Alimentari cu gase , venitalrea proect

Cuprins

pag

Introducere 1

2. Date iniţiale pentru proiectare 2

3. Calculul termotehnic al construcţiilor de închidere 4

3.1 Calculul termotehnic al pereţilor exteriori 4

3.2 Calculul planseului de pod 5

3.3 Calculul termotehnic al plăcii de acoperiş 6

3.4 Calculul termotehnic al pardoselei 8

3.4 Calculul termotehnic pentru geamuri 9

3.5 Calculul termotehnic pentru uşi exterioare 9

4. Calculul pierderilor de căldură 10

5. Calculul corpurilor de încălzire 11

Introducere

Termotehnica este domeniul ştiinţei şi tehnicii care se ocupă de

întrebările obţinerii şi utilizării căldurii. Se deosebesc două forme de

utilizare a căldurii – energetică şi tehnologică. Consumarea energetică

a călduriieste bazată pe procesele de transformare a căldurii în lucrul

mecanic. Aceste procese se studiază de termodinamica tehnică.

Instalaţiile energetice în care se efectuiază transformarea căldurii în

lucru sunt numite motoare termice.

Consumarea tehnologică a căldurii este bazată pe utilizarea căldurii

pentru schimbarea dirijată şi bine determinată a particularităţilor

fizico-chimice la realizarea proceselor tehnologice diverse.

Instalaţiile în care accesul direct al căldurii este utilizat pentru

scopuri tehnologice sunt: diverse sobe, uscătoare, dispozitive de

încălzire, calorifere etc.

Ştiinţa care studiază legile transferului de căldură între corpuri se

numeşte teoria transferului termic. Termodinamica tehnică şi teoria

transferului termic alcătuiesc partea teoretică a ştiinţei termotehnice.

Concomitent cu tehnica alimentării cu căldură s-a dezvoltat şi

tehnica ventilării clădirilor. Actualmente nu există nici o întreprindere

care să nu fie amenajată cu mijloace contemporane de schimbare a

aerului.

Termoficarea e rezultatul dezvoltării şi realizării ideii metodei de

producere mixtă a căldurii şi energiei electrice. După cum se ştie,

puterea electrică instalată a echipamentului termic prezintă circa 1/3

din puterea instalată a tuturor centralelor electrice din ţară, care

funcţionează pe baza combustibilului organic.

2. Date iniţiale pentru proiectare

Varinta datelor iniţiale este determinată după numărul format din ultimele trei cifre ale matricolei – codul variantei este 100.

Lucrarea se execută după (1)(„ Îndrumar metodic privind elaborarea lucrării de an la disciplina Instalaţii de încălzire ”)

2.1 Planul casei este ales conform anexei 1 a îndrumarului. Suma cifrelor codului este 1+0+0=1 .

2.2 Orientarea faţadei principale după punctele cardinale se determină din tab.1. Utima cifră a codului este 8 , deci – Orientarea este spre SUD

2.3 Încăperea centrului termic (CT) este situată în subsolul casei în partea dreapta de axa de simetrie.

2.4 Oraşulîn care este construită casa conform tab. 2 este Minsc

2.5 Materialul şi construcţiile îngrădirilor de protecţie se iau după tab. 3 :

Pereţi exteriori : - Cărămidă silicoiasa cu14 goluri ρ=1400 kg/m 3;Planşeuri de pod : - Placa din turba ρ=300 kg/m 3;Pardoseala : Fig.2Acoperişul : De rulouri2.6 Sursa de energie termică servesc reţelele termice orăşăneşti.2.7 Alimentarea cu apă caldă menajeră este centralizată.2.8 Bucătăriile sunt alimentate cu gaz, în mod centralizat.2.9 Temperatura celor mai reci 5 zile: t H=-25 °C;2.10 Temperatura celei mai reci zile: t Xc=-29 °C;2.11 Durata sezonului de încălzire, sutci: z s î=162;2.12 Temperaturi pentru aerul interior:

temperatura pentru camere de locuit, t i=18°C;temperatura pentru camere intermediare, t i=18°C;temperatura pentru camere de colţ, t i=20°C;temperatura pentru bucătărie, t i=16°C;temperatura la scară, t i=16°C;

2.13 Viteza vîntului pentru ianuarie medie – 4.5 m/s;2.14 Zona de umeditate – H (normală);2.15 Umeditate la încăperi = 55 %;

3. Calculul termotehnic al construcţiilor de închidere

3.1 Calculul termotehnic al pereţilor exteriori

Calculam temperatura medie a celor mai friguroase triade:

;

Calculăm rezistenta termica minima necesara din considerente de asigurare a conditiilor sanitaro-igienice si a celei de confort cu formula:

=6 -este diferenta normata dintre temperatura aerului interior si suprafata interioara a constructiei de protectie.Conform SNiP II-3-79 *

-coeficientul transferului de caldura .

n=1 - inertie termica Parametri termici ai materialelor straturilor peretelui

Nr. s t ra t

Materialul stratuluiδ

(m)ρ

( )λ

w/m*°CS

w/m²*°C

1 Mortar din nisip si var 0.020 1600 0.700 8.692 Caramida silicioasa cu

14 goluri0.380 1400 0.640 7.93

3 Polistiren expandat d(x) 150 0.052 0.894 Mortar din ciment nisip 0.02 1800 0.760 9.6λ,S –se iau din SNIP in dependenta de umiditate si materialul planseului

(pag.19).

Calculam rezitenta termica globala necesara:

Presupunem d(x)=0.1m

Conditia se satisface.

-coeficientul transferului de caldura de catre suprafetele exterioare de protectie.Calculam indicele de inertie termica a peretelui:

D=

Peretele exterior al casei de locuit proiectat posedă o inerţie termică medie, adică: 4<D≤7

Calculăm coeficientul transferului de căldură:

K=1/Ro=1/2.73=0.37 ;

3.2 Calculul planşeului de pod


;




n=1 - inertie termica Parameti termici ai materialelor straturilor planseului de pod

Nr. s t ra t

Denumirea statului planşeului de pod

δ(m)

ρ( )

λw/m*°C

Sw/m²*°C

1 Placă de beton armat 0.150 2500 2.04 16.952 Placa de turba d(x) 300 0.064 1.713 Mortar de ciment-nisip 0.020 1800 0.93 11.094 Ruberoid pe bitum

(3straturi)0.010 600 0.17 3.53

λ,S –se iau din SNIP in dependenta de umiditate si materialul planseului (pag.19).


Presupunem d(x)=0.1mConditia se satisface.

-coeficientul transferului de caldura de catre suprafetele exterioare de protectie.

Calculam indicele de inertie termica a peretelui:

D=



K=1/Ro=1/1.875=0.533 ;

3.3 Calculul termotehnic al plăcii de acoperiş


;




n=1 - inertie termica

Parametri termici ai materialelor straturilor placii de acoperis

Nr. s t ra t

Denumirea statului placii de acoperis

δ(m)

ρ( )

λw/m*°C

Sw/m²*°C

1 Rubiroid 0.01 600 0.17 3.532 Sapa 0.020 1600 0.81 9.763 Beton spongios d(x) 500 0.14 2.174 Placa de beton 0.150 2500 2.04 16.95



Presupunem d(x)=0.15mConditia se satisface.

-coeficientul transferului de caldura de catre suprafetele exterioare de protectie.

Calculam indicele de inertie termica a peretelui:

D=



K=1/Ro=1/1.39=0.719 ;

3.4 Calculul termotehnic al pardoselei

Sa se calculeze rezistentele globale si coeficientii de transmitere a caldurii pentru zonele pardoselei suprapuse pe sol cu straturi izolante.

Parametri termici ai materialelor straturilor pardoselei

Nr. s t ra t

Denumirea statului pardoselei

δ(m)

ρ( )

λw/m*°C

1 Linoleum 0.005 600 0.382 Mortar din ciment-nisip 0.03 1800 0.763 Beton din zgura 0.80 1400 0.46


Pentru fiecare zonă rezistenţa termică pentru pardoseală termic izolată suprapusă pe pămînt sau pe talpă de lemn se determină din formula:

Rp .n – rezistenţa termică a zonei corespunzătoare pentru pardoseala termic neizolată, m 2°C/W

Pentru zona I R p .n=2,15Pentru zona II R p .n=4,30Pentru zona III R p .n=8,60

- suma rezistenţelor termice a straturilor izolante, ai căror

coeficienţii de conducţie termică λ<1,16 W/(m2°C)

Calculăm rezistenţa termică pentru fiecare din zone:Pentru zona I R p=2,15+1.79=3.94Pentru zona II R p=4,30+1.79=6.09Pentru zona III R p=8,60+1.79=10.39

Zona se numeşte fîşia de pardoseală cu lăţimea de 2m, paralelă cu peretele exterior. Zonele se numerotează începînd de la peretele exterior.

Calculăm coeficientul transferului de căldură pentru fiecare din zone:

K I=1/RpI=1/3.94=0.1538 ;K I I=1/RpI I=1/6.09=0.1642 ;K I I I=1/RpI I I=1/10.39=0,0962 ;

3.5Calculul termotehnic pentru geamuri

Tipul geamului şi respective rezistenţa lui necesară se ia din anexa 6 din SNiP II-3-79 *

S-a acceptat tipul geamului, pachet din două foi de geam în carcase separate din lemn, cu R o=0,42

Ro≥Ro(nec )

Ro(nec )=0,4 (conform tab 1.9 petru t i-te=45°C), deci condiţia se rspectă.

Calculăm coeficientul transferului de căldură:K=1/Ro=1/0,42=2,38;

3.5 Calculul termotehnic pentru uşi exterioare

Calculăm rezistenţa necesară după formula din (2):

Alegem uşa dublă exterioară din lemn cu R o=0,5, ceea ce ne

asigură inegalitatea:

Ro≥Ro(nec )

K=1/Ro=1/0,5=2;

4. Calculul pierderilor de căldură

Calcul detaliat este efectuat pentru camera de colţ şi una intermediară pentru fiecare etaj şi casa scării. Pentru celelalte odăi după formule:

unde: Q – perderi de caldura totaleq0

c – căldura specifică a camerei de colţ;q0

m – căldura specifică a camerei intermediare;Q0

c – pierderi de căldura în camera de colţ;Q0

m – pierderi căldura în camera intermediară;F – aria suprafetei ingradirii;n – rezistenta termica globala

Perderi de căldură pentru încălzirea aerului infiltrant se calculează numai pentru golurile ferestrelor uşilor de balcon după formula:

unde: H – înălţimea casei; h – înălţimea de la nivelul pămîntului pînă la marginea de sus a golului ferestrei;

t i – temperature din cameră; t p – temperature din exterior. - suprafata golurilor ferestrelor

V=4.5m/s – viteza vintului

Adaosul de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat pentru uşi exterioare se ia după (2) tab.1.19: - 80n=80*2=160, unde n este numărul de etaje.

5. Calculul corpurilor de încălzire

În calitate de corpuri de încălzire se stabilesc radiatoarele de tip M-

140-AO cu următorii parametrii tehnici:

Înălţimea totală – 582 mm;

Înălţimea de montare – 500 mm;

Adîncimea – 140 mm;Lăţimea – 96 mm;Suprafaţa de încălzire a unei secţii – 0,35 mpe.Sistemul de încălzire este cu apă, bitubular cu conductele de

distribuţie inferioară. Parametri agentului termic t 1=95°C, t2=70°C. În toate încăperile, cu excepţia casa scării, radiatoarele se montează deschis pereţi fără nişă sub ferestre şi sunt acoperite cu pervaz.

Calculul corpurilor de încălzire se face după formule:

unde:

FC – suprafaţa de calcul a corpurilor de încălzire (mpe);

QC – puterea termică a corpului de încălzire, care numeric este

egală cu pierderea de căldură în încăpere;

qe – puterea termică a corpului de încălzire cu suprafaţa de 1 mpe,

W/mpe (2, tab.III.22); Pentru camere de colţ (t i=20°C)- q e=375; pentru

camere intermediare (t i=18°C) - q e=435; pentru bucătărie (t i=16°C) -

qe=450;

fC – suprafaţa de încălzire a unui element (f C=0,35 mpe);β1 – coeficient ce ţine cont de răcirea apei în conducte (β 1=1,05);β2 – coeficient ce depinde de modul de montare (β 2=1,0.7 iar

pentru casa scării β 2=1,0);β3 – coeficient ce depinde de numărul de elemente a încălzitorului;

Dimensionarea reţelei

Calculăm presiunea disponibilă:

Pd=(50÷100)x∑l

∑l=41.8m;

Pd=58x41.8=2424(Pa)

Calculăm pierderi medii specifice de presiune:

Rm=(1-k)xPd/∑l;

k=0,35 – coeficient ce ţine cont de partea de presiune disponibilă

rezervată pentru rezistenţele locale

Rm=(1-k)xPd/∑l=(1-0,35)x2424/41.8=37.7 (Pa/m);

Calculăm pentru fiecare tronson puterea termică a tronsonului la

t=1°C după formula:

unde Q i – puterea termică a tronsonului (W)

t1, t2 – temperaturile de calcul ale agentului termic încălzit şi răcit

concomitent, respectiv 95°C şi 70°C.

c – capacitatea termică specifică, pentru apă c= 4,19 kJ/(kg°C)

Calculăm Σ(Rl+z) utilizînd datele din tabel:

ΣRl=2000; Σz=232

Σ(Rl+z)=2000+232=2232

Verificăm rezultatul:

Diametrele conductelor nu se schimbă fiindcă au fost utilizate

diametrele minim admise, dar surplus de presiune se reglează cu

ajutorul robinetelor cu reglaj dublu.

BIBLIOGRAFIE

1. Indicatie metodică la cursul termotehnica, alimentare cu gaz şi ventilare N.176

2. NC MG 04.02-99 “Termotehnica construcţiilor”

3. СниП 2.01.01-82 «Справочник и геофизика»

4. Тихомиров В. К.«Теплотехника, теплоснабжение и вентиляция»

3-е издание. Москва: Стройиздат , 1981

5. Щикин Р.В. «Справочник по теплщснабжению и вентиляций»

Книга первая.4-е гздание Киев: Будвелчик, 1976

Documents

Alimentari cu gase , venitalrea proect