Analiza Cheltuielilor Publice Romania-Spania

România-Spania

(2000-2004)

Analiza cheltuielilor publice

Administraţie publică

2013-2014

CuprinsCap. I...............................................................................................................................................................................3

Cadrul conceptual al analizei cheltuielilor publice.........................................................................................................3

1.1. Noţiunea de cheltuieli publice.........................................................................................................................3

1.2. Clasificarea cheltuielilor publice......................................................................................................................4

1.3. Indicatori de analiză a cheltuielilor publice.....................................................................................................6

1.3.1. Indicatori privind structura......................................................................................................................6

1.3.2. Indicatori privind nivelul..........................................................................................................................6

1.3.3. Indicatori privind dinamica......................................................................................................................6

Cap. II..............................................................................................................................................................................8

Analiza comparativă a mărimii şi dinamicii cheltuielilor publice în România şi Spania în perioada 2000-2004..........8

2.1. Cheltuieli publice privind educaţia..................................................................................................................9

2.2. Cheltuieli publice privind transportul............................................................................................................10

2.3. Cheltuieli publice privind apărarea naţională................................................................................................11

2.4. Cheltuieli publice privind sănătatea..............................................................................................................12

2.5. Cheltuieli publice privind protecţia socială....................................................................................................13

Cap. III...........................................................................................................................................................................14

Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România şi Spania în perioada 2000-2004.........................14

3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice......................................................................................14

3.2. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice......................................................................................20

3.2.1. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru educaţie...................................................20

3.2.2. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru serviciile publice generale........................22

3.2.3. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru apărarea naţională...................................23

3.2.4. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.....25

3.2.5. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru sănătate...................................................26

Cap V.............................................................................................................................................................................29

Bibliografie....................................................................................................................................................................29

2

Cap. ICadrul conceptual al analizei cheltuielilor

publice

1.1. Noţiunea de cheltuieli publice

Noţiunea de cheltuială publică s-a conturat pe fundalul apariţiei şi evoluţiei consumului de resurse, cu deosebire, în formă bănească, pentru satisfacerea de nevoi publice.

În sens juridic, mai larg, cheltuiala publică semnifică o plată a unei sume de bani din fonduri publice, legată de crearea şi funcţionarea entităţilor publice şi, în general, de înfăptuirea activităţilor cu caracter public, inclusiv a celor derulate prin întreprinderile cu capital de stat.

În sens economic, însă, cheltuiala publică desemnează relaţii şi procese economice de repartiţie a produsului intern brut, concretizate în alocarea şi utilizarea resurselor băneşti (financiare), pentru realizarea de obiective/acţiuni considerate de interes public, fie la nivel naţional, fie la cel al colectivităţilor locale, inclusiv al entităţilor publice operative (instituţii, întreprinderi etc.).

Cheltuielile publice constituie, în esenţă, un grup de relaţii şi procese economice în formă bănească ce mijlocesc transmiterea valorii, sub forme ale bunurilor şi serviciilor corespunzătoare consumului public şi asigură funcţionarea normală a instituţiilor de stat.

Pe de altă parte, caracterul material sau nematerial al activităţilor publice ce antrenează alocarea şi cheltuirea de resurse băneşti determină şi accepţiuni distincte ale noţiunii de cheltuială publică. Sub acest aspect, conceptul de cheltuială publică are un sens mai larg, atunci când se referă la ansamblul activităţilor cu caracter public, incluzând şi pe cele din întreprinderile cu capital de stat, la care cheltuielile se acoperă, în principiu, din venituri proprii.

În interpretarea noţiunii de cheltuială publică, prezintă un deosebit interes abordarea acesteia de pe poziţiile distinctive ale concepţiilor, fie clasice, fie moderne, cu privire la finanţele publice.

Corespunzător concepţiilor denumite (generic) clasice, cheltuiala publică reprezintă o consumaţiune de valori cu caracter definitiv şi nerecuperabil. Ea afectează în sens negativ mărimea produsului naţional şi duce la o diminuare a avuţiei naţionale, având şi un impact nefavorabil asupra reproducerii capitalului şi prosperităţii naţiunii.

Prin comparaţie, în concepţia modernă, cheltuiala publică este interpretată din perspectiva reconsiderării rolului atribuit statului, admiţându-se şi o altă ipostază a acestuia, decât aceea de simplu consumator de resurse pentru îndeplinirea sarcinilor tradiţionale. Astfel, cheltuielile publice nu mai reprezintă doar consumuri definitive, ci şi procese de

3

realocare a resurselor, în scopul folosirii lor mai raţionale, pe ansamblu, asigurându-se şi premise necesare recuperării,fie şi parţiale, a acestora, în contextul dezvoltării economiei.

Sistemul cheltuielilor publice poate fi conceput prin prisma următoarelor componente majore:

a. Cheltuielile bugetare b. Cheltuielile extrabugetare c. Cheltuielile speciale d. Cheltuielile întreprinderilor sau instituţiilor financiar-bancare cu capital de stat

1.2. Clasificarea cheltuielilor publice

Criteriile generale de clasificare a cheltuielilor publice sunt de două tipuri, şi anume: criterii administrative şi criterii economice.

Potrivit criteriilor administrative, cheltuielile publice se clasifică în funcţie de structura organelor şi instituţiilor publice implicate în angajarea şi efectuarea lor. În cadrul unor asemenea clasificări, se disting:

gruparea organică, în care cheltuielile sunt împărţite după fondurile din care se finanţează (din bugetul general sau ordinar al statului, din bugetele locale, din bugetele anexe, din conturile speciale de trezorerie);

gruparea funcţională, în care cheltuielile sunt împărţite după specificul activităţii instituţiilor publice (administraţie publică, armată, învăţământ, cultură, sănătate, cercetare ştiinţifică etc.).

Prin prisma criteriilor economice, se realizează, de asemenea, mai multe grupări ale cheltuielilor publice, şi anume:

după rolul acestora în cadrul proceselor economico- sociale; după natura şi impactul lor asupra activităţii entităţilor publice; după caracterul recuperator al cheltuielilor pe seama activităţilor publice; după conţinutul material sau de muncă vie al cheltuielilor; după caracterul obişnuit sau excepţional etc.După rolul pe care cheltuielile publice îl au în înfăptuirea proceselor economice

sociale, acestea sunt clasificate în: a. Cheltuielile reale reprezintă un consum de produs naţional ce nu poate fi

recuperat prin crearea de valoare nouă în activităţile finanţate,care sunt considerate neproductive.

b. Cheltuielile economice au un impact pozitiv asupra dimensiunilor produsului creat, fiind posibilă recuperarea lor şi obţinerea unui surplus de valoare, pe seama activităţilor cu caracter productiv la care se referă.

4

După natura şi impactul cheltuielilor asupra activităţii entităţilor publice, acestea se grupează în: cheltuieli de funcţionare sau curente; cheltuieli de transfer; cheltuieli de investiţii1.

a. Cheltuieli de funcţionare cuprind acele cheltuieli care asigură bunul mers al activităţii curente a instituţiilor publice, concretizându-se în plăţi pentru salarii şi asimilate lor, achiziţionarea materialelor de consum etc.

b. Cheltuielilor de transfer sunt cuprinse sumele transmise către diferite persoane care nu participă direct la activitatea curentă a entităţilor publice.

c. Cheltuielilor de investiţii fac parte cele privind înfiinţarea unor noi întreprinderi cu capital de stat, sau modernizarea celor existente, dar şi dotarea cu mijloace de natura activelor fixe corporale, care asigură cadrul necesar funcţionării instituţiilor publice.

După caracterul recuperator al cheltuielilor se clasifică, astfel:a. Cheltuieli care se autolichidează (prin recuperare de la beneficiarii acestora);b. Cheltuieli reproductive, prin care se creează anumite avantaje economice

societăţii şi presupun încasări de impozite şi taxe (ce urmează sau preced efectuarea cheltuielilor);

c. Cheltuieli productive, menite să creeze diferite comodităţi curente ale vieţii; d. Cheltuieli neproductive sau risipitoare, dintre care sunt considerate

reprezentative şi acele cheltuieli militare ce depăşesc nevoile reale de apărare naţională. După conţinutul material sau de muncă vie al proceselor prin care se concretizează,

cheltuielile publice sunt grupate în două mari categorii: a. Cheltuielile materiale sunt cele ocazionate de achiziţionarea bunurilor necesare

consumului curent sau înzestrării cu active fixe corporale, în întreprinderile sau instituţiile din sectorul public

b. Cheltuielile de personal includ plăţile reprezentând salariile şi asimilate lor, pensiile, ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul de stat etc.

În funcţie de caracterul obişnuit (permanent) sau excepţional (extraordinar), cheltuielile statului pot fi grupate în:

a. Cheltuieli ordinare, care se realizează, de regulă, în fiecare an bugetar, pentru activităţi publice permanente;

b. Cheltuieli extraordinare, ce se efectuează în împrejurări excepţionale, numai în unii ani bugetari, fiind determinate de manifestarea unor fenomene extraordinare.

1 Paysant A., Finances publiques, Éditeur Armand Colin, Paris, 1997, p.585

1.3. Indicatori de analiză a cheltuielilor publice

1.3.1. Indicatori privind structuraStructura cheltuielilor publice poate fi realizată din mai multe puncte de vedere,

începând cu cel al ponderii (greutăţii specifice) diferitelor categorii de cheltuieli, fie în totalul cheltuielilor publice, fie faţă de suma (totală) ce reprezintă o anumită grupă a acestora. Aşa, de exemplu, se calculează ponderea cheltuielilor publice pentru învăţământ în total cheltuieli pentru acţiuni social-culturale şi ponderea aceloraşi cheltuieli pentru învăţământ în totalul cheltuielilor publice,sau ponderile altor categorii de cheltuieli, conform unei relaţii de forma:

GSCPi = CPiCPt

x 100 ,unde: GSCPi – ponderea (greutatea specifică) a cheltuielilor publice din categoria „i”; CPi – volumul cheltuielilor publice din categoria „i”; CPt – cheltuieli publice totale (sau dintr-o anumită grupă).

1.3.2. Indicatori privind nivelulCheltuielile publice (totale), respectiv fiecare categorie din aceste cheltuieli, se

exprimă ca mărime absolută, luând în considerare, atât dimensiunea lor nominală (Cpn), cât şi pe cea reală¿¿). Pentru a se asigura comparabilitatea datelor, devine necesară transformarea mărimii cheltuielilor publice din expresia nominală în cea reală, iar în acest scop, se foloseşte indicele preţurilor (Ip), denumit şi "deflatorul", relaţia de calcul a acestuia fiind de forma următoare:

Cp1r = Cp1

n

Ip1 /0 ,

unde: Ip1/0 =

p1

p0 , în care: p1 - nivelul preţurilor în perioada curentă; p0 - nivelul preţurilor în

perioada de bază.

1.3.3. Indicatori privind dinamicaModificările în mărime absolută ale cheltuielilor publice se determină ca diferenţă

între nivelul cheltuielilor publice dintr-o perioadă luată ca bază de comparaţie şi cel înregistrat în perioada curentă. Modificarea (creşterea) absolută nominală rezultă ca diferenţă între mărimea cheltuielilor publice înregistrate în cele două perioade, care însă sunt

6

exprimate prin preţurile practicate în fiecare dintre acestea, conform relaţiei următoare:

∆Cp1/0n = Cp1

n - Cp0n ,

în care: ∆Cp1/0

n - modificarea cheltuielilor publice (în expresie nominală); Cp1

n - cheltuielile publice realizate în perioada curentă, în expresie nominală ( preţuri curente);

Cp0n – cheltuieli publice realizate în perioada de bază, în expresie nominală (preţuri

curente).

7

Cap. IIAnaliza comparativă a mărimii şi dinamicii

cheltuielilor publice în România şi Spania în perioada 2000-2004

Parametrii cantitativi ai cheltuielilor publice sunt: nivelul, structura şi dinamica cheltuielilor publice. Indicatorii care exprimă nivelul cheltuielilor publice sunt: volumul anual al cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice în PIB, cheltuielile publice medii pe un locuitor.

Pentru a intra în Comunitatea Economică Europeană şi-a deschis economia, modernizând industria, îmbunătățind infrastructura și revizuind legislația economică, fapt ce a dus la creșterea Produsului Intern Brut, prin urmare la reducerea datoriilor publice2.

Spre deosebire de Spania, România avea în 2006 un PIB de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial.

Tab.1 Totalul cheltuielilor publice – în pondere PIB3

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 39,2 38,7 38,9 38,4 38,9

România 38,6 36,2 35,0 33,5 33,6

Sursă: http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Din tabelul numărul 1 observăm că totalul cheltuielilor publice al Spaniei pe parcursul celor cinci ani este mai mare decât al României deoarece este mai dezvoltată din punct de vedere demografic, cât şi economic. În Spania nivelul cheltuielilor publice rămâne în medie acelaşi din 2000 până în 2004 (39,2% - 38,9%). Spre deosebire, în România nivelul cheltuielilor publice a scăzut considerabil cu 5 procente în intervalul anilor 2000-2004 (38,6% - 33,6%) după cum se observă şi în graficul de mai jos.

2 http://ro.wikipedia.org3 http://epp.eurostat.ec.europa.eu

8

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

http://ro.wikipedia.org/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Produsul_Intern_Brut

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_Economic%C4%83_European%C4%83

Diagrama 1

2000 2001 2002 2003 200430

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

Spania; 38.9

România; 33.6

Dinamica cheltuielilor publice totalepo

nder

e PI

B

2.1. Cheltuieli publice privind educaţia

Tab. 2 Totalul cheltuielilor publice pentru educaţie – în milioane Euro4

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 27.530,0 29.220,0 31.772,0 34.015,0 36.978,0

România 1.293,4 1.752,5 1.950,1 1.864,4 2.208,1


Din tabelul numărul 2 reiese că statul spaniol alocă aproximativ de 21 de ori mai multe fonduri pentru educaţie decât statul român. Situaţia existentă este susţinută şi de nivelul ridicat de dezvoltarea economică a acestei ţări, care a permis procurarea resurselor de dimensiuni mai mari destinate finanţării acţiunilor de ordin educaţional, dar şi de recunoaşterea rolului major al şcolii şi educării populaţiei pentru progresul şi prosperitatea naţiunii. Însă putem observa o mişcare ascendentă în cazul ambelor ţări de la an la an, în diagrama următoare:

4 http://epp.eurostat.ec.europa.eu9


Diagrama 2

2000 2001 2002 2003 20040

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

1293.4 1752.5 1950.1 1864.4 2208.1

2753029220

3177234015

36978

Dinamica cheltuielilor publice privind educaţia

România Spania

milio

ane E

uro

2.2. Cheltuieli publice privind transportul

Tab. 3 Totalul cheltuielilor publice privind transportul – în pondere PIB5

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 2,1 2,0 2,1 2,0 2,7

România 0,6 0,4 0,4 0,4 0,3


Conform datelor din tabelul 3 putem afirma că proporţiile acestor cheltuieli în total înregistrează variaţii importante de la o ţară la alta, cât şi ca dinamică a lor, care reflectă o 5 http://epp.eurostat.ec.europa.eu

10


tendinţă generală de creştere, în cazul Spaniei, şi o descreştere, în cazul României, vezi diagrama 3.

Diagrama 3

20002001

20022003

2004

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

Dinamica cheltuielilor publice privind transportul

Pond

ere

PIB

2.3. Cheltuieli publice privind apărarea naţională

Tab. 4 Totalul cheltuielilor publice privind apărarea naţională6 - în milioane Euro

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 7.028,0 7.369,0 8.112,0 8.311,0 9.228,0

România 878,0 858,7 1.080,8 1.331,7 1.340,9

Sursă: oecd.org/statistics

Din tabelul 4 putem afirma că pe parcursul perioadei 2000-2004 ambele state au acordat o importanţă sporită siguranţei naţionale alocând din ce în ce mai multe fonduri. Observăm că Spania, ţară dezvoltată, alocă în medie 8000 milioane Euro pe parcursul celor cinci ani, pe când România 1100 milioane Euro, o sumă mult mai mică. Vezi diagrama 4.

6 oecd.org/statistics11

Diagrama 4

2000 2001 2002 2003 2004

878 858.7 1080.8 1331.7 1340.9

7028 73698112 8311

9228

Dinamica cheltuielilor publice privind apărarea naţionalăRomânia Spania

Milio

ane

EURO

2.4. Cheltuieli publice privind sănătatea

Tab. 5 Totalul cheltuielilor publice privind sănătatea – în pondere PIB7

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 5,2 5,1 5,2 5,2 5,5

România 4,2 4,1 4,1 3,5 2,5

Sursă: http://ec.europa.eu/economy_finance/db_indicators/ameco/index_en.htm

Din tabel constatăm că pe perioada celor cinci ani o pondere mai importantă a cheltuielilor publice vizează acoperirea unor nevoi de ocrotire a sănătăţii în Spania în comparaţie cu România. Deşi în 2001 Spania resimte un declin (de la 5,2% la 5,1%), în anul imediat următor revine la procentul iniţial (5,2%). Dacă între anii 2000-2002 modificarea este nesemnificativă pentru România, între anii 2003-2004 cheltuielile publice pentru sănătate scad semnificativ până la 2,5%, dupa cum se observă şi în diagrama 5.

7 http://ec.europa.eu/economy_finance/db_indicators/ameco/index_en.htm12

Diagrama 5

2000 2001 2002 2003 20040

1

2

3

4

5

6

Dinamica cheltuielilor publice privind sănătatea

Pond

ere

PIB

2.5. Cheltuieli publice privind protecţia socială

Tab. 6 Totalul cheltuielilor publice privind protecţia socială - în milioane Euro8

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 82.266,0 87.267,0 94.588,0 101.450,0 109.304,0

România 4.429,3 5.054,2 4.918,7 5.283,3 6.697,8


Conform datelor din tabel observăm în ţările dezvoltate precum Spania nivelul acestor cheltuieli ajunge să depăşească 100.000 milioane Euro, în timp ce o situaţie complet diferită o prezintă România, ţară în curs de dezvoltare, care pe parcursul aceloraşi ani atinge aproximativ 6.700 milioane Euro.

8 : http://epp.eurostat.ec.europa.eu13


14

Cap. IIIAnaliza comparativă a structurii

cheltuielilor publice în România şi Spania în perioada 2000-2004

3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice

Tab. 7 Totalul cheltuielilor publice – în milioane Euro9

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 246.890,0 263.036,0 283.741,0 300.783,0 327.161,0

România 15.674,1 16.424,7 17.020,0 17.588,7 20.489,7


Din datele statistice expuse în tabel, se constată diferenţieri semnificative existente în ţările dezvoltate, cu deosebire în cazul Spaniei, unde se înregistrează o tendinţă de creştere pe parcursul celor cinci ani. Acest fapt se datoarează acordării unei atenţii deosebite educaţiei, apărării naţionale, sănătăţii şi protecţiei sociale. În acelaşi timp, pentru România, ţară în curs de dezvoltare, se constată existenţa unor sume mai mici, ce revin cheltuielilor bugetare, faţă de Spania, chiar ca o consecinţă a dimensiunilor mai reduse ale produsului intern brut (vezi tab. 1) care nu permit alocarea de sume mai mari, în acest scop.

Tab. 8 Totalul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile – în milioane Euro10

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 27.138,0 29.262,0 32.369,0 35.674,0 40.457,0

România 3.836,6 3.457,5 3.434,3 3.545,3 3.409,4


9 http://epp.eurostat.ec.europa.eu10 http://epp.eurostat.ec.europa.eu

15


Ponderea cheltuielilor publice din categoria cheltuielilor cu bunuri şi servicii (GSCPi ¿ pentru Spania:

GSCPi = 27138,0246890,0 x 100 = 10,99%

Grafic 1

89,01%

10,99%

Ponderea cheltuielilor cu bunurile si serviciile în totalul cheltuielilor publice pe anul 2000 în

SpaniaCheltuieli publice Cheltuieli publice cu bunuri şi servicii

Ponderea cheltuielilor publice din categoria cheltuielilor cu bunuri şi servicii (GSCPi¿ pentru România:

GSCPi = 3836,615674,1 x 100 = 24,47%

Grafic 2

75,53%

24,47%

Ponderea cheltuielilor cu bunurile si serviciile in totalul cheltuielilor publice pe anul 2000 în

RomâniaCheltuieli publice Cheltuieli publice cu bunuri şi servicii

16

Tab. 9 Totalul cheltuielilor publice cu salarii – în milioane Euro11

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 64.728,0 68.728,0 72.889,0 78.691,0 84.595,0

România 3.203,2 3.763,7 4.138,6 4.297,1 4.968,3


Ponderea cheltuielilor publice din categoria salariilor (GSCPi ¿ pentru Spania:

GSCPi = 64728,0246890,0 x 100 = 26,21%

Grafic 3

73,79%

26,21%

Ponderea cheltuielilor cu salariile in totalul cheltuielilor publice pe anul 2000 în Spania

Cheltuieli publice Cheltuieli publice cu salariile



Ponderea cheltuielilor publice din categoria salariilor (GSCPi ¿ pentru România:

GSCPi = 3203,215674,1 x 100 = 20,43%

Grafic 4

79,57%

20,43%

Ponderea cheltuielilor cu salariile în totalul cheltuielilor publice pe anul 2000 în România

Cheltuieli publice Cheltuieli publice cu salariile

Tab. 10 Totalul cheltuielilor publice cu subvenţii – în milioane Euro12

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 7.125,0 6.937,0 7.673,0 8.174,0 8.285,0

România 727,6 574,8 781,9 735,8 919,4


Ponderea cheltuielilor publice din categoria subvenţiilor (GSCPi¿ pentru Spania:

GSCPi = 7673,0283741,0 x 100 = 2,70%




Grafic 5

97,30%

2,70%

Ponderea cheltuielilor cu subvenţiile în totalul cheltuielilor publice pe anul 2002 în Spania

Cheltuieli publice Cheltuieli publice cu subvenţiile

Ponderea cheltuielilor publice din categoria subvenţiilor (GSCPi¿ pentru România:

GSCPi = 781,917020,0 x 100 = 4,59%

Grafic 6

95,41%

4,59%

Ponderea cheltuielilor cu subvenţiile în totalul cheltuielilor publice pe anul 2002 în România

Cheltuieli publice Cheltuieli publice cu subvenţii

19

Tab. 11 Totalul cheltuielilor publice de capital – în milioane Euro13

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 20.163,0 22.478,0 25.840,0 28.069,0 28.428,0

România 1.596,2 1.414,5 1.678,6 1.893,4 1.881,0


Ponderea cheltuielilor publice din categoria cheltuielilor de capital (GSCPi¿ pentru Spania:

GSCPi = 28069,0300783,0 x 100 = 9,33%

Grafic 7

90,67%

9,33%

Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor publice pe anul 2003 în Spania

Cheltuieli publice Cheltuieli publice de capital

Ponderea cheltuielilor publice din categoria cheltuielilor de capital (GSCPi¿ pentru România:

GSCPi = 1893,417588,7 x 100 = 10,76%




Grafic 8

89,24%

10,76%

Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor publice pe anul 2003 în România

Cheltuieli publice Cheltuieli publice de capital

3.2. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice3.2.1. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru educaţie

Tab. 12 Totalul cheltuielilor publice pentru educaţie – în milioane Euro14

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 27.530,0 29.220,0 31.772,0 34.015,0 36.978,0

România 1.293,4 1.752,5 1.950,1 1.864,4 2.208,1


Ponderea cheltuielilor publice pentru educaţie (GSCPi¿ pentru Spania:

GSCPi = 36978,0327161,0 x 100 = 11,30%




Grafic 9

88,70%

11,30%

Ponderea cheltuielilor cu educaţia în totalul cheltuielilor publice pe anul 2004 în Spania

Cheltuieli publice Cheltuieli publice cu educaţia

Ponderea cheltuielilor publice pentru educaţie (GSCPi¿ pentru România:

GSCPi = 2208,120.489,7 x 100 = 10,77%

Grafic 10

89,23%

10,77%

Ponderea cheltuielilor cu educaţia în totalul cheltuielilor publice pe anul 2004 în România

Cheltuieli publice Cheltuieli publice cu educaţia

22

3.2.2. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru serviciile publice generale

Tab. 13 Totalul cheltuielilor publice pentru serviciile publice generale – în milioane Euro15

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 35.825,0 38.415,0 39.755,0 40.615,0 40.743,0

România 3.212,2 2.926,9 2.604,7 2.181,9 2.384,7


Ponderea cheltuielilor publice pentru serviciile publice generale (GSCPi¿ pentru

Spania:

GSCPi = 40615,0300783,0 x 100 = 13,50%

Grafic11

86,50%

13,50%

Ponderea cheltuielilor cu serviciile publice generale în totalul cheltuielilor publice pe anul

2003 în SpaniaCheltuieli publice Cheltuieli publice cu serviciile publice generale

Ponderea cheltuielilor publice pentru serviciile publice generale (GSCPi¿ pentru

România:




GSCPi = 2181,917588,7 x 100 = 12,40%

Grafic 12

87,60%

12,40%

Ponderea cheltuielilor cu serviciile publice generale în totalul cheltuielilor publice pe anul

2003 în RomâniaCheltuieli publice Cheltuieli publice cu serviciile publice generale

3.2.3. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru apărarea naţională

Tab. 14 Totalul cheltuielilor publice privind apărarea naţională - în milioane Euro16

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 7.028,0 7.369,0 8.112,0 8.311,0 9.228,0

România 878,0 858,7 1.080,8 1.331,7 1.340,9


Ponderea cheltuielilor publice pentru apărarea naţională (GSCPi ¿ pentru Spania:


GSCPi = 8112,0283741,0 x 100 = 2,85%

Grafic 13

97,15%

2,85%

Ponderea cheltuielilor cu serviciile pentru apărarea naţională în totalul cheltuielilor pub-

lice pe anul 2002 în SpaniaCheltuieli publice Cheltuieli publice pentru apărarea naţională

Ponderea cheltuielilor publice pentru apărarea naţională (GSCPi ¿ pentru România:

GSCPi = 1.080,817.020,0 x 100 = 6,35%

Grafic 14

93,65%

6,35%

Ponderea cheltuielilor cu serviciile pentru apărarea naţională în totalul cheltuielilor pub-

lice pe anul 2002 în Româniacheltuieli publice cheltuieli publice pentru apărarea naţională

25

26

3.2.4. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru ordinea publică şi siguranţa naţională

Tab.15 Totalul cheltuielilor publice privind ordinea publică şi siguranţa naţională -

în milioane Euro17

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 10.963,0 12.871,0 13.556,0 14.483,0 15.496,0

România 913,8 718,7 967,6 973,8 1.118,2


Ponderea cheltuielilor publice pentru ordina publică şi siguranţa naţională (GSCPi¿

pentru Spania:

GSCPi = 13.556,0283741,0 x 100 = 4,77%

Grafic 15

95,23%

4,77%

Ponderea cheltuielilor pentru ordinea publică şi siguranţa naţională în totalul cheltuielilor

publice pe anul 2002 în Spania

Cheltuieli publiceCheltuieli publice pentru ordinea publică şi siguranţa naţională


Ponderea cheltuielilor publice pentru apărarea naţională (GSCPi ¿ pentru România:

GSCPi = 967,617.020,0 x 100 = 5,68%

Grafic 16

94,32%

5,68%

Ponderea cheltuielilor pentru ordinea publică şi siguranţa naţională în totalul cheltuielilor

publice pe anul 2002 în România

3.2.5. Analiza structurii funcţionale a cheltuielilor publice pentru sănătate

Tab. 16 Totalul cheltuielilor publice pentru sănătate - în milioane Euro

AnŢară

2000 2001 2002 2003 2004

Spania 32.958,0 34.946,0 37.795,0 40.848,0 46.152,0

România 1.699,7 1.855,3 2.002,9 1.815,6 1.553,8


Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate (GSCPi ¿ pentru Spania:

GSCPi = 40848,0300.783,0 x 100 = 13,58%

28


Grafic 17

86%

14%

Ponderea cheltuielilor pentru sănătate în totalul cheltuielilor publice pe anul 2003 în

SpaniaCheltuieli publice cheltuieli publice pentru sănătate

Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate (GSCPi¿ pentru România:

GSCPi = 1.815,617.588,7 x 100 = 10,32%

Grafic 18

89,68%

10,32%

Ponderea cheltuielilor pentru sănătate în totalul cheltuielilor publice pe anul 2003 în

RomâniaCheltuieli publice Cheltuieli publice pentru sănătate

29

Cap IVConcluzii

În concluzie din datele prezentate în capitolele anterioare putem afirma că între România şi Spania este admis ca cheltuielile să difere (ca mărime şi structură), de la o ţară la alta, având în vedere şi nivelul diferit de dezvoltare economică şi socială a fiecareia, de care depind posibilităţile de finanţare a lor.

Spania, fiind una dintre marile puteri economice ale Europei, investeşte sume consistente în toate domeniile de activitate economică din fondurile atrase de la Uniunea Europeană pentru a satisface nevoile societăţii (educaţie, aparare naţională, sănătate, ordine publică şi siguranţa naţională, transport).ă

Pe de altă parte, România, ţară în curs de dezvoltare şi cu o populaţie de două ori mai redusă, alocă sume relativ mici în ramuri importante precum educaţia, sănătatea, apărarea naţională şi ordinea publică şi siguranţa naţională.

O modalitate de dezvoltare a României ar fi ca aceasta să investească banii publici eficient, mai ales în educaţie, sănătate şi infrastructură (cost minim, eficienţă maximă).

30

Cap V Bibliografie

http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://www.oecd.org/ http://ec.europa.eu/economy_finance/db_indicators/

ameco/index_en.htm http://ro.wikipedia.org Suport curs

31

http://ro.wikipedia.org/

http://ec.europa.eu/economy_finance/db_indicators/ameco/index_en.htm

http://ec.europa.eu/economy_finance/db_indicators/ameco/index_en.htm

http://www.oecd.org/


Documents

Analiza Cheltuielilor Publice Romania-Spania