulment sub nivel optim indică o politică expansionistă de finanţare a investiţiilor din datoriile pe termen scurt;- necesarul de finanţare este mai mare decât sursele posibile a fi mobilizate, înregistrează şi o creştere spectaculoasă, iar raportat la cifra de afaceri, necesarul de fond de rulment este sub nivelul optim;- în întreaga perioadă analizată firma înregistrează un puternic dezechilibru pe termen scurt (trezorerie de pasiv) ceea ce indică că firma apelează la credite de trezorerie;- rata de finanţare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment mult sub valorile normale implică fondul de rulment pe seama datoriilor. pe termen scurt, şi dinamica ratei este de scădere

41


Se poate menţiona următorul punct tare: situaţia netă este pozitivă şi în creştere la un ritm foarte bun , ceea ce indică o fructificare superioară a activului net.

CAPITOLUL VIANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

Gestioanarea resurselor umane, materiale şi financiare trebuie să asigure:- realizarea integrală şi la termen a obiectivelor activităţii;- obţinerea unor produse competitive;- valorificarea eficientă a potenţialului resurselor disponibile.Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează prin viteza de rotaţie a lor, prin care se măsoară durata de timp necesară parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare şi comercializare, concret viteza de rotaţie (ratele de gestiune) măsoară durata de transformare a activelor în lichidităţi şi durata de reânnoire a datoriilor [MIH-97].Cifra de afaceri acoperă toate cheltuielile de exploatare şi comercializare, reânnoirea imobilizărilor fixe a stocurilor, achitarea obligaţiilor financiare şi fiscale. Viteza de rotaţie a activului şi pasivului este factorul determinant şi măsura eficienţei gestionării resurselor.Măsurarea vitezei de rotaţie se realizează cu ajutorul a doi indicatori: numărul de rotaţii şi durata în zile a unei rotaţii. Formulele după care se calculează aceşti indicatori sunt [MIH-97]:

Indicatori:

= numar de rotatii (coeficientul rotatiilor)

= durata in zile a unei rotatiiRatele de gestiune se împart în 3 categorii [MIH-97]:- rate de gestiune a capitalului;- rate de gestiune a stocurilor;- rate de gestiune a clienţilor şi furnizorilor.

6.1. Analiza ratelor de gestiune a capitaluluiRate de gestiune

sau

, = viteza de rotatie a activului

sau

, = viteza de rotatie a activului imobilizat

42


sau , = viteza de rotatie a activelor

circulante

sau

, = viteza de rotatie a capitalului propriu

sau

, = viteza de rotatie a capitalului permanentRatele de gestiune a capitalului şi indicii lor de variaţie sunt calculate în tabelul 6.1.

43


44


Analiza finaciarăRata de gestiune a activului total(nra,dza)

Din observaţiile făcute de specialişti s-au constatat următoarele niveluri minime ale vitezei de rotaţie a activelor totale:

45


- nra < 1- eficienţa utilizării este foarte slabă, deci este o situaţie negativă generată de o proastă utilizare a patrimoniului;

- nra = 1÷1,2 - eficienţa utilizării este slabă mergând spre medie;- nra = 1,2÷1,4 - eficienţa utilizării este bună;- nra > 1,4 – este cazul unei foarte bune eficienţe şi organizare a activelor totale.În anul 0 nra este 0.84, deci este o foarte slabă eficienţă a utilizării a activelor totale, spre

deosebire de anul I, când viteza de rotaţie creşte la 1,19, incadrându-se în situaţia de slabă spre medie. Procesul de creştere continuă şi în anul II, când valoarea 1,35 o înscrie la o eficienţă bună.

În anul 0 nu se efectuază o rotaţie completă a activelor pe parcursul unui an, deci patrimoniul nu a fost în stare să genereze cifra de afaceri de 4010315 mii lei.

Durata în zile a unei rotaţii a activelor totale a scăzut de la 427 zile la 303 zile, respectiv la 267 zile, deci cu 29%, respectiv cu 18%.

Rezultă că gestionarea activului s-a îmbogăţit, deşi până la nra > 4 care este pragul unei organizări bune, firma mai are de luat măsuri. Cauza acestei situaţii este că cifra de afaceri a crescut într-o măsură mai mare decât activele totale (indicii de creştere pe perioade: ICA = 3,04 > Iat = 2,16, respectiv ICA = 2,2 > Iat = 1,94).

Trebuie să se continue pe această cale aplicând următoarele măsuri:- achiziţionarea stocurilor la costuri mai mici;- aprovizionarea mai ritmică, atfel încât volumul stocurilor să se micşoreze;- creşterea eficienţei utilizării activelor imobilizate şi a celor circulante.În cazul cifrei de afaceri trebuie să se modifice:- cantitatea de produse vândute – depinde de firmă;- structura vânzărilor – depinde de programul de fabricaţie;- preţul pieţei, duce la creăterea sau scăderea cifrei de afaceri – nu depinde de firmă.

Rata de gestiune a activelor imobilizate(nri,dzi)

În anul 0 de rotaţii este de 1,34, înregistrând o creştere până la 3,43 în anul I, respectiv 6,62 în anul II, deci creşte viteza de rotaţie a activelor imobilizate. În ambele perioade se realizează mai mult de o rotaţie a activelor imobilizate într-un an.

Durata în zile a unei rotaţii complete a scăzut de la 268 la 105, respectiv 54 deci cu 61%, respectiv 48%.

Durata unei rotaţii a activelor imobilizate a scăzut mai repede decât cea a activelor totale. Aceasta este direcţia în care trebuie să se canalizeze eforturile firmei şi în continuare.

Măsurile de creştere a vitezei de rotaţie a activelor imobilizate sunt:- creşterea ponderii mijloacelor fixe active;- creşterea eficienţei utilizării mijloacelor fixe prin sporirea randamentului acestora

(reducerea consumului specific de imobilizări fixe la una mia lei cifra de afaceri, respectiv creşterea cifrei de afaceri la un leu imobilizări fixe).

Măsurile pentru creşterea cifrei de afaceri necesare a fi luate sunt aceleaşi ca cele enumerate la analiza ratei de gestiune a activelor totale.

Rata de gestiune a activelor circulante (nrm,dzm)Numărul de rotaţii a activelor circulante materiale a scăzut de la 2,27 la 1,81 (cu 0,80), deci

se reduce viteza de rotaţie de la o perioadă la alta, ceea ce reprezintă o tendintă negativă care influentează viteza de rotaţie a activelor totale.

46


Durata în zile a unei rotaţii a activelor circulante a crescut de la 159 zile la 199 zile în anul I si 213 zile în anul II; o creştere cu 40 zile, respectiv cu 14 zile. Deşi este o creştere mică comparativ cu durata unui ciclu , este totuşi o tendintă negativă.

Deşi cifra de afaceri a crescut , această creştere a fost influentată negativ de scăderea vitezei de rotaţii a activelor circulante, deci creşterea a fost realizată cu un indice mai mic decât indicele de creştere al activelor circulante.

Factori indirecţi de influenţă sunt:- stocurile (care au crescut într-o pondere foarte mare – indice 3,69 respectiv 2,61);- creanţele (care de asemeni au crescut foarte mult – indice 3,84, respectiv 2.32);- disponibilitătile băneşti (care deşi au crescut în prima perioadă, nu într-o măsură

suficientă dată fiind ponderea mică a disponibilităţilor în total active circulante; în a doua perioadă disponibilităţile oricum au scăzut).

Măsuri ce se impun a fi luate de firma pentru creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante sunt:- asigurarea nivelului optim al stocurilor si creanţelor;- modificarea structurii stocurilor;- eliminarea stocurilor fără mişcare.În figura 6.1. este prezentată schematic variaţia vitezelor de rotaţie ale activelor, exprimate în

număr de rotaţii pe an.

Rata de gestiune a capitalului propriu şi a capitalului permanent (nr, dz)Deoarece firma nu dispune de credite pe termen lung şi mediu şi nici nu are înregistrate

provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, capitalul permanent este constituit numai din capitalul propriu. Acesta este motivul pentru care se analizează numai capitalul propriu.

Capitalul propriu al firmei a înregistrat o viteza de rotaţie a capitalului propriu de 282 zile în anul 0 97 zile în anul I şi 52 zile în anul II, indica de asemeni o eficienţă deosebită a folosirii capitalului propriu. Într-un an, capitalul propriu este forţat să se rotească de aproape 7 ori în anul II, ceea ce indica o gestiune foarte buna , care insă presează asupra echilibrului financiar.

47


În figura 5.2. este reprezentată grafic creşterea spectaculoasă a vitezei de rotaţii a capitalului propriu.

6.2. Analiza ratelor de gestiune a stocurilor

Ratele de gestiune ale stocurilor arată de câte ori, într-o perioadă de gestiune, stocurile materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare – fabrica

ţie – vânzare, respectiv durata în zile a unei rotaîii complete.În cadrul stocurilor se include:- stocul de materii prime şi materiale;- stocul de producţie în curs;- stocul de produse finite.Ratele de gestiune ale stocurilor se calculează cu următoarele relaţii [MIH-97]:

Rate de gestiune

sau

, = viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime si materiale

sau

, = viteza de rotatie a stocurilor productiei nedeterminate

sau

, = viteza de rotatie a stocurilor de produse finite si semifabricateratele de gestiune ale stocurilor si indicii lor de variatie sunt calculati in tabelul 6.1.

Analiza financiară

Rata de gestiune a stocurilor de materii prime şi materiale (nrSp, dzsp)

48


Viteza de rotaţie a stocurilor de producţie nederminată, spre deosebire de cea a stocurilor de materii prime şi materiale inregistrează o scădere accelerată (ritm de 0,75, 0,79 în cele două periaode analizate). De la valoarea de 16,33 rotatii, viteăa acsde la 12,23 rotaţii, respectiv la 9,71 rotaţii, fapt care influenţează negativ gestiunea stocurilor totale.

Astfel, durata unei rotaţii creşte de la 22zile la29, respectiv 37, cu un indice de 1,34, respectiv 1,26.

Luând în considerare faptul că firma realizează produse finite cu ciclu lung de fabricaţie, aceasta tendinţă nefavorabilă poate fi explicată prin aceea că momentul la care s-a încheiat situaţia financiară nu a corespuns momentului final al ciclului de fabricaţie. Este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple în doi ani succesivi, deci influenţa ciclului lung de fabricaţie nu constitue o explicaţie satisfăcătoare. Explicaţia care este susţinută şi de analiza stocurilor de producţie în curs faţa de creşterea cifrei de creşterea cifrei de afaceri, indică o politică financiară deficitară a stocurilor la firma analizată.

Se impun următoarele măsuri pentru o remediere a gestiunii stocurilor, atâta vitezei de rotaţie, cât şi a cuantumului acestora, printre care enunţăm:

A. scăderea ponderii cheltuielilor materiale în totalul cheltuielilor de producţie:- diminuarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, utilităţi, servicii, etc;- diminuarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, utilităţi,servicii,etc;- creşterea productivităţii muncii;- sporirea randamentului imobilizărilor fixe;- raţionalizarea cheltuielilor de conducere, administrare şi deservire.B. creşterea ritmului de fabricaţie al produselor prin :- perfecţionarea, modernizarea şi înnoirea tehnologiilor de fabricaţie;- reproiectarea,modernizarea şi înnoierea produselor, retehnologizarea proceselor de

producţieC- creşterea ritmului de livrare a producţiei prin:- contractarea producţiei-permanentizarea relaţiilor cu beneficiarii-localizarea optimă a livrărilororganizarea relaţiilor cu unitătile de transport.D- creşterea ritmului de încasare a producţiei prin:-alegerea celor mai adecvate forme de decontare;-organizarea corespunzătoare acompartimentului de decontări(facturare,întocmirea documentelor însoţitoare);-utilizarea instrumentelor legale pentru a determina plata integrală şi la timp a facturilor de către beneficiar;-apelarea la sancţiuni economice şi financiare pentru clienţii care nu respectă neîntemeiat condiţiile şi termenele de plată.E-creşterea cifrei de afaceri.Toate aceste măsuri sunt la latitudinea conducerii firmei.Deoarece stocurile de produse finite şi semifabricate sunt la nivel 0 atat în anul I cât şi în anul II , autorul nu consideră edificatoare o analiză a acestor stocuri.În concluzie, influenţa negativă a gestiunii stocurilor producţiei neterminate este mai

puternică decât cea pozitivă a gestiunii stocurilor totale înregistrează o scădere, respectiv durata unei rotaţii înregistrează o creştere (de zile în anul 0, la33 zile în anul I şi 40 zile în anul II).

49


Se impun deci măsuri urgente de redresare a situaţiei mai cu seamă în stadiile producţiei, livrării şi decontărilor, îndeplinirea obiectivelor majore ale gestiunii stocurilor:dimensionarea optimă a stocurilor de materiale în toate fazele ciclului economic şi reducerea cheltuielilor de exploatare şi comercializare [MIH-97].În figura 5.3 este reprezentată viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale, a stocurilor producţiei nedeterminate şi a stocurilor totale.

6.3. Analiza ratelor de gestiune a clienţilor si furnizorilor

Realizarea obiectivului de activitate pune întreprinderea într-o dublă ipostază: - de consumator de materii prime, materiale şi utilităţi) când intră în relaţii de

colaborare cu furnizorii) - de furnizor de produse finite şi servicii. Pentru realizarea echilibrului financiar

întreprinderea va trebui să acţioneze atât asupra vitezei de rotaţie a stocurilor, cât şi asupra creditului comercial. Creditul comercial se regăseşte sub două forme: creditul clienţi şi creditul furnizor [MIH-97].

Ratele de gestiune a clienţilor şi furnizorilor sunt [MIH-97]:

n = sau dîc =

nrc> dzc - Viteza de rotaţie a clienţilor

n = sau dîc =

nrf, dzf - Viteza de rotaţie a furnizorilor

50


Ratele de gestiune ale clienţilor şi furnizorilor, precum şi indicii lor de variaţie sunt calculaţi în tabelul 6.1.

Rata de gestiune a clienţilor (nrc. dzc)

Gestiunea clienţilor cu ajutorul duratei unei rotaţii este cea mai folosită în practică şi exprimă decalajul mediu de zile de la data facturării produsului până la data încasării contravalorii lor [MIH-97].

Rata de gestiune a furnizorilor (n^. dzf)

Durata în zile a unei rotaţii a furnizorilor exprimă numărul de zile în care agentul economic îşi achită obligaţiile sale faţă de furnizori.Autorul consideră edificatoare o analiză în paralel a celor două rate de gestiune.Astfel, în anul O durata de încasare a creanţelor era de 130 de zile, iar durata de plată a furnizorilor de numai 35 de zile, prin urmare firma îşi recupera mult mai încet (de aproximativ 4 ori mai încet) creanţele decât plătea furnizorii, situaţie considerată nefavorabilă pentru echilibrul ei financiar, ceea ce s-a evidenţiat şi la analiza disponibilităţilor, firma plăteşte prea repede furnizorii; se consumă astfel resursele financiare la nivelul întreprinderii. Rezulta o trezorerie netă negativă şi totuşi un fond de rulment pozitiv.în anul l, durata de încasare a creanţelor creşte la 163 de zile (adică cu 26%), iar durata de plată a furnizorilor scade la 20 de zile (cu 44%). Este exact sensul invers al unei evoluţii pozitive. Firma întâmpină reale dificultăţi în încasarea facturilor emise, şi tactica de plată a furnizorilor este complet inadecvată, scăzând la 20 de zile, adică sub nivelul legal de 30 de zile, având în vedere situaţia încasării creanţelor.în anul II durata încasării clienţilor continuă să crească, firma nu a reuşit să găsească soluţii pentru încasarea mai operativă (de la 163 de zile la 172 de zile, adică cu 0,5%). Durata de plată a furnizorilor creşte de data aceasta, de la 20 de zile la 40 de zile, o tendinţă pozitivă, dar care arată că firma a avut dificultăţi fa plată, deoarece se depăşeşte termenul legal de 30 de zile, termen peste care firma poate fi penalizată.Se pot găsi următoarele motivaţii ale acestei situaţii:• firma este în expansiune şi de aceea acordă un interval de timp mai mare pentru plată clienţilor lor (explicaţie acceptată);• firma lucrează cu clienţi tradiţionali; cu firme din străinătate, încercând să dezvolte exportul; cu firme mari, care prezintă garanţii serioase (explicaţie acceptată);• specificul producţiei, de echipamente industriale, a căror valoare reprezintă o povară financiară pentru clienţi (explicaţie acceptată);• conjunctura economică determină acordarea unui interval de timp mai mare dacă este favorabilă, pe când în condiţii nefavorabile intervalul de timp va fi redus (explicaţie neacceptată, perioada analizată este caracterizată de o conjunctură economică nefavorabilă la nivel naţional);

51


• politica de credit practicată pe piaţă influenţează creditul clienţi în sensul creşterii duratei acestuia în situaţia scăderii ratei dobânzii (explicaţie neacceptată, rata dobânzii a crescut în perioada analizată).Politica firmei în domeniul gestiunii clienţilor şi al furnizorilor este incorectă şi trebuie modificată pentru a atinge echilibrul financiar. Trebuie să se ajungă la o durată de plată a furnizorilor de aproximativ 30 de zile şi mai mare decât durata de încasare de cel mult 45 de zile.Astfel, în loc să fie folosite de clienţi, firma va ajunge să-şi folosească singură propriile resurse financiare, va reuşi să crească fluxul acestora, va folosi ea resursele financiare ale furnizorilor, nu va mai apela la cereditele de trezorerie.. In figura 5.4 sunt reprezentate variatiile celor doua rate de gestiune, exprimate in numar de roatii pe an ale furnizorilor, nu va mai avea dificultati datorate lipsei dee lichiditate, nu va mai apela la creditele de trezorerie.

CocluziiAnaliza ratelor de gestiune relevă următoarele puncte slabe:1. scăderea vitezei de rotaţie a activelor circulante a adus la temporarizarea creşterii vitezei

de rotaţie a activului total;2. scade viteza de rotaţie a stocurilor totale, ceea ce arată o gestiune incorectă a stocurilor;3. viteza de rotaţie a clienţilor este în scădere şi mai mult mai mică decât viteza de rotaţie a

furnizorilor , care de-abia in a doua perioadă analizată este în scădere, ceea ce indică încercări de corectare a gestiunii furnizorilor şi clienţilor;

şi puncte tari:1. creşte viteza de rotaţie a activelor imobilizate;2. creşte spectaculos viteza de rotaţie a capitalului propriu 3. creşte puternic viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale;4. eficienţa utilizării activului total înregistrează o evoluţie pozitivă şi crescătoare, aceasta

parcurgând în perioada analizată gama de valori care indică trecerea de la o eficientă slabă la o eficientă bună.

52


VII Analiza ratelor de rentabilitateFructificarea capitalului investit se materializează în capacitatea lor de a degaja profit prin

exploatare. Profitabilitatea este confirmată de obţinerea unor venituri superioare cheltuielilor de exploatare şi comercializare, respectiv de obţinerea de profit.

Măsurarea rentabilităţii se realizează printr-un sistem de rate de rentabilitate ( raport între rentabilitate şi capitaluri ) şi de rate de marjă ( raport între rezultate şi cifra de afaceri ) [MIH-97]

Principalele rate de rentabilitate sunt [MIH-97] rata de rentabilitate economică rata de rentabilitate financiară

7.1. Rata de rentabilitate economică7.1.1. Analiza ratei de rentabilitate economică

Rata de rentabilitate economică arată eficienţa utilizării activului total sau patrimoniului, indiferent de provenienţa surselor care finantează patrimoniul respectiv.

Rata de rentabilitate economică prezintă un avantaj suplimentar pentru că nu este influentată de politica de amortizare şi a provizioanelor a unităţii. Ea semnifică [MIH-97]:* Gradul de valorificare a capitalului investit exprimând profit brut sau excedent brut de exploatare obţinut;* Eficienţa mijloacelor materiale şi financiare alocate activităţii de exploatare şi comercializare;* Performanţa activului total, reflectând rezultatele economice ale acestuia, independent de modul de finanţare a capitalului şi de sistemul fiscal.Există două modalităţi de calcul a rentabilităţii economice [MIH-97]:a) Rentabilitatea economică a activităţii de exploatare

r =

b) Rentabilitatea economică a capitalului investit

r =

r =

b1) Rentabilitatea economică bruta a capitalului investit total

r =

b2) Rentabilitatea economică neta a capitalului investit

r =

In care:Pb - Profitul brut de exploatareEBE - Excedentul brut de exploatareActiv total net - Activ total fără amortizări

Nivelul ratei de rentabilitate economică trebuie să asigure păstrarea valorii sale; pentru ca efortul să fie recuperat complet şi să se obţină un efect scontat, se impune ca rentabilitatea

53


economică să fie mai mare decât rata inflaţiei (n). Rata de rentabilitate economică trebuie să asigure în termeni reali remunerarea capitalului investit la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) şi să acopere riscul economic şi financiar al investitorilor (acţionari sau creditori).Exista 2 rate economice:• Rata economică nominală ren,• Rata economică reală rer.între care, în situaţia unei rate a inflaţiei galopante - cum este situaţia perioadei analizate - este următoarea relaţie (după Fischer):Rata de rentabilitate economică superioară ratei dobânzii la capitalurile împrumutate asigură fructificarea efectului de levier al îndatorării agentului economic.Cuantumul ratei de rentabilitate economică trebuie să asigure reînnoirea şi creşterea activelor într-un termen cât mai scurt (>25%).Ratele de rentabilitate economică şi indicii lor de variaţie sunt calculaţi în tabelul 7.1.

54


55


a). Rata rentabilităţii economice din exploatareeste în anul O destul de scăzut: 7,3%, sub nivelul acceptabil de 20%. în anul l aceasta creşte peste nivelul de 20%, la 22,7%, o creştere substanţială având în vedere situaţia economiei din România, firma trecând la etapa de adaptare la economia de piaţă. Deşi nivelul ratei dobânzii este mai mare, activitatea a devenit profitabilă, în anul II, creşterea continuă ajungând la un nivel de 32,14%, ceea ce înseamnă că firma are o strategie bună de exploatare, în ciudadeficienţelor remarcate în gestionarea stocurilor. Ritmul de creştere de 3,2, respectiv 1,41 este un ritm bun, dar s-ar părea că s-a atins nivelul limită. O creştere a rentabilităţii economice din exploatare rămâne un succes notabil, totuşi.b1). Rentabilitatea economică brută a capitalului investit a crescut de la 15,49% în anul O la 62,85 % în anul l, respectiv 79,92%, deci capitalul brut investit devine mai rentabil în întreaga perioadă analizată, cu o creştere spectaculoasă de 4,06 în prima perioadă şi o continuare a creşterii cu un indice de 1,27; Acest fapt este determinat de creşterea excedentului de exploatare într-o măsură mai mare decât capitalul investit, ajungându-se peste nivelul rentabilităţii limită acceptabilă, deci afacerea este prosperă.b2). Rata rentabilităţii economice nete a capitalului investit, favorizată şi de metoda liniară de amortizare folosită în contabilitatea firmei, a crescut într-o măsură mai mare (indice de creştere 6,6, respectiv 1,33), de la 8,95% la 59,1%, respectiv 78,37%.în figura 7.1. este reprezentată rata rentabilităţii economice calculate pe baza profitului brut din exploatare.7.1.2. Analiza ratei de rentabilitate economica cu ajutorul modelelor factoriale de descompunereModelele factoriale de descompunere a ratei de analiză, care constau în descompunerea ratei de rentabilitate în rate componente structurate după diferitecriterii , sugerează căile pe care agentul economic poate acţiona pentru sporire a rentabilitatii.

.

56


7.1.2.1. Modelul I

Modelul I descompune rata de rentabilitate economică în două rate, astfel [MIH-97]:

r

r - se mai numeşte şi rata de structură a cifrei de afaceri sau marja brută de acumulare, şi arată cât la sută din cifra de afaceri se acumulează treptat sub forma de profit din exploatare r - arată intensitatea utilizării patrimoniului total, este viteza de rotaţie (numărul de rotaţii) a activelor totale prin cifra de afaceri

Pentru creşterea rentabilităţii economice exprimată ca produs al acestor două rate se pot promova 2 politici:

> politica preţurilor înalte corelată cu o viteză de rotaţie scăzută a activului total;> politica preţurilor joase corelată cu o viteză mare de rotaţie a activului total.

Cele două rate componente ale ratei de rentabilitate economică, cu valorile lor, precum şi indicii lor de variaţie sunt prezentaţi în tabelul 7.2.

Creşterea ratei de rentabilitate economică ca urmare a creşterii marjei brute de acumulare se calculează cu formula:Arg =rlc*r2b-rlb*r2b, unde indicii c, b reprezintă anul curent, respectiv bază.Pentru perioada l, variaţia rentabilităţii economice este 8,82, iar pentru perioada l este 5,57.

Ca urmare a creşterii lui marjei brute de acumulare de la 8,65 la 19,15 în anul l, respectiv 23,83 în anul II are loc o creştere a rentabilităţii economice cu 8,82 în prima perioadă şi 5,57 în a doua perioadă.Creşterea ratei de rentabilitate economică ca urmare a creşterii vitezei de rotaţie a activelor totale se calculează cu formula:Are=r,c*r2c-rlc*r2il, unde indicii c, b reprezintă anul curent, respectiv bază.

Pentru perioada l, variaţia rentabilităţii economice este 6,70, iar pentru perioada l este 3,81. în concluzie, creşterea rentabilităţii economice este mai cu seama un efect al creşterii ratei de structură a cifrei de afaceri, decât al creşterii vitezei de rotaţie a activelor totale prin cifra de afaceri. Rezultă în ansamblu o creştere a rentabilităţii cu 15,42%, respectiv 9,42%.

57


58


7.2. Rata de rentabilitate financiară 7.2.1. Analiza ratei de rentabilitate financiară

Spre deosebire de rata economică de rentabilitate, ea apreciază doar eficienţa surselor proprii, a capitalului propriu.Rentabilitatea financiară este expresia intereselor finale ale acţionarilor, exprimate prin rata de remunerare a investiţiei făcute de acţionari în procurarea activelor sau a reinvestirii totale sau parţiale a profitului rezultat [MIH-97]. Interesele acţionarilor sunt exprimate prin rata de rentabilitate pe termen scurt prin încasarea de dividende, iar pe termen lung prin reinvestirea profitului care asigură creşterea valorii acţiunilor ţi crearea premiselor pentru sporirea dividendelor în perioadele următoare. Ea se calculează cu următoarea relaţie [MIH-97]:

r

Rata de rentabilitate financiară, cu valorile ei în cazul firmei analizate, precum şi indicii de variaţie sunt prezentaţi în tabelul 7.4.

Nivelul ratei financiare creşte de la 1,18% la 28,95% în prima perioadă analizată, şi la 69,44% în a doua perioadă analizată. Aceasta înseamnă un indice de creştere de 24,54 pentru prima perioadă şi 2,40 pentru a doua perioadă, adică o variaţie a ratei de 27,77, respectiv 40,49. Se observă că rata de rentabilitate financiară are un nivel foarte scăzut în anul 0; creşterea este spectaculoasă în prima perioadă şi continuă să crească, dar nu în aceeaşi proporţie.

Rezulta că a crescut eficienţa surselor proprii, a crescut valoarea dividendelor încasate de acţionari.în figura 7.2. este reprezentată evoluţia ratei de rentabilitate financiară.

7.2.2. Analiza ratei de rentabilitate financiara cu ajutorul modelelor factoriale de descompunere

59


Modelele factoriale de descompunere a ratei financiare, care constau în descompunerea ratei de rentabilitate financiară în rate componente structurate după diferite criterii, sugerează căile pe care agentul economic poate acţiona pentru sporirea rentabilităţii financiare.

7.2.2.1. Modelul lModelul l descompune rata de rentabilitate financiară în două rate, astfel [MIH-97]:

r - se mai numeşte şi rata marjei nete de rentabilitate şi arată profitul net la un leu cifră de afacerir - este viteza de rotaţie ( numarul de rotaţii ) a capitalului propriu, arată intensitatea utilizării capitalului propriu.

Cele două rate componente ale ratei de rentabilitate financiară, cu valorile lor în cazul firmei analizate, precum şi indiciile lor de variaţie sunt prezentaţi în tabelul 7.5.

Din tabel se evidenţiază clar că rentabilitatea financiară a crescut mai cu seamă pe baza creşterii marjei nete de rentabilitate .

Pentru ca rentabilitatea financiara să continue să crească trebuie ca:- profitul net sa se modifice într-un ritm superior modificării cifrei de afaceri prin:

a) reducerea cheltuielilor de exploatare şi comercializare ( la latitudinea firmei);b) sporirea producţiei;c) politica fiscală favorabilă

60


61


Concluzii

Analiza ratelor de gestiune releva urmatoarele puncte slabe : lichiditatea curenta si lichiditatea imediata in scadere, cu valori sub optim, indica

confruntari permanente ale firmei cu plata datoriilor sale; pragul de rentabilitate creste mai mult decat cifra de afaceri datorita cresterii cheltuielilor

variabile; si puncte tari : lichiditatea rapida inregistreaza valori optime, ceea ce arata ca firma poate onora, prin

fructificarea stocurilor, daca aceasta este posibila, datoriile sale pe termen scurt; indicele de siguranta al exploatarii, care este in crestere, arata un risc de exploatare foarte

mic. Mai mult decat atat, coeficientul de elasticitate inregistreaza valori foarte bune; firma este departe si se indeparteaza de zona sensibila din jurul pragului de rentabilitate al exploatarii;

valorile calculate ale riscului financiar arata pe parcursul perioadei analizate iesirea firmei din zona de nesiguranta si pozitionarea ei intr-o situatie confortabila. Pozitia de stabilitate financiara a firmei se consolideaza, fapt, indicat si de coeficientul de elesticitate;

riscul de faliment calculat arata de asemeni iesirea firmei din zona in care riscul de faliment este in cote normale. La sfarsitul perioadei analizate, firma se afla in pozitia in care riscul de faliment este aproape inexistent.

Rentabilitatea economica in crestere ajunge la valori penste nivelul optim in ultimul an analizat, crestere realizata mai cu seama pe baza marjei brute de acumulare;

Rentabilitatea economica bruta si neta a capitatului investit in crestere inregistreaza valori mari;

Creste spectaculos rentabilitatea financiara; In finalul perioadei analizate, desi gradul de indatorare al firmei creste, deoarece rata

dobanzii suportate de firma este mica, firma se afla in pozitia privilegiata de beneficiara a efectului de levier, de multiplicare a unei rentabilitati economice, ea insasi foarte buna.

62


BIBLIOGRAFIE

1. MIH – 97 I.Mihai ( coordonator ), E.Cazan s.a., “Analiza situatiei financiare a agentilor economici”, Editura Mirton, Timisoara, 1997

2. STTA – 91 “Statut” de functionare al firmei S.C.PROMPT S.A.3. EPU – 96 M.Epuran, s.a., “Contabilitatea financiara in noul sistem contabil”, vol.I,

vol.II, Editura de Vest, Timisoara, 1996; 4. EPU – 97 M.Epuran, V. Babaita, “Bazele contabilitatii”, Editura de Vest Timisoara,

19975. BIL – 2000 “Formulare de bilant contabil” al firmei S.C.PROMPT S.A.,19976. BIL -2001 “Formulare de bilant contabil” al firmei S.C.PROMPT S.A,19977. LEG – 82 “ Legea contabilitatii”, Ministerul Finantelor, 19828. MIN -94 “ Monografie contabila”, Ministerul Finantelor, 1994 9. BAB – 96 I. Babaita, A.Duta, “Introducere in microeconomie”, Editura de Vest,

Timisoara, 1996; 10. VER – 88 P.Vernimmen, “Finance de l’entreprise. Analyse et gestion”, Editura Dalloz,

Paris, 1988; 11. MIH – 99 I. Mihai, A.Buglea, P.Stefea, “Analiza financiara a intreprinderii”, Editura

Marineasa, Timisoara, 1999; 12. NIT – 97 Nita Dobrota, “Economie politica”, Editura Didactita si Pedagogica,

Bucuresti, 199513. STA -96 C. Stanescu, “Analiza economico – financiara”, Editura Economica,

Bucuresti, 1996; 14. CRI – 98 H. Cristea, I.Talpos, D.Cosma, “Gestiunea financiara a intreprinderii”,

Editura Mirton, Timisoara, 1998; 15. CRI – 96 H. Cristea, I.Talpos, D.Cosma, “Gestiunea financiara a intreprinderii”, Editura

Mirton, Timisoara, 1996;16. PER – 97 R.Person, “Utilizare Windows 95”, Editura Teora, Bucuresti, 199717. BOL – 98 I. Boldea s.a., “Programarea aplicatiilor Windows”, Editura Mirton,

Timisoara, 1998;

63

Documents

Analiza Situatiei Financiare a Firmei S.C.promPT S.a. Timisoara