of 11 /11
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 41 Analiza creşterii economice a României în perioada 2003-2015 Zoica DINCĂ (NICOLA), Ph.D Student ,“Artifex” University of Bucharest Abstract Asigurarea cadrului pentru o creștere economică durabilă constituie o preocupare permanentă a factorilor de decizie din toate statele lumii și, cu precădere, a celor din țările în curs de dezvoltare. Pentru România, care a trecut prin numeroase perioade de încercări, procesul creşterii economice constituie un motor esenţial al creşterii nivelului de trai, ţara noastră urmărind şi reducerea decalajului faţă de alte state dezvoltate. Având în vedere faptul că Produsul intern brut este apreciat ca fiind unul dintre indicatorii fundamentali care prezintă nivelul creşterii economice şi al dezvoltării unui stat, ne-am propus să analizăm în acest articol, evoluţia acestui indicator la nivel naţional, pe fondul efectelor generate de criza economico-financiară la nivel mondial. Cuvinte cheie: evoluţie, creştere economică, produs intern brut, dinamica, resurse. Introducere şi literature review Orice stat al lumii îşi doreşte să aibă creştere economică deoarece, în acest mod, se creează posibilitatea creşterii consumului de servicii şi bunuri, se asigură o cantitate mai mare de servicii şi bunuri sociale cum ar fi sănătatea, educaţia etc., prin urmare, rezultă o îmbunătăţire efectivă a standardului de viaţă. Şi pentru România care a trecut prin numeroase perioade de încercări, procesul creşterii economice constituie un motor esenţial al creşterii nivelului de trai, ţara noastră urmărind şi reducerea decalajului faţă de alte state dezvoltate. În scopul efectuării studiului cu privire la evoluţia Produsului Intern Brut la nivel naţional, apreciat ca fiind unul dintre indicatorii fundamentali care prezintă nivelul creşterii economice şi al dezvoltării unui stat, am analizat şi prelucrat datele preluate din publicaţiile EUROSTAT şi Institutul Naţional de Statistică al României. Astfel, am analizat evoluţia Produsului Intern Brut la nivel naţional, pe regiuni de dezvoltare, evidenţiind disparităţile care există între cele opt regiuni de dezvoltare economică la nivel naţional, datorită faptului că s-au intensificat concentrările economice în zone mai atractive, în care se pot desfăşura activităţi din care să rezulte un profit ridicat şi care pot să asigure un nivel de trai mult mai ridicat. De asemenea, am făcut comparaţii între nivelul de dezvoltare economică al regiunilor din ţara noastră cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene. Cu ajutorul datelor statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică al României, am realizat o analiză cu privire la structura Produsului Intern Brut pe categorii de utilizări la nivel naţional, prin prisma ponderii acestor componente agregate în PIB. Din acest punct de vedere, la formarea Produsului Intern Brut, au contribuit: consumul final individual al gospodăriilor populaţiei, consumul colectiv al administraţiei publice, variaţia stocurilor, formarea brută de capital fix, exportul net.

Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 41

Analiza creşterii economice a României în perioada 2003-2015

Zoica DINCĂ (NICOLA),Ph.D Student ,“Artifex” University of Bucharest

Abstract Asigurarea cadrului pentru o creștere economică durabilă constituie o preocupare permanentă a factorilor de decizie din toate statele lumii și, cu precădere, a celor din țările în curs de dezvoltare. Pentru România, care a trecut prin numeroase perioade de încercări, procesul creşterii economice constituie un motor esenţial al creşterii nivelului de trai, ţara noastră urmărind şi reducerea decalajului faţă de alte state dezvoltate. Având în vedere faptul că Produsul intern brut este apreciat ca fi ind unul dintre indicatorii fundamentali care prezintă nivelul creşterii economice şi al dezvoltării unui stat, ne-am propus să analizăm în acest articol, evoluţia acestui indicator la nivel naţional, pe fondul efectelor generate de criza economico-fi nanciară la nivel mondial. Cuvinte cheie: evoluţie, creştere economică, produs intern brut, dinamica, resurse.

Introducere şi literature review Orice stat al lumii îşi doreşte să aibă creştere economică deoarece, în acest mod, se creează posibilitatea creşterii consumului de servicii şi bunuri, se asigură o cantitate mai mare de servicii şi bunuri sociale cum ar fi sănătatea, educaţia etc., prin urmare, rezultă o îmbunătăţire efectivă a standardului de viaţă. Şi pentru România care a trecut prin numeroase perioade de încercări, procesul creşterii economice constituie un motor esenţial al creşterii nivelului de trai, ţara noastră urmărind şi reducerea decalajului faţă de alte state dezvoltate. În scopul efectuării studiului cu privire la evoluţia Produsului Intern Brut la nivel naţional, apreciat ca fi ind unul dintre indicatorii fundamentali care prezintă nivelul creşterii economice şi al dezvoltării unui stat, am analizat şi prelucrat datele preluate din publicaţiile EUROSTAT şi Institutul Naţional de Statistică al României. Astfel, am analizat evoluţia Produsului Intern Brut la nivel naţional, pe regiuni de dezvoltare, evidenţiind disparităţile care există între cele opt regiuni de dezvoltare economică la nivel naţional, datorită faptului că s-au intensifi cat concentrările economice în zone mai atractive, în care se pot desfăşura activităţi din care să rezulte un profi t ridicat şi care pot să asigure un nivel de trai mult mai ridicat. De asemenea, am făcut comparaţii între nivelul de dezvoltare economică al regiunilor din ţara noastră cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene. Cu ajutorul datelor statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică al României, am realizat o analiză cu privire la structura Produsului Intern Brut pe categorii de utilizări la nivel naţional, prin prisma ponderii acestor componente agregate în PIB. Din acest punct de vedere, la formarea Produsului Intern Brut, au contribuit: consumul fi nal individual al gospodăriilor populaţiei, consumul colectiv al administraţiei publice, variaţia stocurilor, formarea brută de capital fi x, exportul net.

Page 2: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 201642

Am continuat analiza produsului intern brut pentru intervalul statistic 2003-2015 vizând participarea sectoarelor de activităţi după forma de proprietate pentru realizarea PIB, precum şi ponderea sectorului public şi privat în produsul intern brut.

Dinamica Produsului Intern Brut în România Un efect determinat de criza economico-fi nanciară care a izbucnit la începutul anului 2008 l-a reprezentat faptul că, în ultimii ani, România a avut o evoluţie sinuoasă din punct de vedere al situaţiei evidenţiate prin valorile principalilor indicatori macroeconomici. De aceea, rezultatele înregistrate de acest indicator, în perioada analizată, trebuie percepute prin prisma efectelor economice şi fi nanciare extrem de grave. Analiza Produsului Intern Brut, este foarte importantă deoarece prezintă o perspectivă de nivel înalt asupra evoluţiei economiei României. Stimulată şi din punct de vedere psihologic criza a produs efecte negative mai ales în perioada 2009-2012. După anul 2012 s-au înregistrat rezultate ceva mai bune, în ultimii 3 ani creşterea economică devenind mai puternică, economia naţională consolidându-se cu ajutorul asistenţei fi nanciare acordate de UE-FMI. Aceste ajutoare au fost acordate statelor membre UE, deoarece problemele fi nanciare pe care le are un stat membru pot afecta stabilitatea macro-fi nanciară din Uniunea Europeană dar şi a zonei euro. Valoarea absolută a Produsului Intern Brut, în anul 2015, a fost de 287,1863 miliarde lei, însemnând la un curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creşterea PIB este de 7,7 % faţă de 2005, adică aproximativ 142,7 miliarde dolari, la un curs de schimb de 2,40 lei/dolar. În anul 2007, valoarea acestui indicator a crescut cu 6,1 % faţă de anul precedent iar în 2008, a crescut cu 7,1 %. Din analiza datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, constatăm că, în anul 2010, Produsul Intern Brut naţional (calculat în preţurile curente pentru anul 2010) a înregistrat o valoare de 513.640,8 milioane lei. În creştere cu 1,1% faţă de anul 2010, în anul 2011 se înregistrează o valoare în jur de 519.290 milioane lei iar în anul 2012, valoarea acestui indicator a ajuns la 596.681,5 milioane lei în creştere faţă de anul anterior cu 0,6 %.

Rata de creștere a PIB-ului real în România

(modifi care procentuală față de anul anterior)

Sursa: EUROSTAT (http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00115)

Page 3: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 43

Creşterea anuală a PIB de 3,5% (date semidefi nitive) este consemnată în anul 2013 faţă de anul anterior, în valoare absolută fi ind de aproximativ 617.565 milioane lei. Trendul crescător s-a menţinut în anul următor, 2014, din datele publicate de Eurostat remarcăm o creştere de aproximativ 3%. Specialişti în domeniu apreciază că, în 2016, activitatea la nivel macroeconomic decurge fără a exista un program, privitor la evoluţie, concret. Un aspect semnifi cativ este acela că, Produsul Intern Brut în termeni reali, a avut o creştere de 1,1% în trimestrul patru din anul 2015, faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu trimestrul 4 al anului 2014, Produsul intern brut a înregistrat în 2015 o creştere cu 3,8% la seria ajustată sezonier şi 3,7% pe seria brută. Datele din tabel relevă faptul că, prin comparaţie cu perioada similară a anului anterior, în toată perioada 2013-2015, Produsul Intern Brut a consemnat, creşteri la nivel trimestrial, atât ca serie ajustată sezonier, cât şi ca serie brută. Creşterile mai reduse s-au înregistrat de obicei în trimestrul al doilea din fi ecare an.

Evoluţia trimestrială a Produsului Intern Brut la nivel naţional

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comunicatul de presă nr. 58/8 martie 2016

Prin compararea realizărilor trimestriale cu cele ale trimestrului anterior, în cei trei ani, se constată creşteri, aspect ce scoate în evidenţă, la nivel macroeconomic, o activitate managerială calitativă. Excepţie face trimestrul doi din anul 2015, când se înregistrează o diminuare cu 0,3% faţă de perioada precedentă. Dacă ne îndreptăm atenţia către creşterile anuale, raportate anul anterior, creşterile înregistrate sunt astfel: 103,5% în 2013 faţă de 2012, o creştere de 103,0% în 2014 faţă de 2013 şi 103,7% în 2015 faţă de 2014. Calculele au fost efectuate în conformitate cu metodologia pentru seria brută de date.

Realizarea Produsului Intern Brut în profi l teritorial „Regiunile de dezvoltare constituie cadrul pentru formularea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea a politicilor cu privire la dezvoltarea regională, inclusiv a strategiilor pentru dezvoltarea regională şi programelor de coeziune economică şi socială, precum şi de culegere a datelor statistice specifi ce, conform cu reglementările

Page 4: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 201644

europene emise de EUROSTAT, pentru nivelul doi de clasifi care teritorială NUTS 2, existent în Uniunea Europeană.” (Legea nr. 315 / 28.06. 2004, art.6, alin. 2, Dinu, 2015, p.86) Conform Legii dezvoltării regionale nr. 151/1998 (modifi cată prin Legea 315/2004), cele opt regiuni de dezvoltare, sunt următoarele: • Regiunea 1: Nord-Est • Regiunea 2: Sud-Est • Regiunea 3: Sud • Regiunea 4: Sud-Vest • Regiunea 5: Vest • Regiunea 6: Nord-Vest • Regiunea 7: Centru Există o tendinţă de mărire a disparităţilor existente între cele opt regiuni NUTS 2 datorită faptului că s-au intensifi cat concentrările economice în zone mai atractive, în care se pot desfăşura activităţi din care să rezulte un profi t ridicat şi care pot să asigure un nivel de trai mult mai ridicat. În acest sens, prin Strategia de Dezvoltare Naţională, se intenţionează reducerea şi chiar eliminarea disparităţilor existente între regiunile României.

Gruparea judeţelor pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, „România în cifre”

Regiunile de Dezvoltare reprezintă unităţi teritorial – statistice şi sunt alcătuite din 4-7 judeţe (cu excepţia Regiunii Bucureşti-Ilfov), prin asocierea liberă a Consiliilor Judeţene. Potrivit clasifi cării Eurostat, acestea corespund nivelului NUTS II şi reprezintă cadrul de colectare a datelor statistice specifi ce la nivel teritorial NUTS II. În ciuda faptului că ţara noastră a făcut progrese semnifi cative în ultimii ani, mai are destul de mult până să se ridice la nivelul de dezvoltare economică al unor competitori europeni. Conform Rapoartelor Eurostat, cinci regiuni ale ţării noastre se numără printre cele mai nevoiaşe din UE, exceptând regiunile Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru. Într-o situaţie mai bună este regiunea Sud - Est care este destul de aproape să iasă din clasa celor care au un PIB/locuitor de sub 50% a mediei UE. Statele membre UE care au un PIB/locuitor sub 50% din media UE sunt în număr de 21. Dintre acestea menţionăm că România, Bulgaria şi Polonia se afl ă fi ecare cu cinci regiuni, Franţa şi Grecia cu câte o regiune iar Ungaria este prezentă cu patru regiuni.

Page 5: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 45

În 2014, regiunile cele mai nevoiaşe din Uniunea Europeană sunt: Mayotte (regiune franceză) şi Severozapaden din Bulgaria care înregistrează doar 31% din media UE. Cu doar 34% din media UE, regiunea nevoiaşă din România este regiunea Nord-Vest, succedată de Sud-Vest Oltenia (41%), Sud-Muntenia (43%) şi Nord-Vest (48%). După cum am precizat mai sus, şi regiunea Sud-Est din ţara noastră se afl ă în aceeaşi categorie, însă, se apropie foarte mult de jumătatea mediei UE, având un PIB/locuitor de 49,5%, calculat la paritatea puterii de cumpărare. Conform Eurostat, România are o singură regiune care este peste media UE, Bucureşti-Ilfov (129%) dar, un pic peste jumătate din media UE se afl ă şi regiunea Vest (58%), urmată de regiunea Centru cu 52%. Numărul de 21 de regiuni este valabil şi pentru cele care înregistrează, în anul 2014, un PIB/locuitor cu minim 50% situat peste media UE. Aici se încadrează Germania cu 5 regiuni, Marea Britanie şi Olanda cu câte 3 regiuni, Austria cu două regiuni iar Danemarca, Belgia, Irlanda, Cehia, Luxemburg, Slovacia, Franţa şi Suedia cu câte o regiune. Regiunea cea mai înstărită a Uniunii Europene este centrul fi nanciar londonez care are un PIB/locuitor este de 539 % din media UE. Îndreptându-ne atenţia către regiunile din ţara noastră, constatăm că există decalaje destul de mari între acestea prin prisma evoluţiei PIB la nivel naţional. Activităţile economice sunt concentrate pe regiunea Bucureşti-Ilfov, cea mai bogată de altfel, având, în anul 2014, o rată de creştere de 4,73% raportat la anul precedent, când a înregistrat o creştere de 8,33%. În anul 2014, au înregistrat un progres pentru diminuarea decalajelor existente, regiunile Sud-Vest şi Sud-Muntenia. De pildă, regiunea Sud-Muntenia a avut o rată de creştere în anul 2014 de 3,5% raportată la anul 2013, iar regiunea Sud-Vest Oltenia a crescut faţă de anul 97 anterior cu 5,6%, înregistrând în 2014 un PIB/locuitor peste nivelul atins în 2009 când şi-a pus amprenta criza economic-fi nanciară. Datorită situaţiei economice nefavorabile, regiunea Nord-Est ocupă ultimul loc din regiunile României. În anul 2009 PIB/locuitor al acestei regiuni reprezenta 62% din media naţională, iar în 2013 a ajuns la 62,5 %. În anul 2014 PIB/locuitor înregistrează o rată de creştere de 3,17% raportat la anul anterior. Este foarte adevărat că se constată creşteri la nivel economic în unele regiuni însă, decalajele dintre acestea nu s-au redus prea mult şi situaţia se va menţine dacă nu se vor implementa măsuri, prin intermediul cărora să se elimine aceste decalaje.

Produsul Intern Brut pe locuitor exprimat in preturi curente, pe regiuni de dezvoltare la nivel naţional EUR/locuitor

Sursa de date: EUROSTAT (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do)

Page 6: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 201646

Realizarea Produsului Intern Brut pe categorii de resurse În privinţa formării Produsului Intern brut pe categorii de resurse, facem precizarea că realizarea PIB din anul 2014 precum şi prima jumătate a anului 2015, s-a efectuat prin intermediul activităţilor desfăşurate în cele mai însemnate ramuri din economia naţională. Colectarea valorii adăugate brute pentru fi ecare ramură în parte, a făcut posibilă diferenţierea contribuţiei acestora.

Ponderea principalelor categorii de resurse la formarea PIB-ului naţional din perioada 2003-2015* (%)

*)date provizorii, estimate Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică În anul 2014, o contribuţie destul de redusă au avut-o agricultura, piscicultura şi silvicultura, reprezentând în prima jumătate a anului 2014, numai 3% din PIB. Primul semestru al anului 2015 marchează o tendinţă pozitivă, impozitele nete contribuind cu 12,9 %, industria a consemnat o majorare de 0,2 % iar construcţiile au avut au sporit cu 0,2 %. Cu excepţia faptului că agricultura a consemnat o uşoară reducere, în anul 2015, în special în prima jumătate, se păstrează aceeaşi tendinţă pozitivă, ieşind în evidenţă faptul că industria rămâne pe primul loc în continuare.

Page 7: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 47

Ponderea principalelor categorii de resurse la formarea PIB-ului naţional din perioada 2003-2015* (%)

*)date provizorii, estimate Reprezentare după datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică

Impozitele nete pe produse, dar şi activităţile din industrie, construcţii şi servicii au contribuit la reducerea PIB-ului, într-un mod decisiv, aceasta având un efect negativ asupra economiei naţionale care cu toate că s-a restructurat, s-a orientat către dezvoltarea producţiei serviciilor, al construcţiilor, etc., renunţând la mai multe subramuri din industrie şi, în felul acesta, nu a rezistat efectelor crizei, combinate şi cu faptul că nu exista un plan corespunzător de guvernare împotriva crizei şi care să fi e stabilit când fenomenul s-a declanşat. Din analiza ponderii principalelor categorii de resurse la formarea PIB, rezultă faptul în anul 2015, se menţine o tendinţa de creștere faţă de anul anterior.

Evoluţia Produsului Intern Brut pe categorii de utilizări Cu ajutorul datelor statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică al României, vom continua analiza cu privire la structura Produsului Intern Brut pe categorii de utilizări, prin prisma ponderii acestor componente agregate în PIB. Din acest punct de vedere, la formarea Produsului Intern Brut, au contribuit: consumul fi nal individual al gospodăriilor populaţiei, consumul colectiv al administraţiei publice, variaţia stocurilor, formarea brută de capital fi x, exportul net. Datele existente reliefează faptul că nu au fost variaţii semnifi cative în ultimii ani.

Page 8: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 201648

Ponderea principalelor categorii de utilizări în Produsul Intern Brut la nivel naţional în perioada 2003-2015*

*)date provizorii, estimate Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică

Astfel, analizând situaţia înregistrată în anul 2014, trebuie să precizăm faptul că o contribuţie mai mică a avut-o variaţia stocurilor, iar în ceea ce priveşte exportul net care rezultă din diferenţa dintre exporturi şi importuri, efectul a fost mai redus, datorită faptului ca s-a redus defi citul balanţei comerţului internaţional. Urmare a acestui aspect, observăm că la formarea PIB, şi-au adus contribuţia categoriile de utilizări precum formarea brută de capital fi x, consumul individual al gospodăriilor, care prezintă o scădere de -0,4 %, aspect ce ne îndrumă către unele concluzii şi anume: • Variaţia stocurilor, consumul fi nal colectiv al administraţiei publice şi

exportul net sunt categoriile de utilizări care au avut o infl uenţă pozitivă la formarea PIB;

• Formarea brută de capital fi x şi consumul individual efectiv al gospodăriilor au fost categoriile care au infl uenţat negativ formarea PIB.

Analiza factorilor de infl uenţă ai formării PIB pe categorii de utilizări se poate evidenţia şi prin analiza ritmului în care au infl uenţat în 2014 faţă de 2013 categoriile de utilizări luate în calcul la realizarea PIB. Aceeași tendință se manifestă și în prima jumătate a anului 2015. (Anghelache, 2015, p.122) Astfel, ritmul de creştere al formării brute de capital fi x a avut o infl uenţă negativă iar consumul colectiv al administraţiei publice cumulat cu consumul individual al gospodăriilor populaţiei s-au diminuat. Evoluţia, în anul 2014, a Produsului Intern Brut exprimă faptul că economia naţională se înscrie pe drumul redresării economice. Dacă ne referim la situaţia anului 2011, constatăm că în prima jumătate a anului s-au moştenit efectele negative ale perioadei 2010-2012, după care, în perioada 2013-2014, situaţia s-a redresat uşor. Aşadar, după aproape şase ani de reforme structurale şi ajustări, dezechilibrele la nivel macroeconomic care s-au

Page 9: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 49

acumulat în anii ce au precedat criza economico-fi nanciară globală sau diminuat, economia naţională afl ându-se acum în faţa unui drum nou. În anul 2012 faţă de 2011, creşterea PIB a fost de 1,1 % , existând anumite oscilaţii în 2013, când a marcat, în prima jumătate a anului, o mărire de 1,8 % comparativ cu prima jumătate a anului anterior. În anul 2014 şi 2015, creşterile au continuat. Evoluţia economică la nivel naţional se poate observa şi prin reprezentarea grafi că a ponderii principalelor categorii de utilizări în Produsul Intern Brut din România pe perioada 2003-2015. Luând în considerare modifi carea Produsului Intern Brut la nivelul statelor Uniunii Europene, studiul cu privire la evoluţia economică scoate în relief existenţa unei situaţii extrem de gravă la nivel european dar şi pe plan mondial.

Ponderea principalelor categorii de utilizări în Produsul Intern Brut la nivel naţional în perioada 2003-2015*

*)date provizorii, estimate Reprezentare proprie după datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică

Realizarea Produsului Intern Brut al României pe forme de proprietate Continuarea analizei noastre pentru intervalul statistic 2003-2015, se referă la participarea sectoarelor după forma de proprietate pentru realizarea PIB. Este necesar să facem precizarea că, exceptând micile oscilaţii existente, perioada 2000- 2012 reprezintă perioada în care aportul sectorului privat la formarea acestui indicator, a crescut. În perioada 2001-2003 există tendinţe de creştere uşoară iar în anul 2004, ponderea sectorului privat în PIB este de 71,5 %. O oscilaţie mică are loc în anul 2005 din cauza reducerii valorii adăugate brute din agricultură. Şi în 2006 ponderea sectorului privat s-a redus puţin (69,8%), iar în următorii doi ani această pondere a crescut, ajungând în 2007 la 7,2 % şi la 73,2 % în anul 2008.

Page 10: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 201650

Ponderea sectorului privat/public în Produsul Intern Brut naţional din perioada 2003-2015*

*)date provizorii Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică

De asemenea, o creştere a contribuţiei sectorului privat s-a înregistrat în perioada 2010- 2014 şi datorită valorii adăugate brute din construcţii. Ponderea sectorului privat în PIB a rămas constantă pentru perioada 2009-2015, existând modifi cări uşoare în jurul aceleiaşi valori de 70%. Abordând comparativ această perioadă cu cele anterioare, observăm că 2009-2015 este superioară perioadelor precedente. Cu toate acestea contribuţia sectorului privat în PIB este diminuată, cauza fi ind, în special, valoarea adăugată brută din agricultură. Este de înţeles acest aspect, mai ales că agricultura a trebuit să se confrunte cu anumite condiţii naturale nu tocmai pozitive. Esenţial este faptul că, contribuţia adusă realizării Produsului Intern Brut de către sectorul privat, s-a menţinut, în această perioadă, la un stadiu ridicat. Important de menţionat este şi faptul că economia de piaţă merge pe drumul însănătoşirii dacă sectorul privat predomină.

Concluzii Analiza din acest articol asupra Produsului Intern Brut, oferă informaţii importante cu privire la situaţia la nivel macroeconomic a României iar evoluţia Produsului Intern Brut este caracterizată prin prisma infl uenţei diferiţilor factori. Din analiza efectuată se desprinde concluzia că, prin comparaţie cu perioada similară a anului anterior, în perioada 2013-2015, Produsul Intern Brut a consemnat, creşteri la nivel trimestrial, atât ca serie ajustată sezonier, cât şi ca serie brută. Creşterile mai reduse s-au înregistrat de obicei în trimestrul al doilea din fi ecare an. Prezentarea rezultatelor înregistrate în perioada 2003-2015 reprezintă un punct de susţinere privitor la evoluţia social-economică a României în anii următori, având în vedere faptul că perspectivele formării unui nou val de criză sunt din ce în ce mai solide.

Page 11: Analiza creterii economice a României în perioada 20032015curs al dolarului de 2,85 lei/$, din data de 31.12.2005, peste 100 miliarde dolari. Anul 2006 creterea PIB este de 7,7 %

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 51

Bibliografi e

1. Anghelache, C. (2015), “România 2015. Starea economică în continuă creştere”, Editura Economică, Bucureşti;

2. Anghelache, C., Anghel, M.,(2014) „Modelare economică. Concepte, teorie şi studii de caz.”, Editura Economică, Bucureşti, ISBN 978-973-709-629-6;

3. Anghelache C., Anghel M.G. (2015). Statistică. Teorie, concepte, indicatori şi studii ce caz, Editura Artifex, Bucureşti

4. Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A., (2015), – “Modelare economică, fi nanciar-

bancară şi informatică”, Editura Artifex, Bucureşti; 5. Anghelache C., Manole A., Anghel M.G. (2015). Macroeconomic Evolutions in Romania by

ohe End of The Year 2014, Romanian Statistical Review - Supplement, No. 2 6. Anghelache C., Anghel M.G., Sacală C. (2014). The Gross Domestic Product Evolution,

Romanian Statistical Review - Supplement, No. 12 7. Dinu, A.M., (2015), „Analiza corelaţiei PIB-Investiţii”, Teză de doctorat, Academia de Studii

economice, Bucureşti; 8. Fox, M., Dodge, E., (2012), „Economics DeMYSTiFieD”, The McGraw-Hill Companies,

New York, ISBN 978-0-07-178283-8; 9. ***Anuarul statistic al României, ediţiile 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012,

2013, 2014, 2015; 10. ***Buletinul Statistic nr 1-12/2004, 1-12/2005, 1-12/2006, 1-12/2007, 1-12/2008,

1-12/2009, 1-12/2010 si 1-12/2011, 1-12/2012, 1-12\2013, 1-12\2014, 1-12/2015, editat de Institutul Naţional de Statisticã (www.insse.ro)

11. ***Legea nr. 315 din 28 iunie 2004, privind Dezvoltarea Regionala in Romania, articolul 6, alin. 2

12. ***Ministerul Economiei, „Strategia Naţională pentru Competitivitate 2015-2020”, Bucureşti, 2015;

13. www.europa.eu