Analiza Circulatiei Turistice in Statiunile Balneare Din Romania

8/17/2019 Analiza Circulatiei Turistice in Statiunile Balneare Din Romania

1/34

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE IN STATIUNILE

BALNEARE DIN ROMANIA SI PREVIZINEA CERERII

PENTRU PERIOADA 2007 - 2010 Turismul consta în trei componente georgafice principale: aria generatoare de turisti,aria receptoare de turisti, rutele de tranzit. Studiul fluxurilor turistice în cadrul acestui sistemreprezinta o prioritate pentru geografia turismului.

În timp ce ariile generatoare si ariile receptoare sunt considerate elementele statice aleactivitatii turistice, fluxurile turistice arata miscarea persoanelor devenite turisti între aceste douaarii. Daca resursele turistice dintr-o arie atrag turisti este necesara prezenta turistilor care sadeclanseze procesul de valorificare prin utilizarea infrastructurii si a serviciilor. Intensificarea,ritmul, directia de orientare si modificarile acestora în timp, chiar pe acelasi teritoriu,

caracterizeaza activitatea turistica.

4.1. Fluxuri turistice

ercetarea fluxurilor turistice dintre regiuni este o tema fundamentala pe care oanalizeaza geografia turismului, permit!nd componentelor turismului sa fie vazute mai mult caun sistem total dec!t ca o serie de elemente disparate "#eiper, $%&%'.

Fluxurile turistice constituie o forma de interactiune spatiala între doua arii dintre carearia de destinatie are un plus de comoditati "de exemplu atractii turistice', iar aria generatoare areun deficit "sau are alte comoditati'. (luxurile turistice urmeaza anumite reguli si sunt influentatede factorii de atractie si de respingere.

Factorii de respingere (push factors) sunt dependenti de stadiul dezvoltarii economice aariei generatoare si include factori ca nivel de prosperitate, gradul de mo)ilitate si dreptul persoanelor la concediu.

*n stadiu înalt al dezvoltarii economice ofera populatiei un grad mai mare de anga+areîn activitatile turistice, dar presiunea celorlalte componente ale vietii va genera factorii derespingere.

Factorii de atractie (pull factors) includ gradul de accesi)ilitate, atractie si facilitati aleariei de destinatie. De asemenea, sunt foarte importante costul relativ al vizitei, gradul de promovare "reclama' si maretingul ariei de primire.

Explicatia fluxului turistic


2/34


3/34

Masurarea fluxurilor turistice

9e masura cresterii fluxurilor turistice, organizatiile internatio $33$3c34m nale de turismsi guvernele au început sa utilizeze masuratori ale fluxurilor interne si internationale. 8urart siedli "$%;$' au identificat trei motive principale pentru care masuratorile statistice ale fluxuluituristic sunt importante pentru cunoasterea activitatii turistice:

$' pentru evaluarea marimii fluxurilor turistice si monitorizarea oricareischim)ari2 aceasta permite o prognoza a fluxurilor si o descifrare a tendintei pietei2

3' permit planificarea activitatilor viitoare de turism2


4/34

Capacitatea de primire a fluxurilor turistice

(iecare destinatie turistica are o anumita capacitate de primire a turistilor. De aceea, unadintre pro)lemele de )aza ale turismului este dimensionarea fluxurilor pe masura capacitatii arieide destinatie. !nd presiunea cererii pentru o anumita destinatie devine prea mare, atuncicalitatea ofertei începe sa scada.

Indicele functiei turistice a lui Defert compara numarul paturilor turistice disponi)ile ladestinatie cu numarul total al rezidentilor sau posi)ilelor gazed dintr-o regiune.

*nde:

N- este numarul de paturi pentru turisti dintr-o regiune2

P- este numarul total al rezidentilor locali din regiune.

apacitatea de suport a unei arii turistice poate fi definita ca >numarul maximde persoane care pot sa utilize o destinatie fara a altera intolerabil mediul fizic si fara unintolerabli declin al calitatii numarului de vizitatori" "atheison, all, $%;3'.

Desi accentul se pune pe capacitatea de suport a ariei de destinatie, astfel de pro)leme pot apare si în celelalte doua arii componente ale turismului. În aria generatoare de turisti pro)lemele pot apare, în legatura cu perioadele în care cererea este redusa sau alterneaza,conduc!nd la concentrarea cererii într-o anumita perioada de timp. În sistemul de transport potapare întreruperi si înt!rzieri din cauza aglomeratiei, iar în aria receptoare resursele turistice suntsupuse unui grad ridicat de risc.

Capacitatea se suport reprezinta relatiile dintre aria de destinatie si turisti si este

influentata de caracteristicile fiecaruia .Capacitatea fizica de suport se refera la posi)ilitatile,

limitate, oferite de locul de destinatie, în legatura cu suprafata de teren disponi)ila pentrugazduire, utilitati turistice "spatii de parcare, locuri la restaurante, în locurile de distractie etc.' siservicii "drumuri, alimentarea cu apa, energie, etc.' unoasterea capacitatii fizice de suporttre)uie sa stea la )aza planurilor de amena+are a statiunilor si a tuturor ariilor de destinatieturistica .

Capacitatea de suport a mediului înconjurator este un indicator foarte des utilizat, dar este considerat un parametru dificil de masurat. omponentele mediului natural, asa cum am


5/34

mentionat si la capitolul resurse turistice, se apreciaza mai mult calitativ "su)iectiv' datoritadificultatii introducerii unor indici sau formule de calcul în care sa intre toate. ele mai multedestinatii turistice sufera diferite forme de degradare ale mediului, fie prin )atatorirea ier)ii si asolului în locurile de picnic, prin deran+area animalelor sal)atice, prin eroziunea fizica a unor monumente de catre pasii vizitatorilor care calca pe ele etc. Se constata ca în unele arii de

destinatie capacitatea de suport a mediului a fost depasita, fara a se putea preciza momentul c!nds-a înt!mplat acest lucru. ei ce se ocupa de managementul ariilor de destinatie sunt raspunzatoride capacitatea lor de suport, astfel ca unele arii de destinatie pot fi fortate artificial sa a)soar)amai multi vizitatori, în timp ce altele "ariile prote+ate' sun diferite de o utilizare prea insistenta.

În al doilea r!nd, capacitatea de suport este influentata de capacitatea psihologica sau perceptiva a ariei de destinatie. 5ceasta depinde de atitudinea vizitatorilor, de numarul sicomportamentul altor utilizatori si de toleranta degradarii fizice sau a poluarii la locul dedestinatie. apacitatea psihologica este influentata, de asemenea, de catre managementul ariei.?egetatia poate fi folosita ca m+loc pentru a reduce sentimentul de aglomeratie sau pentru asepara activitati conflictuale "sport, picnic'.

Se vor)este si despre capacitatea sociala de suport a ariei de destinatie. 5cesta este unconcept greu de masurat si organizatorii ariilor turistice sunt înca la începutul studiului. are estenivelul de dezvoltare a turismului si de vizitare acceptat de catre o comunitate locala@ Studiilearata ca în general exista o dorinta a comunitatilor locale pentru promovarea turismului,înteleg!nd prin aceasta o sursa importanta de venituri. Dar s-au înregistrat si multe cazuri în care populatia locala se simte deran+ata de prea multi turisti si de comportamentul lor, si atunci îsimanifesta ostilitatea "sau indiferenta'.

4.2. Modele mondiale ale fluxurilor turistice

Sf!rsitul celui de-al doilea raz)oi mondial a marcat nu numai începutul unei perioade deav!nt economic în toate domeniile, ci si începutul unei perioade remarca)ile de dezvoltare aturismului international. Între $%A0 si $%%0, rata medie anuala de crestere a numarului de turistiinternationali sositi a fost de &,$B. 9!na în anul $%%0, peste 3A,< milioane "în $%40, era de+a de4%,< milioane', în decursul deceniilor urmatoare a crescut p!na la 1AA milioane în $%%0. În toataaceasta perioada, turismul international a fost extrem de rezistent în fata unor factori care în modnormal ar fi tre)uit sa-i împiedice cresterea: recesiunea economica, variatiile survenite în ratelede schim) valutar, insta)ilitatea pretului petrolului, evenimente politice mondiale si unele stariconflictuale.

Dorinta oamenilor de a calatori a depasit acesti factori care nu au condus dec!t la o

stagnare temporara a cresterii turismului.

Turismul a devenit foarte repede o industrie internationala, cu functii >standardizate>.5cest aspect, com)inat cu largirea segmentelor populatiei care aveau dorinta, timpul si venitulnecesare pentru a calatorii, a dus la o crestere rapida a turismului international. alatoriile deafaceri au contri)uit la r!ndul lor la aceasta crestere si au aparut ca un sector important al pieteidupa anul $%40.


6/34

4.3.Factori ce influenteaza dinamica turismului în

general si a turismului balnear in special

6volutia turismului din tara noastra în general si a turismului )alnear in special , reflecta

at!t dezvoltarea extensiva, )aza Tehnico materiala înregistr!nd, mai ales dupa $%&0, o evolutie permanent ascendenta, ce s-a racordat prin dimensiuni si structura la dinamica cerintelor consumatorilor C$,c!t si descresterea ce a urmat schim)arilor economice si sociale care au avutloc în Eom!nia dupa $%;%.

Eealizarea sta)ilitatii macroeconomice, începuta în anul 3000 concretizata în anul 300A printr-un )un ritm mediu anual de crestere economica reprezinta o premisa favora)ila pentrurevigorarea cererii turistice de produse turistice si a investitiilor în acest sector, iar o dinamica )una a sosirilor si încasarilor turistice va avea efect cresterea aportului turismului la produsulnational )rut, crearea de noi locuri de munca si accentuarea efectului multiplicator prinantrenarea ramurilor economice a caror activitate depinde de fenomenul turistic.

9rin rezultate eficiente o)tinute în mentinerea si consolidarea sanatatii si a refacerii potentialului energetic, turismul )alnear a devenit una din formele de turism a carei pozitie pe piata turistica interna si internationala este în continua crestere. Dinamica turismului )alnear seafla su) influenta unei multitudini de factori, iar în analiza acesteia se vor folosi indicatoriistatistici de la nivel macroeconomic ce sintetizeaza evolutia în timp a acestei forme de turism.

Turismul evolueaza su) incidenta a numerosi factori, diferiti ca natura si rol, cu actiuneglo)ala sau particularizta asupra unei forme ori componente a activitatii turistice.

Datorita particularitatilor sale, turismul )alnear este influentat nu numai de multitudinea

factorilor ce actioneaza asupra turismului în ansam)lu sau dar si de o serie de factorii specificidezvoltarii turismului )alneo-medical.

În sens general, cresterea economica, însotita de patrunderea progresului stiintific în toatedomeniile vietii economice si sociale, este conditia esentiala a prosperitatii, care genereazacresterea disponi)ilitatilor )anesti, a timpului li)er si implicit manifestarea cererii turistice.

Diversitatea factorilor cu actiune asupra turismului si necesitatea cuantificarii lor, impunstructura acestora în categorii relativ omogene, iar din numeroasele modalitatii de clasificare nevom referi la una din cele mai importante si cuprinzatoare cea care are drept criteriu continutul sinaturaacestora [2] :

factori economici - veniturile populatiei si modificarile acestora, oferta turistica si tarifele produselor turistice2

factori tehnici - performantele mi+loacelor de transport, dotarile tehnice ale unitatilor hoteliere si de alimentatie sau agentiilor2

factorii sociali - ur)anizarea, timpul li)er, moda2

http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn1http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn2http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn2http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn2http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn1


7/34

factorii demografici - evolutia cantitativa si numerica a populatiei, modificarea durateimedii a vietii, structura pe v!rste, pe categorii socio-profesionale2

factorii psihologici, educativi si de civilizatie- nivelul de instruire, setea de cultura,dorinta de cunoastere,temperamentul, caracterul individual2

factori naturali - asezarea geografica,pozitia fata de principalele cai de comunicatie,relief, clima2

factori organizatorici si politici - formalitattii la frontiere, regimul vizelor, facilitatii sau prioritati în turismul organizat, diversitatea tipologica a aran+amentelor, conflicte sociale,etnice,religioase.

(actorii determinanti ai turismului pot fi structurati si în raport cu orientarea influentei lor asupra celor doua lanturi corelative ale pietei in factori ai cererii turistice-venituri, ur)anizare,timp li)er, factori ai ofertei- diversitatea si calitatea serviciilor, costul prestatiilor, conditiile

naturale, )aza materiala si factori ai confruntarii cerere-oferta-distri)utia agentiilor de voia+,calitatea infrastructurii, circulatia monetara, sistemul legislativC


8/34

si cantitatile care vor fi cumparate la fiecare din preturile oferite F lor poate viza intregul produsturistic sau cu cea internationala, produce mutatii cantitative siGsau calitative.

7 )una politica a preturilor care sa reflecte calitatea prestatiilor, însotita de un sistem defacilitati, pot asigura sta)ilitatea fluxurilor turistice, o )una utilizare a capacitatii si eficientei

activitatii.

uantificarea influentei preturilor se face tot cu a+utorul coeficientului de elasticitate, careare valori negative datorita reactiei de o)icei contrare a celor doua fenomene " crestera preturilor genereaza reducerea cererii' .

Specialisti considera ca preturile si veniturile tre)uie sa intre ca element formativ alstrategiilor care ar urma sa asigure crearea si determinarea unui nivel de cerere efectiva.

Oferta turistica- constituita din atractii echipamente si forta de munca, cunoscute si su)denumirea de dotari factoriale-actioneaza direct asupra consumului turistic si fenomenului în

ansam)lul sau. Progresul tehnic este un factor care infuenteaza continuu dezvoltarea turismului, fiedirect, prin cresterea gradului tehnic al dotarilor hoteliere, de alimentatie,tratament si agrement ,fie indirect, prin actiunea sa asupra ur)anizarii , industrializarii, perfectionarii cailor simi+loacelor de transport, calitatii mediului.

9e de alta parte progresul tehnic, industrializarea, ur)anizarea, conditiile actuale de viataale omului modern,aduc, pe langa aspectele pozitive, unele aspecte negative cum ar fi:intensificarea stresului, dezechili)re alimentare calitative si cantitative, intensificarea actiunii patogene a mediului am)iant asupra organismului uman datorita poluarii fi/ice si chimice care

au impact negativ asupra starii de sanatate a populatei . 9entru diminuarea impactului acestor efecte negative, tot mai multi turisti aleg ca destinatie de vacanta statiunile )alneare.

*n alt factor general ce infuenteaza dinamica turismului si a turismului )alnear esteevolutia demografica, respectiv dinamica populatiei si mutatiile acesteia pe v!rste, profesiuni,medii. 6tc.5cest factor are o semificatie deose)ita pentru turismul )alnear deoarecesegmentul persoanelor de v!rsta a treia este în crestere si reprezinta o importanta sursa pentru cresterea pietei acestei forme de turism.resterea duratei medii da vietii si un sistem defacilitatii din partea statului, alaturi de nevoia de ingri+ire si refacere a starii de sanatate,transforma o )una parte din persoanele incluse în aceasta categorie de v!rsta, care )eneficiaza side un alt factor determinant pentru turism , timp li)er, in clienti ai statiunilor )alneare.

Procesul de urbanizare prin efectele sale negative asupra mediului si prin crestereasolicitarii nervoase determina cresterea numarului celor care simt nevoia refacerii intr-o statiunede odihna sau de tratament )alnear.

ctiunea acestor factorii cu caracter general este completa de cea a factorilorspecifici de!"oltarii turismului #alnear, dintre care am mentiona:


9/34

tendinta actuala pe plan mondial de a se înlocui, în unele afectiuni cronice, tratamentulmedicamentos prin tratamente cu factori naturali de cura , mai adecvati organismuluisuprasolicitat de ritmul vietii mondene2

îm)inarea turismului propriu-zis cu turismul )alnear care asigura turistului posi)ilitatea ca

în timpul concediului de odihna sa-si îngri+easca si sanatatea si sa se reconfortezevizit!nd totodata si o localitate, respectiv o ttara straina2

dezvoltarea )alneologiei sociale, care face ca numarul celor care )eneficiaza de cure )alneare total sau partial platite de casele de asigurari sociale sa fie mereu în crestere2

calitatea si eficienta instalatiilor si sotarilor, de care dispun statiunile, au rolimportant înalegerea acestora ca destinatie de cura )alneara si pot fi un factor de atractie pentrurevenirea turistilor în statiunile respective2

dezvoltarea tehnicilor medicale, aferente procedurilor medicale pentru cura externa,

realizate în statiunile )alneoclimaterice " hidro-termo-terapie,)alneo-terapie'2

valoarea deose)ita din punct de vedere terapeutic a factorilor naturali de cura din statiunile )alneare climaterice din Eom!nia si multitudinea afectiunilor ce pot fi tratate.

Influenta acestor factori specifici face din turismul )alnear forma de turism cu cele maiindividualizate preferinte si cereri, multitudinea afectiunilor presupun!nd tratamente )alneo-medicale diversificate si realizarea unei oferte corespunzatoare.

4.4.Indicatorii statistici ce caracterizeaza activitatea

de turism

5naliza dinamica a circulatiei turistice atesta evolutia ei se înregistreaza at!t modificaricalitative materializate în orientarea turistilor spre servicii de confort ridicat, spre produseturistice speciale, c!t si modificari cantitative rezultate din dimensiunile acesteia exprimate prindiferiti indicatoriCA.

ndicatori statistici reprezinta expresia numerica a unei determinari calitative o)iective,o)tinuta în urma unei cercetari statistice raportata la conditii specifice de timp, spatiu siorganizatoricesi se regasesc cu regularitate în statistica oficiala si în pu)licatiile de specialitate.C4

În procesul de cercetare indicatorii îndeplinesc functiile de masurare, comparare, anali/a,sinteza, estimare, verificare a ipotezelor si de testare a semificatiei unor indicatori statisticideterminanti pe )aza unui model de calcul.

5ceste functii le îndeplinesc si indicatorii din turism utilizatii în analizele din aceastalucrare. Se vor folosi indicatori primari ce se o)tin în cadrul prelucarii primare a datelor statistice, oferiti de 5utoritatea =ationala de Turism, entrul de calcul al inisterului Sanatatii,Institutul =ational de Statistica, 5nuarele statistice si alte surse.

http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn5http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn5http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn6http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn5http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn6


10/34

În urma prelucrarii statistice a acestor marimi a)solute, prin aplicarea metodelor si procedeelor de calcul statistic, se vor o)tine indicatori derivati.

(recvent se vor o)tine indicatori statistici calculati su) forma de marimi relative, sianume, marimi relative de structura, de coordonare, ale dinamicii, programarii sau chiar de

intensitate.

5v!nd în vedere marea diversitate a serviciilor, diferitele forme de turism , categoriilede preturi si tarife diferentiate pe grade de confort si caracterul sezonier al turismului, activitatea dinaceasta ramura este caracterizata printr-un sistem de indicatori, cu un continut complex.

Turismul, în evolutia sa, este analizat si urmarit prin indicatori fundamentati printr-ometodologie de calcul uniformizata pe plan mondial.

$ndicatorii turismului, %n corelatie cu factorii determinanti ce influentea!a cele doualaturi corelati"e ale pietei, tre#uie sa furni!e!e informatii cu pri"ire la:

cererea turistica - prin masurarea circulatiei turistice interne si internationale în cadrulteritoriului national2

oferta turistica sau potentialul economic din punct de vedere al )azei materiale si personalului

rezultatele valorice ale activitatii turistice, prin cheltuieli, încasari si eficienta economica

calitatea activitatii turisticeC&

Toti indicatorii ce caracterizeaza activitatea de turism se pot determina su) forma de:indicatori a)soluti, medii, de intensitate, de structura, de dinamica. 9entru a avea aplica)ilitate sieficienta, sistemul de indicatorii ai turismului poate fi grupat în doua mari categorii:

indicatori la nivel macroeconomic

indicatori la nivel microeconomic

În analiza de fata vom utiliza în special indicatori la nivel macroeconomic.

Din aceasta categorie, cei privind capacitatea de cazare turistica sunt indicatori care

furnizeaza informatii cu privire la oferta turistica. Indicatorii macroeconomici care comensurezasi caracterizeaza circulatia turisticasun indicatori ce furnizeza informatii cu privire la cerereaturistica.

În anliza urmatoare, privind fluxurile turistice, s-au utilizat indicatori su) forma demarimi a)solute- numar turisti, înoptari, numar zile turist si indicatori su) forma de marimirelative ale dinamicii.

http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn7http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn7


11/34

9entru pregatirea datelor în vederea previziunii s-au utilizat în algoritmul de calculindicatorii a)soluti, relativi si medii: sporul cu )aza fixa, sporul cu )aza în lant, media seriei ,sporul mediu de evolutie, indicelemediu de evolutie, ritmul mediu de evolutie.

În vederea previziunii s-au utilizat urmatoarele procedee de a+ustare a sosirilor

cronologice: metoda sporului mediu, metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trenduluiliniar.9entru aceasta s-au calculat indicatorii sintetici ai variatiei - a)atere medie patratica camedie patratica a a)aterilor tuturor variantelor seriei de la media lor aritmetica si coeficientul devariatie ca raport între a)aterea medie patratica si nivelul mediu al seriei.

4.5.Cererea potentiala si cererea afectiva

ererea, ca parte componenta a pietei, este .HHdorinta pentru un anumit produs du)lata de posi)ilitatea si decizia de a-l cumparaHH , iar cererea de servicii reprezinta partea solva)ila anevoii sociale reale de servicii care se manifesta pe piataC;.

9entru turismul )alnear, cererea , ca manifestare a unei nevoi sociale, este în principal,expresia unei nevoi specifice si anume nevoia de sanatate.

Cererea turistica specifca acestei orme de turism prezinta particularitati generate de aptul camaniestarea si dinamica acesteia sunt determinate de o serie de actori demografci, psihologici,organizatorici, care joaca un rol în modul cum dierite segmente ale populatiei îsi exprima nevoileabsolute de consum pentru serviciile turistice si pentru tratamentul balnear, nevoi inuentate la rândullor de o serie de actoriobiectivi.

ererea potentiala de turism )alnear este în special re/ultatul actiunii a patru factori principali: starea de sanatate a populatiei, factorul demografic, industrializarea si ur)anizarea.

!tarea de sanatate a populatiei .Eealizarile deose)ite ale medicinei si farmaco-terapiei au permis eradicarea unor )oli altadata netrata)ile, sau ameliorarea altora, însa , firesc, nu puteau rezolva în mod a)solut pro)lema.De multe ori rezultatele spectaculoase au venitde acolo de unde se spera mai putin, de la tratamentul )alnear.8ineînteles, aceasta nuînseamna ca o cura )alneara poate rezolva pro)lemele chirurgiei,însa afectiunidigestive,ale aparatului respirator, dermatologice,ale aparatului locomotor, ginecologice,cardiace, ale sistemului nervos si alte afectiuni sunt de multe ori ameliorate în satiunile )alneare.Dorinta de însanatosire fade din )olnav un cumparator potential.

actorul demografic. Datorita progresului stiintei, a medicinei în special , asistam lamodificari si din punct de vedere demorafic.5sistam la o crestere a ponderii v!rstei a tria,

careia i-a crescut si speranta de viata.5ceste modificari de structura vor avea influentaasupra cererii potentiale de turism )alnear.

ndustializarea si urbanizarea .contri)uie la cresterea actiunii patogene a mediuluiam)int asupra organismului uman prin efectele negative ale poluarii fizice si chimice,sedentarismul, stresul psihic, dezechili)rul alimentar cantitativ si calitativ, reduceriicontactului permanent dintre om si mediul sau natural, pe care le genereaza, sunt factorii principali ai cresterii mor)iditatii si mariri factirilor de risc.5cestia sunt factorii a caroer

http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn8http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftn8


12/34

evolutie în ultimele decenii a determinat si aparitia conceptului potrivit caruia sanatateate)uie privita ca o stare de )unastare. hiar daca nu au o )oala sau o infirmitate, ritmulnou de viata afecteaza calitatea vietii oamenilor, tonalitatea pozitiva, care pot fi recapatate printr-o cura de refacere a echili)rului psiho-fizic intr-o statiune )alneara.

Transformarea cererii potentiale în cerere efectiva se afla su) influenta altei grupe defactori. Totalul produselor turistice > cura )alneo-medicala> , >cura de sanatate>, v!ndute , decicerere efectiva depinde de gradul de solva)ilitate , durata timpului li)er , oferta si nivelul deinformare.

&radul de sol"a#ilitate.Turismul )alnear nu are, în ma+oritatea cazurilor,caracterul unui act de placare, fiind mai pretentios si mai scump.(olosirea luialaturi de tratamentul medicamentos este ideala.Saracirea populatiei dupa $%%0, afacut ca între cererea potentiala si cererea efectiva sa fie o diferenta din ce în cemai mare. ?eniturile clasei medii, în formare în Eom!nia , sunt înca micicomparativ cu cele ale tarilor dezvoltate, iar preturile, mult prea mari, fata de

aceste venituri.Situatia dificila si pentru persoanele de v!rsta a treia , pensionari,ale caror pensii, în mare ma+oritate, a)ia acopera consumul zilnic.*a+utor important, pentru ca totusi aceasta categorie sa ai)a acces la )ilete în statiuni, estecel acordat de guvern prin sistemul de asigurari sociale.

'urata timpului li#er. 6ste un factor important în cazul celor care tre)uie sarepete tratamentul din sase în sase luni, pensionarii fiind avanta+ati din acest punctde vedere. 9entru cei ce efecueaza tratamentul )alnear o singura data pe an, înse+ur de lunga durata, se gasesc solutii cu anga+atorul.

(a#elul )*1*Bilete pentru tratament #alnear acordate prin asigurarile sociale

nii +M 199) 199 199. 199/ 1999 0 01 00 02 04 0)

8ilete

tratament

ii 3$0,A $1


13/34

heltuieliefectuate

ii lei &.4$1 4.1&3 $&.&&3

Sursa - 5nuarele statistice ale Eom!niei $%%;-300A.

- Institutul =ational de Statistica, date pentru 300A.

3ferta are rol determinant în transformarea cererii potentiale în cerereefectiva, calitatea resurselor terapeutice naturale si dotarea tehnico-materiala pentru tratament, infuent!nd alegerea .În functie de aceste elemente,recomandarea medicului va fi un element cheie in decizia de cumparare a unuianume produs turistic )alnear, pentru o anumita afectiune a pacientului.În cazulafectiunilor ce pot fi tratate în mai multe statiuni, celelalte elemente ale ofertei,vor determina alegerea statunii )alneare.

Ni"elul de informare este important în luarea deciziei de cumparare a unui produs )alnear, datorita tendintei de întinerire a cererii si de accentuare a laturii preventive a tratamentului )alnear si în functie de modul în care fiecare statiuneîsi promoveaza produsul turistic. Eeorientarea ofertei spre tratament profilactic,caruia specialisti îi acorda mare atentie pe viitor, printr-o reclamacorespunzatoare, va determina reorientarea turistilor spre statiunile )alneare.

5t!t factorii de influenteaza formarea cererii potentiale, c!t si cei care determina deciziade cumparare a produsului turistic cura )alneo-medicala, sunt dependenti de cresterea economicaa tarii.

Indicatorii ce caracterizeaza elocvent nivelul de dezvoltare economica, sunt produsulnational )rut si produsul national )rut pe locuitor "ta)elul A.3' care încep!nd cu anul 3000 auînregistrat ritmuri mari de crestere anuala.

(a#elul )*0* 'inamica P$B si P$Blocuitor %n perioada 1994-0)

1990 = 100% 1998 = 100%

Anii/indi

c.

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

PIB 83.

8

89.

8

93.

4

87.

7

83.

5

98.

8

101 106.

8

112.

2

118 127.

8

132.

8

PIB/loc. 85.

6

91.

9

95.

8

90.

2

86.

1

99 101.

3

107.

2

115.

9

122.

2

132.

7

139.

7

Sursa -Anuarele Statistice ale o!"niei 1995-2005

-Institutul =ational de statistica, date pentru 300A


14/34

6volutia veniturilor populatiei, principala conditie pentru ca manifestarea cereriituristice, explica descresterea înregistrata de principalii indicatori ce caracterizeaza circulatiaturistica în perioada analizata.

5v!nd în vedere aceste elemente, se constata ca etapa actuala, cererea pentru turismul

)alnear a capatat noi dimensiuni.

Statiunile )alneare vin, de regula, cei cu venituri medii si mici, iar curantii,în )una parte persoane de v!rsta a III-a, se caracterizeaza printr-o fidelitate, dispun de timp li)er si au o durataa se+urului prelungita.

Scaderea puterii de cumparare a populatiei a avut ca efect si scaderea cererii de turism,deci si de tratament din statiunile )alneare. Diminuarea cererii manifestate de segmentul de piatacaruia îi este destinata oferta )alneara, segment constituit în principal din persoane aflate lav!rsta a treia, are legatura directa cu reorientarea veniturilor acestei categorii, de cele mai multeori insuficiente, spre satisfacerea nevoilor de consum zilnic.

ererea turistica interna a fost, deci, influentata negativ dupa $%%0, de cresterea exagerataa preturilor, raportat la venituri. #a aceasta se adauga insuficienta diversificare si calitatea înmulte cazuri necorespunzatoare a serviciilor turistice oferite.

4.6. Evolutia principalilor indicatori ce caracterizeaza

circulatia turistica

Indicatorii cei mai expresivi utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice înstatiunile )alneare sunt: numar turisti, numar înoptari si durata medie a se+urului. =umarul

turistilor ca cel mai reprezentativindicator fizic, cantitativ, a avut in perioada 3000-300A evolutia prezentata în ta)elul A.


15/34

01 4;%.A 4A.< 44< 4A.; %4.3 34.A AA.3


16/34

5stfel, daca scaderea medie anuala la totalul turisti sositi în statiunile )alneare a fost intr-un ritm de


17/34

turistilor turistilor tur*rom* turistilor straini

(otal 4;3&A4 $00 4


18/34

*rmatoarele unitati preferate de turisti sunt vilele turistice care ocupa aproape ;,%% % dintotalul sosirilor. 9referinta pentru vilele turistice poate fi pusa pe seama costurilor maci decazare, pe de o parte, iar pe de alta parte, vilele confera intimitate si )ineînteles liniste.

ig*)*0* Preferintele turistilor pentru spatiile de ca!are din statiunile #alneare %n 0)

În privinta categoriei de confort (ta)elul A.A) preferinta turistilor s-a îndreptat catrecategoria de doua stele, care a atras aproape din sosiri.

(a#elul )*)* Preferintele turistilor sositi %n statiunile #alneare pentru categoria de confort,

%n anul 0)

Categoria deconfort

Sosiri 'in care:

Nr* turisti < om5ni < Straini <

(otal sosiri 4;3&A4 $00 4


19/34

0 stele A0$3


20/34

N$$ N*=N3P(8$

mii

$N'$CE>E'E

'$NM$C8

'$N CE:

om5ni

mii

$nd* 'edinamica

Pondereainoptarilor

Straini

mii

$ndicelede

dinamica

Ponderea %noptarilor

199 ;AA1 $00 ;


21/34

00 A41& 44 A1&4 4A.& %4.%& $&$ &%.3


22/34

minim în $%%4, c!nd se înregistraza ;&,% % comparativ cu $%%0, pentru a se reveni la ;,3 zile în300A.

(a#elul )*.* E"olutia duratei medii a se?urului %n statiunile #alneare %n perioada 199-0)

N$$ N* ME'$+6!ileturist7

$N'* 'E

'$NM$C

'$N CE:

romani $nd* 'edinamica

straini $nd* 'edinamica

199 ;.$0 $00 4.3& $00 1.A0 $00

1991 &.%0 %&.A ;.03 $3&.% 4 $


23/34

01 ;.A $01.% ;.4 $


24/34

Turistii rom!ni au petrecut cel mai mult timp în hoteluri(%,A zileGturist), urmatoareaunitate preferata fiind, deasemenea, vila turistica, cu o durata medie de sedereGturist de 1,%zile.Turisti straini au preferat sa îsi petreaca cel mai mult timp în hoteluri si pensiuni(1,<zileGturist).

(a#el )*/ 'urata medie a se?urului %n statiunile #alneare pe tipuri de unitati de primire, %nanul 0)

(ipuri unitati Numar mediu

6nr*!ile7

'in care:

rom5ni straini

(otal ;.$ ;.1 1.$

oteluri %.3 %.A 1.<

Moteluri $.4 $.& $.A

;ile turistice 1.; 1.%


25/34

Sursa: - Institutul =ational de Statistica,(recventarea structurilor de primire turistica cu

functiuni de cazare, în anul 300A, 8ucuresti martie 3004

-9rezentare si prelucrare date

6volutia indicatorilor utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice înstatiunile )alneare în perioada $%%0-300A este îngri+oratoare.u exceptia duratei medii ase+urului, care a suferit mici variatii, numarul de turisti si numarul de înoptari au scazut într-unritm mediu annual de


26/34

Previziunea evolutiei numarului de turisti pentru

turismul balnear

În vederea efectuarii previziunii, pentru fiecare indicator (serie de date) se vor folosi cel

putin doua metode de previziune si se va alege cea pentru care coeficientul de variatie este maimic dec!t A BC%.

#entru previziunea numarului de turisti am olosit trei metode$ a sporului mediu, a indiceluimediu de dinamica si a tredului liniar.

Deoarece metoda de previziune cu cel mai mic coeficient de variatie(v=


27/34

199)

199

199. 199/

1999 0 01 00 02 04 0)

P$B

Mii lei 41;0

&&%;

;%$& %$33

$3


28/34

- turisti straini


29/34

pro)lemelor acestei forme de turism si de implicarea Kuvernului Eom!niei în sustinereaturismului si turismului )alnear rom!nesc.

În toate aceste planuri evolutia este încura+atoare. În primul r!nd Eom!nia a înregistrat în3003 si 3001 unele din cele mai )une ritmuri de crestere economica din tarile 6uropei de 6st.

În al doilea r!and, 9lanul de actiune al 9rogramuluide guvernare pe perioada 300$-3001, apro)at prin L.K.E. 1%AG3000, cuprindea o)iective precise, termene scurte si modalitatile concrete de punere în aplicare în domeniul turismului,guvernul consder!nd turismul domeniul prioritar economiei nationale.

5stfel, unul din o)iective- accelerarea procesului de privatizare, a fost favorizat dehotar!rea de guvern prin care inisterul Turismului prelua competentele privind efectuarea privatizarii, în defavoarea fostului (ond al 9roprietatii de Stat, cu intentia declarata de ade)irocratiza si simplifica procedurile de privatizare în turism.

*n alt o)iectiv, înca vala)il, este efectuarea integrala a procesuluide privatizare.

9rivatizaea s-a desfasurat într-un ritm sustinut si prin finalizarea ei,″ fortaschim)arii″ cum am denumi proprietatea privata, va putea action, va creste calitatea sicompetitivitatea ofertei de turism si turism )alnear si va înregistra, din nou, un trend pozitiv înevolutia indicatorilor ce caracterizeaza aceasta activitate.

%abelul .&2. prezinta capacitatea si activitatea de cazare turistica, pe orme de proprietate, înanul 200 si releva pozitia dominanta a proprietatii majoritar private,care a atins în jur de '0 ( lastructuri de primire si capacitate în unctiune si aproape ) ( la capacitate existenta.

area ma+oritate a structurilor intrate în proprietate privata au intat de+a în planuri mai

mari sau mai mici de modernizare,ceea ce reflecta interesul investitiilor de a schim)a amagineastructuriolr de cazare, alimentatie, tratament sau agrement ai caror proprietari au devenit.

În masura în care vor realiza o noua oferta si o mai )una calitate a serviciilor vor înregistrarezultate pe masura efortului investitional.

(a#elul )*10* Capacitatea si acti"itatea de ca!are turistica, pe forme de proprietate, %n anul0)

+*M* (3(> orme de proprietate

Ma?oritar destat

Ma?oritarpri"at

B B B


30/34

Structuri de primire

tur*

Nr* 1334 $00 &$0 $;.& ocuri 3;344$ $00 4%1$; 3A.& 3$


31/34

dezvoltarea relatiilor cu organizatiile de turism

aterialele de informare si promovare turistics tiparite sau destinate informarii prinma+loace audiovizuale, actiune de reclama, pu)licitate si promovare a ofertei turistice, participarea la t!rguri internationale, au dat de+a roade, turoperatori de renume, revenind de anul

trecut pe piata turistica a Eom!niei cu perspecive foarte )une în privinta cresterii numarului deturisti în anii urmatori.

7 )una promovare însotita de schim)area în )ine, din punct de vedere calitativ sicompetitiv, a ofertei rom!nesti de turism )alnear, cu factori naturali de cura at!t de valorosi , potface din tara noastra o destinatie din ce în ce mai solicitata de turistii straini mai ales ca pretulse+urului )alnear este accesi)il pentru acestia.

5nul 300< a fost anul turismului )alnear si împreuna cu programul national de lansare aturismului )alnear rom!nesc, arata preocuparea dose)ita a 5utoritatii =ationale pentru Turism sia Kuvernului Eom!niei pentru aceasta forma de turism.

Principalele directii de de!"oltare au %n "edere si urmatoarele actiuni:

Îm)unatatirea am)iantei generale a statiunilor2

(olosirea c!t mai larga a resurselor naturale disponi)ile2

Diversificarea activitatii de tratament2

resterea competitivitatii activitatilor de primire2

Dezvoltarea si îm)unatatirea calitatii serviciilor din unitatile de alimentatie2

Diversificarea dotarilor de agrement si a actiunilor specifice.

În ceea ce priveste investitiile, datorita faptului ca turismul este, prin excelenta, undomeniu al sectorului privat, din acest sector va proveni si ponderea cea mai mare a investitiilor.Statului îi revine, însa, rolul de coordonare prin utilizarea macanismelor si p!rghiilor specificeeconomiei de piata pentru stimularea investitiilor.

Eolul statului este ma+or în asigurarea infrastructurii generale de calitate prin realizareade investitii în scopul modernizarii acesteia,în crearea cadrului legislativ stimulativ, asigurarea

sta)ilitatii macroeconomice si a unui mediu sanatos de afaceri.

Toate aceste actiuni ce îsi propun integrarea în standardele europene a calitatii produsului )alnear, în conditiile în care cererea internationala pentru turism )alnear este în crestere, vor da posi)ilitatea exploatarii potentialului )alnear al Eom!niei în folosul unui c!t mai mare numar deturisti rom!ni si straini.

C3NC>+@$$


32/34


33/34

Statiunile )alneare ale viitorului din Eom!nia vor avea succes daca vor reusitransformarea cu a+utorul strategiilor propuse în centre moderne de sanatate si )unastare care savalorifice extraordinarul potential al factorilor naturali de cura.

9entru a putea raspunde cerintelor manifestate pe piata turistica )alneara este necesara

crearea unor statiuni polivalente prin largirea si diversificarea profilului de )aza al statiunii, paralel cu aparitia unor statiuni cu profiluri noi: înlaturarea stresului, repunerea în forma,înfrumusetarea, talasoterapie, profilaxie.

Statiunile )alneare moderne, care vor avea produse cu un continut complex, vor ofericure )alneare terapeutice si de recuperare dar si cure pentru turismul de )unastare, de sanatate,cu accent pe calitatea vietii str!ns împletita cu apararea sanatatii sunt solutia învingatoare pentruturismul )alnear. 5ceste statiuni pot deveni centre de referinta pentru satisfacerea nevoilor de )unastare ale oamenilor.

Dintre pro)lemele generale o)ligatorii pentru edificarea statiunilor )alneoturistice

moderne am enumera:- analizele temeinice pentru sta)ilirea registrului de factori naturali de cura,

re/ervele de su)sante minerale utile si nivelul de utilizare a acestora2

- sta)ilirea profilului si specializarilor optime ale statiunii ca elemente de )aza privind amploarea si structura modernizarilor )azei materiale siGsau creareacentrelor de )unastare2

- conturarea celor mai )une solutii pentru zonarea functionala si elementele deinfrastructura generala si specifica2

7 valorificare strategica a potentialului turismului )alnear rom!nesc va permiterepozitionarea acestuia pe piata interna si internationala. Eeusita acestei actiuni depindede implicarea hotar!ta a factorilor de decizie de la nivel macro si microeconomic, iar efectele economice si sociale vor fi inseminate pentru Eom!nia.

C$ Cristureanu C., *adig +., !aron #., conomia %urismului,ditura -..., !ucuresti, &/'2,pag. /

C3 inciu +., conomia %urismului, ditura 1ranus, !ucuresti 200, pag . 3'.

C


34/34

C4 #etcu 7., Statistica în turism, teorie si aplicatii, d.-lbastra, Cluj 7apoca, 2000, pag &"

C& #etcu 7.,op. Cit., pag &&).

C; 5oncica aria, Economia Serviciilor , d. 1ranus, !ucuresti, 2000, pag &)2.

C% 5oncica aria, #adurean ., 8ala ., Economia serviciilor9 Culegere deprobleme si studii de caz,d. 1ranus, !ucuresti, 2002, pag /".

C$0 tanciulescu 6abriela, Managementul operatiunilor de turism, d. -ll !ac:, !ucuresti, 2002, pag.2/.
http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref6http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref7http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref8http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref9http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref10http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref6http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref7http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref8http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref9http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php#_ftnref10

Documents

Analiza Circulatiei Turistice in Statiunile Balneare Din Romania