Amenajarea Curbelor in Spatiu

Embed Size (px)

Citation preview

  • 3.6. Amenajarea curbelor in spa{iuPentru combaterea derapajului sau rdsturndrii vehiculelor sub acfiunea fo4ei centrifuge

    trebuie determinate razele minime gi condifiile de amenajare ale curbelor pentru ca circulafaautovehiculelor sd se facl,?n deplind siguranlA li confort, pentru vitezade proiectare datd. Acesteamenajdri se fac impunind anumite condifii de stabilitate autovehiculelor |a trecerea prin curbe,astfel incit ele sd nu fie deplasate lateral.

    Amenaj are curbelor in spafiu constl in modificarea formei profilului transversal alciii astfel incit sI se impiedice derapajut sau risturnarea vehiculelor.

    in aliniament, partea carosabild are forma de acoperig cu doud versante plane (fig. 3.6.13.30), mdrimea pantei transversale depinzind de

    -tipul imbrdcdminfil, astfel incit apele dinprecipitafii atmosferice sd se scurgd in afara cdii. in curbele cu raze mari se men{ine profilultransversal al cdii din aliniament. In acest caz, derapajul este favorizatin jumdtateaexterioard acdii in curbd (fig. 3.6.2,a 3.31, a) $i combdtutpe cealaltdjumdtate acdii (fig. 3.6.2,b 3.31, b).

    Fig.3 .6.1 . Profilul transversalal cdii in aliniarnent

    Fig.3 .6.2. Dever pozitiv (b) 9i dever negativ (a).inclinarea cdii ce favorizeazd. derapajul se numegte dev., ,r.gutiv, iar cea care combate

    derapajul, dever pozitiv.In curbele cu raze mici, pentru a se impiedica derapajul, se convertegte profilul transversal

    al cdii, adicd se trece de la forma de acoperig cu doud pante, la forma cu o singurd pantd,,inclinat6 spre interiorul curbei (fig. 3.6.3- l.lZ1, adicd se realizeazd. pe toatd laflmea cdiicarosabile un dever pozitiv.

    Dever pozitiv este un sector de drum cu o fnclinare trsnsversald unicd (tn formd destreasind) spre interiorul curbei datd profilului pdr{ii carosabile pentru a diminua efectul forleicentrifuge asuprq unui vehicul fn miscare.

    In cazul curbelor cu raze foarte mici se face gi suprainillfarea, adicd se adoptd o pantdtransversald mai mare decit cea de convertire (i, : 20 %o). Supraindl[area maximd admisd incazul traficului mixt este,in general, de 60... 70 o/oo. Declivitateatransversald a supraindllarii seargumenteazd ludnd in cosiderare condiliile climaterice a regiunei de proiectare a drumului. Deexemplu, in regiunele, unde poate fi alunecos frecvent valoarea declivitatdlii transversale asupraindlldrii conform standardului de proiectare a drumurilor este mai mic sau egal cu 40 %oo.

    is,a

    Fig. 3 .6.3. Convertirea gi suprainSlgarea.

  • Trecerea de la profilul transversal din aliniament in formd de acoperig cu doud versanteplane la profilul transversal in formd de streagind cu o singurd inclinare, spre interiorul curbei, senumeqte amenajare in spafiu. Aceastd trecere se realizeazdprin doud operafii distincte(fie.3 .6.4 ):

    convertitea, cate constd din transformarea profilului cu doud pante intr-un profil cu pantdunic6, egald cu cea din aliniament (i" : 20 %o);

    supraindl[area, care constd din creqterea treptatda valorii pantei transversale de la cea dinaliniament pind lapantatransversald maximd a deverului pozitiv (ir).

    /Q,*rioro/ n'curiei o'i

    Fig. 3 .6.4. Convertirea gi supraindllarcaprofilului transversal

    Lungimea pe care se efectueazd convertirea gi supraindl[area coincide cu lungimea curbeiprogresive L gi se numegte rampd de racordare (fig. 3.6.5).

    Fig. 3 .6.5. Rampa de racordare,

    Dacd se reprezintd planul desfEqurat al virajului se constatd cd lungimeaL a rampei deracordare se compune din lungimea d pe care se face convertirea pi lungimea (L d) pe care seface suprainAllarca.

    Convertirea se realizeazd pe lungimea d prin rotirea deverului negativ in jurul axeidrumului, pind se obline un profil cu pantd unicd, egal6, sa valoare cu cea din aliniament.

    Supraindltrarea se realizeazd prin rotirea profilului unic cu dever pozitiv de pantd i" injurul axei pdrfii carosabile, pind se obline panta de supraindllAre i, a virajului pe lungimea(L

    -

    d).Suprain6llarea se mai poate efectua gi prin rotirea profilului unic convertit in jurul

    muchiei exterioare E apdgii carosabile (fig. 3.6.6), sau prin rotirea in jurul muchiei interioare I(fie. 3.6.7).

    iit*--:'-

  • -Tql

    -\'lt

    Fig. 3 .6.6. Rotirea profilului transversal supraindlfatin jurul muchiei exterioare.

    Fig. 3 .6.7 . Rotirea profilului transversal suprainlitat in jurul muchiei interioare.Dacd se considerd drumul in palier, lungimea de convertire se poate calcula cu relafia:

    h"/hr:d/L, deci d= (hr/h")/L,

    II

    itr

    -l--_ I----------+{

    (3.6. 1)

    Cunoscind lSlimea pdrlii carosabile B gi pantele transversale din aliniament lo gi din curbasupraind\ataio se pot inlocui:

    deci:

    hr=B.io gi hr:B.ir,d = (B . io/B. ir).L, d: ( io/ i, ).L,

    (3 .6.2)

    (3.6.3)

    (3 .6.4)

    Rampa de racordare se executd menlinind nemodificate cotele din axa drumului, in cazulobignuit cind rotirea pantei transversale se face in jurul axei (fig.36.4). Pe sectorul de convertire,banda interioard se executd fErd nici o modifi care, in timp ce banda exterioard se ridicd treptat,astfel incit la jumltatea distanfei d atinge cota din ax6:

    bo: io (B/2), iar la capdtul distanlei d : h": io B ,Pe sectorul de supraindlfare (L-d) intreaga suprafald a cdii este rotitd in jurul axei,

    astfel incit marginea interio ard a curbei coboard fald de sectorul convertit, cu vaLoarcahi=B(ir-i)/2,iarmargineaexterioardacurbeiseridicdlavaloareahr=B(ir+i;l/2.

    Curbele care necesitd numai convertirea profilului se amenajeazd in acelaqi fel, cumenfiuneacd lungimea de convertire deste egalS ca lungime cu ceaa curbei progresive L. Dac6,nu sint necesare curbe progresive, lungimea de convertire d : 0r5 V, aplicatd inainte de Ii gidupd Te (fig.3.6.8 3.40).

    Conform standardului de proiectare amenaj area curbelor in spafiu se efectueazd dacdrazacurbei circulare este mai mic6 de 3000 m la drumuri de categoria I-a gi mai micd de 2000 m

    -

    pentru celelalte categorii. DeclivitateatransversalS a supraindlfarii se determind prin formula:

    i. : (v2 / gR) - p, sau i. : (vz / gR) - gt, (3.6.5)unde: p - coeficientul forfei transversale; rp1 - coeficientul de aderenld transversalS.

    t'tfr-?-i

    --.---'

  • tc .

    t..

    Fig. 3.6.8. Amenajarea rampei de racordare.

    Rampa de racordare se amenajeazd atitla intrarea, cit gi la iegirea din curbf,, pe curba arcde cerc pdstrindu-se pante de supraindllare i", constante (fig.3 .6.9).

    Pe rampa de racordare, declivitatea marginii exterioare a pdr[Ii carosabile h, / L nu trebuiesd depdqeascd declivitatea din axa drumului decil cel mult cu urmdtoarele valori: la drumuri decategorial-a qi a II-a (5 Yoo),in cazul terenului de ges sau deluros la drumuri de categorii a III-agi a IV-a (10 Yoo), iar in cazulterenului de munte

    -

    (20 o/oo).

    FV

    I

    Fig. 3.41. Amenajarearampei de racordare incazulracorddrii cu doud arce de clotoidd.