20
1 CASA CORPULUI DIDACTIC SATU MARE Vizat, Nr. 1365 10.09./2015 Inspector Şcolar General, Prof. Călin Durla ANALIZA DE NEVOI PRIVIND FORMAREA cONTINUĂ pentru anul şcolar 2015-2016 - STUDIU -

ANALIZA DE NEVOI PRIVIND FORMAREA cONTINUĂ - ccd.satmar…ccd.satmar.ro/documente/analiza_nevoi_ccdsm_2015_2016.pdf · 2 Potrivit reglementărilor legale în vigoare, cadrele didactice

  • Upload
    vunhu

  • View
    229

  • Download
    2

Embed Size (px)

Citation preview

1

CASA

CORPULUI

DIDACTIC

SATU MARE

Vizat, Nr. 1365 10.09./2015

Inspector Şcolar General,

Prof. Călin Durla

ANALIZA DE NEVOI PRIVIND

FORMAREA cONTINUĂ pentru anul şcolar 2015-2016

- STUDIU -

2

Potrivit reglementărilor legale în vigoare, cadrele didactice reprezintă grupul cheie in

realizarea reformei educaţionale, având o dublă calitate, de proprietari şi de agenţi ai reformei,

care le oferă o nouă perspectivă educaţională, precum şi posibilitatea adoptării unei strategii

didactice. Participarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic la activităţile de

formare profesională continuă este reglementată prin Legea 1/2011 şi OMECTS nr.

5554/07.10.2011.

Analiza nevoilor de formare continuă este determinată de complexitatea fenomenului,

de multitudinea de factori ce influenţează exercitarea profesiei didactice: factori individuali, de

organizaţie şi de sistem. Formarea profesională continuă este importantă din perspectiva celor

trei categorii de factori. Programele de formare a cadrelor didactice sunt elaborate şi evaluate la

nivel naţional, dorindu-se o armonizare a politicilor naționale cu cele europene. În ultimii ani,

învăţământul românesc a cunoscut şi cunoaşte o continuă schimbare şi transformare cu

repercursiuni pozitive şi efecte evidente asupra educarii/formării cadrelor didactice.

Cunoaşterea nevoilor de formare a cadrelor didactice presupune o investigaţie detaliată şi

complexă a tendinţelor şi perspectivelor sistemului de educare/formare a cadrelor didactice.

Perspectiva tradițională și contemporană a formării cadrelor didactice, urmărite pe axele:

vârstă/ vechime; nivel de formare; instituţional; profil de competenţă; curriculum; strategii de

formare; forme de organizare; evaluare; certificare; mobilitate academică/mobilitate

profesională; accente de formare; abordare specifică, ne permit analiza comparativă a acestora.

În mod tradiţional, formarea iniţială şi continuă a personalului didactic porneşte de la o

înţelegere predominant academică şi comportamentalistă. Paradigmele moderne pun accent pe

statutul cadrului didactic ca membru al unei structuri organizaţionale definite (şcoala) şi a unei

comunităţi (profesionale, locale), ceea ce solicită şi o acceptare diferită a rolurilor şi a

identităţilor profesionale. Perfecţionarea şi dezvoltarea profesională condiţionează cariera

didactică evolutiv, fiind supuse legilor managementului resurselor, nevoilor de mobilitate, de

flexibilitate a cadrelor didactice. Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice din

perspectiva tradiţională implică abordarea de tip academic, iar perspectiva modernă pune

accentul pe latura pragmatică, personală, reflexivă şi creativă a procesului.

Activităţile de formare continuă se subordonează conceptelor de educaţie continuă şi

permanentă şi au următoarele atribute specifice fundamentale:

- formarea continuă presupune cu precădere activităţi de formare profesională precum

calificarea, specializarea, respecializarea, perfecţionarea sau reconversia şi mai puţin formarea

şi dezvoltarea personală, activităţi ce revin componentei de life long learning;

- formarea continuă presupune o prealabilă formare iniţială, de nivel colegiu, licenţă, master, doctorat.

Programele de formare continuă vizează dezvoltarea competenţelor şi aprofundarea

cunoştinţelor profesionale dobândite într-o formă de instruire iniţială de tipul celor mai sus

amintite. În dezvoltarea personală aspectele legate de motivaţie şi cunoaştere se integrează

foarte bine formându-se convingerea ,,puterii asumate” la nivel psihologic (,,empowerment

psihologic”). Acest fapt determină creşterea motivaţiei pentru profesie la cadrele didactice.

Era informaţiei şi a globalizării reclamă o atitudine deschisă faţă de capacităţile umane

de înţelegere şi interacţionare cu o lume din ce în ce mai complexă şi plină de provocări.

Sursele alternative de informare: internetul, biblioteca, mass-media deschid o nouă dimensiune

actului educativ, liberalizând accesul la informaţie, ordonată acum după principii

(inter)subiective. Autoeducaţia, sub toate formele ei (educaţia continuă), minimalizează rolul

educatorului, accentul fiind pus pe self-development, ştiinţific, cultural şi profesional.

Învăţământul noului mileniu îşi creează o diversitate de contexte adecvate pentru exprimare,

constituindu-se într-un proces dinamic multiform aflat mereu la dispoziţia individului şi

situându-se predominant în afara instituţiilor tradiţionale. După mediul unde este organizată

formarea, există trei forme de perfecţionare: perfecţionare internă, perfecţionare externă şi

perfecţionare prin forme mixte. Cele mai productive s-au dovedit a fi modalităţile mixte.

3

Şcoala deţine un rol esenţial fiind necesar să devină şi un mediu prielnic, suportiv pentru

perfecţionare, putându-se finaliza cu trecerea spre forme de autoperfecţionare.

Autoperfecţionarea ţine de condiţia subiectivă a cadrului didactic, de nivelul aspiraţional şi

motivaţional. Preocuparea pentru autoperfecţionare este una dintre coordonatele fundamentale

ale activităţii profesorului care cuprinde toate laturile personalităţii sale. Dacă premisele

subiective ale autoperfecţionării asigură motivarea, cele obiective asigură conţinutul şi

modalităţile de realizare. Astfel, un loc important îl ocupă calitatea pregătirii iniţiale şi a

stagiilor de perfecţionare.

Pornind de la două dimensiuni, una legată de concepţia subiectului ce se doreşte a fi

dezvoltată (bun profesionist sau motor al schimbărilor), iar alta de poziţia procesului de

formare în raport cu locul de lucru (modifică sistemul, sau restabileşte echilibrul), putem atribui

formării continue patru funcţii principale, care se referă la individ în cadrul unei organizații.

Acestea sunt: funcția de profesionalizare, funcția de adaptare profesională, funcţia de angajare

profesională și funcţia de organizare socioprofesională. Profesia didactică presupune

permanenta formare şi dezvoltare a cadrului didactic astfel încât acesta să poată să îi poată oferi

celui pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care îl predă. Cadrul

didactic din orice specializare se angajează astfel într-un proces de formare care îi va dezvolta

cariera periodic până la finalul acesteia.

Cariera în educaţie reprezintă succesiunea de etape de pregătire, formare şi

profesionalizare în câmpul educaţiei, de modelare, dezvoltare şi rafinare a competenţelor

educaţionale, a unor atitudini şi aptitudini specifice, de promovare a unor valori dezirabile.

Cariera didactică presupune realizarea aspiraţiilor profesionale în domeniu, precum şi obţinerea

unui echilibru între aşteptările personale şi cele profesionale. Formarea continuă implică şi

determină perfecţionarea, iar aceasta la rândul ei, duce la dezvoltare profesională, ceea ce

facilitează o carieră didactică în adevăratul sens al cuvântului. Toate acestea se află într-o

relaţie de interdependenţă, influenţându-se reciproc, fiecare aducându-şi aportul la progresul

celorlalte. Astfel, stimularea uneia va determina modificări la nivelul celorlalte verigi.

Pentru reuşita proceselor de asigurare a calităţii pentru sistemele de formare este de

remarcat necesitatea unei abordari complexe, integrate şi interdependente la nivelul celor trei

nivele de analiză (de analiză, nivel contextual și nivel de conținut), astfel încât conversia

elementului proiectiv într-o decizie de politică educaţională să reflecte generalul, întregul şi nu

părţile sale componente. Este de dorit ca, accentul la nivel strategic să fie pus pe proiectarea şi

determinarea unor criterii, norme, standarde care să definească în termeni evaluativi calitatea

unui proces/program.

Reforma învăţământului în România subliniază importanţa comutării accentului de

pe latura informativă a procesului educativ spre cea formativă, ce are ca şi consecinţă

armonizarea laturii cognitive a persoanei cu cea afectivă, atitudinală şi comportamentală.

În fapt, scopul ultim al educaţiei este pregătirea pentru viaţă a elevului, responsabilitate

care revine cu precădere cadrului didactic. În calitate de actor principal al procesului

instructiv – educativ, acesta se confruntă continuu cu o serie de provocări cărora trebuie

să le răspundă cu profesionalism şi tact pedagogic. Atât formarea profesională iniţială cât

şi cea continuuă a cadrelor didactice constituie premisa care asigură calitatea actului de

învăţământ.

În acest sens, CCD Satu Mare a efectuat un studiu explorator în perioada iunie-

septembrie 2015, privind identificarea nevoii de formare profesională a personalului din

învăţământul sătmărean. În cadrul acestui studiu, universul populaţiei a fost constituit din

profesori, cadre didactice din învăţământul primar şi preşcolar, personal didactic auxiliar,

personal nedidactic, personal de îndrumare şi control. Eşantionul este format din aproape 3000

de persoane.

4

Orice intervenţie de optimizare şi reformare în plan educativ are şanse de reuşită

doar dacă se bazează pe o bună cunoaştere a stării de fapt, respectiv a domeniului ce

urmează a fi supus schimbării. Din această perspectivă, analiza nevoilor educaţionale generale/

sistemice, precum şi a celor individuale devin prioritare în construcţia unui program/proiect de

formare şi perfecţionare instructiv-educativă.

Diagnoza nevoilor de formare s-a realizat în corelalre:

Cerinţele elaborate de MECȘ;

Rapoartele/ recomandările inspecţiilor şcolare efectuate de ISJ SM;

Rezultatele obținute de cadrele didactice din județ la examene și concursuri naționale;

Rezultatele chestionarelor aplicate în sistem;

Analiza fişei postului educabilului (standarde ocupaţionale, atribuţii de serviciu).

Analiza scopurilor organizaţionale particularizate la nivelul unităţilor de învăţământ din

teritoriu.

Identificarea obiectivelor de dezvoltare personală ale educabilului corelate cu scopurile

unităţii de învăţământ.

Identificarea „nevoilor de pregătire profesională” în vederea atingerii obiectivelor

personale şi a celor de sistem. Metoda cantitativă de cercetare utilizată a fost ancheta pe bază

de chestionar. Chestionarul conţine 5 întrebări care sondează gradul de satisfacţie al subiecţilor

cu privire la programele derulate în anul şcolar 2014-2015, precizarea domeniilor/

subdomeniilor în care ar fi utilă formarea în anul şcolar 2015-2016, precizarea competenţele

care trebuie formate, formele de organizare preferate. Subiecţii au dispus de libertatea unei

exprimări personale a răspunsurilor, doar 2 dintre întrebări fiind precodificate multiplu.

Analiza complexă a comunităţii de provenienţă a formabililor (nevoi şi probleme ale

comunităţii; integrarea instituţiilor şi politicilor educative în strategia comunitară);

Analiza documentară;

Discuţii individuale;

Focus grupul;

Analiza SWOT/ analiza PEST(E).

Chestionarele au fost aplicate pentru :

Sondarea opiniilor cadrelor didactice cu privire la programele de formare derulate de

CCD în anul şcolar 2014 - 2015;

Identificarea gradului de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare;

Identificarea metodelor şi procedeelor adecvate activităților ce antrenează cadrele

didactice;

Identificarea perioadelor optime de organizare a cursurilor de formare;

Identificarea de noi domenii şi teme de cursuri de formare, pentru Oferta de formare

continuă propusă de CCD SM în anul şcolar 2015-2016, care să vină în întâmpinarea activităţii

cadrelor didactice;

Cercetarea asupra nevoilor de formare continuă a cadrelor didactice a scos în evidenţă

cele mai importante aspecte ale dezvoltării profesionale ale acestei categorii, recunoaşterea

necesităţii de a participa la activităţi de acest tip sub cele mai diverse forme, căutarea unor

modalităţi de suport precum supervizarea, toate sub imperativul desfăşurării unor servicii

educaţionale de consiliere de calitate.

Evidenţierea unei eventuale diferenţe între tipurile de formare agreate (între nevoile de

formare pe specialitate şi dezvoltare personală şi celelalte tipuri de formare);

Identificarea percepţiei cadrelor didactice debutante asupra procesului lor de integrare

profesională;

5

Obiectivele analizei de nevoi:

Identificarea problemelor cu care se confruntă cadrele didactice debutante, din

perspectiva diferiţilor factori implicaţi în procesul de integrare profesională a tinerilor

(debutanţi, directori, profesori metodişti);

Stabilirea direcţiilor prioritare de acţiune în vederea realizării eficiente a formării

continue;

Adoptarea celor mai potrivite decizii privind designul activităţilor propuse.

Utilizarea informaţiilor cât mai complete în definirea backgroundului problemelor;

Definirea cât mai precisă şi comprehensivă a problemelor;

Să se poată genera soluţii alternative pentru problemele identificate;

Să permită monitorizarea a cât mai mulţi factori (timpul, resursele materiale, abilităţile

persoanelor).

Pentru realizarea unei analize cât mai cuprinzătoare şi reale a situatiei iniţiale s-a aplicat

analiza SWOT şi PEST. Pornind de la obiectivele specifice menționate mai sus, s-au conturat şi

anumite obiective cu caracter practic-aplicativ.

În realizarea diagnozei privind nevoile de dezvoltare profesională a personalului din

învăţământul preuniversitar al județului Satu Mare sunt prelucrate date furnizate din mai multe

surse de documentare. Se au în vedere atât nevoile de formare identificate în „mediul intern” al

şcolii de către responsabilii de formare împreună cu directorii instituţiilor de învăţământ cât şi

nevoile identificate de către persoane din „mediul extern” al şcolii, de către inspectorii de

specialitate, în timpul inspecţiilor şcolare, precum şi de către profesorii metodişti ai Casei

Corpului Didactic Satu Mare, în cadrul vizitelor de monitorizare. Stabilirea nevoilor de formare

pe discipline a fost realizată de către inspectorii şcolari de specialitate în urma inspecţiilor la

care au participat și profesorii metodiști ai Casei Corpului Didactic, ori în urma discuţiilor

individuale sau cu responsabilii de comisii metodice şi a analizei chestionarelor aplicate.

Un alt instrument utilizat în stabilirea nevoilor de formare o constituie „Fişa de

monitorizare” completată de către profesorii metodişti ai Casei Corpului Didactic Satu Mare în

cadrul vizitelor de monitorizare în şcoli. Unul dintre obiectivele monitorizării a fost colectarea

analizei nevoilor de formare continuă în concordanţă cu planul managerial al unităţii de

învăţământ, cu competenţele profesionale şi competenţele specifice dezvoltării profesionale.

Pentru stabilirea nevoilor de formare ale bibliotecarilor şi profesorilor documentarişti

sau a responsabililor de Centre de documentare şi informar,e la nivel judeţean, s-au folosit

chestionarele de anchetă, discuţiile individuale, focus grup, instrumente prin care au fost

identificate temele de interes, tipurile de activităţi de formare precum şi alte sugestii referitoare

la activităţile de formare care vor fi organizate în anul şcolar 2015 – 2016.

Centralizarea datelor statistice rezultate în urma prelucrării acestor tipuri de instrumente

de colectare a datelor va constitui punctul de plecare în realizarea analizei nevoilor de formare

pentru anul şcolar 2015 – 2016, iar pe baza acestei analize se va fundamenta oferta de formare.

Eşantionarea

Au fost propuse pentru ancheta cu chestionare 3643 cadre didactice, provenind din 141

de unităţi de învăţământ din judeţ. Au răspuns solicitărilor un număr de 2824 respondenţi,

proveniţi din 105 de unităţi şcolare. S-a ţinut cont de opiniile tuturor respondenţilor,

chestionarele fiind completate corect de către aceştia.

Dimensiunile cercetării:

Localizarea resurselor umane;

Identificarea iniţiativelor de formare;

Identificarea modalităţilor de realizare a activităţilor de formare;

6

Gradul de disponibilitate al cadrelor didactice pentru formare/dezvoltare profesională;

Valorificarea la clasă a competenţelor dobândite în cadrul activităţilor de formare continuă

- caracterul practic aplicativ al competenţelor dobândite;

Domeniile în care formarea personală poate fi îmbunătăţită.

Indicatori ai cercetării

Mediul de provenienţă a unităţilor şcolare;

Nivelul de învăţământ la care predau cadrele didactice;

Disponibilitatea cadrelor didactice pentru dezvoltare profesională;

Aplicabilitatea competenţelor dobândite în urma participării la cursuri de formare;

Forma de organizare a activităţilor agreată de cursanţi;

Domenii care manifestă interes pentru dezvoltare profesională proprie.

Analiza nevoilor de formare ne-a oferit date pentru:

a. Identificarea disfuncţionalităţilor din activitatea cadrelor didactice;

b. Definirea standardelor de performanţă pe categorii profesionale;

c. Elaborarea unor programe de formare continuă care să asigure calitatea în procesul

educaţional.

Interpretarea rezultatului

Primele aspecte vizate în chestionar au fost cele legate de identificare/localizare a

resurselor materiale şi a celor umane. Chestionarul a fost aplicat în 105 de unităţi şcolare: 46

din mediul urban şi 59 din mediul rural (fig. 1).

Instituţiile de învăţământ implicate în cercetare au fost următoarele:

1. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Satu Mare

2. Colegiul Naţional ”Doamna Stanca” Satu Mare

3. Colegiul Naţional Kolcsey Ferenc Satu Mare

4. Colegiul Tehnic “Elisa Zamfirescu” Satu Mare

5. Colegiul Tehnic “Iuliu Maniu” Carei

6. Colegiul Tehnic “Unio-Traian Vuia” Satu Mare

7. Gradiniţa ”Magic Kids” Satu Mare

8. Gradiniţa cu Program Prelungit ,,Draga Mea “ Satu Mare

9. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 11, Satu Mare

10. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 33, Satu Mare

11. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.7 Satu Mare

12. Gradiniţa cu Program Prelungit Voinicelul Satu Mare

13. Gradiniţa cu Program Prelungit Guliver Satu Mare

14. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 Satu Mare

15. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 Tasnad

16. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 Satu Mare

17. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 9 Satu Mare

18. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.1 Carei

19. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.13 Satu Mare

20. Gradiniţa cu Program Săptămânal ,,Floarea De Lotus” Odoreu

21. Liceul cu Program Sportiv Satu Mare

22. Liceul de Arte “Aurel Popp” Satu Mare

23. Liceul Reformat Satu Mare

24. Liceul Romano-Catolic „Josephus Calasantius“ Carei

25. Liceul Tehnologic “Constantin Brâncuşi” Satu Mare

26. Liceul Tehnologic Tarna Mare

7

27. Liceul Tehnologic ,,Anghel Saligny” Turţ

28. Liceul Tehnologic ,,George Bariţiu” Livada

29. Liceul Tehnologic “Ioniţă G. Andron” Negreşti Oaş

30. Liceul Tehnologic ”Simion Bărnuţiu” Carei

31. Liceul Tehnologic Ardud

32. Liceul Tehnologic De Industrie Alimentară "George Emil Palade" Satu Mare

33. Liceul Tehnologic “Petofi Sandor” Lazuri

34. Liceul Tehnologic “Petru Cupcea” Supuru De Jos

35. Liceul Tehnologic Tăşnad

36. Liceul Teologic Romano-Catolic „Ham Janos” Satu Mare

37. Liceul Teoretic Carei

38. Liceul Teoretic German “Johann Ettinger” Satu Mare

39. Şcoala Gimnazială “Viorel Sălăgean” Beltiug

40. Şcoala Gimnazială Nr. 10 Satu Mare

41. Şcoala Gimnazială “Dr. Ştefan Vonhaz” Petreşti

42. Şcoala Gimnazială Pişcolt

43. Şcoala Gimnazială Viile Satu Mare

44. Şcoala Gimnazială "Csury Balint", Agris

45. Şcoala Gimnazială ,,Aurel Haiduc”, Trip

46. Şcoala Gimnazială ,,Dr. Vasile Lucaciu” Satu Mare

47. Şcoala Gimnazială ,,George Cosbuc’’ Medieşu Aurit

48. Şcoala Gimnazială ,,Petofi Sandor” Livada

49. Şcoala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu” Apa

50. Şcoala Gimnazială ,,Wesselenyi’’ Hodod

51. Şcoala Gimnazială “ Octavian Goga” Satu Mare

52. Şcoala Gimnazială “Bălcescu-Petofi” Satu Mare

53. Şcoala Gimnazială “Fenyi Istvan” Căpleni

54. Şcoala Gimnazială “Mircea Eliade “Satu Mare

55. Şcoala Gimnazială “Soltesz Janos” Ambud

56. Şcoala Gimnazială “Vasile Lucaciu” Carei

57. Şcoala Gimnazială ” Constantin Brâncoveanu” Satu Mare

58. Şcoala Gimnazială ”Avram Iancu” Satu Mare

59. Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Satu Mare

60. Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga“ Satu Mare

61. Şcoala Gimnazială „Vasile Lucaciu” Lucăceni

62. Şcoala Gimnazială Acâş

63. Şcoala Gimnazială Andrid

64. Şcoala Gimnazială Berveni

65. Şcoala Gimnazială Botiz

66. Şcoala Gimnazială Călineşti Oaş

67. Şcoala Gimnazială Cehal

68. Şcoala Gimnazială Certeze

69. Şcoala Gimnazială Ciumeşti

70. Şcoala Gimnazială Culciu Mare

71. Şcoala Gimnazială Doba

72. Şcoala Gimnazială Dobra

73. Şcoala Gimnazială Dorolţ

74. Şcoala Gimnazială Drăguşeni

75. Şcoala Gimnazială Foieni

8

76. Şcoala Gimnazială Gheorghe Bulgăr Sanislău

77. Şcoala Gimnazială Gherţa Mică

78. Şcoala Gimnazială Halmeu

79. Şcoala Gimnazială Homorodu De Mijloc

80. Şcoala Gimnazială Nr 1 Negreşti Oaş

81. Şcoala Gimnazială Nr 3 Carei

82. Şcoala Gimnazială Nr. 1 Carei

83. Şcoala Gimnazială Nr.3 Negreşti Oaş

84. Şcoala Gimnazială Oar

85. Şcoala Gimnazială Odoreu

86. Şcoala Gimnazială Oraşu Nou

87. Şcoala Gimnazială Păuleşti

88. Şcoala Gimnazială Petri Mor

89. Şcoala Gimnazială Pir

90. Şcoala Gimnazială Poiana Codrului

91. Şcoala Gimnazială Pomi

92. Şcoala Gimnazială Porumbeşti

93. Şcoala Gimnazială Racşa

94. Şcoala Gimnazială Săuca

95. Şcoala Gimnazială Socond

96. Şcoala Gimnazială Terebeşti

97. Şcoala Gimnazială Tiream

98. Şcoala Gimnazială Tirşolţ

99. Şcoala Gimnazială Turulung

100. Şcoala Gimnazială Valea Vinului

101. Şcoala Gimnazială Vama

102. Şcoala Gimnazială Vetiş

103. Şcoala Gimnazială “Mihai Viteazul” Moftinu Mic

104. Şcoala Gimnazială”Tempfli Jozsef” Urziceni

105. Şcoala Gimnazială Tăşnad

Casa Corpului Didactic, cu ajutorul formatorilor şi a profesorilor metodişti, caută să

răspundă cererii de formare din judeţ, pentru toate nivelurile de învăţământ preuniversitar şi

pentru toate ariile curriculare. Orice intervenţie de optimizare şi reformare în plan educativ are

şanse de reuşită doar dacă se bazează pe o analiză reală, veridică, pe cunoaşterea stării de fapt,

respectiv a domeniului ce urmează a fi supus schimbării.

Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

CCD SM reprezintă principalul organizator şi

furnizor de programe de formare continuă a

personalului didactic din judeţul Satu Mare;

Iniţiază şi organizează periodic, programele

proprii de formare propuse anual prin Oferta de

formare, activităţi ştiinţifice, metodice, educative

cu impact pozitiv asupra beneficiarilor;

Colaborarea cu formatori şi profesori cu

experienţă didactică pentru susţinerea de stagii de

formare, care sunt parteneri ai CCD;

Lipsa unui sistem omogen, flexibil

şi constant de comunicare cu managerii

unităţilor de învăţământ şi responsabilii

cu formarea continuă cu privire la

formarea debutanţilor şi a

suplinitorilor;

Nu s-a monitorizat suficient

activitatea de formare continuă la

nivelul unităţilor de învăţământ;

Dificultate în diseminarea

9

Oferă consultanţă de specialitate, metodică şi

psihopedagogică personalului didactic/ nedidactic/

didactic auxiliar din judeţ;

Susţine şi editează revista proprie “Şcoala

sătmăreană”;

Este centru metodologic pentru bibliotecarii şi

documentariştii din judeţ,

Dispune de fond documentar, destinat

informării cadrelor didactice;

Dezvoltă relaţii de parteneriat educaţional în ţară

şi străinătate;

Dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare cu

instituţiile cu rol educativ în comunitatea rurală

(familia, biserica, autorităţi locale, asociaţii şi

organizaţii, etc.);

Dezvoltă relaţii de parteneriat cu furnizori de

formare continuă externi organizând cursuri în

cadrul unor proiecte commune;

Iniţiază cadrele didactice în elaborarea şi

implementarea de proiecte;

Dispune de bază materială pentru T.I.C.;

Colaborează cu parteneri pe plan local și

naţional pentru proiectarea programelor de

formare, cu furnizorii de programe.

Experienţa acumulată de personalul instituţiei pe

parcursul anilor de activitate şi în urma participării

la programe/ stagii de formare;

o Imaginea pozitivă a CCD SM reflectată în mass-

media;

Aprecierea pozitivă de către cursanţi a

programelor de formare derulate de CCD SM în

judeţ şi a altor activităţi;

Oferta diversificată de programe de formare

propusă în baza analizei de nevoi de formare,

corelată cu nevoile reale ale cadrelor didactice sau

semnalate de conducerile unităţilor şcolare;

o Parteneriatele cu unităţile şcolare pentru

derularea unor activităţi metodico-ştiinţifice şi

culturale;

Rolul recunoscut al CCD de promotor, subliniat

în reforma educaţională;

Cunoaşterea “sistemului” de către CCD Satu

Mare şi cunoaşterea CCD Satu Mare de către

“sistem”;

Concepţie dinamică de promovare a imaginii

instituţionale în comunitatea locală, prin

intermediul paginii web, a forumului de discuţii,

prin mass-media;

Preocupare pentru redactarea şi editarea

materialelor informative de interes educaţional;

informaţiei;

Cantitatea mare de informaţie

prelucrată electronic care determină

timp de lucru pe calculator prelungit;

Volum mare de muncă, număr

insuficient de angajaţi.

Lipsa fondurilor necesare pentru

achiziţionarea unor obiecte de

inventar şi a publicaţiilor ştiinţifice

sau pedagogice recente.

Uzura fizică şi morală a unei părţi

din materialul didactic existent, a

publicaţiilor şi a mijloacelor de

inventar.

Insuficienta preocupare şi

colaborare în vederea identificării

resurselor extrabugetare.

Diminuarea fondurilor alocate

pentru dezvoltarea profesională.

Dificultăţi de deplasare a

formabililor/formatorilor în anumite

centre de formare;

Insuficienta informare, documentare

şi preocupare a unei părţi a cadrelor

didactice şi a managerilor pentru

obţinerea de fonduri nerambursabile în

vederea dezvoltării profesionale şi

instituţionale;

Insuficienta motivare şi implicare a

responsabililor cu dezvoltarea

profesională din şcoli pentru

determinarea nevoii de formare sau

pentru mobilizarea participării cadrelor

didactice la unele cursuri de formare

continuă;

Resurse umane insuficiente;

Sincope în fluxul informaţional cu

unităţile şcolare datorate faptului că nu

toţi directorii de şcoli informează la

timp personalul didactic despre

acţiunile desfăşurate de CCD;

Neconcordanţa între statul de funcţii

şi ROF (CCD Satu Mare nu are

angajaţi pe posturile: secretar,

administrator, îngrijitor);

Lipsa monitorizării de impact a

programelor/cursurilor de formare ce ar

asigura un feedback reglator real al

activităţii de formare, lipsa unui mijloc

propriu de deplasare în teritoriu;

10

Manifestarea de către o parte a cadrelor didactice

a unui interes deosebit pentru angrenarea în

parteneriate şi proiecte internaţionale;

Parteneriatele interne şi externe cu specialişti

recunoscuţi în derularea ofertei de programe de

formare;

Valorificarea proiectelor derulate prin

cooperarea transfrontalieră;

Dotarea parţială a CCD cu echipamente tehnice

competitive: laptop, videoproiector, imprimante

laser şi color, reţea de calculatoare cu acces

nelimitat la etc;

Diversitatea formelor de organizare a

activităţilor de formare: ateliere, mese rotunde,

stagii, seminarii, simpozioane,

conferinţe,traininguri;

Concepţia modernă şi eficientă de documentare,

consultanţă şi informare de specialitate, realizată

prin comunicare verbală şi scrisă: reuniuni, buletine

informative, agende didactice, oferte educaţionale,

reviste, suporturi de curs, imprimate pe compact

discuri;

Oferta de programe de formare acoperă o arie

largă de stagii şi module de formare;

Efortul de utilizare eficientă a resurselor

financiare aflate la dispoziţie şi de atragere a unor

resurse extrabugetare;

Poziţia geografică a judeţului Satu Mare este

favorabilă derulării proiectelor de cooperare

transfrontalieră;

Valorificarea specificului cultural local, judeţul

nostru fiind un judeţ multicultural şi multietnic;

Deschidere către comunitate;

Percepţie în general pozitivă a beneficiarilor

serviciilor asupra instituţiei;

Locaţia CCD SM – situată în centrul oraşului;

Existenţa unei oarecare inerţii şi a

formalismului în formarea continuă;

Spaţiile existente insuficiente pentru

derularea activităţilor de formare;

Capacitatea redusă a corpului

profesoral de a se adapta la schimbări;

Unele computere din sala

multimedia sunt uzate fizic;

Inexistenţa unei edituri a CCD Satu

Mare.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Strategia MECŞ cu privire la formare continuă

prin programe şi proiecte;

Noua viziune asupra misiunii şi funcţiilor CCD

cuprinse în Regulamentul de organizare şi

funcţionare al CCD;

Noua deschidere a ISJ faţă de activitatea de

formare a cadrelor din judeţ şi implicare în

problematica CCD;

Existenţa formatorilor locali în mai multe

direcţii de formare; construirea pieţei locale de

ofertă;

Receptivitatea tinerelor cadre didactice

(debutanţi şi suplinitori) faţă de formarea

Ofertă insuficientă de programe

formative pentru debutanţi şi

suplinitori în vederea pregătirii pentru

examenul de definitivat şi titularizare;

Disponibilitatea redusă faţă de

inovaţie a multor membri ai

personalului din învăţământ;

Scăderea interesului unor categorii

de cadre didactice pentru activitatea de

formare (mai ales după obţinerea

gradului I);

Lipsa de responsabilitate a unor

manageri şi responsabili cu formarea

11

profesională.

Existenţa programelor MECŞ şi a Proiectelor cu

finanţare, care susţin programe de formare a

cadrelor didactice.

Posibilitatea implicării în programe de cooperare

naţionale şi internaţionale prin accesarea unor

proiecte;

Întărirea rolului şi locului Casei Corpului

Didactic, ca furnizor de programe de formare

continuă, conf. OMECTS Nr. 5554/07.10.2011;

Interesul echipelor ministeriale pentru

eficientizarea activităţilor caselor corpului didactic;

Posibilitatea de informare şi comunicare cu alte

CCD-uri din ţară prin forum;

Posibilitate de informare şi comunicare rapidă cu

MECŞ prin portal;

Posibilitatea implicării personalului didactic în

programe de cooperare naţională şi internaţională;

Posibilitatea derulării unor proiecte

transfrontaliere datorită zonei geografice în care ne

aflăm;

Reforma sistemului de formare continuă a

personalului didactic din România în acord

cu sistemele de formare europene prin Proiectul

Strategiei de Formare iniţială şi Continuă a

Personalului Didactic;

Existenţa procedurilor de echivalare a cursurilor

din proiecte cu credite transferabile;

Existenţa programelor Comenius, Grundtving,

Leonardo etc., de parteneriat european şi formare

profesională;

Colaborare permanentă cu alte CCD-uri,

instituţii şi ONG-uri cu experienţă în astfel de

proiecte;

Legătura cu mass-media locală;

Deschiderea comunităţii locale spre serviciile

oferite de CCD;

Percepţia pozitivă a directorilor de unităţi de

învăţământ şi a cadrelor didactice faţă de serviciile

oferite de CCD;

Oferta variată de proiecte de perfecţionare

europene;

Oferirea de posibilităţi de formare continuă

tuturor solicitanţilor de perfecţionare;

Creșterea interesului şi a responsabilitatii

comunităţii locale pentru educaţie;

Bază largă de recrutare a colaboratorilor/

formatorilor;

Organizaţii dispuse să colaboreze cu CCD în

cadrul unor parteneriate.

continuă faţă de formarea continuă a

tuturor categoriilor de cadre didactice;

Distanţa relativ mare faţă de

centrele universitare, furnizoare de

formare continuă;

Costurile ridicate ale deplasării

formabililor în centrele universitare sau

în locaţiile altor furnizori;

Lipsa de deschidere şi

disponibilitate a unor furnizori de

formare (cadre didactice universitare)

de a se deplasa în localităţile de rurale.

Dificultăţi întâmpinate în preluarea

şi prelucrarea rapidă a informaţiei, mai

ales din zona rurală;

Ponderea redusă a auto-evaluării şi a

rezultatelor obţinute de către furnizorii

de formare în cadrul criteriilor de

autorizare, care să măsoare gradul de

satisfacţie al beneficiarilor formării

continue;

Formalitatea din sistemul

educaţional în particular, dar şi cea din

societatea românească în general;

Instabilitatea cadrului legislativ;

Migrarea cadrelor didactice tinere

către domenii de activitate/sectoare

economice mai bine plătite;

Reticenţă faţă de nou şi schimbare a

unor cadre didactice;

Necorelarea sistemului de salarizare

şi indemnizaţie al profesorilor metodişti

cu munca prestată;

Numărul redus de profesori

metodişti în funcţie de volumul şi

diversitatea activităţilor derulate prin

CCD;

Nu se finanţează achizionarea de

mijloace fixe şi obiecte de inventar;

Resurse umane CDI necalificate;

Piaţa programelor de formare

saturată.

12

Figura 1. Mediul de provenienţă al unităţilor şcolare în care s-a aplicat chestionarul privind

analiza de nevoi

Chestionarul a fost administrat unui număr de 2824 cadre didactice, a căror funcţii

didactice sunt următoarele:

Directori, directori adjuncţi - 136 - 4,8 %

Educatori - 332 - 11,7 %

Învăţători, institutori - 469 - 16,6 %

Profesori - 1810 - 64 %

Maiştri instructori - 53 - 1,86 %

Bibliotecari - 24 - 0,85 %

Figura 2. Funcţiile didactice ale respondenţilor

Distribuţia subiecţilor în funcţie de gen:

Masculin - 593 - 21%

Feminin - 2231 - 79 %

Urban 44%

Rural 56%

Mediul de provenienţă al unităţilor şcolare în care s-a aplicat chestionarul

13

Figura 3. Distribuţia subiecţilor în funcţie de gen

Timpul petrecut la catedră arată o distribuţie normal orientată puţin către vârste mai

tinere. Cel mai tânăr cadru didactic predă de mai puţin de 1 an, cel mai vârstnic de 47.

Din interpretarea datelor reiese că respondenţii, la data aplicării chestionarului se aflau

într-o etapă sau alta de dezvoltare profesională: au gradul didactic definitiv – 26,5%, au gradul

didactic II – 20,99% gradul didactic I – 39,21%, respectiv debutanţi – 13,3%.

Distribuţia subiecţilor în funcţie de principalele variabile luate în calcul este una relativ

uniformă, raportabilă la distribuţiile corespunzătoare populaţiei ţintă avută în vedere. În ceea ce

priveşte genul subiecţilor predomină subiecţii de gen feminin, aspect explicabil atât prin

ponderea mai ridicată a acestora în populaţia ţintă, cât şi prin disponibilitatea mai ridicată a

acestora de a răspunde chestionarului utilizat. Au fost incluse în lotul de subiecţi toate

categoriile de respondenţi existente în populaţia ţintă, având în vedere genul, aria curriculară,

gradul didactic şi experienţa la catedră, aşa încât rezultatele se pot generaliza la nivelul

populaţiei ţintă.

Informaţiile culese de la subiecţii cuprinşi în acest eşantion pot fi considerate ca fiind

reprezentative pentru populaţia ţintă, dat fiind numărul relativ mare de subiecţi investigaţi şi

distribuţia relativ uniformă a acestora în funcţie de variabilele considerate relevante pentru

analiza de faţă.

Unul dintre itemii chestionarului solicită subiecţii să identifice domeniile în care s-ar

putea dezvolta din punct de vedere profesional. Din analiza răspunsurilor privind nevoia de

formare a cadrelor didactice, în funcţie de frecvenţa cu care au fost menţionate se desprind ca

fiind prioritare cursuri din următoarele domenii/subdomenii:

Domeniul Nr. răspunsuri Procentaj

Managementul proiectelor 1645 58,25 %

Didactica specialităţii 1621 57,40 %

Comunicare şi relaţionare 1597 56,55 %

Educaţie interculturală 1844 55,29 %

Educaţie anticorupţie 1809 48,05%

Tehnologia informaţiei 809 28,64 %

Management 791 28%

21%

79%

Distribuţia subiecţilor în funcţie de gen

Masculin Feminin

14

Educație antreprenorială 614 21,74 %

Educație pentru sănătate 523 18,51 %

Alternative educaţionale 506 17,91 %

Educație pentru egalitatea de șanse 411 14,55 %

Educație pentru protecția mediului 324 11,47 %

Tehnici de documentare în CDI/ educație pentru

informație 312 11,04 %

Consiliere și orientare 228 8 %

În domeniul Managementul proiectelor este de evidenţiată preferinţa cursanţilor pentru

cursuri ce vizează Programe internaţionale – 43.03% şi pentru Proiecte pe fonduri

structurale – 36,41%

Figura 4. Opţiuni exprimate pentru domeniul Managementul proiectelor

În domeniul Didacticii specialităţii este de evidenţiat preferinţa cursanţilor pentru

cursurile Strategii didactice – 35,34 % şi pentru cursul Evaluarea didactică – 26,28 %

Programe internaţionale

Proiecte pe fonduri structurale

Managementul programelor/activităţilor de formare

43,03%

36,41%

20,54%

Managementul proiectelor

15

Figura 5. Opţiuni exprimate – domeniul Didactica specialităţii

Interes sporit este manifestat pentru cursul Managementul clasei/grupei de elevi din

domeniul Management – 69,16 %.

Figura 6. Opţiuni exprimate – domeniul Management

Investigaţia realizată evidenţiază interesul manifestat de cadrele didactice pentru cursul

Managementul conflictului – 40,08% din domeniul Comunicare şi relaţionare.

Curriculum şi proiectare curriculară

Evaluarea didactică

Predare/ învăţare

Strategii didactice

17,46%

26,28%

20,92%

35,34%

Didactica disciplinei

69,16%

30,84%

Managementul clasei

Management instituţional

Management

Managementul clasei Management instituţional

16

Figura 7. Opţiuni exprimate – domeniul Comunicare şi relaţionare

În domeniul Tehnologiei informaţiei, se constată un interes crescut pentru programe:

utilizarea mijloacelor multimedia și instruirea în societatea cunoaşterii.

Figura 8. Opţiuni exprimate – domeniul Tehnologia informaţiei

Domeniul Interculturalitate şi incluziune a captat atenţia cadrelor didactice.

27,11%

40,08%

32,81%

Managementulcomunicării

Managementul conflictului Comunicare şiparteneriat şcoală-

comunitate

Comunicare şi relaţionare

16,56%

45,50%

14,09%

23,85%

Iniţiere IT (Word, Excel, PoverPoint)

Utilizarea mijloacelor multimedia

ECDL

Instruirea în societatea cunoaşterii

Tehnologia informaţiei

17

Figura 9: Opţiuni exprimate – domeniul Interculturalitate şi incluziune

În domeniul Alternative educaţionale, cursul “A doua şansă” a fost considerat de

acualitate în vederea formării continue.

Figura10. Opţiuni exprimate – domeniul Alternative educaţionale

11,93%

26,35%

20,98%

22,77%

17,97%

Şcoala incluzivă

Metode specifice în educaţia copiilorproveniţi din mediu defavorizat

Proiecte şcolare de educaţie interculturală

Strategii de incluziune a copiilor cu CES

Tehnici de dezvoltare a competenţelor şimodalităţi de integrare a copiilor în înv. de

masă

Interculturalitate şi incluziune

54%

46%

A doua şansă

Alternativa Step by Step

Alternative educaţionale

18

Din punctul de vedere al tipului de program, un interes deosebit este acordat de către cadrele

didactice pentru cursurile de formare acreditate de tip scurt sau mediu:

Figura 11. Opţiuni exprimate – Tipuri de program de formare

Ca modalităţi de abordare a formării, toate formele sunt agreate de către cursanţi în proporţie

relativ egală.

Figura 12. Modalitatea de organizare a activităţilor de formare

Nevoi identificate:

♦ Nevoi organizatorice: organizarea bazei de date privind furnizorii de formare şi grupurilor

ţintă pe categorii de personal didactic;

♦ Nevoi de comunicare: cu ISJ; cu mass-media; cu managerii şcolari; cu furnizorii de

programe; cu responsabilii cu formarea continuă din şcoli;

56,34%

31,57%

10,89%

1,20%

Acreditat de tipscurt sau mediu(mai puţin de 60

ore)

Acreditat de tip lung(între 61 ore şi 100

ore)

Neacreditat de tipscurt (mai puţin de

20 ore)

Neacreditat de tipmediu (între 21 şi 40

de ore)

Tip de program de formare preferate

27,26% 25,07%

30,13%

16,54%

1%

Stagii deformare

Dezbateri Ateliere Învăţareabazată peproiecte

Alte forme

Modalitatea de organizare a activităţilor de formare continuă pe care o preferați

19

♦ Nevoi de relaţionare eficientă cu beneficiarii de ofertă şi cu furnizorii de ofertă, precum şi

cu grupurile ţintă.

♦ Nevoi educaţionale identificate:

ASPECTE CE NECESITĂ AMELIORARE PROPUNERE CURS

▪ debutanţii şi suplinitorii îşi întocmesc cu

dificultate planificările anuale, proiectele pe unităţi

de învăţare şi cele pentru fiecare activitate (posedă

informaţie ştiinţifică din diverse surse, dar nu ştiu să

aleagă varianta potrivită)

Didactica disciplinei (proiectare curriculară)

▪ unele proiecte didactice cuprind prea multe

obiective, sarcini de învăţare pentru unitatea de timp

alocată (dozarea necorespunzătoare a timpului

didactic)

Didactica disciplinei (proiectare curriculară)

Managementul timpului

▪ unele cadre didactice (chiar şi cele cu vechime

mai mare la catedră) nu lucrează diferenţiat, nu

cunosc rezultatele cercetărilor privind inteligenţele

multiple şi posibilităţile de aplicare a acestora în

activitatea didactică

Teoria inteligenţelor multiple/ Şcoala

incluzivă/ Tehnici de dezvoltare a

competenţelor şi modalităţi de integrare a

copiilor în învăţământul de masă/ Educaţie

pentru egalitatea de şanse

▪ în timpul activităţii se preferă abordarea

frontală a colectivului, fiind implicaţi îndeosebi

elevii mai buni;

▪ există reţinere pentru activităţile pe grupe şi

pentru exploatarea modalităţilor de cooperare între

elevi, acestea fiind considerate cronofage;

▪ interacţiunea elev-profesor este insuficient

încurajată

Didactica disciplinei (metode activ-

participative)

▪ unele cadre didactice deţin puţine materiale

auxiliare confecţionate de ele însele ori prelucrate

după diverse studii de specialitate

Didactica disciplinei (metode interactive)

▪ utilizarea limitată (mai ales în şcolile rurale) a

metodelor alternative de evaluare (referate,

portofolii, proiecte, lecţii-spectacol, excursii, editarea

de reviste şcolare etc.);

▪ competenţele de autoevaluare ale unor cadre

didactice nu se sprijină pe fundamente ştiinţifice,

sunt aleatorii

Didactica disciplinei (evaluare)

▪ îndeosebi în mediul rural, dar şi în unele şcoli

urbane, majoritatea planificărilor, a proiectelor pe

unitate de învăţare, a fişelor, testelor etc. sunt

redactate manual (deşi există calculatoare în fiecare

unitate şcolară, puţini profesori le folosesc);

▪ utilizarea limitată a mijloacelor moderne de

comunicaţie şi de procesare a informaţiei

Iniţiere în utilizarea calculatorului;

Utilizarea mijloacelor multimedia în

activitatea didactică

Utilizarea TIC şi a mijloacelor multimedia în

optimizarea documentării

▪ relaţii mai puţin eficiente cu familiile elevilor,

dificultăţi în realizarea comunicării cu părinţii,

implicarea lor redusă în exploatarea potenţialului

elevilor şi în realizarea de activităţi extraşcolare

Şcoala şi familia

Soluţionarea conflictelor

20

▪ colaborare sporadică cu organele locale,

instituţii, fundaţii etc.;

Şcoala şi comunitatea

Gestionarea situaţiilor de criză

▪ competenţe reduse în ceea ce priveşte

realizarea proiectelor de parteneriat;

▪ necesitatea elaborării unor proiecte

educaţionale la nivel de catedră sau interdisciplinare

Elaborarea proiectelor educaţionale

▪ informaţii insuficiente privind consilierea

elevilor în scopul unei orientări şcolare potrivit cu

potenţialul intelectual şi cu aptitudinile fiecăruia

Consiliere şi orientare privind cariera;

Elaborarea proiectului de dezvoltare

personală şi profesională;

Managementul clasei

▪ întocmirea necorespunzătoare a proiectelor de

dezvoltare instituţională, implicarea unui număr

redus de cadre didactice în elaborarea şi derularea lor

Elaborarea proiectelor de dezvoltare

instituţională

▪ competenţe reduse în tehnici de documentare şi

în cultura informaţiei

▪ necesitatea derulării de proiecte educaţionale

inter/ transdisciplinare

Educație pentru informație

Tehnici de documentare în CDI

Utilizarea TIC şi a mijloacelor multimedia în

optimizarea documentării

Investigaţia realizată evidenţiază interesul manifestat de cadrele didactice şi didactice

auxiliare pentru formare continuă şi pentru dezvoltare profesională. În acest context,

construirea programelor de formare se va baza pe informaţiile colectate de la beneficiari,

aceasta fiind adaptată nevoii reale de formare.

Prelucrarea şi interpretarea statistică a tuturor categoriilor de instrumente utilizate în

investigarea nevoii de formare a condus la construirea unei imagini asupra realităţii concrete

din şcolile sătmărene. Avem deschidere şi orientare spre viitor, ca atare dorim ca prin

programele propuse să dezvoltăm colegilor noştri competenţe şi atitudini de educator capabil să

funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.

Director Casa Corpului Didactic Satu Mare

prof. dr. Ioan Viman