AMFITEATRU ECONOMICamfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no16/revista16... · 2007. 2. 12. · Sinteza lucrãrilor premiate la secþiunea “Economiacomerþului” Sinteza lucrãrilor

AMFITEATRU

ECONOMIC

Anul VI Nr. 16 Septembrie 2004� �

COLEGIUL UNIVERSITAR ECONOMIC BUZÃU

EDITURA

ASE

DIN

AE

KITEMARK Q

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEBUCUREªTI

ISSN 1582-5146

ISBN ................

Anul VI Nr. 16 Septembrie 2004� �AE

BUCURESTI

Revista Amfiteatru EconomicAnul VI. Nr. 16

Septembrie 2004

Apariþie semestrialã

Director

Editori

Conf. univ. dr. DinuVasile

Conf. univ. dr. Vasile Dinu

Conf. univ. dr. Nistoreanu

Prof. gr. I Ion Stanciu

Puiu

Consiliul ºtiinþific

Prof. univ. dr. Ion Gh. Roºca, ASE Bucureºti;

onf. univ. dr. Laurenþiu Anghel, ASE Bucureºti; Prof. univ. dr. Adriana CorfuInstituto Politecnico de Viana do Castelo Escola Superior de Tecnologia e Gestao(Portugalia);

Prof. univ. dr. Viorel Lefter, ASEBucureºti; Prof. univ. dr. Ion Stancu Prof. univ. dr. Traian Surcel, ASEBucureºti; Prof. univ. dr. Gabriela Stãnciulescu, ASE Bucureºti; Prof. univ. dr. RodicaPamfilie, ASE Bucureºti; Prof.univ. dr. Marius Pop, Facultatea de ªtiinþe EconomiceCluj-Napoca; Prof. univ. dr. Bogdan Onete, ASE Bucureºti; Conf. univ. dr. Vasile Dinu,ASE Bucureºti; Conf. univ. dr. Puiu Nistoreanu, ASE Bucureºti;

Daniel A. Glaser-Segura(SUA); C

Cercetãtor principal I dr. ªtefan Rãgãlie, Academia Românã, CentrulEconomia Industriilor ºi Serviciilor

Universitatea „Valahia” Târgoviºte; Prof. univ. dr.

, ASE Bucureºti;

Conf. univ. dr. VirgilPopa,

Comisia de referenþi

Dr. Puiu Nistoreanu

Dr. Rodica Milena Zaharia

Prof.Adriana Pietrãreanu

Prof. Ion Stanciu

Ec. Pericle Uidumac

Ec. Marin Neagu

Ing. Ovidiu Bîgiu

Editura

Revizie text

EdituraASE

Pia a Roman , nr. 6, sector 1, Bucure ti, Rom nia

cod 701731

Telefon: 021/.......................................

E-mail: [email protected]

www.ase.ro

þ ã º â

Constantin Stoica

Oana-Mihaela

Tehnoredactare :ºi concepþie graficã

Cãlin

ISSN

ISBN

1582-9146

.......................

Revista este acreditatã de cãtreConsiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Superior

Comisia CNCSIS la care este încadratã revista:ªtiinþe Socio-Umane ºi EconomiceCod CNCSIS: 170

ProprietarAcademia de Studii Economice Bucureºti

Colegiul Universitar Economic ASE Buzãu

Promotor

AE Revista Amfiteatru Economic nr. 16/2004

CUPRINS CONTENTS

Argument Argument

I. Interferenþe economice Economic Interferences

Exigenþe vizând calitatea ºi inocuitateasuplimentelor nutriþionale destinatesportivilor de performanþã

Exigences for the quality and innocuityof the nutrient supplements for thesportsmen

Prof. univ. dr. Rodica PamfilieLector univ. dr. Dorin Vicenþiu PopescuLector univ. dr. Magdalena Bobe

Prof. univ. dr. Rodica PamfilieLector univ. dr. Dorin Vicenþiu PopescuLector univ. dr. Magdalena Bobe

’s use

O A prof i table symbiosis for theconsumers protection - the equationstandardization-certification

Conf. univ. dr. Vasile Dinu Conf. univ. dr. Vasile Dinu

’simbiozã profitabilã pentru protecþia

consumatorilor, cuplul standardizare-certificare

Viteza de rotaþie - mãsurã a eficienþeifolosirii mijloacelor patrimoniale ºicapitalurilor

The rotation speed - measure for theefficiency of the use of the patrimony andcapital assets

Prof. univ. dr. Vergil VoineaguProf. univ. dr. Liviu Troie

Prof. univ. dr. Vergil VoineaguProf. univ. dr. Liviu Troie

Managementul inovaþiei în IMM-uriConf. univ. dr. Puiu Nistoreanu Conf. univ. dr. Puiu Nistoreanu

The management of innovation in SME

Analiza profitului - o abordare strategicã The profit analysis - a strategic approachConf. univ. dr. Eduard Dinu Conf. univ. dr. Eduard Dinu

Comunicarea prin relaþii publice Communication through public relationsLector univ. dr. Mihai Felea Lector univ. dr. Mihai Felea

Produse ºi servicii în noua economie Goods and services in the new economyProf. univ. dr. Bogdan Onete Prof. univ. dr. Bogdan Onete

Coordonate ale procesului de globalizareConf. univ. dr. Rodica Milena Zaharia Conf. univ. dr. Rodica Milena Zaharia

Co-ordinates of Globalization

Rolul merchandising-ului în gestiuneasuprafeþei de vânzare

The importance of the merchandising inthe administration of the selling aria

Lector univ. dr. Cristinel Vasiliu Lector univ. dr. Cristinel Vasiliu

Particularitãþi ale managementuluiîntreprinderii nipone

Particularities of the management for theJapon enterprises

Lector univ. dr. ec. ing. Sorin George Toma Lector univ. dr. ec. ing. Sorin George Toma

5

I m p l e m e n t a r e a S i s t e m u l u i d eManagement al Calitãþii la Academia deStudii Economice Bucureºti

Implementing a Quality ManagementSystem in the Academy of EconomicStudies Bucharest

Prof. univ. dr. Ion Gh. RoºcaProf. univ. dr.Prof. univ. dr. MarietaProf. univ. dr. ConstanþaProf. univ. dr. Carmen

Viorel PetrescuOlaru

BodeaPãunescu

Prof. univ. dr. Ion Gh. RoºcaProf. univ. dr. Viorel PetrescuProf. univ. dr. Marieta OlaruProf. univ. dr. Constanþa BodeaProf. univ. dr. Carmen Pãunescu

9

15

27

33

41

45

49

53

57

61

65


III. Amfiteatru Economic vãrecomandã

Amphi teat r u Economicrecommends for you

II. Personalitãþi, instituþii ºievenimente

Personalities, institutionsand events

Bune practici Good practices

Cãrþi ºi publicaþii

Web-site-uri

Books and publications

Web-sites

Joseph M. Juran. Personalitatea omuluiºi opera sa

Joseph M. Juran. His personality andwork

Dr. ªtefan Rãgãlie Dr. ªtefan Rãgãlie

Alexandru Marghiloman: “Am intrat înpoliticã bogat ºi ies sãrac, dar cu mâinilecurate”

Alexandru Marghiloman: “I entered thepolitics rich and I am getting out poor butwith clean hands”

Conf. univ. dr. Nicolae Lupu Conf. univ. dr. Nicolae Lupu

Instituþiile Uniunii Europene The institutions of the European UnionProf gr.IAdriana Pietrãreanu Prof gr.IAdriana Pietrãreanu

Conferinþã Internaþionalã“ ”Comerþ ºi Competitivitate

ASE Bucureºti, 29-30 octombrie 2004

International conference“Commerce and Competitivity”

ASE Bucharest, October 29-30th, 2004

Simpozion“ ”

Symposion“Merchindise - Quality - Globalization”Marfã - Calitate - Globalizare

ASE Bucureºti, 19 noiembrie 2004 ASE Bucharest, November 19th, 2004

Comportamentul decizional în condiþiide risc

The decision behaviour in conditions ofrisk

Asistent univ. dr. Nela Popescu Asistent univ. dr. Nela Popescu

R The necessity of the managementaccountancy - a problem of presentinterest

ecursul la contabilitatea managerialã -o problemã de actualitate

Lector univ. dr. LianaAnica Popa Lector univ. dr. LianaAnica Popa

69

75

82

89

92

95

96

98

100

102

IV. ’Panoptic studenþesc Students s panopticon

Sesiunea ªtiinþificã Studenþeascã, ediþiaa V-a 2004

Scientific session of the students, 5thedition, 2004

Sinteza lucrãrilor premiate la secþiunea“Economia comerþului”

Sinteza lucrãrilor premiate la secþiunea


Short presentation of the awarded papers:“ ” department

Short presentation of the awarded papers:“

” department

Short presentation of the awarded papers:“

” department

“Economie agroal imentarã ºi amediului”

Comunicare: multimedia ºi Internet”

Economy of commerce

Agro-alimentary and EnvironmentEconomy

Communication: multimedia andInternet

“

104

105

109

112

5

AE

Nr. 16 Septembrie 2004�

Colegiul editorial al revistei , exigent cu sine ºi asumându-ºi cerinþele unei responsabilitãþi ºtiinþifice ºi publicistice corespunzãtoare, a decis sãiniþieze, începând cu acest numãr, o restructurare a publicaþiei noastre, prin care sãpromoveze o nouã formulã de conþinut. Scopul principal este acela de a acoperi aria,mereu în creºtere, a problemelor economice, dar ºi a celor din viaþa principalei instituþii deînvãþãmânt superior economic a þãrii, Academia de Studii Economice Bucureºti, sarcinãce solicitã abordãri pe mãsurã din partea activitãþilor academice, ºtiinþifice ºi didactice.

doreºte, astfel, ca prin acest efort de înnoire sã facãposibilã atingerea unei orientãri editoriale bine definite, caracterizatã printr-o necesarã,dar înaltã exigenþã ºtiinþificã. Pentru atingerea acestui obiectiv general, am instituitConsiliul ºtiinþific, din care fac parte specialiºti din domeniile disciplinelor economice, înmajoritate profesori universitari care activeazã în instituþii din þarã ºi din strãinãtate.

Consiliul ºtiinþific are ca principalã sarcinã elaborarea orientãrii generaleºtiinþifice, ºi încadrarea acesteia în efortul susþinut al societãþii româneºti, în ansamblul ei,de inserþie în procesele de integrare ºi de globalizare. În modconcret, Consiliul ºtiinþific coordoneazã Comisia referenþilor, formatã din profesori ºispecialiºti din economia realã, în activitatea sa de analizare, selectare ºi avizare a tuturormaterialelor ce vor forma portofoliul permanent. Astfel, toþi cei care doresc, cadredidactice, economiºti sau studenþi, sã vadã în lumina tiparului propriile lor idei, produse alecercetãrii ºtiinþifice de echipã sau individuale, trebuie sã corespundã exigenþelor impusede noua formulã.

De aceea, în opinia noastrã, este necesar sã rãmânã încontinuare, dar mai accentuat ºi mai profesionist, o publicaþie care sã valorifice rezultatelecercetãrilor întreprinse la nivelul ASE Bucureºti, al altor facultãþi economice aleuniversitãþilor din þarã, ca ºi experienþa specialiºtilor din practica economicã. Pentruaceasta, redacþia va urmãri toate posibilitãþile de a atrage, mai mult decât pânã acum, noicolaborãri, mai ales din perspectivã interdisciplinarã, prin dezvoltarea principalei secþiuni„Interferenþe economice”.

Precizãm, de asemenea, cã un plus de noutate, în conþinutul restructurat, îlmarcheazã ºi unele rubrici noi. Ele aduc în prim-plan personalitãþi de succes în multipledomenii de interes, bune practici economice, evenimente, site-uri, recenzii ale unor cãrþide referinþã ºi, desigur, prezentarea de publicaþii economice.

Prin urmare, aceastã nouã formulã de conþinut, graficã ºi publicisticã, noi oconsiderãm a fi un demers pentru realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus, dar carene ºi obligã, ºi, de asemenea, un proiect incitant ºi cu adevãrat instructiv ºi profitabil înordinea cunoaºterii, dar ºi a practicii economice, pentru noi toþi: profesori, studenþi,specialiºti din economie.

Amfiteatru Economic

Amfiteatru Economic

Amfiteatru Economic

în Uniunea Europeanã

Colegiul Editorial

ARGUMENT


I.Interferenþe economice

Implementarea unui Sistem de Management al Calitãþii în cadrul Academiei de StudiiEconomice Bucureºti

O

Particularitãþi ale managementului întreprinderii nipone

Prof. univ. dr. Ion Gh. RoºcaProf. univ. dr. Viorel PetrescuProf. univ. dr. Marieta OlaruProf. univ. dr. Constanþa BodeaProf. univ. dr. Carmen Pãunescu

Lector univ. dr. ec. ing. Sorin George Toma

Exigenþe vizând calitatea ºi inocuitatea suplimentelor nutriþionale destinate sportivilorde performanþã

Viteza de rotaþie - mãsurã a eficienþei folosirii mijloacelor patrimoniale ºi capitalurilor

Analiza profitului - o abordare strategicã

Comunicarea prin relaþii publice

Produse ºi servicii în noua economie

Coordonate ale procesului de globalizare

Comportamentul decizional în condiþii de risc

R

Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie

Lector univ. dr. Dorin Vicenþiu Popescu

Lector univ. dr. Magdalena Bobe

Conf. univ. dr. Vasile Dinu

Prof. univ. dr. Vergil Voineagu

Prof. univ. dr. Liviu Troie

Conf. univ. dr. Eduard Dinu

Lector univ. dr. Mihai Felea

Prof. univ. dr. Bogdan Onete

Conf. univ. dr. Rodica Milena Zaharia

Vasiliu

Asistent univ. dr. Nela Popescu

Rolul merchandising-ului în gestiunea suprafeþei de vânzareLector univ. dr. Cristinel

simbiozã profitabilã pentru protecþia consumatorilor: cuplul standardizare-certificare

anagementul inovaþiei în IMM-uri

ecursul la contabilitatea managerialã problemã de actualitate

MConf. univ. dr. Puiu Nistoreanu

Lector univ. dr. LianaAnica Popa

- o

27

15

9

33

41

45

49

53

57

61

65

69

75

9

Un obiectiv strategic alAcademiei de StudiiEconomice Bucureºti (ASE), îl reprezintãîmbunãtãþirea continuã a calitãþii activitãþilordidactice ºi de cercetare ºtiinþificã. În acestscop o importanþã deosebitã trebuie acordatãabordãrii procesuale a activitãþilor, prinintegrarea proceselor care intervin în relaþia custudenþii ºi cu celelalte pãrþi interesate, cuprocesele din interioruluniversitãþii, începând cud e f i n i r e a c e r i n þ e l o rreferitoare la conducere,identificarea ºi asigurarear e s u r s e l o r n e c e s a r e ,desfãºurarea proceselor,pânã la evaluarea ºi analizarezultatelor obþinute. Unasemenea punct de vederecorespunde cu viziuneastrategicã promovatã depolitica Uniunii Europene îndomeniul calitãþii ºi cuorientarea noii ediþi i a standardelorinternaþionale ISO 9000 referitoare la sistemulde management al calitãþii. Din acesteconsiderente, conducerea ASE a decisimplementarea unui sistem de management alcalitãþii care sã îndeplineascã cerinþele definitede standardele menþionate.

Autorii articolului prezintã principaleleetape parcurse pentru implementareasistemului de management al calitãþii în cadrulASE, modelul de abordare procesualã aactivitãþilor ºi unele aspecte de ordin strategicºi operaþional ale acestui demers.

A strategic goal of the Academy ofEconomic Studies Bucharest is representedby the continuous improving of the quality forthe didactic and scientific research activities.To this purpose a special importance should begiven to the process approach of the activitiesby integrating the activities the students areinvolved in at the university activity, starting by

defining the demands relatedto the management, identifyingand providing the necessaryresources, developing theactivities to the assessmentand analysis of the results. Thisis the point of view of thestrategy of the European Unionpolitics in the field of quality, theor ien ta t ion o f the newinternational standards ISO9000 concerning the QualityManagement System. That’swhy the Academy of Economic

Studies thought about implementing a QualityManagement System which could fulfil thedemands defined by the above-mentionedstandards.

The article presents the main steps forimplementing the Quality ManagementSystem in the Academy of Economic Studies,the pattern of the process approach for theactivities and also some strategic andoperational aspects of this approach.

Prof. univ. dr. Ion Gh. Ro caProf. univ. dr. Viorel PetrescuProf. univ. dr. Marieta Olaru

Prof. univ. dr. Carmen Pãunescu

º , [email protected], [email protected]

, [email protected]

, [email protected]. univ. dr. Constanþa Bodea, [email protected]

IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DEMANAGEMENT AL CALIT II ÎN CADRUL

ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE BUCURE TIÃÞ

ª

AE

Rezumat Abstract


Cuvinte-cheie Keywords

•

•

•

•

•

•

politici referitoare la calitatesistem de management al calitãþiidocumentaþia sistemului de management

al calitãþii

politics concerning the qualityQuality Management Systemdocumentation for a Quality Management

System

Interferenþe economice

10

AE

Amfiteatru economic

Etapele implementãriisistemului de managemental calitãþii

Definirea proceselordidactice ºi de cercetareºtiinþificã din cadrul ASE

c o m p e t e n þ e l eprofesionale ºi sociale

Implementarea cu succes a unui sistem demanagement al calitãþii (SMC) depinde demobilizarea tuturor factorilor care intervin înprestarea serviciilor, de la identificareacerinþelor studenþilor ºi ale altor pãrþi interesatepânã la evaluarea satisfacerii acestora.

Pentru implementarea unui sistem demanagement al calitãþii în cadrul ASEBucureºti, au fost parcurse urmãtoarele etape:

Activitãþile ASE Bucureºti se realizeazãprintr-o “reþea de procese” (fig. nr. 1). Pentru aobþine ºi îmbunãtãþi permanent rezultatele, înconformitate cu cerinþele studenþilor ºi ale altorpãrþi interesate, conducerea ASE gestioneazãreþeaua de procese a universitãþii, precum ºiinterfeþele acestora. Aceastã reþea de proceseinclude:

.Prin planificarea proceselor, conducerea

ASE Bucureºti asigurã: determinareaobiectivelor referitoare la calitatea proceselorºi a rezultatelor acestora, identificarearesurselor necesare, definirea sistemului deverificare ºi validare a proceselor, precum ºidefinirea criteriilor de acceptare ale acestora,înregistrãrile necesare pentru a dovediconformitatea proceselor ºi a rezultatelor cucerinþele specificate.

Fiecare dintre procesele ASE are intrãri ºiieºiri ºi implicã resurse umane ºi de altãnaturã. Intrãrile ºi ieºirile sunt de diferite tipuri:

r e f e r i t o a r e l acare sunt obþinute

prin desfãºurarea proceselor universitãþii;

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

angajarea conducerii ASE privindimplementarea sistemului de management alcalitãþii;

e labora rea unu i gh id pen t ruimplementarea sistemului de management alcalitãþii ASE (pus la dispoziþia întreguluipersonal pe siteASE);

definirea polit ici i calitãþi i ºi aobiectivelorASE referitoare la calitate;

s t a b i l i r e a r e s p o n s a b i l i t ã þ i l o r(desemnarea responsabililor cu calitatea lanivel de catedrã/departament/ facultate/colegiu) ºi a competenþelor decizionale privindimplementarea sistemului de management alcalitãþii;

desemnarea rep rezen tan tu lu iconducerii pentru sistemul de management alcalitãþii;

stabilirea sistemului de comunicareinternã;

organizarea unor cursuri de instruiregeneralã în domeniul managementului calitãþiiºi formarea a 45 de auditori interni (1-2/catedrã/ departament);

elaborarea ºi þinerea sub control adocumentaþiei sistemului de management alcalitãþii;

consultanþã în vederea implementãriisistemului de management al calitãþii,acordatã de cãtre Colectivul operativ SMC dela nivelulASE;

efectuarea de audituri interne ale SMCla nivelul fiecãrei catedre/ departament/facultate/ colegiu;

efectuarea de analize ale SMC la nivelde catedre/ departamente/ facultãþi/ colegii;

elaborarea unor programe deîmbunãtãþire a proceselor didactice ºi decercetare ºtiinþificã, luând în considerarerezultatele auditurilor interne ºi cele aleanalizelor SMC efectuate la nivel de catedrã/departament/ facultate/ colegiu;

organizarea ºi desfãºurarea audituluide certificare de cãtre organismul de certificareSCAEROQ SA;

obþinerea certificatului de conformitatecu standardul internaþional ISO 9001:2000pentru sistemul de management al calitãþiiimplementat.

evaluarea cerinþelor pieþei forþei demuncã;

procesul de selecþie a candidaþilor(admiterea);

procesul de elaborare a planurilor deînvãþãmânt;

procesul de elaborare a statelor defuncþiuni;

procesul de elaborare a programeloranalitice;

procesul de selectare a cadrelordidactice asociate;

procesul de aprovizionare cu materialedidactice;

procesul de predare ºi de învãþare;procesul de evaluare a studenþilor/

cursanþilor;procesul de atestare finalã a

competenþelor;procesul de cercetare ºtiinþificã

•

2.

1.

11

AE


Procese de învãþãmântEvaluarea cerinþelor pieþei forþei de muncã; Selecþia candidaþilor (admiterea); Elaborareaplanurilor de învãþãmânt; Elaborarea statelor de funcþii; Elaborarea programelor analitice;

Aprovizionare materiale didactice; Selectare cadre didactice associate; Predare ºiînvãþare; Evaluarea pe durata ºcolarizãrii; Atestarea finalã a competenþelor dobândite

Procese de cercetare ºtiinþificãElaborarea planului de cercetare; Acordarea diplomelor de cercetare; Organizarea ºi

desfãºurarea procesului de recunoaºtere instituþionalã a centrelor de cercetare din ASE;Organizarea ºi desfãºurarea procesului de obþinere a recunoaºterii de cãtre CNCSIS a

centrelor de cercetare din ASE; Participarea ASE la competiþia de granturi CNCSIS;Organizarea de manifestãri ºtiinþifice în ASE; Avizarea instituþionalã a rezultatelor obþinute

în cadrul proiectelor de cercetare

Procese de realizareºi mãsurare a serviciilor

CL

IEN

T

CL

IEN

T

Procese aferenteresurselor

Identificarea necesaruluide resurse

Asigurarea resurselor(resurse alte

resurseumane ºi

mediu de lucru, ºiinfrastructurã),

Procese referitoare laconducere

Stabilirea politicii ºi aobiectivelo

Stabilirea responsabilitãþilorStabilirea modalitãþilor ºi a

cãilor de comunicareefectuatã de

conducere

r

Analiza SMC

Procese

irea rezultatelor

referitoare laevaluarea, analiza ºi

îmbunãtãþÞinerea sub control a

neconformitãþilorReclamaþii

Urmãrirea satisfacþieiclienþilor

Acþiuni corective ºi acþiunipreventive

Audit intern

Procese SMCreferitoare la documentaþiaElaborarea documentelor SMC

Þinerea sub control a documentelor ºi înregistrãrilor

Fig. nr. 1 Modelul de abordare procesualã a sistemului de management al calitãþiiîn cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureºti

•referitoare la respectivcerinþele studenþilor ºi ale altor pãrþi interesateprivind competenþele profesionale ºi socialecare trebuie dobândite, informaþii obþinute prinevaluarea ºi monitorizarea competenþelor,feed-back-ul informaþional referitor lasatisfacerea cerinþelor studenþilor/ cursanþilor.

informaþii,

Definirea politicii ºi aobiectivelor ASEreferitoare la calitate

politica îndomeniul calitãþii

Conducerea ASE a definit sa, asigurând actualizarea

permanentã a acesteia. La stabilirea politiciicalitãþii s-a avut în vedere ca aceasta sã fie

adecvatã politicii generale a ASE Bucureºti ºisã includã un angajament referitor laîndeplinirea cerinþelor studenþilor ºi ale altorpãrþi interesate referitoare la competenþeleaºteptate ºi la îmbunãtãþirea continuã aeficacitãþii SMC.

În acest scop, conducerea ASE a stabilit oprocedurã pentru identificarea ºi definireacerinþelor studenþilor ºi altor pãrþi interesate ºiîntreprinde mãsurile necesare pentruîndeplinirea acesteia.

Þinând seama de strategia naþionalã îndomeniul învãþãmântului superior, Academiade Studii Economice din Bucureºti asigurã:

dezvoltarea de competenþe profesionale•

3.

Interferenþe economice

12

AE

Amfiteatru economic

ºi perfecþionarea continuã a acestora pentrud o m e n i u l a c t i v i t ã þ i l o r e c o n o m i c e ,administrative ºi sociale;

promovarea spiritului gândirii libere,critice, al înnoirii cunoºtinþelor economice,juridice ºi administrative;

î m b u n ã t ã þ i r e a p r o c e s u l u i d eînvãþãmânt ºi de cercetare ºtiinþificã înconformitate cu cerinþele europene ºiinternaþionale ºi prin adecvare la realitateasocio-economicã;

dezvoltarea cercetãrii ºtiinþifice îndomeniul economic, juridic ºi al administraþieipublice, în permanentã colaborare cu instituþiisimilare din România ºi din alte þãri;

tezaurizarea ºi difuzarea valorilorculturii ºi civilizaþiei umane;

apãrarea cadru lu i democrat icuniversitar, bazat pe respectarea drepturilor ºilibertãþilor fundamentale ale omului în statul dedrept.

Luând în considerare principiile enunþate încadrul politicii calitãþii, conducerea ASE astabilit fundamentale aleuniversitãþii în acest domeniu.Aceste obiectiveau fost detaliate, precizându-se obiectivelespecifice, corespunzãtor diferitelor entitãþifuncþionale (catedre/ departamente/ facultãþi/colegii).

Toate aceste obiective sunt mãsurabile,asigurându-se posibilitatea evaluãrii graduluilor de îndeplinire. De asemenea, sunt definiteresponsabi l i tãþ i º i termene precise,evaluându-se periodic stadiul îndepliniriiobiectivelor respective.

Totodatã, au fost stabilite obiectivelespecifice la nivelul fiecãrei facultãþi/ colegiu/departament, cât ºi la nivelul catedrelor, fiindelaborate programe de mãsuri pentrurealizarea acestora.

În domeniul activitãþii de cercetare ºtiinþificãobiectiveleASE Bucureºti sunt:

implementarea ºi certificarea SMC, înconformitate cu standardul SR EN ISO9001:2001, la nivelul centrelor de cercetãriacreditate instituþional ºi extern;

a s i g u r a r e a s u p r a v e g h e r i i º iîmbunãtãþirii continue a sistemului demanagement al calitãþii la nivelul ASEBucureºti;

acreditarea de cãtre CNCSIS a noicentre de cercetare din cadrulASE;

participarea întregului personal al ASEla manifestãri ºtiinþifice cu caracter naþional ºiinternaþional.

Politica referitoare la calitatea activitãþii de

cercetare ºtiinþificã din cadrulASE vizeazã:supravegherea, perfecþionarea ºi

îmbunãtãþirea continuã a sistemului demanagement al calitãþii la nivelul ASEBucureºti;

î m b u n ã t ã þ i r e a c o n t i n u ã º idiversificarea lucrãrilor de cercetare, învederea creºterii satisfacþiei beneficiarilorrezultatelor cercetãrii;

instruirea ºi perfecþionarea continuã apersonalului propriu.

Elaborarea documentaþiei referitoare lasistemul de management al calitãþii ASE esteesenþialã pentru evaluarea acestui sistem,întrucât pot fi stabilite mãsurile necesare învederea îmbunãtãþirii continue a proceseloruniversitãþii, în scopul satisfacerii integrale acerinþelor studenþilor ºi ale altor pãrþi interesatecu privire la rezultatele acestor procese.

Pentru elaborarea unei documentaþiicorespunzãtoare, referitoare la SMC ASEBucureºti, punctul de plecare l-a reprezentatdefinirea proceselor, cu evidenþiereainterdependenþelor dintre aceste procese.

În cadrul acestui demers s-a þinut seama demodelul de abordare procesualã propus destandardul ISO 9001:2000.

Pentru fiecare dintre categoriile de proceseidentificate au fost stabilite procedurileoperaþionale care trebuie elaborate, luând înconsiderare documentele interne cu caracternormativ pe baza cãrora se desfãºoarãactivitãþile în cadrulASE.

Elaborarea procedurilor operaþionale s-arealizat cu participarea unor echipei n t e r c o m p a r t i m e n t a l e ( c u p r i n z â n dresponsabilii cu calitatea de la nivelulfacultãþilor/ colegiilor/ departamentelor/catedrelor), ceea ce a permis armonizareaabordãrilor privind desfãºurarea diferitelorcategorii de activitãþi.

Ulterior, pe baza procedurilor operaþionale,colectivul operativ pentru implementarea SMCîn cadrul ASE a asigurat elaborareaprocedurilor generale referitoare la SMC ºi amanualului calitãþii.

Astfel, documentele utilizate pentrudefinirea ºi implementarea sistemului demanagement al calitãþii în cadrul universitãþiiau fost structurate ierarhic pe trei niveluriprincipale:

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

obiectivele

Elaborarea documentaþieisistemului de managemental calitãþii

4.

13

AE Interferenþe economice


a) Manualul calitãþii

b) Procedurile generale (referitoare lasistemul de management al calitãþii)

c)Procedurile operaþionale

prezintã sistemul demanagement al calitãþii ASE Bucureºti,structura organizatoricã, responsabilitãþile,procesele SMC ºi interacþiunile dintre acestea,precum ºi structura documentelor utilizate,pentru a asigura implementarea politicii ºi aobiectivelor în domeniul calitãþii.

În cazul ASE Bucureºti a fost preferatãsoluþia structurãrii manualului calitãþii peelementele sistemului de management alcalitãþii, recomandatã ºi de standardulinternaþional ISO 10013, dupã cum urmeazã:

prezentareaASE Bucureºti;consideraþii generale;sistemul de management al calitãþii

(cerinþe generale);responsabilitatea conducerii ASE

privind sistemul de management al calitãþii;managementul resurselor;procesele de învãþãmânt ºi de

cercetare aleASE;evaluarea, analiza ºi îmbunãtãþirea

rezultatelor;anexe.

reprezintã forma documentaþiei de bazãutilizate pentru implementarea ºi menþinereasistemului de management al calitãþii.

Acestea descriu, fãrã a intra în detaliitehnice, obiectivele ºi modul de desfãºurare adiferitelor activitãþi cu incidenþã asupra calitãþii,precum ºi responsabilitãþile, autoritatea ºirelaþiile dintre persoanele care coordoneazã,efectueazã, verificã sau analizeazã activitãþilerespective.

În cadrul ASE Bucureºti au fost elaborateurmãtoarele proceduri generale referitoare lasistemului de management al calitãþii:

.

precizeazãobiectivele ºi rezultatele aºteptate alediferitelor activitãþi cu incidenþã asupra calitãþii.Dintre procedurile operaþionale elaborate încadrulASE menþionãm:

monitorizarea integrãrii absolvenþilorpe piaþa muncii;

o rgan i za rea º i des fãºu ra reaexamenului de admitere;

elaborarea planului de învãþãmânt;elaborarea statului de funcþiuni al

catedrei;elaborarea ºi gestionarea programelor

analitice;managementul resurselor umane la

nivelul catedrei;desfãºurarea activitãþilor didactice

(cursuri, seminarii, lucrãri aplicative);organizarea procesului de învãþãmânt

pe baza sistemului de credite;comunicarea cu studenþii ºi cursanþii;evaluarea studenþilor ºi cursanþilor;desfãºurarea examenelor cu studenþii

ºi cursanþii;desfãºurarea examenului de licenþã;elaborarea planului de cercetare;elaborarea unui proiect de cercetare

pentru competiþii;acordarea diplomelor de cercetare;organizarea ºi desfãºurarea procesului

de recunoaºtere instituþionalã a centrelor decercetare din cadrulASE Bucureºti;

organizarea ºi desfãºurarea procesuluide obþinere a recunoaºterii de cãtre CNCSIS acentrelor de cercetare din cadrul ASEBucureºti;

evaluarea satisfacþiei studenþilor ºi aaltor pãrþi interesate;

perfecþionarea pregãtirii prin doctorat;organizarea de manifestãri ºtiinþifice în

cadrulASE Bucureºti etc.

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

þinerea sub control a documentelor ºiînregistrãrilor;

audituri interne;þinerea sub control a produsului

neconform;acþiuni corective ºi preventive;analiza SMC efectuatã de cãtre

conducereaASE

În prezent, se asigurã:elaborarea, verificarea ºi actualizarea

procedurilor operaþionale;organizarea auditurilor interne pentru

menþinerii conformitãþii sistemului demanagement al calitãþii cu cerinþelespecificate;

analiza de cãtre conducere a eficacitãþiisistemului de management al calitãþii;

analiza neconformitãþilor constatate înmenþinerea sistemului de management alcalitãþii;

analiza modului în care sunt realizateacþiunile corective rezultate urmare auditurilorinterne, analizelor efectuate de BiroulSenatului;

coordonarea activitãþilor de instruire apersonalului în domeniul calitãþii.

•

•

•

•

•

•

14

AE

Amfiteatru economic

Bibliografie

1.Bratianu, C., Olaru, M., Roncea, C., Cherciu, O.- Vasile Goldis University

Press, 20002.Cotigaru, B., Petrescu, V.,. Roºca, I., Gh.

EdituraASE, Bucuresti, 20043.Olaru, M. - ediþia II-a, Ed. Economicã, Bucureºti, 19994.Olaru, M., Pãunescu, C., Roncea, C., Cherciu, O. -

- 2001

-

- .

-

Ghid pentru elaborarea documentaþieisistemului de management al calitãþii în învãþãmântul superior

Reconstrucþia durabilã Principii ºi acþiuni -

Managementul calitãþiiGhid pentru implementarea unui

sistem de management al calitãþii în cadrulASE Bucureºti

a

Concluzii•

•

•

•

Imp lementarea s is temulu i demanagement al calitãþii în cadrul ASE a fostposibilã datoritã angajãrii ºi implicãrii directe aconduceriiASE.

Instruirea ºi formarea auditorilor internila nivelul fiecãrei catedre a facilitatparcurgerea etapelor în implementareasistemului de management al calitãþii.

Definirea proceselor din cadrul ASE ºia procedurilor operaþionale corespunzãtoares-a realizat cu participarea unor echipei n t e r c o m p a r t i m e n t a l e ( c u p r i n z â n d

responsabilii cu calitatea de la nivelulcatedrelor/ departamentelor/ facultãþilor/colegiilor), ceea ce a permis armonizareaabordãrilor privind desfãºurarea diferitelorcategorii de activitãþi.

Consultanþa internã acordatã de cãtreColectivul operativ SMC de la nivelul ASEtuturor catedrelor/ departamentelor/facultãþilor/ colegiilor a ajutat la clarificareamultor aspecte pe parcursul implementãriisistemului de management al calitãþii,rezultând ºi o serie de propuneri pentruîmbunãtãþirea acestui sistem.

5.

Sistemul de Management al Calitãþii la nivelulASE Bucureºt i / facu l tã þ i lor / co leg i i lor /departamentelor din cadrul ASE a fost certificat înconformitate cu standardul .

Certificatele de conformitate a Sistemului deManagement al Calitãþii cu standardul ISO9001:2000 au fost emise de cãtre ,organism acreditat pentru certificarea sistemelorde management al calitãþii, membru afiliat laOrganizaþia Europeanã pentru Calitate (EOQ), lanivelul urmãtoarelor entitãþi funcþionale din cadrulASE:

Facultatea de Ciberneticã, Statisticã ºiInformaticã Economicã;

Facultatea de Comerþ;Facultatea de Contabilitate ºi Informaticã

de Gestiune;Facultatea de Economie Agroalimentarã ºi

a Mediului;Facultatea de Economie Generalã;Facultatea de Finanþe, Asigurãri, Bãnci ºi

Burse de Valori;Facultatea de Management;Facultatea de Marketing;Facultatea de Relaþi i Economice

Internaþionale;Facultatea de Studii Economice în Limbi

Strãine;Colegiul Universitar Economic Bucureºti;Colegiul Universitar Economic Buzãu;

Colegiul Universitar Economic Româno-Bulgar Giurgiu;

Departamentul de Formare Permanentã;Departamentul de Cercetãri Economice;Departamentul pentru Pregãt irea

Personalului Didactic;Centrul de Cercetãri în Managementul

Proiectelor PM FORUM;Insti tutul Naþional de Dezvoltare

Economicã (INDE).

ISO 9001:2000

SC AEROQ SA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEDIN BUCUREªTI;

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

ISO 9001:2000

15



Articolul prezintã rezultatele cercetãrilorprivind obþinerea unor suplimente nutriþionaledestinate sportivilor de performanþã, caformule susþinãtoare de efort, bazate peingrediente naturale, necontaminate cusubstanþe dãunãtoare sãnãtãþii ºi elaborareametodologiilor de decelare ºi de cuantificare asubstanþelor interzise, în vederea testãriiacestor suplimente pe baza unor tehnicispecifice.

În acest sens, sunt reliefate, în primul rând,câteva dintre cele mai importante beneficiieconomice ºi sociale obþinute în urmacercetãr i lo r în t repr inse º i care secaracterizeazã în tot atâtea posibilitãþi deîmbunãtãþire a alimentaþiei sportivilor deperformanþã, în condiþiile depunerii de cãtreaceºtia a unor eforturi maximale în timpulpregãtirii ºi desfãºurãrii competiþiilor specifice,precum ºi în perioadele de refacere.

Astfel, sunt prezentate: un studiudocumentar privind definirea cadruluiconceptual ºi operaþional referitor lasuplimentele nutriþionale, rolul ºi importanþaacestora în alimentaþia sportivilor deperformanþã, clasificarea generalã ºiparticularã a suplimentelor nutriþionaledestinate acestei categorii de sportivi, precumºi câteva posibilitãþi privind modelarea valoriinutritive a acestor alimente cu utilizãrispeciale. Nu în ultimul rând se au în vedereacele caracteristici care definesc inocuitateasuplimentelor nutriþionale ºi care le asigurãacestora o bunã siguranþã în consum.

The article presents the results of theresearches related to the way of obtaining thenutrient supplements for the sportsmen, as aneffort-supportive formula, based on naturalingred ients , non-contaminated wi thsubstances that could harm the health and theelaboration of the methodologies fordiscovering and quantifying the forbiddensubstances in order to test these supplementsthrough specific techniques.

Therefore we present, first of all, some ofthe most important economic and socialbenefits got after making many researches thatcould improve the sportsmen’s nourishment,when they are making the maximum effortduring both their training and the specificsports competitions but also during therecovering periods.

Thus, we have made a documentarypresentation for defining the conceptual andoperating frame-work relating to the nutrientsupplements, their influence and importance inthe sportsmen’s nourishment, the general andspecial classification of the nutrientsupplements as well as some possibilities toinfluence the nutritive value of this kind of food.Last but not least, we are taking intoconsideration those characteristics that definethe innocuity of the nutrient supplements andmake them safe for being consumed.

•consumator, calitate, inocuitatesupliment alimentarsupliment nutriþionalnutriþie, proiectare nutriþionalãpuritate, siguranþãsecuritate, protecþie

consumer, quality, innocuityalimentary supplementnutrient supplementnutrition, nutrient projectionpureness, safetysecurity, protection

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Prof. univ. dr. Rodica PamfilieAcademia de Studii Economice Bucureºti

[email protected]

EXIGEN E VIZÂND CALITATEA I INOCUITATEASUPLIMENTELOR NUTRI IONALE DESTINATE

SPORTIVILOR DE PERFORMAN

Þ ªÞ

ÞÃ

Rezumat Abstract

KeywordsCuvinte-cheie

Lector univ. dr. Dorin Vicenþiu PopescuAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

Lector univ. drd. Magdalena BobeAcademia de Studii Economice Bucureºti

[email protected]

16

AE

Amfiteatru economic

În cadrul Planului Naþional de Cercetare, Dezvoltare ºi Inovare al Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului, Programul CERES, se deruleazã proiectul “Cercetãri privindrealizarea ºi testarea unor suplimente nutriþionale bazate pe ingrediente naturale, destinatesusþinerii eforturilor maximale la sportivii de performanþã”, finanþat prin contractul nr.3PP8/26.11. 2003, având ca beneficiar Agenþia Naþionalã pentru Sport, execuþia obiectivelorproiectului este asiguratã prin participarea unor universitãþi ºi institute de cercetareprestigioase din România: Academia de Studii Economice din Bucureºti, SC Institutul deCercetãri Alimentare SA Bucureºti, Universitatea “Dunãrea de Jos” Galaþi ºi Institutul deNutriþie, Diabet ºi Boli Metabolice “N. Paulescu” Bucureºti, sub coordonarea Academiei deStudii Economice din Bucureºti.

IntroducereImpactul economico-social urmãrit prin

acest proiect poate fi sintetizat în urmãtoareleefecte:

-selectarea ingredientelor dupã principiulcelui mai avantajos raport dintre preþ/costuri/valoare nutritivã, în sensul minimizãrii preþuluiºi costurilor, maximizãrii valorii nutritive, pebaza unui model de calcul;

-selectarea celor mai avantajoaseambalaje ºi modalitãþi de ambalare din punctde vedere al stabilitãþii la pãstrare, alfuncþionalitãþii ºi al igienei alimentului,corespunzãtoare suplimentelor nutriþionalerealizate;

-asigurarea celui mai convenabil echilibrual mesajului informaþional al etichetei privindmenþ iuni le obl igator i i , supl imentare,nutriþionale ºi promoþionale;

-motivarea opþiunii pentru alimentele demaximã siguranþã nutriþionalã, utilizând materiiprime naturale, nepoluate sau cu substanþeantinutriþionale;

-posibilitatea de a obþine cele mai potriviteproduse alimentare/suplimente nutriþionale, lacosturi ºi preþuri mai scãzute faþã de celepracticate pe plan internaþional, în raport cualocãrile financiare.

-posibilitatea ca sportivul de performanþã sãconsume cu plãcere ºi cu încrederesuplimentele nutriþionale obþinute, în toatefazele act ivi tãþ i i sale (antrenament,postantrenament, efort maximal);

-eliminarea suspiciunilor referitoare laprezenþa unor substanþe interzise însuplimentele nutriþionale, care se pot constituiîn surse de dopaj.

Deºi vechimea alimentaþiei se confundã cuînsãºi istoria umanitãþii, o alimentaþie corectã,adecvatã diferitelor condiþii de viaþã ºi eforteste o problemã de actualitate, care preocupãcercetãtorii din multe domenii de activitate:

nutriþie, tehnologie alimentarã, igienaalimentaþiei, medicina muncii ºi, nu în ultimulrând, medicina sportivã.

Aceastã preocupare a contribuit laîmbogãþirea gamei produselor alimentare cunoi sortimente, din dorinþa de a satisface câtmai complet necesitãþile nutritive ale diferitelorgrupe de consumatori, în funcþie de condiþiilefiziologice speciale, vârstã ºi efort.

În acest sens,semnificã

.

pot fi definite drept

sunt definite în careprezentând

”.

•

Suplimentele nutritiveOrdinul MSF 282/2001

economice:

sociale:

suplimentele alimentare

Suplimentele nutritive

•

produsele alimentare al cãror scopeste sã suplimenteze dieta normalã ºi carereprezintã surse concentrate de nutrienþi saualte substanþe cu efect nutriþional saufiziologic, singure sau în combinaþii,comercializate sub formã dozatã, ºi anumesub formã de capsule, pastile, tablete, pilulesau alte forme similare; pacheþele cu pudre,ampule cu lichide, în sticluþe cu picurãtorprecum ºi în alte forme similare pentru lichideºi pudre, destinate a fi luate în cantitãþi unitaremici, mãsurate

acele produse alimentare care conþin un plusde nutrienþi cu o biodisponibilitate ridicatã,destinate a acoperi necesitãþile nutritivefiziologice specifice.

preparate condiþionate subformã de tablete, capsule, drajeuri, pulberi saulichide, care au în compoziþia lor nutrienþi(macro- ºi micronutrienþi) ºi/sau alte substanþecomestibile, care sunt consumate în cantitãþidefinite, în mod suplimentar faþã de aportulalimentar obiºnuit

Suplimentele nutriþionale.Concept ºi importanþã înalimentaþie

“

Potrivit Ordonanþei de urgenþã aGuvernului României nr. 97/21 iunie 2001privind reglementarea producþiei ,circulaþiei ºi comercializãrii alimentelornutrienþii ºi/sau suplimentele alimentare

1.

2.

17



reprezintã substanþe nutritive, respectivprotide, lipide, glucide, vitamine, macro ºimicroelemente minerale ºi/sau preparateprelucrate sub formã de tablete, capsule,drajeuri, pulberi sau lichide care au încompoziþia lor macro ºi micronutrienþi ºi/saualte substanþe comestibile, care suntconsumate în cantitãþi definite, în modsuplimentar faþã de aportul alimentar obiºnuit.

Studiul de faþã se referã la posibilitatea de aoferi sportivilor de performanþã o alimentaþieadecvatã cu ajutorul suplimentelor alimentare.

Cercetãrile actuale asupra fiziologieispecifice performanþelor sportive evidenþiazãmarea complexitate a mecanismelorfiziologice care, în aceste condiþii, asigurã:activitatea cardiovascularã, activitatearespiratorie, activitatea neuromuscularã,ac t i v i t a tea me tabo l i cã , ac t i v i t ã þ i l eneuroendocrinã ºi neuropsihicã.

Înþelegerea mai profundã a acestormecanisme f iz io logice, capabi le sãactualizeze potenþialitãþile biologice aleorganismului uman, a ridicat performanþelesportive actuale la niveluri superioare faþã decele atinse în deceniile anterioare.

Astãzi, se ºtie cã, un sportiv de performanþãeste supus nu numai unui efort muscularcrescut, ci, mai ales, unui efort neuropsihicintens, care necesitã intrarea în acþiune atuturor mecanismelor fizilogice ºi biologicemenþionate. Asigurarea numai a nutrienþilorcapabili sã înlocuiascã pierderile substanþialede la nivelul muscular este departe de asatisface necesitãþile reale ale sportivilor deperformanþã.

Este admis de cãtre toþi nutriþioniºtii cãfuncþia alimentaþiei, reprezentând schimbulpermanent de informaþie, energie ºi substanþã,este, alãturi de respiraþie, cea mai strânsãlegãturã a organismului uman cu mediul sãude viaþã. Iatã de ce, în condiþiile specificeperformanþelor sportive, aceastã legãturãtrebuie sã fie cât mai adecvatã.

Analizând

, se observã urmãtoarele:- se referã în

special la structura alimentului, care trebuie sãfie cât mai apropiatã de posibilitãþileorganismului de a-l prelucra digestiv ºimetabolic, având o biodisponibilitate ridicatã;

- se referã, atât laconþinutul în nutrienþi bogaþi energetic, cât ºibiodisponibili;

- se referã la

conþinutul general de nutrienþi ºi la echilibrulproporþional dintre aceºtia.

Analizând în acest mod proprietãþilenutriþionale ale suplimentelor alimentare, sepot identifica ºi

, în aceste condiþii,în alimentaþie.

Acestea sunt, chiar dacã sunt bogate în

nutrienþi energetizanþi.De asemenea, nu sunt indicate

. Unexemplu în acest sens este interzicereaconsumului de alcool etilic, care, deºi are unconþinut caloric foarte mare (care nu seconservã însã în organismul uman), estemetabolizat cu un consum ridicat de vitaminaB1, necesarã ºi metabolismului glucidic, atâtde necesar efortului neuromuscular.

Este bine cunoscut faptul cã performanþelesportive intense, dar de scurtã duratã(exemplu: alergarea de 100 m), se realizeazãîn condiþii fiziologice de “datorie de oxigen”,sportivii nerespirând în intervalul de timp câtdureazã cursa respectivã. Pentru a le facilitaefortul, alimentaþia lor trebuie sã fie bogatã înglucide ce conþin în molecula lor oxigen ºi învitamine din grupul B, în special B1, careasigurã utilizarea lor metabolicã eficientã.

Nu tot acelaºi regim alimentar trebuieasigurat alergãtorilor de cursã lungã, carenecesitã o cantitate ºi mai mare de calorii, cese pot elibera treptat. Acestora li se poateadministra o dietã bogatã în lipide, de tipulciocolatei sau a halvalei.

cele trei aspecte ale acestuischimb, care se realizeazã prin intermediulalimentului

schimbul de informaþie

schimbul de energie

schimbul de substanþã

�

�

�

substanþe produse care nusunt indicate a fi utilizate

produsele greu de digeratºi/sau metabolizat

alimentelesau substanþele pentru prelucrarea cãroraorganismul uman consumã o cantitatecrescutã de enzime sau vitamine

Vitamina A

Vitamina B1

Vitamina C

Vitamina E

Vitamina B12

Vitamina D

18

AE

Amfiteatru economic

Menþionãm cã în toate cazurile de eforturisportive ºi mai ales în cursul competiþiilorsportive, o grijã deosebitã trebuie acordatãstress-ului neuropsihic, care este asociatefortului respectiv.

Astfel, este bine cunoscutã importanþacapacitãþii de concentrare a sportivilor ºi aechilibrului lor psihic. În acest sens,alimentaþia trebuie sã fie foarte bine echilibratãsub aspectul compoziþiei în vitamine ºiminerale, precum ºi în oligominerale cu rolimportant biocatalitic, intervenind în reglãrilecomplexe bioenergetice ale sistemuluineuroendocrin ºi neuromuscular. Deasemenea, menþionãm rolul important alprecursorilor peptidici ºi proteici al unorneurotransmiþãtori, putând fi favorizat de oalimentaþie conþinând suplimente alimentareadecvate.

Alþi componenþi necesari unor suplimentealimentare pentru sportivii de performanþãsunt substanþele cu rol antioxidant (deexemplu: vitamina E, provitamina A, seleniuetc.), care scad concentraþia de radicali liberigeneraþi de efortul intens.

Menþionãm cã

De asemenea, o altã condiþie este

Altã condiþie esteindividualizarea alimentaþiei, deoarece fiecareorganism are o reactivitate biologicã proprie,ce se evidenþiazã mai ales în condiþii de efort.

Clasificarea generalã a suplimentelornutritive este prezentatã în continuare:

(peste 70%) ºi(10-25%) recomandate în special celor carevor sã ia rapid în greutate.

Acestea sunt bogate în calorii ºi sunt foarteutile în special ectomorfilor (tip slab, longilin,care ia greu în greutate), cãrora li serecomandã douã-trei doze pe zi din acesteproduse. Ele sunt utile ºi celorlalte categorii,însã numai o dozã imediat dupã antrenament,pentru a nu se îngrãºa. În aceastã categorieintrã Mega Mass, Gain Fast etc.

(proteine 30-50%,

carbohidraþi 60-40%), care conþin ºi o cantitateapreciabilã de ºi care suntconsiderate a fi utile atât , cât ºicelor care doar vor sã-ºi menþinã o sãnãtateperfectã, deoarece prin compoziþia echilibratãreprezintã un înlocuitor excelent al meselortradiþionale, fiind aproape de compoziþia lor,fãrã sã conþinã însã grãsimi nedorite saucolesterol.

Aceste suplimente sunt în vogã în America,fiind considerate un mod eficient de a preveniºi combate prin alimentaþie diferite boli precumarteroscleroza, obezitatea, diabetul etc. Celmai bine vândut supliment alimentar inAmerica este din aceastã categorie ºi senumeºte Met-RX. Pe piaþa româneascã avemdin aceastã categorie Siluet-R, produs care,dupã ultimele informaþii, pare sã fie, deasemenea, cel mai cumpãrat. Din aceastãcategorie fac parte ºi Mass-R2, Super Mass-Retc.

(proteine60-99%, carbohidraþi 0-35%); acest tip deproduse este recomandat

(

), care nu-ºi pot asigura dinalimentaþie cantitatea necesarã, ori caretrebuie sã menþinã sau sã construiascã masamuscularã fãrã a acumula grãsime, ºtiut fiindcã, în general, alimentele bogate în proteineau ºi grãsimi (carnea de porc, vitã, oul, lapteleetc.).

Produsele sunt utile în special endomorfilor(tip cu oase groase, scurte, cu tendinþe deîngrãºare), dar ºi celorlalte categorii înmomentul în care doresc sã reducã stratuladipos pentru un concurs, de exemplu. Înaceastã categorie intrã Ideal Protein, Milk &Egg, Prot-R 65, Prot-R 85 ºi Super Protein -R90.

.Avantajul major al acestor produse faþã de

concentratele proteice este acela cãorganismul nu trebuie decât sã absoarbãaminoacizii, fapt care dureazã aproximativcinci minute, comparativ cu aproximativ 30 încazul concentratelor proteice. Prin folosireaaminoacizilor liberi se scurteazã deci timpuldintre sfârºitul antrenamentului, moment încare nevoia de aminoacizi a organismului esteacutã, ºi momentul absorbþiei acestora,

alimentaþia corectã asportivilor trebuie sã fie permanentã, iar înmomentele care preced competiþiile sauantrenamentele intense trebuie sã fieadaptatã acestora.

adaptarea alimentaþiei la specificulefortului sau al sportului

sportivilor

sportivilor cunecesitãþi crescute de proteine culturiºti,halterofili, luptãtori, canotori etc. - sportivide forþã în general

.

Clasificarea suplimentelornutriþionale

suplimente cu concentraþie mare decarbohidraþi micã de proteine

suplimente cu concentraþie medie deproteine ºi carbohidraþi

fibre vegetale

suplimente cu o concentraþie mare deproteine ºi micã de carbohidraþi

aminoacizii liberi se gãsesc sub formãde capsule, pastile, sub formã de pudrãsau, mai rar, lichide

�

�

�

�

3.

19



comparativ cu cazul utilizãrii proteinelor.În conformitate cu prevederile

,e

vitamine ºi elemente minerale în cantitãþicare pe unitatea de consum (tabletã, capsulã,drajeu, linguriþã etc.) nu depãºesc de 3 oridozele fiziologice zilnice recomandate pentruo persoanã în cazul vitaminelor hidrosolubile ºide 1,5 ori în cazul vitaminelor liposolubile ºi alelementelor minerale;

proteine pure sau sub formã deconcentrate proteice, izolate proteice ºihidrolizate proteice, aminoacizi ºi amestecuriale acestora;

uleiuri alimentare considerate dietetice(de exemplu: uleiuri din germeni de seminþe decereale, uleiuri din ficat de peºte) ºi acizi graºipolinesaturaþi esenþiali;

f o s f o l i p i d e ( l e c i t i n e , c e f a l i n e ,serinfosfatide, inozitolfosfatide) pânã lacantitãþi ale conþinutului de fosfor de 1 g/zi;

fibre alimentare pânã la cantitatea de 24g/zi;

lapte pentru copii, indiferent de vârsta deadministrare, dar fãrã indicaþii terapeutice;

produse pentru copii: lapte cu cerealeºi/sau fructe, produse tip “ aby-food

îndulcitori sintetici alimentari;produse pentru slãbit ºi pentru

menþinerea greutãþii corporale, fãrã indicaþiiterapeutice;

produse parabiot ice: probiot ice,prebiotice, simbiotice - alimente funcþionalecare regleazã flora microbianã intestinalã;

produse pentru sportivi care conþinvitamine, elemente minerale, proteine,hidrolizate proteice, aminoacizi, glucide uºorasimilabile, acizi graºi esenþiali ºi alþi nutrienþicu rol în susþinerea efortului sportiv, înrefacerea post-efort, în dezvoltarea ºimenþinerea masei musculare.

Suplimentele nutriþionale destinatesportivilor se pot clasifica în funcþie deurmãtoarele douã criterii:

dieta pentru antrenamente;dieta în competiþiile sportive;dieta de refacere ºi odihnã;dieta pentru menþinerea masei corporale;probleme specifice ale nutriþiei sportivilor.

produse alimentare energizante bogate înglucide;

soluþii mixte electroliþi-glucide;proteine ºi compuºi proteici;suplimente (nutrienþi esenþiali ºi alþi

compuºi alimentari).

Consumul de suplimente nutriþionalegenereazã o serie de efecte pozitiveasupra sãnãtãþii, performanþelor fizice saustãrii psihice; îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtatesau bunãstare generalã ºi/sau reducereariscului unor boli; menþinerea sãnãtãþii ºidezvoltarea optimã a organismului; reglareaunor procese din organism, controlul unorfuncþii ale organismului, reducerea durateiconvalescenþei , reducerea efectelorîmbãtrânirii; beneficiu fiziologic ºi/sauasigurarea protecþiei împotriva unor bolicronice; prevenirea deficitului de vitamine ºi desubstanþe minerale; sunt considerate caalimente pentru uti l izare nutriþ ionalãparticularã; sunt considerate ca alimentefunc þ i ona le ; sun t reg lemen ta te camedicamente; evaluarea se face dupã unprotocol similar medicamentelor; pe etichetãnu se admit revendicãri referitoare ladiagnost icarea, atenuarea, tratarea,prevenirea sau vindecarea unor boli.

Dintredatorate în

special toxicitãþii alimentelor funcþionale ºi anutraceuticelor, amintim: supradozareaprincipiilor active; interacþiunea cu altecomponente din produs; prezenþa unorsubstanþe utilizate la extracþia sau formulareaprodusului de bazã.

prin care un component poate afectaorganismul uman sunt numeroase: reacþiiadverse sau interrelaþii cu alte componente,care pot determina, fie distrugerea, fiereducerea disponibil i tãþi i nutrienþi lor;interferenþe cu utilizarea sau digestianutrienþilor; interferenþe sau interacþiuni cusubstanþe terapeutice farmacologice.

În funcþie de valoarea lor nutritivã, din punctde vedere al nutrienþilor de bazã, se poaterealiza gruparea

în: produse cupreponderenþã protidicã, lipidicã sau glucidicã.Importanþa cunoaºterii valorii nutritive amãrfurilor este dictatã ºi de segmentarea

OrdinuluiMSF 282/2001 suplimentele nutriþionalesunt reprezentate d :

Clasificarea suplimentelor nutriþionaledestinate sportivilor

Modelarea valorii nutritivea alimentelor cu utilizãrinutriþionale speciale

beneficii:

efectele negative ale consumuluide suplimente nutriþionale,

Cãile

alimentelor cu utilizãrinutriþionale generale

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

b ”;

cerinþele energeticeîn diferitele etape ale pregãtirii sportivului ºicompoziþia chimicã.1. Dupã cerinþele energetice în diferiteleetape ale pregãtirii sportivului:

2. Dupã compoziþia chimicã:

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4.

20

AE

Amfiteatru economic

accentuatã a necesitãþilor de consumalimentar, fãcând posibilã realizarea dealimente cu utilizãri nutriþionale specifice, caresã corespundã nevoilor anumitor grupe deconsumatori (produse hipoglucidice pentrupersoanele diabetice, produse îmbogãþitenutriþional pentru copii, produse hipocaloricepentru anumite diete, produse energizantepentru sportivi º.a.).

La nivel macroeconomic,este înþeleasã ca o

componentã a cererii globale, iar situaþiaalimentarã a unei populaþii este adeseaabordatã numai la nivelul mediilor naþionaleobþinute prin metoda bilanþurilor alimentaresau a contabilitãþii naþionale. Consumulalimentar pe locuitor este principalul indicatorgeneral disponibil pentru a urmãri evoluþiasecuritãþii alimentare mondiale, mãsurat lascarã naþionalã de

(DEA) exprimate înki localor i i . Experienþa internaþ ionalãdemonstreazã cã în þãrile în care DEA sesitueazã în jurul valorii de 2700 Kcal, proporþiapersoanelor subalimentate este micã.

Diferenþa în consumul alimentar estemarcatã prin inegalitatea observatã în

Aceastã putere deconsum este caracterizatã esenþial princapacitãþile productive din economiile desubzistenþã ºi prin puterea de cumpãrare dineconomiile de piaþã.

S-a constatat cã pe mãsurã ce creºteprodusul intern brut, creºte ºi totalul de

proteine din regimul alimentar (aceastã relaþieeste valabilã ºi pentru creºterea gradului deurbanizare). Pentru niveluri scãzute alevenitului, aproximativ 75% din kilocalorii provindin poliglucide, constatându-se un consumridicat de porumb, orez, grâu, cartofi. Pemãsurã ce venitul creºte, dieta devine maicomplexã: creºte cantitatea de grãsimi (înspecial de naturã animalã), iar pondereaenergiei provenite din poliglucide se reduce la30%. Proporþia energiei din zaharuri creºte, iarcontribuþia proteinelor rãmâne relativconstantã, înregistrându-se însã un saltcalitativ, prin trecerea de la consumul deproteine vegetale la cel de proteine animale.

În înþelegerea inegalitãþilor din consumulalimentar trebuie plecat ºi de la premisa cãalimentaþia este un act social complex fondatpe satisfacerea cererii biologice, dar ºi peplãcerea de gust ºi consum de simbol, desemnificaþie socialã. Nevoile de consumalimentar sunt nevoi reale, exprimate. Demulte ori însã, cumpãrãtorul de produsealimentare are nevoie ºi de satisfacþie, atât înprocesul de achiziþie, cât ºi în cel de consum.Marketerii, sociologii º.a. apreciazã cã unpotenþial cumpãrãtor nu specificã întotdeaunaceea ce doreºte. El are nevoi neexprimate,care trebuie identificate. În plus, interesul unuicumpãrãtor depinde ºi de veniturile alocatealimentaþiei, de accesul la sortimentul dealimente oferit, de disponibilitatea ºi preþulproduselor nealimentare ºi al serviciilor.

În general este puternicînrâuritã de factori numeroºi ºi diferiþi:economici (investiþii, ofertã, venituri, preþuri);demografici (numãrul ºi structura populaþiei pevârste ºi sexe, profesii, grad de culturã ºiinstruire); sociologici (modã, mediul social,mobilitate socio-profesionalã); organizatorici(calitatea activitãþii comerciale, acþiunipromoþionale, etc.); sezonieri ºi conjuncturali.

Între obiectiv ºi subiectiv, comportamentulalimentar este rezultatul factorilor de naturãexogenã constituiþi din alimente propriu-ziseavând valoare nutritivã ºi implicând tonusulemotiv ºi de naturã endogenã de ordin

(de exemplu, senzaþia de foame sausete), (de exemplu, sensibilitateatactilã, cea termicã, gustul) ºi(semnificaþia simbolicã a alimentelor, funcþiasocialã a zilelor festive). În tot acest complex,fenomene ca instinct, dorinþã, agreabil saudezagreabil, obiºnuinþe diferã de la un individla altul ºi de la o populaþie la alta.

cererea deconsum alimentar

disponibilitãþile energeticealimentare medii

capacitatea de consum.

, cererea de mãrfuri

fiziologicsenzorial

psihologic

21



Produsele alimentare sunt incluse încategoria bunurilor de uz curent ºi secaracterizeazã, pe lângã

, prin existenþaunui anumit termen de valabilitate (sau termenlimitã de consum), prin anumite restricþii privindcondi þ i i le de pãst rare, conservare,întrebuinþare. Ele deþin un loc bine determinatîn cadrul consumului individual ºi o anumitãstabilitate în consumul final. Faþã de producþie,care are un caracter sezonier, consumulproduselor agricole (folosite în mare parte camaterii prime pentru industria alimentarã ºidoar parþial consumate în stare naturalã) estemult mai uniform, înregistrând doar uneleoscilaþii în perioada de constituire a ofertei.

cererea reprezintã

Oferta

Folosind previziunea tehnologicã, firmadispune de un instrument adecvat îndeterminarea duratei ºi a volumului eforturilornecesare înnoirii gamei sale de produse. Eaobþ ine to tdeauna in formaþ i i asupramodalitãþilor de realizare a unor nivelecalitative ale produselor în raport cu costurileacestora, cu strategiile de preþuri, cuschimbãrile în programul de distribuþie, cuoscilaþiile competitivitãþii lor pe piaþã.

Esenþialul pentru obiectul previziuniitehnologice nu este produsul ca atare, cifuncþiile lui, nevoile pe care urmeazã sã lesatisfacã. Este perimatã practica de a aveareþete pe baza oricãror altor considerentedecât cele nutriþionale. Astfel, mãrfurilealimentare actuale se caracterizeazã printr-un

, încorporând un volumdin ce în ce mai mare de progres tehnico-ºtiinþific.

epuizarea lorcontinuã în procesul de consum

un permanent stimulatorpentru producþie, pentru lãrgirea gameisortimentale ºi îmbunãtãþirea modului desatisfacere a consumului.

constituie un factor economic hotãrâtor,fiind implicatã major în structurarea ºi volumulcererii

Se considerã cã una din cele maiimportante modalitãþi de care dispune o firmãpentru a avea succes pe piaþã o constituiediferenþierea eficientã a ofertei (prin produs,servicii care însoþesc produsul, personal,imagine). Pentru produsele alimentarediferenþierea este relativ dificilã. Pentru celeprelucrate, s-arputea constitui într-o modalitate dediferenþiere, cu condiþia declarãrii reale apotenþialului energetic ºi biologic, a aditivilorutilizaþi ºi a respectãrii invariabilelor valenþeigienice. Mesajul informaþional, cuprinzândacele elemente ce vizeazã nutriþia, poate firealizat numai de cãtre firme care pot garantavalorile minime pentru datele comunicate prine t i c h e t ã s a u a m b a l a j . E v e n t u a l aneconcordanþã dintre valoarea nutritivãdeclaratã a produsului ºi cea realã,identificabilã de cãtre organismele de protecþiea consumatorului, pune în cauzã onestitatea,probi tatea ºi deci , reputaþ ia f i rmeiproducãtoare.

- valoareapsihosenzorialã, valoarea energeticã,

valoarea biologicã, valoarea igienicã - iarmodelarea ºi echilibrarea trebuie sã le vizezepe toate, înt rucât înt re ele exis tãinterdependenþã.

Trebuie avut în vedere faptul cã existã risculca modificând în sens pozitiv una din laturi (deexemplu valoarea biologicã prin adãugarea desãruri solubile de fier) se poate modifica însens negativ o altã laturã (scade valoareapsihosenzorialã, produsele cãpãtând un gustmetalic sau astringent sau o culoaredezagreabilã).

Un alt exemplu îl constituie micºorareavalorii igienice prin îmbunãtãþirea valoriipsihosenzoriale, în cazul adãugãrii în exces aunor aditivi alimentari. cãrora li s-amodelat valoarea nutritivã trebuie sã fie

, sã poatã fi

Prin control trebuie sã se asigure

Eºecul în realizarea unor produseechilibrate nutritiv ºi corect corelate cunecesitãþile segmentelor de populaþie cãrora lise adreseazã are efecte grave asuprasãnãtãþii consumatorilor, generând situaþii dedezechilibru nutriþional, cu implicaþii majore petermen lung. Pentru evitarea unor asemeneasituaþii se impune un proces corect deasigurare a calitãþii noilor produse alimentare,a cãror valoare nutritivã a fost modelatã ºiechilibratã.

grad înalt de prelucrare

Ca expresie a nevoilor de consum,

Producþia realizatãîn vederea satisfacerii nevoilor de consumse confruntã, în cadrul pieþei, cu cerinþelesocietãþii, sub forma ofertei de mãrfuri.

. Prin amplificarea formelor desatisfacere a consumului, oferta de mãrfurieste, de asemenea, generatoare de nevoi.

proiectarea nutriþionalã

Proiectarea nutriþionalãmodernã a alimentelor trebuie sã ia înconsiderare toate cele patru laturiinseparabile ale valorii nutritive

Alimentele

omogene ºi stabile prelucrate ºiobþinute în condiþii controlate.

constanþa dozelor indicate ºi omogenitateaproduselor obþinute, caracterul asimilabilal substanþei nutrit ive introduse,nealterarea caracteristicilor produsului,evitarea mãririi exagerate a costului.

22

AE

Amfiteatru economic

Tehnologia alimentarã modernã sediferenþiazã net de cea clasicã care urmãreaprioritar menþinerea sau ameliorarea calitãþiiresurselor agroalimentare. Plecând de lanecesitãþile obiective ºi subiective de consumalimentar, se selecteazã materiile primeconvenþionale ºi neconvenþionale ce urmeazãa f i încorporate, adi t iv i i a l imentar icorespunzãtori, tipurile de transformãritehnologice eficiente pentru a ajunge la unprodus finit cu proprietãþi identice sau cât maiapropiate de cele ale

Accesul consumatorilor zi de zi la alimente,este condiþionat de mecanismele prin care seformeazã sor t imentu l indust r ia l (a lproducãtorilor), completat cu un sortimentadecvat provenit din import ºi prin care seformeazã la nivelulgrosiºtilor ºi detailiºtilor. Structurarea macro ºimicroeconomicã a sortimentului de alimentepresupune utilizarea metodologiilor ºiinstrumentelor specifice managementului ºim a r k e t i n g u l u i . D a c ã s t r u c t u r a r e amacroeconomicã pe grupe de mãrfurialimentare, determinarea volumului ºiraportului între acestea constituie o problemãmanagerialã, volumul ºi structura sorto-tipo-dimensionalã a sortimentului de mãrfurialimentare constituie o problemã demarketing, pentru a asigura succesul pe piaþãa fiecãrui articol alimentar. De altfel,marketingul, managementul ºi merceologiasunt organic legate de apariþia, circulaþia ºirealizarea mãrfii pe piaþã, indiferent dacã esteun produs entitate sau o mulþime omogenã deproduse-lot de marfã.

Prin activitatea sa, prin locul deþinut încircuitul economic al bunurilor, facelegãtura dintre producþie ºi consum, fiindinfluenþat de cele douã faze ale circuituluieconomic ºi având la rândul sãu un rol activ îninfluenþarea producþiei ºi consumului,asigurãrii echilibrului dintre ele ºi, prinechilibru, în creºterea economicã (vezischema nr. 1 ).

Alimentaþia este o componentã indisolubilãa existenþei umane, omul ca organismheterotrof fiind nevoit sã preia din mediusubstanþele nutritive necesare pentrudesfãºurarea normalã a proceselormetabolice.

Cele cinci grupe de substanþe nutritive -glucidele, lipidele, protidele, substanþeleminerale ºi vitaminele - nu sunt primite caatare, ci sub forma unui complex, alimentul,ceea ce determinã ºi o relaþie psihoafectivã cuacesta, relaþie ce poate deveni chiardeterminantã în alegerea unui aliment din celedisponibile la un moment dat.

Caracterul de ingerabil al oricãrui aliment,contactul intern care se stabileºte între acestaºi organismul uman ºi, mai ales, prin aliment,între organism ºi mediul înconjurãtor, impunerespectarea de cãtre producãtorii ºicomercianþii acestor mãrfuri a unor restricþii,care sã asigure inocuitatea produselorconsumate. Caracter ist ic produseloralimentare este marea diversitate de factoricare pot influenþa inocuitatea acestora.

Al imentul este legãtura biologicãfundamentalã a omului cu mediul înconjurãtor.Orice perturbaþie a mediului îºi gãseºte, înalimente, mijlocitorul ideal pentru a ajunge laom.

Pentru a menþine starea de sãnãtate apopulaþiei, produsele alimentare trebuie sãcorespundã, în primul rând, sub aspectul

, deoareceneîndeplinirea acestei condiþii poate duce laîmbolnãviri mai mult sau mai puþin grave

Factorii naturali de mediu acþioneazã înmod inevitabil asupra mãrfurilor alimentare peîntreg circuitul materie primã - produs finit. Îndiferite momente, relaþia aliment-mediudeterminã modificãri care influenþeazãcompoziþia ºi salubritatea produsului destinatconsumului uman. Produsele au o capacitatereceptivã datoritã cãreia tot ceea ce mediulproduce ºi descarcã poate fi regãsit înacestea. Prin urmare, cele câteva perturbaþiiale mediului pot gãsi în alimente mijlocul idealpentru a ajunge la om.

Produsele alimentare vor avea oîncãrcãturã minimã de poluanþi ºi contaminanþiîn mãsura în care agenþii de agresiune suntcunoscuþi ºi controlaþi în obþinerea,prelucrarea ºi distribuþia fizicã a bunuriloralimentare.

produsului proiectat.

sortimentul comercial

comerþul

Utilizarea modelãrii în obþinerea, fabricareaºi monitorizarea continuã a proprietãþilorproduselor alimentare, atât a celor de uzgeneral, cât ºi a celor destinate unor segmentespeciale de consumatori, reprezintã nu numaiun mijloc de validare a performanþelorproducãtorilor, ci ºi o modalitate sigurã de aevita orice risc în nutriþie.

Inocuitatea suplimentelornutriþionale

calitãþii igienice (inocuitãþii)

.

5.

23



Numeroasele substanþe toxice dinalimente, care pot reduce sau chiar anihilainocuitatea acestora, cu grade diferite denocivitate ºi posibilitãþi de penetraþie extrem dealeatorii, pot fi sintetizate în urmãtoarelegrupe: substanþe antinutriþionale; substanþetoxice; produºi toxici; microtoxine; pesticide;metale ºi metaloizi toxici; aditivi alimentari;microorganisme patogene.

Nominalizarea ºi poziþionarea corectã atuturor poluanþilor ºi contaminanþilor, precum ºia implicaþiilor acestora asupra organismuluiuman, impune lãrgirea orizontului

dincolode inocuitatea clasicã (absenþa germenilorpatogeni, a toxinelor bacteriene ºi fungice, aunor otrãvuri ºi contaminanþi chimici) aacestora. În prezent ea trebuie sã aibã unconþinut complex care sã vizeze: absenþa saulimitarea strictã a unor poluanþi chimicigeneraþi de cãtre progresul tehnico-ºtiinþific(pesticide, aditivi, antibiotice), a unorsubstanþe antinutriþionale sau perturbatoareale metabolismului uman preexistente îndiferite materii prime agroalimentare clasice,

reconsiderarea poziþiei unor trofine energeticeîn plan cantitativ ºi corelativ din punct devedere igienic.

Multiplicarea factorilor care modificãinocuitatea suplimentelor nutriþionale a impusextinderea ariei de investigaþie ºi ametodologiei de analizã. În prezent, seutilizeazã metode fizico-chimice ºi analiticemoderne, de mare precizie, obiective, dar carepresupun un personal tehnic calificat,laboratoare dotate cu aparaturã ºiinstrumentar tehnologic avansat.

Standardizarea de produs soluþioneazãnumai parþial ºi indirect problema inocuitãþiialimentelor prin: admiterea într-un numãrfoarte redus a compuºilor nocivi ºi aimpuritãþilor minerale, interzicerea prezenþeimicroorganismelor patogene ºi a toxineloracestora, admiterea unor bacterii condiþionatpatogene într-un numãr foarte redus, dar fãrã alua în evidenþã toate formele de contaminanþice pot interveni în fluxul tehnologic ºi logisticnormal.

Având în vedere toate aceste aspecte,definirea conceptualã a unor noþiuni cum sunt

valoriiigienice a suplimentelor nutriþionale

Schema nr. 1 Potenþialul informativ al procesului de asigurare a calitãþii mãrfuriloralimentare

Sursa: Dima, D., Pamfilie, R., Procopie, R.., Mãrfurile alimentare în comerþul internaþional, Editura Economicã,Bucureºti, 2001

Variabile

externe

socio-

economice

Pro

iectare

Progres

stiintific

inovatii

Pro

du

ctie

ind

ustriala

alim

en

tara

Informatii

asupra

pietei

Co

mercializare

Modele de

consum

alimentar

Con

su

m

Obiective

Disponi-

bilitati

Modalitati

de

distributie

Forme

ale

consumului

alimentar

Nivelul

informativ

calitativ al

produselor

alimentare

existente

PIA

TA

Nivelul

informativ

calitativ al

noilor

produse

alimentare

PIA

TA

Valoare

psihosenzoriala

Valoare energetica

Valoare biologica

Valoare igienica

Valoare

psihosenzoriala

Valoare energetica

Valoare biologica

Valoare igienica

Feed-back informational

Flux informational

24

AE

Amfiteatru economic

puritatea, securitatea, siguranþa ºi protecþiaconsumatorilor de suplimente nutriþionalecapãtã o importanþã deosebitã.

suplimentelor nutriþionalereprezintã gradul în care acestea suntconforme cu specificaþiile de produs din punctde vedere al naturii ºi proporþiei tuturorcomponentelor conþinute ºi cu standardele învigoare privind încadrarea în nivelurile maximeadmise de contaminare fizicã, chimicã,microbiologicã, toxicologicã,radiologicã.

Pentru aceasta este necesar ca pe tot fluxultehnologic sã se asigure un control strict dinpunct de vedere al apariþiei unor riscuri, sã seînregistreze valoarea parametrilor de lucru ºisã se pãstreze documente de control pentrufiecare lot fabricat. De asemenea, se impuneca producþia sã se realizeze din materii primede calitate, garantate de furnizorul acestoraprin buletine de analizã specifice, iar loturile deproduse finite sã fie analizate în laboratoareacreditate conform specificaþiilor de produs ºicerinþelor normelor privind contaminareamicrobiologicã, chimicã ºi, în caz denecesitate, radioactivã. Comercializareasuplimentelor nutriþionale, în vedereaasigurãrii puritãþii lor, impune ca acestea sã fieambalate ºi etichetate conform legislaþiei învigoare, adicã în ambalaje originale ºi cueticheta în limba românã.

consumatorului de suplimentenutriþionale se traduce prin cantitatea dealimente necesare unui individ, exprimate înunitãþi fizice, convenþionale (kilocalorii) ºi întrofine (substanþe nutritive), pentru a-ºi asiguraechilibrul fiziologic ºi a-ºi acoperi cele 3 raþii deconsum: raþie de întreþinere; raþie de creºtere;raþie de activitate.

Deºi i se conferã o sferã de cuprinderef o a r t e a m p l ã , t o t u º i , s e c u r i t a t e aconsumatorului de suplimente nutriþionaleeste, în primul rând, o problemã de nivelindividual, a cãrei rezolvare este condiþionatãde disponibilitatea produselor, de posibilitateade acces la acestea (determinatã, în general,de puterea de cumpãrare) ºi de dorinþa de aavea o alimentaþie sãnãtoasã.

În acest sens, devine necesarã intervenþiaautoritãþilor guvernamentale care, printr-oserie de mãsuri de politicã alimentarã ºinutriþionalã, pot contribui decisiv la realizareasecuritãþii consumatorilor de suplimentenutriþionale.

Puritatea

Securitatea

Siguranþa

Protecþia

consumatorilor de suplimentenutriþionale se referã la ansamblul mãsurilornecesare pentru a se asigura protecþia,stabilitatea ºi salubritatea acestor produse,pornindu-se de la cultivare sau creºtere,producþie ori fabricaþie ºi pânã la consumulfinal.

Aceasta înseamnã cã în compoziþiasuplimentelor nutriþionale nu trebuie sã seregãseascã elemente de naturã a afectainocuitatea acestora: microorganismepatogene, substanþe chimice toxice (deexemplu, pesticide, metale grele, contaminanþiradioactivi), impuritãþi minerale neadmise saua cãror proporþie se situeazã peste limitelemaxime admise în standarde.

În acest sens, producãtorii de alimente,persoane fizice sau juridice, trebuie sãcomerc ia l i zeze numai sup l imente lenutriþionale care prezintã siguranþã, suntsalubre ºi apte pentru consum, ei fiind obligaþisã respecte parametrii privind proprietãþileorganoleptice, fizice, chimice, microbiologiceºi toxicologice ale alimentelor conformreglementãrilor legale în vigoare.

Astfel, producãtorii trebuie sã organizeze ºisã aplice controlul calitãþii igienice asuplimentelor nutriþionale, fabricate saumanipulate, în laboratoare proprii sauacreditate.

consumatorilor de suplimentenutriþionale reprezintã ansamblul de mãsuri deordin legislativ, administrativ ºi financiar princare acestora li se oferã încrederea cã potbeneficia de produse sigure, sãnãtoase ºi debunã calitate ºi cã sunt protejaþi împotrivapracticilor frauduloase de producere ºi/saucomercializare a unor bunuri care nu respectãprevederile legale referitoare la securitatea ºisãnãtatea lor.

A l t fe l spus, o bunã protecþ ie aconsumatorilor de suplimente nutriþionale nuse poate realiza în afara reglementãrii stricte acondiþiilor privind autorizarea unitãþilor careproduc, prelucreazã, depoziteazã, transportãºi comercializeazã suplimente nutriþionale, acondiþiilor privind avizarea acestor tipuri deproduse în scopul declarãrii lor ca fiind aptepentru consumul uman, respectiv a condiþiilorprivind controlul unitãþilor care produc,prelucreazã, depoziteazã, transportã ºicomercializeazã suplimente nutriþionale.

25



Concluzii

beneficii:

efectele negative

toxicitãþii alimentelor funcþionale ºi anutraceuticelor,

alimentelor cu utilizãrinutriþionale generale

alimente cu utilizãri nutriþionale specifice

Deºi vechimea alimentaþiei se confundã cuînsãºi istoria umanitãþii, o alimentaþie corectã,adecvatã diferitelor condiþii de viaþã ºi eforteste o problemã de actualitate, care preocupãcercetãtorii din multe domenii de activitate:nutriþie, tehnologie alimentarã, igienaalimentaþiei, medicina muncii ºi, nu în ultimulrând, medicina sportivã.

Aceastã preocupare a contribuit laîmbogãþirea gamei produselor alimentare cunoi sortimente, din dorinþa de a satisface câtmai complet necesitãþile nutritive ale diferitelorgrupe de consumatori, în funcþie de condiþiilefiziologice speciale, vârstã ºi efort.

Studiul de faþã se referã la posibilitatea de aoferi sportivilor de performanþã o alimentaþieadecvatã cu ajutorul suplimentelor alimentare.

Cercetãrile actuale asupra fiziologieispecifice performanþelor sportive evidenþiazãmarea complexitate a mecanismelorfiziologice care, în aceste condiþii, asigurã:activitatea cardiovascularã, activitatearespiratorie, activitatea neuromuscularã,ac t i v i t a tea me tabo l i cã , ac t i v i t ã þ i l eneuroendocrinã ºi neuropsihicã.

Înþelegerea mai profundã a acestormecanisme f iz io logice, capabi le sãactualizeze potenþialitãþile biologice aleorganismului uman, a ridicat performanþelesportive actuale la niveluri superioare faþã decele atinse în deceniile anterioare.

Astãzi se ºtie cã un sportiv de performanþãeste supus, nu numai unui efort muscularcrescut, ci, mai ales, unui efort neuropsihicintens, care necesitã intrarea în acþiune atuturor mecanismelor fizilogice ºi biologicemenþionate. Asigurarea numai a nutrienþilorcapabili sã înlocuiascã pierderile substanþialede la nivelul muscular este departe de asatisface necesitãþile reale ale sportivilor deperformanþã.

Este admis de cãtre toþi nutriþioniºtii cãfuncþia alimentaþiei, reprezentând schimbulpermanent de informaþie, energie ºi substanþã,este, alãturi de respiraþie, cea mai strânsãlegãturã a organismului uman cu mediul sãude viaþã. Iatã de ce, în condiþiile specificeperformanþelor sportive, aceastã legãturãtrebuie sã fie cât mai adecvatã.

Consumul de suplimente nutriþionalegenereazã o serie de efecte pozitiveasupra sãnãtãþii, performanþelor fizice saustãrii psihice; îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtatesau bunãstare generalã ºi/sau reducereariscului unor boli; menþinerea sãnãtãþii ºi

dezvoltarea optimã a organismului; reglareaunor procese din organism, controlul unorfuncþii ale organismului, reducerea durateiconvalescenþei , reducerea efectelorîmbãtrânirii; beneficiu fiziologic ºi/sauasigurarea protecþiei împotriva unor bolicronice; prevenirea deficitului de vitamine ºi desubstanþe minerale; sunt considerate caalimente pentru uti l izare nutriþ ionalãparticularã; sunt considerate ca alimentefunc þ i ona le ; sun t reg lemen ta te camedicamente; evaluarea se face dupã unprotocol similar medicamentelor; pe etichetãnu se admit revendicãri referitoare ladiagnost icarea, atenuarea, tratarea,prevenirea sau vindecarea unor boli.

Dintre ale consumuluide suplimente nutriþionale, datorate în special

amintim: supradozareaprincipiilor active; interacþiunea cu altecomponente din produs; prezenþa unorsubstanþe utilizate la extracþia sau formulareaprodusului de bazã.

În funcþie de valoarea lor nutritivã, din punctde vedere al nutrienþilor de bazã, se poaterealiza gruparea

în: produse cupreponderenþã protidicã, lipidicã sau glucidicã.Importanþa cunoaºterii valorii nutritive amãrfurilor este dictatã ºi de segmentareaaccentuatã a necesitãþilor de consumalimentar, fãcând posibilã realizarea de

,care sã corespundã nevoilor anumitor grupede consumatori (produse hipoglucidice pentrupersoanele diabetice, produse îmbogãþitenutriþional pentru copii, produse hipocaloricepentru anumite diete, produse energizantepentru sportivi º.a.).

Utilizarea modelãrii în obþinerea, fabricareaºi monitorizarea continuã a proprietãþilorproduselor alimentare, atât a celor de uzgeneral, cât ºi a celor destinate unor segmentespeciale de consumatori, reprezintã nu numaiun mijloc de validare a performanþelorproducãtorilor, ci ºi o modalitate sigurã de aevita orice risc în nutriþie.

Pentru a menþine starea de sãnãtate apopulaþiei, produsele alimentare trebuie sãcorespundã, în primul rând, sub aspectul

, deoareceneîndeplinirea acestei condiþii poate duce laîmbolnãviri mai mult sau mai puþin grave

Nominalizarea ºi poziþionarea corectã atuturor poluanþilor ºi contaminanþilor, precum ºi

calitãþii igienice (inocuitãþii)

.

6.

26

AE

Amfiteatru economic

a implicaþiilor acestora asupra organismuluiuman, impune lãrgirea orizontului

dincolode inocuitatea clasicã (absenþa germenilorpatogeni, a toxinelor bacteriene ºi fungice, aunor otrãvuri ºi contaminanþi chimici) aacestora. În prezent ea trebuie sã aibã unconþinut complex care sã vizeze: absenþa saulimitarea strictã a unor poluanþi chimicigeneraþi de cãtre progresul tehnico-ºtiinþific(pesticide, aditivi, antibiotice), a unorsubstanþe antinutriþionale sau perturbatoareale metabolismului uman preexistente îndiferite materii prime agroalimentare clasice,reconsiderarea poziþiei unor trofine energeticeîn plan cantitativ ºi corelativ din punct devedere igienic.

În final, de menþionat cã problematicalegatã de asigurarea inocuitãþii bunuriloralimentare de-a lungul întregului lanþ alimentarcapãtã o importanþã deosebitã. Astfel, trebuieprecizat cã, deoarece agenþii economici nuapeleazã întotdeauna la practici dintre celemai oneste, este necesarã intervenþiaorganismelor statale - prin intermediuldiverselor reglementãri (legi, norme,standarde etc.) - în ceea ce priveºteimpunerea unor cerinþe specifice pe întregcircuitul alimentar, care sã dea încredereconsumatorilor cã bunurile pe care leachiziþioneazã nu le vor afecta siguranþa,sãnãtatea ºi interesele lor legitime.

valoriiigienice a suplimentelor nutriþionale

Bibliografie

Produsele alimentare ºi inocuitatea lor

Mãrfurile alimentare în comerþul internaþional

Toxicologia produselor alimentare

HACCP Analiza Riscurilor. Punctele Critice de Control

1. Banu, C; Vasu, C. º.a. - - Editura Tehnicã,Bucureºti, 1982

2. Dima, D.; Pamfilie, R.; Procopie, R. - -Editura Economicã, Bucureºti, 2001

3. Popa, G.; Segal, B. - - EdituraAcademiei, Bucureºti,1986

4. Rotaru, G.; Moraru, C. - -EdituraAcademicã, Galaþi, 1997

5. Ordin nr. 282/11.05.2001 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele nutritive, M.O.nr. 322 din 15 iunie 2001, Partea I

6. Ordin nr. 387/30.05.2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele cu destinaþienutriþionalã specialã, M.O. nr. 926 din 18 decembrie 2002, Partea I

7. Ordin nr. 528/31.07.2001 privind producþia, importul ºi comercializarea unor produse dincategoria nutrienþi ºi/sau suplimente alimentare

8. Ordonanþã de Urgenþã nr. 97/21.06.2001 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºicomercializãrii alimentelor, M.O. nr. 349 din 29 iunie 2001

9. *** “Food for export manuals of food quality control”, “FAO Food and Nutrition Paper”,Rome, 1990

10. *** “Aplicarea sistemului internaþional HACCP în circuitul alimentelor”, Caiet informativ,Institutul de Igienã ºi Sãnãtate Publicã, Bucureºti, 1995

11. *** “General Principles of Food Hygiene”, CodexAlimentarius, 1997

27

O protecþie a consumatorilor se poaterealiza atât pe cale directã, explicitã, respectivprin acþiunile judiciare ºi parajudiciare pe careconsumatorii le au la îndemânã împotrivaagenþilor economici care oferã produsenecorespunzãtoare sau promoveazã practicicomerciale ilicite, cât ºi pe cale indirectã,implicitã, respectiv prin

.Orice consumator este îndreptãþit sã se

aºtepte cã produsul achiziþionat prezintãsiguranþã în folosire. Or, nevoia de siguranþãnaºte nevoia de asigurare. Dar siguranþalãsatã la latitudinea unei persoane estesubiectivã; de aici ºi

la care producãtorul sã se raporteze pentru aproduce dovezile în apãrare. Mai mult,certificarea conformitãþii de cãtre organismerecunoscute, cu aceste reguli cunoscute esteo modalitate inteligentã pentru a producedovezile cerute de legislaþie privindrãspunderea juridicã pentru produs.

The consumers’ protection could berealized both in a direct way, explicitly, throughthe juridical and parajuridical actions thatconsumers can use against the economicagents offering unsuitable merchandises orpromoting illicit commercial practices and in anindirect way, implicitly, through the activities ofs tandard i za t i on , acc red i ta t i on andcertification.

Each consumer expects the productpurchased to be safe in its using. The need ofbeing safe entails the need of ensuring. Butbeing safe could be subjective, therefore itcomes the need of having standards,directives and other recognised regulations towhom the producer has to refer in his defence.Moreover, certifying the conformity by therecognized organisms is an intelligent way toprovide the proofs asked by the legislationconcerning the juridical responsability for theproduct.

activitãþile destandardizare, acreditare ºi certificare

nevoia de standarde,directive ºi alte reglementãri recunoscute

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

standardizarecertificareacreditareprotec ia consumatorilormarcajul CEmarc de certificare

standardi

þ

ã

zationcertificationaccreditationconsumers protectionmarking CEcertification mark

’

Conf. univ. dr. Vasile DinuAcademia de Studii Economice Bucureºti

[email protected]

O SIMBIOZ PROFITABIL PENTRU PROTEC IACONSUMATORILOR:

CUPLUL STANDARDIZARE-CERTIFICARE

Ã Ã Þ


Rezumat Abstract

Keywords


Cuvinte-cheie

28

AE

Amfiteatru economic

Trãsãtura fundamentalã a standardizãrii ºi certificãrii produselor este implicarea directãa acestora în existenþa zilnicã a oamenilor, prin “traducerea” exigenþelor explicite ºi, uneori,a celor implicite în caracteristici mãsurabile care, determinate în procesul de evaluare ºicertificare a conformitãþii, contribuie la protecþia vieþii ºi sãnãtãþii oamenilor, dar ºi aintereselor consumatorilor.

Simbioza standardizare-certificare

standarde certificare,

calitateaproduselor

complementaritate,

P a consumatorilorprin standardizare

Comercializ

nsumatorilor.

Conformitat

În orice domeniu de activitate,

deoarece certificareapresupune r

area unui produs de calitateeste o condiþie necesarã, dar nu ºi suficientãpentru a prospera pe o piaþã. De asemenea, seimpune sã ºi dovedeºti aceastã calitate într-unmod capabil sã satisfacã necesitatea deinformare ºi totodatã sã câºtigi încredereaco

Aceastã dovadã a calitãþii se realizeazãprin recurgerea la standardizare ºi certificare,care sunt în prezent factorii cei mai importanþice asigurã competitivitatea întreprinderilor ºisatisfacerea necesitãþilor consumatorilor.

ea produselor cu standardeleeste confirmatã prin certificarea acestora, iarcertificarea produselor de consum conferãîncredere ºi îi ajutã pe consumatori sã iahotãrâri privind achiziþionarea unor produse.

Strategia actualã a standardizãrii ºi calitãþii,urmatã de toate þãrile dezvoltate din punct devedere economic, are la bazã simbioza dintre

ºi noþiuni care suntprivite ca indispensabile una de alta.

constituie o condiþie de bazãpentru satisfacerea cerinþelor consumatorilorºi ale societãþii, în general, dar pentru acorespunde cerinþelor de calitate, deci pentru aputea fi apte de utilizare, produsele trebuie sãfie conforme cu specificaþiile tehnice stabiliteprin reglementãri. Dar aceastã conformitateconferã doar prezumþia de calitate ºi nuc e r t i t u d i n e a a c e s t e i a . D a c ã î n s ãstandardizarea este urmatã de certificare,avem asiguratã ºi certitudinea ºi garanþiaobiectivã cã produsul este de calitate.Standardizarea gãseºte în certificareaconformitãþii prelungirea sa naturalã, iar

asigurã o mai mare satisfacere ºi protecþie aconsumatorilor.

Între standardizare ºi certificare existã o

eferirea la standarde, al cãrorconþinut trebuie sã permitã verificareaconformitãþii cu acestea, prin încercãri,mãsurãri ºi verificãri.

Standardizarea reprezintã un “serviciu”; caurmare, trebuie sã fie oportunã, eficientã ºi nunumai folositoare, ci ºi necesarã, deoarecelipsa ei ar afecta grav dezvoltarea societãþii.

Standardele ajutã societatea ºi, prinurmare, consumatorii în general, pentrurealizarea propriilor aspiraþii fireºti. Ele îi ajutãsã procure bunuri durabile ºi de calitate, pemãsura posibilitãþilor lor ºi sã le utilizeze îndeplinã securitate.

Standardele joacã un rol extrem deimportant în protecþia consumatorilordeoarece ele iau în considerare condiþiile desecuritate, de calitate, de fiabilitate, deutilizare, de compatibilitate cu alte produse,precum ºi aptitudinea de utilizare prevãzutã.

simbioza dintre standardizare ºi certificare

rotecþi

Standardele sunt realizate ca documentetehnice, dar obiectivele lor se adreseazã, înultimã instanþã, consumatorilor. Ele asigurãpro tec þ ia drep tu r i lo r º i in te r

produse ºi servicii maisigure, mai sãnãtoase ºi mai ecologice;produse de o calitate sporitã ºi în care se poateavea încredere; o mai bunã compatibilitateoperaþionalã între produse; o mai corectã ºimai uºoarã utilizare a pro o posibilitatelãrgitã de acces ºi alegere a bunurilor ºiserviciilor care au valori de utilizare extrem dediferite dintr-o ofertã tot mai abundentã;costuri mai reduse, fãrã a afecta însã calitateaproduselor ºi serviciilor; o mai bunã informar

ese lo rconsumatorilor prin:

duselor;

,

easupra produselor sau serviciilor.

1. 2.

29



S t a n d a r d e l e a s i g u r ã p r o t e c þ i aconsumatorilor deoarece ele reflectã

ale acestora, respectivdreptul la protecþia sãnãtãþii ºi securitãþii, laalegere, la informare reprezentare ºicuvânt.

standardele rãspund dorinþeiconsumatorilor de a fi protejaþi împotrivapericolelor pentru sãnãtatea ºi siguranþa lor,deoarece ele au în considerare condiþiile desecuritate pe care trebuie sã le îndeplineascãun produs.

Având în vedere creºterea continuã apieþelor globale în special, standardele CodexAlimentarius, standarde alimentare uniformela nivel internaþional garanteazã o protecþieaccentuatã a consumatorilor deoarececonferã încredere cã alimentele sunt sigure ºide bunã calitate.

Standardele joacã un rol important, maiales în spaþiul economic armonizat al pieþeiunice europene, deoarece produsele carecirculã în acest spaþiu trebuie sã aibãperformanþe ºi caracteristici garantate ºi sãr

În contextul “Noii Abordãri”, standardeleeuropene armonizate au rolul de a stabilicaracteristicile tehnice ale produselor, astfelîncât sã fie satisfãcute ,care se referã la securitate, protecþia sãnãtãþii

Deoarece mondializarea comerþului facetot mai necesarã mondializarea standardizãrii,acesta a impus armonizarea internaþionalã aspecificaþiilor de produse, care prezintã unmare avantaj pentru

. Aceºtia pot sã compareanumite caracteristici fundamentale aleproduselor luând decizia de cumpãrare încunoºtinþã de cauzã. De asemenea,compatibilitatea globalã a tehnologiilor,posibilã prin respectarea de cãtre produse ºiservicii a standardelor internaþionale, oferã omai largã gamã de alegere, ei beneficiindtotodatã ºi de efectele concurenþei dintrefurnizori (produse de calitate la preþuri diferite).

Pentru ca pieþele sã funcþioneze eficient ºiconsumatorii sã aibã un comportamentrezonabil, este esenþialã

asupra calitãþii ºisecuritãþii produselor. Prin intermediuls tandardelor se t ransmi t in formaþ i i

consistente, coerente ºi inteligibile cãtreconsumator, iar armonizarea internaþionalã aspecificaþiilor de produse contribuie launiformizarea informaþiilor, foarte necesarãîntr-o piaþã globalã. Standardele de produsemai joacã un rol esenþial în informareaconsumatorilor ºi pentru cã mãrcile decertificare ale produselor, care se sprijinã peaceste standarde atestã cã produsul esteconform anumitor condiþii de securitate ºi deperformanþã minimalã.

Standardizarea are ca obiectiv esenþialasigurarea faptului cã produsele oferiteconsumatorilor corespund nivelului de calitate,securitate ºi performanþã; or, pentru realizareaacestui obiectiv este necesar sã se respecte

, altfel spus, consumatorii trebuie sãla elaborarea standardelor în

vederea promovãrii intereselor lor.P a r t i c i p a r e a c o n s u m a t o r i l o r l a

s tanda rd i za re duce la i n f o rma reasuplimentarã a acestora, care va contribui lafolosirea ºi implementarea standardelor la acãror pregãtire au

în lucrãrile

prin intermediul reprezentanþilor lor ºi alasociaþiilor ai cãror membri sunt.

Aducerea în prim plan a modalitãþilor princare consumatorii pot beneficia de pe urmastandardizãrii, precum ºi în vederea spoririicontribuþiei lor în procesul de elaborare astandardelor este asiguratã la nivelinternaþional de cãtre Comitetul pentru PoliticaConsumatorilor (COPOLCO) din cadrul ISO, lanivel european de cãtre Asociaþia europeanãp e n t r u c o o r d o n a r e a r e p r e z e n t ã r i iconsumatorilor în standardizare (ANEC), iar lan i ve l na þ i ona l de cã t re Comi te tu lconsumatorului (corespondent comitetului depoliticã a consumatorilor din cadrul ISO). Deremarcat este ºi contribuþia OrganizaþieiInternaþionale a Consumatorilor (ConsumerInternational - CI) care participã la lucrãrileunor comitete tehnice de standardizare careintereseazã în mod deosebit consumatorii.

Standardele, într-o economie din ce în cemai globalizatã, au un efect de protecþie aconsumatorilor deoarece permit acestora sãidentifice produsele (efectul de informare) ºi sãbeneficieze de efectele raþionalizãriieconomice (efectul preþuri), precum ºi alrealizãrii calitãþii, constituind o garanþie contranoncalitãþii (efectul calitate).

principalele drepturi

libertatea de alegere aconsumatorilor

respectareadreptului la informare

, la

Referitor la

i

,

especte standardele de securitate.

consumatorului sau a mediului.

contribuie

luat parte.Implicarea consumatorilor de

standardizare, când interesele lor o cer, are loc

�

�

�

�

dreptul la protecþia sãnãtãþiiºi securitãþii,

cerinþele esenþiale

dreptul consumatorilor la reprezentare ºicuvânt

30

AE

Amfiteatru economic

P a consumatorilorprin certificare

notificate

marcajului CE

Keymark

NF,Kitemark,

DIN,SR,

rotecþi

Simpla declaraþie a unui producãtor sauprestator cu privire la presupusa calitate aprodusului sau serviciului sãu nu mai poate fiastãzi suficientã pentru a genera încredereaconsumatorilor ºi a declanºa decizia acestorade a achiziþiona un anumit produs sau serviciu.

urmare, a apãrut necesitatea unorpractici de creºtere a credibilitãþii produselor ºiserviciilor oferite pe piaþã. Printre soluþiilepracticate tot mai frecvent în scopul creºteriicredibilitãþii pe piaþã este certificareaconformitãþii produselor ºi serviciilor.

Certificarea produselor ºi serviciilor sebazeazã pe rezultatele testelor, a inspecþiilor ºic o n t r o a l e l o r º i i n s p i r ã î n c r e d e r econsumatorilor, datã fiind intervenþiasistematicã din partea unei organizaþii terþecompetente, independentã de producãtor ºibeneficiar

Consumatorii au însã nevoie de certitudineîn timpul certificãrii, inspecþiei ºi testãriiefectuate, dar ei înºiºi nu pot sã verificerezultatele acestor activitãþi. Aceasta þine decompetenþa organelor de acreditare.

itarea asigurã încredere în certificateºi rapoarte prin implementarea criteriilorgeneral acceptate, stabilite de ComitetulEuropean pentru Standardizare (CE ) sau deOrganizaþia Internaþionalã de Standardizare(ISO). Acestea inspirã încredere lacompararea certificatelor ºi rapoartelor încazul traversãrii frontierelor naþionale.

Într-o piaþã din ce în ce mai globalizatã, cumeste ºi Piaþa Internã Europeanã, consumatoriisunt din ce în ce mai mult dependenþi demetode ºi proceduri formale, de evaluareaconformitãþii ºi de certificare, pentru a seasigura cã produsele ºi serviciile prezintãcaracteristici care sã le satisfacã cerinþele.

Armonizarea evaluãrii conformitãþii în sferareglementatã a Pieþei Interne Europene esterealizatã prin „Noua Abordare” în domeniularmonizãrii tehnice ºi al standardizãrii, cât ºiprin „Abordarea globalã” care se ocupã deproblemele acreditãrii, certificãrii ºi tehniciiîncercãrilor.

Implementarea procedeelor de evaluare aconformitãþii produselor se face de cãtreorganisme independente de inspecþie/încercãri ºi de certificare, care sunt(înregistrate la Comisia Europeanã) caorganisme oficiale în cadrul statelor membre,stabilindu-se de asemenea utilizarea

care atestãconformitatea cu cerinþele esenþiale caregaranteazã consumatorilor cã produsele suntconforme cu cerinþele de securitate.

În sfera nereglementatã a Pieþei InterneEuropene, armonizarea evaluãrii conformitãþiiconstã în implementarea unor acorduri derecunoaºtere reciprocã ºi a unor sisteme demarcã de conformitate comune cum este

careeste recunoscutã de 19 þãri europene.

Keymark este o marcã de conformitateeuropeanã voluntarã ce furn izeazãconsumatorilor o garanþie a calitãþii ºi unsistem de supraveghere a pieþei europene,înlãturând produsele de proastã calitate ºiconcurenþa neloialã dintre producãtori.

De asemenea, mãrcile de certificare aleproduselor, care se sprijinã pe standardul deprodus, atestã cã produsul este conformanumitor condiþii de securitate ºi deperformanþã minimale. Aºa este cazul mãrcilorde certificare ale Asociaþiei Franceze deStandardizare (AFNOR);

a o.

Bine utilizatã, certificarea este un argumentmajor în serviciul protecþiei consumatorilordeoarece:

Ca

.

Acred

N

(figura nr. 1)

(marca „cheia”, figura nr. 2),

aInstitutului Britanic de Standardizare (BSI);

a Institutului German de Standardizare(DIN); As cia iei Române deStandardizare,ASRO, (figura nr 3).

þ

3.

Figura nr. 2Keymark

Figura nr. 1Marcajul CE

31



-

-

-

-

-

-

constituie o dovadã vizibilã a calitãþiiproduselor, datã de un organism în care sepoate avea încredere, faþã de un document dereferinþã (un standard) în care, la fel, se poateavea încredere, deci un sprijin în luareadeciziei de cumpãrare;

contribuie la diferenþierea produselor decãtre consumatori, oferind mijloacele derecunoaºtere necesare (certif icat deconformitate, marcã de conformitate, etichetaetc.), deci orientându-l în alegerea produselorpe care acesta doreºte sã le cumpere;

asigurã protecþia vieþii ºi sãnãtãþii atuncicând este executatã în conformitate custandardele de referinþã obli

contribuie la lupta contra banalizãriiproduselor ºi la îmbunãtãþirea permanentã acalitãþii acestora;

faciliteazã evaluarea nivelului calitãþiiproduselor;

protejeazã consumatorii contra produselorde calitate inferioarã ºi contrafãcute.

Consumatorul obiºnuit, când ia decizia decumpãrare a unui produs, nu-i cunoaºte toatecaracteristicile de calitate ºi nici performanþele;de aceea el poate fi indus în eroare de oreclamã înºelãtoare sau de cãtre uncomerciant care nu respectã regulileelementare ale comerþului.

Una dintre posibilitãþile de protecþie adrepturilor ºi intereselor consumatorilor oconstituie

, prin înscriereacaracteristicilor de calitate ºi prin certificareaconformitãþii acestora.

Certificarea produselor, având la bazã„referinþa la standarde”, se constituie într-ogaranþie pentru consumatori cã produselecumpãrate ºi utilizate nu vor fi dãunãtoare ºi leva întãri încrederea în comerþul cu produsestandardizate ºi certi

Cuplul standardizare-certificare reflect unprincipiu sãnãtos ºi profitabil pentru protecþiaconsumatorilor.gatorii;

ficate.

Concluzii

activitatea de standardizare ºicertificare a produselor

ã

Bibliografie

Les normes et le consommateur

1. Dinu Vasile

2. Dinu Vasile

3. Dinu Vasile

4. Nils Ringstedttraducere de Maria Bratu din Revista ISO Buletin, August 2003, în revista

„Standardizarea”, octombrie 20035. *** ISO/CEI Deuxième edition, 19866.*** Your social security rights when moving within the European Union, Practical guide,

Office for official publications of the European Communities, Luxembourg, 1995

- - E

- -

-- “

--

-

Standardizarea ºi certificarea produselor

Protecþia drepturilor ºi intereselor consumatorilor

Evaluarea ºi certificarea conformitãþii produselor în contextul aderãriiRomâniei la Uniunea Europeanã

Impactul realizat de consumator asupra activitãþii de standardizare în25 de ani

-

ditura Economicã, Bucureºti,1999

Editura Alpha,Buzãu, 2001

la Simpozionul Calitate ºi dezvoltare durabilã din perspectivaintegrãrii în UE”, EdituraASE, Bucureºti, 24 mai 2002

4.

Figura nr. 3Mãrcile NF, DIN, Kitemark, SR

KITEMARK

32

AE

Amfiteatru economic

Insomnifere

• Mai mulþi inteligenþi împreunã nu gândesc mai bine decâtcel mai inteligent dintre ei. Dar mai mulþi proºti la un loc„gândesc” mai rãu decât cel mai prost dintre ei. (Prostiacolectivã e mai periculoasã decât cea individualã).

• Jocurile piramidale pe bani sebazeazã pe acest principiu: pentru ca ohaitã de hoþi isteþi sã câºtige, fiecare,foarte mult, trebuie ca o turmã de hoþiproºti sã piardã, fiecare, mai puþin.

• Mai degrabã se poate lipi prostia de un înþelept decâtînþelepciunea de un prost. (Înþelepþii nu sunt atât de imuni laprostie pe cât sunt proºtii la înþelepciune).

Constantin Stoica

• Nu ai de ce sã fii gelos pe inginer sau pe jurist. Îi poþi facepe ei sã te invidieze pentru posibilitãþile pe care þi le oferãprofesia de economist!

Teme de reflecþie pentru economiºti

• ªi pentru economist au importanþã faptele ºi nuvorbele!

• Cu toate cã trãieºti în lumea economiei,lucrul esenþial este cã eºti OM.

• Analizele de rutinã rãmân la valoarea unui produs deserie.

Bogdan Pãdure, Cartea Economiºtilor, Ed. Tribuna Economicã, 1993, Bucureºti

33



VITEZA DE ROTA IESUR A EFICIEN EI FOLOSIRII MIJLOACELOR

PATRIMONIALE I CAPITALURILOR

Þ -MÃ Ã Þ

ª

Prof. univ. dr. Liviu Troie,Academia de Studii Economice Bucureºti,

[email protected]

Eficienþa folosirii mijloacelor patrimoniale ºicapitalurilor poate fi mãsuratã ºi analizatã, pede o parte, cu ajutorul unor indicatori sintetici,cum sunt: cifra de afaceri ce revine la 1000 leipatrimoniu ºi capital, valoarea adãugatã cerevine la 1000 lei patrimoniu ºi capital, profitulce revine la 1000 lei patrimoniu ºi capitalº.a.m.d., iar pe de altã parte, cu ajutorulindicatorilor care caracterizeazã viteza derotaþie a elementelor patrimoniale ºi acapitalurilor.

Viteza de rotaþie poate fi determinatã atâtpentru elementele de activ ºi activul total, cât ºipentru elemente ale pasivului din bilanþ.

Principalii indicatori care sunt avuþi învedere în cazul determinãrii ºi analizei vitezeide rotaþie sunt:

numãrul mediu de rotaþii;durata medie, în zile, a unei rotaþii;indicatori care mãsoarã efectele

economico-f inanciare ale modif icãri inumãrului mediu de rotaþii ºi duratei medii aunei rotaþii.

În ceea ce priveºte primii doi indicatori aivitezei de rotaþie, între ei existã o relaþie deinversã proporþionalitate, dar ei au semnificaþiidiferite ºi bine determinate.

În aceastã lucrare sunt redate modalitãþilede determinare a indicatorilor vitezei de rotaþiea mijloacelor patrimoniale ºi capitalurilor,modalitãþile de cuantificare ºi analizã aeficienþei folosirii mijloacelor patrimoniale ºicapitalurilor în raport cu viteza de rotaþie,inclusiv cu precizarea surselor de datenecesare pentru calculul indicatorilor vitezeide rotaþie.

éeet analysée, d’une part,

étiques comme la chiffre d’affaire quirevient

•

•

•

L’efficience de l’utilisation des moyens dupatrimoine et des capitaux peut être mesur

à l’aide des indicateurssynth

à 1000 lei patrimoine et capital, lavaleur ajout à 1000 leipatrimoine, le profit à 1000 leipatrimoine ainsi de suite, et d’autre part, àl’aide des indicateurs qui caract

La vitesse de rotation peut être d

Les indicateurs principaux qui sont pris enconsid

le nombre moyen de rotations;la dur

les indicateurs qui mesurent les effets

Concernant les deux premiers indicateursde la vitesse de rotation, entre eux il y a unerelation de proportionnalit

Nous y pr

à la vitesse de rotation, y comprispr ciser les sources des informationsn cessaires pour calculer les indicateurs de lavitesse de rotation.

ée qui revientqui revient

érisent lavitesse de rotation des éléments du patrimoineet des capitaux.

éterminéeaussi bien par les éléments de l’actif et del’actif total que par les éléments du passif dubilan.

ération pour déterminer et analyser lavitesse de rotation sont:

•• ée moyenne, calculée en jours,

d’une rotation;•

économiques et financiers de la modificationdu nombre moyen de rotations et de la duréemoyenne d’une rotation.

é inverse mais ils ontdes significations différents et biendeterminées.

ésentons les modalités dedéterminer les indicateurs de la vitesse derotation des moyens du patrimoine et descapitaux, les modalités de quantifier etanalyser l’efficience de l’utilisation desmoyens du patrimoine et des capitaux parrapport

éé

•eficienþã•rotaþia capitalurilor

•efficience•rotation des capitaux

Prof. univ. dr. Vergil Voineagu,Academia de Studii Economice Bucureºti,vvoineagu 2002 @ yahoo.com

Rezumat Resumé

Cuvinte-cheie Mots - clés

34

AE

Amfiteatru economic

Viteza de rotaþie aelementelor de activ ºiactivului total

Pentru determinarea numãrului mediu derotaþii ºi a duratei medii a unei rotaþii se iau înconsiderare, pe de o parte, cifra de afaceritotalã sau pãrþi din cifra de afaceri, care suntfolosite la achiziþionarea elementelor de activconsiderate, iar pe de altã parte, stocul (soldul)mediu al elementului de activ considerat,respectiv, soldul mediu al activului total.

În practica economico-financiarã, sedeterminã ºi se analizeazã viteza de rotaþiedoar pentru acele elemente de activ care au ocontribuþie semnificativã în derularea cicluluieconomic (de exploatare), respectiv, pentru:stocurile materiale, exclusiv produsele finite;debitorii-clienþi; activele imobilizate corporaleºi necorporale (sau doar pentru activeleimobilizate corporale) ºi pentru activul total.Desigur cã elementele de activ menþionate potfi luate în calcule ºi prin detalierea lor, deexemplu, din grupa stocurilor poate ficonsideratã separat poziþia referitoare la“mãrfuri”.

Întrucât modificarea vitezei de rotaþieinfluenþeazã rezultatele economico-financiareale agentului economic, este necesar ca,alãturi de cei doi indicatori proprii ai vitezei derotaþie (numãrul mediu de rotaþii ºi duratamedie a unei rotaþii), sã se determine ºi sã seanalizeze ºi acei indicatori prin intermediulcãrora se cuantificã efectele economoco-financiare ale modificãrii vitezei de rotaþie.

Viteza de rotaþie astocurilor

Numãrul mediu de rotaþii

Durata medie, în zile, aunei rotaþii

Efectele economico-financiare ale modificãriivitezei de rotaþie astocurilor

Pentru determinarea numãrului mediu derotaþii al stocurilor, se efectueazã raportuldintre acea parte a cifrei de afaceri care a fostutilizatã, în exerciþiul analizat, pentruachiziþionarea de materii prime, materialeconsumabile, mãrfuri pentru comercializareº.a.[CA(M)] ºi mãrimea (valoarea) stoculuimediu [ ], folosind relaþia:

În care Vr(M) reprezintã numãrul mediu derotaþii ale stocului de materii prime, materialeconsumabile, mãrfuri etc.

În ceea ce priveºte cifra de afaceri aferentãstocurilor materiale, nivelul acesteia poate fi

determinat prin însumarea rulajelor debitoareale conturilor: 301 - Materii prime, 302 -Materiale consumabile, 303 - Materiale denatura obiectelor de inventar, 371 - Mãrfuri, iarîn ceea ce priveºte stocul mediu, acesta poatefi determinat ca o medie a stocurilor lunare,preluate din balanþele de verificare lunare.

se determinã, practic, ca o mãrimeinversã a numãrului mediu de rotaþii. Deoarecemãrimea inversã a numãrului de rotaþii (dintr-un an) reflectã durata unei rotaþii în ani, pentrua transforma acestã duratã în numãr de zile,mãrimea inversã a numãrului mediu de rotaþiise multiplicã cu 365 (numãrul zilelorcalendaristice ale anului):

în care Vz(M) reprezintã durata medie, în zile,a unei rotaþii a stocului.

Din relaþia (1) rezultã:

de unde se obþine:

unde reprezintã creºterea saudescreºterea cifrei de afaceri pe seamamodificãrii numãrului mediu de rotaþii alestocurilor.

Deci, modificarea numãrului mediu derotaþii conduce la creºterea sau descreºtereacifrei de afaceri, respectiv a acelei pãrþi a cifreide afaceri care este destinatã pentruachiziþionarea elementului de activ pentru cares-a determinat numãrul mediu de rotaþii.

Pentru ca activitatea economico-financiarãa entitãþii analizate sã fie eficientã, estenecesar ca numãrul mediu de rotaþii alestocului sã înregistreze o tendinþã de creºtere,adicã mãrimea e

n

Aceasta

(2)

(3)

•Efectele economico-financiare alemodificãrii numãrului mediu de rotaþii

Ä din r la ia de mai sus s fiepozitiv , ceea ce reprezi t , practic, o cre terea cifrei de afaceri.

þ ãã ã º

)(MS

)1(

)(

)(

)(

MS

MCAMVr �

1.

1.1

1.1.1

1.1.2

365*

)(

)(

)(

MCA

MSMVz �

1.1.3

)(*)()( MSMVrMCA �

� 1)(*]0)(1)([

)(

)('

MSMVrMVrMVr

MCA��Ä

±Ä)(

)('

MVr

MCA

35



•Efectele economico-financiare alemodificãrii duratei medii a unei rotaþii

Din relaþia (2) rezultã(4)

în care reprezintã cifra de afaceri mediezilnicã folositã pentru achiziþionarea de materiiprime, materiale consumabile etc.

Din relaþia de mai sus rezultã:

unde reprezintã creºterea saudescreºterea stocului mediu, ca urmare amodificãrii duratei medii a unei rotaþii astocului.

Deci, modificarea duratei medii a uneirotaþii conduce la creºterea sau descreºtereastocului (soldului) mediu al elementului deactiv pentru care s-a determinat durata mediea unei rotaþii.

Întrucât mãrimile de stoc reprezintã niºteimobilizãri de mijloace patrimoniale, esteeficient ca ele sã fie menþinute la niveluri câtmai reduse, respectiv sã înregistreze otendinþã de scãdere de la o perioadã la alta.Deci, în cazul relaþiei de mai sus, mãrimeaeste necesar sã fie negativã, adicã duratamedie a unei rotaþii sã înregistreze o tendinþãde scãdere, ceea ce echivaleazã cu o creºterea vitezei de rotaþie a stocurilor, respectiv cudiminuarea mãrimii stocului mediu.

(5)

±Ä

Ä

Viteza de rotaþie adebitorilor -clienþi



Efectele economico-financiare ale modificãriivitezei de rotaþie aelementului de activ“debitori-clienþi”

Acesta poate fi determinat ca raport întreacea parte a cifrei de afaceri care estedestinatã acoperirii debitorilor-clienþi [CA(Cl)]ºi, respectiv, soldul mediu al elementului deactiv “debitori-clienþi” [ ], folosind relaþia:

(6)

în care Vr(Cl) reprezintã numãrul mediu derotaþii ale elementului de activ “debitori-clienþi”.

În ceea ce priveºte soldul mediu alelementului de activ “debitori-clienþi”, acestapoate fi determinat, ca ºi în cazul stocurilormateriale, ca o medie a celor 12 solduri lunareale debitorilor-clienþi, preluate din balanþele deverificare lunare, iar în ceea ce priveºtemãrimea CA(Cl), aceasta reprezintã rulajuldebitor anual al contului 411 - Clienþi.

Pentru ca entitatea analizatã sã nu aibãdificultãþi la încasarea creanþelor sale, este dedorit ca numãrul mediu de rotaþii aleelementului de activ analizat (debitori-clienþi)sã fie cât mai mare ºi sã înregistreze o tendinþãde creºtere.

Aceasta se determinã ca raport între soldulmediu al contului 411 ºi cifra de afaceridestinatã acoperirii elementului patrimonial“debitori-clienþi”, raport multiplicat cu 365(zilele calendaristice ale anului), folosindrelaþia:

(7)

în care Vz(Cl) reprezintã durata medie, în zile,a unei rotaþii a elementului de activ “debitori-clienþi”.

Creºterea nivelului duratei medii a uneirotaþii a acestui element de activ poate ridicaprobleme legate de controlul creditului acordatclienþilor, respectiv poate sã conducã lacreanþe mai greu de încasat.


de unde se obþine

(8)

unde reprezintã creºterea saudescreºterea cifrei de afaceri pe seamamodificãrii numãrului mediu de rotaþii aleelementului de activ “debitori-clienþi”.

Deci, modificarea numãrului mediu derotaþii ale elementului de activ “debitori-clienþi”poate sã conducã la creºterea saudescreºterea cifrei de afaceri destinatãacoperirii acestui element patrimonial, dupãcum este vorba despre creºterea sauscãderea numãrului mediu de rotaþii.

•Determinarea efectelor economico-financiare ale modificãrii numãrului mediu derotaþii

zMCAMVz

MCAMVzMS )(*)(

365

)(

*)()( ��

zMCA )(

1)(*]0)(1)([

S(M)

Vz(M)

zMCAMVzMVz ��±Ä

)(

)(

MVz

MS

)(ClS

)(

)(

)(

ClS

ClCAClVr �

1.2

1.2.1

1.2.2

365*

)(

)(

)(

ClCA

ClSClVz �

1.2.3

),(*)()( ClSClVrClCA �

1)(*]0)(1)([

)(

)('

ClSClVrClVrClVr

ClCA��±Ä

)(

)('

ClVr

ClCA±Ä

36

AE

Amfiteatru economic

•Determinarea efectelor economico-financiare ale modificãrii duratei medii a uneirotaþii


(9)

în care reprezintã cifra de afaceri mediezilnicã, folositã pentru acoperirea elementuluide activ “debitori-clienþi”.

Din relaþia de mai sus se obþine:

(10)

unde reprezintã creºterea saudescreºterea soldului mediu al elementului deactiv “debitori-clienþi”, ca urmare a modificãriiduratei medii a unei rotaþii a acestui element deactiv.

Pentru realizarea unei activitãþi economico-financiare eficiente este necesar ca mãrimeadin relaþia de mai sus sã fie negativã, ceea cesemnificã reducerea duratei medii a unei rotaþiia debitorilor-clienþi, respectiv, reducereacreanþelor entitãþii analizate.

Acesta se determinã ca raport între aceaparte a cifrei de afaceri, care este destinatãachiziþionãrii de active imobilizate corporale ºinecorporale [CA(AI)] ºi, respectiv, valoareamedie anualã a activelor imobilizate corporaleºi necorporale ( ), folosind relaþia:

(11)

unde Vr(AI) reprezintã numãrul mediu derotaþii ale activelor imobilizate.

În ceea ce priveºte mãrimea CA (AI),aceasta poate fi determinatã prin însumarearulajelor debitoare anuale ale conturilor deactiv: 211 - Terenuri ºi amenajãri de terenuri;212 - Construcþii; 213 - Instalaþii tehnice,mijloace de transport, animale ºi plantaþii; 214 -Mobilier, aparate biroticã etc.; 231 - Imobilizãriîn curs, 201 - Cheltuieli de constituire; 203 -Cheltuieli de dezvoltare; 205 - Concesiuni,brevete, licenþe mãrci comerciale ºi altedrepturi ºi valori similare; 207 - Fondcomercial; 208 - Alte imobilizãri necorporale,iar în ceea ce priveºte valoarea medie anualã aactivelor imobilizate corporale ºi necorporale,aceasta poate fi determinatã cu ajutorulrelaþiei:

(12)

în care:Ai - valoarea de intrare a activelor imobilizatecorporale ºi necorporale existente înîntreprindere la începutul anului;AI - valoarea de intrare a activelor imobilizatecorporale ºi necorporale intrate în cursulanului;Zf - numãrul zilelor (calendaristice) defuncþionare a activelor imobilizate corporale ºinecorporale intrate în cursul anului;AIe - valoarea de intrare a activelor imobilizatecorporale ºi necorporale ieºi te dinîntreprindere în cursul anului;Zn - numãrul zilelor de nefuncþionare aactivelor imobilizate ieºite în cursul anului;365 - numãrul zilelor calendaristice ale anului.

Aceasta se determinã ca raport între valoareamedie anualã a activelor imobilizate corporaleºi necorporale ( ) ºi, respectiv, acea parte acifrei de afaceri care este folositã pentruachiziþionarea de active imobilizate corporaleºi necorporale [CA(AI)], raport care semultiplicã cu 365 (zilele calendaristice aleanului), folosind relaþia

(13)

în care Vz(AI) reprezintã durata medie, în zile,a unei rotaþii a activelor imobilizate corporale ºinecorporale.

Din relaþia (11) rezultã:(14)

de unde se obþine:

(15)

În care reprezintã creºterea saudescreºterea cifrei de afaceri pe seamacreºterii sau descreºterii numãrului mediu derotaþii ale activelor imobilizate.

Ä

±Ä



Efectele economico-financiare ale modificãriivitezei de rotaþie aactivelor imobilizate

î

intr.

:

•Determinarea efectelor economico-financiare ale modificãrii numãrului mediu derotaþii

1.3

AI

AI

AICAAIVr

)(

)( �

1.3.2

AI

365*

)(

)(

AICA

AIAIVz �

1.3.3

AIAIVrAICA *)()( �

1

)(

)('

*)](0)(*1[ AIAIVrAIVrAIVr

AICA��±Ä

)(

)('

AIVr

AICA

zClCAClVz

ClCAClVzClS )(*)(

365

)(

*)()( ��

1)(*]0)(1)([

)(

)(

z

ClVz

ClSClCAClVzClVz ��±Ä

)(

)(

ClVz

ClS±Ä

zClCA )(

365

**

int

ZnAIeZfAIAIAI

r

î

��

37



Desigur cã, în condiþiile unei activitãþieconomico-financiare eficiente, este necesarca numãrul mediu de rotaþii ale activelorimobilizate sã înregistreze o tendinþã decreºtere, respectiv, cifra de afaceri sã creascãºi ea, adicã mãrimea din relaþia de mai sus sãfie pozitivã.


în care reprezintã cifra de afaceri mediezilnicã folositã pentru achiziþionarea de activeimobilizate corporale ºi necorporale, în cursulexerciþiului financiar analizat.


Acesta se determinã ca raport între cifra deafaceri totalã ºi valoarea medie a activuluitotal, folosind relaþia:

Vr(AT) - numãrul mediu de rotaþii ale activuluitotal;CA - cifra de afaceri totalã;

- valoarea medie a activului total, mãrime

care poate fi determinatã cel mai uºor cuajutorul relaþiei:

unde ATî ºi ATsf reprezintã respectiv activultotal de la începutul ºi sfârºitul anului.

Aceasta se determinã ca raport întrevaloarea medie a activului total ºi cifra deafaceri totalã , raport multiplicat cu 365 (zilelecalendaristice ale anului), folosind relaþia:


de unde se obþine:

(22)

unde reprezintã creºterea saudescreºterea cifrei de afaceri totale pe seamamodificãrii numãrului mediu de rotaþii aleactivului total.

Desigur cã este de dorit ca numãrul mediude rotaþii ale activului total sã înregistreze otendinþã de creºtere, respectiv mãrimearelaþia de mai sus sã fie pozitivã.


Ä

±Ä

Ä din

•

•

•

Determinarea efectelor economico-financiare ale modificãrii duratei medii a uneirotaþii

Determinarea efectelor economico-financiare ale modificãrii numãrului mediu derotaþii


(16)

(17)

(18)

(19)

(20)

(21)

unde reprezintã creºterea saudescreºterea necesarului de act iveimobilizate, ca urmare a modificãrii durateimedii a unei rotaþii a acestui elementpatrimonial.

Pentru înregistrarea unei activitãþieconomico-financiare eficiente, este necesarca durata unei rotaþii a activelor imobilizate sãînregistreze o tendinþã de scãdere, adicãmãrimea din relaþia de mai sus sã fienegativã.

Pentru detalierea analizei vitezei de rotaþiea activelor imobilizate, acestea pot fi separateîn: active imobilizate corporale ºi activeimobilizate necorporale, iar din grupa activelorimobilizate corporale poate fi analizatã separatviteza de rotaþie pentru: maºini, utilaje,echipamente tehnologice ºi mijloace detransport.

în care:

±Ä

Ä

Viteza de rotaþie a activuluitotal


Durata medie, în zile, a uneirotaþii

Efectele economico-financiare ale modificãriivitezei de rotaþie a activuluitotal

(23)

unde reprezintã cifra de afaceri mediezilnicã.

zAICAAIVz

AICAAIVzAI )(*)(

365

)(

*)( ��

zAICA )(

)( AIVz

AI

±Ä1)(*)(0)(1[

)(

z

AIVz

AIAICAAIVZAIVz ��

1.4

1.4.1

AT

CAATVr �)(

AT

1.4.2

2

ATsfATîAT

��

365*)(

CA

ATATVz �

1.4.3

ATATVrCA *)(�

1*)(0)(1[

)(

'

ATATVrATVrATVr

CA��±Ä

)(

'

ATVr

CA

zCAATVz

CAATVzAT *)(

365

*)( ��

zCA

38

AE

Amfiteatru economic


unde eprezintã creºterea saudescreºterea necesarului mediu anual al

unde reprezintã creºterea saudescreºterea achiziþiilor de bunuri de lafurnizori, pe seama modificãrii numãruluimediu de rotaþii ale elementului de pasiv“Creditori-furnizori”.

(24)

±Ä r

±Ä

activului total, ca urmare a modificãrii durateimedii a unei rotaþii a acestuia.

În condiþiile unei activitãþi economico-financiare eficiente, este necesar ca duratamedie a unei rotaþii a activului total sãînregistreze o tendinþã de scãdere, ceea ceconduce la diminuarea necesarului mediu alactivului total al entitãþii considerate, adicãmãrimea din relaþia de mai sus sã fienegativã.

Principalele elemente de pasiv, adicãprincipalele surse de finanþare care contribuieîn mod semnificativ la derularea cicluluieconomic (de exploatare) sunt:

creditorii-furnizori;capitalul angajat.

Ca ºi în cazul elementelor de activ, în cazulelementelor de pasiv - cel puþin în cazul celordouã elemente de pasiv menþionate - viteza derotaþie poate fi determinatã ºi analizatã cuajutorul aceloraºi indicatori, respectiv:

numãrul mediu de rotaþii;durata medie a unei rotaþii;indicatori care mãsoarã efectele

economico-financiare ale modificãrii vitezei derotaþie.

Poate fi determinat ca raport întreelementul de pasiv “furnizori” (Fr) ºi soldulmediu creditor al acestuia folosind relaþia:

unde Vr(Fr) reprezintã numãrul mediu derotaþii ale elementului de pasiv “creditori-furnizori”.

Mãrimea elementului “creditori-furnizori”,adicã valoarea achiziþiilor de bunuri de lafurnizori, poate fi determinatã ca sumã arulajelor creditoare ale conturilor de pasiv:

401- Furnizori; 404 - Furnizori de imobilizãri;408 - Furnizori facturi nesosite, iar mãrimeade la numitorul relaþiei de mai sus poate fideterminatã ca o medie cronologicã simplã acelor 12 solduri lunare rezultate din totalizareasoldurilor lunare individuale ale celor treiconturi de pasiv menþionate mai sus, extrasedin balanþele de verificare lunare.

Cu cât numãrul mediu de rotaþii aleelementului de pasiv “creditori-furnizori” estemai mic, cu atât entitatea analizatã este maiavantajatã, întrucât beneficiazã într-o mãsurãmai mare de credite de furnizori. Acest avantajse realizeazã prin înregistrarea unor soldurilunare cât mai mari pentru conturile de furnizorimenþionate ºi creºterea perioadelor derambursare a creditelor de furnizor.

este mãrimea inversã a numãruluimediu de rotaþii ale elementului de pasiv“creditori-furnizori”, multiplicatã cu 365 (zilelecalendaristice ale anului) ºi se determinã cuajutorul relaþiei:

Durata medie a unei rotaþii a elementului depasiv analizat reflectã, practic, numãrul mediude zile de creditare, pe care entitatea analizatãle obþine de la furnizorii sãi, ºi este eficient canivelul acestui indicator sã înregistreze otendinþã de creºtere.


de unde se obþine:

•

•

•

•

•

Ä

Viteza de rotaþie a unorelemente de pasiv

Viteza de rotaþie aelementului de pasiv:“creditori-furnizori”



Efectele economico-financiare ale modificãriivitezei de rotaþie aelementului de pasiv“creditori-furnizori”

(25)

Aceasta

(26)

(27)

(28)

•Determinarea efectelor economico-finaciare ale modificãrii numãrului mediu derotaþii

)( ATVz

AT

±Ä1*)](0)(1[

)(

CAzATVzATVzATVz

AT��

2.

2.1

2.1.1

)(( FrS

)(

)(

FrS

FrFrVr �

2.1.2

365*

)(

)(

Fr

FrSFrVz �

2.1.3

)(*)( FrSFrVrFr �

1)(*)](0)(1[

)(

FrSFrVrFrVrFrVr

Fr��±Ä

)(FrVr

Fr

39



Desigur cã, pentru entitatea analizatã, esteeficient ca mãrimea din relaþia de mai sus,sã fie negativã, adicã creditele de furnizor sãînregistreze o tendinþã de scãdere, de la operioadã la alta, dar duratele de rambursare alor sã creascã.


unde reprezintã rulajul creditor mediu zilnical conturilor de furnizori ºi de unde rezultã:

unde reprezintã creºterea sau scãdereasoldului mediu al creditelor de furnizori peseama modificãrii duratei medii a unei rotaþii acreditelor de furnizori.

Desigur cã este eficient ca durata derambursare a creditelor de furnizori sãînregistreze o tendinþã de creºtere, adicãmãrimea din relaþia de mai sus sã fiepozitivã, ceea ce, în final, reprezintã o creºterea surselor atrase.

Capitalul angajat este format din capitalulpropriu ºi creditele pe termen mediu ºi lung(creditele de peste un an), adicã, în aceastãaccepþiune, capitalul angajat este sinonim cucapitalul permanent.

Dacã se admite ipoteza conform cãreiacifra de afaceri este rezultatul utilizãrii tuturorsurse lor de f inanþare ale act ivu lu iî n t r e p r i n d e r i i , r e s p e c t i v i p o t e z aproporþionalitãþii dintre nivelul cifrei de afaceriºi nivelul surselor de finanþare de carebeneficiazã un agent economic, atunci poate fideterminatã acea mãrime a cifrei de afacericare rezultã doar din folosirea capitaluluiangajat:

CA - cifra de afaceri totalã;CA(KA) - acea parte a cifrei de afaceri, carerezultã prin utilizarea capitalului angajat;KA- capitalul angajat;PT - pasivul total, adicã totalul surselor de

finanþare ale întreprinderii.Þinând seama de precizãrile de mai sus,

poate fi determinatã ºi analizatã viteza derotaþie a capitalului angajat.

Acesta se determinã ca raport între cifra deafaceri aferentã capitalului angajat [CA(KA)]ºi, respectiv, soldul mediu al capitalului angajat( ), folosind relaþia:

(32)

Soldul mediu al capitalului angajat poate fideterminat prin cumularea soldurilor medii aleconturilor: 101 - Capital; 104 - Prime de capital;105 - Rezerve din reevaluare; 106 - Rezerve;107 - Rezerve din conversie; 117 - Rezultatulreportat; 162 - Credite bancare pe termenmediu ºi lung.

Soldul mediu pentru fiecare din conturilemenþionate mai sus poate fi determinat, într-unmod mai operativ, ca medie a soldului de laînceputul ºi sfârºitul exerciþiului financiar, sauca o medie a celor 12 solduri lunare aleaceloraºi conturi, preluate din balanþele deverificare lunare.

Aceasta se determinã ca o mãrime inversãa numãrului mediu de rotaþii corespunzãtor,mãr ime mul t ip l icatã cu 365 (z i le lecalendaristice ale anului), folosind relaþia:

(33)

unde Vz(KA) reprezintã durata medie, în zile,a unei rotaþii a capitalului angajat.

Din relaþia (32) rezultã:(34)

de unde se obþine:

(35)

Ä

±Ä

,

•

•


Determinarea efectelor economico-financiare ale modificãrii numãrului mediu derotaþii

(29)

(30)

(31)

Ä

Viteza de rotaþie acapitalului angajat



Efectele economico-financiare ale modificãriivitezei de rotaþie acapitalului angajat

în care:

zFrFrVz

FrFrVzFrS *)(

365

*)()( ��

zFr

1*)](0)(1[

)(

)(

z

FrVz

FrSFrFrVzFrVz ��±Ä

2.2

PT

KACAKACA *)( �

2.2.1

KA

KA

KACAKAVr

)(

)( �

2.2.2

365*

)(

)(

KACA

KAKAVz �

2.2.3

KAKAVrKACA *)()( �

1*)](0)(1[

)(

)('

KAKAVrKAVrKAVr

KACA��±Ä

40

AE

Amfiteatru economic

unde reprezintã creºterea saudescreºterea cifrei de afaceri ca urmare acreºterii sau diminuãrii numãrului mediu derotaþii ale capitalului angajat.

Pentru realizarea unei activitãþi economico-financiare eficiente este necesar ca numãrulmediu de rotaþii ale capitalului angajat sãînregistreze o tendinþã de creºtere, adicãrezultatul obþinut pentru din relaþia de maisus sã fie pozitiv, ceea ce conduce, în final, lacreºteri ale cifrei de afaceri.

Din (33) rezultã:

(36)

unde reprezintã cifra de afaceri mediezilnicã rezultatã din folosirea capitaluluiangajat.

Din relaþia de mai sus se obþine :(37)

unde eprezintã creºterea saudescreºterea necesarului de capital angajat,ca urmare a creºterii sau descreºterii durateimedii a unei rotaþii a capitalului angajat.

Pentru realizarea unei activitãþi economico-financiare eficiente este necesar ca duratamedie a unei rotaþii a capitalului angajat sãînregistreze o tendinþã de scãdere, adicãrezultatul obþinut pentru mãrimea din relaþiade mai sus sã fie negativ, ceea ce reprezintã, înfinal, o diminuare a necesarului de capitalangajat, adicã a soldului mediu al capitaluluiangajat.

În final, opinãm cã, atunci când sedeterminã ºi se analizeazã viteza de rotaþie aelementelor patrimoniale ºi a capitalurilor, seimpune o rigurozitate mai mare înraþionamentele care însoþesc demersurilerespective, pentru a nu se ajunge la situaþii sauconcluzii aberante, cum poate sã rezulte, spreexemplu, din folosirea relaþiei:

(38)

(unde: Vr(AI) - numãrul mediu de rotaþii aleactivelor imobilizate; CA - cifra de afaceriefectivã totalã ºi, respectiv, - valoarea medieanualã a activelor imobilizate corporale ºinecorporale).

Dintr-o astfel de relaþie, folositã în cazuriconcrete ale datelor din situaþiile financiareanuale, rezultã cã activele imobilizatecorporale ºi necorporale ar înregistra, într-unsingur an, un numãr de rotaþii de peste 10-15ori mai mare, adicã faptul cã activeleimobilizate s-ar reînnoi (înlocui) la intervale de37 la 24 zile, sau chiar la intervale mai mici,ceea ce este total în afara realitãþiloreconomico-financiare.

Astfel de relaþii pot fi folosite doar cu titluorientativ, pentru a face comparaþii de la oentitate la alta, sau de la o perioadã la alta, darele nu reprezintã, în nici un caz, niºte numeremedii reale de rotaþie ale elementelorrespective de activ sau de pasiv.

În schimb, atunci când este vorba de adetermina viteza de rotaþie a activului total saua pasivului total, trebuie sã se ia în considerarecifra de afaceri efectivã totalã (CA), aºa cum,de altfel, se procedeazã în toate analizele.

±Ä

Ä

Ä r

Ä

•Determinarea efectelor economico-financiare ale modificãrii duratei medii a uneirotaþii

±

Concluzii)(

)('

KAVr

KACA

zKACAKAVz

KACAKAVzKA )(*)(

365

)(

*)( ��

1)(*)](0)(1[

)(

zKACAKAVzKAVzKAVz

KA��±Ä

zKACA )(

)(KAVz

KA

AI

CAAIVr �)(

AI

BibliografieAnaliza economico-financiarã, cu aplicaþii în societãþile

comerciale industriale, de construcþii ºi de transporturi

Reglementãri contabile pentru agenþi economici

Contabilitatea întreprinderilor. Îndrumar practic actualizat ºicompletat

Bazele contabilitãþiiAnaliza statisticã a activitãþii economice ºi a gestiunii

financiare a întreprinderiiAnaliza factorialã a fenomenelor social-economice

1. Iºfãnescu Aurel ºi colectiv -- Ediþia a II-a. Editura Economicã,

Bucureºti, 19992. Ministerul Finanþelor Publice - -

Editura Economicã, Bucureºti, 20023. Posler L., Lambru Gh. -

- Ediþia a VI-a. Editura Fundaþiei “Andrei ªaguna”, Constanþa, 20034. Ristea Mihai, Cãlin Oprea - - Editura Genicod, Bucureºti, 20025. Troie Liviu ºi colectiv -

- EdituraA.S.E., Bucureºti, 20016. Voineagu Vergil ºi colectiv - -

EdituraAramis Print, Bucureºti, 2002

3.

41

O perspectivã inteligentã a oricãrei afacerimoderne trece de la simplele raþionamentecauzã-efect la o interpretare multistratificatã,mai curând bazatã pe logica binarã.Capacitatea de înþelegere a managerilormoderni depãºeºte ºabloanele mecanice saupe cele elaborate cu ajutorul calculatorului.Una dintre explicaþiile acestei stãri de fapt stãîn capacitatea noilor manageri de a folosiinteligenþa ºi inovaþia peste graniþele gândiriimecanice ori aceleia a sistemelor electronice.

Sistemului antreprenorial al întreprinderilormici ºi mijlocii (IMM) îi este specificãschimbarea. Întreprinzãtorii trebuie sã cauteocazii inovatoare ºi sã introducã inovaþii pepiaþã. Inovarea, dorinþa schimbãrii ºipermanentizarea acestei stãri de activitate,este mult mai uºor de realizat la nivelul IMM-urilor. Inovaþia nu înseamnã doar micileîmbunãtãþiri ori adaptãrile “din mers” lacerinþele pieþei. Inovaþia face mai uºoarãdepãºirea momentelor de crizã, conduce la omai rapidã implementare a schimbãrilor deorice naturã ºi, astfel, face posibilã reducereala minimum a riscului, orchestratã cumenþinerea în funcþiune a sistemului.

Aceastã nouã formã de exprimare amanagerilor de azi face diferenþa între firmelebazate pe sisteme birocratice, greoaie ºiopresive, ºi cele moderne, elastice ºidinamice. Aspectul poate fi generalizat lanivelul þãrilor, diferenþa fiind reprezentatã demodul în care sunt rezolvate problemeledeclinului industrial ºi cele ale concurenþei.

An intelligent perspective of any modernbusiness passes from the simple reasoningcause-effect to a multi-stratified interpretationbased mainly on a binary logic. The modernmanagers ’ comprehens ive capac i tysurpasses mechanical patterns or those madeby the computers. The reason is the newmanagers’ capacity of using their intelligenceand innovation beyond the mechanicalthinking or that of electronic systems.

The entrepreneurship system of the Smalland Medium Enterpr ises (SME) ischaracterized by its changing. Theentrepreneurs have to look for the innovationsand introduce them on the market. Theinnovation, the desire of changing andperpetuating them is much easier to berealized at the SME level. Innovation doesn’tmean on l y sma l l imp rovemen t o rcircumstantial adapting to the marketdemands. Innovation makes the overcomingof the crisis moments easier, leads to a fasterimplementation of any change and thus itmakes possible to reduce the risk to aminimum level, accompanied by the keeping infunction of the system.

This new way of expressing for the present-day managers makes the difference betweenthe firms with bureaucratic, heavy, oppressivesystems and those with modern, flexible,dynamic ones. This aspect could begeneralized at the level of the countries, thedifference being given by the way of solvingthe problems of the industrial decline andthose of competition.

•inovaþiasistem antreprenorialaptitudini conceptualeinteligenþã socialãservicii publice

innovationentrepreneurship systemconceptual abilitiessocial intelligencepublic services

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Conf. univ. dr. Puiu NistoreanuAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

MANAGEMENTUL INOVA IEI ÎN IMM-URIÞ


Rezumat Abstract

Keywords


Cuvinte-cheie

42

AE

Amfiteatru economic

Dupã cum este bine cunoscut, sistemul antreprenorial al întreprinderilor mici ºi mijlocii(IMM) reprezintã un fenomen economic bine conturat, fundamentat pe cauze ºi evoluþiideterminate, ori posibil a fi determinate. Acestui sistem îi este specificã schimbarea,perceputã ca o necesitate ºi în acelaºi timp ca o stare de normalitate. Din aceastã stare denormalitate rezultã cerinþa de a face ceva diferit, ºi mai puþin dorinþa de a face mai bine ce seface deja.

Necesitatea inovaþiei

Relaþia aptitudiniconceptuale-inovaþie

În noile condiþii - ale economiei de piaþã ºiale manifestãrilor tot mai prezente aletendinþelor de globalizare - întreprinzãtoriitrebuie sã caute ocazii inovatoare ºi sãintroducã inovaþii pe piaþã. Aceasta întrucâtpentru orice economie motorul activitãþilorproductive este reprezentat de consum.Consumul, la rândul sãu, este în strânsãinterdependenþã cu puterea de cumpãrare. Larândul sãu, puterea de cumpãrare trebuiesensibilizatã, creatã ºi întreþinutã de cãtreantreprenori. Antreprenorii fiind acelepersoane care creeazã produse ºi servicii noi,diferite, schimbând sau transformând valori.

I nova rea , do r i rea sch imbãr i i º ipermanentizarea acestei stãri de activitate,este mult mai uºor de realizat la nivelulIMM-urilor. Aceastã afirmaþie este sprijinitã defelul în care se desfãºoarã activitatea în cadrulfirmelor mici ºi mijlocii/medii. Manageriiacestor afaceri sunt direct implicaþi ºi afectaþide calitatea ºi rezultatele activitãþii pe care odesfãºoarã. În aceastã situaþie antreprenoriisunt deosebit de receptivi la semnalele pieþei,sesizeazã micile inconveniente semnalate decãtre consumatori, remediazã deficienþele ºifidelizeazã clientela. Este de la sine înþeles cãinovaþia nu înseamnã doar micile îmbunãtãþiriori adaptãrile “din mers” la cerinþele pieþei. Însãeste important pentru orice întreprinzãtor sãînveþe, sã fie dinamic, receptiv la nou, sã ºtiespre ce anume sã-ºi îndrepte atenþia, sãrealizeze observaþii pertinente ºi sã …inoveze.

Managerii moderni au nevoie de abilitãþipentru a analiza compania ca pe un întreg,pentru a identifica relaþiile interne existente încadrul firmei, spre a integra organizaþia proprieîn sectorul de activitate, în societate ºi lume.Aceste abilitãþi sunt bazate pe inteligenþãsocialã ºi capacitate analiticã. Inteligenþasocialã nu are neapãrat de a face cu orientareas o c i a l ã . P r i n i n t e l i g e n þ ã s o c i a l ãînþelegându-se, în principiu:

darul de a simþi ºi înþelege corectsimþãmintele altor persoane;

capacitatea de a te pune în locul altorpersoane;

posibilitatea de a intui ceea ce este înstare sã facã o altã persoanã;

dibãcia de a reacþiona conform situaþieispecifice;

talentul de a crea o atmosferã propicecu situaþia datã, prin mijloace de comunicare.

De bunã seamã cã o persoanã care esteantreprenor ºi posedã aceste calitãþi este înacelaºi timp ºi un om plin de iniþiativã. Aceastãiniþiativã se va manifesta în competiþia pieþeisub forma inovaþiei. Inovaþia va duce la o maiuºoarã depãºire a momentelor de crizã, la omai rapidã implementare a schimbãrilor deorice naturã ºi, astfel, va face posibilãreducerea la minimum a riscului, orchestratãcu menþinerea în funcþiune a sistemului.

Managerii inovatori nu trebuie doar sãinventeze mãsuri, soluþii, produse sau serviciinoi ºi mai bune, ei trebuie sã ofere o anumitãsiguranþã grupului pe care-l conduc, firmeiînsãºi, pentru a ajuta la tolerarea stãrii deincertitudine datoratã schimbãrii, renunþãrii lasoluþiile vechi ºi considerate sigure. Siguranþaeste necesarã pentru uºurarea învãþãrii,acceptãrii ºi testãrii noilor soluþii. Aceastãatitudine, corelatã cu o bunã campanie demarketing, este determinantã pentru procesulschimbãrii.

•

•

•

•

•

1.

2.

43



Inovaþia în instituþiile deservicii publice

Concluzii

Organizaþiile de tipul celor guvernamen-tale, sindicatelor, bisericilor, universitãþilor,ºcolilor, spitalelor, asociaþiilor profesionale ºicomerciale trebuie sã fie inovatoare mai multdecât firmele.Aceastã afirmaþie este bazatã pefaptul ca în societatea actualã schimbãrile suntdeosebit de rapide, atât în tehnologie cât ºi îneconomie. Aceasta reprezintã o mareameninþare, dar ºi o ocazie pentru fiecareorganizaþie.

În general, instituþiile de servicii publiceinoveazã mai greu. Ele pun accentul mai multpe dimensiune, cãci în lipsa unui test de profit,dimensiunea este singurul criteriu de reuºitã.Tocmai de aceea oprirea unui lucru care a fostdeja fãcut este similarã cu un blestem. Acestlucru este probat de faptul cã numeroaseuniversitãþi sau spitale au rãmas neschimbateca structurã mai bine de jumãtate de secol.

Una dintre cauzele acestei rigiditãþi laschimbare ºi inovare, este datoratã ºi faptuluicã serviciile publice se bazeazã pe un anumebuget ºi nu pe rezultatele obþinute. Baniiproveniþi de la stat sau din alte surse publicepot fi în cel mai bun caz mai numeroºi, dacãrezultatele instituþiei sunt apreciate a fi maibune. Succesul este comensurat astfel printr-un buget mai mare ºi nu prin rezultate. Un altaspect este cel al clientelei. O instituþie deservicii publice trebuie sã satisfacã pe toatã

lumea, deci nu poate îndepãrta pe nimeni.Tocmai de aceea pentru a lãsa loc inovaþiei,instituþiile publice trebuie sã-ºi defineascã clarscopurile, sã urmãreascã mai mult obiectiveleºi mai puþin programele ºi proiecteletemporare. Astfel, aceste organizaþii trebuiesã-ºi elaboreze singure propriul sistem decãutare a inovaþiilor ºi sã accepte schimbareaca pe o ocazie, nu ca pe o ameninþare.

Indiscutabil, ultimii ani au schimbat multmentalitatea managerilor, în general, ºi a celordin IMM-uri în mod special. Schimbareapozitivã, supleþea, concurenþa acerbã ºiinovaþia sunt stãri de fapt care reprezintãobiºnuinþe ale modului de existenþã aorganizaþiilor mici ºi mijlocii din þara noastrã ºidin întreaga Europã. Apar, în aceste condiþii,noi metode ºi modele de management eficientbazate pe inovaþie. Inovaþia impune, în acestecondiþii, situarea cerinþelor pieþei pe loc central,ordinea, cuantificarea, eficienþa, controlulproduselor ºi serviciilor realizate. Inovaþia sebazeazã astfel, atât pe creier, cât ºi peposibilitãþile de reprezentare virtualã aviitoarelor produse. În aceste coordonate sevorbeºte din ce în ce mai des despre înlocuireaorganizaþiei “mecanice” cu organizaþia“gânditoare”. Numeroase procese ºi modeleeconomice mecanice sunt înlocuite de formede materializare ale gândirii managerialemoderne.

3.

4.

Bibliografie

The Innovator's Solution: Creating and SustainingSuccessful Growth

. Management, de la teorie la practicã

Inovaþia ºi sistemul antreprenorial

Management: les 10 defisManagement

1. Christensen, , Raynor, -- editura Harvard Business School Press, 2003

2 Cornescu, Marinescu - - Editura UniversitãþiiBucureºti, 2004

3. Drucker, - - Editura Enciclopedicã, Bucureºti,1993

4. Glass, - - Edition d'Organisation, Paris, 19985. Nicolescu, - - Editura Economicã, Bucureºti, 1995

C. M. M. E.

V., P.

P. F.

N.O.

44

AE

Amfiteatru economic

Într-o afacere, ambii parteneri trebuie sã câºtige!

Servicii de calitate, la preþuri competitive!BANCA TRANSILVANIA

BUZ UÃ

ºtal 120020

Str. Unirii,Bl. 13 AB

Cod po

Secretariat:Credite persoanejuridice:Credite persoanefizice:Fax:VoiceTeller:

411977

710997

411942411750721112

45

Analiza profitabilitãþii ocupã un loc centraln sistemul indicatorilor economico-financiarila nivel microeconomic. Toate entit ile cu carefirma intr n rela ii de afaceri sunt directinteresate ca activitatea derulat de aceastas degaje un rezultat favorabil.Articolul de farealizeaz o abordare structurat logic a c ilorprincipale de maximizare a profitului, la nivelulcantit ii v ndute, a pre ului de comercializarei respectiv a costului unitar.

Astfel, la nivelul factorului cantitativ,principala preocupare a managementuluifirmei trebuie sã o constituie obþinerea unuigrad cât mai ridicat de utilizare a capacitãþilorde producþie disponibile, în vederea evitãriicosturilor subutilizãrii. În materie de preþ devânzare, accentul rezidã în evaluareaelasticit þii cererii la modificarea niveluluipreþului de desfacere, iar în domeniul costuluise impun acþiuni specifice vizând optimizareatuturor consumurilor de resurse - materiale,umane ºi financiare.

Abordarea corelat a celor trei indicatoripoate crea mecanismul de optimizare adinamicii acestora n sensul asigur riiprofitabilit ii afacerii.

The analysis of the profitability is a centralpoint of the economic and financial systemindicators at the microeconomic level. All theentities the firm has business with are directlyinterested in the positive result of its activity.We present a logical approach of the mainpossibilities for maximizing the profit at thelevel of the sold quantity, of the selling priceand of the unit price.

The approach of the three indicatorstogether could create the mechanism foroptimizing their evolution and for creating thebusiness profitability.

îãþ

ã î þã

ã þãã ã ã

ãþ â þº

ã

ã

î ããþ

Thus, at the level of quantity, the mainconcern of the firm management should be toget the highest degree of utilization for theproduction capacity they have at disposal, sothat the cost of an under-utilization should beavoid. Concerning the selling price, it is veryimportant the estimate of the demand elasticitywhen the price is changed and concerning thecost, specific actions should be taken forimproving al l the specif ic resourceconsumption-material, human and financialones.

•economie de scarã••elasticitatea cereriicapacitatea de producþie

economis of scaledemand elasticityproduction capacity

•

•

•

Conf. univ. dr. Eduard DinuAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

ANALIZA PROFITULUI O ABORDARE STRATEGIC- Ã



Rezumat Abstract


46

AE

Amfiteatru economic

Necesitatea desfãºurãrii unei activitãþi profitabile la nivelul firmei derivã din mai multeconsiderente. În primul rând, din scopul pentru care a fost creatã firma respectivã, ºi anumefructificarea superioar a capitalului aportat de c tre ac ionari fa de alte forme alternativede plasament n condi ii similare de risc. Forma cea mai uzual de remunerare o constituiedividendele, alocarea profitului net decis de c tre Adunarea General a Ac ionarilor. O altposibilitate de fructificare a capitalului investit o constituie realizarea unui c tig decapital (capital gain - n accep iunea anglo-saxon ), c tig determinat ca diferen ntrepre ul de v nzare al pachetului de ac iuni de inut i pre ul de cump rare al s u. Aceastvariant este preferat de c tre fondurile de investi ii (fondurile cu capital de risc).Maximizarea valorii de pia a firmei implic n mod obiectiv ob inerea de profit net. Dar nunumai ac ionarii investesc capital n cadrul afacerii i sunt, n consecin ndrept i i s fieremunera i. Institu iile financiare care acord credite agentului economic sunt c l uzite deacela i scop al plas rii rentabile a fondurilor financiare. Firma ns i este interesat nob inerea de profit, av nd n vedere faptul c acesta are o influen benefic asupra realiz riiechilibrului financiar i constituie o p rghie de stimulare at t a managementului, c t i asalaria ilor n atingerea obiectivelor prestabilite.

ã ã þ þãî þ ã

ã ã ã þ ã“ âº

” î þ ã âº þã îþ â þ þ º þ ã ã ã

ã ã ã þþã ã î þ

þ î º î þã, î ãþ þ ãþ þ ã ã ã

º ã î ãº ã îþ â î ã þã ã ã

º â â â ºþ î

Vom aborda în cele ce urmeazã variantelestrategice de maximizare a funcþiei profit ,punctul de plecare fiind constituit de un modelclasic de analiz factorial , i anume:

P = qv x (pv - c) în care:

P - profitul aferent vânzãrilor (CA - cifra deafaceri);q v - c a n t i t a t e a c o m e r c i a l i z a t ãcorespunzãtoare produsului “i”;pv - preþul de vânzare al produsului “i”;C - costul unitar al produsului “i”

La nivelul factorului cantitativ principalamodalitate strategic o constituie corelareacapacit ii de produc ie disponibile cu nivelulcererii existente pe pia precum i utilizareala un nivel c t mai ridicat al capacit iiexistente. Atingerea acestui obiectiv este denatur s antreneze o diminuare a costuluiunitar, prin manifestarea fenomenuluicunoscut n literatura de specialitate caeconomie de scar . Economia de scar se

bazeaz pe comportamentul cheltuielilorfirmei n raport cu varia ia volumului produc ieifabricate n sensul c cheltuielile conven ional-constante ce revin pe un produs sunt cu at tmai reduse cu c t volumul produc iei este maimare. Rela ia de mai jos detaliaz celemen ionate:

n care:Cut - mãrimea costului unitar total alprodusului;cvu - cheltuialã variabilã unitarã;F - suma cheltuielilor fixe (convenþionalconstante);Qf - producþia fabricat (exprimat n unit ifizice).

Se remarcã prin urmare interdependenþamanifestatã între dinamica factorului cantitativºi cea a costului unitar, în sensul cã majorareaprimului antreneazã diminuarea celui de-aldoilea, diminuare care este cu at t maiimportant cu c t ponderea cheltuielilor fixe ncostul total este mare.

În mod relativ similar se prezintã lucrurile ºiîn privinþa evoluþiei preþurilor de v nzare nraport cu cea a cantit ii. Mecanismul, de dataaceasta, se nume te elasticitatea cererii lavaria iile pre ului de v nzare i constituiesuportul campaniilor promo ionale dereducere temporar a pre ului, derulate demajoritatea firmelor.Astfel, pe baza studiilor depia cu pr iv i re la comportamentulcump r torilor, firmele decid diminuareapre ului de v nzare miz nd pe cre tereantr-un ritm superior a cantit ii v ndute i, nconsecin , a cifrei de afaceri. Indicatorulutilizat pentru relevarea acestei corela ii senume te coeficient de elasticitate i sedetermin pe baza rela iei:

“ ”

ã ã º

ããþ þ

þã, ºâ ãþ

ã ã

î“ ã” ã

ãî þ þ

î ã þâ

â þþ ã

þ

î

ã ã î ãþ

âã â î

â îãþ

º “þ þ â ” º

þã þ

þãã ã

þ â â ºî ãþ â º î

þãþ

º “ ” ºã þ

CA i i i

CA

i

i

i

Strategii la nivelulcantitãþilor comercializate

Strategii la nivelul preþuluide vânzare

Qf

FcvuCut ��

pv

qv

�

��

1.

2.

47



unde:- coeficientul de elasticitate;qv - variaþia procentualã a cantitãþii v ndute

(cererea);pv - variaþia procentualã a preþului de

vânzare.Semnul “-” din faþa raportului este justificat

de faptul cã, în cvasi-majoritatea sectoarelorde activitate, dinamica numãr torului fa decea a numitorului este contrar ca semn, ceeace semnific faptul c o majorare a pre ului vaantrena diminuarea cererii (a cantit iiv ndute), iar o reducere a pre ului este denatur s genereze cre terea cererii (acantit ii v ndute).

Spre exemplificare sã presupunem cã firmaopteazã pentru diminuarea preþului de nzarea produsului cu 5%, ceea ce va conduce lamajorarea cererii cu 10%. n aceast situa iecifra de afaceri va cre te cu 4,5%:

CA = qv x pv

I = Iqv x IpvI = 95% x 110% = 104,5%unde:I - indicele de variaþie a cifrei de afaceri;Iqv - indicele de variaþie a cantitãþii vândute;Ipv - indicele de variaþie a preþului de vânzare.

În aceast situa ie valoarea coeficientuluide elasticitate va fi de:

O alternativã strategicã n domeniul pre uluide v nzare poate fi opera ionalizareastrategiei de diferen iere a produsului propriu,de creare a unei imagini distincte a acestuia nfa a clien ilor, ceea ce va permite firmeincasarea unui supra-pre (premium de pre ).Cel mai adesea ns diferen ierea antreneaz

i un nivel superior al costului de fabrica ie.

Managementul strategic al costului implicãoperaþionalizarea unor mãsuri care auconstituit subiectul unui articol precedentprezentat în cadrul revistei

În acest sens, un rol importantconsiderãm c revine, n prima etap analizeiprofilului structural a costului opera ional caretrebuie s identifice acele componente de costcare de in o pondere nsemnat n cadrulcostului total, fie c este vorba de cheltuielilede natur material , fie c este vorba de celecu personalul, de amortizare sau decheltuielile financiare. n func ie de aceasta,managementul poate fundamenta solu iileoptimale viz nd ncadrarea n nivelurilebugetate i chiar asigurarea de economii decosturi: retehnologizare, re-localizarea(transferul) facilit ilor de produc ie n zone ncare costul m inii de lucru este mai sc zut,fuziune etc.

Se poate aprecia c managementul firmeidispune de c i variate de atingere aobiectivului de maximizare a profitului, ntrecare se manifest o str ns interdependen .Spre exemplu, opera ionalizarea deciziei dediminuare a pre ului de desfacere va conducela cre terea cantit ilor comercializate, ceeace va permite, la r ndul s u, majorareagradului de utilizare a capacit ilor defabrica ie i va antrena diminuarea costului defabrica ie i, n consecin , cre terea marjeiunitare de profit! R m ne la latitudineadecidentului economic fundamentaream s u r i l o r c o n c r e t e i m a i a l e sopera ionalizarea lor.

â

ã þãã

ã ã þãþ

â þã ã ºãþ â

â

Î ã þº

ã þ

î þâ ºi þ

þî

þ þî “ þ” þ

î ã þ ã

º þ

ã î ã,þ

ãþ î ã î

ãã ã ã

Î þþ

â î îº

ãþ þ î îâ ã

ãã

îã â ã þã

þþ

º ãþâ ã

ãþþ ºþ º î þã º

ã â

ã ºþ

v

CA

CA

CA

Strategii la nivelul costuluide fabricaþie

Concluzii

AmfiteatruEconomic.

2

%5

%10

�

�

��

Bibliografie

1. Eduard Dinu - - Editura Economicã, Bucureºti, 20012. Aurel Iºfãnescu coordonator) - - Editura

Tribuna Economic , Bucure ti, 19993. Michael Porter - - Editura Teora, Bucureºti, 2001

Strategia firmei: teorie ºi practicãGhid practic de analizã economico-financiarã

Avantajul concurenþial

(

4.

ã º

Eduard Dinu - - revista Amfiteatru Economic, nr. 5/ianuarie 2001

Strategii de reducere a costului

4.

3.

48

AE

Amfiteatru economic

Insomnifere

• O lume a înþelepþilor ar putea trãi ºi fãrã proºti. Dar nu credcã o lume a proºtilor ar putea trãi fãrã înþelepþi.

•-Ce-þi doreºti, bogãþie sauînþelepciune?-Îmi doresc bogãþia de a fi înþelept ºiînþelepciunea de a fi bogat.

• Unora nu le lipseºte decât mintea pentru a fi înþelepþi. Altora,decât inima pentru a fi buni.

Constantin Stoica

Bogãþie Înþelepciune

• Rezolvã problemele curente, dar nu uita sã gândeºti înperspectivã.

Teme de reflecþie pentru economiºti

• Analizele pe care nu ai reuºit sã le faci, încã, suntcele mai reuºite.

• Pe lângã problemele economice, ºi înmeseria de economist existã foartemulte probleme de conºtiinþã.

• Mai existã loc ºi pentru cãrþi desociologie, de filosofie, de esteticã ºichiar de... poezie în bibliotecaoricãrui economist.

• Meritã sã cercetezi mai atent dacã într-adevãr soluþiaunei probleme este greºitã; poate ea reprezintã orezolvare originalã.

Bogdan Pãdure, Cartea Economiºtilor, Ed. Tribuna Economicã, 1993, Bucureºti

49

Relaþiile publice constituie o funcþieprincipalã a conducerii, bazatã pe o activitatecontinuã ºi sistematicã, cu ajutorul cãreiaorganizaþiile cautã sã obþinã înþelegerea,simpatia ºi sprijinul publicului actual ºipoþential.

Rolul structurilor de relaþii publice este, înesenþã, acela de a stabili ºi menþineînþelegerea între o organizaþie ºi publicul sãu,reprezentat de toate acele grupuri de oamenicu care aceasta comunicã sau vrea sãcomunice.

Specialiºtii organizaþi în structurile de relaþiipublice ale unei firme comerciale desfãºoarãacþiuni de relaþii publice interne ºi acþiuni derelaþii publice externe.

Relaþiile publice interne sunt utilizate caintrument de comunicare cu publicul intern,reprezentat de cei care împãrtãºesc aceeaºiidentitate instituþionalã sau organizaþionalã.Aceste relaþii sunt necesare mai ales pentru aevita sau atenua opoziþia care se manifestãîntre firmã, care considerã cã ºi-a fãcut datoriaplãtind echitabil personalul, ºi angajaþi, care nucunosc întotdeauna dificultãþile cu care firmase confruntã. Relaþiile publice interne suntfoarte importante pentru cã de activitatea lordepinde nu numai pacea socialã, ci ºiproductivitatea individualã a angajaþilor.

Relaþiile publice externe practicate de ofirmã comercialã vizeazã legãturile firmei cumicromediul în care acesta acþioneazã.Fiecare componentã a micromediului devine ocategorie distinctã de public cãreiaîntreprinderea i se adreseazã. Astfel, publiculextern al firmei comerciale este format din:furnizorii de mãrfuri, prestatorii de servicii,furnizorii forþei de muncã, clienþii, concurenþii ºiorganismele publice.

The Public Relations are considered as amain function of the management, with acontinuous and systematic activity, theorganisations trying to get with their help thesympathy and the support of the present andfuture public.

Their purpose is mainly to establish andmaintain the understanding between anorganisation and its public, represented by allthose groups of people whom this is in touch orwants to be in touch with.

The specialists organized in PublicRelation structures of a commercial firmdevelop both internal and external activity.

Internal Public Relations are used as a toolof communication with the inside public,represented by those who share the sameinstitutional and organizational identity. Thistype of relations are necessary for avoiding ordiminishing the opposition between thefirm/employer who considers having done hisduty by paying equitably the staff and theemployees who don’t know the difficulties thefirm passes through. Internal Public Relationsare very important because both the socialpeace and the employees’ individual efficiencydepend on them.

External Public Relations of a commercialfirm aim at the connections the firm has withthe environment it operates on. Eachconstituent part of this environment becomes adistinctive category of public the firm has toapply to. Thus the external public of acommercial firm is composed of: goodssuppliers, services providers, labour suppliers,clients, competitors, public organisms.

•relaþii publice•comunicare•public intern•public extern•public þintã

•public relations•communication•intern public•extern public•target public

Lector univ. dr. Mihai FeleaAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

COMUNICAREA PRIN RELA II PUBLICEÞ


Rezumat Abstract

Keywords


Cuvinte-cheie

50

AE

Amfiteatru economic

În mediul actual de desfãºurare a afacerilor, nu este suficient ca o întreprindere sã realizeze unprodus bun, sã-i stabileascã un preþ atractiv ºi sã-i organizeze eficient distribuþia. Firma trebuie, deasemenea, sã comunice cu publicul sãu actual sau potenþial.

Comunicarea reprezintã un proces de realizare a înþelegerii în dublu sens. A comunica înseamnã aîmpãrtãºi cunoºtinþe sau a schimba pãreri prin vorbire, prin scris sau prin gesturi. Comunicarea poatefi o activitate foarte vastã ºi complexã, însã obiectivele ºi principiile ei de bazã sunt foarte simple:crearea ºi menþinerea cunoaºterii ºi înþelegerii. Tehnicile de comunicare sunt modalitãþi detransmitere ºi recepþionare a mesajelor prin care cele douã pãrþi - emiþãtorul ºi receptorul - doresc sãajungã la înþelegere reciprocã.

Relaþiile publice reprezintã o tehnicã de comunicare folositã pentru a stabili ºi menþine înþelegereaîntre o organizaþie ºi publicul sãu.

Conceptul de relaþii publice

Comunicarea cu publicul

Publicul intern

Pub l icu l ex te rn ,

Publicul þintã

Activitatea organizatã de relaþii publiceîncepe o datã cu anul 1948 când au fostînfiinþate, atât Societatea de Relaþii Publice aStatelor Unite ale Americii, cât ºi InstitutulRelaþiilor Publice din Marea Britanie.

La întâlnirea din Mexic din anul 1972,Uniunea Internaþionalã a Asociaþiilor de RelaþiiPublice a adoptat urmãtoarea definiþie:

“Practica relaþiilor publice este arta ºi ºtiinþasocialã de analizã a tendinþelor, de previziunea consecinþelor acestora, de consiliere aliderilor organizaþiilor ºi de aplicare aprogramelor de acþiune care vor servi, atâtintereselor organizaþiilor, cât ºi ale publicului.”

Institutul Relaþiilor Publice (IPR), care esteo structurã profesionalã a relaþiilor publice dinMarea Britanie, dã, la rândul sãu, urmãtoareadefiniþie:

“Relaþiile publice reprezintã efortulconºtient, planificat ºi susþinut de realizare ºimenþinere a înþelegerii reciproce dintre oorganizaþie ºi oamenii cu care vine în contact.”

Asociaþia de Relaþii Publice Internaþionale(International Public Relations Association -IPRA) a adoptat urmãtoarea definiþie:

“Relaþiile publice constituie o funcþieprincipalã a conducerii, bazatã pe o activitatecontinuã ºi sistematicã, cu ajutorul cãreiaorganizaþiile cautã sã obþinã înþelegerea,simpatia ºi sprijinul publicului actual ºipotenþial.”

Una din tendinþele actuale constã în a privirelaþiile publice în termenii reputaþieiorganizaþiei - relaþiile publice reprezentândmanagementul reputaþiei sau, altfel spus,relaþiile publice înseamnã reputaþie - rezultatul

a ceea ce faci, a ceea ce spui ºi a ceea ce alþiispun despre tine.

Publicul unei organizaþii reprezintã toateacele grupuri de oameni cu care aceastacomunicã sau vrea sã comunice. Aici pot fiincluºi propriii salariaþi, furnizorii, competitorii,comunitatea localã, investitorii etc. Un individpoate aparþine unuia sau mai multor grupuri:de exemplu, un angajat face parte dincomunitatea localã ºi poate deþine acþiuni alecompaniei, fiind cuprins deci în trei dintreposibilele grupuri menþionate mai sus.

Categoriile de public cu care o organizaþietrebuie sã comunice sunt urmãtoarele:

este reprezentat de ceicare împãrtãºesc aceeaºi identitateinstituþionalã sau organizaþionalã. Acestainclude atât conducerea, cât ºi muncitorii.

adesea numi tcomunitate, poate fi definit ca orice persoanãsau grup de persoane cu care instituþia sauorganizaþia are legãturi. Comunitateareprezintã ºi dimensiunea redusã a publiculuiexistent la scarã naþionalã. În acestãaccepþiune, comunitatea devine decisivãpentru o organizaþie, deoarece aceastafurnizeazã forþa de muncã, sistemele desusþinere (utilitãþi ºi servicii), mediul pentruatragerea personalului ºi este cea careinstituie impozite sau impune legi sau restricþiiasupra organizaþiei.

este un anumit tip de publicdefinit prin cercetare sau cu profil determinatstatistic. Poate fi descris prin nume, cum ar fiacþionari, sau prin elemente demografice saupsihografice (caracteristici comportamentaleºi emoþionale).

Relaþiile publice interneRelaþiile publice interne sunt utilizate ca

intrument de comunicare cu publicul intern.Aceste relaþii sunt necesare mai ales pentru aevita sau atenua opoziþia care se manifestã

1.

2.

2.1

51



între firmã, care considerã cã ºi-a fãcut datoria

Printre obiectivele programelor de relaþiipublice care privesc clienþii se numãrã:determinarea atitudinii pe care clienþii o au faþãde firmã ºi produsele sau serviciile sale;stabilirea ºi menþinerea unor opinii favorabileale clienþilor faþã de firmã; satisfacerea dorinþeide informare a clienþilor etc.

plãtind echitabil personalul, ºi angajaþi, care nucunosc întotdeauna dificultãþile cu care firmase confruntã. Relaþiile publice interne suntfoarte importante pentru cã de activitatea lordepinde nu numai pacea socialã, ci ºiproductivitatea individualã a angajaþilor.

ªtiind cã personalul este un public dificil,având un spirit revendicativ interpretat desindicate, rolul specialistului în relaþii publiceeste crearea ºi menþinerea unui climat deînþelegere între întreprindere ºi angajaþii sãi,printr-o informare corectã ºi permanentã aacestora. Mijloacele de comunicare specificerelaþiilor publice interne sunt conferinþele deinformare, reuniunile de grup, seminariile,jurnalul intern de întreprindere, prezentarea defilme, poºta electronicã ºi reþelele interne decalculatoare etc.

Atunci când angajaþii sunt informaþi înlegãturã cu problemele companiei ºi cusoluþiile de rezolvare a acestora, ei pot ajutaprogramul de relaþii publice, servind caambasadori neoficiali.

Printre obiectivele programelor decomunicare internã se numãrã:

educarea angajaþilor în ceea cepriveºte politicile urmate, siguranþa la locul demuncã, instruirea profesionalã, noutãþileapãrute, calificarea profesionalã, posibilitãþilede avansare, asigurarea unui mediu de muncãsãnãtos, continuitatea în muncã;

construirea unui spirit de echipã ºioferirea de recompense sau premii,posibilitatea de realizare personalã, altemoduri de recunoaºtere profesionalã pentru aaduce satisfacþie prin statutul deþinut la loculde muncã;

crearea unei atmosfere de încrederepr in t r -o comun icare b id i rec þ iona lã ,îmbunãtãþiri, sugestii, încurajarea participãrii ºisuccesului, optimism faþã de viitor;

este de preferat sã se acþionezeînaintea producerii unui eveniment decât sã sereacþioneze în urma producerii acestuia ºi sãse ofere informaþia corectã înainte ca ea sãcircule sub forma zvonului.

Relaþiile publice externe practicate de ofirmã comercialã vizeazã legãturile firmei cumicromediul în care aceasta acþioneazã.Fiecare componentã a micromediului devine ocategorie distinctã de public cãreiaîntreprinderea i se adreseazã. Astfel, publiculextern al firmei comerciale este format din:

furnizorii de mãrfuri, prestatorii de servicii,furnizorii forþei de muncã, clienþii, concurenþii ºiorganismele publice.

Furnizorii de mãrfuri sunt reprezentaþi defirme sau persoane particulare care asigurãîntreprinderii sortimentul de produse pe careaceasta îl comercializeazã, precum ºi altebunuri necesare desfãºurãrii activitãþiiacesteia. Pentru a crea ºi menþine bunaînþelegere cu furnizorii sãi, firma comercialãtrebuie sã utilizeze instrumente specificerelaþiilor publice, informându-i permanentdespre activitatea pe care o desfãºoarã,invitându-i la diverse manifestaþii etc. Unaspect deosebit de important în ceea cepriveºte relaþiile firmei cu furnizorii, ca ºi cucelelalte categorii de public, îl reprezintãrespectarea strictã a înþelegerilor cu aceºtia.Spre exemplu, dacã firma nu respectãtermenele de platã convenite cu furnizorii,invitarea acestora la cockteilul prilejuit dedeschiderea unui nou magazin nu va faceuitatã “calitatea” de rãu platnic.

Prestatorii de servicii sunt reprezentaþi defirme sau persoane particulare care realizeazão gamã largã de servicii necesare desfãºurãriiactivitãþii firmelor comerciale.Aceatã categoriede public include transportatorii, distribuitorii,agenþiile de publicitate ºi de relaþii publice,bãncile etc. Obþinerea bunãvoinþei acestorcategorii de public este un obiectiv major alactivitãþii firmelor comerciale, iar tehnicile derelaþii publice concurã la realizarea acestuia.

Furnizorii forþei de muncã ai întreprinderilorcomerciale sunt instituþiile de învãþãmânt,oficiile forþei de muncã, agenþiile specializatede recrutare a forþei de muncã, precum ºipersoanele aflate în cãutarea unui loc demuncã. Imaginea firmei, perceputã favorabilde acestã categorie de public, este un elementimportant care asigurã posibilitãþi largi deselecþie ºi angajare a personalului adecvatdesfãºurãrii activitãþii.

Clienþii reprezintã ansamblul organizaþiilorºi persoanelor cãrora le sunt adresateprodusele sau serviciile întreprinderiicomerciale. Pentru fiecare firmã, clienþiiconstituie cea mai importantã categorie depublic.

•

•

•

•

Relaþiile publice externe2.2

52

AE

Amfiteatru economic

Clienþii ºi-au conturat de cele mai multe orio imagine destul de precisã a întreprinderiid e o a r e c e a u c u m p ã r a t p r o d u s e l ecomercializate de firmã sau au avut relaþii cu

personalul acesteia. Este important deci sã secunoascã acestã opinie, astfel încât sã sepoatã acþiona asupra ei ºi sã se poatã modificadacã ea nu este favorabilã firmei. Deasemenea, nu trebuie uitat faptul cã un clientcâºtigat se poate transforma într-un clientpierdut dacã firma nu poate þine pasul cuevoluþia nevoilor ºi aspiraþiilor sale.

Concurenþii sunt firme sau persoaneparticulare cu care întreprinderea comercialãîºi disputã aceleaºi categorii de clienþi,furnizori sau prestatori de servicii. Adeseafirma are puþine relaþii cu concurenþii sãi ºi,uneori, chiar simpla menþionare a unei

societãþi adverse poate evoca un sentiment dedispreþ sau agresivitate. Cu toate acestea, oanalizã a acestei probleme a arãtat cãmanifestãrile de “fair-play” faþã de concurenþiau creat o imagine pozitivã în rândul publicului.

Organismele publice constituie o categoriede public care poate influenþa atingereaobiectivelor firmei comerciale. Dintre acesteafac parte: marele public, asociaþii profesionale,asociaþii ale consumatorilor, puterea publicã,mass-media etc. Întreprinderile trebuie sãstablileasã contacte ºi sã creeze un climat debunã înþelegere cu acestea.

Întreprinderile trebuie sã gestionezeprocesul de comunicare cu publicul intern ºi cucel extern. Performanþele produsului,ambalajul, modul în care se desfãºoarãrecepþia, modul în care se rãspunde clienþilor,toate acestea transmit mesaje consumatorilor,angajaþilor, acþionarilor, concurenþilor ºifurnizorilor. Relaþiile publice pot prezenta ofirmã sau un produs cu un grad mai mare decredibilitate decât publicitatea.

Relaþiile publice reprezintã o componentãa politicii promoþionale sau de comunicarealãturi de publicitate, publicitatea directã,promovarea vânzãrilor ºi vânzarea personalã.Este important sã se cunoascã avantajele ºidezavantajele utilizãrii relaþiilor publice înraport cu celelate tehnici de comunicare.

Concluzii

Bibliografie

Relaþiile publice ºi mass media

Vital Business Secrets for New and Growing Companies

Relaþii publice. Succes ºi credibilitate

Fundamentals of Marketing

Comunicare ºi transparenþã instituþionalã. Manual de relaþiipublice

1.C. Coman - - Ediþia a II-a, revãzutã, Editura Polirom, Iaºi,2000

2.L. J. Schmoke, R.R. Allen - -Dow Jones-Irwin Homewood, Illinois, 1989

3.V. Stancu, M. Stoica, A. Stoica - - ConceptPublishing, Bucureºti, 1997

4.W. J. Stanton, M.J. Etzel, B.J. Walker - - McGraw-Hill,International Edition, 1991

5.V. Sullivan, S. Ilieº -- Centrul de Media ºi Comunicare Freedom House Romania, Bucureºti, 1998

3.

53

În prezent tehnologia informaþiei are unimpact major asupra societãþii. Mai mult, suntnumeroºi specialiºtii care vorbesc despre“ -economy” ca despre un fenomen care s-aimpus prin utilizarea acestor tehnologii,plecând de la tranzacþiile electronice ºi pânã lae-business ce include e-commerce-ul ºirestructurarea proceselor de administrarefundamentate pe tehnologiile digitale.

Dezvoltarea unui nou mediu competitiv, cupuþine bariere comerciale, a pieþei globaleînseºi, fac necesarã apariþia de noi canale dedistribuþie a produselor ºi serviciilor .

e

Aceastã realitate apare ºi se manifestã prinºi în noile produse ºi servicii specifice acestuitip de comerþ, noul mod de tranzacþionare,

recum ºi ca un nou motor al dezvoltãrii uneieconomii moderne.

Tehnologia informaþiei este deja o parteintrinsecã a sistemului economic. Utilizareacunoºtinþelor, a informaþiei ºi a educaþieidevine un factor important de producþie pentrueconomiile de vârf.

p

The development of a new competitiveenvironment with less commercial obstacles,of a global market impose the necessity ofhaving new ways of distribution for the goodsand services.

The information technology is already amain part of an economic system. By usingknowledge, information and education itbecomes an important factor of output for thetop economies.

Nowadays the information technology hasa major influence on the society. There arespecialists who keep speaking about thee-economy as about a phenomenon asserteditself by using these technologies; starting withthe electronic transactions to the e-businessincluding e-commerce and the restructure ofthe administration process based on the digittechnologies.

This new reality appears and developsitself through and in the new goods andservices specific for this type of commerce, thenew way of making transactions as well as anew motor for the development of a moderneconomy.

•e-economye-businesstehnologia informaþieitranzacþiile electronicemãrfurile de naturã digitalãconsumer-to-governmentsoftware

•

•

•

•

•

•

•e-economy•e-business•information technology•electronic transactions•goods of digital nature•consumer-to-government•software

Prof. univ. dr. Bogdan OneteAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

PRODUSE I SERVICII ÎN NOUA ECONOMIEª



Rezumat Abstract


54

AE

Amfiteatru economic

Pornind de la tranzacþiile electronice ºi pânã la dezvoltarea categoriilor de e-businesscare acoperã atât e-commerce (comerþul electronic care se ocupã numai de tranzacþiile cubunuri ºi servicii, vânzãrile ºi cumpãrãrile on-line), cât ºi restructurarea proceselor deadministrare fundamentate pe tehnologiile digitale, rezultã cã e-business-ul nu se referãnumai la tranzacþii ºi la comunicaþiile externe, ci ºi la fluxurile de informaþii din interiorulfirmelor (dintre departamente, subsidiare etc.).

Produsele ºi serviciile tranzacþionate peInternet tind sã acopere aproape toatenecesitãþile umane, însã în cadrul acesteicomunicãri vor fi evidenþiate acele produse ºiservicii care oferã profitabilitatea cea mairidicatã pentru producãtor sau comerciant ºisunt cele mai avatajoase pentru consumator.Profitul ridicat, în cazul acestor categorii deproduse ºi servicii, este dat de lipsa sau nivelulfoarte redus al cheltuielilor de transport/furnizare, depozitare, condiþionare, serviceetc., cât ºi de uºurinþa cu care pot fi accesatede consumator.

O grupare a acestor mãrfuri se prezintãastfel:

mãrfuri de naturã digitalã - care conþininformaþie în formã numericã ºi pentru relaþiacu clientul folosesc o reþea informaþionalã (deobicei Internetul);

servicii care tranzacþioneazã informaþii însensul de mai sus.

În perioada contemporanã,muzica este deja în format digital, aºa cãtrecerea acesteia pe Internet nu a fost oproblemã. Existã aºadar posibilitatea achiziþieioricãrei categorii de muzicã, la alegere, cât ºipersonalizarea muzicii livrate.

Existã ºi servicii (site-uri) dedicate, careoferã muzicã (personalizatã) spre ascultare în

schimbul unei înscrieri ºi al reclamelorfurnizate (MSN de exemplu). Problemelelegate de drepturile de autor nu au fost pedeplin rezolvate, dar vor dispare treptat.

b) O categorie specialã sunt filmele,dar, deocamdatã, din cauza volumului mare dedate, tranzacþiile sunt mai reduse. Acum, celemai multe sunt livrate ilegal.

c) (în format electronic). Aceastãcategorie reprezintã o variantã accesibilã dinpunct de vedere al preþului ºi chiar ecologic.Cãrþile în format digital prezintã ºi anumiteinconveniente legate de satisfacþia cititorului.În prezent, toate editurile pot comercializaacest tip de produs.

. Ziarele reprezintã ºiele o categorie deosebitã deoarece, de multeori, accesul este gratuit, alteori necesitãînscriere (de fapt se comercializeazã profilulutilizatorului). Mai existã cazuri unde secumpãrã doar articolele care prezintã interes(cele ºtiinþifice), sau se plãteºte accesul.

e) . Jocurile pentru calculator cunoscacum un adevãrat boom, având o piaþã sigurãde desfacere; mai mult, existã jocuri specialcreate pentru a fi jucate pe reþea, ceea ce facesã se nascã anumite comunitãþi deconsumatori, competiþii etc.

f) . Acestea au aceleaºicaracteristici ca ºi jocurile cu o piaþã încontinuã creºtere. În cadrul acestei categoriide mãrfuri existã o formã specialã soft-uriletrial (de încercare, o perioadã limitatã). În plus,prezintã avantajul service-ului ºi a instruiriion-line.

•

•

-

Mãrfurile de naturã digitalãMuzicã.

Filme.

Cãrþi

Ziare, reviste/ºtiri

Jocuri

Software

a)

d)

1.

55



ServiciileServiciile financiare Servicii medicale.

Educaþie, învãþãmânt:

Licitaþiile on-line

a) . În cadrul acestorase poate vorbi despre:

Tranzacþiile cu acþiuni. Au fost primeleapãrute ºi sunt într-o continuã dezvoltare.

Serviciile bancare ºi de plãþi. Acest tipde servicii devine indispensabil în prezentpentru firme care pot face tranzacþii on-line.

C2G. Forma de comerþ electronic, aºanumitã adicã relaþiaelectronicã dintre individ ºi autoritãþi

(informare, plata de impozite etc.).b) Aceste servicii

asigurã consultaþii sau chiar tratamente on-line.

o altã categorieîn plinã dezvoltare.

d) , lansate cu ceva timpîn urmã, s-au dezvoltat spectaculos.

•

•

•

consumer-to-government,

c)

e) Sistemele de rezervare. Acestesisteme au tangenþã cu turismul sau cucãlãtoriile în general ºi permit ºi plata acestora.

2.

3.

Bibliografie

E-Business (R)evolution, The: Living and Working in an InterconnectedWorld: 2/ed.

Global e-CommerceModelarea în ºtiinþa mãrfurilorSisteme informatice elemente fundamentale

Essential Guide to Knowledge Management The: E-Business and CRMApplications

1. Amor D. -- Prentice Hall, 2002

2. FarhoomandA., Lovelock P. - - Editura Prentice Hall, 20013. Onete B. - - EdituraASE 20044. Onete B. - - EdituraASE, 20035. Tiwana A. - ,

- Editura Prentice Hall, 2002

ConcluziiDezvoltarea pieþei globale, a unui nou mediu competitiv, cu puþine bariere comerciale face

necesarã apariþia de noi canale de distribuþie a produselor ºi serviciilor. În România, în prezent, seremarcã existenþa celor mai multe dintre aceste categorii ºi, în plus, creºte rolul acestora pe piaþã. Înacest mod, consumatorii au mai multe posibilitãþi de alegere, aºa încât producãtorii trebuie sãdezvolte noi produse ºi servicii ºi sã le livreze în modul ºi la preþul cel mai avantajos pentru ambelepãrþi.

56

AE

Amfiteatru economic

Strada: Piaþa Colegiului, Cartier Broºteni,Tel.: 0238/716058Www.universcons.50megs.come-mail: [email protected]

SIMPOZIONUL “APA SI CONSUMATORII”O AC IUNE DE MARE SUCCES

prilejuit deÞ

ã

CONTACTA I-NE CU NCREDEREpentru cã

Þ Î

PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOA TE !ª

ZIUA MONDIAL A DREPTURILOR CONSUMATORILORÃ

ASOCIAÞIA PENTRU PROTECÞIA CONSUMATORILOR“UniversCons” Buzãu

15

MARTIE

2004

PROTECÞIA APEI

ESTE ÎN MÂINILE NOASTRE

57

Globalizarea reprezintã, poate, cel maiamplu ºi viu discutat fenomen. Interesul legatde acest subiect este foarte ridicat datoritãefectelor pe care globalizarea le are atâtasupra firmelor, statelor cât ºi a oamenilorobiºnuiþi. Globalizarea nu este doar o forþãdistructivã, este în acelaºi timp un fenomen ceare capacitatea de a îmbunãtãþi performanþeleeconomice ºi viaþa de zi cu zi a fiecãruia dintrenoi.

Dificultatea abordãrii unui subiect atât decontroversat derivã tocmai din largapreocupare legatã, în special, de efectele pecare le presupune acest fenomen.

Globalizarea poate aduce beneficii, dar, înacelaºi timp, poate avea implicaþii dintre celemai neplãcute. Reducerea costurilor,expansiunea telecomunicaþiilor, posibilitateade fi conectat la “lumea realã”, 24 de ore din24, sunt câteva dintre efectele pozitiveexplicate de ceea ce numim globalizare.Interdependenþele extrem de strânse pe carele implicã fenomenul de globalizare permitepropagarea nu doar a beneficiilor, ci ºi ariscurilor. Posibilitatea de a te “apãra”împotriva unei crize sau a unei instabilitãþieconomice sau politice apãrute într-un colþ saualtul al lumii devine din ce în ce mai redusã.Poate cã prima manifestare importantã a ceeace poate însemna globalizarea în planulinterdependenþelor o reprezintã criza din Asia,ale cãrei repercusiuni au fost resimþite în toatãlumea.

Acest articol îºi propune sã descrie câtevadintre cele mai importante dintre dimensiunileglobalizãrii ºi sã facã o incursiune printreimplicaþiile pozitive sau negative ale acestuifenomen, atât din perspectiva þãrilordezvoltate cât ºi a celor în dezvoltare.

Globalization is, perhaps, the most widelydiscussed phenomenon today. Globalizationoccasionally manifests itself dramatically in itseffects on the lives of ordinary people.Globalization is not just a destructive force; it'salso a powerful phenomenon in order toimprove the material well-being of humankind.Even in such context, globalization is still notuniversally understood, and positions for oragainst are often taken on the basis ofideological leanings or good feelings.

This article describes the main dimensionof globalization and examines some of theimplication for both developed and developingcountries.

Globalization can bring benefits but, in thesame time, can have very unpleasantimplications. To cut the prices, to enlarge thetelecommunication, to have the possibility ofbeing connected to the “real world” 24 hoursare some of the positive consequences ofglobalization. The very close inter-dependences the globalization entails allowthe propagation not only for the benefits butalso for the risks. The possibility of “defence”against a crisis or an economic or politicalinstability, occurred in some part of the world, issmaller and smaller. The first consequence ofwhat globalization means at the level ofinterdependences is, perhaps, represented bythe crisis in Asia, whose effects were feltworldwide.

•••••c

globalizarerevoluþie informaþionalãbeneficii ale globalizãriicosturi ale globalizãriirima ciberneticã

globalizationinformational revolutionbenefits of globalizationcosts of globalizationciber crime

•

•

•

•

•

Conf. univ. dr. Rodica Milena ZahariaAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

COORDONATE ALE PROCESULUI DE GLOBALIZARE


Rezumat


Cuvinte-cheie

Abstract

Keywords

58

AE

Amfiteatru economic

Fenomenul de globalizare este unul dintre cele mai controversate subiecte de discuþie,atât în mediile academice, cât ºi în cele de afaceri sau pentru cetãþeanul obiºnuit.Cunoscãtori sau simpli observatori, cu toþii resimþim într-un fel sau altul efecteleglobalizãrii.

Ce este globalizarea?O definiþie a fenomenului de globalizare

este deopotrivã uºor ºi dificil de fãcut. Dinperspectiva optimiºtilor, globalizarea esteprivitã ca un proces inevitabil al evoluþieiumane, o forþã pozitivã ce uneºte societãþidiverse, le integreazã într-un “sat global” ºi leîmbogãþeºte. Fenomenul are dreptcomponente esenþiale, strategice, inovarea,finanþele internaþionale, managementulcorporatist, ce funcþioneazã la scarã planetarãîn timp real. Globalizarea implicã creºtereainterdependenþelor ºi legãturilor în lumeamodernã, ca urmare a dezvoltãrii fãrãprecedent a fluxurilor de bunuri ºi servicii, acapitalur i lor, informaþi i lor,precum ºi mobilitatea ridicatã apersoanelor. Procesul estec o n d u s d e c u c e r i r i l etehnologice, reducerea costuluitranzacþi i lor ºi are dreptprincipali actori societãþiletransnaþionale.

D e c e a l a l t ã p a r t e ,an t i g l oba l i º t i i sus þ i n cãfenomenul de globalizarereprezintã o nouã formã acolonialismului corporatist, careafecteazã þãrile sãrace ºi pesãracii din þãrile bogate, unproces de rãspândire a Mc-culturii, derecunoaºterea mãrcilor americane de bãuturirãcoritoare.

Reunind elementele ce compun acesteabordãri extrem de variate ale fenomenului deglobalizare, ea reprezintã un proces deextindere a tranzacþiilor între oameni dincolode graniþele fiecãrei þãri ºi de adâncire ainterdependenþelor între entitãþi globale, carepot fi private, publice sau guvernamentale.Acest proces este condus de forþe economice(ca liberalizarea schimburilor comerciale),tehnologice (comunicaþii, informaþii) ºi politice(cãderea comunismului). Globalizarea diferãde celelalte forme de intensificare ainterdependenþelor între naþiuni; ea implicã unproces calitativ, bazat mai degrabã pe o piaþãglobalã consolidatã a producþiei, distribuþiei,consumului, decât pe pieþe naþionaleautonome. Ea implicã, de asemenea,creºterea, atât a riscurilor, cât ºi a

oportunitãþilor pentru indivizi ºi comunitãþi întransformarea tradiþiilor ºi modelului deconsum, accentuându-se mobilitatea,simultaneitatea, pluralismul ºi creºtereaalternativelor de satisfacere a nevoilor. Pentruoamenii de afaceri, globalizarea înseamnã,mult mai simplu, libertatea de a investi acolounde ºi atunci când doresc, de a produce cedoresc, de a se aproviziona de unde doresc,de a realiza tot ceea ce îºi doresc, cu cât maipuþine piedici posibile legate de dreptul munciiºi reguli sociale, aºa cum afirmã preºedintelegrupuluiABB Industrial.

Din perspectiva curentelor de gândire ceoferã cadrul teoretic al fenomenului de

g loba l izare , spec ia l i º t i ii d e n t i f i c ã î n p r i n c i p a lneoliberalismul ºi teoriac o n v e r g e n þ e i . P e n t r uneol iberal i , global izarear e p r e z i n t ã a d a p t a r e al ibera l i smulu i c las ic lacondiþiile economice noi dinþã r i l e dezvo l ta te . Cumm e c a n i s m u l p i e þ e iconcurenþiale asigurã cea maibunã alocare a resurselor rarecu utilizãri alternative, acestatrebuie promovat la nivelinternaþ ional . Creºterea

eficienþei conduce la creºterea producþiei ºi aconsumului, la scãderea costurilor unitare,ceea ce implicã reducerea preþurilor ºi unacces ridicat la bunuri ºi servicii. Spredeosebire de liberaliºti, neoliberalii considerãcã libera concurenþã nu este o ordine naturalã,deci statul trebuie sã creeze cadrul necesarpentru favorizarea ºi protejarea acesteia încondiþiile funcþionãrii corecte a preþurilor ºi aevitãrii creãrii monopolurilor.

Din perspectiva teoriei convergenþei,globalizarea se produce ca urmare a unortendinþe fundamentale, manifestate mai ampluîn relaþiile dintre þãrile dezvoltate, dar nunumai, ca urmare a diseminãrii progresuluitehnic, a creãrii de structuri, instituþii,mecanisme similare la scarã mondialã, atendinþei de armonizare a practicilor de afaceri,ca rezultat al acþiunilor transnaþionalelor, aarmonizãrii politicilor economice ºi al activitãþiiinstituþiilor internaþionale.

1.

59



Efectele globalizãrii

Care sunt, totuºi, reacþiileadverse ale acestuifenomen?

Indiferent cã o înþelegem sau nu, cã osusþinem sau, din contrã, ne situãm în tabãraoponenþilor, globalizarea are efecte asupratuturor. Beneficiile, ca ºi implicaþiile negativesun t sub iec te ce dau cons is ten þãcontroverselor legate de globalizare.Câºtigurile sunt considerate a fi atâteconomice, cât ºi educaþionale sau culturale.Accesul la informaþii este azi mai facil caoricând. Capacitatea de a te conecta lainformaþia cea mai proaspãtã, în timpul cel maiscurt, este posibilã pentru o foarte marepopulaþie a globului. Beneficiile ºi costurile serãsfrâng asupra tuturor. Cu toate acestea, elenu sunt aceleaºi pentru toate þãrile.

Pentru þãrile în dezvoltare, globalizareapermite accelerarea transferului de tehnologieºi ca urmare a liberalizãrii în domeniulcomerþului internaþional. Facilitarea infuziei decapital, reducerea corupþiei, a stagnãrii ºib i rocraþ ie i , reducerea sãrãciei suntconsiderate a se numãra printre beneficiilefenomenului de globalizare.

Þãrile dezvoltate, ca vârf de lance alglobalizãrii, atrag cele mai multe dintreefectele benefice ale acestui fenomen.Mobilitatea capitalurilor conduce la creºtereaaccesului la fonduri pentru zonele deficitare,reducerea costurilor permite realizarea debunuri mai ieftine, deci mai accesibile,liberalizarea comerþului determinã creºtereaaccesului cãtre pieþe, sporirea concurenþeiconduce la sporirea eficienþei, iar difuziuneacunoºt in þe lor conduce la creºtereaproductivitãþii.

Tehnologia rãmâne în continuare un produsdeficitar pentru þãrile în dezvoltare. În ciudaprogreselor reale pe care multe þãri l-au fãcut(e vorba, în primul rând de þãrile Asiei de SudEst, dar ºi de þãri precum India) monopolultehnologic rãmâne al þãrilor dezvoltate. Multedintre corporaþii sunt acuzate cã transferã înþãrile în dezvoltare tehnologie “second hand”,iar compartimentul de cercetare-dezvoltarepentru cele mai multe dintre companii rãmânecantonat în þara de origine sau în þãriledezvoltate. Transferul de tehnologie ia maidegrabã forma unui transfer de idei.

În ceea ce priveºte creºtereaconcurenþei, teoria economicã liberalãsubliniazã beneficiile nete pe care aceasta le

aduce. Cu toate acestea, nici þãrile dezvoltate,nici þãrile în dezvoltare nu par a îmbrãþiºa fãrãrezerve aceasta practicã. Specialiºtiiconsiderã cã paralel cu liberalizarea fluxurilorcomerciale s-a dezvoltat un sistem deprotecþie netarifar, menit sã protejeze încontinuare propriile pieþe. Domeniile cele maisensibile rãmân textilele, agricultura, dar ºiserviciile sau protecþia mediului. Deasemenea, piaþa forþei de muncã rãmânesegmentul cel mai puþin globalizat al pieþeimondiale, lucru care se reflectã încompetitivitatea firmelor.

De asemenea, accesul la informaþie estemult facilitat de revoluþia informaþionalã, darinformaþia, pe cât de accesibilã, pe atât devinemai puþin controlabilã. Manipularea prininternet este facilã ºi eficientã. S-a impus onouã noþiune: , respectivîncãlcarea legii prin utilizarea facilitãþilor oferitede folosirea mediilor electronice. Noiletehnologii sunt utilizate pentru creºtereaeficienþei activitãþilor criminale ºi pentruprotejarea afacerilor ilegale. Acestea necesitãcosturi mult mai mici comparativ cu pagubelepe care le produc. Utilizarea avantajelortehnologice în scopuri ofensive si defensive vadeveni un lucru firesc pentru orice companie,guvern sau activitate criminalã. Rãzboinicii ITvor deveni indispensabili. De asemenea, vacreºte implicarea minorilor în activitãþilecriminale, iar exploatarea cuceriri lortehnologice în scopuri criminale reprezintãdeja o problemã cu care se confruntãmajoritatea guvernelor (trafic de armament,droguri sintetice etc.).

crima ciberneticã

Adâncirea decalajelor faþã de þãrile bogatereprezintã un alt neajuns al fenomenului deglobalizare. Deºi liberalizarea schimburilor,internaþionalizarea producþiei ºi revoluþiainformaþionalã au dat un avânt considerabilactivitãþii economice în toate þãrile, cei care nupot þine pasul cu aceste cuceriri nu aucapacitatea de a capta efectele benefice aleacestor fenomene. Pentru þãrile cu costuriridicate este imposibil sã treacã la producþia demasã ºi astfel sã beneficieze de economiile descarã.

Marginalizarea þãrilor sãrace, cu opopulaþie predominant analfabetã, seconstituie într-un alt risc al globalizãrii. Seapreciazã cã în ciuda progreselor înregistrateîn eradicarea diferitelor boli, a creºteriisperanþei de viaþã ºi a reducerii mortalitãþiiinfantile, inegalitatea veniturilor este încontinuã creºtere. Cei mai bogaþi 1% din

2.

3.

60

AE

Amfiteatru economic

cetãþenii lumii primesc tot atât cât cei maisãraci 57% de cetãþeni ai lumii! Iar decalajuldintre primii 5% cei mai bogaþi oameni ºi ultimii5%, cei mai sãraci oameni, în ceea ce priveºteveniturile, a crescut de la 78:1 în 1988, la 114:1în 1993.

Nevoia de resurse financiare, ca ºibeneficiile pe care le aduc investiþiile strãine,coroborate cu creºterea oportunitãþilor deinvestire, duc, nu de puþine ori, la scãdereacontrolului asupra societãþilor transnaþionale,în dorinþa de a crea un mediu propice pentruinvestiþii. Din primele 100 de entitãþieconomice mondiale (naþiuni ºi corporaþii), 51sunt corporaþii, iar 49 state. Primele 200 decorporaþii deþin o pãtrime din activitateaeconomicã, iar totalul vânzãrilor acestora suntmai mari decât economiile tuturor þãrilor lumii,mai puþin primele 10 state. ªi cum acestecompanii provin din þãrile dezvoltate, mulþidintre criticii globalizãrii considerã cã, de fapt,asistãm la un monopol impus de cultura þãrilordezvoltate ºi la pierderea identitãþii ºi adiversitãþii.

Libertatea de miºcare ºi relaxarealegislaþiei în materie de liberã circulaþie apersoanelor ºi a mãrfurilor a fost consideratãnu doar un câºtig al globalizãrii, ci ºi un risc,

p r in pro l i fe ra rea teror ismulu i º i aextremismului. Sentimentul de alienare, depierdere a identitãþii culturale, teama deimigranþii sãraci constituie elementeexploatate de partidele extremiste ºi grupãrileteroriste în justificarea acþiunilor lor. Acestemanifestãri nu cunosc graniþe, beneficiind deaceeaºi tehnologie care permite conectarea lapieþele financiare 24 de ore din 24.

Dincolo de toate aceste aspecte, carereliefeazã doar câteva dintre multipleleimplicaþii ale fenomenului de globalizare, unlucru este cert: ne aflãm în faþa unui fenomenextrem de complex, care determinã creºtereainterdependenþelor între toate entitãþilemondo-economice ºi care, implicit, neafecteazã pe noi toþi. Scopul globalizãriitrebuie sã fie asigurarea unui mediu propicecreºterii economice echilibrate, echitãþii,securitãþii, educaþiei, transparenþei, protejãriimediului ºi unei mai bune guvernãri globale,care sã asigure o mai largã distribuire aoportunitãþilor ºi includerea celor marginalizaþi.Aºa cum aprecia ºi secretarul general al ONU,Kofi Annan, “dacã nu putem sã facem caglobalizarea sã lucreze pentru toþi, în final, eanu va lucra pentru nimeni!”.

Concluzii

Bibliografie

Economie MondialãGlobalization in question

Globalization. Theory and practice

Capcana globalizãrii

Globalization and its discontents

1. Sterian Dumitrescu,Ana Bal - - Editura Economicã, Bucureºti, 20022. Paul Hirst, Graham Thompson - - Polity Press, 19963. Eleonore Kofman, Gillian Youngs (editors) - - Printer,

19964. Hans Peter Martin, Harald Schumann - - Editura Economicã,

Bucureºti, 19995. Joseph Stiglitz - - W.W. Norton and Company, 20026. *** - “World Development Report”, World Bank, Washington DC, 20037. *** - “Lumea în 2004”, Capital, Bucureºti, 2004

4.

61

Merchandising-ul a fost dezvoltat, o datã cuautoservirea, ca metodã de vânzare.Merchandising-ul are ca obiective utilizareamai eficientã a suprafeþei de vânzare amagazinului, crearea atractivitãþii raioanelor,punerea în valoare a produselor cu scopulobþinerii maximului de vânzãri. Scopulmerchandising-ului este de a optimizaperformanþele raionului ºi de a atrageconsumatorul spre acesta.

Le merchandising s'est développé avec laméthode de vente en libre service. Lemerchandising a pour objectifs d'utiliser aumieux la surface de vente du magasin, decréer des rayons attractifs, de mettre en valeurles produits afin d'obtenir le maximum devente. Le merchandising a pour butd'optimiser les performances du rayon etd'attirer le consommateur vers les rayons.

Un élément important de l' aménagementd' un magasin est la repartition de l' espace. Lapremi re étape de cette répartition réside dansl' allocation de l' espace entre les rayons et lesactivités de soutien. Plusieurs éléments deréférence sont disponibles pour faciliter cetteprise de décisions.

Les produits de grande consummation, lesmarchandises saisonni res, les produitspérissables et les marchandises modeprésentent des caractéristiques particuli resque le détaillant doit prendre en considérationlorsqu'il effectue des achats.

Un element important în amenajarea unuimagazin îl constituie repartizarea spaþiului.Prima etapã a acestei repartizãri constã înalocarea spaþiului pentru raioane ºi activitateade susþinere. Mai multe elemente de referinþãsunt de luat în calcul pentru a uºura deciziile.

Produsele de larg consum, mãrfurile desezon, noutãþile prezintã caracteristicideosebite pe care detailistul trebuie sã le aibãîn vedere când se fac cumpãrãturi.

è

èà la

è

•merchandising•etalarea•autoservire•produs de apel•produs de impuls

•le merchandising•étaler•libre service•produit d' appel•produit d' impuls

Lector univ. drd. Cristinel VasiliuAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

ROLUL MERCHANDISING-ULUI ÎN GESTIUNEASUPRAFE EI DE VÂNZAREÞ



Rezumat

Cuvinte-cheie

Resumé

Mots-clés

62

AE

Amfiteatru economic

Definireamerchandising-ului

Organizarea suprafeþei devânzare

Existã mai multe accepþiuni ale noþiunii demerchandising. Etimologic, provine din limbaenglezã ºi are sensul de acþiune de punere învânzare a mãrfii, cu tot ceea ce înseamnãaceasta (etalare, etichetare, informare etc.).

Într-o concepþie generalã, merchandising-ul reprezintã un ansamblu de tehnici de etalarea produselor în aºa fel încât acestea sã sepunã în valoare ºi sã se sprijine unele pe alteleîn vânzare, cu scopul creãrii unui efectsinergetic.

O definiþie simplã, dar cu o aplicabilitatedirectã a merchandising-ului este plasareaproduselor cerute de cãtre cumpãrãtor la loculpotrivit, la momentul potrivit ºi în etalareapotrivitã.

Deºi aceste definiþii sugereazã o legare amerchandising-ului doar de produselecomercializate, în realitate deciziile cu privirela acesta au în vedere ºi alte aspecte aleorganizãrii ºi amenajãrii suprafeþei de vânzare,care au rolul de a crea premisele favorabilevânzãrii produselor. Astfel, deciziile caretrebuie adoptate au în vedere: optimizareafluxurilor de circulaþie a clienþilor, în aºa felîncât fiecare raion sau familie de produse sãaibã aceeaºi ºansã de a fi vizualizatã ºi vizitatãde un cumpãrãtor; punerea în valoare aanumitor mãrci; atribuirea locului fiecãrui raionîn suprafaþa de vânzare ºi a fiecãrui articol peechipamentul comercial; tipul de echipamentcomercial cel mai potrivit cu mãrfurilecomercializate; mijloacele promoþionale caretrebuie utilizate etc.

Extinderea merchandising-ului, care s-aprodus dupã anii ‘60, a fost strâns legatã dedezvoltarea autoservirii, ca metodã devânzare ºi de rãspândirea marilor suprafeþe devânzare (mai ales supermagazine ºihipermagazine). Autoservirea, care nu maiface apel la vânzãtor, avea nevoie de o seriede tehnici care sã facã posibilã vânzarea.Aceasta a devenit sarcina merchandising-ului.

În organizarea magazinului trebuie sã seaibã în vedere dimensiunea ºi forma suprafeþeide vânzare, a celorlalte suprafeþe de sprijin(auxiliare, anexe, tehnice), schema deamplasare a echipamentului comercial, aechipamentului frigorific, numãrul ºi plasarea

caselor de marcat, proiectarea cãilor decirculaþie, natura produselor etc.

Produsul, conform lui Philip Kotler, sereferã la bunuri materiale (echipamente,alimente, etc.), servicii (turism, reparaþii etc.),persoane (imaginea lor, de exemplu,Gheorghe Hagi pentru Coca-Cola, BMW etc.),locuri (Vama Veche, Bran etc.), organizaþii(Green Peace) ºi idei (planificare familialã,pensie suplimentarã etc.) care sunt oferite pepiaþã pentru a fi achiziþionate, utilizate ºiconsumate cu scopul de a satisface o nevoiesau o dorinþã. În ceea ce priveºte clasificareaproduselor existã o multitudine de criterii, darpentru un magazin are o aplicabilitate maimare gruparea lor în produse de apel ºiproduse de impuls, dupã modul de formulare acererii pentru ele, respectiv, premeditatã,gânditã, planificatã pentru primele ºi spontanã,la impactul cumpãrãtorului cu produsul prinoricare din simþurile sale, pentru ultimele.

În ceea ce priveºte planul de amenajare amagazinului, deciziile ce trebuie adoptate au învedere dispunerea generalã a echipamentuluide vânzare, sensul ºi lãrgimea culoarelor decirculaþie, amplasarea raioanelor ºi aarticolelor de apel etc.

Implantarea echipamentului comercial areîn vedere determinarea clientului sã parcurgãtoate raioanele pentru a favoriza cumpãrãriledin impuls. Deºi aceastã implantare trebuie sãþinã cont de constrângerile fizice ale spaþiuluide vânzare, existã o zonare a acestuia înfuncþie de valoarea sa în ceea ce priveºteºansa de a realiza vânzãri însemnate ºi anumeo zonã caldã, situatã imediat dupã intrarea înmagazin ºi una rece, situatã în spateleacestuia.

Într-un magazin existã trei tipuri de cãi decirculaþie: perimetrale, principale ºi secundare.

1.

2.

63



Principii de amenajare asãlii de vânzare

Concluzii

Aceste principii au la bazã observarea ºianaliza comportamentului cumpãrãtorului înperioada când acesta se aflã într-un magazin.

Clientul, o datã intrat într-o unitatecomercialã are tendinþa de a se îndrepta înpartea dreaptã (conform tendinþei generale decirculaþie pe drumurile publice) ºi de aparcurge aleea perimetralã.

Se constatã cã, în primul rând, clientulcautã produsele de apel, pentru care a intrat înmagazin. De aceea, acestea trebuierãspândite cât mai judicios în sala de vânzarepentru a-l face pe client sã parcurgã toatãsuprafaþa de vânzare, dar având grijã de a nu-icrea sentimentul cã este plimbat inutil prinmagazin.

Clienþii evitã ungherele, colþurile, zoneleînguste ºi întunecate. Dacã pãrãsesc o cale decirculaþie principalã, rareori revin pe acelaºiitinerar. Un client care se îndreaptã spre parteacentralã a sãlii de vânzare este tentat sãabandoneze aleea perimetralã.

Clientul petrece în medie 15 minute într-unsupermagazin ºi 30 de minute într-unhipermagazin. Ca atare, trebuie determinat sãaloce cât mai mult din acest timp pentrucumpãrãturile din impuls.

Urmare a unor astfel de comportamente auapãrut aºa-numite reguli de amenajare a sãliide vânzare ºi de etalare a produselor, precumcele de mai jos.

Produsele care necesitã reaprovizionãrifrecvente, cele care au nevoie de echipamentefrigorifice, cele casante etc. Sunt plasate laextremitatea sãlii de vânzare. Produselevoluminoase, grele, cele mai puþin rentabile,

produsele cu cumpãrare prevãzutã, etc. seplaseazã la niveluri le inferioare aleechipamentelor comerciale. Produsele noi,cele cu adaosuri comerciale mari, ofertelespeciale etc. se etaleazã la nivelul mâinilor saua ochilor. Produsele cu valoare mare, celemãrunte, cele noi, etc. se amplaseazã înlocur i le care permit cea mai bunãsupraveghere ºi unde iluminatul este foarteintens. Capete de gondolã, poliþele mai largi,echipamentele speciale din apropierea sau depe casele de marcat sunt utilizate pentru ofertespeciale sau pentru produse cumpãrate dinimpuls. Produsele de impuls sunt plasate spreextremitãþile gondolelor, iar cele de apel lamijlocul acestora pentru a-l „forþa” pecumpãrãtor sã parcurgã tot raionul. Produselecomplementare sau cele destinate satisfaceriiaceleiaºi nevoi sunt etalate împreunã.

Acest mod de abordare a merchandising-ului este necesarã deoarece asistãm latrecerea de la o distribuþie de masã printr-omare suprafaþã de vânzare, la una segmentatãsau chiar personalizatã. Magazinul devine unloc de destindere, de manifestare a contactuluisocial ºi de educare a cumpãrãtorului.

Magazinul este privit în prezent ca un loc încare se manifestã comerþul spectacol(ambianþã, decor, confort, design etc.), în careconsumatorul dã frâu liber simþurilor sale, încare se manifestã o transparenþã totalã (locuride pregãtire a mãrfurilor pentru vânzarevizibile din exterior, servicii prestate în faþaclientului, etc.), ca un loc de învãþare ºi derealizare de sine (testarea maºinilor, asofturilor etc.), de informare interactivã.

Bibliografie

Encyclopedie vente et distribution

Le point de venteLe marketing dans le commerce de détail

Tehnologie comercialãMerchandising - privire de ansamblu

Tehnici de negociere ºi comunicare în afaceri - note de curs

La distribution - structures et pratiques

1. Bloch A., Macquin A. (Coord.) - EdituraEconomicã, Paris, 2001

2. Brangbour K. º.c. - - Editura Hachette Livre, Paris, 20003. Jallais J. º.c. - - Editura Librairie Vuibert,

Paris, 19944. RisteaA.L. º.c. - - Ediþia a II-a, Editura Expert, Bucureºti, 19995. Vasiliu C. - - articol în Revista de Comerþ, nr.1,

Bucureºti, 20026. Vasiliu C. - Editura ASE,

Bucureºti, 20037. Vigny J. - - Editura Dalloz, Paris, 1994

-

-

3.

4.

64

AE

Amfiteatru economic

GENERAL AUTOCOMDealer autorizat Dacia

DN 2, E85, MãrãcineniTel. 0238/710754

Fax. 0238/725243

AUTOMOBILE DACIA Group RENAULT

Comercializeazã

LOGAN

SOLENZA

UTILITARE

http://generalautocom.buzau.ro

Cash, rate, leasing, livrare din stoc sau la comandã…

65

Dupã încheierea celei de-a douaconflagraþii mondiale, Japonia era o þarã înruine. Economia niponã fusese practicdistrusã. În mai puþin de o jumãtate de secol,Japonia a devenit a doua putere economicã alumii.

Una dintre explicaþiile „miracolului nipon”postbelic o constituie puternica expansiune peplan mondial a întreprinderilor japoneze.

Managementul întreprinderii niponeîmbrãþiºeazã o filosofie economicã umanistã.Omul se aflã în centrul preocupãrilormanagementu lu i n ipon, ia r(întreprindere, în limba japonezã) te mareafamilie a salariaþilor japonezi.

était un pays en ruine.L’économie japonaise avait été pratiquementdétruite. Moins d’un demi-si

économiquemondiale.

ée par lapuissante floraison des entreprises japonaisesdans le monde entier. Le management desentreprises japonaises met les ressourseshumaines sur le premier plan, étantconsidérées comme les plus importantesressourses d’une entreprise.

éoccupations dumanagement japonais et, KAISHA(entreprise,dans la langue japonaise) représente lagrande famille de salariés japonais.

Managementul întreprinderii japoneze punepe prim plan resursele umane, consideratedrept cele mai importante resurse aleîntreprinderii.

Ka ishaes

Après la fin de la deuxième conflagrationmondiale, le Japon

ècle durant, elleest devenue le deuxième pouvoir

L’une des explications du “miraclejaponais” après guerre est constitu

Ce type de management embrasse unephilosophie humaniste. L’homme se trouve aucentre de toutes les pr

••••

kaisharesurse umanemanagement

kaisharessources humainesmanagementorganisation humanisteorganizaþie umanistã

•

•

•

•

Lector univ. dr. TomaSorin GeorgeAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

PARTICULARITÃÞI ALE MANAGEMENTULUIÎNTREPRINDERII NIPONE



Rezumat

Cuvinte-cheie

Resumé

Mots - clés

66

AE

Amfiteatru economic

Kaisha - fundament aleconomice

japoneze

anagementului kaisha

dezvoltãrii

Particularitãþi alem

Aflatã astãzi printre cele mai puternicestate ale lumii, Japonia a înregistrat înperioada postbelicã un ritm impresionant dedezvoltare economico-socialã. Efectelerapidei ascensiuni economice a Þãrii SoareluiRãsare au fost ºi sunt adânc resimþite deîntreaga economie mondialã. În acest sens,rãmân memorabile cuvintele profetice rostitela începutul secolului trecut de celebrulpreºedinte american Th. Roosevelt:

Numeroºi cercetãtori au încercat sãdescifreze secre

dreptesenþialã intervenþia guvernului japonez, alþiis particularitãþilmanagementului nipon. Însã toþi

cãobþinute de se aflã

În special dupã anii 1960, omenirea a fostmartora expansiunii aisha, o structurãorganizatoricã capabilã sã producã bunuri deînaltã competitivitate. Sintagma „made inJapan” a devenit sinonimã cu garanþia calitãþii.

a doua familie ajaponezului. ªi nici nu putea fi altfel încondiþiile în care societatea niponã este una încare nu se pune problema luptei dintremuncitori ºi patroni, ci a concurenþei

rmanentacompetiþie dintre întreprinderile japonezecontribuie în mod decisiv la o dezvoltareeconomicã susþinutã. Pe de altã parte, aceastãcompetiþie constituie un element important înîntãrirea climatului social din cadrul kaisha.

pe întreprinderi ºi grupuri deîntreprinderi, ºa a niponãeste stratificatã vertical pe organizaþii ºi grupuride organizaþii. Antagonismul dintre patroni,conducere ºi salariaþi constituie o problemã defamilie, o chestiune internã a kaisha, ºi deºicontradicþia lor fundamentalã este aceeaºi caºi în celelalte societãþi capitaliste din întreagalume, motivul pentru care nu poate fi

consideratã în Japonia drept o problemã careinfluenþeazã societatea în ansamblul sãurezidã tocmai în natura particularã a societãþi

Kaisha nu este doar o organizaþieeconomicã, ci ºi una socialã, orientatã spreoameni.

” ºi „

. Valorile întreprinderiinipone sunt rezultatul îmbinãrii obiectiveloracesteia cu aspiraþiile angajaþilor sãi.

au la bazãfundamente culturale, religioase, ºi nu pot fiuºor transferate în alte þãri ale lumii.

Conducerea ºi angajaþii kaisha formeazãun grup comun, care pune pe

responsabilitãþile, riscurile ºi rezultatele suntîmpãrþite între conducere ºi salariaþi.Adoptarea deciziei la nivelul managementuluiîntreprinderii este

ntul kaisha îmbrãþiºeazã ofilosofie economicã umanistã. Printre cele maii particularitãþi ale managementuluiîn t repr i se numãrãurmãtoarele:

lele responsabilitãþi alemanagerilor japonezi vizeazã dezvoltareapermanentã a aptitudinilor, abilitãþilorangajaþilor kaisha;

b) problemele cu care se confruntãîntreprinderea trebuie rezolvate princolaborare, comunicând ºi lucrând în echipã.Existã o puternicã înclinaþie culturalã ajaponezilor îndreptatã

c) productivitatea muncii angajaþilor kaishapoate creºte/scãdea în funcþie de motivarealor, de condiþiile existente la locul de muncã.De regulã, promovarea în funcþiile deconducere

d) respectarea strictã a disciplinei la loculde muncã este un factor care contribuie la

„

.”

tele „miracolului nipon”postbelic. Unii dintre ei au considerat

-au concentrat pe studierea orau admis

faptul la baza remarcabilelor succeseeconomice Japonia„kaisha”.

k

Kaisha a devenit,

acerbedintre întreprinderi. Pe de o parte, pe

De altfel, sistemul economic japonez estestratificat vertical

tot a cum societate

inipone.

Expresii precum „

” sunt specifice culturiiîntreprinderii japoneze

Întreprinderile japoneze sunt conduse încontextul culturii nipone. Numeroase aspectespecifice managementului japonez

prim planprosperitatea întreprinderii. Drept urmare,

una de tip consensual,participativ.

Manageme

nteresantender i i j aponeze

a) resursele umane sunt cele maiimportante resurse ale întreprinderii. Unadintre principa

spre ajutor reciproc;

se face din interiorul întreprinderii;

Istoria lumii a început printr-o perioadãmediteraneanã, s-a dezvoltat în perioadaAtlanticului ºi astãzi intrã în faza Pacificului

câºtigã bani

întreprinderile sunt

oameni kaisha este mai mult decât un loc

unde se

1.

2.

Succesul economic înregistrat de Japoniala

dupã sfârºitul celui de-al doilea rãzboimondial are bazã performanþele obþinute de întreprinderile nipone. Aceste performanþereliefeazã importanþa managementului japonez pe plan mondial.

67



buna desfãºurare a activitãþilor întreprinderii.Absenteismul este sancþionat în mod drastic;

e) încrederea reciprocã între conducere ºisalariaþi joacã un rol fundamental în obþinereasuccesului kaisha.

Un exemplu elocvent îl reprezintãcompania japonezã Canon. Managementulcompaniei are la bazã douã principiicãlãuzitoare, respectiv:

ltãrii unor noi produse ºitehnologii performante;

respectul faþã de om. Încã din perioadainterbel icã, atunci când major i tateaîntreprinderilor japoneze fãcea o discriminarenetã între salariaþi, conducerea companiei îitrata pe toþi în mod egal.

Canon rãmâne ºi în zilele noastre un

exemplu de întreprindere orientatã sprenevoile, dorinþele ºi aºteptãrile oamenilor.

În Japonia, managementul întreprinderiieste mult mai organic decât în alte þãri.Explicaþia rezidã tocmai în faptul cãîntreprinderea niponã este consideratã drept ofamilie extinsã a , oorganizaþie umanistã

Kaisha se caracterizeazã prin valoriculturale clar definite ºi împãrtãºite de toþi

ajaþii sãi. Managementul întreprinderiinipone evidenþiazã o culturã puternicã aacesteia, o culturã care pune pe prim planomul

•

•

depunerea celor mai mari eforturi învederea dezvo

salariatului japonez. Omul este cel mai

important capital al întreprinderii japoneze.

ang

.

Concluzii

Bibliografie

1.

2.3.

4.5.

Brache A. P. -John Wiley&Sons, New York, 2002Clark R. - - Yale University Press, New Haven, 1979Lorriman J, Kenjo T. -

- Oxford University Press, 1994Ozaki R. - - Kodansha, Tokyo, 1991Toma S.

How organizations work. Taking a holistic approach to enterprisehealth

The japanese companyJapan's winning margins. Management, training and education

Human capitalism

-

- i - Editura Universitarã, Bucureºti, 2003Economia ºi gestiunea întreprinderi

3.

68

AE

Amfiteatru economic

Inaugurat n 2003 i clasificat la categoria 4 stele, Hotelul McPIETROASA esteamplasat ntr-un cadru feeric, n Poiana Pinului, una dintre cele mai frumoase zone demunte a jude ului Buz u, aflat la aproximativ 28 km. de ora Oaspeposibilitatea vizit rii unor obiective turistice foarte cunoscute, cum ar fi: M n stireaCiolanu, Tab ra de sculptur M gura, Schitul Cet uia

Hotelul pune la dispozi ia clien ilor:

Iat de ce,

î ºî î

þ ã ã º. þii noºtri auã ã ã

ã ã ã ãþ º. a.þ þ

ã

20 de camere i apartamente, restaurant clasic,cram , teras cu piscin , sal de conferin e, club de bowling, sal de gimnastic ,saun , spa ii de joac pentru copii, teren de fotbal i de tenis etc.

PIETROASA FACE DIFEREN A” !

ºã ã ã ã þ ã ãã þ ã º

Þ“

HOTELUL McPIETROASA****

BUZÃU

POIANA

PINULUI

69

Contextele decizionale, natura ºiparticularitãþile deciziei ce urmeazã a fi luate,caracteristicile decidentului sau ale grupuluidecizional, cantitatea ºi calitatea informaþieidisponibile destinatã susþinerii procesuluidecizional sunt variabile a cãror interacþiunedicteazã eficacitatea deciziilor luate.

Într-o lume în permanentã schimbare, încare cele mai importante decizii au rezultateincerte, personal, nu vãd nici o distincþie întreun management eficient ºi un bunmanagement al riscului. ªi aceasta, pentru cãdacã am putea cunoaºte cu precizieconsecinþele acþiunilor noastre, un bunmanagement s-ar reduce la o simplã opþiuneîn favoarea acþiunii care ar permitemaximizarea rezultatului. Or, exceptândcazurile banale, nu putem cunoaºte cuprecizie consecinþele acþiunilor noastre. Maimult, în economia realã ºi în sfera afacerilor,în special, deciziile semnificative sunt luate încontexte situaþionale complexe ºi incerte, încare rezultatele depind de interacþiunea maimultor factori, deseori ºi în mare partenecunoscuþi; spre exemplu, deciziile altorentitãþi economice, cele ale puterii executivesau legislative.

Înþelegerea ºi anticiparea evoluþiilor pieþeipe care opereazã o firmã condiþioneazãsuccesul acesteia, în condiþiile în careatitudinea faþã de risc a managerului sau acelor ce formeazã echipa de conducere estedeterminantã în comportamentul decizional. Încele ce urmeazã voi prezenta câteva variabileale comportamentului decizional în condiþii derisc.

Decision contexts, decision nature andcharacteristics that are to be made, thefeatures of the decision maker, the quantityand the quality of the information availableintended to support the decision makingprocess are the major premises of theefficiency.

In the world where the changes areprevalent features and within the mostsignificant decisions have uncertain results, inmy opinion there is no distinction between aneff ic ien t management and a goodmanagement of the risk. Differently, should weknow exactly the consequences of our actions,a good management would be equivalent to achoice of the action with the best issues. Or inreal economic life it is not the case. Theimportant decisions are made within uncertainand complicated contexts, where the resultsare the consequences of multiple connectionsof different factors, frequently unknown as forinstance: the decisions of the other economicentities, the executive power or the legislativebody.

Considering that risk attitude of themanager is a determinant of his behaviour, animportant goal in management is tounderstand and predict market behaviour. Thissituation gives me the opportunity to presentsome variables which exercise an influenceover the decision behaviour in risk contexts.

•risc•atitudinea faþã de risc•preferinþe•aspiraþii•anticipaþii

•risk•risk attitude•preferences•aspirations•anticipations

COMPORTAMENTUL DECIZIONAL ÎN CONDI II DE RISCÞ



Asistent univ. dr. Nela PopescuAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

Rezumat Abstract


70

AE

Amfiteatru economic

Atitudinea faþã de riscDecizia este asociatã cu procesul de triere

a variantelor de soluþionare a unei probleme.Luarea deciziei implicã identif icareaproblemelor ºi soluþi i lor aferente, aoportunitãþilor ce pot fi valorificate, ceea cereclamã un efort atât înainte de luarea deciziei,cât ºi (mai ales) dupã. Procesul decizionalreprezintã, în fapt, o înlãnþuire logicã de acþiunicare pot fi grupate astfel: cãutareainformaþiilor, formularea soluþiilor posibilepentru rezolvarea problemelor ºi punerea înpracticã a soluþiilor selectate. Trebuie remarcatcã procesul decizional nu este niciodatãperfect obiectiv, din urmãtoarele motive:cãutarea informaþiilor presupune un costfinanciar, unele informaþii sunt imposibil deobþinut (secret de fabricaþie, interdicþii etc.),altele sunt legate de evenimente ce pot avealoc în afara sferei de acþiune a firmei sauorganizaþiei. În plus, decidentul poateconsidera, prin prisma propriei personalitãþi(absenþa interesului pentru problema în cauzã,impresia de certitudine, intervenþia altora etc.),ca fiind suficiente informaþiile de care dispunela un moment dat pentru luarea deciziei. Prinurmare, subiectivitatea joacã un rol importantîn formularea soluþiilor posibile : un pesimist vacãuta o multitudine de motive descurajante, întimp ce un optimist va sesiza oportunitãþileoferite de producerea unui eveniment.

În funcþie de disponibilitatea informaþiei, deposibilitatea ºi probabilitatea apariþiei unuieºec, derularea unei acþiuni sau a unuieveniment poate fi certã, riscantã, incertã,ambiguã. Un context situaþional cert oferãdecidentului toate informaþiile necesare luãriideciziei, informaþii legate de condiþiileoperaþ ionale, costul resurselor sauconstrângerile existente pentru fiecare curs alacþiunii. Totuºi, în lumea realã, extrem depuþine decizii se iau în condiþii de certitudine,cele mai multe includ ipostaze incerte sauriscante. Incertitudinea descrie situaþii sauevenimente cãrora nu le pot fi asociate

probabilitãþi sau estimãri statistico-matematiceprivind o potenþialã producere a lor. Înconsecinþã, incertitudinea nu este asigurabilãpentru cã este imposibil, din punct de vedereactuarial, sã se stabileascã nivelul primeinecesare acoperirii a “ceva” incert ºi indefinibil.Spre deosebire de incertitudine, riscurile suntasigurabile. În baza acestei logici, risculasumat poate fi cuantificat în manieraurmãtoare:

risk = p aunde:p - probabilitatea producerii evenimentului i,a - amplitudinea pierderii sau câºtiguluiasociat afacerii, în cazul produceriievenimentului i.

Însã riscul perceput într-un contextdecizional depinde, atât de incertitudineaaferentã situaþiei date, cât ºi de gradul de risccu care decidentul este familiarizat deja(experienþele sale anterioare):

Având în vedere cã informaþia este factorulcheie în diminuarea nivelului de incertitudine,calitatea ºi disponibilitatea informaþiei în timpreal, abilitatea decidenþilor de a cãuta,colaþiona, procesa ºi evalua informaþiainfluenþeazã nivelul acestora de a înþelege ºipercepe riscurile la care îºi expun afacereasau organizaþia. Cu alte cuvinte, eficienþadeciziilor depinde de creativitatea ºi logicadecidenþilor.

Realitatea mediului competiþional de astãzipromoveazã ideea unei condiþionalitãþi întresuccesul afacerii ºi riscul asumat. Pericolulreducerii venitului din cauza acþiuniiconcurenþilor sau a factorilor din mediul deafaceri reprezintã esenþa riscului. Însãatitudinea oamenilor de afaceri, a investitorilorfaþã de risc nu este unitarã. Cauzele suntredate în figura nr. 1.

e_i p/c

e_i

p/c

În viaþã, ºi cu atât mai mult în afaceri, nimic nu este mai important decât stabilireaipostazei din care trebuie înþelese lucrurile pentru ca mai apoi sã se acþioneze.

Dincolo de diferenþele conceptuale privind impactul riscului asupra afacerilor, existã unconsens, atât în mediul academic, cât ºi în rândul practicienilor, asupra faptului cã risculgenereazã un cost inexistent într-o lume certamente sigurã. Cea mai vizibilã formã a sa estereprezentatã de pierderile efective sau potenþiale ale unei entitãþi economice. Anxietatea,îngrijorarea decidenþilor, nu reprezintã nimic altceva decât una dintre formele sub care îºiface simþitã prezenþa, la nivel organizaþional, riscul. Ceea ce înseamnã cã alocarearesurselor va fi inadecvatã, datã fiind influenþa acestuia asupra raþionamentului decidenþilorcare, prin supradimensionarea efectelor, pot descuraja unele acþiuni, dezirabile altfel.

1.

existentperceputrisculineincertitudriscul ��

71



Predispoziþia faþãde risc

Pericolelepercepute

Recompensa

Evenimentenedorite

Atitudinea faþã derisc

Figura nr. 1 Atitudinea faþã de riscSursa: Nela Popescu, ,

ezã de doctorat.Noi tendindinþe în analiza riscului în afacerile comerciale

t

Factorii care pot influenþa gradul depercepere ºi atitudinea faþã de risc sunt extremde variaþi, incluzând: experienþa (rezultateledeciziilor anterioare în contexte similare),nivelul aspiraþiilor, credibilitatea informaþiilor ºiîncrederea în estimãrile fãcute, aºteptãrile ºipierderile potenþiale (în cazul în carerezultatele ºi expectaþiile diferã). Gradul depercepere a riscului ºi nevoia de certitudine adecidentului influenþeazã decizia de cãutare ainformaþiei, amplificã sau restrânge numãrulacþiunilor alternative elaborate pentrurezolvarea problemei în cauzã. Propensiuneafaþã de risc reflectã tendinþa generalã aindividului de asumare sau de evitare ariscului. Aceasta influenþeazã modul deevaluare a riscului ºi de selecþie aalternativelor de cãtre decidenþi. Prin urmare,tendinþele de asumare a riscului reflectãtrãsãturile personale, deprinderile ºi praxisuldecidentului în sfera riscului. Însã alegerileindividuale nu par totdeauna raþionale în afaracontextului care explicã strategia urmatã.Opþiunile pot fi în egalã mãsurã inteligibile ºiacceptabile în sine, însã dificil de justificat uneiterþe persoane fãrã raportare la contextul dat.Din acest motiv, preferinþele sunt un factordeterminant al comportamentului decizional încondiþii de risc.

Preferinþele decidenþilor trebuie luate încalcul alãturi de raþionamentele lor privindposibilitatea apariþiei unui eveniment saufenomen viitor. Decizia adecvatã sau optimã,într-un context dat, este dictatã de prioritãþiledecidentului (adicã de ceea ce el considerã cãtrebuie sã obþinã sau sã evite) ºi de exactitateaestimãrilor privind evenimentele viitoare.

Preferinþele personale sunt o realitateindividualã ºi relevã concepþia generalã a unei

persoane despre ceea ce este valoros sau nu,dezirabil sau nu. Preferinþele ºi valorileaferente au o sursã de motivaþie, chiar dacãaceasta nu este totdeauna clarã. Motivaþiaapare ca o consecinþã a diferenþei dintre ceeace decidentul doreºte ºi realitatea perceputã.Informaþia ºi preferinþele constituie cele douãdimensiuni prin care decidentul analizeazãconsecinþele posibile ale acþiunilor sale pentrua putea selecta varianta dezirabilã.

Distincþia între antreprenor (întreprinzãtor)ºi manager nu rezidã în disponibilitatea maimare a primului în asumarea riscului, ci îndeosebiri în plan perceptual, în ceea cepriveºte riscul implicat sau indus de opþiunilesau deciziile considerate ca fiind riscante.Întreprinzãtorul este, de regulã, mai optimistprivind perspectivele afacerii sale. Pentru unobservator neutru, întreprinzãtorul poatepãrea ca fiind o persoanã cu o mai maredisponibilitate în angajarea unor acþiuniriscante.

Generic vorbind, importanþa unei deciziipentru firmã, gradul sãu de ireversibilitate,asumarea responsabilitãþii (individuale saucolective) pentru consecinþele deciziei, naturaconstrângerilor (de timp ºi/sau de resurse)

Costul de oportunitate

existente sunt aspecte care se pot materializaîn obstacole sau bariere, restrângând ariaalternativelor privind rezolvarea unei problemesau, dimpotrivã, pot conduce la o focalizareintensã asupra problemei decizionale, princãutarea de informaþii suplimentare ºielaborarea unui numãr mai mare de soluþii.

Este deja un truism faptul cã desfãºurareaunei activitãþi implicã un efort, un consum deresurse.

2.

72

AE

Amfiteatru economic

Volumul de resurse consumat pentru aobþine rezultatele dorite reflectã nivelul deeficienþã. Însã resursele au un preþ ºi existã ocompetiþie între pretendenþii-proprietari pentrudobândirea lor. Or, în aceste condiþii, o entitateeconomicã este competitivã doar dacãreuºeºte sã converteascã resursele“intrãrile”) în “ieºiri” cu o valoare superioarã

faþã de concurenþii sãi. Doar astfel resurseleutilizate pentru exploatarea oportunitãþilor ivitepe piaþã creeazã plus-valoare. Însã decizia deangajare a resurselor într-un proiect datpresupune dimensionarea acestora pemãsura necesarului impus de exploatareaoportunitãþii selectate. O revenire asupradeciziei, în scopul renunþãrii sau reorientãrii nueste lipsitã de costuri suplimentare saupierderi. Resursele financiare, o datãconvertite în resurse operaþionale ºi umane,sunt dificil ºi/sau costisitor de transformat înlichiditãþi cu o valoare echivalentã celei iniþiale.

Costul de oportunitate este decisiv înevaluarea randamentului investiþiei sau

performanþelor unei entitãþi economice, pentrucã investitorii nu sunt interesaþi doar devaloarea absolutã a profitului obþinut dinafacere, ci de (mai ales) câºtigul oferit dealternativele investiþionale existente pe piaþã.

Costul de oportunitate al capitalului aredouã componente de bazã. Prima este datã deimperativitatea (re)compensãrii investitoruluipentru efectele timpului asupra banilor. Cea dea doua componentã este rezultatul gratificaþieisolicitate de investitor pentru riscul asumat.Pentru cã prima componentã reflectã doarvaloarea în timp a banilor ºi nu riscul, conducela ideea cã investitorul se aºteaptã la orecompensã-câºtig egalã cu rata câºtigului laplasamentele lipsite de risc (titluri de stat), vezifigura nr. 2.

Rãsplata investitorului pentru riscul asumatse regãseºte în cea de a doua componentã acostului de oportunitate al capitalului, întâlnitãîn literatura de specialitate ºi sub denumireade “primã de risc”.

(

risc

câºtig

Nivelul câºtigului aferentplasamentelor lipsite de risc

Recompensa/”prima”pentru riscul asumat

Figura nr. 2 Relaþia risc - câºtig

Dimensiunea, aspiraþiile ºi anticipaþiileîntreprinderii, precum ºi performanþele sale ºiale industriei din care face parte influenþeazã,prin urmare, comportamentul decidenþilor încondiþii de risc. De altfel, nivelul aspiraþiilorfirmei este vãzut ca o funcþie a urmãtoarelortrei variabile: obiectivele firmei, performanþelesale anterioare, precum ºi performanþele altorfirme “comparabile”. În practicã, obiectivelefirmei sunt un rezultat al compromisului întredezideratul de a-ºi maximiza profitul ºiresponsabilitãþile asumate faþã de angajaþi,clienþi, comunitate etc. Prin urmare, obiectivelefirmei pot reflecta interese ºi motivaþii propriiunor indivizi sau unor grupuri de indivizi. În

aceste condiþii, succesul firmei estecondiþionat de minimizarea conflictelor întreinteresele pãrþilor afectate de decizia luatãºi/sau implicate în luarea deciziei. Mai mult,nivelul aspiraþiilor proprii entitãþii economice seschimbã o datã cu trecerea timpului (aspiraþiiadaptive generate de experienþa acumulatã).Diminuarea diferenþei dintre aspiraþii ºianticipaþii depinde de raportul dintre volumulresurselor curente de care dispune firma ºi celestimat.

Ignorarea aspiraþiilor, anticipaþiilor ºi avolumului disponibil sau potenþial de resurse,poate conduce la o evaluare a riscului lipsitã derealism, cu atât mai mult în situaþiile în care

73



Bibliografie

Noi tendinþe în analiza riscului în afacerile comerciale

1. Carroll, T., Webb, M., Griffith, M. -- Take That Ltd, Harrogate, England, 2001

2. Chiu, W. H. - - The Journal of Risk and Insurance vol.67, no. 4, 2000

3. Drucker, F. P. - - Butterworth-Heineman,Oxford, England, 2000

4. Fama, E.F., French, K.R. - - The Journal ofBusiness vol.73, no. 2, 2000

5. Gron, A., Winston, A. - - The Journal of Business,vol.74, no.4, october, 2001

6. Hitt, M.A., Amit,R., Lucier,C.E., Nixon, R.D. -- Blackwell Publishing, First Edition, London, 2002

The Risk Factor: How to make risk managementwork for you in strategic planing and enterprise

On the Propensity to Sel-Protect ,

Management Challenges for the 21 Century

Forecasting Profitability and Earnings,

Risk Overhang and Market Behavior

Creating Value Winners in the NewBusiness Environment

st

7. Popescu, N. - - tezã de doctorat

ciclurile macro-economice genereazã variaþiiconsiderabile ale ratei inflaþiei, dobânzii ºi aleratei de creºtere economicã.

ConcluziiDeºi, în mare parte, problemele cu care se

confruntã decidenþii în ceea ce priveºte risculsunt similare cu provocãrile curente generatede activitatea managerialã existã, totuºi,câteva particularitãþi distinctive, printre care seregãsesc: orizontul de timp luat în calcul,estimarea costurilor ºi rezultatelor aferentedeciziei, incertitudinea existentã saupotenþialã, credibilitatea informaþiilor, precumºi interdependenþele posibile între diverseevenimente sau acþiuni (spre exemplu, banca

centralã poate interveni pentru susþinereacursului de schimb al monedei, ceea ce poateprovoca un ºoc asupra ratei dobânzii).Deseori, aceste particularitãþi dicteazãvolumul ºi natura informaþiilor necesare luãriideciziei, precum ºi maniera de organizare,procesare ºi prezentare a acestora în scopuljustificãrii deciziei luate.

Abilitãþile ºi expertiza celor care formeazãcorpul decizional influenþeazã deciziile, stiluldecizional, precum ºi volumul informaþiilornecesare luãrii deciziei. Resursele de caredispune firma, succesele sau eºecurile ceformeazã palmaresul decidenþilor vor avea, deasemenea, impact asupra modalitãþii alesepentru soluþionarea unei probleme.

3.

74

AE

Amfiteatru economic

BOROMIR PRODBUZ UÃ

DRUMUL GRÂULUI CÃTRE PÂINE

Telefoane

Fax

Adresa po tal

0238-4361700238-4467050745.026167

0238-4361700238-446705

Str. ªantieruluinr. 7, Buz u,cod poºtal 120226jud. Buzãu

º ã

ã

75

În contextul actual, dat de exigenþeleintegrãrii României în Uniunea Europeanã,contabilitatea de gestiune, numitã recent ºicontabilitate managerialã, a devenit onecesitate pentru pilotajul eficient al uneiorganizaþii care doreºte sã se menþinãcompetitivã.

Acest articol prezintã câteva consideraþiiprivind evoluþia contabilitãþii manageriale ºiraportarea acesteia la contabil itateafinanciarã, la controlul de gestiune exercitatîntr-o organizaþie, la activitãþile de audit ºi deexpertizã contabilã.

Un proces decizional, desfãºurat pe diferiteniveluri organizaþionale, operaþional ºistrategic, are nevoie sã se fundamenteze pedate privind costurile înregistrate ºi pe alteanalize pertinente, provenite din interiorulîntreprinderii, furnizate de o contabilitatemanagerialã care trebuie sã rãspundãnecesitãþilor de informare semnalate deconducerea organizaþiei.

Dans le contexte actuel, donné par lesexigences de l'intégration de la Roumaniedans l'Union Européenne, la comptabilité degestion, surnommée récemment “comptabilitémanageriale”, est devenue une nécessité pourle pilotage efficient d'une organisation quisouhaite se maintenir compétitive.

C e t a r t i c l e p r é s e n t e q u e l q u e sconsidérations concernant l'évolution de lacomptabilité de gestion et son rapport avec lacomptabilité financi re, le contrôle de gestionexercé dans une organisation, les activitésd'audit et d'expertise comptable.

Un processus décisionnel, déroulé dans dedifférents niveaux organisationnelsopérationnel et stratégique a besoin de sefonder sur des données concernant les coûtssaisis et dans d'autres analyses pertinentes,provenues de l'intérieur de l'entreprise,fournies par une comptabilité de gestion quidoit répondre aux nécessités de s'informersignalées par les dirigeants de l'organisation.

tactic, - tactique

è

,

•••••audit•

contabilitate managerialãcontabilitate de gestiunecosturicontrol de gestiune

expertizã contabilã

comptabilité de gestioncomptabilitécoûtscontrôle de gestionauditexpertise comptable

•

•

•

•

•

•

Lector univ. dr. Liana Anica PopaAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

RECURSUL LA CONTABILITATEA MANAGERIAL ,O PROBLEM DE ACTUALITATE

ÃÃ


Rezumat


Cuvinte-cheie

Resumé

Mots - clés

76

AE

Amfiteatru economic

“Începutul ºtiinþei unui director este cunoaºterea exactã a costului sãu de producþie ”(Bertrand Thompson, economist american)

.

Scurt istoric alcontabilitãþii manageriale

Încercând o întoarcere spre originilecontabilitãþii de gestiune, numitã mai recent ºi

, se poate constatacã ea se datoreazã, în primul rând, Revoluþieiindustriale. Prima etapã în evoluþiacontabilitãþii de gestiune poate fi ancoratã întimp în jurul anilor 1820-1830, mai ales înFranþa. Este, însã, sigur cã practici izolate auexistat ºi înainte, în afarã de calculeextracontabile de costuri, care timp îndelungatau rãmas fãrã o legãturã veritabilã cuconducerea întreprinderii sau cu condiþiile depermanenþã ºi de fiabilitate la baza cãrorapoate fi invocatã existenþa unui sisteminformaþional propriu-zis. Schiþe pentru ocontabilitate industrialã la uzinele Oerruck aufost semnalate în anul 1735. Un sistemcontabil integrat, care þinea cont de preþul decesiune intern, pare a fi fost pus la punct încãdin 1690 la uzinele ºi turnãtoriile cu cãrbunede lemn din regiunea Sheffield. Obiectivulprimordial al acestei contabilitãþi eraucosturile, calitatea, alegerea produselor ºiprocedeelor de fabricaþie (tehnologiile),controlul angajaþilor, modul de utilizare amateriilor prime.

În cursul secolului al XIX-lea, gestionariioccidentali s-au vãzut obligaþi sã calculezecosturile produselor care rezultau în urmaproceselor interne din cadrul unei întreprinderi.Ulterior, au început sã aparã lucrãri scrise despecialiºti în Franþa, Anglia ºi Statele Unite. Lasfârºitul secolului al XIX-lea Frederick W.Taylor ºi Henry Metcalfe au conceput marileprincipii ale contabilitãþii industriale pentrufabricarea pe loturi; Emile Rimailho va fi ajunsmai departe la sfârºitul anilor 1920: este vorbadespre principiile care par a fi inspirat nu numaiPlanul Contabil Francez, ci ºi sistemelegerman ºi olandez. De asemenea,contabilitatea de gestiune a evoluat în anii careau urmat, atât în teorie, cât ºi în practicã.

Pe mãsurã ce societatea se dezvoltã,concurenþa devine mai acerbã. Ea trece de la oformã de concurenþã prin costuri la una maicomplexã, care priveºte strategiile pe careîntreprinderea le foloseºte pentru a-i face faþã.În consecinþã, este nevoie de un cadruconceptual care sã permitã demonstrareapertinenþei metodelor utilizate; pertinenþa

costurilor, de exemplu, este valabilã numaidacã este asiguratã condiþia de fiabilitate acalculaþiei acestora (ºi nu numai a costurilorproduselor, ci ºi a celor care inducperformanþele asupra cãrora întreprinderea vacãuta sã-ºi clãdeascã un avantaj competitiv:termene, flexibilitate, servicii).

Ultimii ani sunt caracterizaþi prin fenomenede crizã în ceea ce priveºte contabilitatea degestiune. Existã numeroase controversegenerate de transformarea sistemelor degestiune ale întreprinderilor, cauzate deschimbãri tehnologice.

contabilitate managerialã

Contabilitatea financiarã ºicontabilitatea managerialã

În orice organizaþie, luarea de decizii estefactorul care delimiteazã contabilitateafinanciarã de contabilitatea managerialã.Gestiunea costurilor este parte integrantã acontabilitãþii manageriale.

Contabilitatea financiarã furnizeazã înprincipal informaþii despre contextul în carefuncþioneazã întreprinderea sau organizaþia,dest inate atât ce lor însãrc inaþ i cumanagementul unitãþii respective, cât ºipersoanelor din exterior, interesate sau avânddreptul sã fie informate cu privire la evoluþiaacesteia. Mai ales ultimului tip de utilizatori aiin formaþ ie i contab i le se datoreazãstandardizarea, într-o bunã mãsurã, acontabilitãþii financiare, adicã realizarea ºiprezentarea ei în forme similare pentruîntreprinderi diferite. Aceasta se rezumã în treidocumente cheie care sunt întotdeaunaaceleaºi: bilanþul, contul de profit ºi pierdere ºisituaþia fluxurilor de numerar.

,

În schimb, contabilitatea managerialã estedest inatã în special responsabi l i lorîntreprinderii în procesul optimizãrii deciziilorluate în activitatea curentã. Întrucât numãruldeciziilor dintr-o întreprindere este practicimprevizibil, contabilitatea managerialãtrebuie sã fie foarte aproape de reflectareaactivitãþii reale, poate chiar mai puþin obiectivãºi generalizatã, dar utilã pentru gestiuneaorganizaþiilor într-un context dat.

Contabilitatea financiarã furnizeazãcheltuielile înregistrate dupã natura lor, dar nuindicã ºi cauza apariþiei lor, legile economicepe care le respectã, finalitatea la care acesteatrebuie sã fie raportate.

1.

2.

77



Aspectele menþionate pot fi cunoscute prinintermediul contabilitãþii de gestiune

De exemplu, ea trebuie sã poatã servifundamentãrii unor decizii de genul:continuarea fabricãrii unui produs careocazioneazã pierderi, cumpãrarea uneianumite piese, creºterea volumului vânzãrilorîntr-o zonã geograficã determinatã, evaluareamodului de gestionare, de cãtre un director, aunei fabrici etc. Toate aceste decizii fac apel lainformaþii mult mai detaliate decât poate ofericontabilitatea financiarã; este posibilã chiarelaborarea unor documentaþii în mod specialpentru luarea unor decizii la un moment dat, înloc de a întocmi periodic o situaþie, la termeneprestabilite, cum se întâmplã în contabilitateafinanciarã.

În principiu, informaþia din contabilitateafinanciarã este dirijatã spre persoaneleexterne unei organizaþii (chiar dacã este utilã ºiscopurilor gestiunii în interiorul sãu), în timp cecontabilitatea managerialã este destinatãnumai responsabililor acesteia. În general,contabilitatea managerialã se referã la o partea întreprinderii, fie ea un produs, undepartament, o secþiune, o zonã geograficãdatã sau orice altã subdiviziune aîntreprinderii. Obiectivul sãu este acela de aanaliza ce se întâmplã în interiorulîntreprinderi i în detal iu, dincolo dedocumentele contabilitãþii financiare. În modcert, din aceastã cauzã ea se mai numeºtefrecvent ºi contabilitate analiticã.

O parte importantã din ceea ce cerecontabilitatea managerialã se obþine analizânddate relaþionate cu costuri. Cunoaºtereacosturilor este un imperativ de bazã al luãriideciziilor într-o organizaþie. Acea ramurã acontabilitãþii manageriale al cãrui obiectiv este

calculul ºi analiza costurilor organizaþiei senumeºte contabilitatea costurilor. În practicã,adesea, cele trei sintagme: contabilitateamanagerialã sau de gestiune, contabilitateaanaliticã ºi contabilitatea costurilor seconsiderã, în mod frecvent, echivalente.

Existã încã directori de întreprinderi caresunt încã înclinaþi sã considere cã estesuficientã contabilitatea generalã ºi cã parteade gestiune este o chestiune de instinct sau deintuiþie. Aceste opinii pot fi periculoase ºi chiarfatale pentru supravieþuirea unei întreprinderi.

Fãcând referire la introducerea unei noi ºimoderne metode de gestiune, responsabiliifinanciari de la firma Hewlett-Packard (care aureuºit, ulterior acestei schimbãri, sã-ºimãreascã cifra de afaceri cu peste 100 % înmai puþin de doi ani) afirmã: “Este cea maibunã investiþie a noastrã din ultimii cinci ani !“.Aceasta dovedeºte încã o datã necesitatea dea fi perfect informaþi în ceea ce priveºtecosturile proceselor ºi produselor.

Principalul rol al contabilitãþii managerialeeste acela de a oferi o reprezentare clarã aproceselor creatoare de valoare într-oîntreprindere ºi de a furniza date proceselordecizionale.

“Contabilitatea de gestiune încearcã sãaducã o contribuþie importantã la gestiuneadinamicã, participând la rãspunsul dat unuinumãr de cinci întrebãr

Unde ne situãm? (În ce stare? În cemediu? Care ne sunt oportunitãþile ºi care suntriscurile previzibile?..);

2. Unde vom ajunge? (dacã nu mai facemnimic altceva decât ceea ce întreprindemastãzi…);

3. Unde dorim sã ajungem? (definiþia uneistrategii sau a unei intenþii strategice);

4. Cum vom ajunge unde ne-am propus?(toate planurile de acþiune sau alte scenarii);

5. Cum vom ºti cã am atins într-adevãrobiectivul vizat? (orice activitate de urmãrire aaplicãrii strategiei alese)“.

Calculaþia costuri lor complete aleoperaþiilor, ale activitãþilor, ale produselor faceparte din categoria instrumentelor de bazã ale

. Datoritã relaþiilor lorcu preþul de vânzare ºi cu

.

i fundamentale:1.

alegerea proiectelor

Contabilitatea managerialã,controlul de gestiune,auditul ºi expertizacontabilã - factori esenþialipentru dinamica uneiorganizaþii

controlului de gestiune

3.

78

AE

Amfiteatru economic

de investiþii, ele joacã un rol tot atât deimportant în alegerea orientãrilor strategice.

În urma acestui studiu complex, expertizacontabilã poate depista deficienþele existenteîn organizarea ºi conducerea sistemului degestiune, imperfecþiunile propagate pe traseulprocesului decizional, precum ºi omisiunilesau erorile comise în executarea atribuþiilor deserviciu cu consecinþe negative asupraorganizaþiei la care se efectueazã expertiza.

A conduce înseamnã, mai întâi, a aveamijloacele de a ºti (ºi, în particular, de a ºti dacãexistã eficacitate în activitãþile pentruatingerea obiectivelor propuse), apoi a deþinemijloacele de a înþelege (punctele în care seacþioneazã cu eficienþã ºi cele în care nu selucreazã astfel) ºi, în sfârºit, a dispune demijloacele de a orienta acþiunea spreameliorarea permanentã a performanþelor.

Controlul de gestiune trebuie sã asigureraportarea performanþelor unei organizaþii lapiaþã, mãsurând rezultatele diferitelor entitãþiautonome ºi independente (în care este“decupatã” întreprinderea) ºi, pornind de laindicatori pertinenþi, limitând comportamenteoscilatorii ale acestora. Retransmiterearestricþiilor impuse de piaþãspre interiorul organizaþieitrebuie sã aibã ca scopdinamizarea acesteia dinurmã, încercând totodatãasigurarea unui echilibruîntre comportamente carevor favoriza obþinerea unuiprofit imediat ºi o bunãevoluþie a organizaþiei înviitor (pe termen lung).

Controlul de gestiunereprezintã un l iant, ointerfaþã între controlulstrategic (sau planificareastrategicã) ºi cel operaþional(sau de execuþie). Controlul strategic esteorientat cãtre mediul extern al unei organizaþiiîn scopul stabilirii opþiunilor strategice ºi alurmãririi compatibilitãþii acestora cu tendinþadoritã în evoluþia întreprinderii. Controluloperaþional asigurã verificarea respectãriiregulilor de execuþie a sarcinilor din cadrul uneiorganizaþii, fiind exercitat la nivelul activitãþilorde producþie (respectarea reþetelor defabricaþie, a standardelor de calitate impuse) ºicomerciale (respectarea plafonului plãþilor princasã, a cotelor de reduceri de preþ practicate înfuncþie de volumul ºi frecvenþa vânzãrilor cãtreun client ºi/sau de importanþa acestuia pentruîntreprindere).

Pentru realizarea obiectivelor sale,controlul de gestiune necesitã un sisteminformaþional, un sistem de planificare petermen scurt (anual) ºi o procedurã demãsurare a performanþelor.

Cunoaºterea condiþiilor economice ºifinanciare în care se desfãºoarã activitatea

unei organizaþii, în raport cu cerinþele ºilegitãþile pieþei, previne situaþiile de încetare aplãþilor ºi de faliment. Controlul financiar,organizat ºi exercitat în mod exigent ºicompeten t , as igurã corec t i tud inea,exacti tatea, legal i tatea ºi real i tateainformaþiilor privind situaþia patrimonialã ºifinanciarã a organizaþiilor.

În timp ce controlul de gestiune trebuie sãstimuleze dezvoltarea permanentã a“instrumentarului” de control ºi sã contribuie înmod constant la ameliorarea performanþelorunei organizaþii, alte proceduri ºi mijloace,reunite sub titulatura de , se evidenþiazãprin caracterul punctual, periodic al misiunii lorpe parcursul exerciþiului financiar.

Dintre cele douã tipuri principale de audit -(certificarea imaginii fidele a

situaþiilor de sintezã ºi ac o n t u r i l o r ) º i

, cel din urmã esteutilizat pentru determinareaunor soluþii ºi gãsirea unorprocedee eficace având dreptscop reducerea costurilor ºiameliorarea performanþelororganizaþiei. Prin audituloperaþional se urmãresc, atâtelaborarea unui diagnosticpornind de la analiza riscurilorºi deficienþelor în gestiune,precum ºi recomandarea deprocedee ºi mijloace maieficiente sau noi, necesare

gestiunii în ansamblul ei.Contabilitatea de gestiune poate furniza,

de asemenea, informaþii pentru expertizelecontabile în eventuale situaþii litigioase.Expert iza contabi lã - judic iarã sauextrajudiciarã - analizeazã posibilele cauzecare au determinat abateri de la normelelegale cu caracter economic ºi financiar,descifreazã relaþiile economice ºi financiaredintre pãrþile aflate în litigiu, caracterizeazãstarea de fapt a organizaþiei în raport cu legeaºi actele normative care reglementeazãdomeniul investigat, stabileºte legãturile decauzalitate ºi responsabilitate.

audit

auditul financiar

a u d i t u loperaþional

79



ConcluziiPilotajul unei întreprinderi se bazeazã pe

decizii luate pornind de la o bunã cunoaºtere afactorilor interni ºi externi care ar puteainfluenþa activitatea desfãºuratã. Un imperativconstant al proceselor decizionale estedeterminarea cât mai exactã a costurilor ºi aimp l i ca þ i i l o r aces to ra în ob þ ine rea

performanþelor stabilite pentru o organizaþie.

Este indubitabil cã, într-o organizaþie, ocontabilitate managerialã bine pusã la punct,dinamicã ºi flexibilã, se constituie într-uninstrument puternic aflat la dispoziþiamanagerilor de pe toate nivelurile deconducere.

4.

Bibliografie

Contrôle de gestionOù va la comptabilité d'activités? D'une culture de l'allocation à une

culture de la modélisationComptabilité de gestion

Comptabilité de gestion: les défis de la prochaine décennie

Du coût de revient au management par activités

A l'initiative de CEDERE une nouvelle chronique sur lacomptabilité de gestion

La comptabilité de gestion reflète la represéntation que l'onfait de l'entreprise

Cours de contrôle de gestion à l'I.A.E.

Le contrôle de gestion stratégique. La gestion par les activités

Outil de gestionElèments de comptabilité analytique

1.Alazard, C., Separi, S. Dunod, Paris, 19922. Besson, P.

RFC 243, martie, 19933. Bouquin, H. Edition Dalloz, Sirey, 1993

5. Lebas, M. RFC 265,martie 1995

6. Lebas, M. RFC 258, iulie-august1994

7. Lebas, M., Mevellec, P.RFC 237, septembrie 1992

8. Lebas, M. , Mevellec, P.RFC 264, septembrie 1992

9. Lecocq, P. Universitatea din Orléans, Fran

10. Lorino, P. Dunod,Paris 1991

11. Mevellec, P. Editura Malesherbes, Paris, 199312. Rosenberg, G. Dunod, Paris, 1991

- --

-- -

- -

- -

--

--- -

- -

- -- -

4. Edwards J.R., Boyns T. -- ManagementAccounting Research, vol. 3, nr. 2, juin 1992

Industrial organisation and accounting innovation: charcoolironmaking in England 1690-1783

þa,1996


II.Personalitãþi, instituþiiºi evenimente

Joseph M. Juran. Personalitatea omului ºi opera sa

Dr. ªtefan Rãgãlie

Pagina 82

Alexandru Marghiloman: “Am intrat în politicãbogat ºi ies sãrac, dar cu mâinile curate”

Conf. univ. dr. Nicolae Lupu

Pagina 89

Instituþiile Uniunii Europene (II)

Prof gr.I Adriana Pietrãreanu

Pagina 92

Conferinþã Internaþionalã“ ” - A.S.E. Bucureºti29-30 octombrie 2004

Simpozion“ ” -ASE Bucureºti19 noiembrie 2004

Comerþ ºi Competitivitate

Marfã - Calitate - Globalizare

Pagina 95

Pagina 96EVENIMENTE

82

AE

Amfiteatru economic

Este unanim acceptatã ideea cã nivelul debunãstare socialã a unei naþiuni, mai exact,nivelul calitãþii vieþii pe care cetãþenii unei þãri îlasigurã zi de zi, depinde în mod decisiv decalitatea produselor ºi a serviciilor realizate ºiexportate de aceºtia. În acest context,conceptele ºi principiile introduse de JosephM. Juran în gîndirea economicã ºi grupate înTrilogia Juran (trilogie care reuneºte cele treiacþiuni majore: planificarea, controlul ºiîmbunãtãþirea calitãþii), devin utile pentrumajoritatea firmelor româneºti ºi oferã un setde instrumente practice care îmbunãtãþescvaloarea adãugatã produselor cu valoareaintrisecã a calitãþii acestora.

Peste cîteva luni, la 24 decembrie, vom trãiun moment deosebit de emoþionant.Contemporanul nostru, distinsul om de ºtiinþãamerican, de origine românã, dr. Joseph M.Juran va împlini venerabila vîrstã de 100 ani.Cu acest prilej, vom încerca o modestãrememorare a parcursului marelui savantcare, nãscut la Brãila ºi copilãrind la GuraHumorului, a devenit o personalitate dereferinþã în domeniul managementului calitãþii.Reiterarea sinteticã a operei marelui savantamerican va permite, deopotrivã, atâtgeneraþiei actuale de tineri studenþi, cât ºispecialiºtilor din economie, cunoaºtereaprofundelor transformãri în domeniul calitãþiiproduselor, instituite de Juran ºi dezvoltateulterior de cercetarea ºtiinþificã ºi practicamondialã, care au permis impunerea unorproduse utile ºi de calitate, atât în piaþaamericanã, cât ºi în cea europeanã.

It is well-known the idea that the socialwelfare level of the nation, more precisely thedaily quality life level of the country depend onthe quality of goods and services realized andexported by its citizens. In this context, theconcepts and principles introduced by JosephM. Juran in the economic thinking and knownas Juran Trilogy (this trilogy puts together thethree major activities: the planning, control andimproving of the quality) become important forthe Romanian firms and offer a series of toolswhich could improve the added value of thegoods with the intrinsic value of their quality.

In some months, on 24th of December, we’lll ive a very emotional moment. Ourcontemporary, the distinguished Americanman of science of Romanian origin, dr. JosephM. Juran, will be 100 years old. That’s why weshall try a modest recall of the eminent scientistwho, born in Braila and living his childhood inGura Humorului, became a personality ofreference in the field of the qualitymanagement. The synthetical presentation ofthe works of the great American man ofscience will allow both to the young studentsand to the specialists in the economy to knowthe deep changes in the quality of goods fieldproposed by Juran and developed later onthrough the scientific research and the practiceall over the world. They permitted to imposesome important goods and of quality on theAmerican but also European market.

Dr. ªtefan RãgãlieCercetãtor principal I la Academia Românã, Centrul de Economia Industriei ºi Servicii, Bucureº[email protected]

JOSEPH M. JURANPERSONALITATEA OMULUI I OPERA SAª

Rezumat Abstract

Activitatea de îmbunãtãþire continuã a calitãþii implicãinventivitate continuã, atât în întreprinderile industriale câtºi în cele agricole, ºi oferã posibilitãþi favorabile pentrumanifestarea spiritului creator în întreaga societate.

Joseph M. Juran

83

AE Personalitãþi, instituþii ºi evenimente


Omul Juran ºi fondatorulde ºcoalã

controlulcalitãþii îmbunãtãþirea calitãþii

Deºi numele sãu pare pentru unii tineri maipuþin cunoscut, impactul operei sale asupramanagerilor, oamenilor de afaceri ºi anaþiunilor prospere, precum ºi asupraproduselor industriale ºi a serviciilor care secumpãrã este profund ºi semnificativ. Definirearolului lui Juran în cadrul “miºcãrii calitãþii” estela fel de complexã ca însãºi definirea calitãþii.Ambele par relativ simple, dar privite maiîndeaproape ele devin supradimensionate.Juran însuºi vorbeºte, cu multã admiraþie,despre douã aspecte ale calitãþii. Primulaspect se referã la caracteristicile sale, “ocalitate mai bunã înseamnã un numãr maimare de caracteristici care satisfac cerinþeleclienþilor”. Al doilea aspect este legat de “lipsade defecte”, care se traduce prin deviza “ocalitate mai bunã reprezintã defecte maipuþine”. Dar, oricât de elementar ar pãrea,fiecare manager ºtie cã obþinerea unei calitãþisuperioare nu reprezintã un scop uºor derealizat. Pentru Joseph M. Juran, introducereacalitãþii în conºtiinþa omenirii a reprezentatscopul vieþii sale. Cu siguranþã, munca luiJuran a anticipat în mare parte exigenþele“clienþilor” din toatã lumea. În 1937, Juran aconceptualizat principiul lui Pareto, pe care sebazeazã astãzi strategia milioanelor demanageri, pentru a separa în activitãþile lorclienþii “puþini ºi vitali” de cei “mulþi ºi utili”.Juran a definit standardele de referinþã privindcontrolul calitãþii în lucrarea sa “ManualulControlului Calitãþii”, pe care a publicat-opentru prima datã în 1951. Continuândaceastã practicã în 1954, el a susþinut o seriede prelegeri managerilor japonezi, ajutându-isã implementeze calitatea în întreprinderile lor.

Aceastã carte clasicã, “Debut Managerial”,publicatã prima datã în 1964, prezintã o teoriegeneralã ºi unitarã a managementului calitãþii,reunind cele douã acþiuni majore

ºi .A fost primalucrare care a descris pas cu pas tehnologiacare a devenit baza pentru iniþiativele decalitate din întreaga lume.

În 1979, Juran a fondat “ ,cu scopul de a crea noi instrumente ºi tehnicipentru propagarea propriilor idei. Primalucrare a Institutului a fost

(o serie ineditã deprograme video de instruire).

, publicatã în 1986, a identificat un aldoilea aspect major al managementuluicalitãþii: planificarea calitãþii.

Reunind cele douã contribuþii majore nutrebuie neglijat nici rolul lui Juran de profesor ºiorator la Universitatea New York ºi în cadrulAsociaþieiAmericane de Management. Juran afost, de asemenea, consultant de afaceripentru organizaþii neguvernamentale din peste40 de þãri ºi a avut contribuþii majore înliteratura de specialitate prin intermediul celor20 de cãrþi scrise ºi al sutelor de articolepublicate (ºi traduse în 17 limbi de circulaþie),precum ºi al câtorva zeci de programe video deinstruire.

Dar nici cea mai cuprinzãtoare evidenþierea realizãrilor lui Juran (ºi a premiilor aduse deacestea) nu pot exprima bogãþia ºi intensitateainfluenþei sale în practica industrialã.Managerii care au învãþat de la Juran - ºi suntmii în întreaga lume - vorbesc despre ideilesale cu un respect care depãºeºte preþuirea ºise apropie de veneraþie. ,fondatorul lui Apple Computer ºi al lui NeXT,

Institutul Juran”

“Juran despreÎmbunãtãþirea Calitãþii”

“TrilogiaCalitãþii”

Steve Jobs

Atât viaþa cât ºi influenþa lui Joseph M. Juran asupra practicii economice universale suntde o amplitudine remarcabilã ºi o extraordinarã intensitate. Nãscut la începutul secoluluitrecut, Juran ºi-a desfãºurat activitatea pe parcursul a peste ºapte decenii, influenþândsemnificativ gîndirea economicã aproape jumãtate din perioada respectivã. Pornind de laprima sa slujbã de depanator într-o micã fabricã industrialã, Juran ºi-a construit treptat ocarierã completã, ca scriitor, profesor, inginer ºi consultant ºtiinþific. Crescut într-o sãrãciecaracteristicã pentru orice emigrant, Juran a dobândit cu perseverenþã o poziþie plinã derespect ºi prosperitate printre contemporanii sãi. Cea mai mare contribuþie, pe care Juran aadus-o societãþii americane, o putem cantona astãzi în domeniul managementului, înspecial al calitãþii. Observator atent, vizionar, cu o extraordinarãcapacitate de sintezã, Juran a fost numit pe rând “tatãl calitãþii”, “guru al calitãþii” ºi omulcare “i-a învãþat pe japonezi calitatea” (caracterizare pe care Juran o refuzã cu multãmodestie). Probabil, cea mai importantã realizare a sa poate fi consideratã dimensiuneaumanã pe care acesta a dat-o calitãþii, extinzând-o de la originile sale statistice la ceea ce noiastãzi numim “Managementul Calitãþii Totale”.

managementului

1.

84

AE

Amfiteatru economic

p o m e n e º t e c ua d m i r a þ i e d e“contribuþia profundã”a lui Juran;

, d i rectorexecutiv al UniuniiJaponeze a Oamenilord e ª t i i n þ ã º i aInginer i lor, af i rmãcategoric cã “Dr. Juraneste cea mai mareautoritate din lume încontrolul cal i tãþ i i ” ;

, scriitor ºi teoretician, afirmã cã“evoluþia pe care a cunoscut-o producþiaamericanã în ultimii 30-40 de ani se datoreazãlui Joseph Juran ºi muncii sale neobosite,continue, pline de rãbdare”;

, preºedinte emerit al AsociaþieiAmericane de Management, foloseºte ometaforã pentru a-ºi exprima admiraþia pentruJuran: “Joe este ca un fluviu”, spune Appley,“care continuã sã curgã. Nu ºtii de undeizvorãºte, nu ºtii unde se varsã. Nu ºtii decât cãeste bogat, existã întotdeauna apã în el ºipoate fi folosit cu scopuri pozitive”. Aceºtimanageri, lideri ºi teoreticieni deopotrivãpreþuiesc ideile lui Juran din multe motive.Probabil, cel mai important este faptul cãmunca sa a fost devotatã promovãriiprincipiilor de bazã. Astãzi, când suntembombardaþi cu informaþii, manifeste ºi ideivechi, reformulate pentru a pãrea noi,mesajele lui Juran sunt originale, realiste, plinede bun simþ ºi înþelepciune. Desigur, esteimposibil de separat caracterul omului însuºide impactul muncii sale. Lui Juran nu i sepotriveºte profilul unui autor de best-seller ºide consultant al celor mai puterniciconducãtori ai lumii economice. Juranreprezintã o minte pãtrunzãtoare ºi un spiritgeneros, devotat cu pasiune calitãþii ºiîmbunãtãþirii ei în cel mai larg sens. Puterea saconstã în abilitatea de a asculta, de a sintetizaidei ºi de a articula concepte într-un modneobiºnuit de precis ºi de accesibil. Întreagasa viaþã a fost caracterizatã de un respectpentru fapte. El refuzã sã le exagereze atuncicând este vorba despre mãsurarea valoriioricãrui individ, inclusiv a sa. Niciodatã nu apretins cã îi aparþin idei care nu erau integralale sale ºi a evitat reclama propriei persoane.Cu modestie Juran s-a confesat recent într-orevistã americanã: “Nu m-ar deranja dacãnimeni nu îºi va aminti de mine peste câþivaani”.

Ca mulþi manageri care privesc înainte ºiluptã imens pentru obþinerea unei calitãþi maibune în piaþã, anii de debut ai lui Juran nu aufost lipsiþi de probleme. Joseph M. Juran s-anãscut pe 24 decembrie 1904, în oraºul Brãila.Tatãl sãu, Iacob, a fost un cizmar cu renume înoraº. Dupã 1904, familia sa, alcãtuitã din 5membri, se mutã în nordul þãrii, la GuraHumorului. Despre aceste locuri Juran avea sãscrie mai târziu: “Nu aveau probleme cucalitatea. Nu au avut niciodatã o panã decurent sau de automobil. Bineînþeles, nuaveau electricitate ºi nici automobile.” În 1909,tatãl sãu a pãrãsit România, cãutând o viaþãmai bunã în America. Despãrþirea de tatãl sãu,pe când el abia avea 5 ani, rãmâne una dintreprimele amintiri triste ce l-au marcat mult timppe tânãtul Joseph. Bãiatul nu ºi-a vãzut tatãltimp de 3 ani, când întreaga familie sereuneºte, alãturi de Iacob, în Minnesota, în1912. Viaþa în America nu a schimbat imediatdestinul familiei Juran. Au înlocuit casa cupodeaua murdarã din Gura Humorului cubordeiul din carton gudronat din Minneapolis.Pentru a supravieþui, copiii mergeau la oriceslujbe puteau gãsi. În aceste condiþii tânãrulJoseph a condus o herghelie de cai, a lucrat camuncitor, vânzãtor de pantofi, vopsitor,funcþionar într-o bãcãnie ºi contabil la undepozit local de gheaþã.

În toþi aceºti ani, el a început sã înþeleagãmunca practicã ºi principiile de bazã aleafacerii. Joseph era un bãiat inteligent, chiarstrãlucitor. A excelat mai ales la matematicã ºifizicã ºi a fost timp de patru ani primul din clasasa la învãþãturã, deºi era cel mai scund dinclasã. Poseda calitãþi deosebite ce îipermiteau o exprimare rapidã, tipicã unei minþipãtrunzãtoare. Terenul ºcolii, sãrãcia, slujbelecare nu se mai terminau au fãcut din Joseph unabsolvent de liceu care, dupã spusele proprii,“era destul de dezamãgit de lume.Am fost multtimp împotriva acestei lumi”. În 1920, Josephse înscrie la Universitatea din Minnesota, fiindprimul din familia sa care frecventeazã uncolegiu. Aici descoperã un sport care îi vaschimba rapid ºi profund perspectiva asupravieþii: Mintea sa analiticã se descoperãîn complexitatea acestui joc strãvechi; el adevenit campionul universitãþii ºi s-a descurcatfoarte bine în concursuri organizate în cadrulstatului Minnesota. Pentru prima datã, Josepha simþit cãldura admiraþiei, mândria ºirespectul celorlalþi. Acest succes la ºah l-aajutat pe Joseph sã-ºi revizuiascã opinia sa cuprivire la propria persoanã.

JungiNoguchi

Peter Drucker

LawrenceAppley

ºahul.

85



Treptat, a dispãrut imaginea de outsider,care l-a marcat multã vreme. Acum ºtia cãdiferenþa sa faþã de ceilalþi colegi stãtea înnatura unui dar cu care a fost înzestrat de micºi nu a unui blestem, de a fi inteligent.

În 1924, Juran a absolvit Facultatea deelectroenergeticã (inginerie electricã) ºi s-aangajat la Western Electric. A fost repartizat laDepartamentul de Inspecþie al HawthorneWorks din Chicago, unde lucrau 40.000 deangajaþi, din care mai mult de 5.000 încompartimentul de control. Juran a fostintoxicat de acest mod de viaþã, caracterizat demuncã ºi salariu constant ºi, în ciuda uneicomplete ignorãri a inspecþiei sau a calitãþii,s-a dedicat cu vigoare muncii sale. UzinaHawthorne i se pãrea ca o tablã de ºahgiganticã, tridimensionalã, plinã de oportunitãþipentru investigare ºi învãþare. Cu memoria saneobositã, Juran ºi-a dezvoltat foarte repede“o cunoaºtere enciclopedicã a locului”.Ar fi fostimposibil ca managerii de la Hawthorne sã nuremarce imediat calitãþile analitice ºiintelectuale ale lui Juran ºi în scurt timp a fostpromovat într-o serie de funcþii de conducere.În 1926, o echipã de la laboratoarele Bell afãcut o vizitã fabricii Hawthorne. Echipa eraalcãtuitã din câþiva dintre pionierii controluluicalitãþii din ea fãcând parte: Don Quarles,Walter Shewhart ºi George Eduards, iarintenþia lor era de a aplica câteva dintremetodele ºi instrumentele pe care ledezvoltaserã în laborator, pe tehnologia ºioperaþiunile de la uzina Hawthorne. Încolaborare cu Walter Bartky, un eminentprofesor de la Universitatea din Chicago,echipa a stabilit un program draconic deinstruire în cadrul fabricii. Juran a fost selectatsã facã parte din cei 20 de cursanþi ºi ulterior caunul din cei doi ingineri ai noului DepartamentStatistic de Inspecþie. Departamentul de laChicago a fost unul dintre primele astfel dedepartamente înf i inþate în industr iaamericanã. Privind retrospectiv, cea mai maresemnificaþie a acestui departament a fost,probabil, cã l-a îndreptat pe Juran cãtredomeniul care avea sã devinã esenþa vieþii ºimuncii sale. Dar, deºi onorat sã fie ales încadrul acestui departament, Juran se simþeaincomod în noul sãu rol de manager de pluton.Din nou, a experimentat vicisitudini similarecelor întîlnite cu cîþiva ani în urmã în curteaºcolii, unde managerii foarte tineri ºi cu limba“ascuþitã” au devenit prada colegilor invidioºi.Mult timp Juran a considerat aceastãexperienþã ca pe “o dovadã a lipsei sale de

talent în conducerea oamenilor”. Cu toateacestea, el a perseverat. În 1928, Juran a scrisprima sa lucrare cu privire la calitate, unpamflet de instruire intitulat “

”, care aexplorat utilizarea probelor în analizarea ºicontrolul calitãþii în producþie. Aceastã lucrarea devenit o lucrare de bazã pentru recunoscutaAT&T devenind “Manualul Controlului Statistical Calitãþii” care se mai publicã ºi astãzi, cuunele mici actualizãri. În timpul crizei din 1929-1933, Juran a fost martorul reducerii forþei demuncã la Hawthorne, ceea ce l-a afectat major.Personalul uzinei s-a redus rapid de la 40.000la 7.000.

Peste 33.000 de oameni, care îºi imaginaucã slujbele lor erau sigure, s-au trezit fãrã locuride muncã ºi fãrã nici una din compensaþiileacordate astãzi ºomerilor: pensii, beneficiiextinse sau asigurãri de ºomaj. Juran a profitatde reducerea orelor sale de muncã pentru aobþine o diplomã în drept la UniversitateaLoyola. Deºi nu ºi-a pierdut slujba, experienþacrizei din '29-'33 i-a demonstrat cã nici un locde muncã nu este veºnic ºi sigur. (Oconstatare care urma sã-l încurajeze sãlucreze independent câþiva ani mai târziu). În1937, Juran devenea directorul departamen-tului de inginerie industrialã la cartierul generalal lui Western Electric din New York. În aceastãperioadã, el a devenit un fel de consultantintern, vizitând ºi schimbând idei cu multecompanii de prestigiu din Statele Unite.Într-una din aceste vizite, la General Motorsdin Detroit, el a conceptualizat principiulPareto. Aceastã cunoaºtere intensã, de primãmânã, a realitãþilor din industria americanã,întâlnitã la managerii cu care s-a întîlnit, aformat suportul extraordinarei baze de datementale a lui Juran cu privire la problemele demanagement. În 1937, Juran a plecat“temporar” de la Western Electric pentru alucra ca administrator asistent la Lend-LeaseAdministration, care se ocupa cu transportulde bunuri ºi material cãtre þãrile prietene,acþiune consideratã crucialã pentru efortul derãzboi.

Aici, Juran a experimentat pentru primadatã ceea ce astãzi s-ar chema “reingineriaprocesului de afaceri”. El a condus o echipãcomplexã “multi-agenþie”, care a eliminat cusucces blocajul birocratic care þineatransporturile urgente în întârziere pe docuri.

Echipa a reconstruit procesul de transportmaritim, reducând numãrul documentelorcerute ºi diminuând semnificativ costurile de

Metode statisticeaplicate problemelor de producþie

86

AE

Amfiteatru economic

transport. Angajarea temporarã a lui Juran adurat circa patru ani. Pe 1 septembrie 1945,Juran a pãrãsit Washington ºi, în acelaºi timp,a debarcat din ceea ce el a numit “vasuloceanic de linie” al lui Western Electric ºi s-alansat ca independent într-o “canoe” netestatãîncã. Conºtient de ceea ce urma sã facã totrestul vieþii sale, el a optat numai pentru

. Planul sãu era sãfacã tot ceea ce este posibil în acest domeniu:sã filozofeze, sã scrie, sã predea ºi sã acordeconsultanþã. Dupã mai mult de 21 de anipetrecuþi la Western Electric, Juran a decis cãnu mai aparþine acelui loc de muncã, caredupã propriile estimãri, era “prea individualist”.În cererea sa de demisie, Juran scria: “Motivulprincipal este cã drumul oportunitãþii pentrumine pare sã se apropie de o baricadã ºiconsider cã trebuie sã urmez un alt drum înviaþã”. În aceeaºi scrisoare, referindu-se lamotive personale mai profunde, Juranadaugã: “Problema cu care m-am confruntatîºi are rãdãcinile în trecut, cu mult înainteaexistenþei lui Bell System. Pentru aceastãproblemã, cred, nu va exista o soluþiecompletã în acest secol.”

Dupã ce a pãrãsit Western Electric, nuputem crede cã Juran, cunoscut prinpragmatismul sãu, nu avea planuri deja binestabilite. A identificat “un prim port” pentru alansa “noua canoe” la Universitatea din NewYork, unde a deveni t preºedinte leDepartamentului de Inginerie Administrativã.Dar Juran avea o viziune mai largã asupravieþii industriale ºi a început sã practiceconsultanþa, sã scrie cãrþi, susþinând cursuride managementul calitãþii la AsociaþiaAmericanã de Management. Rezistenþa“canoei” lui Juran a fost doveditã în 1951, odatã cu publicarea Manualului sãu deControlul Calitãþii. Acest manual l-a fãcut peJuran sã fie considerat o autoritate în domeniulcalitãþii ºi a devenit cartea standard dereferinþã pentru managerii specializaþi îndomeniul calitãþii din întreaga lume. Datoritãacestei cãrþi, Juran a primit foarte multe cereripentru a susþine prelegeri ºi a fi consultant,reputaþia sa depãºind rapid graniþele StatelorUnite. În 1954, Uniunea inginerilor ºi Uniuneaoamenilor de ºtiinþã japonezi ºi Keidanren l-auinvitat pe autor în Japonia pentru a susþine oserie de cursuri ºi prelegeri. Aceste prelegeri

despre conducerea calitãþii au fost susþinuteimediat dupã ce alt american, W. EduardsDeming, a þinut cursuri despre metodelestatistice ale calitãþii.

Vizitele celor doi specialiºti în probleme decalitate în Japonia reprezintã capitolul dedeschidere al unei istorii, pe care managerii dinoricare þarã îl cunosc pe din afarã.Remarcabila ascensiune a economieiJaponiei din poziþia în care se afla înainte decel de al doilea rãzboi mondial ca producãtorde bunuri cu calitate redusã la reputaþia sa dinprezent ca model internaþional de referinþã îndomeniul calitãþii. Deºi Juran atenueazãsemnificaþia prelegerilor sale în Japonia,japonezii înºiºi nu susþin acelaºi lucru. Dreptrecunoºtinþã pentru meritele sale la aproape30 de ani de la prima vizitã a lui Juran în ÞaraSoarelui-Rãsare, împãratul Hirohito îiînmâneazã acestuia cea mai înaltã distincþiece poate fi acordatã unui strãin, “OrdinulComorii Sacre”. Aºa cum avea sã subliniezeînsuºi împãratul Hirohito cu acea ocazie,distincþia i-a fost acordatã în semn de preþuirepentru contribuþia adusã de Juran la“dezvoltarea controlului calitãþii în Japonia ºiprieteniei dintre Statele Unite ºi Japonia”.

O datã cu publicarea Debutului Managerialîn 1964, sfera de influenþã a lui Juran selãrgeºte, el devenind o autoritate de încrederepentru managerii generali - pe lângã manageriicalitãþii - care au început sã-l considere o sursãde cunoaºtere ºi orientare. Treptat, Juran adevenit cunoscut ca un analist profund altendinþelor din domeniul practicii ºi teorieimanagementului. În 1966, Juran i-a atenþionatpe oamenii de afaceri din vest cã “japonezii vordeveni, în urmãtoarele douã decenii, lideriicalitãþii în lume”. În 1969, a observatdependenþa crescândã a societãþii tehnologicede controlul eficient al calitãþii.

managementul calitãþii

Pragmatismul tri logieiJuran

2.

87



Adesea s-a referit la “bariera calitãþii”, carereprezintã cea mai bunã protecþie împotrivaîncãlcãrii catastrofice a calitãþii, cum s-aîntâmplat recent în dezastrele de la Cernobâlºi Bhopal. În 1973, a susþinut cã modelul“managementului ºtiinþific”, prezentat pentruprima datã de Frederick Taylor, în 1911, eraantic ºi trebuia înlocuit. În acelaºi an, Juran aconsiderat conceptele de calitate egalaplicabile activitãþilor de servicii ºi producþieiindustriale propriu-zise. În 1979, dupã 28 deani de “viaþã, ca autor internaþional, profesor ºiconsultant”, Juran începe iarãºi un nou drum.Depãºindu-ºi nesiguranþa de a crea o instituþiede care se temea cã va deveni stãpânul, maidegrabã, decât servitorul sãu, el înfiinþeazã

. Scopul imediat al Institutuluiera sã realizeze o continuare a ideilor sale prinintermediul programelor de instruire video.“Seriile video Juran” despre îmbunãtãþireacalitãþii au cunoscut imediat un mare succes,iar fondurile obþinute au fost utilizate pentrufinanþarea altor activitãþi conexe institutului.Din nou, Juran se aflã la bordul unei noiambarcaþiuni, un “vas oceanic de linie maimic”, dar în aceeaºi poziþie pe care aabandonat-o în urmã cu peste 30 de ani, ceade manager. Chiar ºi cu responsabilitãþileacestui nou rol, care nu au încetat sã rãmânã oprovocare continuã pentru Juran, în ciudasuccesului de necontestat al Institutului, el acontinuat sã scrie, sã susþinã prelegeri ºi sãacorde consultanþã. În 1986, Juran ºi-a extinsanaliza cu privire la rolul pe care trebuie sã-laibã managerii în procesul calitãþii, publicândTrilogia Calitãþii.

În acelaºi an, a contribuit la creareaPremiului Naþional al calitãþii “MalcolmBaldrige”, susþinându-l în faþa Congresului ºifãcând parte din Comitetul de observatori.Totuºi timpul îºi reintra în dreptul ireversibilitãþiiºi, din 1987, dr. Joseph Juran a renunþat sã maiconducã Institutul. Dupã o serie triumfãtoarede prelegeri în 1993-1994, în turneul “de adio”,el a renunþat la apariþiile publice pentru a-ºidedica restul timpului scrierii ºi obligaþiilor salefamiliale.

Ca urmare a puterii ºi claritãþii gândirii luiJoseph Juran, precum ºi a previziunilor sale,oamenii de afaceri din întreaga lume,prestigioºi manageri ºi colegii sãi teoreticieni îirecunosc meritele “de a fi unul dintre cei puþini”,o personalitate unicã în dezvoltarea teorieimanagementului contemporan. Juran ºi-aadus o vastã contribuþie în acest domeniu,

pentru o lungã perioadã de timp ºi, totuºi, elpretinde cã nu a atins decât suprafaþa acestuisubiect. “Ceea ce vreau sã fac nu are sfârºit ºisunt la ultima frontierã a unei ramuri acunoaºterii. Pot continua astfel pânã lasfârºitul zilelor mele”, avea sã declare Juranîntr-un recent interviu.

Astãzi, Juran îºi concentreazã atenþiaasupra unei noi misiuni, aceea de a-ºi plãtidatoria sa nu numai faþã de America, þarãpentru care se simte recunoscãtor cã i-aacordat posibilitatea obþinerii unui succesexcepþional în domeniul administrãrii unorafaceri de succes, ci ºi faþã de România undes-a nãscut ºi a copilãrit pânã la vârsta de optani. Revolta ºi gustul amar pe care le-a simþitfaþã de lume în primii ani din copilãrie au fost demult înlocuite de recunoºtinþã ºi afecþiunepentru poporul român. Este de reþinutcaracterizarea pe care a dat-o mediuluieconomic românesc: “...în fabricile româneºtiam constatat hotãrârea comunã a oamenilorde a rãspunde exigenþelor unei civilizaþiiindustriale. Aceastã hotãrâre se întemeiazã peun puternic sentiment de independenþãnaþionalã, faþã de care eu însumi am resimþit odeosebitã satisfacþie profesionalã”.

Juran a susþinut în timp Fundaþia Juran atâtîn SUA cât ºi în România, pentru a explora“impactul calitãþii asupra societãþii” ºi pentrua-ºi aduce contribuþia, atât în acest domeniu,cât ºi în alte sfere economice care pot servisocietatea într-un mod pozitiv. “Contribuþiamea la bunãstarea oamenilor”, scria Juranacum câþiva ani, “rãmâne încã o mare afacereneterminatã.”

Acum, când vom sãrbãtori peste câtevaluni, cea de a 100 aniversare a zilei sale denaºtere, nouã, economiºtilor români, ne revinîn minte gândurile lui J. M. Juran rostite cuocazia vizitei sale din 1973 pe meleagurilecopilãriei din Bucovina: ”...aici am trãit timp decinci ani înainte de a emigra în America. LaGura Humorului, casa în care am trãit nu maiexistã, pe locul ei fiind construitã alta. Nicioamenii pe care i-am cunoscut nu mai erau. Nuau dispãrut însã veºnicii Carpaþi pe care îiurcam când eram copil ºi nici apa Moldovei, cupeºtii sãi minunaþi. A rãmas la Gura Humoruluialtceva puternic înrãdãcinat ºi anume

.

Institutul Juran

Contribuþii ale lui JosephM. Juran, legate de mediuleconomic românesc

spiritulsatului

3.

88

AE

Amfiteatru economic

Bucovina este un þinut cu un pronunþatcaracter rural, iar locuitorii sãi manifestã uncaracter robust, tipic oamenilor care trebuiesã-ºi câºtige existenþa în condiþiile confruntãriiomului cu vitregiile naturii. Aceastã “luptã”necesitã hãrnicie, cinste ºi un puternicsentiment de solidaritate umanã”.

Acesta este Joseph M. Juran omul cãruiaAcademia Românã i-a recunoscut integralmeritele declarându-l pe drept “Membrul sãude onoare”, iar Fundaþia Românã ce-i poartãnumele premiazã anual, pe baza evaluãrilorfãcute, performanþele manageriale deexcepþie (la nivelul excelenþei) obþinute demanagerii ºi de întreprinderile româneºti.

Ca un corolar al prestigiului de care sebucurã astãzi Joseph Juran în þara noastrãrãmâne sublinierea preºedintelui Ion Iliescu,care subscriind la concepþia lui J. M. Juran îirecunoºtea meritele, dezvoltând-o în sensul încare “creºterea calitãþii vieþii nu este posibilãfãrã o importantã creºtere a exporturilor deproduse ºi servicii, ambele cu un conþinut câtmai ridicat de valoare adãugatã. La rândul sãu,creºterea exporturilor, în actuala lume aconcurenþei globalizate, este de neconceputfãrã o autenticã mutaþie în domeniulcompetitivitãþii ºi, în primul rând, al calitãþiibunurilor pe care dorim sã le exportãm”.

Concluzii

Bibliografie

Calitatea produselorPlanificarea calitãþii

Tehnici ºi instrumente utilizate în managementulcalitãþii

Joseph M. Juran - de la premiul calitãþii, la creatorul de ºcoalã

Raportul asupra competiþiei pe anul2000

1. M. Juran, F.M. Gryna jr. - Editura Tehnicã, Bucureºti, 19732. J. M. Juran - Editura Teora, Bucureºti, 19923. Marieta Olaru,Alex. Isaic-Maniu º.a -

- Editura Economicã, Bucureºti, 20004. ªtefan Rãgãlie - în

Marketing Management, anul XII, vol 3/2002, Bucureºti, 20025. Fundaþia Românã pentru Calitate J. M. Juran -

- Bucureºti, 2000

--

-

4.

89

Alexandru Marghiloman estecea mai proeminentã personalitate politicãnãscutã la Buzãu. Preºedinte al PartiduluiConservator, germanofil, în condiþiile uneisituaþii militare ºi politice foarte grele, în martie1918 a acceptat postul de prim-ministru. Vasemna Tratatul de pace cu Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria ºi Turcia, de la Buftea,sacrificându-ºi cariera politicã, dar permiþândsupravieþuirea României. În 1927, au fosteditate semnate de AlexandruMarghiloman - un fel de rãzbunare post-mortem a marelui Proscris .

(1854-1925) Alexandru Marghiloman is the mostremarkable political personality born in Buzau.As a president of the Conservative Party,having a sympathy for Germany, in March1918 he accepted to be Prime-Minister in atime when the military and political situationwas very difficult. He will sign the Treaty ofPeace with Germany, Austria-Hungary,Bulgaria and Turkey at Buftea, sacrificing hispolitical career, but making Romania survive.In 1927 “The Political Memories” signed byAlexandru Marghiloman, were published, akind of revenge post-mortem of this greatfigure “proscribed”.

Notele Politice

“ ”

Conf. univ. dr. Nicolae LupuAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

ALEXANDRU MARGHILOMAN:"Am intrat în politic bogat i ies s rac,

dar cu mâinile curate”ã º ã

AE


Rezumat Abstract

În acest an s-au împlinit 150 de ani de la naºterea lui Alexandru Marghiloman. Din pãcate,românii sunt prea puþin atenþi ºi ºtiu prea puþine despre aceastã personalitate politicã, pecât de proeminentã, pe atât de fascinantã, ºi nici mãcar buzoienii nu par sã facã excepþie.

MãreþiaAlexandru Marghiloman s-a nãscut la 27

ianuarie/10 februarie 1854 la Buzãu. Tatãl sãu,Iancu, mare arendaº, a fost unul dintrereprezentanþ i i de f runte aiburgheziei rurale. AlexandruMarghiloman a urmat cursurileLiceului Sf. Sava din Bucureºti,precum ºi ale Facultãþii de Drept ºiale Înaltei ªcoli de ªtiinþe Politice dela Paris. Se întoarce în þarã doctorîn drept.

Între 1879 ºi 1884 îl gãsim camagistrat. În noiembrie 1884 a fostales deputat din partea Colegiului IBuzãu, fief electoral pe care îl vareprezenta aproape necontenitpânã în 1916. Între timp, AlexandruMarghiloman devenise membru al PartiduluiConservator. Între 1888 ºi 1913, cuintermitenþe, a fost titular la mai multeministere (Justiþie, Domenii, Afaceri Externe,Interne, Finanþe). Împlinirile sale ca ministru

priceput ºi harnic nu au fost puþine.Campion al eleganþei , Alexandru

Marghiloman a organizat primele curse de caipur-sânge din România. Din când în când, îºi

"reîncãrca bateriile" la Buzãu,probabil la Vila Albatros; "Repaus laBuzãu", nota în jurnal.

Un frate, Mihai, a fãcut politicãliberalã. Alexandru Marghiloman aavut un mariaj strãlucit cu PrincipesaEliza ªtirbei. Mai târziu, Ion (Ionel)I.C. Brãtianu - adversarul sãu politic -redutabil fermecãtor de oameni, o vadetermina pe prinþesã sã divorþeze,pentru a deveni Eliza Brãtianu, în1909. Alexandru Marghiloman nu aavut copii.

În iunie 1914, AlexandruMarghiloman i-a succedat lui Titu Maiorescu laºefia Partidului Conservator. La izbucnirearãzboiului mondial, se dovedeºte factordeterminant în declararea neutralitãþiiRomâniei.

1.

Personalitãþi, instituþii ºi evenimente

90

AE

Amfiteatru economic

La Consiliul de Coroanã din august 1916,în care s-a hotãrât intrarea în rãzboi,AlexandruMarghiloman a susþinut în continuare tezaneutralitãþii, cu preferinþã pentru alianþa cuGermania. Legãmântul secret cu Ion I.C.Brãtianu era formulat de acesta din urmãastfel: “Eu, în caz de reuºesc francezii;dumneata, în caz de reuºesc germanii”.

În timpul ocupaþiei mareºalului Mackensen,începând din decembrie 1916, AlexandruMarghiloman a rãmas în Bucureºti, activândca preºedinte al Crucii Roºii. RegeleFerdinand ºi Guvernul Brãtianu se refugiaserãla Iaºi.

În martie 1918, Alexandru Marghilomaneste chemat sã preia preºedinþia Consiliului deMiniºtri; era un guvern de sacrificiu, care sãîncheie pacea cu inamicul. AlexandruMarghiloman va fi numit “manta de vreme rea”.Aplicarea Tratatului de pace de la Buftea a fosttemporizatã. De asemenea, a încurajatdesfãºurarea acþiunilor unioniste dinBasarabia ºi Bucovina.

Intempestiv, în octombrie 1918, Regele îicere demisia. Se pregãtea terenul ca Ion I.C.

Brãtianu “Sfinxul” sã revinã la putere. De altfel,propaganda vremii îi considera pe Rege ºi peBrãtieni drept singurii fãuritori ai RomânieiMari. Alexandru Marghiloman va fi numit“Trãdãtorul” ºi “Proscrisul”. Era un preþ nedreptpentru “reuºita francezilor”. Astfel, devenea unsacrificat pe altarul succeselor altora.

Totuºi, la primele alegeri parlamentaredesfãºurate sub auspiciile votului universal altuturor bãrbaþilor majori, a fost ales deputat deIlfov. Atacat de Ion I.C. Brãtianu de la tribunaParlamentului, s-a apãrat strãlucit, cuelocinþa-i cunoscutã, ºi a contraatacat viguros,astfel încât la sfârºit aplauzele aproapeunanime le-a cules “Trãdãtorul” ºi nu“Învingãtorul”. Alexandru Marghiloman pãreasã-ºi regãseascã locul în politica româneascã.

În 1923, la finalul testamentului, AlexandruMarghiloman scria (în facsimil): “Mã duc, orcând s'o încheia viaþa mea, cu conºtiinþa meaîn pace. Am greºit poate mai des decâtsocotesc, dar gândul mi-a fost totdeauna curatºi mi-am iubit þara”. A urmat cancerul, ooperaþie la Viena ºi sfârºitul, la 11 mai 1925.Funeraliile au fost naþionale, deºi n-o dorise,iar Guvernul condus de Brãtianu încercase sãle împiedice.

Decãderea2.

AddendaDoi ani mai târziu, la 15 mai 1927, într-o zi

de duminicã, în Bucureºti s-au pus în vânzare- cinci volume de jurnal al lui

Alexandru Marghiloman. Însemnãrile dateazãdin anii 1897-1924, cu o atenþie mai mareacordatã perioadei 1912-1919, începând cuchestiunea rãzboaielor balcanice (1912-1913), în urma cãrora România dobândeaCadrilaterul. Deºi intenþionase sã-ºi revadãînsemnãrile, manuscrisele au rãmas în forma

primarã. Prevãzãtor, a lãsat prin testament catrei tineri discipoli sã punã manuscrisele înordine ºi sã publice pãrþile importante. Aceºtiaînsã n-au abuzat de latitudinea datã lor:cititorii vor gãsi în întregime notele-memorii .Anterior, editorii încercaserã sã reproducãcâte ceva în presã, dar puterea a stopatrepede iniþiativa. De aceea, au pregãtitmanuscrisul pentru tipar ºi l-au imprimatclandestin. Evenimentul editorial a stârnit osenzaþie de nedescris.

Notele Politice “”

3.

91



Luate prin surprindere, autoritãþile, prinAlexandruAverescu ºi ministrul sãu de interne,Octavian Goga, abia luni dupã-amiazã audispus confiscarea tirajului nevândut. Operapostumã a lui Alexandru Marghiloman adezlãnþuit un adevãrat scandal politic. Opiniapublicã s-a împãrþit în douã tabere: pro ºicontra. Din Note..., clasa politicã, în frunte cuRegele, Regina Maria, Ion I.C. Brãtianu, IuliuManiu etc., ieºea extrem de ºifonatã. Deaceea, mai mulþi reprezentanþi ai clasei politicenu au întârziat sã ia poziþie în presa vremii,încercând “o nouã înmormântare a luiMarghiloman”.

Cronicarul gazetei “Politica” nota: “N-a fãcutnicãieri literaturã. De la început pânã la sfârºit,notaþii scurte, eliptice, scheletice, dezbrãcatede orice aparat psihologic ºi literar, în starenativã, aºa cum au þâºnit din simpla ºi, aº zice,chiar onesta dorinþã de-a fi cât mai dezagreabilcontemporanilor sãi”. La rândul sãu, NaeIonescu scria: “Muºuroi de intrigãrie meschinã,de <<lucrãturã>> reciprocã, de pândãcontinuã, de suspectare pungãºeascã, despionaj ºi tragere pe sfoarã - iatã la ce sereduce lumea politicã româneascã înexpunerea, simplã ºi teribilã ca o pocãinþãînvechitã, a unui cunoscãtor necontestat - amzice a unui complice”.

Pamfil ªeicaru, considerat cel mai mareziarist român - el însuºi nãscut la Buzãu, în1894 - nu a întârziat sã se pronunþe încotidianul “Curentul”, al cãrui fondator ºi editor

era: “un eliminat face rechizitoriul neînduratclasei care l-a produs. E toatã viaþa noastrãpoliticã... Dacã cel puþin ar fi zoi, cu care sã poþihrãni porcii, dar nu-i decât jeg de baie,spãlãturã de bidet!” Temutul gazetar nu sedezminþea în aprecieri.

Apariþia va grãbi crizaGuvernului Averescu, care va cãdea la 3 iunie1927, deplasând atenþia opiniei publice de laincomodele mãrturisiri. În aceeaºi lunã, laputere revine Sfinxul . Regele Ferdinand vaînceta din viaþã la 20 iulie. În mod cu totulneaºteptat, la 24 noiembrie 1927 se stinge ºiIon I.C. Brãtianu (nãscut în 1864) - în ciudaintrigilor, bãrbat de stat de excepþie alromânilor.

A II-a ediþie a a apãrut laEditura Scripta din Bucureºti, în colecþiaIstorie&Politicã. Documente oficiale - Izvoare

narative , în îngrijirea lui Stelian Neagoe;studiul sãu, care dã conþinut introducerii lavolumul I, din 1993, oferã o viziunecuprinzãtoare asupra reacþiilor de la apariþiaediþiei din 1927.

Fap te le dovedesc cã A lexandruMarghiloman ºi-a adus propria-i contribuþie ladesãvârºirea idealurilor naþionale. Este unmotiv în plus pentru care românii, în general, ºibuzoienii, în special, la scara istoriei, îidatoreazã întreaga lor recunoºtinþã.

Notelor Politice

“ ”

Notelor Politice

“”

Concluzii4.

BibliografieIstoria românilor. De la origini pânã în zilele noastre

Istoria românilor. De la 1821 pânã la 1989

Note PoliticeMunicipiul Buzãu: monografieRomânia. Documentele Unirii. 1918

Dicþionar enciclopedic

1. Georgescu, - Editura Humanitas,1995

2. Manea , Teodorescu - Editura Didacticã ºiPedagogicã, Bucureºti, 1997

3. Marghiloman - Editura Scripta, Bucureºti, 19934. Petcu (coordonator) - EdituraAlpha, Buzãu, 20025. Scurtu (coordonator) - Editura Fundaþiei Culturale

Române, Bucureºti, 19936. , vol. IV, Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 2001

V. -

M. B. -

Al. -Gh. -I. -

92

AE

Amfiteatru economic

În numai jumãtate de secol de existenþã,Uniunea Europeanã are realizãri remarcabile:a oferit pace membrilor sãi ºi prosperitatelocuitorilor, a creat o monedã unicã (Euro) ºi opiaþã unicã fãrã frontiere unde oamenii,mãrfurile, serviciile ºi capitalul circulã liber.Uniunea Europeanã a crescut de la 6 la 25 deþãri ºi se pregãteºte sã primeascã alte douã.

UE nu este o federaþie, statele membresunt suverane, dar ele îºi întãrescsuveranitatea pentru a obþine o putere ºi oinfluenþã mondialã pe care nici una dintre elenu ar putea sã o aibã singurã.

Întãrirea suveranitãþii înseamnã cã, înpracticã, statele membre deleagã unele dintreputerile lor de decizie Instituþiilor Europene pecare le-au creat, astfel încât deciziile asupraunor probleme specifice de interes comun sãfie luate, în mod democratic, la nivel european.

In just half a century of existence, theEuropean Union has achieved remarkablethings: it has delivered peace for its membersand prosperity for its citizens, it has created asingle European currency (Euro) and a singlemarket without frontiers where people, goods,services and capital move around freely. TheEU has grown from six to twenty-five countriesand it is preparing to embrace other two.

The EU is not a federation. Its membersremain independent sovereign nations butthey pool their sovereignty in order to gain astrength and world influence that none of themcould have on its own.

Pooling sovereignty means, in practice,that the member states delegate some of theirdecision-making powers to EuropeanInstitutions they have created, so thatdecisions on specific matters of joint interestcould be made democratically at the Europeanlevel.

Prof. gr. I Adriana PietrãreanuColegiul Economic Buzã[email protected]

INSTITUÞIILE UNIUNII EUROPENE (II)

Rezumat Abstract

Cadrul instituþional al Uniunii Europene, stabilit prin Tratate, are la bazã“triunghiul instituþional” - Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul Europeanºi Comisia Europeanã (actorii procesului de decizie) ºi Consiliul Europeancare defineºte orientãrile politice generale. Pe mãsurã ce competenþeleUniunii s-au extins, instituþiile s-au dezvoltat ºi au devenit mai numeroase.

Din mai 2001, Uniunea Europeanã cuprinde 25 de þãri prin aderarea a 10noi membri: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta,

Letonia, Estonia, Lituania, având o populaþie de 445.342.900 locuitori.În iunie, 2004, au avut loc noi alegeri europene. Ca urmare, Parlamentul European (prezentat în

revista Amfiteatru Economic, numãrul 14) nu mai are 626 membri, ci 732 membri. Ei au fost aleºiprin vot direct, universal, de locuitorii celor 25 de state membre. Num

“Gardianul” tratatelor, organul executiv al UE (prezentatã în numãrul 14 alrevistei Amfiteatru Economic) nu mai este compusã din 20 de comisari ci, conform Tratatului de laNisa, Comisia are câte un comisar din fiecare stat membru.

Noul preºedinte al Comisiei Europene este portughezul Jose Manuel Durao Barroso.În continuare vom prezenta alte douã instituþii ale UE ºi anume Consiliul UE ºi Consiliul

European.Trebuie fãcutã diferenþa între cele trei instituþii cu nume similare:

Dacã Consiliul Uniunii Europene (cunoscut ºi dreptConsiliul de Miniºtri) ºi Consiliul European sunt instituþii ale Uniunii Europene, Consiliul Europeieste o organizaþie interguvernamentalã paneuropeanã, înfiinþatã în 1949 la Londra, din care facparte 41 de state, atât state membre UE, cât ºi state din afara Uniunii.

ãr ã de

la þarã la þarã, în funcþie de mãrime. Germania are cei mai mulþi europarlamentari, 99, Malta are cei

mai puþini, doar 5. Noul preºedinte al Parlamentului European este socialistul spaniol Josep Borrell.

ul de parlamentari difer

Comisia Europeanã,

Consiliul Uniunii Europene,Consiliul European, Consiliul Europei.

93



Consiliul Uniunii Europene(Consiliul de Miniºtri)

c u p u t e r e d edecizie

putere legislativã,

Regulamentul

Directiva

Consiliul Uniunii Europene a devenit, înmod progresiv, una dintre cele mai importanteinstituþii comunitare datoritã compoziþiei ºiatribuþiilor sale. Acesta îi reuneºte pe toþiminiºtrii statelor membre, pe domenii deactivitate, în funcþie de agenda de lucru, dedomeniul aflat în discuþie.

Consiliul coordoneazã activitãþile UE,obiectivul principal fiind crearea unei pieþeunice, spaþiu fãrã frontiere interioare, conformcelor “patru libertãþi”: libera circulaþie abunurilor, a persoanelor, a serviciilor ºi acapitalurilor, la care se adaugã punerea încirculaþie a monedei unice. În atribuþiile saleintrã, de asemenea, cooperarea inter-guvernamentalã în domeniul Politicii Externeºi de Securitate Comunã (PESC) ºi îndomeniul Justiþiei ºiAfacerilor Interne.

Responsabilitãþile Consiliului au fostextinse succesiv prinT r a t a t u l d e l aAmsterdam, intrat învigoare la 1 mai1999, Tratatul de laMaastricht, intrat învigoare în 1993 ºiTratatul de la Nisadin 2001, devenindprincipala instituþie

a Uniunii.Consiliul asigurã

c o o r d o n a r e apoliticilor economiceale statelor membre.Dispune de pe care oîmparte, în unele domenii, cu ParlamentulEuropean. Împreunã, aceste douã instituþiicontroleazã ºi bugetul. De asemenea,Consiliul ratificã acordurile internaþionalenegociate de cãtre Comisia Europeanã.

Consiliul, ca reprezentant al statelormembre, adoptã legislaþia Uniunii sub formãde regu lamen t , d i rec t i vã , dec iz ie ,recomandare ºi aviz.

are aplicabilitate generalã.El este obligatoriu în toate elementele sale ºieste direct aplicabil în orice stat membru al UE,nefiind nevoie ca statul sã adopte mãsurispeciale pentru aplicarea sa. Regulamentuleste principalul izvor de drept din sistemulnormativ comunitar. Acesta conþine prevederigenerale ºi impersonale cu caracterobligatoriu.

, spre deosebire de regulament,se adreseazã, în general, numai anumitor statemembre, lãsând la latitudinea legiuitoruluinaþional metodele adecvate de implementareale dispoziþiilor sale, astfel încât sã se obþinãrezultatele dorite prin emiterea directivei.

•

•

•Decizia

Recomandarea ºi avizul

Secretariatul General al Consiliului

vizeazã în special aplicareaprevederilor tratatelor la situaþii particulare. Înconþinutul deciziei sunt prevãzute ºi metodelede aplicare a sa în teritoriul statelorcomunitare, nu numai rezultatul urmãrit. Ea arecaracter obligatoriu.

nu au forþã deconstrângere, constituind doar opinii,instrumente de orientare a legislaþiilornaþionale din statele comunitare, emise lanivelul Uniunii Europene.

Actele sunt adoptate prin vot înunanimitate, în majoritate simplã sau cel maiadesea în majoritate calificatã.

Preºedinþia Consiliului este asiguratã prinrotaþie, timp de ºaseluni, de câte un statmembru. Deseor istatul respectiv îºiasumã o anumesarcinã europeanã pecare încearcã, în celeºase luni, sã o ducã lab u n s f â r º i t .P r e º e d i n þ i a p r i nrotaþie regulatã astatelor, mari saumici, evitã orice riscd e h e g e m o n i e .Miniºtrii din þara caredeþine preºedinþia

îndeplinesc funcþia de preºedinþi în ºedinþele,pe diferite domenii, ale Consiliului.

La 1 iulie 2004, Irlanda a predat preºedinþiaConsiliului Olandei, pentru perioada iulie-decembrie 2004.

În jurul Consiliului de Miniºtri graviteazã oserie de organe auxiliare ce îºi desfãºoarãactivitatea în legãturã cu aceastã instituþiecomunitarã: Scretariatul General, ComitetulReprezentanþilor Permanenþi (COREPER),grupurile de experþi, Comitetul special pentruagriculturã, Comitetul pentru vize, Comitetulregiunilor, Comitetul monetar, Comitetuleconomic ºi local.

esteorganismul însãrcinat cu pregãtirea ºiorganizarea lucrãrilor a douã dintre cele maiimportante instituþii comunitare: ConsiliulUniunii Europene ºi Consiliul European. Acest

•

•

1.

94

AE

Amfiteatru economic

organism este condus de un Secretar Generalce deþine ºi funcþia de Înalt Reprezentantpentru Politicã Externã ºi de SecuritateComunã (Javier Solana Madariaga) ºi de unSecretar GeneralAdjunct (Pierre de Boisseu).

este constituit din reprezentanþiipermanenþi ai statelor membre ºi din consilieriilor prin intermediul cãrora se asigurã un dialogcontinuu atât între reprezentanþii permanenþi,cât ºi între fiecare dintre ei ºi statul de origine.

Ei au ca sarcinã pregãtirea lucrãrilorConsiliului ºi executarea mandatelor care îisunt conferite de cãtre el.

Aceste organisme ale Consiliului îºidesfãºoarã activitatea la Bruxelles, într-oclãdire ce se întinde pe 4 hectare, cu un totalde 215.000 , ca spaþiu de lucru. Edificiul senumeºte “Justus Lipsius”, dupã numele unuiilustru umanist din Brabant, la fel de cunoscutîn epoca sa ca ºi Erasmus din Rotterdam.

Începând din 1974, Consiliul Europeanreuneºte, de douã ori pe an, ºefii de state saude guverne ale statelor membre ºiPreºedintele Comisiei Europene. Tratatul de laMaastricht prevede: “Consiliul European vaoferi Uniunii dinamismul necesar dezvoltãriisale ºi va defini liniile politice generale aleacesteia”.

Consiliul European are un rol important îndefinirea orientãrilor politice, economice ºisociale generale. Intervine pentru deblocareaunei situaþii de crizã sau pentru soluþionareaunui dezacord între statele membre, poate fi

arbitru pentru conflictele între instituþiileUniunii. Rolul sãu a devenit din ce în ce maiimportant. ªefii de state ºi guverne sunt însoþiþide miniºtrii lor de externe. Deciziile luate încadrul Consiliului European sunt foarteimportante din punct de vedere politic, trasânddirectivele dezvoltãrii viitoare a Uniunii, dar elenu au valoare juridicã. Pentru a fi puse înaplicare este necesar sã urmeze procedura deadoptare a textelor juridice comunitare. Fiind oinstituþie cu o înaltã autoritate, ea a adoptatnumeroase declaraþii diplomatice (procesul depace din Orientul Mijlociu), a ratificatConvenþ ia EUROPOL (apl icã legeacomunitarã pentru combaterea criminalitãþii),procedura de extrãdare între statele membre.Joacã un rol esenþial în soluþionareaproblemelor curente ale vieþii internaþionale,prin politica externã ºi de securitate comunã(PESC), un mecanism destinat alinieriipoziþiilor diplomatice ale statelor membre ºiprezentãrii unei opþiuni comune.

Întâlnirile membrilor Consiliului European,numite summit-uri, au loc de douã ori pe an, deobicei în lunile iunie ºi decembrie, pe teritoriulstatului care deþine preºedinþia ConsiliuluiUniunii Europene în momentul respectiv, dar ºiatunci când este absolut necesar, în Consiliiextraordinare. Deciziile sunt luate de obiceiprin consens.

Reuniunile dureazã o zi sau douã, dupãc a r e C o n s i l i u l E u r o p e a n p r e z i n t ãParlamentului European un raport. Este deasemenea prezentat Parlamentului un raportanual, în scris, referitor la progreseleînregistrate de Uniunea Europeanã.

•Comitetul Reprezentanþilor PermanenþiCOREPER

Consiliul European

( )

m2

2.

Bibliografie

1. http:/europa.eu.int/comm/2. Http:/www.europarl.eu.int/3. http:/ue.eu.int/

95



Conferinþa este organizatã de din cadrul Facultãþii de Comerþ Academiade Studii Economice Bucure singura catedr de specialitate din înv mântul superiorromânesc, cu peste 50 de ani de existen .

Sunt invitaþi sã participe la conferinþã persoane din mediul academic, reprezentanþi ai guvernuluiºi oameni de afaceri pentru a discuta despre situaþia actualã ºi perspectivele sectorului comercialdin România. Scopul conferinþei este de a promova schimbul de idei ºi relaþiile dintre cercetãtori ºipracticieni în domeniul comerþului.

Catedra de Comerþ -º - ã ãþã

þãti

CONFERIN INTERNA IONAL"Comer i competitivitate”

Bucure ti, 29-30 octombrie 2004

ÞA Þ Ãþ º

º

Domeniile de interes includ, f r a se limita doar la acestea, urm toarele aspecte:ã ã ã1. Politici comerciale.2. Comerþul românesc în contextul integrãrii europene.3. Comerþul ºi logistica contemporanã4. Comerþ ºi responsabilitate socialã5. Cerinþe privind pregãtirea ºi formarea în domeniul comercial.

..

6. Competitivitatea ºi perspectivele comerþului românesc.

�

�

�

�

�

Întâlnire a principalelor pãrþi interesate

Diseminare de informaþii

Apropiere a cercetãrii ºtiinþifice depreocupãrile întreprinderilor

Investigare a nevoilor de formare ºiperfecþionare profesionalã în domeniulcomercial

Facilitare a stabilirii de noi legãturi decooperare ºi parteneriat, pe plan intern ºiinternaþional

Conferinþa îºi propune sã reuneascã, pentru odezbatere cu privire la prezentul ºiperspectivele comerþului, reprezentanþi dinþarã ºi din strãinãtate ai mediului de afaceri, aimediului universitar ºi ai instituþii lorresponsabile pentru adoptarea ºi aplicareapoliticilor publice.

Conferinþa îºi propune sã ofere participanþilorprilejul de a comunica unui public interesatprincipalele lor preocupãri ºi rezultate, îndomeniul afacerilor, în cercetarea ºtiinþificã, îndomeniului învãþãmântului de profil sau în celal elaborãrii ºi aplicãrii de politici.

Conferinþa urmãreºte sã serveascã la o maibunã orientare a cercetãrii ºtiinþifice pentru arãspunde necesitãþilor întreprinderilor.Punerea cercetãrii în slujba întreprinderiloreste un imperativ al întãririi competitivitãþii, în

contextul concurenþei tot mai severe cu care seconfruntã firmele.

Conferinþa vizeazã ºi investigarea nevoilor deformare ºi perfecþionare profesionalã îndomeniul comercial. Se are în vedere cãrealizarea de performanþe superioare înafaceri, în condiþiile societãþii bazate pecunoaºtere, presupune modernizarea ºiadaptarea pregãtir i i ºi perfecþionãri iprofesionale la noi realitãþi ale economieimondiale.

Conferinþa îºi propune sã ofere cadrul unei maibune cunoaºteri ºi stabilirii de noi legãturi întreparticipanþi, ca o bazã a întãririi cooperãrii ºiparteneriatului , pe plan naþ ional ºiinternaþional.

Comerþ ºi competitivitate

96

AE

Amfiteatru economic

SIMPOZIONMarf“ ã - Calitate - Globalizare”Bucureºti, 19 noiembrie 2004

Simpoti

zionul este organizat de din cadrulFacultãþii de Comerþ Academia de Studii Economice Bucure .

Catedra de Merceologie i Managementul Calitº ãþii- º

“ ã

”

Marf .Calitate.

Globalizare

PROBLEMATICA SIMPOZIONULUI

�

�

�

�

Orientãri strategice privind calitatea mãrfurilor la început de mileniu III

Managementul produsului în relaþie cu protecþia consumatorului

Sisteme integrate de management calitate - mediu - securitate - eticã

Învãþãmânt cercetare practicã economicã în contextul integrãriiRomâniei în Uniunea Europeanã

- -

CALITATEA PRODUSELOReste o triplã cheie: a aprosperitãþii ºi a

profitului,independenþei

economice.

GLOBALIZAREA este printre cele maiimportante fenomene ale secolului XXIdeoarece se remarcã prin rãspândirearapidã în toatã lumea a producþiei,consumului, investiþiilor, serviciilor,tehnologiei ºi capitalului.


III.Amfiteatru Economicvã recomandã

Bune practici

Pagina 98

Cãrþi ºi publicaþii

Pagina 100

Web-site-uri

Pagina 102

AE

Start Management Training

Anca DamianMatematician -

@buzau.roºef departament Informaþii Comerciale CCIA Buzãu

Interne

Prin natura activit ilor pe care Due to the activities the Commerce,Industry and Agriculture Chamber develops, ithas acquired an important role in the processof the economic development, having adecisive task in enlarging the activities ofenterprises, agriculture and services andintern and extern trade both at the local andnational level.

The Chamber is a representative andconsulting organization for the economicagents, ensures contacts with similar foreignbodies, organizes economic and informationmeetings, marketing studies, supports to findand contact the virtual partners (firms or bodiesat the national level or abroad) and it alsosupports activities for professional training.

In this field the Chamber had the initiativeand put into practice the project “StartManagement Training” for developing andimproving the human resources both at theChamber level and at the economic agentslevel.

The project has as financement theProgram for Human Resources DevelopmentPROGRES, financed by PHARE program ofthe European Union.

ãþ ledesfãºoarã, Camera de Comerþ, Industrie ºiAgriculturã (CCIA) a dobândit un rol importantîn procesul creºterii economice având atribuþiidecisive în extinderea activitãþilor deproducþie, agriculturã, servicii ºi comerþ internºi extern atât la nivel zonal, cât ºi naþional.

Camera funcþioneazã ca o organizaþiereprezentativã ºi consultativã pentru agenþiieconomici din teritoriu, asigurã legãturi cuorganisme similare strãine, organizeazãmisiuni economice, studii de prospectare apieþei, acordã sprijin în localizarea ºicontractarea de potenþiali parteneri (firme sauorganizaþii de profil din þarã sau strãinãtate),precum ºi în activitãþile de instruire ºi formareprofesionalã.

În domeniul instru i r i i º i formãr i iprofesionale, CCIA Buzãu a iniþiat ºi realizatproiectul “Start Management Training”, învederea dezvoltãrii ºi perfecþionãrii resurselorumane, atât la nivelul CCIA, cât ºi la nivelulagenþilor economici. Proiectul are ca sursã definanþare Programul de Dezvoltare aResurselor Umane care estefinanþat prin Programul al UniuniiEuropene.

PROGRESPHARE

1. Justificarea proiectului

2. Obiectivele proiectului

Proiectul “Start Management Training” a avut ca obiectiv general dezvoltarea pieþei de instruirede la nivelul judeþului Buzãu.

Necesitatea derulãrii proiectului a apãrut ºi s-a impus pentru a veni în întâmpinarea cererii deinstruire deja existente în judeþul Buzãu ºi a nevoii de personal format ºi specializat care sã asigureserviciile pentru cererea existentã ºi pentru cererile viitoare.

Obiectiv generalPiaþã de instruire dezvoltatã la nivel local

Obiective specifice:a)

•

Creºterea capacitãþii CCIABuzãu de a oferi instruire s-a realizat prin:formarea de specialiºti din cadrul CCIApentru instruire;dezvoltarea bazei materiale a CCIApentru instruire;elaborarea unui suport de curs de Managementul resurselor umane

b) Creºterea cererii de programe de instruire s-a realizat prin:formarea de specialiºti în resurse umane în cadrul întreprinderilor din zonã;

•

•

•

•

BUNE PRACTICI

98 Amfiteatru economic

AE

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

identificarea nevoilor de instruire laîntreprinderile buzoiene.

Simbioza dintre cele douã obiectivespecifice a condus la îndeplinirea cu succes aobiectivului propus.

Proiectul “Start Management Training” s-aorientat spre douã grupuri þintã, acestea fiind:angajaþi ai CCIA Buzãu ºi angajaþi aidepartamentelor RU din întreprinderilebuzoiene.

Proiectul s-a adresat primului grup þintã peperioada sa de derulare de 10 luni, perioadã încare angajaþii CCIAs.au format ca specialiºti.

Pentru cel de-al doilea grup þintã perioadas-a prelungit ºi dupã finalizarea finanþãrii,deoarece activitãþile prevãzute în proiect cuorientare cãtre acest grup au fost preluate despecialiºtii CCIA nou formaþi pentru a fiderulate.

Beneficiarii direcþi ai proiectului au fost:CCIA Buzãu ºi întreprinderile buzoiene careºi-au manifestat interesul pentru prezentulproiect.

Principalii actori în cadrul organizãrii ºiderulãrii proiectului “Start ManagementTraining” au fost CCIA Buzãu în calitate degestionar de proiect ºi MINARDO -Consultanþã, Instruire, Management SRLBucure în calitate de partener extern.

Proiectul a fost conceput astfel încâtimplementarea sã dureze 10 luni, perioadãformatã din 44 de sãptãmâni pentru care s-afãcut Calendarul de activitãþi.

Procesul de implementare a presupus oserie de activitãþi grupate în funcþie deobiectivele urmãtite astfel:

derularea de cãtre MINARDO a unuiProgram de instruire la sediul CCIA Buzãu:

participarea angajaþilor de la CCIA Buzãula Programul de instruire în postura decursanþi;

participarea angajaþilor de la CCIA Buzãula Programul de instruire în postura deasistenþi ai trainerilor;

pregãtirea de cãtre angajaþii CCIA amodulelor de curs pe care le vor susþine;

susþinerea de cãtre angajaþii CCIA formaþica traineri a unor module din Programul deinstruire;

achiziþionarea echipamentelor de instruireºi dotarea sãlii de curs;

elaborarea materialelor pentru cursul“Managementul resurselor umane”;

acordarea de asistenþã tehnicã la sediulMINARDO în elaborarea materialelor de curs;

3. Grupul þintã ºi beneficiari direcþi aiproiectului

4. Procesul de implementare

º

La CCIA Buzãu au fost formaþi pentruinstruire 8 specialiºti.

S-a dezvoltat baza materialã a CCIApentru instruire: 3 imprimante, 3 calculatoarePC, retroproiector, ecran de proiecþie, flipchart,camerã video, trepied.

A fost elaborat suportul de curs deManagementul resurselor umane de cãtrespecialiºtii de la CCIABuzãu.

Au fost formaþi 225 specialiºti în resurseumane din întreprinderile din zonã printre care:INTEGRAL S.A., ROTEC S.A., CORD S.A.,UNICOM S.A., BETA S.A., CONCAS S.A.,COMSERVICE S.R.L., METINOX S.A., MIC-IND S.A., VIVA ELECTRONIC S.R.L., DUCTILS.A., METAPLAST S.A., GRUP ROMET etc.

Au fost identificate ºi alte nevoi de instruireîn întreprinderile buzoiene.

ti

a) Creºterea capacitãþii CCIA Buzãu de aoferi instruire

b) Creºterea cererii de programe deinstruire

strategia dezvoltãrii resurselor umane;strategie ºi planificare strategicã; formareformatori; comunicarea din organizaþie;negocierea; construirea echipelor; procese delucru în echipã; leadership în activitateamanagerialã; evaluarea personalului.

•

•

•

•

•

•

•

•

•

realizarea transferului de cunoºtinþe ºiknow-how necesare activitãþii de instruire;

monitorizarea proiectului pe parcursulderulãrii acestuia;

îmbunãtãþirea activitãþilor din planul delucru în conformitate cu rezultatelemonitorizãrii;

evaluarea stadiului de implementare aproiectului;

raportare intermediarã;raportare finalã.

participarea angajaþilor departamentuluiRU din diverse întreprinderi buzoiene laProgramul de instruire;

exersarea în practicã a cunoºtinþelordobândite despre domeniul RU prinparticiparea personalului nou instruit dinîntreprinderile buzoiene alãturi de specialiºtiiCCIA la identificarea nevoilor de instruire dinpropriile organizaþii;

identificarea nevoilor de instruire înîntreprinderile buzoiene.

5. Rezultate

99Nr. 16 Septembrie 2004�

Amfiteatru Economic vã recomandã

AE

CÃRÞI ªI PUBLICAÞII

În cadrul unei noi organizãri a structurilorstatului de drept, Ministerul Administraþiei ºiInternelor - organ de specialitate al autoritãþiipublice - are ca obiectiv strategic general,accelerarea ºi finalizarea procesului de reformã ºimodernizare structural funcþionalã.

În domeniul militar, în general, ºi al ordiniipublice, în special, ºtiinþa managementului esteprezentã în toate sferele de activitate ºi pe toatetreptele (eºaloanele) ierarhice, de sus ºi pânã jos,la subunitãþi ºi la cele mai mici formaþiuni.

Cartea pe care încercãm sã v-o prezentãm ºi-apropus (în viziunea autorului) sã îmbogãþeascãconþinutul teoretic privind relaþiile managerialecare se stabilesc în procesul îndeplinirii misiunilor(atribuþiilor de serviciu) ºi care sunt puternicinfluenþate de raporturile interumane, de naturãpsihologicã, de persoanalitatea managerilor(comandanþilor), a personalului de execuþie, denivelul de pregãtire al întregului personal ºi nu înultimul rând de climatul organizaþional existent.Totodatã, lucrarea supune atenþiei personaluluiM.A.I. problemele dificile pe care le ridicãmanagementul modern pentru a fi eficient,greutãþile care se pot ivi pe timpul remodelãriimanageriale, în perioada de tranziþie, în careexercitarea actului managerial (de comandã), latoate nivelele, a dobândit noi conotaþii.

Desigur, cel care ºi-a propus acesteîndrãzneþe obiective este militar de carierã,trecând prin toate treptele pregãtitoare (de la liceulmilitar, laAcademia de Înalte Studii Militare) fiind înacelaºi timp ºi doctor în economie. În prezentcoordoneazã activitãþile de control - evaluare ºimonitorizare a structurilor de ordine ºi siguranþãpublicã.

Cu riscul de a nu ne repeta, subliniem încãodatã cã Iliuþã Pãtraºcu ºi-a propus (ºi dupãpãrerea noastrã se aflã pe un drum bun) sãîncerce a contribui la formularea unei gândirimanageriale moderne ºi ºtiinþifice.

Apariþia unei noi cãrþi de contabilitate încondiþiile în care, de la apariþia legii contabilitãþii,“post-revoluþionare” ºi pânã în prezent s-au scrissute, este consideratã chiar de autoare “un act decuraj”.

Fiind totuºi directorul unei societãþi de audit ºiunul dintre experþii care susþin rubrica de“Consultanþã” din sãptãmânalul “TribunaEconomicã” - Decanul presei economice, AnaDincã a acumulat o bogatã experienþã care, audeterminat-o sã-ºi... ia inima în dinþi .

În altã ordine de idei, demersul sãu estemotivat ºi de necesitatea aplicãrii cât mai corecte aOrdinului ministrului finanþelor publice nr. 94/2001,care impune implementarea Reglementãrilorcontabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE ºicu Standardele Internaþionale de Contabilitate. Înacelaºi timp, autoarea argumenteazã necesitateaapariþiei acestei lucrãri pentru a preîntâmpinadificultãþile ivite în activitatea societãþilorcomerciale în legãturã cu netratarea situaþiilorfinanciare pentru asigurarea comparabilitãþiiinformaþiilor.

Cartea subintitulatã concret “Ghid profesional”este structuratã în patru mari capitole:

Ansamblul de reguli ºi proceduri contabile,aplicabile în tranzacþiile economice;

M o n o g r a f i i c o n t a b i l e s p e c i f i c ereglementãrilor contabile simplificate;

Situaþii financiare. Ordinul ministruluifinanþelor publice nr. 94/2001;

Retratarea situaþiilor financiare.În concluzie, cu toate cã literatura de

specialitate abundã de materiale ºi de puncte devedere, considerãm cã ºi aceastã lucrare aducecel puþin câteva noutãþi.

“ ”

•

•

•

•

ILIUÞÃ PÃTRAªCUManagementul modern

al structurilorde ordine publicã

Editura Tribuna Economicã,2004

ANA DINCÃContabilitatea agenþilor

economiciGhid profesional

EdituraTribuna Economicã, 2004

Paginã realizatã deeditor coordonator al Revistei de comerþ,

editatã de Tribuna Economicã

Pericle Uidumac

Implementarea noilorreglementãri contabile

Remodelarea sistemuluiinformaþional managerial


AE Amfiteatru Economic vã recomandã

În scurta, dar activa sa existen , publica ia a militat pentrudezvoltarea unui comer modern i civilizat bazat n special peeducarea comercian ilor i consumatorilor, prin promovarea iaprofundarea unor domenii noi n peisajul nostru economic:comunicare, publicitate, rela ii publice, protec ia consumatorului,comer electronic .a.

þã þþ º î

þ º ºî

þ þþ º

revistã lunarã editatã de„Tribuna economicã“

va “absolvi“ în curând 5 ani deexistenþã. n condi iile vitrege prin caretrece mass-media actual , i n specialpresa scris cea mai t n r publica ieeditat de Grupul de pres i editur„Tribuna economic “, a reu it s sebucure de aten ia unui segmentconstant de cititori i abona i.

Î þ

ã º î

ã, â ã ã þ

ã ã º ã

ã º ã

þ

º þ

Fãrã a menþiona alte distincþii ºi recunoaºteri atribuite revistei,considerãm drept cea mai importantã dintre acestea, recentaacreditare acordatã de c tre Consiliul Na ional al Cercet rii tiin ificedin nv m ntul Superior.

Revista se adreseazã unui public þintã foarte eterogen: de lastuden i la agen i economici, cadre didactice universitare, speciali tidin vasta sfer a comer ului etc.

Structurarea sumarului într-un numãr mare de secþiuni asigurãaceastã audienþã, rubrici precum: „Piaþa“, „Merceologie“,„Comerciantul ºi consumatorul“,„ M a r k e t i n g “ , „ e “ , „ M a p a m o n dcomercial“, „Aprovizionare/Distribuþie/Vânzãri“ .a. fiind aproape inexistente nalte publica ii de profil.

ã þ ã ª þÎ ãþã â

þ þ ºã þ

º îþ

î þ ãþ

â þi þâ

ã tãþãþ

î ãþ î

î ãº ã þ â

n special C.I.R.B., Autoritatea Na ionalpentru Protec ia Consumatorilor dinRom nia, Asocia a pentru Protec iaConsumatorilor A.P.C. Rom nia, A.P.C.UniversCons Buz u, personali imarcante din cadrul unor universit iprestigioase, ministere) constituie unimportant argument n ideea c Revistade comer devine din ce n ce mai mult unforum de dezbateri n sprijinul dezvolt riii moderniz rii comer ului rom nesc.

Colaborarea cu o serie de organisme importante din economiarom (Consiliul Concuren ei, O.S.I.M., Camera de Comerâneascã þ þ

REVISTA DE COMERÞ


AE

Astfel, pe site-ul CCIRB (www.ccirb.ro) puteþi gãsi informaþii privind:•

•

•

•

sprijinirea ºi promovarea operatorilor economici din industrie, agriculturã, comerþ,turism ºi servicii;

reprezentarea ºi apãrarea intereselor comunitãþii româneºti de afaceri în raport cuputerea, la nivel local ºi naþional;

pregãtirea ºi perfecþionarea profesionalã în afaceri a operatorilor economici dinBucureºti ºi din þarã;

conducerea CCIRB, Departamente, Membri, Servicii, Publicaþii, NewsLetter,Parteneriat ºi cooperare, Proiecte, Link-uri Utile etc.

WEB-SITE-URI

Camera de Comerþ ºi Industrie aRomâniei ºi a Municipiului Bucureºti( C C I R B ) e s t e o o r g a n i z a þ i eneguvernamentalã, de utilitate publicã,autonomã, al cãrei scop cuprindepromovarea comerþului ºi a industrieiromâneºti, pe plan intern ºi extern.Ob iec t ivu l ma jor a l CCIRB este

.prosperitatea comunitãþii de afaceri

www.euractiv.com este un portal peInternet indispensabil celor care vor sã fie lacurent cu tot ce priveºte UniuneaEuropeanã, folosind limbile englezã,francezã ºi germanã. De curând, existã ºi ovariantã româneascã, ,care cuprinde ªtiri, politici europene &ActoriUE on-line.

Principalele secþiuni al site-ului sunt:Politicile de extindere; EurTop; Utile;Newsletter.

-

www.euractiv.ro

Ele cuprind informaþii, comentarii, articole, texte de legi etc., ce privesc (Diplomainternaþionalã, Cariera, Training, Burse etc.), (Dosar de candidat,Afaceri/Taxe, Bãnci/ Asigurãri, Oportunitãþi), (Legi, Practici bune etc.),(ActivLeader, Club Obelix, InterActiv, Mass-Media, Sondaj EurActiv), (Ghid Actori Europeni,Agenda Evenimente, Arhiva). Site-ul are succes mai ales în rândul studenþilor, din ce în ce maiinteresaþi de educaþia europeanã, de diplomele internaþionale sau de eventualele burse.

EducaþiaExtinderea UE/BusinessGuvernare EurTop

Utile

Camera de Comerþ ºi Industrie a României ºi a Municipiului Bucureºtiwww.ccirb.ro

ªtiri, politici europene &Actori UE on-linewww.euractiv.ro



IV.Panoptic studenþesc

•Sinteza lucrãrilor premiate la secþiunea

Pagina 105

“Economia comerþului”

•

•


Pagina 109


Pagina 112

“Economie agroalimentarãºi a mediului”

Comunicare: multimediaºi Internet”

“

Sesiunea Stiintifica Studenteasca

Editia a V-a 2004

Colegiul Universitar Economic ASEBuzãu

AE

SESIUNEA TIIN IFICª Þ Ã STUDENÞEASCÃ - 2004...

... Este a cincea, dupã cea iniþiatã în anul2000, care, atunci, a reprezentat o noutateabsolutã pentru studenþii economiºti buzoieni.Astfel, s-a impus, în comunitatea noastrãuniversitarã, ideea cã alãturi de evaluareaactivitãþii profesionale prin examene, colocviiºi verificãri, organizarea sesiunilor ºtiinþificeconstituie o modalitate extrem de productivãde a fructifica cunoºtinþele teoretice ºi practice,dar mai ales disponibilitãþile studenþilor noºtripentru cercetare, pentru operaþionalizareainformaþiilor acumulate. Ecourile ultimeisesiuni, din aprilie 2004, au fost deosebite, atâtîn rândurile studenþilor, cât ºi la nivelul unorpersonalitãþi de prim rang ale învãþãmântuluiuniversitar economic de la ASE Bucureºti,precum ºi din comunitatea localã.

Sesiunea a fost structuratã pe trei secþiuni:Economia comerþului ºi turismului, Economieagroalimentarã ºi a mediului ºi Comunicare:multimedia ºi Internet.

...It is the 5th, after the starting one, in 2000,which, at the time, represented something newfor the students in economics from ã

Lucrãrile sesiuniiºtiinþifice au fost sprijinite de cãtreRectorul ASE Bucureºti, Prof. univ. dr. IonGh. Roºca, de cãtre Decanul Facultãþii deComerþ , Prof . univ. dr. Gabr ie laStãnciulescu ºi al Facultãþii de EconomieAgroalimentarã ºi a Mediului, Prof. univ. dr.Victor Manole, personalitãþi care, cu acestprilej, au transmis mesajele lor de salut.

Buz u.Ever since, in our university activity, werealized that besides the usual schoolassessment through exams, written papers,the organization of the scientific sessions is anopportunity to turn to good account both thetheoretical and practical knowledge but alsothe inclination to scientific research of ourstudents. The echoes of the latest session, inApril 2004, were special both among studentsand important personalities of the economichigh education from ASE Bucharest, but alsoamong the members of local community.

The session had three sections: “Economyof commerce”, “Agroal imentary andEnvironment Economy”, “Communication:multimedia and Internet”. The students’scientific papers were encouraged by theRector of ASE Bucharest,

by the Dean of the Faculty ofCommerce,

Prof. univ. dr. IonGh. Roºca,

Prof. univ. dr. GabrielaStãnciulescu, by the Dean of the Faculty ofAgroal imentary, Economy and ofEnvironment, Prof. univ. dr. Victor Manole.

Stimaþi studenþi,

Obiectivul nostru fundamental îl constituie instruirea tuturor absolvenþilor ºi cursanþilor la nivelulexigenþelor europene ºi mondiale ºi consolidarea poziþiei de lider a Academiei de Studii Economice înînvãþãmântul economic superior ºi în cercetarea ºtiinþificã din domeniile economic ºi al administraþieipublice din România.

În spiritul acestui obiectiv trebuie sã asigurãm formarea la studenþi a unei culturi economice moderne,care sã includã conceptele economiei durabile, ecosistemelor ºi protecþiei mediului, concepteleoperaþionale ale societãþii informaþionale.

Trebuie sã urmãrim centrarea procesului de instruire pe formarea fundamentelor moderne alepersonalitãþii - culturã generalã, culturã profesionalã, culturã antreprenorialã ºi cultura legalitãþii -, pentrusporirea ºanselor de integrare în societate a absolvenþilor.

În acest spirit, cercetarea ºtiinþificã studenþeascã ºi valorificarea rezultatelor în cadrul sesiunilor decomunicãri - antrenându-se în acest fel angajarea studenþilor în realizarea unor proiecte individuale saude echipã - reprezintã o modalitate eficientã ºi stimulativã de formare a unei solide culturi economice ºi aunor necesare abilitãþi practice. Totodatã este o modalitate profitabilã de antrenare ºi motivare astudenþilor pentru deprinderea dexteritãþii de expunere în public a ideilor ºi de susþinere a opiniilor.

Ne bucurã, ºi apreciem în mod deosebit, cã studenþii ºi cadrele didactice care-ºi desfãºoarãactivitatea în Colegiul Universitar Economic Buzãu, acordã importanþa cuvenitã ºi se preocupã cuconsecvenþã, profesionalism ºi entuziasm de aceastã laturã importantã a procesului de învãþãmânt.

Le dorim tuturor mult succes în confruntarea de idei ºi afirmarea valorii proprii a pregãtirii profesionaleîn aceastã competiþie a tinerilor cercetãtori economiºti.

Prof. univ. dr. Ion Gh. Roºca29 aprilie 2004 Rectorul Academiei de Studii Economice Bucureºti


AE

SECÞIUNEA Iþ ºEconomia comer ului i turismului

Dragi studenþi ºi profesori,

Prof. univ. dr. Gabriela Stãnciulescu29 Aprilie 2004

Cu ocazia celei de-a 5-a sesiuni ºtiinþifice studenþeºti, ce are loc în cadrul Colegiului UniversitarEconomic Buzãu, care face parte din structura Academiei de Studii Economice, sunt bucuroasã sãtransmit omagiile mele ºi sincere urãri de succes studenþilor participanþi la lucrãri, cât ºi profesorilorîndrumãtori.

Fie ca sesiunea dumneavoastrã sã se transforme într-un înalt forum de dezbatere ºtiinþificãuniversitarã, care sã afirme noi idei ºi concepte economice ºi sã reprezinte o rampã de lansare a unorviitori cercetãtori cu care, ºi noi, sã ne mândrim în timp.

Succes deplin lucrãrilor Sesiunii ºtiinþifice studenþeºti - Buzãu 2004.

Decanul Facultãþii de Comerþ

Biroul secþiunii

Nistoreanu Puiu -Toma Sorin -

Dinu Constantin -Constantin George -

:

Conf.univ. dr. preºedinteLector univ. dr. membruProf. gr.I membruStudent secretar

Premiul I

Premiul IIPremiul IIIPremiul special

Menþiunea IMenþiunea IIMenþiunea III -

Menþiune -

MenþiuneMenþiune -

: Popa Ionuþ -

: Ion Liviu: Constantin George-Florin -

: Stãnilã Alina -

: Gheorghe Georgicã -: Stãnilã Daniela -: Adamache Adriana-Maria

: Stoica Gabriela

: Ionescu Mãdãlina -: Pascu Nicoleta Ramona

Strategii, tehnici ºi tactici de negociere în afaceri la S.C. Cuptorul deaur S.R.L.

- Creditul de consum - necesitate sau barierã în dezvoltarea economicãGhidul consumatorului de servicii turistice

Particularitãþi ale managementului în cadrul unei agenþii deturism

Organizarea activitãþii la Staþiunea Viti-Vinicolã PietroasaPromovarea vânzãrilor la S.C. Beta S.A. Buzãu

Analiza conþinutului informaþional al etichetei unorproduse alimentare preambalate comercializate pe piaþa buzoianã

Tehnici de comunicare ºi negociere utilizate în activitatea S.C.Coman Design S.R.L.

Standardizarea, certificarea ºi protecþia consumatorilorPromovarea unei staþiuni turistice montane la staþiunea

Cheia

Strategii, tehnici ºi tactici de negociere în afaceri laS.C. Cuptorul de aur S.R.L.

Negocierea reprezintã o formã de comunicare interumanã bazatã pe dialog,pe care o întâlnim în situaþii variate, nu doar în domeniul afacerilor, ci chiar ºi înimediata noastrã apropiere.

Practic, fiecare dintre noi am apelat în decursul timpului la negociere, chiardacã nu am realizat pe deplin acest lucru. Negocierea înseamnã a comunica cupartenerul sau partenerii de tratative în speranþa ajungerii la un acord, indiferentde domeniul din care face parte negocierea.

Popa IonuþPremiul I

REZUMATELE LUCRÃRILOR ªTIINÞIFICE PREMIATE


Panoptic studenþesc

AE

În viaþa contemporanã, negociereareprezintã mijlocul cel mai potrivit de rezolvarea divergenþelor ºi intereselor comune dindomeniul social, politic, economic sau de altãnaturã. Este o activitate complexã de mareimportanþã, ce poate avea efecte economice,sociale, politice etc., pozitive, dar ºi negative,uneori dezastruoase pentru cei care nu auºtiinþa unei negocieri bine fundamentate.

În analiza procesului de negociere aparcâteva etape distincte care pun în valoareprincipalele puncte de înþelegere dintre pãrþilenegociatoare:

•prenegocierea;•negocierea propriu-zisã, în cadrul cãreia

sunt utilizate strategii, tehnici ºi tactici denegociere în vederea convingerii parteneruluide tratative;

- strategia de negociere are în vedereansamblul de decizii care urmeazã sã fie luatepentru realizarea obiectivelor urmãrite;

- tactica este constituitã din metodelefolosite pas cu pas pentru a realiza strategiaadoptatã. Tactica constituie un element flexibil,dinamic, al procesului de negociere, eaadaptându-se la situaþiile noi, apãrute îndiverse etape ale negocierii.

- tehnicile de negociere reprezintãdemersurile negociatorului puse în acþiune,pentru a realiza obiectivul negocierii,demersuri ce rãspund de fapt la întrebarea“Cum trebuie fãcut?”;

•postnegocierea;•protonegocierea.

Lucrarea prezintã un studiu de caz cureferire la S.C. Cuptorul de aur S.R.L. al cãreiobiect de activitate îl reprezintã producerea ºicomercializarea de articole decorative dinsticlã suprapusã (tehnica Emile Galle).

Strategia adoptatã de negociatorulproducãtor este cea de stimulare-reacþie, învederea atragerii atenþiei interlocutoruluipentru produsul oferit, folosind tacticaînvãluirii, prin care negociatorul “adoarme”spiritul critic al adversarului ºi se adreseazãsimþului artistic pentru a scoate în evidenþãprodusul. Uneori adoptã ºi o strategie ce seapropie de strategia închisã, prin faptul cã nueste de acord sã facã concesii mari în privinþatermenilor negociaþi. În acest sens, utilizeazãtactica intoxicãrii statistice, prezentând pãrþiiadverse proiecte pentru produse similarerealizate deja, care-i susþin punctul de vedere.Aceastã tacticã este utilizatã în cazul cândpartea adversã nu are cunoºtinþe amãnunþitedespre produs.

Se apreciazã cã societatea comercialã,fiind o firmã în curs de dezvoltare, nu are încã oexperienþã bogatã a negocierilor, încomparaþie cu partenerii de afaceri, de aceearezultatele acestui proces nu sunt întotdeaunape mãsura aºteptãr i lor. În vedereaîmbunãtãþirii abilitãþilor de negociere serecomandã o mai bunã pregãtire a acestuiproces, pentru a ºti sã identifice mai binestrategiile, tacticile ºi tehnicile utilizate deadversar ºi cum sã acþioneze în vedereaîndeplinirii obiectivelor propuse.

Creditul de consum - necesitate sau barierã în dezvoltareaeconomicã

Nu putem vorbi despre o economie de piaþã cu adevãrat competitivã dacãnu amintim ºi de creditul de consum care asigurã accesul populaþiei la bunuride folosinþã îndelungatã, de valoare mare, pe care altfel nu ºi le-ar puteapermite. Creditul de consum poate fi atât un factor de real progres cât ºi unfactor de destabilizare a economiei naþionale. De aceea se impune ca acesteaspecte legate de creditul de consum, ºi în general de credite sã fie binereglementate ºi þinute sub control pentru a preîntâmpina o situaþie neplãcutã decolaps al sistemului bancar ºi al economiei, în general.

Ion LiviuPremiul II

Creditul de consum reprezintã “un credit petermen mijlociu sau scurt, acordat persoanelorindividuale ºi destinat acoperirii costurilorbunurilor ºi serviciilor de care beneficiazã, prinreþeaua de comercializare ºi de servicii, saupentru recreditarea creanþelor contractate înacest scop”. Producþia în masã a bunurilor defolosinþã îndelungatã ºi necesitatea asigurãriiaccesului la acestea au determinat apariþia înþãrile occidentale, dupã primul rãzboi mondial,

a unor norme precise de creditare ºi a unorinstituþii financiare extrem de ramificate, ºi debine dezvoltate, de acordare a acestor tipuri decredite.

Aceste instituþii sunt legate, în marea lormajoritate, de întreprinderile producãtoare ºiacordã credite în special pe termen mediu, ºi acãror condiþii (dobândã, termen de platã,cuantumul ratelor etc.), sunt stabilite princontractul de credit.


AE

În prezent nu existã încã o lege care sãreglementeze creditul de consum. S-auîncercat mai multe atingeri tangenþiale aleproblemei, dar nu s-a realizat nimic concret. Înprezent singura reglementare care conþineelemente de protecþia consumatorului estelegea 58/1998, Legea bancarã.

O altã reglementare în domeniu este ºinorma BNR 15 din 18 decembrie 2003 privindlimitarea riscului la creditele de consum, actnormativ apãrut pentru limitarea dezvoltãriiîngrijorãtoare a acestui tip de credit. Aceastãnormã detaliazã puþin condiþiile pe care trebuiesã le îndeplineascã solicitantul de credit,cuantumul maxim al ratei lunare (nu mai multde 30% din venitul net al solicitantului ºi alfamiliei acestuia), impune aducerea de garanþiidin partea solicitantului printr-un avans deminim 25% din valoarea creditului, sauprintr-un girant ale cãrui venituri trebuie sã fie

cel puþin duble decât rata lunarãLucrarea face referire la un studiu de caz

privind creditul de consum la BancaTransilvania - sucursala Buzãu. BancaTransilvania practicã o politicã prudenþialã,preferând a se asigura temeinic ºi a solicitagaranþii reale ºi solvabile celor care doresc sãachiziþioneze un credit. Pentru un credit deconsum, Banca Transilvania solicitã existenþaa doi giranþi, spre deosebire de alte instituþii decredit care nu solicitã decât cel mult unul. Unalt aspect care trebuie remarcat este acela cãBanca Transilvania oferã posibilitatea derambursare a creditului în mod anticipat,indiferent de perioada de timp care a trecut.Banca oferã consultanþã tuturor celor caredoresc sã achiziþioneze un credit de consumpentru cã, dupã cum se ºtie, cea maiimportantã etapã în achiziþionarea unui produssau serviciu este informarea.

Ghidul consumatorului de servicii turistice

Printre multitudinea de ghiduri turistice, iatã o încercare de a crea încã unul,al cãrui scop este de a-l ajuta pe turist sau pe potenþialul turist sã se informezecu privire la drepturile, responsabilitãþile ºi actele normative care îl protejeazãºi care reglementeazã sectorul turistic. Realizat în spiritul informãriiconsumatorilor, acesta este introdus pe site-ul Asociaþiei pentru ProtecþiaConsumatorilor, “UniversCons” Buzãu, ( ,asociaþie a profesorilor ºi studenþilor din Colegiul Universitar Economic ASEBuzãu.

www.universcons.50megs.com)Constantin George

Premiul III



AE

Particularitãþi ale managementului în cadrul unei agenþiide turism

Aceasta este o agen ie tour-operatoare relativ nou pe pia a buzoian ,nfiin at n anul 2002. E

þ ã þ ãî þ ã î ste membr Autoritãþii Naþionale a Agenþiilor deTurism. Principalele activitãþi pe care le desfãºoarã agenþia sunt: transportturistic intern ºi international; cazare în þarã ºi în strãinãtate; servicii dealimentaþie; rezervãri la hoteluri; tururi pe diferite trasee turistice din þarã ºistrãinãtate; tratamente balneo-medicale. Pachetele de servicii turisticelansate de agenþia Volis sunt vândute direct sau prin intermediul agenþiilordetailiste cu care colaboreazã.

ã a

Studiu de caz : Agenþia de turism VOLIS Buzãu

Stãnilã AlinaPremiul special

Analiza S.W.O.T. a activitãþii firmei: profesionalismul ºi amabilitatea angajaþilor; practicarea frecventã a unor reduceri de

tarife.: campanii de marketing slab implementate; gama de produse turistice

comercializate relativ redusã; faptul cã nu are un site pe Internet.: diversificarea continuã a ofertei turistice.

: costurile tot mai mari ale serviciilor prestate de furnizori; concurenþa mare la nivellocal.

Puncte forte

Puncte slabe

OportunitãþiAmeninþãri

Modalitãþi de promovare a produselor turistice la agenþia Volispublicitate în presa localãsistem de afiºaj luminat la sediul firmeiparticiparea la târguri ºi expoziþii de turismpublicitate la locul de vânzare (pliante, broºuri, panouri publicitare)

�

�

�

�

Propuneri pentru îmbunãtãþirea activitãþii firmei: diversificarea gamei de produse turistice;comercializarea unor servicii turistice cu caracter special (turism de afaceri, turism sportiv);atragerea unui numãr mai mare de turiºti pentru voiaje în strãinãtate; creºterea bugetului alocatactivitãþii de marketing; promovarea pachetelor de servicii turistice pe Internet.

HARTA SITE

In troducere1 . N ecesita tea pro te jã rii consum ato rilo r de servic ii tu ris tice

1 .1 . C auze le care susþin necesita tea pro tec þie i tu riº tilo r1 .2 . D rep tu rile consum ato rilo r de servic ii tu ris tice

2 . P ro te ja rea drep tu rilo r consum ato rilo r de servic ii tu ris tice2 .1 . In fo rm area tu ris tu lu i îna in te de a p leca în vacan þã

2 .1 .1 . M ode l de con trac t tu ris tic2 .1 .2 . M ode l de bon de com andã

2 .2 . Transportu l tu ris tu lu i cãtre locu l de destina þie2 .3 . S ecurita tea transportu lu i º i necesita tea as igu rã rii ob liga to rii2 .4 . La destina þie

2 .4 .1 . C on flic te în tre tu ris t º i un ita tea de cazare2 .4 .2 . R egu li p riv ind func þionarea ho te lu rilo r2 .4 .3 . S ervic ii sup lim en ta re2 .4 .4 . In fo rm area tu riº tilo r în unitã þile de cazare

3 . Leg is la þie – 18 acte norm ative com p le te4 . Turism in te rna þiona l

4 .1 . P aºaport, v izã4 .2 . R eg im u l vam a l4 .3 . C ond iþiile necesare cã lã to rie i în spa þiu l S chengen4 .4 . A s is ten þã º i p ro tec þie în s trã inãta te4 .5 . O b liga þiile tu ris tu lu i a fla t în s trã inã tate4 .6 . Leg itim aþia in te rna þionalã

5 . S fa tu ri u tile5 .1 . P riv ind consum u l de produse a lim en tare în cãlã to riile tu ris tice5 .2 . P riv ind rec lam aþiile u lte rioa re une i cã lã to rii tu ris tice5 .3 . P en tru d rum eþiile la m unte

6 . A drese/link-u ri u tile7 . B uzãu

7 .1 . S curtã p rezen tare a Jude þu lu i B uzãu (cu fo to )7 .2 . S tud iu de caz re fe rito r la p ro tec þia tu riº tilo r în concep þia câ to rva agen þii de tu rism

d in B uzãu8 . M u lþum iri


AE

Stimaþi profesori, dragi studenþi,

Prof. univ. dr. Manole,

Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice studenþeºti, din cadrul Colegiului Universitar Economic A.S.E.Buzãu, ajunsã la cea de-a 5-a ediþie, îmi prilejuieºte posibilitatea de a vã transmite urãri de succes încomplexul proces de transpunere în realitate a planurilor ºi proiectelor dumneavoastrã.

Acest eveniment important din viaþa Colegiului, în egalã mãsurã a profesorilor ºi a studenþilor, suntconvins cã va evidenþia noi idei ºi personalitãþi de valoare.

Urez succes deplin lucrãrilor Sesiunii de comunicãri ºtiinþifice studenþeºti, Buzãu 2004.

Decanul Facultãþii de Economie Agroalimentarã ºi a MediuluiVictor

29 aprilie 2004

SEC IUNEA IIEconomia agroalimentar a mediului

Þã ºi

Biroul secþiunii:

Bran FlorinaMoga Toader

Creþu RalucaStegaruAura

Prof. univ. dr. - preºedinteProf. univ. dr. - membruAsistent univ. dr. - membruStudent - secretar

Premiul I -Premiul II -Premiul III -Premiul special -

Menþiunea I -

Menþiunea II

Menþiunea IIIMenþiune

-

: Lungu Roxana: Matei Marius: Tudorache Clara

: Scarlat Cristina

: Ungureanu Raluca

: Simon Elena -

: David Monica -: Paraschiv Florenþa - ; Stoica Elena

; EnciuElena ; Costache Denisa -

; Moºescu Florin -; Ungureanu Ofelia

; Stegaru Aura -; ªuviþeanu Claudia -

Prezent ºi perspectivã la S.C. Boromir Prod S.ABuzãuManagementul deºeurilor la RER Ecologic Service

Omul ºi pãdureaCaracterizarea statisticã a valorii adãugate la S.C. Boromir

Prod S.A.Consideraþii privind profitabilitatea activitãþii la

S.C.AROMET S.AAnaliza structurii activului ºi pasivului la S.C. Agroindustrial

Frasinu S.A.Analiza structurii patrimoniale la S.C. Boromir Prod S.A. Buzãu

Resurse de poluare - Analiza potenþialului internºi eficienþa utilizãrii sale în cadrul Staþiunii de Cercetare-Producþie Legumicolã Buzãu

Educaþia ecologicã a ºcolarului mic Analiza factorialã a producþieiexerciþiului la S.C. Agroindustrial Frasinu S.A. Buzãu Gradul de poluare alapelor în judeþul Buzãu - Analiza pe baza ratelor de rentabilitate la S.C.Zahãrul Românesc S.A. Buzãu S.O.S. Nimic nu se schimbã - accelerareadeclinului ecologic Analiza costurilor de producþie la S.C. Boromir ProdS.A. Buzãu

Lungu RoxanaPremiul I

Prezent ºi perspectivã la SC Boromir Prod SA Buzãu

Pentru orice întreprindere, performanþa ºi funcþionalitatea acesteia depind decalitatea gestiunii economico-financiare, în condiþiile unei înzestrãri tehniceoptime ºi a organizãrii raþionale a muncii ºi a producþiei. ªi în cadrul societãþiicomerciale Boromir Prod S.A., gestiunea financiarã are în vedere protejareapatrimoniului pe baza unei bune administrãri ºi autocontrolului pentru a se evita,

REZUMATELE LUCRÃRILOR ªTIINÞIFICE PREMIATE



AE

pe cât posibil, acele situaþii care duc ladegradarea echilibrului economico-financiar alacesteia.

•Are drept de proprietate asuprabunurilor imobiliare ºi asupra terenurilor pecare îºi desfãºoarã activitatea.

•Comisia de cenzori îºi exercitãatribuþiile conform prevederilor legale.

•Societatea activeazã într-un sectorvital ºi este viabilã pe termen mediu ºi lungîntr-un domeniu caracterizat de creºtereaeconomicã ºi a exigenþelor pieþei.

•Dispune de capacitãþi de producþieintegrate, specifice activitãþii de morãrit ºipanificaþie. Dotãrile existente (construcþii,utilaje ºi echipamente tehnologice) sunt îngeneral specializate, fiind modernizate ºireînnoite pentru a spori productivitatea.

•Are un management activ, preocupatde stabilirea unor obiective ºi strategii realistepentru activitatea viitoare.

•Are personal matur, cu experienþãîndelungatã în acest domeniu de activitate.

•Nu existã situaþii conflictuale, climatulsocial este de înþelegere ºi colaborare.

•Sunt asigurate condiþii de muncãdecente ºi facilitãþi în domeniul social.

• P r e s t a r e a s e r v i c i i l o r e s t ecorespunzãtoare, ceea ce implicã o creºtere aproducþiei ºi, implicit, a desfacerii de la lunã lalunã.

E c h i l i b r u l e c o n o m i c o - f i n a n c i a rînregistreazã o relativã sensibilitate, totuºiindicatorii de echilibru economico-financiar seîncadreazã în l imi te le cons ideratesatisfãcãtoare, fapt demonstrat ºi defuncþionarea corespunzãtoare a societãþii.

Punctele slabe ale SC Boromir Prod SAsunt:

•lipsa unui compartiment cu atribuþiispecifice pentru activitatea de marketing;

• p o n d e r e a r e l a t i v s c ã z u t ã apersonalului cu studii superioare;

•unele dezavantaje apar atunci cândautomulþumirea se instaleazã în rândul unorangajaþi, precum ºi organizarea defectuoasã amuncii în echipã.

•trezoreria netã pozitivã a fostmenþinutã datoritã creditelor pe termen scurt ºilung ºi, într-o proporþie mai micã, din surseproprii.

Unele “nereguli” ce au apãrut în activitateasocietãþii comerciale se datoreazã atât unorfac tor i endogeni (eva luãr i greº i te ,necunoaºterea corectã a potenþialului realpropriu etc.), cât ºi factorilor exogeni, în primul

rând din cauza unor reacþii neprevãzute ºinecunoscute legate de partenerii de afacerisau de piaþã.

De aceea, cunoaºterea performanþeieconomice a societãþii, analiza unor informaþiidespre bonitatea partenerilor de afaceri, stãla baza organizãrii ºi funcþionalitãþii fluxurilormateriale ºi financiare. Aceste informaþii,despre performanþa economicã ºi bonitateasocietãþii, pot asigura evitarea riscului, pentrucã orice activitate comercialã a societãþiiimplicã un risc, ºi permite luarea unor deciziicorecte.

În acest sens, se impun a fi luate mai multemãsuri:

În legãturã cu unele propuneri vizândactivitatea societãþii precizãm urmãtoarele:ºtiut fiind faptul cã performanþa economicãdepinde atât de gradul de înzestrare curesurse a societãþii, cât ºi de performanþamanagementului în toate sferele activitãþiiacestuia ºi, în special, în plan economico-financiar, trebuie sã se aibã în vedere aceleaspecte ce duc la îmbunãtãþirea rezultatelorsocietãþii comerciale (raportul dintre efecte ºieforturi). Diagnosticarea activitãþii tehnico-productive ºi economico-financiare trebuiefãcutã prin mãsurarea performanþeloractivitãþilor ºi pe ansamblul societãþii pentru agãsi soluþii ca aceasta sã devinã din ce în cemai competitivã.

De asemenea, este necesarã asanareaactivitãþilor nerentabile, cunoaºterea înpermanenþã a ºanselor societãþii de a devenidin ce în ce mai competitivã pe piaþã, de a-ºistabiliza activitatea economicã.

Pentru a se asigura “apãrarea”, creºtereaºi consolidarea patrimoniului oricãrei societãþiiºi implicit a S.C. Boromir Prod S.A. Buzãutrebuie avute în vedere:

•fundamentarea deciziilor de investiþii ºide finanþare a acestora astfel încâtdisponibilitãþile bãneºti ale întreprinderii sã-ºigãseascã cea mai rentabilã utilizare în viitor;

•asigurarea legãturii întreprinderii cupiaþa financiarã ºi cu diferitele organisme aleacesteia, în vederea mobilizãrii eventualelorcapitaluri disponibile ale altor agenþieconomici pentru dezvoltarea ºi creºtereaeconomicã a întreprinderii;

•gestionarea riguroasã a activelorfinanciare ale întreprinderii, negociereaeventualelor credite, asigurarea uneicapacitãþi de platã corespunzãtoaredesfãºurãrii ritmice a activitãþilor de producþieºi comerciale.


AE

Matei MariusPremiul II

Managementul deºeurilor la RER Ecologic Service

În judeþul Buzãu, depozitarea definitivã a deºeurilor se realizeazã la oraactualã pe o suprafaþã de 77,42 ha, neamenajatã. Aceastã zonã poate ficonsideratã criticã sub aspectul poluãrii, al apelor de suprafaþã ºi subterane,dar ºi al aerului.

SC RER Ecologic Service SA Buzãu este societatea de salubritate carecolecteazã, transportã ºi depoziteazã gunoiul menajer ºi stradal. Este singurasocietate din oraºul Buzãu care efectueazã aceste servicii.

Din punct de vedere ecologic ºi al normelorimpuse de protecþia mediului înconjurãtor, estenecesarã realizarea unei noi rampe. Pentruînceput, s-a încheiat un contract deconcesionare a unui teren de 10,6 ha, cuprimãria Gãlbinaºi (la o distanþã de 15 km deoraº) în vederea amplasãrii noii rampeecologice.

În cadrul suprafeþei respective a platformeiecologice, circa 7,2 ha reprezintã suprafaþãutilã. Timpul de umplere prognozat este de 16ani, iar numãrul de celule de depozitare este depatru. Capacitatea unei singure celule dedepozitare este de 256.750 t. Investiþia totalãeste în valoare de 2.685.144$, iar investiþiapentru prima celulã se ridicã la 791.480$.

Profitul preconizat, de 18%, va modificatariful pe mc colectat la 120.000 lei (6,52$), iartariful pe persoanã s-ar modifica la aproximativ11.000 lei/mc (0,6$ persoanã).

În aceste condiþii, veniturile anuale realizatedin colectare se estimeaz la un nivel de1.220.000$, cu un profit anual net de 9.593$chiar din primul an de exploatare. De aceea, lasf r itul celui de-al doilea an se poate ncepe dinresurse proprii construc ia celei de-a douacelule.

Prin realizarea obiectivului de investiþie, sevor rezolva probleme de ordin ecologic,economic ºi social, astfel:1. Din punct de vedere ecologic:

•eliminarea riscului de poluare a apelorde suprafaþã ºi a celor subterane;

•eliminarea riscului de poluare ap m nturilor, care vor constitui funda iadepozitului;

•diminuarea efectelor negative asupracalitãþii aerului.2. Din punct de vedere economic:

•realizarea monitorizãrii cantitãþii dedeºeuri depozitate cu asigurarea taxãrii înfuncþie de cantitatea evacuatã de producãtoriide deºeuri ºi constrângerea acestora de aevacua mai puþine deºeuri, precum ºi de mãrirea gradului de recuperare a deºeurilor în vederearecicl rii.3. Din punct de vedere social:

•îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor de

salubritate, ceea ce va conduce la creºtereaconfortului ºi calitãþi vieþii cet enilor;

•crearea de noi locuri de munc precumi aducerea de venituri la bugetul localit ii prin

perceperea taxelor aferente.Pentru viitor, societatea îºi propune

construirea unei staþii pentru sortarea deºeurilorurbane. Fluxul tehnologic ar fi urmãtorul:

deºeurile colectate se transportcontainerizat, sau cu autocompactoare, i sedescarc n incinta sta iei de sortare, fiindstocate n hala de depozitare; din hal , de eurileurmeaz a fi sortate sau ridicate cu unnc rc tor frontal care alimenteaz transportulcu band , lan i i racle i

cu ajutorul transportorului, deºeurilesunt deversate, în locul de selectare amaterialelor recuperabile, pe ºase sortimente(metale feromagnetice, cartoane, maculaturã,hârtie lucioas , material plastic de naltrezisten i de joas rezisten );

deºeurile care nu sunt selectate(materiale organice, textile, lemn) suntdepozitate i compactate n depozitul existent,urm nd a fi compostate i depozitate definitiv;

materialele recuperabile (metal,cartoane, plastic) vor fi presate în balo i idepozitate n spa ii acoperite, de unde urmeaza fi v ndute firmelor specializate n reciclare.

Promovarea acestei investiþii va aduce oserie de beneficii, atât economice, cât ºiecologice:

•realizarea unei staþii moderne de sortarei reciclare a de eurilor creeaz noi locuri de

munc ;•îmbunãt þirea calitãþii mediului, prin

cointeresarea directã a populaþiei înrecuperarea selecþionatã a deºeurilor;

•depozitarea eficientã a deºeurilor vareduce riscul r sp ndirii parazi ilor iroz toarelor;

•creºte suprafaþa utilã de depozitare, prindegajarea deºeurilor reciclabile;

•constituie o sursã de materii primepentru industrie;

•este o sursã de venituri; prinvalorificarea deºeurilor se estimeazã anualobþinerea a peste 5.000.000 mii lei.

ã

â º îþ

ã â þ

ã

ãþã,

º ãþ

ã,º

ã î þî ã ºã

î ã ã ãã þ º þ ;

ã î ãþã º ã þã

º îâ º

þ ºî þ ã

â î

º º ãã

ã

ã â þ ºã

i

•

•

•

•



AE

Constantin GeorgePremiul I

SEC IUNEA IIIComunicare: multimedia i Internet

Þº

Biroul secþiunii:

Surcel TraiaDinu VasileVasiliu Cristinel

Mihai Corina

Prof. univ. dr. n - preºedinteConf. univ. dr. - membruLector univ. dr. - membruStudent - secretar

Premiul I -

Premiul IIPremiul III

Premiul special -Menþiunea IMenþiunea II -

Menþiunea III -Menþiune

Menþiune -

Menþiune -Menþiune

: Constantin George-Florin

: Bunilã Stelian -: Neagu Romicã -

: Mihai Corina: Secãreanu Carmen -

: Epurescu Marcel

: Stroe Liviu: Pãun Laurenþiu -

: Marin Mihaela

: Marcu Cosmin: Solzea ªtefania -

Poster ºi pliant: Ziua Mondialã a DrepturilorConsumatorilor. Tema „Apa ºi consumatorii”

Film didactic: Încãlcãri frecvente ale drepturilor consumatorilorTabele pivot: instrumente de sintetizare ºi centralizare a

informaþieiSite: Ghidul consumatorului de mãrfuri domotice

Poster ºi pliant: Ziua Mondialã a MediuluiSistem informatic pentru aprovizionarea cu mãrfuri în

MicrosoftAccessValidarea datelor în Microsoft Excel

Site: prezentarea gamei de produse pe Internet la S.C. RomsoftBuzãu

Sistem informatic pentru gestiunea stocurilor de materiale înMicrosoftAccess

Site: Promovarea produselor pe Internet la S.C. Calor BucureºtiPrincipiul unei reþele Internet

Ziua Mondialã a Drepturilor Consumatorilor.Tema „Apa ºi consumatorii”

- poster ºi pliant -

Luând în considerare importanþa apei pentru viaþã, cât ºi pentrudezvoltarea durabilã, Organizaþia Mondialã a Consumatorilor, “ConsumersInternational”, a propus pentru Ziua Mondialã a Drepturilor Consumatorilor, din15 martie 2004, ca temã de dezbatere, “Apa ºi consumatorii”.

Aceastã alegere a fostargumentatã de faptul cã, înultima perioadã, la nivel mondials-au înmulþit problemele legatede accesul la apã ºi la serviciilede salubrizare, aºa de exemplu:

•unul din 6 oameni (cca. 1,1miliarde) nu are acces la surseadecvate de apã sigurã;

•douã cincimi din populaþiaglobului (cca. 2,4 miliarde) nuare accesul la servicii desalubrizare adecvate.

ºianume:

•în ultimii 10 ani, peste 800milioane de oameni au obþinutacces la su rse de apã

îmbunãtãþite ºi circa 750milioane la servicii de salubritatecorespunzãtoare;

•în anii '90, proporþia celorfãrã apã a scãzut cu 2%, iar acelor fãrã servicii de salubrizarecu 5%.

:

Aceste aspecte justificãelementul central al posterului alcãrui mesaj este clar exprimat:„Protecþia apei este în mâinilenoastre !”

Existã ºi veºti bune,

Þ i n t a c o m u n i t ã þ i iinternaþionale pânã în 2015 sãse înjumãtãþeascã proporþiacelor care nu au acces la apãpotabilã ºi la servicii desalubrizare.


AE

Bunilã StelianPremiul II

Încãlcãri frecvente ale drepturilor consumatorilor- film didactic -

Aºa cum în politicã, democraþia presupune asigurarea drepturiloralegãtorilor, tot aºa, în economie, democraþia are ca naturã specificã asigurareadrepturilor consumatorilor, adicã protecþia acestor parteneri importanþi ai buneifuncþionãri a economiei de piaþã.

Eforturile organismelor guvernamentale Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Consumatorilor ºi Organismele Judeþene pentru ProtecþiaConsumatorilor - precum ºi ale celor neguvernamentale, Asociaþiile pentruProtecþia Consumatorilor, cum este ºi UniversCons, nu ar fi eficiente dacãcetãþenii, în calitatea lor de consumatori, nu s-ar implica în cunoaºtereadrepturilor ºi responsabilitãþilor pe care le au.

-

Filmul, intitulat „”, exprimã

eforturile pe care APC “UniversCons” le facepentru a veni în întâmpinarea consumatorilorîn acþiunile lor de a se informa asupra celor maifrecvente încãlcãri ale drepturilor lor, atuncicând ei decid sã cumpere alimente, bãuturi,îmbrãcãminte, cosmetice, jucãrii sau produseelectrocasnice.

Filmul este structurat pe urmãtoarelesecþiuni: Aspecte concrete sesizate de

specialiºtii ANPC în acþiunile lor pe teren, Dela Babilonul limbilor, la Babilonul... marcãriimãrfurilor, Grave încãlcãri ale dreptului laprotecþia sãnãtãþii ºi a intereselor economice,Criminali cu voie sau... fãrã voie!,Îmbrãcãmintea cu defecte ne furã banii ºi ne

umileºte!, Jucãrii periculoase!..., Plãcereascurtã, cãinþã lungã, sau... ºi altfel despreunele cosmetice!, Din activitatea LAREXRomânia, Din activitatea OJPC Buzãu.

Încãlcãri frecvente aledrepturilor consumatorilor

•

•

•

•

•

• •

•

•

Neagu RomicãPremiul III

Tabele pivot: Instrumente de sintetizare ºi centralizare ainformaþiei

Pe lângã facilitãþile de calcul tabelar, de generare de grafice ºi de exploatare abazelor de date, procesorul de tabele Excel, dispune de o gamã largã deinstrumente de asistare a deciziei, ce au rolul de a oferi utilizatorului o imaginesinteticã asupra datelor pe care se fundamenteazã decizia. Procesorul Excelposedã mai multe tehnici de prelucrare a datelor, tehnici prin care informaþia poatefi agregatã, centralizatã, regrupatã, simulatã sau optimizatã.

Una dintre acestea vizeazã posibilitatea desintetizare a datelor prin intermediul tabeleipivot.

Tabela pivot, ca instrument de asistare adeciziei, reprezintã o facilitate prin care dateleconþinute de o foaie de calcul pot fi permutate,în vederea scoaterii în evidenþã a unorinformaþii necesare procesului decizional. Otabelã pivot utilizeazã date pe douã dimensiunipentru a crea un tabel în trei dimensiuni, înesenþã, un tabel rezumat, bazat pe mai multecondiþii, care au puncte de intersecþie.

Tabela pivot permite crearea unui tablou desintezã în care câmpurile unui tabel sau aleunei baze de date pot fi orientate pe linie saupe coloanã, asupra datelor operându-seagregãri ºi calcule sub formã de totaluri, medii,minim, maxim, etc. Aceste operaþii pot fiselectate dintr-o listã de funcþii predefinite,tabela pivot permiþând operarea de calculediferite asupra aceloraºi elemente supuse

sintetizãrii.Din punct de vedere operaþional, tabela

pivot este un instrument care permite o foarteelasticã asociere a unor câmpuri într-omanierã interactivã, fapt ce duce la regrupareadatelor ºi prezentarea acestora într-un modsintetic. Ea posedã un asemenea grad deinteractivitate încât, odatã ce a fost creatã,orice câmp al tabelei poate fi deplasat (pringlisare cu mouse-ul) în orice locaþie a foii decalcul, obþinându-se astfel o reorientare astructurii tabelei printr-un singur pas. Facilitãþiale tabelei pivot sunt acelea ce permitascunderea unor nivele de sintetizare. Deregulã, nivelul de sintetizare ce urmeazã a fiinhibat trebuie sã fie în mod obligatoriu ierarhicinferior, ca mod de agregare, faþã de primulnivel. Gruparea informaþiilor pe mai multenivele de centralizare determinã obþinereaunei viziuni mai sintetice în ceea ce priveºteanaliza ºi reprezentarea datelor.



AE

Astfel, existã posibilitatea grupãrii maimultor rubrici din baza de date, pe linie sau pecoloanã, pentru a obþine o agregare în trepte ainformaþiilor. De asemenea, este posibilãfacilitatea de restricþionare a tabelei la nivel de

paginã, cu opþiunea de extragere într-o altãfoaie de calcul potrivit unui criteriu, ceea cereprezintã un aspect dinamic în prezentareadatelor supuse operaþiilor de centralizare ºiagregare.

Mihai CorinaPremiul special

Ghidul consumatorului de mãrfuri domotice- Site -

Mãrfurile domotice cuprind aparatura electrocasnicã ºi electronicã dinlocuinþele noastre (termenul “domotic” derivã din latinescul “domus, domi”, careînseamnã “casã”). Ghidul se adreseazã consumatorilor ºi oferã mai multeinformaþii cu privire la comercializarea mãrfurilor domotice, sub forma unui site, alcãrui conþinut este urmãtorul:

Prin conþinutul sãu, site-ul vine în sprijinul consumatorilor, în sensul cã îi ajutã sã aleagã aceleproduse care sã-i satisfacã prin prisma raportului calitate/preþ. Pe de altã parte, pentru a nu fiînºelaþi de cãtre agenþii economici, consumatorii trebuie sã aibã cunoºtinþã de drepturile lorprevãzute de legislaþia în vigoare ºi sã ºtie în ce mãsurã le pot invoca. Drepturile specificeconsumatorului de mãrfuri domoticese referã, în principal, la remediereagratuitã a produsului defect,î n l o c u i r e a s a u r e s t i t u i r e acontravalor i i , în funcþ ie degravitatea defecþiunii, drepturivalabile atunci când se dovedeºtecã produsul nu s-a defectat din vinaconsumatorului. Din site se pot aflamai multe amãnunte legate deaplicabilitatea lor, conform H.G. nr.394/1995 cu modif icãri le ºicompletãrile ulterioare.

“Ghidul consumatorului demãrfuri domotice” este inclus însite-ul Asociaþiei pentru ProtecþiaConsumatorilor “UniversCons”(www.universcons.50megs.com).

Mãrfuri domotice

Drepturile consumatorilor

Obligaþii ale agenþilor economici

Sfaturi generale privind mãrfurile domotice

Studii comparative:

Legislaþia de reglementare

Alegeþi maºina de spãlat în funcþie de necesitãþile dumneavoastrã

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Mãrfuri electrocasniceMãrfuri electroniceCaracteristici generale ale mãrfurilor domotice

Drepturile generale ale consumatorilorDrepturile consumatorilor de mãrfuri domoticeDrepturile consumatorilor la încheierea contractelor

Obligaþii ale producãtorilorObligaþii ale comercianþilorObligaþii ale unitãþilor de service

La alegereÎn timpul utilizãrii

Caracteristici de calitate ale maºinilor de spãlat rufeTabel centralizator cu caracteristicile funcþionale, calitative ºi de preþClasament în funcþie de categoria de calitateClasament în funcþie de raportul calitate/preþ


AE

Aºa se numeºte manifestarea anualã prin care Colegiul nostru îºi prezintã oferta saeducaþionalã ºi de formare profesionalã în faþa publicului tânãr, absolvenþi de liceu din municipiul ºijudeþul Buzãu.

De aceea, pentru a veni în sprijinul lor,a ,

începând cu anul 2000, Aceastã manifestare de succes a ajuns, iatã, laa V-a ediþie, fiecare dovedindu-se beneficã pentru toþi.

Colegiul Universitar Economic Buzãu, aparþinând destructura Academiei de Studii Economice Bucureºti, organizat în fiecare lunã mai

“Ziua porþilor deschise”.

ZIUA PORÞILOR DESCHISE ALE COLEGIULUI- MAI 2004 -

SE NASC I LA BUZ U... ELITE!ª Ã

Media anilor de studii: 9,56; media examenului de absolvire: 9,85; media finalã:Incredibil cât de seci par aceste cifre care codificã însã efortul de pregãtire

profesionalã ºi de dezvoltare intelectualã, fãcut pe parcursul studenþiei în ColegiulUniversitar Economic Buzãu, de

de la specializarea Conducerea Unitãþilor Comerciale ºi de Turism. Esteo fire sensibilã, dar tenace ºi profundã. Aºa a fost ºi în Liceul Economic, undefãcuse o pasiune pentru obiectul Economie, dar ºi pentru celelalte disciplineeconomice. Strãdaniile ei a fost rãsplãtite cu laurii succesului actual, care este însã

numai prima treaptã pentru succesele viitoare. Neîndoielnic, le va avea în continuare, la Bucureºti,unde va urma cursurile de lungã duratã ale Facultãþii de Comerþ de la Academia de StudiiEconomice.

Revista noastrã, la care de anul acesta a fost un harnic redactor, îi ureazã noiîmpliniri.

9,70.

ºefa de promoþie 2004, Mihai I. Corina-Mihaela,

ºefa de promoþie

În urma discuþiilor purtate cuconducerea Colegiului, dar ºi cu studenþiiacestuia, liceenii au avut posibilitatea dea-ºi crea o imagine clarã asupraperspectivelor ce le sunt oferite de oinstituþie de învãþãmânt superior, precumAcademia de Studii Economice, dar maiales asupra avantajelor oferite de cãtreColegiul Universitar Economic ASE de laBuzãu.

Cu ocazia acestei zile a fost distribuitelevilor participanþi un ghid informativ,care le-a fost de un real ajutor, prezentândîntr-o formã sinteticã Colegiul, cu referirela activitãþile desfãºurate în cadrulprocesului de învãþãmânt, dotarematerialã, activitãþi cultural-educative,graficul concursului de admitere 2004,precum ºi perspectivele acestei instituþiide învãþãmânt superior.



Documents

AMFITEATRU ECONOMICamfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no16/revista16... · 2007. 2. 12. · Sinteza lucrãrilor premiate la secþiunea “Economiacomerþului” Sinteza lucrãrilor