Amalgamul DentarAg-SnAg-CuHg

TRATAMENTUL CARIILOR N VEDEREA RESTAURRII CU AMALGAM: INDICAII, TEHNICI DE PREPARARE I OBTURARE A CAVITILOR

*DefinitiiAmalgam = un aliaj de mercur si unul sau mai multe metaleAmalgamul dentar este produs prin amestecul mercurului lichid cu particulele solide de un aliaj de argint (Ag 2Hg3 (1) si AgHg(1) , staniu (controleaza viteza de amalgamare), cupru mbuntete proprietile materialului, si cateodata zinc (ndeprteaza impuritile), palladium, indium si selenium.

AMALGAMUL DE ARGINTLa scar mondial, amalgamul dentar este cel mai des folosit material pentru obturaii directe, n special pentru dinii premolari i molari.

Dei folosirea larg rspndit a amalgamului dentar este dovada avantajelor lui substaniale, el prezint de asemenea cteva dezavantaje, cea mai evident dintre ele fiind aspectul su inestetic.

Deoarece amalgamul dentar ntotdeauna conine o cantitate substanial de mercur, eliberarea unei anumite cantiti din acest element toxic este inevitabil.

Proprietile favorabile ale amalgamului dentar, care susin utilizarea lui n ciuda numeroaselor provocrilor i dezvoltrii unor alternative, includ: costul sczut, uurin n aplicare, toleran la variaii n procedura de aplicare i longevitate nalt.

Durata de via a restauraiilor din amalgam variaz n mare msur, dar restauraiile de amalgam de 30 sau mai muli ani vechime nu sunt neobinuite. Exist totui i cazuri de eecuri premature. n timp ce unele dintre ele pot fi atribuite unor erori n aplicare, cauzele altor eecuri pot fi atribuite alterrii structurii i proprietilor amalgamului n timpul utilizrii.

Indicaiile obturaiilor din amalgam sunt:carii primare fisurale cavitare medii i mari;carii recurente adiacente unor obturaii din amalgam;existena multiplelor contacte ocluzale pe suprafaa viitoarei obturaii sau la marginea acesteia;cnd nu poate fi meninut o izolare perfect, necesar restaurrilor cu materiale adezive;la pacieni cu risc cariogen crescut.Contraindicaiile sunt:la pacienii care au multiple obturaii din amalgam, care prin corodare ar putea produce intoxicaii cu mercur;la pacieni cu aparate gnato-protetice conjuncte metalice la care poate apare fenomenul de galvanism oral;la pacienii cu teren alergic care au prezentat n trecut reacii adverse la amalgam;n leziuni fisurale mici unde se pot aplica restaurri adezive.

Compozitia pulberii care se adauga mercurului:Argintul (40-74%)creste expansiunea, rezistenta si reduce fluajul.Staniul (25-30)scade expansiunea, rezistenta, duritatea si creste timpul de priza. Are mai multa afinitate pt. mercur decat argintul.Cuprul (2-30)creste expansiunea, rezistenta si duritatea si reduce fluajul.Zincul (0-2) usureaza condensarea, iar in cursul proceselor de fabricatie evita formarea oxizilor. (Contaminarea cu umiditate a amalgamelor cu continut de zinc det. o expansiune intarziata a materialului).Mercurul (Hg) poate intra in compozitia in proportie de 2-3%.Indiul, introdus in mercurul unor produse comerciale (in proportie de 10-15%), scade cantitatea de mercur necesar titrurarii, creste umectabilitatea amalgamului si scade cantitatea de mercur evaporata atat in timpul prizei cat si dupa aceasta. Aliajele pt. amalgam - pulberea (care se adauga mercurului) se prezinta sub forma de:- pilitura (sunt particule de forma neregulatacu lungimea de 60-120m,latimea de 10-70m si grosimea de 10-35m)- particule sferice (cu diametre cuprinse intre 2-43m)- amestec de pilitura si particule sferice (rezistenta lor e mai crescuta).

Clasificarea aliajelor pt. amalgam: - aliaje cu continut redus de cupru (< 6% Cu, se numesc aliaje conventionale),- aliaje cu continut crescut de cupru (> 6% Cu);- aliaje ternare (sunt cele care contin argint, staniu si cupru)- cuaternare (sunt cele care mai contin in plus si zincul);aliaje cu particule sferice, pilitura sau cu particule amestecate.Timpul de priza:Reprezinta intervalul scurs de la debutul prepararii pana in momentul in care cristalizarea este completa.(Intervalul de timp care separa finalul triturarii de momentul intaririi amalgamului se numeste timp de priza.)Timpul de priza e influentat de: faza aliajului Ag-Sn (faza corespunde unor amalgame cu priza lenta, in timp ce faza + da amalgame cu priza rapida care se intaresc in mai putin de 1 min.), raportul pulbere mercur (proportia normala se considera 5/8 in procente de greutate, insemnand 52% Hg; cu cat continutul in mercur e mai mare, cu atat priza e mai lenta), dimensiunea particulelor (cu cat particulele de aliaj sunt mai mici, cu atat timpul de priza va fi mai redus), presiunea de condensare (presiunea crescuta de condensare det. eliminarea unei cantitati mai mari de mercur din amalgam, cu reducereaconsecutiva a timpului de priza).

TIMP aplicare modelare brunisare finisare si condensareInceputul Inceputul Inceputul sfarsitul 24 oreAmestecului prepararii prizei prizeiSelectare/ proportionare/ amalgamare/ manipulare/ finisare

MANIPULAREA ALIAJULUI

Amalgamatoare ENERGIE = VITEZA x Timp 3000-4000 rpm 8-10sCaulk VariMixamalgamator rotational (ESPE)digital amalgamator (Caulk)fluid, stralucitor, si lucios

*1234

*5678

*AvantajeUsor de inseratNu necesita tehnici sofisticateReface forma anatomicaAre rezistenta adecvata la fracturaPrevine percolarea marginala dupa o perioada de timp in cavitatea oralaPoate fi folosit in zone de stres ocluzal Are o viata relativ lunga

*DezavantajeCuloarea argintului nu este asemanatoare cu cea a dintilorEste usor sfaramiciosEste supus coroziunii si galvanismului oralPoate prezenta un grad de percolare marginala Nu ajuta la mentinerea unei structuri dentare subminate

PROPRIETATI FIZICE1. conductibilitate termica = mare2. conductibilitate electrica =mare3. Coeficient de expansiune termica =25 ppm/C4. Radioopacitate =[>2 mm Aluminum]5. Culoare =[ lucioasa, stralucitoare]

Proprietati:

Proprietati fizice:- Variatii dimensionale datorate prizeiIn primele 20 min. amalgamul sufera o contractie, dat. absorbtiei de mercur de catre faza . Apoi urmeaza o dilatare prin formarea fazelor 1 si 2. La sfarsit apare o contractie lejera, ca. 1m/cm Dimensiunile se stabilizeaza dupa 6-8 ore.- Dilatarea termica. Coeficientul de dilatare termica a amalgamului e de 2 ori mai mare decat cel al tesuturilor dentare.- Rezistenza la compresiune. Rezistenta la compresiune depinde de: compozitia aliajului, dimensiunea si forma particulelor (particulele mici si sferice dau rezistenta crescuta), timpul de triturare, cantitatea de mercur (mai mult de 55% mercur face sa scada rezistenta), condensarea, porozitatea.Cele mai mari valori ale rezistentei la compresiune, la o ora, le au materialele cu continut crescut de cupru si compozitie unica (iar cele mai mici valori le au cele cu pilitura si continut scazut de cupru).- Rezistenta la tractiune. E mult mai redusa decat cea la compresiune

- Plasticitatea. In momentul insertiei, pasta de amalgam trebuie sa aiba o plasticitate suficienta pt. a permite adaptarea in cavitate. Pe urma valoarea plasticitatii trebuie sa scada in scopul unei condensari eficiente a amalgamului.- Deformarea permanenta. E lenta progresiva si ireversibila. Cele mai mari valori ale deformarii permanente (6,3%) au amalgamele cu pilitura si cu continut redus de cupru. Cele mai mici valori (0,05-0,09%) le au amalgamele cu compozitie unica si cele cu continut crescut de cupru.- Conductivitatea termica. Amalgamele sunt bune conducatoare de caldura. De aceea, reconstituirile profunde trebuie asociate cu obturatii de baza care sa asigure protectia pulpei.

- Integritatea marginala. In zona marginala a obturatiei, amalgamul nu are voie sa ramana neprotejat de smalt, depasind suprafata acestuia, deoarece acest lucru determina fractura marginala a amalgamului.- Porozitatea. Bulele apar dat. continutului ridicat de mercur si dat. umiditatii incorporate in timpul malaxarii. Porii la suprafata obturatiei apar dat. eliminarii mercurului, ca urmare a supraincalzirii in timpul lustruirii obturatiei. Microporii din masa obturatiei apar ca urmare a expansiunii, dat. excesului de mercur sau dat. insuficientei presiuni de condensare a amalgamului. Proprietati chimice:- Alterarea chimica a amalgamelor se produce prin coroziune chimica si electrochimica.- Coroziunea chimica: Are loc la nivelul suprafetelor obturatiilor. Se prezinta prin modificari de culoare (innegrire), sulfurari.- Coroziunea electrochimica: Poate avea loc atat la suprafata amalgamului, cat si in masa acestuia. Amalgamele cu continut crescut de cupru sufera mai greu procese de coroziune, dat. absentei fazei 2, care e cea mai activa d.p.d.v.electrochimic.

***A historical review of mixing dental amalgam is portrayed in the figure above. In early times, the powder particles of dental amalgam alloy and mercury were simply combined at the dentists discretion. However, by the late 1890s there was early scientific evidence that better amalgams resulted from proportioned materials. The small black bakelite balance shown in the upper left hand corner was in use in dentistry in the 1920s. The center of the rocker arm was adjusted to the desired Hg:alloy ratio. The arm contained a small groove allowing Hg to run from one end (left) to the other (right). Hg was proportioned on the left-hand rocker cup. Then alloy was added slowly to the right-hand cup. As soon as the proper ratio was achieved, it tipped the rocker arm and the Hg ran from the left to the right. This combination was then manually mixed in a mortar-and-pestle and carried to the cavity preparation for condensation.

While this process could be consistently accomplished, it was difficult for all operators to manually mix the mass in an equal manner. [CLICK] Therefore, in the late 1940s and early 1950s mixing (trituration) was accomplished using a mixing capsule with an internal steel pestle that was shaken back and forth in a figure-8 pattern to replace the action of the mortar and pestle. This was much more reproducible. To more easily load the capsule, the alloy powder was pressed into a pill under pressure. Then, it could easily be dispensed from a tube of pills. The Hg was proportioned as a spill (or droplet) that was calibrated to a compressed pill of alloy to preserve the Hg:alloy ratio recommended by the manufacturer.

In the late 1960s and early 1970s, [CLICK] pre-proportioned capsules containing alloy powder and Hg appeared. In the precapsulated package, the materials were separated by a thin foil barrier that was broken by twisting or pressing the ends of the capsule to allow them to come into contact just before trituration. The figure at the middle of the bottom of the frame above shows the large variety of designs available. While delivery of the materials in a disposable capsule was more expensive, it saved time, and tended to minimize the opportunity for Hg vapor to escape into the dental operatory.

Newer amalgamators have a cover over the jaws that grab the capsule and that produce the mixing motion. The cover insures that any spillage is prevented from become aerosolized in the region of the dentist and/or dental assistant. However, small amounts of Hg or mixture may still be spilled from the bottom of the mixing equipment.*Now lets consider some of the special features of the steps in amalgam mixing. Shown above are several mechanical amalgamators. On the left is an older amalgamator called the Caulk VariMix. On the right, is a rotational amalgamator from ESPE. Below on the right is a digital amalgamator from Caulk.

[CLICK] Each system includes a small vise to hold the precapsulated product. [CLICK] Each one also has a cover to protect against any leaked materials being aerosolized into the immediate breathing area of people.

Each equipment has options for setting the [CLICK] speed (rpm of the capsule throw, typically 3000-4000 rpm) and [CLICK] time (seconds of mixing time, typically 8-10s). [CLICK] Increasing the speed or amount of time will increase the total mixing energy. Each amalgam product has a special combination of speed and time to produce good mixing without over-mixing. A well-mixed amalgam should be fluid, bright, and shiny. An over- or under-mixed mass will be dry in appearance and should be discarded.

****