Cap.l. Introducere

Tranzitia spre economia de piata, proces aflat n plina derulare n Romnia contemporana, a generat si continua sa genereze schimbari substantiale ale cadrului de desfasurare a activitatii ntreprinderilor. Confruntate cu o crestere continua a complexitatii si a exigentelor pietei, ntreprinderile sunt obligate sa se adapteze " regulilor de joc" ale economiei de piata, sa gaseasca noi modalitati de implicare n mecanismul pietei, pentru a profita din plin de oportunitatile pe care le ofera aceasta si a evitat riscurile sau cel putin a le situa n cadrul unor cote acceptabile. O asemenea modalitate de actiune, care se afirma tot mai mult ca o noua viziune fata de piata, si n acelasi timp, ca un autentic instrument n pregatirea agentilor economici pentru confruntarea cu mecanismul liber al pietei, o constituie marketingul. Produs al economiei de piata, aplicarea si functionarea marketingului n procesul de tranzitie sunt marcate de o serie de particularitati ale cadrului n care actioneaza ntreprinzatorii, ale mediului actual deosebit de turbulent, ce genereaza un grad ridicat de risc. n mprejurarile actualului dinamism economico-social, ncorporarea marketingului n ntreaga activitate a agentilor economici s-a dovedit a fi cea mai realista optiune pentru conducerile ntreprinderilor modeme ce actioneaza n tarile cu economie de piata si pentru cele din economiile aflate n tranzitia catre acest tip de economie.

1.1. MARKETING MIXT

1.1.1. Notiuni si concepteConceptul de marketing-mix reprezinta orientarea activitati de marketing a firmei n functie de resursele de care dispune aceasta si de conditiile ce se manifesta pe piata prin combinarea ntr-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe a elementelor politicii de produs, de pret, de promovare si de distributie. Nu orice combinatie a celor patru elemente dobndeste statul de marketing mix, ci doar aceea care este alcatuita n mod constient de specialisti si urmareste maximizarea eficientei economice a firmei. n mixul de marketing sunt patru etape: - alegerea mijloacelor - evaluarea consecintelor - analiza - modificarea Mixul de marketing reprezinta o solutie eficienta pentru atingerea obiectivelor strategice ale unei firme fara a dobndi caracter de permanenta n timp. Marketingul nu trebuie nteles n sensul vechi, acela de a vinde ci n cel nou, de satisfacere a nevoilor consumatorului. Multi oameni considera n mod gresit marketingul ca fiind numai vnzare si promovare. Dupa afirmatia lui Philip Kotler " obiectivul activitatii de marketing este acela de a face vnzarea de prisos. Scopul este de a-1 cunoaste si de a-1 ntelege pe client att de bine nct produsul sau serviciul sa se potriveasca cu nevoile sale... si sa se vnda singur". Aceasta nu nseamna ca vnzarea si promovarea nu sunt importante. Din potriva, nseamna ca ele sunt componente ale unui mix de marketing complex, instrumente de marketing care lucreaza mpreuna pentru a influenta piata. Definitia marketingului a lui Kotler este " un proces social si managerial prin care grupurile si indivizii obtin ceea ce le trebuie si ceea ce doresc prin crearea si schimbul de produse sau valori cu alte grupuri si indivizi ". Pentru a explica si ntelege aceasta afirmatie, trebuie sa analizam urmatoarele termeni mai importante:, nevoi, dorinte si cereri, produse; valoare si satisfactie: schimburi,

tranzitii si relatii; piete. n figura urmatoare observam ca aceste elemente de baza sunt legate ntre ele, fiecare bazndu-se pe cel de dinaintea lui. ntr-o firma factorii endogeni sunt reprezentati de resursele umane, materiale si financiare. ntotdeauna o anumita strategie de piata va fii sustinuta de mijloace si instrumente, corelate organic 10510w227k n cadrul mixului de marketing. Din lista foarte lunga a factorilor endogeni, ntreprinderea alcatuieste, ntru-un anumit amestec, un ansamblu coerent, prin intermediul caruia actioneaza asupra pietei, n vederea atingerii obiectivului strategic pe care si la fixat. Fiind vorba, de un mixaj n diferite proportii si modalitati a variabililor pe care conducerea strategica are la dispozitie, aceste lucruri au capatat si m teorie si n practica denumirea de marketing-mix. 1.1.1.1. Conceptul de marketing mix si variabilele sale Din resursele pe care firma are la dispozitia, ntreprinderea poate realiza o paleta larga de combinatii; n limitele profilului n care s-a specializat, activitatea va putea dobndi concretizari foarte diferite. De aici vine si relativ varietatea modalitatilor de realizare a contractelor ntreprinderii cu exteriorul.

Evolutia conceptului de marketing-mix Creatorul conceptului de marketing mix Neil H. Borden de la universitatea Harvard foloseste termenul de marketing mix din anii '50 iar spre mijlocul deceniului urmator da o formulare concreta, acceptiune pe care o gasim si n zilele noastre. Opiniile despre componentele mixului de marketing au fost, n jumatate de secol care a trecut de la introducerea conceptului, destul de diversificate si controversate. Neil H. Borden, creatorul conceptului, includea n mixul de marketing 12 elemente: - dezvoltarea produsului - adoptarea marcilor - vnzarea directa - promovarea la locul vnzari - expunerea n raft - logistica - determinarea pretului - canalele de distributie - publicitatea - conditionarea - serviciile - cercetarea si analiza informatiilor Un alt teoretician a marketingului mix este Albert Frey care propune 2 componente: - oferta, unde ntelege produsul si conditionarea - mijloacele, care se refera la publicitate si forta de vnzare; Eugen J. Kelly si William Lazer au inclus 3 componenta: - serviciile produsului - comunicatiile de marketing - distributia Cel care a definit mixul de marketing n 4 componenta, pe care le utilizam n teorie este JeromeMc Carthy: - produsul - pretul - plasament(distributia) - promovare

n prezent, majoritatea teoreticienilor si practicenienilor considera ca mixul de marketing reprezinta setul de instrumente definite de Jerome Mc Carthy, pe care o firma le utilizeaza pentru a-si atinge obiectivele de marketing, acesti instrumente sunt cunoscute sub denumirea de cei 4P. Definitie: Mixul de marketing poate fii definit ca un instrument de realizare a politicii de marketing a firmei, care consta ntr-o combinatie unitara a diferitelor variabile de marketing, n patru domenii distincte: produs, pret, plasament (distributie) si promovare.

1.1.1.2 Variabilele mixului de marketingn cadrul abordarii actuala a conceptului de marketing-mix, importanta celor patru elemente componente-produs, pret, plasare, promovare-variaza n functie de conditiile concrete ale transpunerii n practica a mixului. De asemenea, n practica, nu este obligatorie prezenta tuturor elementelor pentru realizarea mixului. Structura concreta a mixului depinde de posibilitatile ntreprinderii si de solicitarile pietei, n considerare vor ntra si optica decidentului, capacitatea lui de realizare a celei mai inspirate combinatii de instrumente, corespunzatoare conditiilor concrete n care si desfasoare activitatea. O prima concluzie este ca importanta a mixului de marketing ar fi aceea ca pozitia si ordinea de importanta a celor patru elemente variaza n functie de conditiile concreta ale mpletirii mixului , de specificul strategiei n slujba careia este pus. O a doua concluzie se refera la faptul ca mixul de marketing nu contine n mod obligatoriu cele patru componente ale sale. Cerinta de baza a realismului mixului de marketing o constituie corelarea acestor elemente , lipsa unui element poate pune n pericol realizarea efectului global urmarit. La nivelul fiecaruia component a mixului de marketing se poate elabora un ansamblu submix: de produs, de pret, de distributie,de promovare. Cei 4P reprezinta punctul de vedere al vnzatorului asupra instrumentelor de marketing de care dispune pentru influentarea comparatorilor. Robert Lauterbon sustine chiar ca "cei 4P corespund celor 4C ai clientului." Componentele mixului se suplinesc uneori reciproc, dar n acelasi timp ele se pot conditiona, anihila ori potenta, n functie de proportiile n care sunt distribuite ntre componentele mixului, ca si localizarea lor concreta. Notiune complexa, marketingul-mix este n acelasi timp o stare, o problema si modul de rezolvare a acestuia.

Marketingul-mix poate fi definit drept arta si, m acelasi timp, stiinta de a alege, a combina si a doza din ansamblu factorilor endogeni, pe aceia care vor permite atingerea obiectivelor fixat pentru perioada respectiva cu minimul de eforturi materiale. Prin conceptul de marketing se ntelege, asadar, orientarea activitatii de marketing a ntreprinderii n functie de resurselor interne si de conditii pietei prin combinarea ntr-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe, a elementelor politicii de produs, de pret, de distributie si de promovare. n cele mai multe lucrari de specialitate, elementele componente ale mixului de marketing sunt considerate variabile endogene, respectiv, variabile controlabile de catre ntreprindere. O analiza mai atenta a problemei ne indica urmatoarele concluzi: daca produsul si promovarea sunt variabile controlabile, pretul si distributia sunt variabile mai greu controlabile. O alta analiza ne arata ca mixul de marketing nu este dect modalitatea practica de promovare a unei strategii de piata, de a concretiza caile si de a atinge obiectivele.

1.1.2. Politica de produsUn produs este orice lucru pe care poate oferi pe o piata pentru a satisface nevoile sau dorinta. Cea mai importanta componenta a mixului de marketing este politica de produs. Ea reprezinta conduita pe care o adopta firma producatoare sau comerciala pe viitor la dimensiunile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul propriei activitati. Caracterul sau cuprinzator este determinat de faptul ca implica toate aspectele gestiunii firmei, reflectnd, n ultima instanta, dinamismul acesteia si concretizndu-se in atitudinea pe care o adopta fata de produsele sale. Politica de produs este plasata pe prima pozitie n rndul politicilor mixului de marketing. Considernd-o pivotul ntregii activitatii de marketing, unii specialisti afirma ca n multe cazuri programarea si dezvoltare produselor reprezinta esenta marketingului, deoarece produsele si serviciile formeaza "calea de comunicare " dintre ntreprindere si piata. Obiectivele pe care le urmareste politica de produs trebuie sa slujeasca scopul activitatii economice a firmei (maximizarea efectelor economico-financiare n conditiile valorificarii superioare a resurselor disponibile, asigurnd mplinirea ritmica si integrala a obiectivelor stabilite prin programele de activitate). Se impune o precizare: politica de produs nu trebuie nteleasa ca o succesiune de decizii de facturi tehnologica de natura sa asigure o anumita structura a fabricatiei, ci ca un proces economic complex de raportare permanenta a firmei la cerintele pietei, de modelare a componentelor ofertei m raport cu aceste exigenta.

Definitie: politica de produs reprezinta conduita adoptata de o firma n legatura dimensiunilor, structura si evolutia gamei de produse si servicii realizate, conduita raportata permanent la cerintele pietei si la tendintele manifestate de concurenta. Obiectivele urmarite de politica de produs trebuie sa slujeasca scopul activitatii economice a firmei. Obiectivele politicii de produs privesc modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea adecvata a structurii fabricatiei sau a marfurilor comercializate. La nivel de firma politica de produs urmareste realizarea a trei obiective: 1. - introducerea produselor noi n fabricatie si n piata 2. - modernizarea produselor introduse pe piata 3. - eliminarea produselor mbatrnite Continutul politicii de produs se refera n esenta la: . cercetarea produsului : analiza calitatii produselor aflate n fabricatie si n vnzare, studiul nvechirii economice, analiza circulatiei produselor si urmarirea lor n consum; . activitatea de inovatie: orientarea ofensiva a politicii de produs care consta n crearea unui climat novator m toate compartimentele ntreprinderii, pentru realizarea tehnico-economica a noului produs prin descoperirea de noi materii prime, noi tehnologii si noi desene, etc. . modelarea produsului: concepere si realizarea de prototip sau macheta a componentelor viitorului produs n sine, ct si materie prima, tehnologia de fabricate, functionalitatea, economicitatea produsului, estetica si valentele sale ergonomice; . asigurarea legala a produsului: ansamblul actiunilor de natura juridica prin care produsul este protejat mpotriva contra factorilor (brevete de inventii, atitudinea fata de produsele vechi) preocuparea ntreprinderii pentru nivelul rentabilitatii fiecarui produs si identificarea momentului optim de nlocuire a produsului vechi. 1.1.2.1. Conceptul de produs. Ce este produsul? Functiile produsului. Notiunea de produs a fost de-a lungul timpului obiectul unor multiple abordari, care, cu toate ca s-au sprijinit, m buna masura, pe o ntelegere subiectiva a termenului de valoare, au reprezentat pasi notabili n evolutia conceptului analizat. n perioada contemporana conceptia clasica potrivit careia produsul reprezenta " ...o suma de atribute si caracteristici tangibile fizice si chimice, reunite ntr-o forma identificabila"' este supusa, n stiinta marketingului, unei modificari structurale. Astfel, produsul poate fi definit ca fiind t< orice lucru oferit pe piata n scopul captarii interesului, al achizitionarii, utilizarii sau consumului si care poate satisface o nevoie sau o dorinta; el include obiecte fizice (tangibile), servicii, persoane, locuri, organizatii sau idei.". n esenta, un produs reprezinta tot ceea ce un vnzator ofera unui cumparator n procesul de schimb.

Produsul trebuie analizat prin prisma avantajelor pe care consumatorul doreste sa le obtina n procesul consumarii sau utilizarii sale. Aceste avantaje sunt de fapt expresia concreta a unor functii pe care produsul le poate ndeplini. Se poate pune ntrebarea: Ce cumpara cu adevarat clientul? Raspunsul este acela ca, ceea ce cumpara de fapt clientul sunt functiile produsului si nu obiectul fizic, n sine. Cnd o persoana cumpara un sampon de par, ea nu cumpara de fapt un lichid cu o culoare placuta si miros atragator, ci functia acestuia, dupa caz, de a nlatura matreata, de a asigura "sanatatea " parului sau o suplete si stralucire deosebita. Aceasta este motivatia profunda a cumpararii. In situatia n care doua sau mai multe produse de acelasi gen ofera aceeasi functie de baza ( de exemplu, o bicicleta care are ca functie de baza deplasarea n spatiu), cumparatorul va alege un anumit produs, tinnd seama de mai multe criterii, precum: destinatie, model, performanta, calitate, design, imagine publica, garantii, service, etc. Pe lnga functia sau functiile sale de baza, anume acelea care ofera avantajul central n raport cu satisfacerea nevoilor consumatorului, produsul prezinta de regula, o serie de alte functii secundare sau complementare. Functia de baza a unui ceas de mna, spre exemplu, este aceea de "orientare" n timp. n complementare, el va putea prezenta sau nu si alte functii precum: alarma, cronometru, calendarul, calculatorul, rezistenta la apa, estetica, etc. Ansamblul avantajelor pe care le ofera produsul se mai numeste set de functii. Functia sau atributul reprezinta un aspect elementar de utilitate pe care consumatorul l asteapta de la produsul respectiv. Fiecare functie a produsului genereaza un anumit nivel de satisfactie pentru consumator. Consumatorul va alege produsele si marcile de pe piata avnd n vedere satisfactiile posibile ce pot fi obtinute prin consumarea sau utilizarea produsului respectiv. Produsele de acelasi gen se diferentiaza unele de altele prin deosebirile care exista ntre setul lor de functii. Consumatorii diferiti vor cauta anumite aspecte de utilitate, anumite beneficii dorite. Pentru consumatori diferiti este deci firesc sa existe seturi diferite de atribute (functii) diferite. n acest sens, firma Kraft Jacobs Suchard Romnia ofera avantaje diferite n functie de necesitatile diferite ale consumatorilor: facilitatea transportarii si prepararii sucului instant Tang, identificarea consumatorilor de Smash cu "oameni dintr-o bucata" si a celor de Sugus cu copiii pusi tot timpul pe sotii; daruirea unei cutii de bomboane Suchardine poate crea un moment romantic prin identificarea persoanelor cu cele din reclama televizata, etc.

1.1.4. Politica de pretn sistemul relatiilor concrete a ntreprinderii cu piata politicii de preocupa un loc proeminent. El ntra n alcatuirea structurii de mesaje dintre ntreprindere si mediul sau extern, fiind prezent n ambele fluxuri ale acestor mesaje. Mijloc de masura a gradului de valorificare a resurselor ntreprinderii si a oportunitatilor exterioare, barometru a capacitati de adaptare la cerintele mediului de influentare a acestuia, instrument al recuperarii cheltuielilor si al apropierii beneficiilor

ncorporate n produse-pretul se nscrie cu valente remarcabile n arsenalul marketingului. Pretul se afla n strnsa legatura cu produsul, fara acesta pretul devine numai imaginar, fara obiect. Chiar daca pretul este n strnsa legatura cu produsul, n acceptiunea marketingului pretul constituie un element distinct n mixul de marketing. Intervenind n mod direct ntre produs si piata pretul are un rol decisiv n optiunea cumparatorului, n realizarea actului cumparare-vnzare, si n soarta marfurilor pe piata. Posibilitatile ntreprinderii de a interveni n formarea acestui element sunt diferite de celelalte elemente care sunt componentele produsului. Stabilirea pretului este n multe cazuri o "operatiune" delicata, influentata de multe elemente incontrolabile sau necunoscute. nsotitor permanent al produsului pretul nu reflecta n exclusiv pe acesta. El intervine ca element de contact ntre produs si mediul caruia i se adreseaza, ntre oferta si cerere. Este suficient ca numai unul dintre aceste elemente sa aiba un caracter dinamic, pentru a da trasaturi specifice pretului.

1.1.3.1. Ce este pretul?Pretul este unul dintre cele patru elemente de baza mixului de marketing al firmei. Importanta lui variaza n functie de mprejurari. n unele cazuri el are un rol decisiv n atingerea obiectivelor al ntreprinderii, alteori el ocupa un loc minor sau lipsita de importanta. n general, se apreciaza ca rolul lui este modest, din cauza flexibilitatii reduse a acestuia n comparatie cu celelalte elemente de baza a mixului. n ultima perioada statisticile arata ca rolul pretului este n crestere n politica de marketing a firmelor. Fara de celelalte componente a mixului pretul nu este o variabila endogene. Folosirea pretului ca instrument de marketing depaseste cu mult dimensiunile sale strict economice, conferindu-i valentele care deriva din teoria si practica economiei de piata. n perspectiva trecerii la economie de piata firma este constrnsa sa-ti regndeasca ntreaga politica de preturi si tarife, sa abordeze cu mult mai mult curaj si flexibilitate acest instrument n modelarea deciziilor asupra carora se opreste. Pentru acesta are la dispozitie o suita de strategii de pret pe care le poate formula n functie de specificul pietei careia i se adreseaza, de natura produsului comercializat, de potentialul financiar pe care l are disponibil. Aparitia si dezvoltarea unui puternic fenomen concurential va duce la o mare varietate de preturi,ce pot fii folosite, cum ar fii: preturi de patrundere n piata, preturi de prestigiu, preturi de "atac", preturi menite sa ia "caimacul" pietei, preturi "umbrela", etc. Problema stabilirii marimii pretului, privita drept obiect al activitatii de marketing, se regaseste ntr-o multitudine de situatii, fie ca este vorba de lansarea de catre ntreprindere, a unui produs nou pe piata, fie de orientarea

marfurilor din actuala gama de fabricatie a firmei spre alti intermediari sau alte segmente de consumatori, etc. Deciziile luate n cadrul politicii de pret a firmei au n vedere aspectele urmatoare: .pretul va determina decisiv cererea si va determina volumul cifrei de afaceri al firmei; .pretul de vnzare va determina nivelul profitului firmei, etc.; .pretul de vnzare afisat influenteaza perceptia globala a clientului fata de produs. Se identifica astfel doua etape principale n realizarea politici de pret: 1. Prima etapa: fundamentarea preturilor/tarifelor de produselor/serviciilor n functie desituatia data a pietei-tinta; vnzare a

2. A doua etapa: adoptarea unei strategii de pret n concordanta cu modificarile si situatiile noi aparute pe piata. Fiecarei etape a politicii de pret i corespunde un sistem de obiective specifice. n prima etapa, principalele obiective ale politici de pret sunt: a) determinarea pretului/ tarifului produselor/ serviciilor firmei vnd ca referinta costurile si introducerea profitului n ecuatia pretului; b) definirea pretului avnd ca punct de pornire identificarea consumatorilor potentiali si estimarea cererii acestora manifestata pe piata; c) fundamentarea pretului de vnzare pornind de la anticiparea reactiei competitiei si stabilirea cotei de piata; d) corelarea pretului cu celelalte componente ale mixului de marketing. n a doua etapa, principalele obiective ale politicii de pret sunt: a) stabilirea preturilor si definirea tipului de piata adecvat produsului/serviciului respectiv n mediul concurential; b) analiza cerintelor consumatorilor si a sensibilitatii la pret a acestora pentru fundamentarea politicii de pret adecvate situatiilor aparute pe piata; a) valorificarea de ctre firma a oportunitatilor oferite de piata si utilizarea unor practici adecvate de marketing n domeniul pretului.

1.1.3.2. Caracterizarea obiectivelor primei etape a politicii de preta) Determinare presului/tarifului produselor / serviciilor firmei avnd ca termen de referinta costurile si introducerea profitului n ecuatia pretului. Politica de pret concretizeaza obiectivele majore ale firmei, respectiv, mentinerea pe piata si maximizarea profitului. Raporturile complexe dintre costuri, cantitati vndute, profit si pret pot fi esentializate m structura pretului. Formula cea mai generala a structurii pretului poate fi dedusa din ecuatia de bilant a unei perioade de timp date, fiind urmatoarea: PROFIT = VENITURI - CHELTUIELI Situatia de bilant poate evidentia profitabilitatea firmei ntr-o anumita perioada : - activitate profitabila, daca: veniturile>cheltuielile; - activitatea fara profit, daca : veniturile=cheltuielile; - activitate neprofitabila, daca: veniturileservicii on-line>setari automate . specifica modelul telefonului . alege setarea serviciului de access WAP (CSD) . specifica numarul de telefon Orange catre care doresti sa se trimita setarile . n cteva secunde vei primi gratuit setarile solicitate sub forma unui mesaj direct pe telefon Conectarea pe suport CSD este o conectare de tip "dial-up" prin apel la numarul scurt 544. Pentru roaming, numarul de apel este +40744945440. n rubrica "nume utilizator" vei seta propriul numar n forma: 4074xxxxxxx si propria parola (parola initiala implicita este 123456). Tarifarea se realizeaza pe timp de conectare, primul minut este indivizibil, iar ncepnd cu minutul doi, se tarifeaza la secunda. Tarif pe minut: 0,09 USD. n roaming, principiile de tarifare sunt diferite. Pentru informatii consulta www.orange.ro. Tarifele de roaming aplicate sunt aceleasi ca pentru utilizatorii Orange PrePay. Acces Mobil Internet Serviciul permite accesul mobil la Internet, oriunde ai fi n aria de acoperire Orange. Pentru conectare ai nevoie de un telefon mobil conectat la un calculator personal (Laptop sau Desktop) sau PDA. De asemenea, conectarea se poate realiza si doar cu ajutorul unui telefon mobil cu browser Internet ncorporat. Conectarea pe suport CSD este o conectare de tip "dial-up" prin apel

la numarul scurt 545, fara a fi necesare setari suplimentare pentru telefonul mobil. Pentru asistenta n setarea calculatorului pentru accesul mobil la Internet poti contacta Serviciul Clienti Orange. Autentificarea este de tip "nume utilizator"/"parola": Nume utilizator: "Internet" Parola: "Orange" Tarifarea se face pe timp de conectare, primul minut este indivizibil, iar ncepnd cu minutul doi, se tarifeaza la secunda. tarife pe timp de conectare pret pe minut * internet (545) Perioada de vrf* n afara perioadei de vrf** 0,06 0,03

perioada de vrf: luni-vineri 08:00 - 20:00

** n afara perioadei de vrf: luni-vineri 20:00 - 08:00, smbata, duminica Comunicatii Mobile de Date Serviciul ofera posibilitatea de a transmite sau receptiona, prin tehnologia CSD (Circuit Switched Data), orice tip de fisier de date cu ajutorul unui telefon mobil si al unui calculator personal. Vei putea transmite/receptiona date n/din retele nationale si internationale, precum si atunci cnd esti n roaming. Rata de transfer la transmisie este de 9600, 4800, 2400 bps n functie de capacitatile receptorului. Rata de transfer la receptie este de 9600 bps. Principalele aplicatii: . transmisie/receptie de fisiere text, prezentari (Power Point etc.), programe, imagini fixe sau animate etc. . acces dial-up la serverul companiei dumneavoastra . acces dial-up la posta electronica (e-mail) . acces dial-up la aplicatii specifice companiei dumneavoastra Tarifarea se face pe timp de conectare, primul minut este indivizibil, iar ncepnd cu minutul doi, se tarifeaza la secunda.

Tarifare pe timp de conectare tip apel apel Orange - Orange apel Orange - alte retele pret pe minut (USD) 0,27 0,30

n roaming, principiile de tarifare sunt diferite. Pentru informatii consulta www.orange.ro. Tarifele de roaming aplicate sunt aceleasi ca pentru utilizatorii Orange PrePay. ce trebuie sa mai stii Perioada minima contractuala este 12 luni modificarea abonamentului se poate face doar n ziua de facturare: - n sens crescator este gratuita - n sens descrescator este posibila n functie de conditiile ofertei si este taxata cu 10 USD (fara TVA) Pentru aceasta trebuie sa mergi la orice Orange Shop sau la partenerii Orange deoarece va trebui sa schimbi cartela SIM. Schimbarea cartelei SIM este necesara att n cazul n care schimbi abonamentul existent cu abonamentul rencarcabil ct si n cazul n care schimbi abonamentul rencarcabil cu alt tip de abonament. . alocarea creditului inclus se va face n maximum 24 de ore de la nceperea lunii de facturare . n cazul suspendarii pentru neplata facturii, creditul existent nu se pierde si va putea fi folosit numai dupa ce factura a fost platita. alte servicii schimbarea numarului de telefon Orange: 20 USD codul PUK: gratuit numar de aur: 30 USD numar personalizat: 10 USD factura detaliata - gratuita, la cerere schimbarea cartelei SIM (furt, pierdere, etc) - 7 USD

reactivarea cartelei SIM n cazul n care aceasta a fost suspendata din cauza neplatii facturii - 3 USD

. suspendarea temporara a serviciului (maxim 3 luni pe an) - 5 USD pentru fiecare luna de suspendare . schimbare titular abonament - 10 USD.

documente necesare ncheierii unui abonamentpersoane fizice cetateni romni . buletinul/cartea de identitate . contractul de proprietate sau nchiriere a locuintei, conform adresei din cartea de identitate cetateni straini . pasaport . legitimatia de sedere . contractul de nchiriere sau de proprietate a locuintei pe acelasi nume cu cel din legitimatia de sedere (nu se accepta adresa de hotel) persoane juridice . certificatul de nmatriculare la Registrul Comertului . ultima cerere de mentiuni la Registrul Comertului (n care sa figureze persoana/persoanele fizice care reprezinta legal persoana juridica) . codul fiscal sau codul unic de nregistrare al firmei . mputernicire semnata si stampilata pe hrtie cu antet pentru persoana ce reprezinta societatea . buletin/carte de identitate a persoanei care semneaza contractul de abonament Orange; n plus, persoana respectiva trebuie sa aiba asupra sa si stampila societatii pe care o reprezinta.

BIBLIOGRAFIE1. FLORESCU Constantin - Srategii n conducerea ntreprinderilor, Editura Teora,2000 activitatii

2. POP Al. Alexandru - Manual pentru licee economice , administrative si de servicii si scoli posliceale, Editura Aula,19993. 4. 5.

KOTLER Philip - Principiile marketingului,Editura Teora ,2001 MUNTEANU Vasile - Bazele marketingului ,Editura Litera, 1997 THOMAS J. Michael - Manual de marketing, Editura Economica,Editia 3

6. BRUHN Manfred - Marketing :Notiuni de baza pentru studiu si practica , Editia 4, Bucuresti 7. BSANU Gheorghe - Management - marketing: Activitatea comerciala a agentilor economici ,Editura Aula ,2001