Upload
others
View
175
Download
13
Embed Size (px)
Citation preview
Analiza comportamental din perspectiva
Psihologiei judiciare, victimologiei i tacticii criminalistice
7
CUPRINS
Obiectivele masteratului ............................................................................................................... 13
PSIHOLOGIE JUDICIAR 1
Semestrul I Modulul I
Actul infrac ional din perspectiv „exploratorie” (experien a anglosaxon în materia criminalilor în serie) - exemplific ri pe cazuistic specific infrac iunilor cu mobil sexual .................................................................................................. 23
A. Ideile pivot în materie: ...................................................................................................... 23
B. Teme de aprofundat - referate - ......................................................................................... 24
C. Probleme de drept comparat - interdisciplinaritatea psihologiei cu dreptul în definirea elementelor constitutive ale infrac iunii ............................................................. 25
Asocia ia criminali tilor din România Investiga ia criminalistic a locului faptei Profiling-ul criminal în investiga iile criminalistice .............................................................. 27
1. Considera i introductive ..................................................................................................... 27
1.1. Privire asupra valorii probante .................................................................................... 27
1.2. Preciz ri de ordin terminologic. .................................................................................. 28
2. Metode tiin ifice de elaborare a profilului infractorului ................................................... 29
2.1. Metoda FBI: Analiza locului infrac iunii (Crime Scene Analysis) ............................. 29
2.2. Metoda Canter: Investigative Psychology-IP (Psihologie investigativ ) .................... 29
2.3. Metoda Turvey. Behavioural Evidence Analysis - BEA (Analiza probelor comportamentale) ........................................................................................................ 30
3. Forme logice de ra ionament în elaborarea profilului infractorului ................................... 31
3.1. Profilul inductiv .......................................................................................................... 31
3.2. Profilul deductiv ......................................................................................................... 32
3.3. Câmpul faptei – identificarea i evaluarea urmelor: surs de informa ii, ipoteze i versiuni ........................................................................................................ 33
3.4. Definirea conceptului de urm , identificarea i clasificarea urmelor din câmpul faptic ............................................................................................................... 48
Sinoptic operativ-explicativ în identificarea, capturarea i probarea faptelor comise de psihopa ii sexuali - criminali în serie - ................................................................... 48
1. Explica ii etiologice de natur psihanalitic în motiva ia criminal la serial
killer. ................................................................................................................................. 48
2. Profil de personalitate i mod de operare la serial killer-ul de tip organizat (de regul psihopat sexual - crime comise cu premeditare) .................................................... 49
8
3. Profil de personalitate i mod de operare la serial killer-ul de tip dezorganizat
(de regul psihotic - crime comise spontan, imprevizibile, cu atac surpriz ). .................. 50
4. Identificarea. Capturarea. Proba iunea. (De unde poate proveni?!) ................................... 51
Ac iunea 7 T - analiz explicativ - metoda american F.B.I. .............................................. 52
Semestrul I Modulul II
Personalitatea infractorului - particularit i psihologice - factori conjuncturali - situa ie declan atorie - cuplul penal „victim -agresor” - trecerea la act
A. Ideile pivot în materie ........................................................................................................ 62
B. Ideile pivot ......................................................................................................................... 64
C. Idei pivot ............................................................................................................................ 65
VICTIMA DIN PERSPECTIVA TRATAMENTELOR PENALE ..................................... 66
Victimele infrac iunilor de drept comun. Scurt istoric. Actualitatea în materie. .................... 66
Perioada juridic ................................................................................................................ 66
Infrac iuni contra persoanei ............................................................................................... 68
VICTIMA I URM RIREA PENAL ............................................................................ 69
Perspectiva exploratorie asupra psihologiei victimei (victima surs de informa ii - versiuni, ipoteze i piste de lucru în direc ia identific rii agresorilor) .............................. 72
Tratamentul psihologic al victimei în timpul urm ririi penale ............................................... 73
Victima i judecata ................................................................................................................. 80
Tratamentul psihologic al victimei în timpul judec ii ........................................................... 82
Victima ulterior judec ii ....................................................................................................... 84
Dezd unarea victimelor ......................................................................................................... 84
Tratamentul psihologic al victimei ulterior rezolv rii judiciare a urm rilor victimiz rii ........................................................................................................................ 86
Exemplific ri în materia aplicativ-pragmatic a victimologiei pe terenul r spunderii penale ............................................................................................................. 88
Victimele accidentelor de munc ....................................................................................... 88
Aprecieri victimologice ..................................................................................................... 88
Aspecte juridice - No iune ................................................................................................. 89
Ini ierea m surilor de prevenire a altor accidente .............................................................. 90
Aprecieri victimologice cu privire Ia accidentele de munc produse în domeniul petrochimic .................................................................................................................. 91
Aprecieri victimologice cu privire la accidentele de munc din domeniul construc iilor ............................................................................................................... 92
Victimele accidentelor de circula ie ....................................................................................... 93
Aprecieri victimologice ..................................................................................................... 93
TIPOLOGIA VICTIMAL COMPORTAMENTE DEFINITORII, CONOTA II SPECIFICE ....................................................................................................... 96
SISTEMATIZ RI. DEFINIRI TIPOLOGICE. ..................................................................... 96
CATEGORII DE VICTIME .................................................................................................. 96
Categorii de victime. Particularit i specifice ...................................................................... 101
A. Victimizarea femeii ..................................................................................................... 101
PSIHOLOGIE VICTIMAL ................................................................................................ 119
DEMERS CAUZAL-ETIOLOGIC PE TERENUL VICTIMIZ RII .................................. 119
Cauze, efecte i consecin e (implica ii psihologice ale actului agresional privind victima) ........................................................................................................................... 119
Analiza comportamental din perspectiva
Psihologiei judiciare, victimologiei i tacticii criminalistice
9
Sec iunea A
EFECTE I IMPLICA II PSIHOLOGICE ALE ACTULUI AGRESIONAL PRIVIND VICTIMA .............................................................................................................. 119
PROBLEMATICA „SITUA IEI CONFLICTUALE” ÎN ALGORITMUL VICTIM - AGRESOR ......................................................................................................... 124
CAUZE INDIVIDUALE ........................................................................................................ 126
CAUZE SOCIALE ................................................................................................................. 128
CAUZE DE MEDIU ............................................................................................................... 130
CAUZE CULTURALE .......................................................................................................... 132
Sec iunea B
EFECTELE I CONSECIN ELE PSIHOLOGICE ALE VICTIMIZ RII .................... 133
Efecte individuale ................................................................................................................. 139
Efectele sociale..................................................................................................................... 140
Sec iunea C
CONSECIN E STRICT PSIHOLOGICE ALE VICTIMIZ RII .................................... 142
Consecin e individuale ........................................................................................................... 142
Consecin e sociale ................................................................................................................ 146
Semestrul I Modulul III
M rturia i martorul sub exigen ele psihologiei judiciare, (algoritmul identific rii, aprecierii, corobor rii i evalu rii for ei probante în materie testimonial )
A. Ideile pivot în materie...................................................................................................... 148
Activit i seminariale: .......................................................................................................... 150
PSIHOLOGIE JUDICIAR 2
Semestrul II Modulul I
Analiza psihologic a interogatoriului judiciar (strategii psihotactice de interogare) ............................................................................................................................... 151
SIGURAN I NESIGURAN PE TERENUL INTEROGATORIULUI SARCINILE PSIHOLOGULUI CRIMINALIST ............................................................... 154
CUNOA TEREA CELUILALT ........................................................................................... 154
DUPLICITATE - SIMULARE (MINCIUN VERSUS ADEV R) .................................. 158
Mecanisme defensive ........................................................................................................... 159
INTERVIUL INVESTIGATIV ............................................................................................. 162
Strategii, tactici i atitudini ................................................................................................... 162
Preg tirea pentru interviu ..................................................................................................... 162
10
1. Importan a atitudinii pozitive ....................................................................................... 162
2. Creând atitudinea pozitiv ........................................................................................... 163
3. Schimb ri de atitudine i comportament ...................................................................... 167
ELEMENTE DE PSIHOTACTIC ..................................................................................... 168
- Ghid orientativ de exigen e standard în interogarea investigativ ..................................... 168
CONCEPTE TACTICE ....................................................................................................... 169
Interogatoriul judiciar ........................................................................................................... 176
ÎNTRE MANIPULARE I COERCI IE ............................................................................. 176
Surse de eroare în cadrul interogatoriului ............................................................................ 179
Probe invalide i vulnerabilitatea psihologic ...................................................................... 180
Interogatorii inadmisibile ..................................................................................................... 181
Subminarea încrederii publice .............................................................................................. 181
M rturii ob inute prin coerci ie, generatoare de resentimente .............................................. 182
Efectul Bumerang ................................................................................................................. 182
Tulbur ri de stress post traumatic ........................................................................................ 182
De ce m rturisesc suspec ii? ................................................................................................ 183
Concluzii .............................................................................................................................. 183
TEHNICI INVASIVE, MANIPULARE - COERCI IE (SUGERAREA M RTURISIRII) ................................................................................................................... 183
Tehnici „non-violente” ......................................................................................................... 184
Tortura .................................................................................................................................. 184
Filiera tiin ific ................................................................................................................... 185
INTEROGATORIUL PSIHANALITIC ............................................................................... 186
Interpret ri psihanalitice. No iuni generale .......................................................................... 186
Definirea interogatoriului psihanalitic .................................................................................. 186
Caracteristici i mecanisme ale interogatoriului psihanalitic ............................................... 187
Perspectiva viitorului ........................................................................................................... 188
INTERPRET RI PSIHANALITICE I REPERE ORIENTATIVE ALE PSIHANALIZEI ÎN INTEROGATORIUL JUDICIAR ..................................................... 188
Sediul conflictului ................................................................................................................ 188
Comentarii asupra interogatoriului judiciar de tip psihanalitic ............................................ 190
Psihanaliza medical - psihanaliza criminal (similitudini i deosebiri) .............................. 191
Supra Eul, Supra Ego - Stratul Cenzurii ............................................................................... 196
Interogatoriul psihanalitic pe terenul pragmatismului, mizei i riscului,” psihanaliza judiciar (spe exemplicativ ) .................................................................... 197
Semestrul II Modulul II
A. Psihologia judec ii (psihologia contradictorialit ii din perspectiva afl rii adev rului) .............................................................................................................................. 205
Semestrul II Modulul III
Psihologia comportamentului simulat (matricea infrac ional versus matricea moral , tehnica „lie detector” etc.) ....................................................................................... 209
Poligraful în România .......................................................................................................... 211
Semestrul II Modului IV
Psihologia deten iei penitenciare ........................................................................................... 221
Semestrul II Modulul IV
(se conserv în biblioteca virtual – link) ............................................................................. 237
Analiza comportamental din perspectiva
Psihologiei judiciare, victimologiei i tacticii criminalistice
11
Semestrul III Modulul I
Eroarea judiciar .................................................................................................................... 256
Semestrul III Modulul II
Victime, victimiz ri i victimizatori pe terenul disfunc ionalit ilor psihice. Conduite disfunc ional dizarmonice psihic (suicid, agresivitate, responsabilitate, discern mânt etc.) ................................................................................................................... 275 ANEXE .................................................................................................................................... 307
Analiza comportamental din perspectiva
Psihologiei judiciare, victimologiei i tacticii criminalistice
15
Con inut tematic: DESCRIPTORII
Psihologie judiciar 1 Modulul I. Actul infrac ional din perspectiv „exploratorie” (experien anglo-saxon
în materia criminalilor în serie) - exemplific ri pe cazuistic specific infrac iunilor cu mobil sexual.
Modulul II. Personalitatea infractorului - particularit i tipologice - factori conjuncturali - situa ie declan atorie - cuplul penal „victim -agresor” - trecerea la act.
Modulul III. M rturia i martorul sub exigen ele psihologiei judiciare (algoritmul identific rii, aprecierii i corobor rii/evalu rii for ei probante în materie testimonial ).
Psihologie judiciar 2 Modulul I. Analiza psihologic a interogatoriului judiciar (strategii psihotactice de
interogare). Modulul II. Psihologia judec ii (psihologia contradictorialit ii din perspectiva afl rii
adev rului) i Psihologia ap r rii - Avocatul - Personalitate în templul justi iei. Modulul III. Psihologia comportamentului simulat (matricea infrac ional versus
matricea moral , tehnica „lie detector” etc.).
Psihologie judiciar 3 Modulul I. Eroarea judiciar - disfunc ii de interpretare i evaluare. Modulul II. Conduite disfunc ional-dizarmonice psihic (suicid, agresivitate, responsabili-
tate, discern mânt etc.)
Psihologie judiciar 1 Sem I, Modulul I. Actul infrac ional din perspectiv „exploratorie” (experien
anglosaxon în materia criminalilor în serie) - exemplific ri pe cazuistic specific
infrac iunilor cu mobil sexual:
1.1 „Scena crimei” - perspectiv psihologic asupra interpret rii compor-
tamentelor umane cu finalitate criminogena.
1.2 Personalitatea f ptuitorului i „amprenta” sa psihocomportamental ; analiza
conceptelor „profiling-crime” i „serial killer”.
1.3 Componenta psihologic : motivul i ra iunea infractogen , sarcinile
psihologului criminalist, cooperarea cu speciali tii investiga iilor judiciare. Activit i seminariale: - par ial adaptabile on line Seminariile se vor desf ura pe baza: sus inerii de referate (ex. de teme: „Moduri de
operare i comportamente criminogene la tipul de criminal dezorganizat”, „Profil de personalitate caracteristic f ptuitorului de tip organizat”, „Indici orientativi i aspecte practice vizând amprenta psihocomportamental a criminalilor în serie” etc.); lucr ri practice (ex.: Analiza modurilor de
16
operare „ac iunea apte T” - cazuri de tâlh rii în locuin e, Bucure ti 1986 (urmate de dou omoruri) - S se identifice datele caracteristice i s se stabileasc profilul de personalitate al tâlharilor în serie; - S se identifice urmele i s se sugereze ipoteze cu grad ridicat de identificare a f ptuitorilor); vizion ri de casete video din spe e reale solu ionate definitiv; analize de dosare (studiul declara iilor, proceselor verbale, confrunt rilor etc.) - identificarea aspectelor psihologice intrinseci elabor rii planurilor i strategiilor poligraf; Studiul plan elor foto, schi elor i a altor
activit i de interes operativ în cauze. - dup caz, specialist invitat.
Bibliografie obligatorie:
1. Verngn J. Geberth, „Practical Homicide Investigation, Tactics, Procedures and
Forensic Techniques”, Taylor-Francis Group New York 2006 - cpt. „Criminal personality Profiling”;
2. Tudorel Butoi, „Criminali în serie” - psihanaliza crimei - Editura Phobos, Bucure ti 2004; 3. Tudorel Butoi, „Femei uciga e”- Editura Phobos, Bucure ti 2001; 4. Tudorel Butoi i Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar -
teorie i practic ”, Editura Phobos, Bucure ti 2004. Sem I, Modulul II. Personalitatea infractorului - particularit i tipologice - factori
conjuncturali - situa ie declan atorie - cuplul penal „victim -agresor” - trecerea la act -.
2.1. Tr s turi, tipuri i comportamente ale personalit ii, tipologia lui C.S. Jung;
pragul delincven ial i ecua ia personal a trecerii la act (Jean Pinatel); „Legea
secven ei temporale” - Mawrer-Eysenck;
2.2. Personalitatea infractorului recidivist;
2.3. Cuplul penal victim -agresor (identificarea agresorilor i autoprotec ia victimal );
2.4. Strategii preventive i contracararea victimiz rii;
2.5. Victima - surs orientativ în conturarea de versiuni, ipoteze i cerc de b nui i.
Activit i seminariale: - par ial adaptabile on line
Seminariile se vor desf ura pe baza: sus inerii de referate (ex. de teme: „Nucleul personalit ii criminale în concep ia lui Jean Pinatel”, „Pragul delincven ial în concep ia lui Jean Pinatel”, „Explica ii psihocomportamentale din perspectiva fenomenului recidivei - Mawrer - Eynseck”, „Cuplul penal Victim -agresor din perspectiva poten ialului de receptivitate victimal ” - vezi concep ia lui Mendhelson, „Victima - surs orientativ în conturarea de versiuni, ipoteze i cerc de b nui i” etc.); studii de caz (victimiz ri în diverse ipostaze: minori, femei, persoane în vârst ); dezbateri interactive - specialist invitat - aplica ii ale sistemului proba iunii în materia protec iei victimei i reinser iei sociale a infractorului - vezi Legea 211/24 mai 2004; analiza conceptului de
justi ie restaurativ vis-á-vis de justi ia retributiv - dup caz, specialist invitat. Bibliografie obligatorie:
1. Tudorel Butoi i colectiv, „Victimologie - curs universitar - cuplul penal victim -
agresor”, Editura Pinguin Book, Bucure ti 2004; 2. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar - teorie i
practic ”, Editura Phobos, Bucure ti 2004; 3. Emilio Mira y Lopez, „Manualul de psihologie juridic ”, Editura Oscar Print,
Bucure ti 2005, cpt. XI/XIII.
Analiza comportamental din perspectiva
Psihologiei judiciare, victimologiei i tacticii criminalistice
17
Semestrul 1, Modulul III. M rturia i martorul sub exigen ele psihologiei judiciare
(algoritmul identific rii, aprecierii i corobor rii/evalu rii for ei probante în materie
testimonial )
3.1. Psihofiziologia form rii m rturiei (de la evenimentul judiciar la elementul
testimonial) - (eveniment judiciar - recep ie - decodare - memorare - redare -
element testimonial);
3.2. Elemente disfunc ional-perturbatoare pe parcursul form rii realit ii testimoniale
- vezi filtrul obiectiv i filtrul subiectiv;
3.3. Izvorul sursei m rturiei;
3.4. Psihologia jur mântului - simulare i disimulare pe terenul m rturisirii
(psihologia minciunii);
3.5. Situa ii speciale: iluziile din perspectiv senzioperceptiv ; minorul i minoratul
din perspectiva probei testimoniale; martorul mincinos etc.;
3.6. M rturia din perspectiv evaluativ : structuri caracteriale ale martorului i
mediului de provenien ; mentalit i, cutume, obiceiuri; m rturia din
perspectiva interpret rii ra ional/logice - deduc ii, induc ii, analogii, interpre-
t ri, simultaneitate, contradictorialitate, concordan e-aglutin ri, omisiuni etc.;
impact emo ional afectiv;
3.7. Martorul între vulnerabilitate i protec ie (protec ia martorului - exigen
complex a justi iei contemporane) - (vezi: Italia 1991, Suedia 1992).
Activit i seminariale: - par ial adaptabile on line
Seminariile se vor desf ura pe baza: sus inerii de referate (ex. de teme: „Problematica psihofiziologic a iluziilor în recep ia evenimentului judiciar”, „Martorul de rea-credin - indici orientativi (mimico-gesticulari) asupra simul rii”, „Psihologia martorului minor”, „For a probant a m rturiei judiciare în contextul corobor rii” etc.); analize de spe e, rolul declara iilor de martor în eviden ierea adev rului; dezbateri interactive - ex.: „ Posibilit i, limite i modalit i de m rturie”, „Subiectiv i obiectiv în evaluarea m rturiei” (spe e exemplificative); specialist invitat;
vizion ri de casete, analiza plan elor foto în fixarea i eviden ierea elementelor testimoniale probatorii; test de verificare (neanun at).
Bibliografie obligatorie:
1. Aurel Ciopraga, „Evaluarea probei testimoniale în procesul penal” Editura Junimea, Ia i 1982;
2. Tiberiu Bogdan, „Probleme de psihologie judiciar ”, Editura tiin ific i Tehnic , Bucure ti 1986;
3. Tudorel Butoi i Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar – teorie
i practic ”, Editura Phobos, Bucure ti 2004.
18
Psihologie judiciar 2
Semestrul II, Modulul I. Analiza psihologic a interogatoriului judiciar (strategii
psihotactice de interogare)
1.1. Comunicarea non-verbal - reguli tactice specifice raporturilor de opozabilitate
i confruntare;
1.2. Strategii psihotactice de interogare;
1.3. Sondarea sentimentului de vinov ie;
1.4. De la refuzul recunoa terii la vinov ie - contracararea atitudinilor de rezisten
în interogatoriu;
1.5. Interogatoriul psihanalitic (mecanisme opera ionale i terminologice în psihanaliz );
1.6. Siguran i nesiguran pe terenul interogatoriului (duplicitate-simulare);
minciun versus adev r; manipulare i coerci ie; tehnici investigative
(sugerarea m rturisirii - invalidarea juridic a falselor recunoa teri);
1.7. Intimitate, miz i risc din perspectiva „interogatoriului investigativ”.
Activit i seminariale: - selectiv adaptabile on line
Seminariile se vor desf ura pe baza: sus inerii de referate (ex. de teme: „Psihologia interogatoriului încruci at”, „Reactivarea mimico-gesticular (emo ia din perspectiva indicilor orientativi asupra simul rii)”, „Disfunc ionalit i în interogare (sugestie-manipulare), responsabile unor erori judiciare” etc.); vizion ri de casete, analiza declara iilor învinui ilor i inculpa ilor; analize de caz; dezbateri interactive; specialist invitat; investiga ia poligraf (analiza de diagrame - inclusiv m rturisirile post-test).
Bibliografie obligatorie:
1. Tudorel Butoi, „Interogatoriul - psihologia confrunt rii în procesul judiciar”, Editura Pinguin Book, Bucure ti 2004;
2. Tudorel Butoi i Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar –
teorie i practic ”, Editura Phobos, Bucure ti 2004; 3. Tudorel Butoi, „Psihologia interogatoriului judiciar” Editura Enmar, Bucure ti 2002; 4. Constantin Aioni oaiei i colectiv, „Tratat practic de criminalistic ”, Editura Carpa i,
Bucure ti 1997. Semestrul II, Modulul II. A. Psihologia judec ii (psihologia contradictorialit ii din perspectiva afl rii adev rului)
a.1. Implica ii psihologice asupra rolului activ al judec torului în „arbitrarea
duelului acuzare-ap rare”;
a.2. Psihologia impar ialit ii i echilibrului;
a.3. Psihologia intimei convingeri;
a.4. Exigen e morale, exigen e profesionale i exigen e legale în deliberarea asupra
pricinii: deliberarea - opinia separat (problematica psihologic ).
B. Psihologia ap r rii - Avocatul - personalitate în templul justi iei
b.1. Talent i voca ie în arta avocatului;
b.2. Inteligen a în arta avocatului;
b.3. Moral i imoral pe terenul ap r rii;
b.4. Avocatul profesionist i strateg: persuasiune - sugestie - transparen ; comunicare în
raporturile interpersonale (manipulare mental ); influen area convingerii intime;
pledoaria (argumentare - persuasiune, talent, improviza ie, inspira ie, tiin ).
Analiza comportamental din perspectiva
Psihologiei judiciare, victimologiei i tacticii criminalistice
19
Activit i seminariale: - selectiv adaptabile on line
Seminariile se vor desf ura pe baza: sus inerii de referate (ex. de teme „Psihologia duelului judiciar acuzare-ap rare”, „Psihologia intimei convingeri, deliber rii i opiniei separate”, „Psihologia actului moral i bunei credin e pe terenul ap r rii - pledoaria între psihologic i ra ional între art i tiin ” etc.); recenzii în materie; studii de dosare solu ionate definitiv; studii
de rechizitorii; studii asupra pledoariilor; studiile motiv rii hot rârilor judec tore ti etc.
Bibliografie obligatorie:
1. Tudorel Butoi i Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar -
teorie i practic ”, Editura Phobos, Bucure ti 2004; 2. Iolanda Eminescu, „Procese judiciare celebre”;
3. I. Manolescu, „Arta ap r rii” 4. Mircea Du u, „Dreptul la t cere”, Editura Economic , Bucure ti, 2005; 5. Mircea Du u „Recunoa terea vinov iei i negocierea pedepsei”, Editura Economic
2005. Semestrul II, Modulul III. Psihologia Comportamentului simulat (matricea infrac ional
versus matricea moral , tehnica „lie detector” etc.) A. Fundamentarea tiin ific
a.1. Simptomatica comportamentului simulat (aparent-inaparent) pe terenul duplicit ii;
a.2. Vinov ia ca atitudine psihic i realitate juridic - matricea infrac ional
(culpabilizatoare);
a.3. Exprimarea aspectului inaparent în comportamentul simulat (indicatori verbali,
motori i fiziologici ai conduitei simulate în expresie aparent - semnifica ia i
sensul stimulilor declan atori ai emo iei). B. Tehnica investiga iei „lie detector”
b.1. Scurt istoric asupra evolu iei detec iei comportamentale simulate;
b.2. Investiga ia poligraf (tactic , tehnic , metodologie);
b.3. Identificarea indiciilor orientativi asupra simul rii;
b.4. Interpretarea i evaluarea modific rilor în traseele diagramelor poligraf;
b.5. Concluziile elabor rilor poligraf din perspectiva for ei probante. Activit i seminariale: - selectiv adaptabile on line
Seminariile se vor desf ura pe baza: sus inerii de referate i dezbaterii interactive (ex. de teme: „Exprimarea comportamentului inaparent (mimico-gesticular) - indici orientativi”, „Statutul tiin ific al fundament rii tehnicii poligraf - reactivitatea psihocomportamental ” etc.); vizionarea
activit ilor de teste poligraf (examin ri reale); studii de diagrame poligraf (spe e reale); asimilarea algoritmului de identificare a modific rilor de trasee i evaluarea diagramelor (spe e reale); deprinderea interpret rii concluziilor rapoartelor de constatare tehnico- tiin ific poligraf
- testul poligraf prob sau indice orientativ?. Dup caz, expert invitat
Bibliografie obligatorie:
1. John Reid, Fred Inbau, „Truth and Deception”, Editura Baltimare, S.U.A. 1996; 2. Tudorel Butoi, „Crima sub lupa detectorului de minciuni”, Editura Mihaela Press, 1998; 3. Tudorel Butoi i Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar -
teorie i practic ” Editura Phobos, Bucure ti 2004; 4. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, „Psihologia interogatoriului judiciar”, Editura
Enmar, Bucure ti 2002.
20
Semestrul II, Modului IV. Psihologia deten iei penitenciare
2.1. Mediul privativ de libertate - consecin e sociopsihologice;
2.2. Personalitatea infractorului recidivist;
2.3. Poten ialul patogen al mediului privativ de libertate;
2.4. Fenomene sociopsihologice ale mediului privativ de libertate: ocul depunerii;
ierarhia i statutul; agresivitatea i violen a; frustrarea; agresiunea;
teritorialitatea; stresul; violen a colectiv ; panica - automutil rile; refuzul de
hran ; suicidul; homosexualitatea etc.
Activit i seminariale: - selectiv adaptabile on line
Seminariile se vor desf ura pe baza: sus inerii de referate (ex. de teme: „Considera ii psihologice asupra factorilor stresan i în mediul restrictiv de libertate”, „Tipologii comportamentale ale de inu ilor în mediul privativ de libertate”, „Agresivitate i violen în recluziunea penitenciar ”, „Justi ia restaurativ versus justi ia retributiv - implica iile programului de proba iune” etc.); analize de caz (revolte penitenciare, suicid, evad ri etc.); dezbateri
interactive; specialist invitat; recenzie de carte. Bibliografie obligatorie:
1. Gheorghe Florian, „Fenomenologia penitenciar ”, Editura Humanitas, Bucure ti, 2005; 2. Gheorghe Florian, „Psihologie penitenciar ”, Editura Humanitas, Bucure ti 2005; 3. Tudorel Butoi i Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar -
teorie i practic ”, Editura Phobos, Bucure ti 2004.
Psihologie judiciar 3
Semestrul III. Modulul I. Eroarea judiciar - disfunc ii de interpretare i evaluare
3.1.1. Erori judiciare pe terenul dreptului - oportunitatea, realismul i actualitatea
temei;
3.1.2. Eroarea judiciar din perspectiva intimei convingeri;
3.1.3. Surse de distorsiune psihologic implicate în erorile judiciare (izvoare i surse
de eroare în demersul judiciar);
3.1.4. Motivul proba iunii ca surs de eroare (alter ri psihologice survenite în
procesul activit ilor mental intelectuale vizând coroborarea probelor) -
expertizele (posibilit i, limite, surse de eroare);
3.1.5. Motivul cercet rii judec tore ti ca surs de eroare (instan a vis-á-vis de
eroarea judiciar .)
Activit i seminariale: selectiv adaptabile on line
Seminariile se vor desf ura pe baza: sus inerii de referate (ex. de teme: „Convingerea
intim , surs de eroare judiciar ”, „Proba testimonial , surs de eroare”, „Coroborarea probelor,
surs de eroare” etc.); analize de spe e (ex. cazul Raoul Villn, afacerea Aslan, cazul Sacco i
Vanzetti, afacerea Dreyfus, afacerea Anca, cazul. Rosenberg); studii de dosare; studii de plan e -
studii de expertize etc. - specialist invitat
Bibliografie obligatorie:
1. Tudorel Butoi i Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar -
teorie i practic ”, Editura Phobos, Bucure ti 2004;
2. Iolanda Eminescu, „Procese judiciare celebre.
Semestrul III, Modulul II. Conduite disfunc ional-dizarmonice psihic (suicid,
agresivitate, responsabilitate, discern mânt etc.)
Analiza comportamental din perspectiva
Psihologiei judiciare, victimologiei i tacticii criminalistice
21
3.1. Comportamentul autodistructiv;
3.2. Suicidul în algoritmul suicida iei;
3.3. Orientarea heteroagresiv (comportamentul agresiv nediferen iat – comportamentul
agresiv delictual); modele explicative ale conduitei agresive: modelul biologic,
modelul psihologic, modelul socio-cultural al comportamentului agresiv;
3.4. Disfunc ionalit ile principalelor procese i func ii psihice: tulbur rile de
percep ie, tulbur rile de memorie, tulbur rile de gândire, tulbur rile
afectivit ii, tulbur rile de via etc.;
3.5. Posibilit i, limite i obiective ale investiga iei psihologice pe terenul psihologiei
judiciare: instrumentul de psihodiagnoz (testul standardizat), metoda Rorschach, testul Szondy, testul Lucher, testul MMPI, testul TAT;
3.6. Investiga ia psihologic în expertiza i psihologia judiciar : expertiza psihiatric
legal , discern mântul i responsabilitatea în inciden a judiciar .
Activit i seminariale: - selectiv adaptabile on line
Seminariile se vor desf ura pe baza: sus inerii de referate (ex. de teme: „Orientarea
heteroagresiv pe terenul penalului”, „Metode explicative ale conduitelor agresive”, „Mecanisme
suicidare - personalitatea sinuciga ului”, „Poten ialul criminogen al personalit ii paranoide” etc.),
analize de caz, studiul dosarelor; studiu de plan e foto - dublu suicid; studiul înscrisurilor
sinuciga ilor, studiul rechizitoriilor - disfunc ionalilor agresivi (cauze complexe de omor). -
specialist invitat.
Bibliografie obligatorie:
1. Tudorel Butoi i Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar -
teorie i practica”, Editura Phobos, Bucure ti 2004;
2. Tudorel Butoi i colab., „Sinuciderea un paradox - considera ii psihosociologice,
biomedicale i juridice”, Editura tiin elor medicale, Bucure ti 2002;
3. Gorgos i colab., „Dic ionar de psihiatrie” Editura Medical , Bucure ti 1996.
Ultimele 3 s pt mâni consacrate sunt dedicate cercet rii i preg tirii diserta iei
finale precum i respectiv elabor rii diserta iei.
Oportunit i în carier : Credem c absolven ii no tri de masterate în specializ rile: „ tiin e penale”, „proba iunea
în procesul penal”, „psihologie judiciar - victimologie” vor putea s - i demonstreze competen ele
în materie, prezentând garan ia atuurilor de calitate i reu ind s treac examenele încadr rilor
ocazionate de concursurile din ce în ce mai exigente organizate în zona magistraturii, poli iei
penitenciarelor, avocaturii, carierei universitare, cercet rii tiin ifice, detectivisticii private etc.
Analiza comportamental din perspectiva
Psihologiei judiciare, victimologiei i tacticii criminalistice
23
Psihologie judiciar 1
Semestrul I Modulul I
Actul infrac ional din perspectiv „exploratorie”
(experien a anglosaxon în materia criminalilor în serie) - exemplific ri pe
cazuistic specific infrac iunilor cu mobil sexual
1.1. „Scena crimei” - perspectiva psihologic asupra interpret rii comportamentelor umane cu finalitate criminogen
1.2. Personalitatea f ptuitorului i „amprenta” sa psihocomportamental ; analiza conceptelor „profilling-crime” i „serial killer”
1.3. Componenta psihologic : motivul i ra iunea infractogen , sarcinile psihologului criminalist, cooperarea cu speciali tii investiga iilor criminale
A. Ideile pivot în materie:
„Dincolo de identificarea i prelucrarea urmelor materiale descoperite în câmpul faptei - preocupare ce intr predilect în sfera criminalisticii, apreciem c „eforturile anticrim ” ale mileniului trei vor fi orientate c tre interpretarea comportamentelor umane cu finalitate criminogen ” - vezi Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar ” Editura Phobos, Bucure ti 2003, p. 37 i urm. (Vezi foto 1-5)
„Dac „câmpul faptei” - „locul faptei” expresii consacrate în criminalistica clasic - conduce c tre materialitatea obiectual a urmelor clasice (c utate, identificate, fixate, ridicate, prelucrate etc.) apte s permit conturarea proba iunii i identificarea autorilor, noile concepte între care: „scena crimei”, „scena del crimen” sau în alt sens „profilling crime”, provoac în direc ia accept rii unei realit i dinamice în derulare, a secven elor comportamentale, for ând componenta psihologic a omului legii (procuror, judec tor de instruc ie, poli ist, organ de urm rire penal - în sens larg etc.) s interpreteze motiva iile, inten iile, habitudinile, ra ionamentele, logica, sensul, organizarea conduitelor criminogene în ideea contur rii profilului psihologic, „amprenta psihocomportamentala” apt schi rii unei galerii de poten iale portrete ale personalit ii pretabililor inclu i în cercurile de b nui i” - vezi Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar de psihologie judiciar Editura Phobos, Bucure ti 2003, p. 37 i urm.
Profesionistul, expert în tiin e comportamentale - „profiller-ul” în accep iunea noastr psihologul criminalist (cu dotare nativ obiectivat ulterior în voca ie) este chemat ca în virtutea celor sus men ionate:
1. s reproduc prin propria-i imagina ie împrejur rile i ac iunile derulate de f ptuitor, oferind organelor de urm rire penal „filmul crimei în dinamica sa”;
24
2. s - i imagineze profilul f ptuitorului, oferind organelor de urm rire penal „amprenta sa psihocomportamental ”;
3. s anticipeze „comportamentul urm tor pretabil” contracarând pentru viitor „mi c rile” autorului prin intuirea versiunilor optime cu grad rezonabil de credibilitate în identificarea acestuia. - vezi Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciar ” Editura Phobos, Bucure ti 2003, p. 37 i urm. – Dezvolta i.
Crima în serie - ideile pivot în materie:
Defini ie: Crima în serie reprezint suprimarea vie ii unor persoane prin uciderea acestora în timp, de la zile la s pt mâni sau luni între ele. Aceste pauze de timp între omoruri sunt denumite i ca perioade de „calmare” - detensionare -
- vezi observa iile lui Vernon J Gerberth: „în cazul unui uciga psihotic, acesta poate sugera c el ucide din cauz c psihoza lui îl împinge s ucid , iar în cazul unui uciga psihopat, în special un criminal în serie (studiile FBI i experien a personal ) acesta ucide pentru c îi place s ucid ”. - vezi Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar de psihologie judiciar Editura Phobos, Bucure ti 2003, p. 75 i urm.; - dezbateri, referate.
- criminalul în serie simte o mare pl cere în exercitarea puterii i a controlului asupra victimei, incluzând puterea vie ii i a mor ii, actul sexual fiind secundar. El este excitat de cruzimea actului s u i frecvent, va tortura victima pân la moarte;
- omuciderile unui criminal în serie au tendin a s creasc pe m sur ce trece timpul. Apare evident faptul c el trebuie s ucid mult mai des pentru a- i satisface pl cerea pe care o ob ine s vâr ind acest act. Mul i criminali în serie au fost prin i accidental, pe m sur ce deveneau mai îndr zne i în ac iunile lor i mai indiferen i fa de risc. Acest tip de criminal nu se opre te niciodat din ucis, pân nu este prins i încarcerat în închisoare pe via sau executat. Nu exist niciun tratament pentru a vindeca un psihopat sexual sadic care devine criminal în serie (vezi foto 9-l0.);
- în aparen , sunt oameni normali: nici nebuni nici nevroza i, nici bolnavi mintali - în sensul clasic al cuvântului. Shawn Johnson, un psihiatru californian, care a petrecut mai mult de zece ani ca expert în fa a tribunalelor este convins de acest fapt. Nimic din comportamentul lor cotidian nu permite diferen ierea lor. - vezi Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar
de psihologie judiciar , Editura Phobos, Bucure ti 2003, p. 59/104. - Referate - analize de caz.
B. Teme de aprofundat - referate -
- interpretarea psihoexploratorie a „câmpului faptei” - Tratat p. 38/40. Vezi investigarea omuciderilor de natur sexual - Vernon J. Gerberth - Practical Homicide Investigation - tactics, procedures and forensic techniques - Taylor, Francis, London 2005;
- motivul i ra iunea de a ucide (determinarea motiva iei); - infractorii organiza i (rolul premedit rii etc.); infractorii dezorganiza i (atacul spontan etc.); - violen a interpersonal (actul cu viol sau sodomia, devian a orientat c tre atac, crime în
serie etc.).
Tratat p. 44/47 Consulta i www.psiho-crime.ro i desc rca i cele dou texte
Analiza comportamental din perspectiva
Psihologiei judiciare, victimologiei i tacticii criminalistice
25
C. Probleme de drept comparat - interdisciplinaritatea psihologiei cu
dreptul în definirea elementelor constitutive ale infrac iunii
În definirea dreptului românesc, comportamentele umane cu finalitate criminogen se obiectiveaz în institu ia infrac iunii ale c rei p r i constitutive sunt:
1. prevederea legal ; 2. vinov ia; 3. pericolul social. În justi ia penal S.U.A.1 - elementele constitutive ale infrac iunii sunt satisf cute de apte
tr s turi definitorii (reg site de altfel în accep iuni quasisimilare i în analiza infrac iunii în accep iunea C.pen. românesc):
1. v t marea; 2. legalitatea; 3. actus reus; 4. mens rea; 5. cauzele; 6. concursul de împrejur ri; 7. pedeapsa.
Vis-á-vis de care, într-o redare succint , vom re ine urm toarele: V t marea - pentru ca infrac iunea s existe trebuie s fie îndeplinite ni te consecin e
externe sau daune, de aceea, de exemplu gândul la comiterea unei infrac iuni sau stare de nervozitate îndeajuns de accentuat pentru a putea motiva o infrac iune, f r a ac iona îns pe baza gândurilor sau furiei, nu reprezint o infrac iune;
Legalitatea - elementul legalit ii are dou aspecte: Mai întâi, v t marea trebuie interzis legal pentru a considera un comportament ca fiind infrac iune. Prin urmare, o serie de comportamente umane, fapte, se pot situa în afara moralei, eticii sau obiceiurilor p mântului (cutumelor), fiind a adar considerate „gre ite”, dar aceste înc lc ri nu reprezint infrac iuni decât dac sunt interzise prin legea penal . În al doilea rând, o lege penal nu trebuie s fie retroactiv sau „ex post facto”. O lege „ex post facto” (1) prevede ca fiind penal, „un act care la momentul comiterii nu era reglementat ca ilegal, (2) cre te pedeapsa pentru o infrac iune dup ce a fost comis , sau (3) altereaz regulile m rturiei într-un caz particular dup ce infrac iunea a fost comis ” (vezi art. I sec iunea 10.1 din Constitu ia S.U. A., care interzice existen a legilor „post facto”);
Actus reus - Termenul latin „actus reus” se refer la comportamentul penal - în mod specific la ac iunea sau inac iunea inten ionat sau neglijent (negândit ), din punct de vedere penal, care cauzeaz o v t mare. Este important de eviden iat faptul c infrac iunea implic nu numai lucrurile pe care oamenii le-au f cut, ci i lucruri pe care nu le-au f cut. Cu alte cuvinte, dac oamenii nu ac ioneaz în situa ii în care legea cere acest lucru, atunci comit infrac iuni.
Mens rea - Termenul latin „mens rea” se refer la inten ia criminal sau la o stare mental vinovat . Reprezint aspectul mental al infrac iunii sau inac iunea inten ionat sau cu un scop, iar nu la accidente. Totu i, în practic , ac iunile
1 Robert M. Bolim, Keith N. Haley, Justi ia penal - o viziune asupra modelului american”, Editura Expert,
p. 40/51 - lectura obligatorie - cu test de verificare „on line”.