Analiza apei potabile prin metode optice de

analiză Indrumãtor:Conf. Univ. Dr. Ing. Aurica GrecAbsolvent:Amalia Tout

CUPRINSUL LUCRARII

I Introducere II Cadru teoretic: Apa –Aspecte

generale III Metodologia cercetãrii: Metode

optice de analizã a apei potabile IV Rezultate şi discuţii V Concluzii şi recomandãri

I INTRODUCERE

“Resursele naturale ale globului, inclusiv aerul, apa, pământul, flora şi fauna şi, în mod deosebit eşantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie protejate în interesul generaţiilor prezente şi viitoare printr-o planificare sau o gestionare atentă, după nevoi”. (Declaraţia de la Stockholm, adoptată în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu)

Apa este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.

Apa este cel mai important aliment. Nu poate fi înlocuit.

II Cadru teoretic: Apa –Aspecte generale

Figura 1. Molecula de apã

Figura 2 Formarea legãturilor de hidrogen

H2O, cu compoziţia masică H:O de 1:8, respective 11,1% H2 şi 88,9% O2

Apa ca factor de mediu

Figura 3 Circuitul apei în naturã

Figura 4 Distributia globalã a apei

În natură apa se găseşte într-un circuit continuu

Apa potabilã

Apa potabilă - apa destinată consumului uman este apa folosită în consumul menajer (băut, prepararea hranei, spălat) şi în industria alimentară, în diverse tehnologii de fabricaţie.

Apa potabilă - nu trebuie să conţină substanţe chimice sau microorganisme care să aducă prejudicii sănătăţii omului.

În România apa potabilă este definită şi reglementată prin Legea nr. 458 din 8 iulie 2002 - privind calitatea apei potabile, completată şi modificată prin Legea nr. 311 din 28 iunie 2004.

Acumulare Vârsolţ – sursa de apã potabilã a oraşului Zalãu

Figura 5 Acumulare Vârşolţ – plan de încadrare în zonă

Lacul de acumulare Vârşolţ, a înregistrat o stare ecologică „bună”, corespunzând clasei a II –a de calitate (conform Ordinului 161/2006).

III. METODOLOGIA CERCETARIIMETODE OPTICE DE ANALIZÃ A APEI

POTABILE

Metodele optice de analiză utilizează ca mijloc de excitare a substanţelor (respectiv atomilor componenţi ai moleculelor) radiaţia electromagnetică, în vederea obţinerii de informaţii privind fie natura constituenţilor fie cantitatea acestora.

Metode optice de analiză mai larg utilizate sunt următoarele: colorimetria, respectiv fotocolorimetria, nefelometria şi turbidimetria, refractometria, polarometria, spectroscopia, măsurarea luminescenţei etc.

Spectrometria moleculară de absorbţie în domeniul ultraviolet-

vizibil (UV-VIS)

Figura 6 Schema unui spectrometru de absorbţie

Figura 7 Absorbţia luminii în cazul legii Lambert-Beer

Determinarea compuşilor cu azot din apa potabilã prin spectrometrie de absorbţie molecularã Indicatori fizico-chimici pot furniza o imagine

instantanee asupra calităţii apei dar nu şi o informaţie asupra evenimentelor şi calităţii la alte momente şi în alte amplasamente.

Amoniacul, nitriţii şi nitraţii constituie etape importante ale prezenţei azotului în ciclul său biogeochimic din natură şi implicit din apă

IV. REZULTATE ŞI DISCUTII1 Determinarea

amoniului – NH4+

Parametrul analizat

Luna Concentraţia de NH4

[mg/l]

AmoniuNH4

Ianuarie 0,0458

Februarie 0,0532

Martie 0,0457

Aprilie 0,0216

Mai 0,0267

Variatia concentratiei de amoniu in apa potabila

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0 1 2 3 4 5 6

Luna

Co

ncen

trati

a m

g/l

Variaţia concentraţiei de amoniu în ianuarie- mai

Incadrarea concentratiei de amoniu in limitele admise

0

0,2

0,4

0,6

0 2 4 6

Luna

Co

nce

ntr

atia

de

amo

niu

mg

/l limita maxima aconcentratiei deamoniu admisa

concentratia deamoniudeterminata inapa potabila

SR ISO 7150-1:2001-Determinarea conţinutului de

amoniu. Metoda spectrometrică manuală

2 Determinarea azotiţilor – NO2

-

SR EN 26777/C91:2006

Determinarea conţinutului de nitriţi.

Metoda prin spectrometrie de absorbţie moleculară

Parametrul analizat

Luna Concentraţia de NO2

-

[mg/l]

AzotitNO2

-

Ianuarie 0,0816

Februarie 0,0576

Martie 0,0508

Aprilie 0,0321

Mai 0,0419

Variatia concentratiei de azotit din apa potabila

00,020,040,060,080,1

0 1 2 3 4 5 6

Luna

Co

nce

ntr

atia

mg

/l

Incadrarea indicatorului in limitele admise pentru apa potabila

0

0,2

0,4

0,6

0 2 4 6

Luna

Co

nce

ntr

atia

de

azo

tit

mg

/l

concentratia deazotit obtinutain laborator

valoareaconcentratiei deazotit admisade legislatie

3 Determinarea azotatului – NO3

-

SR ISO 7890-3:2000

Determinarea conţinutului de azotaţi.

Metoda prin spectrometrie de absorbţie moleculară

Parametrul analizat

Luna Concentraţia de NO3

-

[mg/l]

AzotatNO3

-

Ianuarie 1,3270

Februarie 0,9571

Martie 1,1212

Aprilie 1,2725

Mai 0,7976Variatia concentratiei de azotat in apa potabila

0

0,5

1

1,5

0 1 2 3 4 5 6

Luna

Co

nce

ntr

tia

mg

/l

Incadrarea indicatorului azotat in limitele admise

0

20

40

60

0 2 4 6

Luna

Co

nce

ntr

atia

de

azo

tat

mg

/l

Valoareamaxima admisade azotat

valoareaconcentratiei deazotat din apapotabila

V. CONCLUZII ŞI RECOMANDÃRI

In analiza apelor, metodele optice de analizã joacã un rol deosebit, deoarece permit determinarea unor concentraţii mici de substanţe, în cazul unor indicatori de ordinul fracţiunilor de miligram la litru

Metodele optice de analizã se caracterizează printr-o sensibilitate ridicatã, reproductivitate şi simplitate de aplicare

Informarea, consultarea şi participarea publicului la realizarea mãsurilor şi luarea deciziilor din domeniul apelor precum şi colaborarea permanentă cu comisiile de dezastre, cu unităţile de ordine publică, autorităţile publice teritoriale, pentru sănătate şi altele, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor poluărilor vor ajuta la atingerea obiectivelor din Directiva 98/93/CE privind calitatea apei destinate consumului uman

Pentru evitarea problemelor de distribuire a apei este de dorit înlocuirea vechii reţele de transport a apei cu una nouă care se ridică la nivelul actual de calitate şi care corespunde noilor reglementari de mediu. Prin înlocuirea vechii reţele se urmăreşte îmbunăntăţirea calităţii apei potabile şi reducerea pierderilor de la sursă până laconsumatorul final.