Analiza Diagnostic a Firmei

8/19/2019 Analiza Diagnostic a Firmei

1/31

Analiza diagnostic a firmei „S.C. Asigurari S.A.” - Proiect de practica

1. Prezentarea companiei S.C. Asigurari S.A., a obiectului sau de activitate, precum si a

pozitiei pe piata

S.C. “EUREKO Romania Asigurari” S.A.este o intreprindere de dimensiuni mari, infiintatain 1995 sub numee de S.C. “!"#ERA$ER!CA" Romania !nsuran%e Compan&” S.A.,

inregistrata a Registru Comertuui sub nr. '()*15+5+*199(, aand %odu uni% de inregistrare

+1+)-)9 si fiind autoriata de Comisia de Supraeg/ere a Asigurarior0 RA)2(*1).)(.3))2.

Sediu so%ietatii este in 4u%uresti, 4d. e%eba nr.3539, se%tor 2.

So%ietatea este organiata intrun sediu %entra si ate 55 su%ursae repartiate in %ee (1 de 6udete ae tarii, pre%um si in 4u%uresti.

Obiectul de activitate

Eure7o este un grup finan%iar %u o poitie puterni%a in Europa, inregistrat a Utre%/t, in

Oanda, si preent in peste 13 tari europene, %u peste 3).))) de anga6ati. Obtinand un profit netde 989 miioane euro in 3))9, Eure7o este unu dintre %ee mai mari grupuri finan%iare din

Europa, a %arui prin%ipaa a%tiitate se desfasoara in domeniu asigurarior si pensiior.

Eure7o Romania sa infiintat in 1995, sub numee !"#ERA$ER!CA" Romania, in urma

etinderii %atre Europa de Est a grupuui !"#ERA$ER!CA" :re%ia. in 3))(, EUREKORomania benefi%iaa de sustinerea finan%iara si soiditatea grupuui finan%iar european Eure7o

4.;., a%ti pe piata asigurarior de iata si de sanatate si pe piata pensiior priate obigatorii si

fa%utatie, dar si pe piata seri%iior medi%ae prin Euro%ini% infiintata in anu 199( si a%tia a

momentu respe%ti pe piata asigurarior de iata si generae?.

!n 3))8, in urma reformei sistemuui de pensii din Romania, :rupu Eure7o a intrat si pe

piata pensiior priate prin !nterameri%an @ensii. in februarie 3))9, !nterameri%an !nsuran%e si!nterameri%an @ensii au tre%ut printrun pro%es de rebranding, s%/imbadusi numee din

!nterameri%an in Eure7o, benefi%iind de tot spri6inu branduui EUREKO si de re%unoasterea pe

piata %a o %ompanie %u o baa si o eperienta soida in toate tipurie de asigurari si pensii.

@ro%esu de rebranding fa%e parte dintro strategie mai ampa a %ompaniei de asi %onsoida

poitia soida detinuta pe piata o%aa de asigurari si pensii. !n preent, Eure7o are in Romania peste 25),))) de %ienti %u poite a%tie pe segmentu de asigurari si pensii administrate priat.

Ca urmare a su%%esuui reaiat pe segmentu pensiior administrate priat, pre%um si a%resterii semnifi%atie inregistrate in asigurarie de sanatate, Eure7o Romania se %on%entreaa pe

segmentee de asigurari de iata, asigurari de sanatate si pensii.

@reenta de peste 12 ani pe piata asigurarior, EUREKO Romania ofera %ientior sai prote%tia finan%iara de %are au neoie, garantandue soutii finan%iare profesioniste si sigure,

a6utandui sa inesteas%a intrun iitor mai bun.


2/31

@rin inestitii inteigente si o retea de 55 de agentii afate in %ee mai importante orase ae

tarii, EUREKO Romania ofera seri%ii finan%iare profesionae si sigure, adaptanduse a

%erintee unei piete afate mereu in s%/imbare si din %e in %e mai eigente.

!n 3))5, EUREKO Romania sia %ompetat gama de seri%ii finan%iare %u %e mai %ompe

sistem de asigurari de sanatate, iar din 3))8, EUREKO Romania este preenta si pe piata pensiior priate din Romania, o%upand o%u 5, dupa numaru de parti%ipanti ins%risi, iar a

finau anuui 3))-, EUREKO Romania a intrat si pe piata pensiior fa%utatie.

$isiunea EUREKO Romania este a%eea de a asigura %ientior sai, prin profesionaismu

%onsutantior finan%iari si prin programee finan%iare %ee mai bune, prote%tie, in%redere,

transparenta si un parteneriat de unga durata.

Asadar, obie%tu de a%tiitate a %ompaniei este repreentat de asigurari0

Asigurari de viata

Asigurarile de viata traditionale pot acoperi trei riscuri majore: riscul de a trai prea putin, risculde a trai prea mult si riscul de a trai in conditii nedorite. Eureko este una dintre putinele companii depe piata care acopera toate aceste categorii de riscuri.Prin programele de asigurari oferite de EurekoRomania se poate planica din timp viitorul copilului, se poate asigura un venit multumitor laretragerea din activitate, se poate oferi sprijinul nanciar necesar familiei.

Principalele avantaje ale asigurarilor de viata traditionale oferite de Eureko Romania: -garantie: prin investitii inteligente, urmarite atent de specialistii Eureko Romania, exista certitudineaincasarii capitalului garantat in cazul producerii evenimentului asigurat sau la momentul expirariicontractului. protectie suplimentara:asigurarile suplimentare atasate unei asigurari de viata acopera orice tip de eveniment neprevazut sisunt vala!ile si in afara teritoriului Romaniei. protectie la devalorizare:mentinerea valorii reale a sumei asigurate prin adaptarea la in"atie. preluarea o!ligatiilor: prinatasarea unei asigurari suplimentare de scutire de la plata primelor in caz de invaliditate, Eureko seo!liga sa plateasca in continuare primele de asigurare aferente contractului asiguratului, in cazul uneisituatii neplacute #de exemplu, invaliditatea asiguratului$. "exi!ilitate: parametrii contractului#capitaluri asigurate, asigurari suplimentare atasate, persoane acoperite de contract, modalitati deplata$ pot modicati in functie de nevoile si dorintacontractantului. existentaunei perioade de gratie de %& de zile dupa termenul scadent in care contractantul !eneciaza inca deprotectia sta!ilita initial, c'iar daca nu a ac'itatprima.

Asigurari de sanatate

@anurie de sanatate Eure7o %onstituie primu %on%ept integrat de sanatate %are ofera atat prote%tia finan%iara %at si infrastru%tura ne%esara a%tuui medi%a. @reentia, %aitatea, a%%esu si

%ontrou sunt pionii de baa ai sistemuui de sanatate Eure7o.

Cu asigurarea de sanatate Eure7o, asiguratu benefi%iaa de0 %onsutatii a medi%i

spe%iaisti, %ontro anua preenti, iite ae medi%uui a domi%iiu, pro%eduri medi%ae, anaiede aborator, imagisti%a >e%ografii, radiografii, tomografie %omputeriata?, spitaiare, interentii

%/irurgi%ae in tara si in strainatate, transport medi%a de urgenta, Ca Center, asigurare de


3/31

%aatorie in strainatate, a%%es 3( de ore din 3( a Centru de Coordonare, a%%es a reteaua de

sanatate Eure7o.

Reteaua furniorior de seri%ii medi%ae Eure7o pune a dispoitie0 %abinete medi%ae priate, %entre de diagnosti% si tratament, aboratoare, %entre de diagnosti% imagisti%, spitae %e

mai important fiind Euro%ini%, furniori de seri%ii de urgenta. Reteaua este distribuita astfein%at sa ofere maimum de a%%esibiitate geografi%a, atat de ne%esara pentru a ira optim toate

a%este seri%ii.

in momentu a%/iitionarii unui pan de sanatate, se asigura a%%esu a seri%ii medi%ae a

standarde europene, a %ei mai buni spe%iaisti si a te/noogie medi%aa aansata, fara pata

supimentara >fata de prima de asigurare? si fara iste de asteptare.

Asigurari generale !ravel Smart"

@rogramu ofera o prote%tie reaa in eentuaitatea panifi%arii unor a%ante sau %aatorii, si

se bu%ura de suportu uneia dintre %ee mai mari so%ietati spe%iaiate in a%ordarea asistentei deurgenta din Oanda, Euro%ross. atorita a%estui parteneriat, asiguratu benefi%iaa de seri%ii

medi%ae prompte in toata umea.

!n perioada de aabiitate a poitei de asigurare eista despagubiri pentru tratamentmedi%a sau ori%e at tip de asistenta medi%aa in strainatate, in %au surenirii unor daune

atamare sau imbonaire, in imita sumei asigurate aese de %ontra%tant.

Se poate opta pentru unu din urmatoaree doua programe0

@rogramu A, %are a%opera iitee medi%ae, medi%amentee, spitaiarea, transportu %u

saarea pana a %e mai apropiat spita si, in %auri spe%iae, repatrierea bonauui, repatrierea%orpuui neinsufetit, in %au de%esuui, tratamentu stomatoogi% de urgenta, in imita a maim

15) EURO.

-@rogramu 4 a%opera toate %/etuieie spe%ifi%ate a @rogramu A, dar in%ude si %/etuieie pentru iitarea asiguratuui spitaiat pe o perioada mai mare de 1) ie de %atre o ruda apropiata

>sot, sotie, parinte, %opi?, %/etuieie unei rude apropiate >sot, sotie, %opi? pentru repatrierea

asiguratuui, in %au de%esuui a%estuia, %/etuieie de repatriere a %opiior in %au in %are

asiguratu este spitaiat si nu eista o ata persoana %are sa aiba gri6a de ei.

Asigurari pentru companii

- Empo&ee 4enefits este %e mai modern sistem de fideiare a anga6atior si un %on%ept nou pe piata asigurarior din Romania, iar anga6atii %ompaniei %ontra%tante pot primi toate programee

de asigurari oferite de Eure7o a preturi aanta6oase, obtinand prote%tie atat pentru ei, %at si

pentru membrii famiiei or.

Asigurari de sanatate de grup panurie de sanatate Eure7o a%opera %onsutatii si pro%edurisimiare asigurarior de sanatate indiiduae


4/31

- Asigurarea de grup este utia pentru eitarea situatiior nepreaute a o%u de mun%a si ofera

siguranta atat anga6atior %ompaniei, %at si %ompaniei, iar %ontra%tu se in%/eie pe 1 an si poate fi

apoi reinnoit, moment in %are so%ietatea %ontra%tanta benefi%iaa de redu%eri de prime, %a%uatein fun%tie de numaru de persoane asigurate si de despagubirie a%ordate in anu anterior de

asigurare.

Asigurari de %aatorie %e impi%a programee mentionate anterior

Capitalul social

Capitau so%ia a so%ietatii este in aoare de 1+3.122.2)8 ei , a%tionariatu fiindrepreentat intro proportie de 1)) de EUREKO 4.;.

#. Analiza situatiei economico-financiare si manageriale

$ediu de mar7eting in %are a%tieaa Asigurari, so%ietate din domeniu seri%iior finan%iare, %ontinua sa fie turbuent in%a de a sfarsitu anuui 3))-, %and a in%eput %ria

finan%iara mondiaa, %are a afe%tat, de atfe, intreaga piata a asigurarior din Romania. !n toata

a%easta perioada, s%/imbarie de mediu sunt aproape imposibi de preiionat, Asigurari fiind

neoita sa se adaptee a%estui mediu.

#.1. Situatia economico-financiara

(n ceea ce priveste ).*. Asigurari ).A., dinamica situatiei economico-nanaciara inregistrata inperioada +&&-+&& este evidentiata prin intermediul urmatorilor indicatori economici dupa cumurmeaza:

Tabel 1

r.*rt

(ndicator /.0. +&& +&&1 +&& #2

+&+&

4. *ifra de afaceri 5ei 1.&%1.66 4&%.+7.66 1.88+.+ 4%+

+.. umar salariati Persoane 4761 47+6 4+18


5/31

%. Productivitatea muncii 5ei3 salariat 6%.6+7,74 +.766,17 81.488,8+ 4%6

7. 9ond salarii 5ei +.468.%+6 %6.4+7.+4+ %&.&%+.+ 4+

6. )alariul mediu 5ei 4.,71 +7.871,68 +%.%6%,8 4%+

8. 0ijloace xe 5ei 444.1%.%%4 467.18%.66% 467.++.8&8 4%1

. Active circulante 5ei 18.1.4% .668.6 1.4+.678 44+

1. )tocuri 5ei %+4.718 64.68 461.%68 484

. 9acturi neincasate 5ei 4.%7&.+8& 4.41.7%+ 8&%.%7& 47%

4&. Prot !rut 5ei -41.&6+.681 -+8.&1+.1+ -4.&&+.%74 8

44. *'eltuieli totale 5ei 8.&4.48% 4+.%%+.7&7 4&8.87.6% 4%7

4+. *apital social 5ei 81.461.%+6 4&&.44+.%+ 48+.4%%.%& 478

4%. *apitaluri proprii 5ei +&.848.48& %6.&.&8 %.67.+41 47

47. *apital permanent 5ei +&.848.48& %6.&.&8 %.67.+41 47

46. umar actiuni - +.%61.+&6 4&&.444.&&7 1.+61.%8 4&1

48. atorii totale 5ei %.818.&1% 7&.&8.4 %6.77&.&6 4&&


6/31

4. Rata renta!ilitatiicosturilor

2 -41, -+&,4 -4,1+ %

41. Rata renta!ilitatii

activelor xe

2 -48,46 -48,17 -4+,%+ 6

4, Rata renta!ilitatiicomerciale

2 -+%,4% -+6,+8 -+4,81 4

+&. Rata renta!ilitatiieconomice

2 -1,68 -+,64 -+6,17 4+&

Pentru calculul indicatorilor de rata s-au folosit urmatoarele relatii de calcul:

Rata renta!ilitatii costurilor ; Prot !rut 3 *'eltuieli totale x 4&&

Rata renta!ilitatii activelor totale ; Prot !rut 3 Active totale x 4&&

Rata renta!ilitatii comerciale ; Prot !rut 3 *ifra de afaceri x 4&&

Rata renta!ilitatii economice ; Prot !rut 3 *apital permanent x 4&&

@entru prima oara, in anu 3))9, piata asigurarior a in%/eiat un an intreg in s%adere. !n

%iuda faptuui %a a prima edere a%est aspe%t, sub infuenta %riei mondiae, nu ar trebui sa parasurprinator, efe%tee pot fi drasti%e, deoare%e in Romania a%est domeniu este in%a insufi%ientdeotat, iar utiitatea a%estei piete este in%ore%t per%eputa si subestimata de %atre popuatie.

Ba finau anuui 3))9, Eure7o Romania a reusit %a a nieu asigurarior de iata sa se

situee pe o%u 1) in %eea %e prieste asigurarie de iata, %u prime totae subs%rise in aoare de

2(.)1).))) ei, aand o %ota de piata de (,23.

#.#. Analiza viabilitatii economice

@entru interau de timp 3))83))9, situatia e%onomi%ofinan%iara a S.C. Asigurari S.A.

este una nefaorabia, aand in edere faptu %a in fie%are dintre anii anteriori, anaiati,so%ietatea a reaiat defi%it in %eea %e prieste profitu brut.

Analiza potentialului intern

;iabiitatea e%onomi%a a intreprinderii este dependenta de oumu, stru%tura si efi%ienta

utiiarii resurseor materiae, finan%iare si umane.


7/31

$esursele umane pot fi abordate din doua pun%te de edere0 atat %a dimensiune si

stru%tura, %at si din perspe%tia efi%ientei utiarii personauui.

!n interau de timp 3))83))-, numaru de persona a inregistrat o des%restere de 3,3+,a%easta panta des%endenta %ontinuand si in perioada 3))-3))9, %and numaru de saariati sa

diminuat %u 9,85. Cauee a%estor diminuari de persona pot fi mutipe, printre a%estea poate fiorba de %on%edieri, de %resterea graduui de te/noogiare sau rete/noogiare a %ompaniei,

redistribuirea sar%inior si a responsabiitatior >reorganiarea fiseor de post ae anga6atior?.

Spre deosebire de perioada 3))-3))9, %and redu%erea de persona este sesiabia si in %eea

%e prieste modifi%area %ifrei de afa%eri, in perioada 3))83))-, %ifra de afa%eri %unoaste un

progres de 23,21, iar a%est aspe%t poate fi epi%at, dupa %um om sesia si uterior, prin%resterea produ%tiitatii mun%ii in perioada respe%tia.

in pun%t de edere stru%tura, ponderea %ea mai ridi%ata o au anga6atii %u studii superioare

>intro proportie de +5? Situatia este faorabia in %eea %e prieste numaru de e%onomisti, iar

poiti%a de persona promoata de %ondu%ere in utimii ani a %ondus a reutate poitie din pun%t de edere e%onomi%.

Productivitatea muncii repreinta un important indi%ator de efi%ienta, %u impi%atii

deosebite asupra starii si dinami%ii e%onomi%e a intreprinderii. !n perioada 3))83))-, se

reaieaa o %restere a produ%tiitatii %u 25,28, %eea %e are impi%atii si asupra %resterii %ifreide afa%eri in a%eeasi perioada. A%easta imbunatatire se poate epi%a si prin faptu %a sa reaiat

o s%adere a numaruui de anga6ati, dar si printro mai buna organiare a timpuui de u%ru* a

a%tiitatior.

!n perioada 3))-3))9, produ%tiitatea mun%ii %unoaste o diminuare de 5,93, aand efe%t

si asupra modifi%arii %ifrei de afa%eri. C/iar da%a numaru de persona se redu%e %u un pro%ent%onsiderabi, se pare %a efe%tee %riei finan%iare mondiae se ad si in a%est indi%ator.

Urmarind maniera de respe%tare a unor %oreatii dintre prin%ipaee obie%tie si reutatee

obtinute din reaiarea or, putem, de asemenea, sa eidentiem efi%ienta utiiarii resurseor umane.

Astfe, una dintre a%estea, de ordin %antitati, este %oreatia dintre indi%ee %ifrei de afa%eri,

%e a fonduui de saarii si indi%ee numaruui de saariati.

O ata %oreatie, de ordin %aitati, eprima raporturie dintre doi importanti indi%atori de

efi%ienta, si anume, produ%tiitatea mun%ii si saariu mediu.

Asadar, reatiie dintre a%esti indi%atori ar trebui sa fie urmatoaree 0

!%a !Ds !Sn, unde0

!%a indi%ee %ifrei de afa%eri


8/31

!Ds indi%ee fonduui de saarii

!Sn indi%ee numaruui de saariati

! !s, unde 0

! F indi%ee produ%tiitatii mun%ii

!s F indi%ee saariuui mediu

@entru perioada 3))83))-0 @entru perioada 3))-3))9 0

!%aG 123,21 !%aG -(,9)

!DsG 139,2( !fsG -5,5)

!SnG 98,8( !SnG 9),35

! G 125,28 ! G 9(,)-

!s G 123,2( !s G 9(,85

!n %eea %e prieste perioada 3))83))-, se %onstata %a reatiie pre%iate mai sus suntrespe%tate, %eea %e arata o efi%ienta a firmei destu de ridi%ata, insa in perioada 3))-3))9, se

%onstata %/iar o inersare a semnuui de inegaitate in ambee reatii, %eea %e atesta %a efi%ienta

firmei in a%easta perioada este s%auta, iar %ifra de afa%eri nu sa obtinut pe baa %resterii produ%tiitatii mun%ii, %i pe %ai etensie.

Analiza potentialului material impi%a abordarea %eor doua %ategorii de a%tie Ffie si

%ir%uante prin prisma oumuui, stru%turii, dinami%ii si efi%ientei or.

Efi%ienta mi6oa%eor fie poate fi determinata prin urmatorii indi%atori 0

%ifra de afa%eri a 1))) U$ mi6oa%e fieH

profitu a 1))) U$ mi6oa%e fie

!abel #

"r. %rt. !ndi%atori 3))8 3))-

1. Cifra de afa%eri a 1))) ei

mi6oa%e fie

+9-,13 +++,81


9/31

3. @rofitu a 1))) ei mi6oa%e fie 1+1,(9 1+-,(3

Se remar%a faptu %a a%esti indi%atori au inregistrat o s%adere in anu 3))9 fata de 3))8,

datorita %resterii aorii mi6oa%eor fie.

Anaia a%tieor %ir%uante F !ndi%atoru prin%ipa de efi%ienta a utiiarii a%tieor %ir%uante i repreinta itea de rotatie, eprimata prin0

numaru de rotatii F "r H

durata unei rotatii F

"r G CA * AC

G 2+) * "r , unde 0 CA F %ifra de afa%eri

AC F a%tie %ir%uante

!abel %

"r. %rt. !ndi%atori 3))8 3))- 3)

1. "umar rotatii ),9) 1,)+ ),

3. urata unei rotatii >ie? ()) 229,+3 ()(

Se %onstata o s%adere a iteei de rotatie a a%tieor %ir%uante in perioada 3))83))-, %eea

%e denota o s%adere a efi%ientei a%estora. A%easta se datoreaa %resterii ridi%ate a aorii a%tieor

%ir%uante, %omparati %u %resterea %ifrei de afa%eri, in 3))- fata de 3))8.

@e de ata parte, in perioada 3))-3))9 se obsera o %restere a iteei de rotatie a a%tieor

%ir%uante, %eea %e iustreaa o deotare a efi%ientei a%estora.

Analiza c&eltuielilor

*osturile constituie un element important al ecientei intreprinderii, a!ordata prin prismaindicatorilor de eforturi.

Tabel 4 (Lei)


10/31

r. crt. (ndicatori +&& +&&1 +&& +&&13+&&

#2$

4. *ifra de afaceri 1.&%1.66 4&%.+7.66 1.88+.+ 4%+,%4

+. *'eltuieli totale 8.&4.48% 4+.%%+.7&7 4&8.87.6% 4%7,6

%. *'eltuieli materiale +8.8&.46% %4.&77.677 +1.&+&.7 448,&4

7. *'eltuieli cu personalul +.468.%+6 %6.4+7.+4+ %&.&%+.+ 4+,%7

6. Prot -41.&6+.681 -+8.&1+.1+ -4.&&+.%74 8,+4

!n perioada 3))83))-, se %onstata o %restere a%%entuata a %/etuieior totae, dar si a %eor

materiae, pre%um si a %/etuieior %u personau, insa a%estea au un efe%t benefi% si asupra %ifreide afa%eri, %are sporeste %u 23,21 in anu 3))-, fata de anu 3))8. Cauee a%estor eoutii ae

%/etuieior trebuie %autate in modifi%arie preturior de aproiionare %u materii prime si

materiae, a tarifeor pentru energia ee%tri%a, pre%um si a saariior personauui din

intreprindere. !n %eea %e prieste profitu, da%a in 3))8, se reaiau pierderi, a%estea se ampifi%asi mai mut in timpu anuui 3))-, defi%itu fiind %u 2),89 mai mare de%at in pre%edentu an.

!n perioada 3))-3))9, %/etuieie sunt reduse, insa %u efe%te iibie, de 15,1 si asupra

%ifrei de afa%eri, iar so%ietatea %/iar da%a isi imbunatateste indi%atoru de profit pentru a%easta perioada %omparati %u pre%edenta, se reaieaa, de asemenea, pierderi generae semnifi%atie.

Reeanta este si rata de efi%ienta a %/etuieior sau rata medie a %/etuieior0

R%/G C/ * CA I 1))) ,

unde0 R%/ %/etuieie a 1))) U$ %ifra de afa%eri

Astfe, nieu a%esteia a fost 0

!n anu 3))80 1321,22 ei a 1))) ei %ifra de afa%eri


11/31

!n anu 3))-0 1353,+3 ei a 1))) ei %ifra de afa%eri

!n anu 3))90 131+,+) ei a 1))) ei %ifra de afa%eri

Se obsera o inrautatire a nieuui %/etuieior a 1))) ei %ifra de afa%eri in anu 3))-

fata de 3))8, situatie generata, in prin%ipa, de %resterea mai rapida a %osturior fata de %ifra deafa%eri, iar in perioada 3))-3))9 se %onstata o remediere a a%estui indi%ator, %ifra de afa%eri

s%aand %u un ritm inferior indi%eui %/etuieior totae.

Analiza rentabilitatii

A%easta pea%a de a modu de %a%u %asi% Reutate G ;enituri F C/etuiei, si, prinanaia unor aspe%te %antitatie si stru%turae referitoare a reutatee e%onomi%e, se a6unge a

anaia rateor rentabiitatii, importanti indi%atori %aitatii de efi%ienta e%onomi%a.

@e anga ratee de rentabiitate %a%uate anterior in tabeu 1, un at indi%ator important este

repreentat de %atre rata de rentabiitate finan%iara, %are se %a%ueaa %a fiind0

Rf >Rata rentabiitatii finan%iare?G @rofitu brut * Capitau propriu I 1))

Astfe, se obtin urmatoaree aori0

@entru anu 3))80 RfG -8,5+

@entru anu 3))-0 RfG 83,51

@entru anu 3))90 RfG 35,-(

Eaminarea informatiior priind ratee de rentabiitate atesta o situatie nefaorabia din

pun%t de edere e%onomi%. A%est u%ru este usor sesiabi obserand profitu brut negati obtinutin fie%are din %ei 2 ani anaiati

Analiza patrimoniului

!n %adru a%estei etape om anaia %apitau propriu si %apitau permanent, pre%um si

gradu de soabiitate a patrmoniuui intreprinderii in perioada 3))83))9.

"r.

%rt

!ndi%atori

3))8 3))- 3))9

3))-*3))8

>?

3))9*3))-

>?

1. Capita propriu +&.848.48& %6.&.&8 %.67.+41 47,71 3)(,(8


12/31

3. @asie totae 19-.+-3.(8

)

353.(3).15

3

3-2.)+3.89

)

138,)5 113,1(

2. Soabiitatea

patrimoniuui>?1),2- 1(,35 35,9-

128,3- 1-3,23

Rata soabiitatii patrimoniae se %a%ueaa %onform formuei0

Rata soabiitatii patrimoniaeG Capita propriu * @asie totae I 1))

!ndi%ee ratei soabiitatii patrimoniae a %res%ut de a o perioada a %eaata, %u 28,3-,respe%ti %u -3,23, %eea %e arata %a intreprinderea are o soabiitate buna, iar in a%este %onditii

intreprinderea isi poate a%operi datoriie %u surse proprii.

#.%. Analiza viabilitatii manageriale

Analiza subsistemului metodologic

Ba nieu S.C. Asigurari S.A. se utiieaa integra sau partia, unee metode si te/ni%i de

management, %are fa%iiteaa eer%itarea pro%eseor de management in %onditii normae.

in pun%t de edere %antitati, numaru de metode si te/ni%i manageriae a %are se

apeeaa %otidian este destu de redus, %e mai mut fiind utiiate metodee diagnosti%arii,

deegarii, sedintei.

Ba toate a%estea se adauga managemetu prin obie%tie si prin bugete si prin proie%te,

api%ate partia , datorita faptuui %a ni%i una din metodee sau te/ni%ie utiiate nu respe%ta, in

totaitate, un s%enariu metodoogi% re%omandat de stiinta managementuui, stru%turat in etape sifae, fie%are din ee %u un %ontinut spe%ifi%.

Analiza subsistemului decizional

in pun%t de edere tipoogi%, se remar%a eistenta unei ponderi ridi%ate a de%iiior0

ta%ti%e, %u interae de timp os%iante, de regua %e nu depases% 1 an, dar %u infuente dire%te

asupra unor %omponente pro%esuae si stru%turae de mare importanta in e%onomia firmeiH


13/31

%erte, %u ariabie %ontroabie si anti%ipare %at mai ea%ta a reutateorH

in e%usiitate muti%riteriae, in sensu abordarii probemeor de%iionae intrun %ontet mai

argH

periodi%e si aeatorii

Analiza subsistemului informational

Sistemu informationa %uprinde ansambu de date, informatii %ontinute in do%umente, %ir%uite

informationae, fuuri informationae si mi6oa%e de tratare a informatiior, impi%ate in pro%esu de

fundamentare a de%iiior eaborate de organee %are fa% parte din sistemu administratiei pubi%e

Dun%tiie sistemuui informationa0

1. Dun%tia de%iionaa, %are %onsta in a%eea %a sistemu informationa trebuie sa asigure

eementee informationae ne%esare fundamentarii de%iiior administratie.

3. Dun%tia operationaa %are este %ea prin %are sistemu informationa asigura operationaiarea

a%teor administratie. #otaitatea dateor, informatiior %are %ir%ua in sistemu informationa aadministratiei pubi%e, %ir%uitee si fuurie informationae eistente %ontribuie in mod de%isi

atat a inteegerea %ore%ta a %ontinutuui unui a%t normati sau a unei de%iii administratie, %at

mai aes a api%area a%estora.

%. 9unctia de documentare a sistemului informational exprima menirea acestui sistem de a inregistrainformatiile necesare personalului angajat in sistem pentru a fundamenta sistemul de o!iective siimplicit deciziile derivate din acestea.

Analiza subsistemului organizatoricAnaliza acestei componente manageriale se realizeaza dupa o metodologie specica:

- analiza se face prin prisma posi!ilitatilor de realizare a o!iectivelor fundamentale si derivate<

- analiza prin prisma principiilor de concepere si functionare a structurii organizatorice<

- analiza incadrarii cu personal<

- analiza unor documente de formalizare a structurii organizatorice<

- analiza conceperii si functionarii unor componente primare ale structurii organizatorice

isfunctionalitatile generate de o structura proiectata necorespunzator apar ca simptome, camod de manifestare al unor pro!leme structurale determinate de incapacitatea diferentierii si integrariiactivitatilor de adaptare la mediul am!iant extern.

*ateva simptome generale, manifestate insa cu intensitati diferite sunt:

- decizii insucient fundamentate, inoportune si necorelate in timp si spatiu cu alte decizii


14/31

- con"icte intre persoane si sei de compartimente, generate de conducere sau coordonaredefectuoasa<

- dimensionarea necorespunzatoare a unor posturi, functii<

)tructura organizatorica nu este un scop in sine, ci un mijloc de realizare a o!iectivelor si decrestere a performantelor unitatii.

Pentru a-si indeplini rolul de instrument al mangementului su!ordonat realizarii o!iectivelorgenerale ale unitatii, structura organizatorica tre!uie conceputa astfel incat sa raspunda unor o!iectivespecice.

%. 'iagnosticul organizatiei pentru S.C. (ure)o Asigurari S.A.

@iata asigurarior a in%/eiat anu 3))9 %u un oum de prime brute subs%rise de -1+.5 miioanede ei, nie in usoara s%adere fata de anu pre%edent, potriit dateor Comisiei "ationae a @ietei

Dinan%iare. upa o %restere de aproape 1+ in anu 3))-, piata asigurarior nu a reusit in 3))9 saramana pe %restere. !n 3))-, %ompaniie au subs%ris prime in aoare totaa de -28.3 miioane de ei,%eea %e arata o usoara s%adere a pietei %u 3,(8 sau %u 3),+8 mi. ei in anu 3))9.

S%aderea segmentuui de asigurari de iata %u 12 in 3))9, %omparati %u 3))-, a fost

e%/iibrata in ansambu industriei de eoutia poitia a se%toruui de asigurari generae, %are au

%res%ut in 3))9 %u 3,)2.

Analiza S*O! repreinta o metoda de audit a organiatiei si a mediuui a%esteia, fiind%onsiderata prima etapa a panifi%arii strategi%e. $etoda ii a6uta pe spe%iaisti sa se %on%entree

asupra aspe%teor reeante, iar odata identifi%ate, a%estea se transforma in obie%tie de

mar7eting.

Api%area anaiei SJO# este fa%iitata da%a se fooseste o ista de probeme %are trebuie

urmarite in %adru anaiei si ae %aror raspunsuri sunt reeante pentru eauarea situatiei de fapt

a mediuui si a firmei. Este re%omandabi %a probemee urmarite in %eea %e prieste pun%tee

forte, pun%tee sabe, oportunitatie si amenintarie sa aiba o anergura ne%esara pentru a fi %uadearat probeme strategi%e, sa aiba egatura %u panurie strategi%e si saofere indi%ii

semnifi%atie pentru eauarea a%estora si, a neoie, pentru re%onsiderarea or.

%.1. +ediul etern

+ediul etern este a%atuit din totaitatea eementeor din eterioru intreprinderii %u %area%easta intra in %onta%t dire%t sau indire%t infuentandue si fiind infuentata de %atre ee in

a%eeasi masura.

%.1.1. +icromediul


15/31

urnizorii si prestatorii de servicii

Asigurari a deotat si mentine foarte bune reatii de %oaborare si parteneriat %u %ei mai

muti dintre furniorii si %u prestatorii sai de seri%ii0

proprietaru %adirii de birouri unde se afa sediu %entra din 4u%uresti, dar si proprietarii

sediior agentiior din %eaate orase din taraH

furnioru de seri%ii de audit K@$: si “Casa de ao%atura @opoi%i, "itu si Aso%iatii”H

agentia de pubi%itate, @R si %omuni%are Ogi& si agentia de media $inds/areH

bro7erii de asigurari prin intermediu %arora inde produsee sae de asigurari de iata si desanatate >$ars/, AO", Bondon 4ro7ers, si muti atii?H

furniorii de materiae promotionae >Arte@romo? si tiparituri >:rafi%a si #ipar?H

furniorii de ate seri%ii pre%um training >As%endis?, %atering >@riieg? et%.

!n %e prieste profiu %ientior sai, pubi%u tinta prin%ipa a Asigurari este a%atuit din

persoane %u arsta intre 35 si (5 de ani, %u enit mediu spre ridi%at, din mediu urban.

Pe segmentul asigurarilor de viata, %on%urenta se manifesta nu neaparat a nie de produs, asigurarie de iata fiind produse reati omogene, %i mai degraba a nie de0

notorietate*renume si soiditate finan%iara a so%ietatii de asigurariH

%anae de distributie.

#rebuie remar%at faptu %a so%ietatie de asigurari %are fa% parte din grupuri ban%are aueouat mut mai rapid si detin poitii importante pe a%easta piata in spe%ia datorita eistentei in

portofoiu a%estora a produseor de ban%assuran%e F asigurarie atasate %rediteor ban%areH in

%eea %e prieste %anau propriu de distributie >reteee de agenti?, %on%urenta se manifesta anieu %aitatii si pregatirii resurseor umane.

Pe segmentul asigurarilor private de sanatate, eista %on%urenta a nie de produs.

Asigurarea de sanatate oferita de Asigurari este de tip benefi%ii >asiguratu benefi%iaa atat dea%operire finan%iara, prin suma asigurata, %at si de infrastru%tura ne%esara a%tuui medi%a in%adru unui %on%ept integrat de sanatate?, un produs aand a%eeasi stru%tura fiind oferit de Signa

!duna si de AstraUnia. Restu %ompaniior de asigurari ofera asigurari de sanatate de tip

indemniatie >asiguratu benefi%iaa de %ompensatie finan%iara in %au produ%erii ris%uuiasigurat?, %on%urentii fiind Aian#iria%, !": Asigurari de ;iata, 4CR Asigurari de ;iata,

:enerai.


16/31

#ot pe segmentu asigurarior priate de sanatate, eista un at produs %on%urent, si anume

abonamentu de sanatate oferit de ma6oritatea %ini%ior priate %are presupune un set imitat de

seri%ii medi%ae >e%usi spitaiare? si fara ni%io a%operire finan%iara. Abonamentu desanatate este un %on%urent foarte puterni% si datorita aspe%teor de natura fis%aa0 abonamentee

sunt andute %a seri%ii de medi%ina mun%ii, a%estea fiind dedu%tibie fis%a, in timp %e

asigurarie priate de sanatate sunt dedu%tibe doar in imita a 35) de euro*an pentru anga6at sianga6ator. @e a%est segment, %on%urentii dire%ti sunt C$U, $edi%oer, $edBife, Sanador et%.

Ba nie de industrie, prin%ipaii concurenti directi ai Asigurari >o%u 1) in fun%tie de

primee brute subs%rise in anu 3))9? pe segmentul asigurarilor de viata sunt0 !": Asigurari

de ;iata, 4CR Asigurari de ;iata, A!: Bife, Aia, Asirom, Aian#iria%, :enerai, :roupamasi :rae Romania.

@e segmentu asigurarior de sanatate, prin%ipaii %on%urenti dire%ti ai Asigurari >o%u 3 in

fun%tie de primee brute subs%rise in anu 3))9 si ider in anu 3)1) dupa primee 5 uni? sunt0

Aian#iria%, Omniasig ;iata, !": Asigurari de ;iata, Asirom, AstraUnia, 4CR Asigurari,

:enerai si Signa !duna.

!ntru%at asigurarie de iata sunt prin e%eenta instrumente de panifi%are

finan%iara, concurentii indirecti ai Asigurari sunt, pe a%est segment, toate institutiie finan%iare

%are ofera instrumente de e%onomisire si inestitii pre%um ban%ie >depoite ban%are?, fonduriemutuae, so%ietatie de bro7era6.

Organismele publice %are regementeaa mi%romediu in %are a%tieaa Asigurari sunt0

Comisia de Supraeg/ere a Asigurarior F autoritatea de supraeg/ere a pietei asigurarior si aso%ietatior de asigurari si de intermediere in asigurari, Administratia Dinanteor @ubi%e, Agentia

"ationaa de Administrare Dis%aa.

%.1.#. +acromediul

+ediul demografic

$ediu demografi% a %unos%ut o serie de s%/imbari %are infuenteaa piata asigurarior deiata, pre%um0 s%aderea popuatiei si a numaruui mediu de membri ai unei famiii, %resterea

sperantei de iata, %resterea nieuui de edu%atie, imbunatatirea %onfortuui %otidian et%.

Astfe, %onform dateor pubi%ate de !nstitutu "ationa de Statisti%aL1M, a 1 ianuarie 3))-,

popuatia Romaniei numara 31,5 miioane de o%uitori, din %are 55 o%uiau in mediu urban si(5 in mediu rura, aand urmatoarea stru%tura0

@opuatia tanara >)1( ani? repreenta 15,3 din totau popuatiei, popuatia aduta 8),(1, iar

%ea arstni%a >+5 ani si peste? 1(,9H

;arsta medie a popuatiei Romaniei a fost de 29,1 ani >28,8 ani a popuatia mas%uina si (),5ani a %ea feminina?H popuatia ruraa, mai imbatranita, are o arsta medie de 29,9 ani, mai mare

%u 1,( ani de%at %ea urbanaH

http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn1http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn1


17/31

in %ee 23) muni%ipii si orase, -5,+ aeau o popuatie sub 5).))) o%uitori >23,5 din

popuatia urbana?H

@opuatia oraseor mari %u peste 1)).))) o%uitori, desi in s%adere, repreinta 5(,2 din popuatia urbanaH

$uni%ipiu 4u%uresti >1.9((.))) o%uitori?, %apitaa tarii, detine 1+,( din popuatia urbana si

9 din popuatia tarii.

:radu s%aut de penetrare a asigurarior de iata de ),22 din @!4 in 3))- fata de media

europeana de (,+ in a%easi anL3Mindi%a faptu %a piata are un potentia de %restere enorm.

+ediul economic

$ediu e%onomi% este foarte putin faorabi pietei asigurarior de iata in a%easta perioada,

iar %onse%intee dire%te or fi probabi s%aderea numaruui de poite de asigurare noi si %resterea

numaruui de reiieri a %eor eistente %a urmare a neoii mari de i%/iditati a popuatiei ina%easta perioada.

Rata infatiei a %oborat a (,8( in 3))9 >de a +,2 in 3))-?. @entru 3)1), 4an%a

"ationaa a Romaniei >4"R? tinteste o infatie de 2,5, pus sau minus un pun%t pro%entuaL2M.

Se estimeaa %a rata medie a soma6uui se a redu%e de a 8,- in 3))9 a 8,2 anu iitor,

iar numaru de someri inregistrati a finee anuui a %obori %u 55.))) de persoane, a +(5.))) inde%embrie 3)1)L(M. Rata soma6uui inregistrat a fost in una februarie de -,2 fata de -,1 in

ianuarie 3)1) si respe%ti (,9 in februarie 3))9, potriit Agentiei "ationae pentru O%uparea

Dortei de $un%a >A"OD$?L5M.

Conform utimeor opinii eprimate de spe%iaistii din domeniu finan%iar ban%ar, eu isi a

%ontinua apre%ierea in anu 3)1) a6ungand a 2.95 ei*euro in de%embrie 3)1) fata de nieu

a%tua de (.112 ei*euroL+M.

Restantee a %redite ae popuatiei si %ompaniior au ur%at in februarie a 9,3 miiarde de ei>%ir%a 3,35 md. euro?, adi%a (,+ din totau imprumuturior, in %restere de 3,5 ori %omparati %u

a%eeasi una din 3))9L8M.

+ediul te&nologic

Atat asigurarie de iata %at si %ee de sanatate sunt seri%ii intensie in forta de mun%a, sidepind in foarte mare masura de pro%esu edu%ationa.

!n a%easi timp, %atea so%ietati de asigurari au in%eput sa dotee personau de anari %u

e%/ipamente mobie pentru emiterea ee%troni%a a poiteor de asigurari, si, in %urand, in urma

unei noi regementari emise de Comisia de Supraeg/ere a Asigurarior, toate so%ietatie deasigurari or fi obigate sa fa%a a%est u%ru pana a sfarsitu anuui.

http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn2http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn3http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn4http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn5http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn6http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn6http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn7http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn2http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn3http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn4http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn5http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn6http://www.qreferat.com/referate/marketing/Analiza-diagnostic-a-firmei-SC853.php#_ftn7


18/31

+ediul cultural

So%ietatea romaneas%a nu per%epe utiitatea asigurarior de iata si faptu %a a%estea sunt

instrumente finan%iare %are pot sa indepineas%a, simutan, atat fun%tia de prote%tie pentru ris%uriesentiae din iata >pre%um de%esu sau inaiditatea? %at si pe %ea de e%onomisire sau, dupa %a,

de inestitie. @rin urmare, so%ietatie de asigurari or trebui sa depuna eforturi sustinute petermen mediu si ung in sensu edu%arii popuatiei in %eea %e prieste rou asigurarior de iata

pentru a stimua %resterea a%estei piete %e putin a nieu mediei din statee europene.

+ediul politic

$ediu poiti% din Romania este tubureH ma6oritatea popuatiei >-)?L-M %onsidera %a una

dintre %auee %oruptiei este egatura prea stransa intre afa%eri si poiti%a. !ntrun mediu poiti%

sanatos sar putea impementa %u su%%es reforme stru%turae, sar absorbi fondurie UE si sar administra %orespunator %/etuieie pubi%e, si sar putea minimia unerabiitatie e%onomi%e.

!n %e prieste asigurarie priate de sanatate, %resterea a%estui segment %are in preentrepreinta ).)1 din @!4, este strans egata de ointa poiti%a in %eea %e prieste reformarea

sistemuui pubi% de sanatate afat aproape de %oaps. @rin reformarea sistemuui pubi% desanatate, mare parte din presiunea finan%iara si emotionaa asupra a%estuia ar fi preuata de

sistemu priat a asigurarior de sanatate.

+ediul institutional-legislativ

$ediu institutionaegisati este instabi. @uterea pubi%a se manifesta in spe%ia prin

intermediu Comisiei de Supraeg/ere a Asigurarior, %are are atributii pre%um eaborarea de proie%te de a%te normatie %are pries% domeniu asigurarior, supraeg/erea pietei asigurarior

in ederea api%arii prin%ipiior de supraeg/ere prudentiaa si preentia si prote6area intereseor asiguratior.

Astfe, prin intermediu anaiei SJO#, am eidentiat, in %eea %e prieste mediu etern

atat oportunitatie, %at si amenintarie mediuui ambiant a a%estei so%ietati.

Oportunitatile repreinta fa%tori de mediu etern poitii pentru firma, atfe spus sanse

oferite de mediu, firmei, pentru asi stabii o noua strategie sau asi re%onsidera strategiaeistenta in s%opu epoatarii profitabie a oportunitatior aparute. Oportunitatieista pentru

fie%are firma si trebuie identifi%ate pentru a se stabii a timp strategia ne%esara fru%tifi%arii or sau pot fi %reate, indeosebi pe baa unor reutate spe%ta%uoase ae a%tiitatior de %er%etaredeotare, adi%a a unor inoari de anergura %are pot genera %/iar noi industrii sau domenii

aditionae pentru produ%tia si %omer%iaiarea de bunuri si seri%ii.

Oportunitati



19/31

reforma sistemuui pubi% de sanatate estimata sa in%eapa %u introdu%erea sistemuui de

%opata din iuie 3)1)H

reforma sistemuui de asigurare obigatorie a o%uinteor, in%epand %u 1 iuie 3)1)H

modifi%area %omportamentuui si a neoior %onsumatorior din spre %reditarea pentru%onsum %atre e%onomisire, %are a infuenta %resterea %ererii de produse de inestitii si

e%onomisireH

introdu%erea dedu%tibiitatii fis%ae pentru primee de asigurare de iata estimata pentru

3)11H

atragerea unor oameni %u eperienta in anarea de asigurariH

deotarea %omuni%arii intre departamentee so%ietatii si organiarea unor eenimente

pentru apropierea e%/ipeor, %rearea unui mediu ambiantH

responsabiiarea e%/ipeor si motiarea orH

ac'izitionarea si implementarea unor programe informatice performante<

in%/eierea unor %ontra%te in iua primei intaniri %u %ientuH

ela!orarea unei strategii de marketing in scopul cresterii numarului de clienti potentiali<

contactare de noi clienti importanti<

analizarea reclamatiilor si a sesizarilor clientilor si gasirea de solutii imediate si

prota!ile pentru im!unatatirea performantelor;

recalcularea numarului de angajati<

realizarea unor produse marca proprie, cu un !un raport

calitate3pret ;

largirea portofoliului de produse;

posi!ilitatea asimilarii de produse noi de pe piata existenta<

im!unatatirea continua a programelor de management si a proiectelor pentru cresterea

competitivitatii;

calicarea ec'ipei manageriale in domeniul leaders'ipului prin cursuri de master, seminarii

Amenintarile sunt fa%tori de mediu etern negatii pentru firma, %u ate %uinte situatii saueenimente %are pot afe%ta nefaorabi, in masura semnifi%atia, %apa%itatea firmei de asi reaia

integra obie%tiee stabiite, determinand redu%erea performanteor ei e%onomi%ofinan%iare. Ca

si in %au oportunitatior, amenintarie de dierse naturi si %aue pandes% permanent firma,anti%iparea sau sesiarea or a timp permitand firmei sasi re%onsidere panurie strategi%e astfe


20/31

in%at sa e eite sau sa e minimaiee impa%tu. $ai mut, atun%i %and o amenintare iminenta

este sesiata a timp, prin masuri ade%ate, ea poate fi transformata in oportunitate.

Amenintari

%ompetitie intensa din partea marior so%ietati de asigurari sau a so%ietatior %are au in%/eiate

parteneriate %u ban%i puterni%e >A!:, 4CR, !":?H

parteneriate %u e%/ime intre bro7erii de asigurari si %ontra%tee internationae de bro7era6H

ing/etarea pietei benefi%iior oferite anga6atior %a urmare a re%esiunii e%onomi%e %u impa%t

dire%t asupra asigurarior priate de sanatate de grupH

intrarea unor noi 6u%atori pe piata asigurarior de iata >Unia, ANA? eistenti sau in baa

pasaportuui europeanH

adan%irea %riei, %resterea ratei soma6uui si a restanteor a %redite ae popuatiei %u

%onse%inte negatie atat asupra produ%tiei noi %at si a %ontra%teor in igoare >reiieri,

s%aderea primeor de asigurare?H

in %eea %e prieste resursee umane, eistenta ris%uui de atragere a oamenior %u eperienta

de firmee %on%urenteH

defe%tarea e%/ior sisteme de operareH

pierderea anumitor clienti din cauza nedelizarii acestora precum si dincauza sortimentatiei restranse<

politici mult mai agresive de marketing si vanzari ale concurentei<

punerea in pericol a pozitiei competitionale actuale datorita reorganizarii mai rapide armelor concurente relativ la structurile de procesare<

oferta de produse mult mai mare a concurentei precum si diversicarea continua a acesteia

costuri ridicate pentru companie, care se pot re"ecta si asupra produselor aduse pe piataasigurarilor<

realizarea unui volum de vanzari mai mic decat cel previzionat

aparitia unor %onfi%te intre manageri si anga6ati din %aua ipsei de %omuni%are

Anaia mediuui genera se reaieaa %u $atri%ea de eauare a fa%torior eterni”, iar pentru a%easta se par%urg urmatoaree etape0


21/31

se determina un numar de oportunitati si amenintari %onsiderate a fi %ee mai importante

pentru intreprindereH

fie%arui fa%tor i se atribuie o pondere %uprinsa in interau >)H1?, %u mentiunea %a

oportunitatior i se a%orda aori mai mari, iar amenintarior aori mai mi%iH

fie%arui fa%tor i se a%orda un rang, %uprins in interau >1H(?. Rangurie au a%eeasi aori de

a 1 a (, insa semnifi%atia se defineste in fun%tie de efi%ienta %u %are strategia a raspunde a

infuenta fa%toruui respe%ti0

e regua, aorie au urmatoarea semnifi%atie0

( efi%ienta ridi%ata

2 efi%ienta peste medie

3 efi%ienta medie

1 efi%ienta redusa

s%oru ponderat repreinta produsu dintre pondere si rangH

s%oru tota ponderat este repreentat de suma produseor.

+atricea evaluarii factorilor eterni

/r. crt. 'omeniu de analiza strategica si factori eterni 0 i /i

A Oportunitati 1,00

1. eotarea mai a%%entuata a ramurii asigurarior de bunuri ),1) 2

3. $ari perspe%tie de deotate a pietei ),3) 3

2. eotarea asigurarior de iata in se%toru priat ),1) 2

(. Bargirea portofoiuui de produse ),3) 2


22/31

5. Obigatiitatea unor asigurari ),1) 2

+. Asimiarea de noi produse de asigurari ),15 2

8. Cererea ineasti%a ),)5 3

-. Coaborarea %u bro7eri, %are sa promoee anarea

asigurarior

),1) 2

B Amenintari 1,00

1. edu%tibiitate fis%aa see%tia a primeor de asigurare ),35 3

3. !nteres genera s%aut fata de asigurari ),1) 1

2. ensitatea asigurarior ),() 3

(. "einteegerea rouui asigurarior in so%ietate ),1) 3

5. A%tiitatea promotionaa a firmeor %on%urente ),15 2

Amsamblul sistemului 1,00

A Oportunitati 2,32 #,45

6 Amenintari 2,72 #,15

!n urma anaiei matri%ei eauarii fa%torior eterni, se %onstata %a strategia adoptata de%atre intreprinderea S.C. Asigurari S.A. are o efi%ienta sensibi mai mare de%at media eistenta

pe piata asigurarior.


23/31

%.#. +ediul intern

+ediul intern al intreprinderii Frepreinta totaitatea eementeor din interioru

intreprinderii asupra %arora, a%esta are infuenta determinata si un %ontro tota.

Ba nieu unei intreprinderi eementee %are infuenteaa mediu intern sunt repreentatede pun%te forte si pun%te sabe.

Punctele forte ae firmei sunt %ara%teristi%i sau %ompetente distin%tie pe %are a%easta e

poseda a un nie superior in %omparatie %u ate firme, indeosebi %on%urente, %eea %e ii asigura

un anumit aanta6 in fata or. Atfe preentat, pun%tee forte ,repreinta a%tiitati pe %are firma ereaieaa mai bine de%at firmee %on%urente, sau resurse pe %are e poseda si %are depases% pe

%ee ae ator firme.

Puncte forte

apartetenta a grupu finan%iar paneuropean Eure7o %are sia demonstrat soiditateainregistrand profit in an de %riaH

Spitau si %entree medi%ae Euro%ini% in 6uru %arora sa %onstruit sistemu integrat de

asigurari de sanatate Eure7oH

%ompanie de taie mare %u retea de 55 de agentii si 3 pun%te de u%ruH

poitia pe piata asigurarior a %ompaniei, ii a%orda a%esteia un pus de imagine si in%redere in

fata %ientior eistenti sau a potentiaior %ientiH

eistenta in portofoiu %ompaniei a produseor de asigurari de iata %u %omponentagarantata, adaptate a%tuaeor %onditii e%onomi%eH

%on%entrare pe deotarea %anaeor de distributie aternatie >%orporate, bro7eri si

ban%assuran%e?H

preenta pe piata pensiior priate obigatorii si fa%utatie prin Eure7o @ensiiH

personalul care isi desfasoara activitatea in cadrul rmei

este !ine pregatit;

oameni cu competente profesionale si experiente

profesionale in posturile de conducere;

!una motivare a personalului prin existenta unui sistemde prime acordate in functie de realizari, vec'ime si delitate<

o !una transparenta in transmiterea informatiilor legate

de diferitele pro!leme aparute;

strategii performante de management si programare operatia efi%ientaH


24/31

pozitionare performanta pe piata prin oferirea unor produse calitative clientilor;

comunicare !una cu clientii<

e%/ipa manageriaa este tanara si %ompetenta, utiiand te/ni%i manageriae moderneH

aorie organiatiei repreinta un aanta6 in reatia %u %ientii0

Empatie >inteegerea neoior %ientior, respe%t, %omuni%are si intera%tiune baate pe

sin%eritate si oferirea unui feedba%7 %onstru%ti?H

!noatie >orientarea %atre oportunitatie de imbunatatire, %rearea de noi produse si

seri%ii de aoare prin inteegerea profunda a %ientuui, %reatiitate?H

Orientare %atre reutate >orientare %atre performanta, perseerenta in atingerea

obie%tieor, transparenta?H

@asiune >impi%area, anga6amentu, entuiasmu si responsabiitatea?H

Cooperare >sinergie in reaiarea obie%tieor, %oordonarea si sin%roniarea?

Punctele slabe ae firmei sunt %ara%teristi%i ae a%esteia ariie sae de unerabiitate, %are iidetermina un nie de performante inferior %eor a firmeor %on%urente. @un%tee sabe repreinta

a%tiitati pe %are firma nu e reaieaa a nieu propriu %eorate firme %on%urente sau resurse

de %are are neoie dar nu e poseda.

Puncte slabe

notorietatea s%auta a branduui Eure7o0 22 notorietate asistata >!nterameri%an detine in%a

o rata de amintire mai mare?H

dependenta de un singur %ana de anare >retea de agenti %are asigura P-8 din aoarea

primeor brute subs%rise totae?H

intrarea %u intariere pe piata ban%assuran%eL9M >abia in 3))8?H

pro%ese interne greoaie si infrastru%tura !# ne%oreata %u ne%esitatie de deotareH

toate a%tiitatie intreprinse a nie o%a trebuie aprobate de %atre dire%toru genera, %eea %e

ingreuneaa buna desfasurare si promptitudinea a%estei a%tiitatiH

insufi%ient persona %u eperienta in anarea de asigurariH

un numar restrans de unit manageri, %omparati %u numaru tota de agentiH

pata unor %/irii pentru agentiie %ompanieiH



25/31

puterea de vanzare mai mare a cocurentei, precum si politici mult mai agresive demarketing si vanzari ale concurentei<

ipsa unor %a%uatoare si a unui s&stem destu de performant %are sa permita reaiarea

%ontra%tuui intro perioada foarte s%urtaH

defi%itu obtinut in %eea %e prieste profitu obtinut in perioada 3))83))9 >intreprinderea areaiat pierderi %onsistente a nie o%a?H

rentabiitatea s%auta a inestitiior a nieu utimior 2 aniH

eistenta unei game destu de restranse in %eea %e prieste produsee oferite %ientior

Anaia mediuui intern se reaieaa %u $atri%ea de eauare a fa%torior interni”, iar pentru

a%easta se par%urg urmatoaree etape0

se isteaa un numar de pun%te forte si pun%te sabe %onsiderate a fi %ee mai importante

pentru intreprindereH

pentru fie%are pun%t forte si pun%t sab in parte se a%orda o pondereH aorie sunt %uprinse in

interau >),1?, iar suma ponderior trebuie sa fie 1 >semnifi%atia ponderii repreinta

importanta pe %are o are fa%toru in stabiirea strategiei?H

fie%arui fa%tor i se a%orda un rang, %uprins in interau >1H(?. Rangurie au a%eeasi aori de

a 1 a (, insa semnifi%atia se defineste in fun%tie de efi%ienta %u %are strategia a raspunde a

infuenta fa%toruui respe%ti0

e regua, aorie au urmatoarea semnifi%atie0

( pun%t forte ma6or

2 pun%t forte minor

3 pun%t sab minor

1 pun%t sab ma6or

s%oru ponderat repreinta produsu dintre pondere si rangH

s%oru tota ponderat este repreentat de suma produseor.

+atricea evaluarii factorilor interni

"r. %rt. omeniu de anaia strategi%a si fa%tori interni K i "i K


26/31

A Capacitatea comerciala a firmei 1,00

1. ;oum mare de i%/iditati ),15 (

3. 4onitate finan%iara ),15 (

2. Un o% in in top 1) a firmeor de asigurari ),1) 2

(. Cresterea numaruui de %ienti ),)5 2

5. Cresterea oumuui de prime ),1) 2

+. Cresterea eniturior din anari ),15 3

8. S%aderea numaruui de poite ),15 3

-. Compeitatea produseor oferite ),15 2

B Capacitatea organizatorica a firmei 1,00

1. Stru%tura mobia %ompetenta ),15 2

3. Reatii etinse pe piata internationaa ),1) (

2. Retea teritoriaa puterni%a ),3) 2


27/31

(. @ersonaitatea 6uridi%a a unitatior teritoriae ),1) 2

5. eegarea de responsabiitate ),1) 2

+. !nfrastru%tura !# a %ompaniei ),1) 3

8. Eperienta profesionaa a agentior ),1) 3

-. @oiti%a de mar7eting a firmei ),15 2

C Capacitatea promotiomala a firmei 1,00

1. ispe%erat %u %ientii ),15 2

3. Siteu so%ietatii >.eure7o.ro? ),15 2

2. Campanii de promoare si pubi%itate ),3) 2

(. 4uget ao%at promoarii ),35 3

5. $i6oa%e pubi%itare mai putin %ostisitoare ),35 3

D Din punct e !eere al personalului 1,00

1. Resurse umane de inata %asa ),() 2

3. Sistem de promoare epi%it ),3) 2

2. 4una motiare a personauui ),() 2


28/31

Ansamblul sistemului 1,00

A Capacitatea comerciala 2,%5 %,22

B Capacitatea organizatorica 2,%2 #,92

C Capacitatea promotionala 2,#2 #,52

D Personal 2,15 %,22

!n urma anaiei matri%ei eauarii fa%torior interni, se poate sesia %a strategia adoptata pe pan intern, de %atre intreprinderea S.C. Eure7o Asigurari S.A. este destu de efi%ienta pe anumite

segmente de piata, aand anumite pun%te forte si aanta6e %ompetitie fata de %on%urenta pe

ramuri pre%um asigurarie de sanatate sau asigurarie de grup. e atfe, da%a uam in %a%u si

matri%ea fa%toruui etern, se obsera %a situatia eistenta pentru produsee promoate de %atrefirma Eure7o este una spe%ifi%a produseor mature si se re%omanda o strategie de oum.

7. $ecomandari pentru S.C. (ure)o Asigurari S.A. pe baza diagnosticului etern si

intern al organizatiei

@iata romaneas%a a asigurarior si reasigurarior a %unos%ut o eoutie interesanta urmand

eoutiie %ontradi%torii pe %are ea suportat si e%onomia in ansambu ei. Comparand nieu dedeotare si importanta asigurarior in e%onomia romaneas%a %u ate tari europene, putem edea %ani%i din a%est pun%t de edere nu se %onstata imbunatatiri, dimpotria0 in timp %e in a%estea %ontinua

eoutia, in Romania predomina stagnarea.

@iata romaneas%a a asigurarior de iata este o piata %ompetitia, desi nu se afa in faa de

maturitate din a%est pun%t de edere. Romania repreinta un %a aparte, deoare%e nu este o tara %u

traditie in domeniu asigurarior asa %um sunt ee %on%epute si pra%ti%ate in tarie deotate. @entru o

inteegere %ore%ta a pietei trebuie sa anaiam %ee doua %omponente 0 oferta si %ererea.

Oferta este ansata de asiguratori organiati in so%ietati %omer%iae %u personaitate 6uridi%a si

%u %apa%itate finan%iara, %riterii %e sunt regementate de egisatia in igoare.

Asiguratoru %are eer%ita o a%tiitate de asigurare de iata este obigat0 sa tina %onturi distin%te

pentru asigurarie de iata, sa inregistree toate eniturie si %/etuieie aferente asigurarior de iata

in %onturi separate, %are sa %onstituie si sa tina unui fond de asigurare distin%t, denumit fondu

asigurarior de iata, sa asigure %ondu%erea %ontabiitatii fonduui asigurarior de iata, pentruidentifi%area operatia a a%tieor si a obigatiior aferente a%estuia.


29/31

Cererea potentiaa este mare datorita numaruui mare de proprietati eistente, a popuatieinumeroase, pre%um si da%a aem in edere neoie reae de asigurare a nieu e%onomiei si a

popuatiei.

Cererea efe%tia este redusa din %aua ipsei de bani si de %unoastere a tuturor aanta6eor

oferite de asigurari. Cererea este dispersata si nu are un %ara%ter uniform sub aspe%tu %ategoriior deasigurari soi%itate, sub aspe%tu distributiei geografi%e, a nieuui de deotare a regiunii sau a

onei respe%tie si a nieuui eniturior.

@iata romaneas%a a asigurarior a inregistrat o eoutie spe%ta%uoasa in utimii ani,

aand,o %restere net superioara ritmuui de %restere e%onomi%a>e%eptie a fa%ut anu 3))9, afat sub

efe%tu %riei mondiae?. Se pre%onieaa %a a%easta tendinta de %restere, a %ontinua in anii iitori,

%a urmare a maturiarii pietei si %resterii neoii de prote%tie, e%onomosire si %rearii unui fond de pensii.

Aand in edere oportunitatie si amenintarie eistente pe piata, S.C. Eure7o Asigurari S.A. ar trebuisa tina %ont de anumite aspe%te ae mediuui etern, dar si de aspe%te %e pries% eoutia a%tuaa a

%ompaniei a nie intern0

Reaiarea unor inestitii see%tie pentru %resterea %otei de piata, mai aes pe segmentu

asigurarior de iata >unde %ompania sa situat pe o%u 1) in anu 3))9?, dar si pe segmentu

asigurarior de sanatate >o%u 3 in anu 3))9, si ider dupa primee 5 uni din anu 3)1)?H

Consoidarea operatiunior priind operatiunie fondurior priate de pensii obigatorii si

fa%utatieH

eotarea reteei de spitae Euro%ini%, %eea %e ar aea efe%te iibie asupra asigurarior de

sanatateH

Reaiarea unor inestitii see%tie astfe in%at sa sporeas%a rentabiitatea e%onomi%a a firmei.

So%ietatea ar trebui sa redu%a pierderie obtinute in anii anteriori >in perioada 3))83))9? prin

obtinerea de profit si prin sporirea %ifrei de afa%eriH

@romoarea intensa a renumeui so%ietatii, aand in edere notorietatea s%auta a numeui

Eure7o, in urma pro%esuui de rebranding reaiat in februarie 3))9. A%easta promoare ar putea

fi reaiata prin %ampanii pubi%itare puterni%eH

A%ordarea unei importante deosebite reformei de asigurare obigatorie a o%uinteor. Begea

priind asigurarea obigatorie a o%uinteor >AOB? a fi pusa in api%are de a 1 iuie 3)1),

%and a fi fun%tiona sistemu informati% pentru gestionarea %eor aproape -,5 miioane de poite de asigurareH

A%ordarea unei mai mari importante spe%iaiarii personauui sau anga6area unor oameni %u

eperienta in domeniu anarior, astfe in%at %onta%tu si %omuni%area %u %ientu sa fie mai

fa%ie pentru ambee partiH

!mpementarea aorior so%ietatii %u a6utoru unui program de inatare eperimentaaH


30/31

$otiarea e%onomi%a sau moraspirituaa a personauui organiatiei, pre%um si asigurarea

tuturor %onditiior benefi%e a o%u de mun%a pentru a%estiaH

Anga6area unor manageri de proie%t de su%%es, pentru impementarea unor noi proie%te

iabie, inoatie, %ompetitie. Astfe, trebuie promoata aparitia pe piata a unor noi produse

aanta6oase pentru %ienti in %onfruntarea %aitatepret, %are sa asigure o %restere e%/iibrata sio profitabiitate stabia, un standard ridi%at de performanta si integritate in toate operatiunie pe %are e derueaaH

Cursuri de master si seminarii de eaders/ip pentru managerii de6a eistentiH

!mpementarea unui sistem informati% performant %apabi de a redu%e timpii de ee%utieH

Ba nieu departamentuui de mar7eting, spe%iaistii pot poitiona %ore%t >de eempu, intr

un grafi% de tip rentabiitateris%? toate fondurie de inestitii, iar a%est aspe%t permite firmei

sa determine si sa ofere ea%t produsee %are nu se regases% in a%e moment in oferta pietei,

obtinanduse o diferentiere si o poitionare strategi%a a seri%iiorH

Eure7o trebuie sa se aee pe o strategie baata pe feibiitate si moderniare, %u o

a%operire teritoriaa totaa si %u o buna retea de distributie.

5. Activitatea - Aportul in cadrul organizatiei

isa postului

1. 'ate salariat

"ume0 C/iria%

@renume0 4ogdanAeandru

Bo%u si data nasterii0 4u%uresti, )3.)9.19--

omi%iiu0 .

C! seria .., nr .., eiberata de .. a data de .

C"@ .

#. unctia Operator introdu%ere date Cod COR (112)1

%. Subordonare Saariatu u%reaa in subordinea si sub autoritatea ire%toruui :enera a so%ietatii

7. 'escrierea functiei operare %a%uator si preu%rare %omeni intrun program administrati

5. Atributii si responsabilitati


31/31

introdu%ere date %onform do%umenteor aferenteH

erifi%area dateor introduse si asigurarea %ore%titudinii orH

pastrarea unei bune eidente a do%umenteor introduseH

respe%tarea reguior de se%uritate mun%ii spe%ifi%e, %unos%and raspunderie egae pentru nerespe%tarea

a%estora.

3. $esponsabilitati in domeniul securitatii si sanatatii in munca

parti%ipa a %ontrou medi%a a anga6are si se supune re%omandarior medi%aeH

sa isi desfasoare a%tiitatea, in %onformitate %u pregatirea si instruirea sa, pre%um si %u instru%tiunie

primite din partea anga6atoruui, astfe in%at sa nu epuna a peri%o de a%%identare sau imbonaire

profesionaa atat propria persoana, %at si ate persoane %are pot fi afe%tate de a%tiunie sau omisiunie sae

in timpu pro%esuui de mun%aH

sa utiiee %ore%t e%/ipamentu indiidua de prote%tie a%ordat si, dupa utiiare, sa i inapoiee sau

sa i puna a o%u destinat pentru pastrareH

sa nu pro%edee a s%oaterea din fun%tiune, a modifi%area, s%/imbarea sau inaturarea arbitrara a

dispoitieor de se%uritate propri, in spe%ia ae masinior, aparaturii, uneteor, instaatiior te/ni%e si

%adirior, si sa utiiee %ore%t a%este dispoitieH

sa %omuni%e imediat anga6atoruui si*sau u%ratorior desemnati ori%e situatie de mun%a despre %are

au motie intemeiate sa o %onsidere un peri%o pentru se%uritatea si sanatatea u%ratorior, pre%um si ori%e

defi%ienta a sistemeor de prote%tieH

sa adu%a a %unostiinta %ondu%atoruui o%uui de mun%a si*sau anga6atoruui a%%identee suferite de propria persoanaH

sa isi insuseas%a si sa respe%te preederie egisatiei din domeniu se%uritatii si sanatatii in mun%a, a

instru%tiunior proprii si masurie de api%are a a%estoraH

sa ee%ute ori%e ate sar%ini a soi%itarea %ondu%erii, in %onformitate %u pregatirea profesionaa.

Documents

Analiza Diagnostic a Firmei