PREZENTAREA SOCIETATII ALBALACT

Denumirea societatii: Societatea Albalact din Alba Iulia activeaza in domeniul fabricarii de produse lactate si branzeturi. Albalact este printre primele companii din industria laptelui si a produselor lactate

din tara, avand distributie nationala.

Nr Registrul Comertului: J1 / 70 / 1991 Cod fiscal: 1755369 Albalact are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate si a branzeturilor. Fabrica de la Alba exista din 1971.Albalact a fost infiintata in 1990 prin luarea in

proprietate a patrimoniului intreprinderii de industrializare a laptelui Alba din Alba –Iulia.

In 1999 SC Albalact SA s-a privatizat prin licitatie publica deschisa,constituinduse astfel intr-o societate cu capital privat.

Societatea este detinuta de 2 persoane fizice :Ciurtin Petru Raul si Ciurtin Petru care cumuleaza 63.52% din capitalul social.restul de actiuni reprezentand 36.47% aflate in posesia micilor actionari reprezinta valoric 3,6 mil euro.

Incepand cu anul 1999,Albalact trece printr-un intens proces de dezvoltare,marindu-si capacitatea de productie de la 6000 litri /zi la 70 000 litri/zi si numarul de salariati de la 140 la 250.

Albalact produce : lapte ,smantana , iaurt,unt,sana,branzeturi. Principalii concurenti ai societatii sunt:Friesland, Napolact Cluj, Sanlacta Targu

Mures, Danone, Calatis, I.L. Harghita, Covalact, Oblaza, Binal Mob, Hochland, Dorna.

In anul 2003 Albalact a decis sa patrunda pe piata laptelui ambalat aseptic,prin lansarea laptelui FULGA. Brandient este consultantul care a ajutat Albalact sa gandeasca strategia de marketing atat pentru brandul FULGA , cat si pentru o parte din celelalte produse De Albalact.

Principalele canale de distributie sunt:Carrefour,Cora,Mega Image,Billa,Selgros. Transportul produselor este asigurat de o echipa de angajati proprii firmei in cele

mai bune conditii. In decurs de doar un an de la lansarea brandului FULGA ,Albalact iese din randul

micilor producatori de lactate si ajunge in primii 5 jucatori de pe piata. Succesul deosebit al brandului FULGA a impins Albalact spre o dezvoltare rapida

si spre necesitatea de a realiza investitii importante. Firma a investit sume importante in : activitati de marketing , modernizarea

fermei existente , achizitia unei noi ferme la Vaidei , utilaje de ultima generatie ,extinderea capacitatii de productie.

II. ANALIZA STRUCTURII

INDICATORIVALORI PONDERE

N-1 N N-1 N

I.VENIT TOTAL 20.885 47.786 100% 100%

1.1 VENIT EXPLOATARE

20.884 47.504 99,99% 99,41%

1.1.1 CA 24.072 44.738 115.27% 94.18%

1.2 VENIT FINANCIAR 1 282 0,01% 0,59%

1.3 VENIT EXTRAORDINAR

- - - -

II.REZULTATUL EXERCITIULUI

1708 3563 100% 100%

2.1 REZULTAT EXPLOARTARE

2037 3754 119,26% 105,36%

2.1.1 REZULTAT AFERENT CA

2398 3613 117,72% 96,24%

2.2 REZULTAT FINACIAR

-329 -191 - -

2.3 REZULTAT EXTRAORDINAR

- - - -

1. Ponderea CA in venituri din exploatare scade de la 115.27% in anul 2003 la 94.18% in anul 2004.

Se observa ca ca in anul 2003 CA are o pondere mai mare in Venitul din exploatare depasind chiar veniturile din exploatare ceea ce inseamna ca firma a realizat vanzari si din stocul de produse ale anului 2002.Aceasta situatie a aparut ca urmare a cererii in crestere pentru produsele Albalact in anul 2003 .Insa capacitatea de productie a firmei nu era proiectata pentru a asigura volumul de produse cerut pe piata

In marime absoluta, CA a inregistrat o evolutie favorabila de la un an la altul ceea ce inseamna ca Albalact a reusit sa isi atraga un procent semnificativ din clientii concurentei, ajungand in primii cinci producatori de lactate dupa lansarea produdului Fulga.

Intrucat ponderea CA in venituri din exploatare scade in anul 2004 fata de anul 2003, inseamna ca procentul de clienti atras nu e suficient de mare pentru a asigura mentinerea pozitiei concurentiale si in perspectiva .Insa aceasta situatie nu poate fi interpretata ca fiind tocmai nefavorabila

deoarece CA detine in continuare cel mai mare procent in veniturile din exploatare.

2. Ponderea veniturilor din exploatare in total venituri scade de la un exercitiu financiar la altul, inregistrand in anul 2004 un procent de 99.41% fata de 99.99% in anul 2003.

Reducerea este insa nesemnificativa reprezentand mai putin de 1%.

Acest lucru se datoreaza faptului ca ponderea veniturilor financiare a inregistrat o usoara crestere in veniturile totale (a crescut de la 0.01% in 2003 la 0.59% in 2004).

3. Ponderea rezultatului din exploatare in rezultatul exercitiului a scazut de la 119.26% in anul 2003 la 105.36% in anul 2004.

Rezultatul exercitiului este obtinut din activitatea curenta deci probabilitatea obtinerii aceluiasi rezultat in perioada urmatoare este foarte mare (100%).

Rezultatul obtinut din activitatea de exploatare ce depaseste rezultatul exercitiului, acopera pirderea din activitatea financiara.(rez fin 2003= -329mii u.m; rez fin 2004= -191 mii u.m)

Efectul de levier: se observa ca sursele imprumutate in vederea realizarii investitilor au fost folosite in mod eficient, intrucat exploatarea acestora s-a realizat cu o rentabilitate economica mai mare decat procentul mediu de

dobanda platit bancii pentru sumele imprumutate.Prin urmare orice investitie suplimentara ar fi benefica pentru dezvoltarea firmei pentru ca s-ar degaja o rentabilitate financiara mai mare.Cu cat firma s-ar imprumuta mai mult cu atat rentabilitatea financiara ar fi mai mare.

INDICATORI 2003 2004

Rentabilitate economica 22.34% 17.83%

Rentabilitate financiara 31.08% 34.72%

Procent mediu de dobanda 16.51% 7.07%

4. Ponderea rezultatului CA in rezultatul din exploatare se modifica in sensul reducerii de la 117.72% in anul 2003 la 96.24% in anul 2004.

In anul 2003,rezultatul aferent CA este mai mare decat rezultatul exploatarii datorita faptului ca avem variatia stocului pe debit.

In anul 2004 ,rezultatul aferent CA ramane predominant in rezultatul din exploatare, ceea ce este un punct forte al activitatii firmei, desi ca pondere prezinta o relativa scadere.

Firma este capabila sa realizeze produsele sale prin vanzare.Managerul se poate baza pe incasarea investitiei efectuate.

CONCLUZIE:

Avand in vedere faptul ca Albalact a patruns pe o noua piata (cea a laptelui ambalat aseptic), realizand importante investitii, ca si-a marit foate mult capacitatea de productie (de la 6000 la 70 000), evolutia acestor indicatori nu poate fi considerata nefavorabila.Aceasta intrucat orice patrundere pe o noua piata este dificila si se realizeaza cu pierderi.Totusi Albalact a reusit sa atraga un procent satisfacator din clientii concurentei, fidelizand totodata si vechea clientela. Prin intensificarea campaniei de promovare si prin crearea unei imagini pentru celelalte produse, la fel de cunoscuta ca cea a produsului Fulga, Albalact va putea dobandi si mentine pozitia concurentiala planificata.

II. CORELATII DE ECHILIBRU PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

1.IVENITURI TOTALE < ICHELTUIELI TOTALE (228.81%<230.60%)

La nivelul intreprinderii rularea fondurilor financiare se realizeaza pe criterii de ineficienta economica, respectiv cu pierderi relative.Se impune analiza in profunzime a corelatiile de eficienta pe categorii de activitati.Astfel:

1.1.IVENIT EXPLOATARE< ICHELTUIELI EXPLOATARE (227.47%<232.13%)

Observam ca activitatea de exploatare se desfasoara in aceleasi conditii de inneficienta economica iar pentru a identifica punctele slabe ale activitatii procedam la o analiza mai detaliata:

1.1.1 .ICA<IVENIT EXPLOTARE (185.85%<227.475%)

o Deoarece a patruns pe o noua piata (piata laptelui de consum), unde exista producatori renumiti, intreprinderea intampina dificultati in a-si mentine pozitia concurentiala. De aceea Albalact a apelat la serviciile companiei Brandient care sa ii ajute in a-si construi o imagine favorabila, un brand cunoscut cu care sa se impuna pe piata.

1.1.2 ICA<IMATERII PRIME SI MATERIALE (185.85%<245.07%)o Exista probleme la nivelul:

- alocarii in consum a materiilor prime si a materialelor unde apar frecvent pierderi procesului tehnologic ca urmare a lipsei unui sistem de control intern

- aprovizionarea cu materii prime se realizeaza la costuri ridicate intrucat managemnetul urmareste o calitate superioara a produselor sale

1.1.3. ICA >ICHELTUIELI DIN AFARA (185.85%>176.54%)

1.1.4. ICA >I CHELTUIELI PERSONAL (185.85%>154.34%)

o Corelatia este respectata deci salariatii sunt remunerati pe criterii de eficienta economica.Totusi intreprinderea nu are o politica de cointeresare materiala a salariatilor iar remunerarea acestora se face cu mult sub nivelul productivitatii muncii.

o Pe termen lung aceasta situatie poate duce la aparitia unor nemultumiri in randul salariatilor si la pierderi pentru intreprindere ca urmare a unor greve si a productivitatii in scadere .

1.1.5. ICA < ICHELTUIELI AMORTIZARE (185.85% <309.96%)

FRN-1 = 5933

FRN = 10781

o Se observa ca aceasta corelatie de echilibru nu se respecta cauza fiind un ritm prea alert al investirii.

o Situatia poate fi inca redresata atata timp cat investitiile se realizeaza din surse de finantare pe termen lung.In cazul albalact se constata ca FR are o valoare pozitiva in ambii ani.

III. TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

1. I(MC+QEX) >IVA (234%>186.71%)

Creste ponderea consumurilor de la terti in total venit si a costurilor marfurilor.Trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

- transportul asigurat de Albalact se realizeaza cu costuri mari, angajarea unei firme care sa asigure transportul ar putea reduce aceste cheltuieli, dar firma doreste ca produsele sale sa fie transporatae in conditii optime.

- Modul de alocare a materiilor prime in consum.Probleme apar ca urmare a faptului ca nu exista un sistem de control al activitatii salariatilor si a fluxului tehnologic al laptelui.De asemenea s-au facut investitii in procurarea unor utilaje de ultima generatie dar nu s-a investit in recalificarea salariatilor.

2. IVA<IEBE (186.71%<212.22%)

Aceasta corelatie se respecta deci scade ponderea cheltuielilor cu personalul si a impozitelor,taxelor si varsamintelor asimilate.

Cheltuielile cu impozitele si taxele provin in mare masura din ferma si cladirile in care Albalact isi desfasoara activitatea.Insa aceasta pondere scade pentru ca potentialul acestora (cladiri si ferma) a fost exploatat la maxim.

3. IEBE>IREZULTAT EXPLOATARE (212.22%>184.29%)

Conform rezultatelor obtinute se constata o majorare a ponderii cheltuielilor cu amortizarile si provizionale si a altor cheltuieli.

Acest lucru se datoreaza faptului ca firma a fost amendata in anul 2004 cu suma de 250 mil deoarece a fost incalcata Legea Mediului.

4. IREZULTATA EXPLOATARE<IREZULTAT CURENT(184.29%<208.61%)

Corelatia se respecta deci s-a redus ponderea cheltuielilor financiare.Anul trecut, firma a realizat investitii iar veniturile degajate de acestea acopera o parte din cheltuielile financiare aferente.

5. IREZULTATULUI CURENT=IREZULTAT BRUT(208.61%=208.61%)

Aceasta corelatie este o consecinta a faptului ca societatea nu are activitati extraordinare

IV.ANALIZA MARJEI COMERCIALE

INDICATORI VALORI

2003 2004

Marja comerciale 148 10

Venituri din vanzari de marfuri

425 73

Rata marjei comerciale 0,3482 0,1370

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

De la un exercitiu financiar la altul se observa o reducere accentuata a marjei comerciale cu 138 mii lei.La aceasta evolutie contributiile factorilor au fgost urmatoarele:

1.Veniturile din vanzarea marfurilor au o influenta nefavorabila economic,determinand o scadere a marjei comerciala cu 122,57 mii lei .

In principal activitatea firmei se bazeaza pe productie si mai putin pe vanzari marfuri.

Veniturile din vanzari marfuri provin din comercializarea de produse alimentare, bauturi racoritoare etc catre salariati prin intermediul unui bufet situat in incinta intreprinderii.Aceste produse sunt vandute la preturi mai mici deoarece se doreste cointeresarea salariatilor.

reducerea semnificativa a veniturilor din vanzari de marfuri s-a produs pentru ca managementul a renuntat la aceasta forma de cointeresare a salariatilor.

2.Rata marjei comerciale s-a diminuat de la 34,82% in anul 2003 la 13,70 % in anul 2004 aceasta evolutie determinand reducerea marjei comerciale cu 15,42 mii lei.

V. ANALIZA EBE

EBE a crescut in marime absoluta de la 2.586 mii lei in anul 2003 la 5488 mii lei in anul 2004 adica intreprinderea a avut la dispozitie o suma mai mare pentru a fi reinvestita.

Pentru analiza EBE trebuie sa avem in vedere urmatoarele rate:

INDICATORIVALORI

2003 2004

Rata rentabilitatii economice ( EBE/Imob corp+imob fin + NFR)

44.04% 51.03%

Rata amortizarii (A/EBE) 26.76% 39.15%

Rata cheltuielilor financiare(Chelt fin/EBE) 12.76% 8.60%

Rata dividendelor (Div/EBE) 8.23% 5.34%

Rata rentabilitatii economice

- se observa o crestere a ratei datorata eficientei capitalurilor investite.Aceste capitalurile au fost folosite pentru achizitionarea de utilaje performante care au permis obtinerea unui volum de productie mai mare si de o calitate superioara.

Rata amortizarii

- creste de la un exercitiu finaciar la altul ceea ce inseamna ca firma a realizat investitii importante folosind in principal surse pe termen lung.

Rata cheltuielilor financiare

- inregistreaza o scadere, deci cresterea EBE devanseaza cresterea cheltuielilor financiare

Rata dividendelor

- aceasta rata se reduce aceasta insemnand ca mediul de afaceri al intreprinderii este stabil, favorabil ceea ce ii determina pe actionari sa isi investeasca o parte din dividende in dezvoltarea afacerii urmarind astfel obtinerea unor venituri viitoare mai mari

- actionarii majoritari sunt interesati in reinvestirea profitului pentru dezvoltarea intreprinderii deoarece exista potential de obtinere a unor dividende mai mari in perspectiva

VI. ANALIZA REZULTATULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI:

INDICATORIVALORI

2003 2004

Rezultat aferent CA 2348 3535

Cifra de afaceri 24072 44738

Profit la 1 leu CA 0,0975 0,079

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

De la un exercitiu financiar la altul se inregistreaza o crestere a rezultatului aferent CA de la 2348 mii lei in anul 2003 la 3535 mii lei in anul 2004.La aceasta evolutie au contribuit urmatorii factori:

Cifra de faceriCifra de faceri care se modifica de la 24.072 mii lei la 44.738 mii lei, determinand o crestere a rezultatului aferent CA cu 2014.94 mii lei

Profit la 1 leu CAProfit la 1 leu CA se modifica de la 0,0975 la 0,079 avand o influenta nefavorabila economic de 827,65 mii lei

FACTORI DE INFLUENTA:

1.CA a acestei societati a inregistrat o crestere semnificativa pe seama urmatorilor facori de influenta secundara:

1.1 Productia vanduta care a avut o contributie favorabila foarte intensa (1929,43 mii lei) ceea ce insemna ca Albalact dispune de o pozitie buna pe piata situandu-se in topul primilor 5 producatori de lactate din Romania. Aceasta evolutie a volumului de produse vandute se datoreaza:

- adoptarii unei noi strategii de marketing si lansarea unui nou brand cu ajutorul unei echipe de profesionisti in domeniu (compania Brandient)- succesului deosebit al campaniei de promovare a laptelui

FULGA care a propulsat Albalact de la nivelul unui producator local la unul national.(in atragerea clietelei s-a mizat pe originalitatea in promovare)

- Reorganizarii intregului portofoliu de produse Albalact si importanta deosebita care s-a dat obtinerii unor produse de calitate superioara.Un punct slab ar fi faptul ca produsele respective nu au beneficiat de o campanie promotionala la fel de intensa ca cea realizata pentru Fulga.

- Calitatea superioara a produselor care s-a realizat prin: achizitionarea a 250 de capete de bovine de rasa din Austria, modernizarea fermei si introducerea automatizarii procesului de colectare alaptelui, adoptarea unei tehnologii speciale (UHT) pt ambalarea laptelui, asigurarea unui transpor adecvat produselor, designul inovator al produselor

Ca punct slab se poate observa, din analiza structurii, ca CA scade ca pondere in venit total din exploatare, ceea ce inseamna ca dinamica vanzarilor pe piata nu este cea asteptata, planificata si ca trebuie depuse eforturi suplimentare pentru cresterea vanzarilor.

1.2 Pretul a determinat majorarea CA cu 85,51 mii lei.- Pretul a crescut pe seama imbunatatirii calitatii produselor, deci

nu este o crestere conjuncturala ceea ce inseamna ca se poate miza pe aceleasi venituri si in exercitiul viitor.

2. Profitul la 1 leu CA a a vut o contributie nefavorabila determinand reducerea CA cu 827,65 mii lei.La aceasta evolutie au contribuit influenta a 3 factori:

2.1 structura are o influenta nefavorabila de 1028,77 mii lei ceea ce inseamna ca a crescut ponderea produselor cu un cost unitar mai mare decat media pe intreprindere.

- ponderea produsului FULGA care prezinta rentabilitate crescuta este doar de 11,7% in timp ce alte produse lactate cu rentabilitate scazuta au o pondere mai mare in vanzari (40,1% - produse lactate proaspete si 22%-unt)

- modificarea structurii s-a facut ca urmare raportului C-O pe piata ceea ce antreneaza efecte favorabile in perspectiva

2.2 Pretul are o influenta favorabila de 809,76 mii lei in timp ce costul inregistreaza o contributie nefavorabila economic (608,44 mii lei).

- influenta nefavorabila a costului este logica in conditiile in care firma a trecut printr-un intens proces de dezvolatre extensiva (productia a crescut de la 6000 l/zi in 99 la 70000 l/zi in 2004)

- totusi s-a avut in vedere si dezvoltarea intensiva realizata pe baza cresterii calitatii produselor.

- Managementul a urmarit ca influenta favorabila a pretului sa fie mai intensa decat influenta nefavorabila a costului .Prin urmare activitatea se desfasoara in conditii de eficienta economica.

VII.ANALIZA REZULTATULUI EXPLOATARII

INDICATORIVALORI

2003 2004

Rezultatul exploatarii 2037 3754

Numar de salariati 225 250

Productivitatea 92,82 190,02

Profit la 1 leu venit din exploatare

0,0975 0,079

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

Rezultatul exploatarii s-a modificat in sensul cresterii de la 2037 mii lei in 2003 la 3754 mii lei in anul 2004.La aceasta evolutie au contribuit urmatorii factori:

1. Numarul de salariati Numarul de salariati a avut o influenta favorabila economic de 226,25 mii lei asupra rezultatului din exploatare, determinata de marirea efectivului de salariati de la 225 salariati in 2003 la 250 salariati in anul 2004.

Cresterea numarului de salariati a fost consecinta extinderii activitatii firmei .In conditiile in care s-a procedat la achizitia unei noi ferme la Vaidei,managerul a decis suplimentarea numarului de salariati

2. Productivitatea muncii Productivitatea muncii a inregistrat o crestere de la 92,82 in2003 la 190,02 in 2004.Efectul este o majorare sermnificativa a rezultatului exploatarii(2370,96 mii lei),productivitatea muncii fiind factorul cu influenta favorabila cea mai intensa.

Evolutia productivitatii muncii in sensul cresterii este urmarea adoptarii de catre managementul societatii Albalact a unei politici de dezvoltare intensiva care consta in introducerea progresului tehnic prin retehnologizare.

3. Profitul la un leu venituri din exploatare Profitul la un leu venituri din exploatare s-a modificat in sensul reducerii de la 0,0975 in2003 la 0,079 in anul 2004 si este singurul factor cu influenta nefavorabila economic asupra rezultatului din activitatea de exploatare,determinand reducerea acestuia cu 878,84 mii lei.

Factorii de influenta secundara au avut urmatoarele contributii:

3.1.Structura veniturilor a determinat reducerea profitului la un leu venituri din exploatare cu 1092.62 mii lei.Acest lucru inseamna ca a scazut ponderea veniturilor a caror rentabilitate unitara este mai mare decat media pe intreprindere.O analiza mai detaliata a structurii veniturilor din exploatare arata faptul ca ponderea cifrei de afaceri (venit cu rentabilitate crescuta) in total venituri din exploatare a inregistrat o scadere.Prin urmare, avem de-a face cu o crestere a ponderii veniturilor cu o rentabilitate mai scazuta reprezentate de: alte venituri din exploatare si productia stocata.

3.2.influenta pretului si a costului:Pretul a avut o influenta favorabila determinand cresterea Profitul la un leu venituri din exploatare cu 859,84 mii lei, in timp ce influenta nefavorabila a costului a determinat reducerea Profitul la un leu venituri din exploatare cu 646,07 mii lei.

In situatia in care intreprinderea s-a dezvoltat este normal sa se inregistreze o crestere a costurilor in marime absoluta.Insa veniturile atrase in intreprindere au o contributie favorabila mult mai intensa decat influenta nefavorabila a costurilor.

o In anul 2003 intreprinderea Albalact a investit in imbunatatirea sistemului de colectarea a materiilor prime , determinand cresterea cantitatii de lapte colectat cu 58% fata de anul precedent.

VIII. Analiza rezultatului exercitului : -mii lei-

INDICATORI 2003 2004

Rezultatul din exploatare

2037 3754

Rezultatul financiar

329 191

Rezultatul extraordinar

- -

Rezultatul exercitiului

1708 3563

INTERPRETAREA REZULTATELOR   :

Rezultatul exercitului al acestei intreprinderi se modifica in sensul cresterii cu 1855 mii lei in anul curent comparativ cu anul precedent.La aceasta modificare au contribuit urmatorii factori :

1. Rezultatul din exploatareRezultatul din exploatare se modifica de la 2037 mii lei in anul 2003 la 3754 mii lei in anul 2004, acesta determinand o cestere a rezultatului exercitului cu 1717 mii lei.

2. Rezultatul financiar. Rezultatul financiar concretizat sub forma unei pierderi de -329 mii lei in anul 2003 si de -191 mii lei in anul 2004 a avut o contributie favorabila asupra rezultatului exercitiului determinand cresterea acestuia cu 138 mii lei.Aceasta s-a datorat in principal reducerii pierderii de la un exercitiu financiar la altul.3. Rezultatul extraordinarRezultatul extraordinar este singurul factor care nu a avut nici un fel de contributie asupra rezultatului exercitului, acesta inregistrand valoarea zero in ambii ani.

FACTORI DE INFLUENTA :

Rezultatul din exploatare a inregistrat o crestere de la un exercitiu financiar la altul, determinand cresterea rezultatului exercitului cu 1717 mii lei .Aceasta situatie

poate fi interpretata ca fiind favorabila si din punct de vedere al rezultatului exercitiului.Astfel rezulatul din exploatare inregistreaza pondera cea mai mare in rezultatul exercitiului atat in anul N-1 cat si in anul N.Se observa de asemenea ca modificarea rezultatului exploatarii predomina in modificarea rezultatului exercitiului.Prin urmare creste probabilitatea obtinerii aceluiasi rezultat si in perioada urmatoare.

Rezulatul financiar a determinat cresterea rezultatului exercitiului cu 138 mii lei, aceasta influenta avand intensitate redusa prin comparatie cu contributia favorabila adusa de rezultatul exploatarii.

IX. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE:

ELEMENTE VALORI

2003 2004

Cheltuieli directe 14338 34123

Cheltuieli indirecte 7386 7080

Cheltuieli variabile 18031 37663

Cheltuieli fixe 3693 3540

desi se constata o modificare a pragului de rentabilitate in sensul cresterii de la 14.713 mii lei in anul 2003 la 22.391 mii lei in anul 2004, cifra de afaceri critica se atinge intr-un interval de timp mai scurt (7 luni in 2003 si 6 luni in 2004).Aceasta situatie este favorabila deoarece Albalact are la dispozitie o perioada mai mare de timp in care poate obtine profit.

Intervalul de siguranta a crescut de la 38,88% in anul 2003 la 49,95% in anul 2004.Prin urmare firma functioneaza in conditii de siguranta cu aproximativ 11,07% mai mult din intervalul de timp al unui exercitiu financiar .In anul 2003 Albalact functiona in siguranta doar 38,88% ;acum functioneaza cu profit 49,95% ceea ce inseamna ca a scazut riscul de exploatare.

gradul minim de utilizare a capacitatii de productie este de 29,43% in 2003 si de 44,78% in 2004.Firma Albalact l-a realizat si chiar l-a depasit, avand un grad efectiv de utilizare a capacitatii de productie de 48,14% in anul 2003 si 89,48 % in anul 2004.

intrucat se utilizeaza si credite pentru finantarea activitatii de exploatare, este firesc ca volumul de productie pe care intreprinderea trebuie sa il vanda luand in considerare riscul financiar este mai mare (15701 mii lei in 2003 si 24731 in 2004).

X. Analiza ratei rentabilitatii veniturilor:

INDICATORI 2003 2004Structura veniturilor 8,18% 7%Pretul unitar 7% 8,82%Costul unitar 8,82% 7,46%Rata rentabilitatii veniturilor 8,18% 7,46%

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

La societatea Albalact activitatea s-a desfasurat cu o rentabilitaea a veniturilor cu 0,72% mai mica decat in exercitiul financiar precedent.La aceasta situatie au contribuit urmatorii factori:

1.Structura veniturilor1.Structura veniturilor s-a modificat in sensul reducerii de la 8,18% in anul 2002 la 7% in anul 2004, determinad o scadere a ratei rentabilitatii veniturilor cu 1,18%.2.Pretul unitar2.Pretul unitar s-a modificat in sensul cresterii de la 7% in anul 2003 la 8,82% in anul 2002 , contribuind la cresterea ratei rentabilitatii veniturilor cu 1,82%.

3.Costul unitar3.Costul unitar a avut o influenta nefavorabila , determinand reducerea ratei rentabilitatii veniturilor cu 1,36%.

FACTORI DE INFLUENTA:

1.Structura veniturilor a scazut de 8,18% in anul 2003 la 7% in anul 2004: - aceasta s-a modificat in sensul majorarii ponderii veniturilor cu

rentabilitate mai mica decat media pe intreprindere

- o analiza mai detaliata indica faptul ca a crescut ponderea veniturilor financiare (venituri cu o rentabilitate scazuta) in venituri totale, in timp ce ponderea veniturilor din exploatare a inregistrat o usoara diminuare (venituri cu o rentabilitate crescuta).

2.Pretul unitar este singurul factor cu influenta favorabila.Cresterea preurilor se datoreaza imbunatatirii calitatii produselor.

3.Costul unitar determina scaderea ratei rentabilitatii veniturilor cu 1,36% , insa veniturile se obtin cu o dinamica mai importanta decat efectul cheltuielilor, activitatea firmei fiind eficienta.In ceea ce priveste costurile exista probleme in respectarea corelatiei de echilibru: - ICH.EXPLOATARE< IVEN.EXPLOATARE ,iar in cazul activitatii financiare conditiile de

echilibru se respecta. - in exploatare problemele sunt identificate in special la nivelul costurilor

de achizitie al materiilor prime. - managementul mizeaza pe calitatea produselor, de aceea urmareste ca

achizitia materiilor prime sa se faca de la cei mai buni furnizori si in cele mai bune conditii de livrare, chiar daca acest lucru presupune un cost mai ridicat.

XI. ANALIZA RATEI RENTABILITATII COMERCIALE

INDICATORIVALORI

2003 2004

Rata rentabilitatii comerciale 9,75% 7,90%

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

Rata rentabilitatii comerciale a scazut cu 1,85% de la o perioada la alta.La aceasta reducere au contribuit urmatorii factori:

1. Structura veniturilor din vanzari (g) a avut influenta nefavorabila cea mai intensa determinand scaderea ratei rentabilitatii comerciale cu 2,3%.Aceasta evolutie a structurii veniturilor din vanzari este o consecinta a faptului ca:

- a crescut ponderea produselor vandute cu o rentabilitate mai mica decat media pe intreprindere

- aceasta situatie este datorata mutatiilor nefavorabile pe piata de desfacere, adica se observa o usoara majorare a cererii pentru produsele lactate cu o rentabilitate mai mica;de ex:produse lactate proaspete (40%) si unt(22%);

- decizia managementului de a raspunde cererii este totusi oportuna, chiar daca e insotita pentru inceput de pierderi financiare, intrucat va conduce la mentinerea pozitiei intreprinderii pe piata

2. Pretul unitar se modifica in sensul majorarii de la un exercitiu financiar la altul, avand drept urmare o influenta favorabila asupra rentabilitatii comerciale de 1,81%.

- aceasta influenta favorabila a pretului unitar este mai intensa decat influenta nefavorabila a costului unitar (-1,36%) ceea ce presupune ca activitatea se desfasoara in mod eficient;

- in principal cresterea pretului s-a inregistrat pe seama investitiilor realizate de intreprindere pentru a obtine o calitate superioara a produselor vandute

3. Costul unitar exercita o contribuite negativa asupra rentabilitatii comerciale care se reduce cu 1,36% .Cresterea costurilor unitare este efectul:

- procesului de dezvoltare extensiva dar si intensiva prin care trece Albalact

- costurilo mari de achizitie a resurselor materiale precum si un nivelului ridicat al cheltuielile de distributie,desfacere (in categoria acestora o pondere semnificativa avand-o cheltuielile cu publicitatea si livrarea produselor in cele mai bune conditii)

- de asemenea existe si anumite deficiente de organizare interna: lipsa de control a activitatii angajatiilor privind alocarea in consum a

materiilor prime care conduce la aparitia de pierderi.

XII. ANALIZA RATEI RENTABILITATII ECONOMICE

INDICATORIVALORI

2003 2004

Rentabilitate economica 22,34% 17,83%

nAI 3,8932 4,2697

nAC 5,7029 4,8995

RCOM 9,75% 7,90%

INTERPRETAREA REZULTATELOR

CONCLUZII GENERALE:

Rata rentabilitatii economice a inregistrat o diminuare de 4,51% de la un exercitiu financiar la altul.La aceasta evolutie au contribuit urmatorii factori:

se constata o crestere a vitezei de rotatie a activului imobilizat (ΔnAI) de la 3,8932 la 4,2697 ceea ce a avut o influenta favorabila asupra rentabilitatii economice care a crescut cu 1,25%

reducerea numarului de rotatii a activului circulant a condus la scaderea rentabilitatii economice cu 1,56%

modificarea rentabilitatii comerciale in sensul reducerii de la un exercitiu financiar la altul a avut drept efect scaderea rentabilitatii economice cu 4,23%

FACTORI DE INFLUENTA

1.Comparativ cu perioada precedenta viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut.Aceasta evolutie are urmatoarele cauze:

- ritmul de crestere a CA (186%) devanseaza ritmul de crestere a activului imobilizat (169%) :ICA>IAI. Acest lucru inseamna ca activele imobilizate au un grad ridicat de flexibilitate si sunt usor de transformat in lichiditati.

2. Viteza de rotatie a activului circulant a inregistrat o scadere de la 5,7029 la 4,8995 deoarece:

- ritmul de crestere a CA (186%) a fost mai redus decat ritmul de crestere a activului circulant (216%):ICA<IAC

- in acest caz exista riscul cresterii stocurilor finale si al transformarii acestora in lent vandabile

- riscul sa apara dificultati in recuperarea fondurilor investite prin comercializarea produselor pe piata

- cauza principala a scaderii numarului de rotatii a activului circulant consta in cresterea cererii pe piata pentru produsele Albalact intr-un ritm mai lent decat ritmul de crestere a volumului productiei.prin urmare Albalact produce mai mult decat se cere pe piata.

3. In ceea ce priveste rata rentabilitatii comerciale, factor de natura calitativa, se observa o influenta intens nefavorabila asupra rentabilitatii comerciale.Din influentele factorilor de natura secundara se observa ca :

3.1. Structura vanzarilor are influenta nefavorabila cea mai accentuata determinand scaderea rentabilitatii comerciale cu 5,25%, din cauza cresterii ponderii produselor cu o rentabilitate mai mica decat media pe

intreprindere.Modificarea structurii s-a bazat pe respectarea raportului cerere-oferta existent pe piata, acest lucru avand consecinte favorabile in perspectiva.

3.2 Pretul este singurul factor cu influenta favorabila determinand o crestere a rentabilitatii economice cu 4,13%.Se constata ca aceasta modificare pozitiva a pretului este suficient de intensa pentru a acoperi contributia nefavorabila a costului (3,1%) ceea ce inseamna ca la nivel de intreprindere activitatea se desfasoara pe criterii de eficienta economica.

3.3 Costul unitar creste de la o perioada la alta fapt ce determina reducerea rentabilitatii comerciale cu 3,1%.Aceasta evolutie a costului e normala in conditiile in care intreprinderea se dezvolta.In acelasi timp se observa ca managementul a urmarit

obtinerea unor venituri care sa aiba o dinamica mai accentuata decat ritmul de crestere a costurilor.Aceasta situatie e favorabila

XIII.ANALIZA RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

INDICATORIVALORI

2003 2004

Rata rentabilitatii finaciare 31,08% 34,72%n 1,99 2,41

l 2,50 2,57

rv 0,0626 0,0561

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

Se observa o crestere a ratei rentabilitatii financiare de la 31,08% in 2003 la 34,72% in 2004.La aceasta evolutie, factorii au avut urmatoarele influente :

1.Numarul de rotatii al activelor(Vt/At)a crescut de la 1,99 la 2,41 determinand evolutia in acelasi sens a ratei rentabilitatii financiare . Aceasta crestere de 6,57% apare ca urmare a faptului ca majorarea veniturilor totale devanseaza cresterea activelor totale. Cu cat creste viteza de rotatie cu atat eficienta utilizarii activelor totale este mai mare. Ritmul de crestere al veniturilor totale a fost influentat in principal de dinamica extrem de accentuata a veniturilor financiare (282%),precum si a veniturilor din exploatare(227%).

2.Factorul de multiplicare al capitalurilor proprii a avut o influenta favorabila economic asupra ratei rentabilitatii financiare,determinand majorarea acesteia cu 1,06%.

3.Rata veniturilor influenteaza nefavorabil rata rentabilitatii financiare determinand reducerea acesteia cu 4,03%

Se observa ca desi rata rentabilitatii economice inregistreaza o reducere ,rata rentabilitatii financiare creste, ceea ce inseamna ca intreprinderea lucreaza cu surse proprii,element ce determina o stabilitate a veniturilor cuvenite

actionarilor .In plus, contributia favorabila a gradului de autonomie financiara sustine ideea ca intreprinderea utilizeaza preponderent surse proprii ,ceea ce face sa nu existe costuri ale capitalului care sa afecteze rentabilitatea financiara.

`

MASURI GENERALE:

se recomanda managementului o promovare mai intensa si pentru celelalte produse (branzeturi, iaurturi, unt etc), prin reorientarea fondurilor pentru publicitate catre acele produse mai putin cunoscute, in vederea realizarii de promotii si campanii publicitare eficiente.De asemenea se impune continuarea campaniei de promovare a produselor deja cunoscute (Fulga si Zuzu)

eficientizarea produselor cu o rentabilitate mai scazuta prin identificarea rezervelor de reducere relativa a costului

reducerea cheltuielilor cu materiile prime si materialele prin :

- elaborarea unui sistem de control eficient al activitatii salariatilor, a intrarilor si iesirilor de materii prime si materiale astfel incat sa nu se mai inregistreze pierderi pe parcursul fluxului tehnologic

- studierea ofertei de materii prime si materiale a furnizorilor si selectarea acelora care ofera cea mai buna calaitate la cel mai avantajos pret

conceperea unei noi politici de remunerare a salariatilor astfel incat sa fie inlaturate eventualele nemultumiri .Pentru aceasta este necesara o mai buna comunicare intre management si personal mai ales prin intermediul sindicatelor.

managementul trebuie sa investeasca in recalificarea personalului prin organizarea de cursuri de pregatire in vederea unei mai bune utilizari a echipamentelor performante

supravegherea evolutiei veniturilor din exploatare si a veniturilor financiare astfel incat cele din exploatare sa ramana preponderente in veniturile totale

se propune managementului realizarea unui studiu de piata pentru identificarea exacta a nevoilor consumatorilor pe categorii de produse pentru a evita situatia imobilizarii de stocuri la nivelul intreprinderii (ceea ce persupune o imobilizare de capital-vezi scaderea vitezei de rotatie de la activele circulante)

largirea retelei de distributie nu numai la nivelul marilor magazine ci si la nivelul micilor comercianti

se impune orientarea politicii de investitii catre activele cu lichiditate accentuata care sa confere mai multa siguranta activitatii activitatii