Analele Banatului

  • Published on
    27-Dec-2015

  • View
    117

  • Download
    7

DESCRIPTION

Analele Banatului

Transcript

  • 11

    h

    11

    ALELEBANATULUIt

    BULETINUL MUZEITLUIDIN TIMI.50ARA

    Maras sacrificind taurul.

    TIMI$OARAANUL-I 1928L - No. I.

    h

    ha,

    -.h

    -

    41

    www.dacoromanica.ro

  • ANALELEBANATULUI

    . ,.

    BULETINUL MUZEULUIDIN TIMIOARA

    *

    DIRECTOR:Dr. IOACHIM MILOIA

    TIMI$OARAANUL I - 1928 - No, LIANUARE-DECEMBRE

    www.dacoromanica.ro

  • REDACTIA $1 ADMINISTRATIA:TIMISOARA I, STRADA LONOVICI 8

    (MUZEUL BANATEAN)

    TIPARIT LA TIPOGRAFIA SI INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE UNION"TIMISOARA, PIATA UNIRII 8.

    CLISEELE AU FOST EXECUTATE DE ZENCOGRAFIA T. FENYTIMISOARA, STRADA ALBA ruLIA 9.

    www.dacoromanica.ro

  • INCHINARECelui ce treaz qi constient a veghiat o viatei intreagclla reispintiile idealurilor romcinesti, indiceind ne-incetat drumul spre indeplinirea rosturilor noastrenationale, Celui ce in vremuri grele a jertfitpentru binele obstesc tot ce a agonisit, Aceluiace a asigurat gi viitorul Muzeului Rind Nan tre-cndu-1 sub obliiduirea Municipiului Timisoara,Venerabilului Domn EMANUIL UNGURIANU,inchineim acest numeir al Analelor Banatului"in semn de recunostintei si admiratie.

    DIRECTIUNEA MUZEULUIBANTEAN

    www.dacoromanica.ro

  • CUPRINSUL1. Pictorul loan Zaicu (1868-1914) . Dr.2. Un denunt austriac in contra lui . .

    Eftimie Murgu si Gheorghe Posta3, Romani Bnteni la 18204, Biserica romand din Lipova (Banat)5, Cateva relatii intre arta poporal la

    Romani si Lituani6, Locuinta subteran dela Periamos7, Descrierea Timisoarei de catre un ca-

    lator turc din veacul al XVII-lea . .8. Timisoara vazutd de Francisc Griselini

    la 17749, Dinicu Golescu in Banat . .

    10, Baritiu-Banatul-Muzeul Bantean .11, Chestia edificiului Muzeului Bntean12. Din viata artistica a Timisoarei . . .13. Tablouri din colectii particulare expuse

    in pinacoteca noastr

    11

    /7

    Pag.Ioachim Miloia 9-16

    11

    ff

    If

    17-2223-2526-42

    43-52Dr. Martin Rosca 53-56

    Gheorghe Postelnicu 57-64

    Dr. Joachim Miloia 65-74Gheorge Postelnicu 75-79

    80-84Dr. Joachim Miloia 85-90

    94-113

    ff

    11

    ADMINISTRATIVE

    14. Emanuil Ungurianu Dr Joachim Miloia 120-12315, Din activitatea Muzeului Bntean ... . . 124 -13616. Chestionarul Muzeului Bntean 141-14617. Monografia comunei Vrk lia 147-15418, Donatori i donatiuni 187-14019. Societatea de Istorie i Arheologie din Timisoara . 155-15820. Actualitti : Harta istoric a Banatului de Ing. A. Cucu.

    Comisia monumentelor istorice (Sectia pentru Banat.) _. 159-160Ilustratiuni. Desene de I. Miloia i Littecky etc,

    11 114-117

    .

    ....

    .

    www.dacoromanica.ro

  • CUVNT INAINTE.In 1917 eqia ultimul numeir din buletinul publicat pe vremuri

    cu mullet dragoste de fosta Soc. de istorie qi arheologie" din Timi-qoara. Mai tetrziu, dupei ce colectiile Muzeului au tre.ut in proprietateaMunicipiului Timiqoara in 1923 s'au feicut incerceiri de a reinvia opublicafiune in formei de revist lunarei. Durere inset' Gemina", pub-licatei de cll. G. Postelnicu a avut viafei prea scurtei apeireind abeajumeitate de an. De atunci a incetat orice publicafie a Muzeului Beineifean,respective a Soc. de Istorie qi Arheologie".

    Lipsa unui organ de publicitate al Muzeului nostru se simfeqtedestul de nepleicut pe deoparte pentrucei nu putem face schimb cu pub-licafiunile altor muzee sau cu revistele de istorie qi artet, iar in al doi-lea reind, pentru cei in felul acesta publicul este indrepteifit sei ignorezeo institufie menitd sei aibe un rol de frunte in viafa culturalei a pro-vinciei noastre.

    Ni se impune deci redactarea unui buletin, pe care va trebuis-1 susfinem cu toate sacrificiile ce ni s'ar cere.

    ,

    Acest buletin va cuprinde darea de seamei asupra lucreirilorMuzeului, realizate in trei direcfii :

    1. Prelucrarea tiinfificei a materialului din colecfii, 2. lucreiriexterne, ca seipeituri arheologice qi studii asupra monumentelor istoricedin provincia noastrei f i 3. inregistrarea miqceirii artistice din Banatqi in special din Timiqoara, cuprinzetnd aci expozifille de artei, monu-mente sau alte realizeiri artistice.

    Rezumeind deci:Pentru a face cunoscute colecfiile noastre in Tar, pentru a

    inregistra tot ceeace mai de seamei se realizeazd in vederea reconstruiriiprofilului istoric-artistic al Banatului, pentru a deftepta in publiculmare interes f i dragoste pentru trecutul nostru, reluttm publicareaunui buletin al Muzeului Beineifean, sub numele de AN ALELEBANATULUI".

    Numeirul de fafei cuprinde intreaga gestiune pe 1928; in anulacesta dacei mijloacele ne vor permite, il vom scoate in fiecare trimestru.

    Deocamdat - afarei de concursul dlui Dr. Martin Roqca -sarcina publiceirii acestui buletin a ceizut, intreagei, asupra noastrd.

    Fie ca in numeirul cel mai apropiat sei nu mai fim singuri cis avem concursul membrilor Societeifii de Istorie qi Arheologie dinTimiqoara" f i fie ca acest buletin sei devinei cu timpul purteitorul devoce al tuturor chestiunilor de Istorie f i Arta brzeifean, la care seicolaboreze oricine are pricepere qi dragoste pentru trecutul provincieinoastre.

    Timiqoara, la 10 Ianuarie 1929.DIRECTIUNEA MUZEULUI

    BANATEAN.

    www.dacoromanica.ro

  • tPICTORUL IOAN ZAICU(1868-1914)

    Dac am schimba numele si daca ne-am indeprtain timp trei-patru sute de ani, povestea lui Zaicu ar puteaintra in incantatoarea Vite di artisti a lui Giorgio Vasaridin Florenta. Poveste duioasa ca aceia a atator mari maestriai Renalterii in care in jurul osaturei centrale de fanaticastrcluinta spre inaltimile artei se impletesc nenumaratemiaerii si suferinte, umilitoare privatiuni fizice, desnadejdeaneputintei de emancipare din clestele esclusivizmului auto-ritar al maestrului patron.

    E si povestea lui Zaicu.Rascut in anul 1868 in comuna Fizes ((ud, Cares)

    din parin)i sraci Ioan Zaieu abea poate sa feed' scoalaprimara in comuna sa natala si in apropriatul Knigsgnadunde e trimis pentru limba germana. Ramane orfan de tataMc inainte de a termina clasele primare de unde la insis-tentele mamei sale trebula sa se intoarc, inca plapand,la coarnele plugului. Privirile-i senine insa strabateau alteorizonturi cutand inconstient spre ceva nelarnurit, visatnumai, in timp ce mana-i conducea creionul inc tremurindpe petece de hartie, schitand animale, figuri de colegi descoala, flori si arbori,

    Micul loan Zaicu visa s se fac zugrav. Stteapierdut ceasuri intregi inaintea unor icoane sfinte, iar and

    9

    www.dacoromanica.ro

  • era in biserica nu-i mai lua privirea de pe iconostas.Atunci ochil lui se deschideau mari, sorbeau cu sete for-.mele primitive imirate pe bolta bisericii. Ii inchidea, rume-gand viziunea, memoriznd liniile i culorile ; ii deschideaiarai, controlndu-se pe sine, controlandu-i memoria viziva.Micul loan inv.*.

    Invatatorul Martin Tiapu il studiaza de mult II pH-vete din strana. i. cetete in sufletul lui. Intelege ce sepetrece in acea mica viata, lar desenele facute in clas iiintresc convingerea. Aa se intampla a in loc de a sepierde in rndurile incolore i fr nume ale robilor pamn-tului, Ioan Zaicu, la indemnul dascalului Tiapu care invingei rezistenta mamei sale, pleac cu o mica desag la Boca,ca ucenic in atelierul zugravului Filip Matei,

    Aci el regasete pentru moment lumea visurilor sale.Munca umilitoare ce trebuia sa implineasca ca ucenic nuputea sa-i micoreze avntul qi dragostea pentru arta.Cariera sa artistica incepe cu spalatul vaselor in bucatrie.De aci avanseaza treptat la maturatul atelierului, la spalatulpensulelor. Peste putin patronul ii incredinteaza frecatulculorilor. Cat va fi fost de fericit cand pentru prima datamaestrul Matei ii &A sa aureasca nite cadre !

    Dar micul Zaicu e rebeL Cu toate ca nu i-se dvoie, cand termina cu lucrul din bucatrie sau atelier el seretrage in grdina i acolo schiteaza in draga voie sfinti cubarbi lungi, cu mult aur in jurul capului, Madone cu Isusin poale, sau reproduce dupa cte-o ilustratie taiata dincutare revist, scene cu Sf. Gheorghe omornd balaurul",Zdrenturos, mai mult flmnd, micul artist cu ciobote delemn in picioare cutreera satele din imprejurimi ducnd ladestinatie steagurile comandate sau prsnicarele cutareibiserici, Atunci catiga primii bani. Cei 2-3 creitari ce-i capatabaci ii strange cu gelozie in mana, jar ajuns din nou laBoca se urea' in pod i-i ascunde la cassa tainic in dosulunei grinzi. Cruttor, se silete de pe acum a-0 formezeun capital cu care sa.-i ia zborul.

    Timpul trece i iatd-1 pe Zaicu flacau, ieit calla.In calitate de calla la parte impreun cu Matei, la

    pictarea bisericii romneti din Comlo i alte biserici dinBanat

    10

    www.dacoromanica.ro

  • Dar in acest atelier nu mai are ce invta, l inbusatmosfera acea strmt dorul de mai sus, puterea ce-osimte in sine sparg peretii strmti ai atelierului din Bocsa

    Zaicu i ia zborul spre Viena.Banii agonisiti cu srguint in timpul uceniciei la

    Matei, o micA burs cstigat din Fundatiunea Gojdu"prin interventia lui Brediceanu si a altor Lugojeni cu tra-gerea din inim, este primul capital mai insemnat cu careZaicu i incepe studiile la Academia de Arte frumoase dinViena unde se inscrie in 1892. Aci petrece 4 ani dintrecari primii doi ca oaspe (auditor) jar cei doi din urm caelev regulat.

    7

    1,41.

    ARADEMIE DER BILDENDEN KON$TE

    besdu-iltic/ /Prr

    gehn,./q, NUS ,-.0.7,0Wer7

    oilleudiche; %.-44.r. der .4kadenlic. im-- t

    ImatiVdierl warden .4

    eft, //r4ff;j75.

    .N , , '

    sem.;1;12.-

    In acesti 4 ani Zaicu invat cu pasiune izolndu-sede restul studentilor romni din Viena i trind numai pentruarta sa. La cafenelele unde se intruneau compatriotii romniel lipsea, n'avea nici bani ca s-si permit acest lux darindeosebi n'avea timp, Zi i noapte preocupat de ideiastudiului i treste viata sa modest de muncitor pasionatinteun cartier indeprtat, in circumscriptia Hernals ; abelila zile mari, la serbAri nationale apare si el printre ceilata

    11

    i

    ,\'1.,

    11 11.,1,11 Ht.

    :

    www.dacoromanica.ro

  • Romani, bland i senin, avncl in ochi totdeauna incredereain izbanda straduintelor sale.

    Cat de serios a lucrat la Viena ne-o dovedete seriade desene i a studiilor in uleu acluse cu sine cand s'areintors acasa. i dac multe din aceste studii s'au pierdutsau a fost imprtite la prieteni i cunoscuti, totu colectiace a mai ramas i care a fost donata Muzeului adnateande ctre dna Vioara dr. Chicin1), este deajuns ca s neputem face o icoana clar de contiinciozitatea cu careZaicu a inteles sa profite de studiile dela Academia dinViena. Desenele sale pot sta cu cinste in orice mare co-lectie din occident. Prins in curentul de academizm in a/TA,clansul este de o preciziune uimitoare in reproclucereacelor mai marunte detalii, dovedind simt extraordinar nunumai pentru justa percepere a proportiilor ci i pentruintelegerea profunda a umbrelor, a volumului. Schitele saleau relief atat de puternic, sunt modelate atat de plasticincat in Zaicu ne arata mai mult un artist menit pentrusculpura decal pentru pictura. De fapt i in studiile decapete i nud in uleiu ceiace il preocup mai mult peartist este desenul ; culoarea e accesorie, Omuta in aceatonalitate moarta care a fost proprie coalelor de *turddela sfaritul veacului trecut.

    Studii analitice de anatomie, studii de capete iexpresii, nuduri studiate pti in cele mai ascunse amanuntesau tratate in forma de schit, studii de cute, naturimoarte, sunt subiectele lucrarilor sale din aceti patru anide studiu.

    Imbogatit in cunostinte, reconfortat in mediul vienez,poate i obosit de continuile privatiuni indurate, se On-dete sa se intoarc cat mai repede in ar ca sa-i c4tigepainea. La aceasta l indeamri i. prietenul su mediculdr. Iuliu Chicin originar din Nadlac unde trebuia pictatabiserica ortocloxa.

    La concursul din Nadlac lucrarea i-se increclinteazalui Zaicu, care este i cel mai ieftin i prezinta i cele maisolide garantii calitative printr'o Madona cu Isus in brate"

    1) A se vedea la Donatori i donatiuni" aceast valoroas colectie.

    12

    www.dacoromanica.ro

  • ce se ggsete in posesia dlui dr. Chicin, Mai intervinerecomandarea dlui dr, Chicin care dela Viena l cunoteabine pe Zaicu i ca om i ca artist.

    Astf el Zaicu se apucg de biserica din Ngdlac in anul1897 Cu avant tineresc, cu pasiunea primei mari lucrgricare trebuea s fie totodat i un examen al lui, Zaicucreeaz la Nad lac un monument de artg aclevratg. Dedimineata din zori i pang searg el este pe schelg, acoloi-se aduce i mncarea, acolo 4i face i mica siest dupgmas Bilantul lucrgrii acesteia a fost un renume bine-stabilit, 200 florini ce i-au mai rgmas din 5000 pentru caresumg angajase lucrarea i cgsgtoria cu doara Vioara Rugape care o cunoa#e la Ngdlac.

    Odata terminat biserica din Ngdlac, Zaicu se re-trage in casa socrilor la Jimbolia. Aci i deschide unatelier i aci lucreaz pang in 1911 cnd ii cumpgr casgin Tim4oara (in strada Porumbescu No, 9) unde ii trgeteultimi ani pang in 1914. Inch' din 1911 i-se ivete o aprin-dere de rinichi cauzat probabil de o intoxicatie cronicgde plumb, cdci altcum nu se poate explica cum un brbatvoinic ca el a putut s moarg in varsta de abia 46 de aniatunci &and a trgit o viat cumptatatg., frg patimi carisg-i fi putut provoca aceast boala fatalg.

    Dela 1898 i pang. la 1911 a lucrat o serie de bi-serici intre cari amintim ca lucrri complecte bisericile din :Fazecaq-Veirqand (Ungaria), Cerneteaz (jud. Timi-Torontal)Borlova (jud, Severin), (jud, Arad), Feni (jud, Seve-rin), Iladia (jud. Timi-Torontal), Pocioveliqte (jud. Bihor),Doclin (jud, Car4, Checia-romcind (Timi-Torontal), Sein-Nicolaul Mare (Tim4-Torontal), Cenadul-unguresc (Ungaria),Iar dupg ce se stabile#e in Timioara, picteazg biserica ro-mn ortodoxa din cartierul Fabricg. Este unica lucrare inexecutarea careia e silit din cauza boalei sa-i ia ajutor,Un oare care Putnic din Timioara i executd lucrgrile se-cundare, ca motive decorative, haine etc,

    Putin timp dupg terminarea acestei lucrdri boala lrgpune in luna Martie 1914.

    Departe de mediul artistic al Vienei, intalnind exi-gente artistice nu prea mari in lucrgrile ce i-se cer, Zaicu

    13

    .Sicktu

    www.dacoromanica.ro

  • nu mai lucreaz dupa natura ci se hranete din acele re-zerve pe cari le-a inmagazinat in suflet in decursul celorpatru ani din Viena, Deaceea in biserica din Nd lac vomgsi o aplicare sever a tuturor invTturilor de anatomiei pedanterie in studierea m4crilor i a hainelor, Cu catins timpul trece cu atat artistul, pentru a se reinprospta,recurge mai mult la modele tiprite. Astfel gsim c maicu seam in ultimii ani ai activittii sale se folosete foartemult de Goldene Bibel" ca isvor de inspiratie de uncle demulte ori copiaz scene biblice - reproduse dupa tablou-

    Pictorul Zaicu in floarea varstei.

    rile cele mai de seama ale art4tilor din occident Dup ces'a intors in tara, dup natura nu mai lucreaz decat oserie de portrete energic construite in cari regsim pe Zaicuanilor de academie, modelator de fort, indrgostit de re-lieful subiectului.

    14

    cos,-

    7i0

    www.dacoromanica.ro

  • Soarta lui Zaicu ne dovede#e odata mai mult cumun mediu fara o traditie temeinic de arta poate pricinuialunecarea spre manierizm stereotipat a unui talent de talialui Zaicu. Intr'un mediu prielnic, acest artist s'ar fi ridicatla inltimi umitoare, ar fi putut crea o arta in sensul celmai nobil al cuvntului, ins inteun camp steril i. cea maivie floare a trebuit sa lncezeasc imprumutand din atmos-fera surd. i malaiata a mediului ce o inconjura, Prea mul...

Recommended

View more >