IGIENA IGIENA ALIMENTATIEIALIMENTATIEI

Conf. Dr. Conf. Dr. Valeria LazaValeria Laza

• HipocrateHipocrate• Sec. XX = “SECOLUL Sec. XX = “SECOLUL

NUTRITIEI” NUTRITIEI” – 16 X 1980 – Ziua alimentaţiei16 X 1980 – Ziua alimentaţiei

• 2001: “Luptăm pentru hrană şi 2001: “Luptăm pentru hrană şi împotriva sărăciei”împotriva sărăciei”– OMSOMS::

• 2/3 acces limitat2/3 acces limitat• 80% din producţie consumată de 20% 80% din producţie consumată de 20%

din producătoridin producători• 800 milioane de flămânzi800 milioane de flămânzi

OMS OMS 2002 : Factori de 2002 : Factori de risc risc 

– SubalimentaţiaSubalimentaţia– Practici sexuale riscantePractici sexuale riscante– HTAHTA– TabagismTabagism– AlcoolismAlcoolism– Apa nepotabilăApa nepotabilă– Carenţa de FeCarenţa de Fe– Combustia solidelorCombustia solidelor– HipercolesterolemiaHipercolesterolemia– ObezitateaObezitatea

2000-20052000-2005:: First Action First Action Plan for Food &Nutrition Plan for Food &Nutrition

Policy - Policy - Europa Europa – 130 mil130 mil.. afectaţi anual de boli legate de afectaţi anual de boli legate de

alimentealimente– DiareeaDiareea : deces şi retard în creştere : deces şi retard în creştere– Noi agenţiNoi agenţi patogeni patogeni + + AB-rezistentaAB-rezistenta– ObezitateaObezitatea: 20-30% adulţi; risc de b.c-v, : 20-30% adulţi; risc de b.c-v,

cc, DZ, 7% din bugetcc, DZ, 7% din buget– 1/3 din 1/3 din boli c-vboli c-v au originea în nutriţia au originea în nutriţia

dezechilibratădezechilibrată– 30-40% din 30-40% din cccc pot fi prevenitepot fi prevenite

DEFINITII SI DEFINITII SI TERMINOLOGIITERMINOLOGII

ALIMENTALIMENT 1. Comisia 1. Comisia Codex AlimentariusCodex Alimentarius: : orice

substanţă, prelucrată, semi-prelucrată sau primă care este destinată consumului uman– Include: băuturile, guma de mestecat şi

orice substanţă folosită în fabricarea, prepararea sau tratarea alimentelor

– Nu include: produse cosmetice, din tutun sau substanţe folosite ca medicamente

ALIMENTALIMENT2.2. D.p.v. D.p.v. medicalmedical: – orice substanţă : – orice substanţă

preluată şi asimilată ce permite preluată şi asimilată ce permite supravieţuirea şi creştereasupravieţuirea şi creşterea

- contine - contine nutrientinutrienti - majoritatea sunt majoritatea sunt organiceorganice, cu , cu

exceptia: ulei + zaharexceptia: ulei + zahar- 8 grupe8 grupe

GRUPE DE ALIMENTEGRUPE DE ALIMENTEI.I. Lapte si produse lactateLapte si produse lactateII.II. Carne si preparateCarne si preparateIII.III. OuaOuaIV.IV. Legume si fructeLegume si fructeV.V. Cerealiere si leguminoase uscateCerealiere si leguminoase uscateVI.VI. Dulciuri (produse zaharoase)Dulciuri (produse zaharoase)VII.VII. Grasimi Grasimi VIII.VIII.Bauturi Bauturi

NUTRIENŢINUTRIENŢI– – compusi organici si minerali necesari compusi organici si minerali necesari

organismelor vii pentru asigurarea si organismelor vii pentru asigurarea si intretinerea vietiiintretinerea vietii

- substanţe chimice furnizate de alimentesubstanţe chimice furnizate de alimente- indispensabile funcţionalităţii organismuluiindispensabile funcţionalităţii organismului- parte esentiala a dieteiparte esentiala a dietei- suportul cresterii, intretinerii si repararii organismuluisuportul cresterii, intretinerii si repararii organismuluiAduc Aduc – energieenergie– materiale plastice de construcţie şi creşteremateriale plastice de construcţie şi creştere– factori necesari reglării proceselor chimice sau factori factori necesari reglării proceselor chimice sau factori

protecţie protecţie

A. A. Clasificarea Clasificarea nutrientilornutrientilor

- - macronutrienţi macronutrienţi - - micronutrienţi micronutrienţi - - apaapa

B. B. Clasificarea nutrientilorClasificarea nutrientilor după funcția în organism

⇒ de elaborare a energiei: - nutrienți energetici = macronutrienți: proteine, glucide, lipide,- nutrienți ne energetici: apa, fibrele alimentare, micronutrienții (vitamine, săruri minerale)

⇒ de constituție și întreținere tisulară: proteine, lipide, săruri minerale (Ca, P)

⇒ de reglare a metabolismului : vitamine (cofactori enzimatici), aminoacizi esențiali, acizi grași esențiali, săruri minerale (Na, K, Ca, P, Mg, S, Fe, Zn, I, Cu, Co, Cr, Mn, V, Mo, Ni, Pb, etc).

⇒ cu funcție mecanică (asupra peristaltismului intestinal): fibrele alimentare (celuloză, hemiceluloză)

C. C. Clasificarea nutrientilorClasificarea nutrientilor după capacitatea

organismului de sintezăCategorii

de nutrienti

Definitie Exemple

EsentialiEsentiali - Nu pot fi Nu pot fi sintetizati in sintetizati in organismorganism- Nu pot fi inlocuiti Nu pot fi inlocuiti cu alti nutrienticu alti nutrienti

- aminoacizi: fenilalanina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, triptofanul, treonina şi valina- acizi graşi: ac . linoleic, linolenic- vitamine - săruri minerale

Semi-Semi-esentialiesentiali

- pot fi sintetizaţi în organism, dar în unele condiţii (fiziologice) trebuie aduşi prin alimentaţie

- aminoacizi: arginina, histidină(esențiali la copil, adultul îi poatesintetiza)- vitamine: PP

NeesentialNeesentialii

- pot fi sintetizaţi în organism

- aminoacizi neesenţiali

NUTRITIANUTRITIA– – studiul studiul substanţelor vitalesubstanţelor vitale pentru pentru

sanatate din alimente şi a sanatate din alimente şi a modului modului de utilizarede utilizare pentru promovarea si pentru promovarea si suportul cresterii, al mentinerii si suportul cresterii, al mentinerii si refacerii celulelorrefacerii celulelor

DIETADIETA– – alimentele si bauturilealimentele si bauturile consumate de consumate de

obiceiobicei

STAREA DE NUTRIŢIESTAREA DE NUTRIŢIE– – totalitatea caracteristicilor totalitatea caracteristicilor

morfofuncţionale ale unui morfofuncţionale ale unui individ/colectivitate legate de individ/colectivitate legate de aportul alimentaraportul alimentar

STAREA DE NUTRIŢIESTAREA DE NUTRIŢIE

APORT NUTRIŢIONALAPORT NUTRIŢIONAL TREBUINTE ETREBUINTE ENERGETICENERGETICE

Echilibrul → G constanta, sanatateEchilibrul → G constanta, sanatate

STAREA DE NUTRIŢIESTAREA DE NUTRIŢIE• În cazul organismului uman, În cazul organismului uman, aportulaportul

energetic este energetic este discontinuu şi discontinuu şi variabilvariabil, în timp ce , în timp ce consumulconsumul energetic este energetic este permanentpermanent

• Este necesară existenţa unor Este necesară existenţa unor depozitedepozite energetice care să asigure energetice care să asigure organismului uman “combustibilul” organismului uman “combustibilul” în perioadele dintre prânzuri în perioadele dintre prânzuri

Depozite energeticeDepozite energetice• Energia necesară pe Energia necesară pe termen scurttermen scurt (ex. între (ex. între

mese) este asigurată prin utilizarea rezervelor mese) este asigurată prin utilizarea rezervelor de de glicogen şi unele lipideglicogen şi unele lipide. Rezerva de . Rezerva de glicogen glicogen de la nivel hepatic şi muscularde la nivel hepatic şi muscular este rapid este rapid epuizată dacă nu există aport alimentar zilnicepuizată dacă nu există aport alimentar zilnic

• În cursul În cursul posturilor prelungiteposturilor prelungite sau al sau al perioadelor de restricţie, are loc şi degradarea perioadelor de restricţie, are loc şi degradarea proteinelorproteinelor şi utilizarea acestora ca substrat şi utilizarea acestora ca substrat energetic alături de energetic alături de lipidelipide, fenomen neeconomic , fenomen neeconomic pentru organism deoarece proteinele au un pentru organism deoarece proteinele au un important rol structural şi, de aceea, nu pot fi important rol structural şi, de aceea, nu pot fi utilizate în exces fără a afecta supravieţuireautilizate în exces fără a afecta supravieţuirea

Depozite energeticeDepozite energetice• în cazul unei în cazul unei persoane slabepersoane slabe ţesutul ţesutul

adipos depozitează energia necesară adipos depozitează energia necesară pentru aproximativ pentru aproximativ 2-3 luni2-3 luni, pe când în , pe când în cazul unei cazul unei persoane obezepersoane obeze depozitele depozitele energetice pot ajunge şi pentru energetice pot ajunge şi pentru 1 an1 an

• atunci când un organism este în atunci când un organism este în echilibru energetic, aceste depozite echilibru energetic, aceste depozite rămân nemodificate, deci persoana îşi rămân nemodificate, deci persoana îşi mentine greutatea corporalămentine greutatea corporală

Depozitele energetice ale unui bărbat adult de 70 kg

Ţesut Sursa energetică

Grame Kcal

Ţesut adiposFicat

Muşchi

Sânge

triglicerideglicogentriglicerideglicogentriglicerideglucozătriglicerideacizi graşi liberi

1300010050

500300154

0,5

12000040045020002700

60355

FACTORI CE FACTORI CE CONDITIONEAZA CONDITIONEAZA APORTAPORTULUL

NUTRIŢIONALNUTRIŢIONAL

– disponibilitate disponibilitate – obiceiuri (religioase) si preferinte (condimente, sare) obiceiuri (religioase) si preferinte (condimente, sare) – comportament deviatcomportament deviat– tehnologii noi (conservare, rafinare, prelucrare) tehnologii noi (conservare, rafinare, prelucrare) – educaţie educaţie – factori alimentari factori alimentari

• ingestia ingestia etanoletanol – antinutriţional (toxic hepatic, ↓ absorbţia – antinutriţional (toxic hepatic, ↓ absorbţia B1)B1)

• fibre alimentarefibre alimentare 1) hipocolesterolemiante, flora fermentaţie, 1) hipocolesterolemiante, flora fermentaţie, accelerează tranzitul 2) spoliază în Ca, Feaccelerează tranzitul 2) spoliază în Ca, Fe

• componente alimentarecomponente alimentare: oxalaţi (litiaze), tiaminaza, : oxalaţi (litiaze), tiaminaza, avidina, tanin (Fe), vit. A (fibroza, ascită, HT i-craniană), vit. avidina, tanin (Fe), vit. A (fibroza, ascită, HT i-craniană), vit. B (hiperCa-emie), vit. PP (vasodilataţie), vit.C (laxativă)B (hiperCa-emie), vit. PP (vasodilataţie), vit.C (laxativă)

FACTORI CE FACTORI CE CONDITIONEAZA CONDITIONEAZA

TREBUINTELE TREBUINTELE EENERGETICENERGETICE

– VVariabile biologiceariabile biologice • VârstăVârstă ( (Ca ↑ la vârstnici, proteine ↑ la tineriCa ↑ la vârstnici, proteine ↑ la tineri))• SexSex ( (Fe ↑ femei)Fe ↑ femei)• CondiţiiCondiţii fiziologicefiziologice • ActivitateActivitate • GG• Sănătate (boala=bariera impotriva alimentatiei Sănătate (boala=bariera impotriva alimentatiei

normale)normale)– VVariabile comportamentaleariabile comportamentale

• tabac, alcool, medicamentetabac, alcool, medicamente [ [scad absorbţia intestinalăscad absorbţia intestinală (tetraciclinele ↓ absorbtia Fe, vit. C ↓ abs. vit. B12); (tetraciclinele ↓ absorbtia Fe, vit. C ↓ abs. vit. B12); cresc eliminările urinarecresc eliminările urinare K, vit.C (aspirina) K, vit.C (aspirina)]]

Ce este malnutritia?Ce este malnutritia?• malusmalus = incorect = incorect

nutritionutritio = hrana = hrana

EFECTELE EFECTELE MALNUTRITIEIMALNUTRITIEI

MalnutriţieMalnutriţie = = deteriorarea sănătăţii ca deteriorarea sănătăţii ca rezultat al practicilor alimentare pe rezultat al practicilor alimentare pe termen lung, care nu coincid cu nevoiletermen lung, care nu coincid cu nevoile

• Malnutritie de carenta/ de excesMalnutritie de carenta/ de exces• EfecteEfecte

– DDirecteirecte (specifice) (specifice) carentacarenta globala/partialaglobala/partiala

excesexces global/partial global/partial

– IndirecteIndirecte (nespecifice) (nespecifice)

I. EFECTE DIRECTE I. EFECTE DIRECTE (Specifice)(Specifice)

A) CARENŢA A) CARENŢA a) a) globalaglobala b) b) partialapartiala

a) Carenta globală a) Carenta globală (cantitativ şi calitativ): (cantitativ şi calitativ): ↓ ↓ G, inaniţie, foamete declarata/ascunsa (15%)G, inaniţie, foamete declarata/ascunsa (15%)

SubnutritiaSubnutritia = cand aportul caloric este sub ratia = cand aportul caloric este sub ratia energetica recomandata minima (=energetica recomandata minima (= cantitatea de En cantitatea de En necesara pentru activitati usoare si pentru a mentine necesara pentru activitati usoare si pentru a mentine G minima acceptata pentru inaltimea atinsaG minima acceptata pentru inaltimea atinsa = 1800 = 1800 kcal/zikcal/zi))

In In 2010: 925 mil2010: 925 mil: : 98%98% in tarile in curs de dezvoltare; in tarile in curs de dezvoltare; 2/32/3 din ei in 7 tari (Bangladesh, China, Congo, Etiopia, din ei in 7 tari (Bangladesh, China, Congo, Etiopia, India, Indonezia, Pakistan); India, Indonezia, Pakistan); >40%>40% in China si India in China si India

FOAMETEA ESTE O FOAMETEA ESTE O REALITATEREALITATE!!

- - In lume se produce In lume se produce suficienta hranasuficienta hrana pentru pentru a oferi fiecarui om 2.720 de calorii/zi a oferi fiecarui om 2.720 de calorii/zi - - 1.2 miliarde1.2 miliarde de oameni traiesc in fiecare zi de oameni traiesc in fiecare zi cu mai putin de 0.87 Euro (In cu mai putin de 0.87 Euro (In EgiptEgipt,, din 80 din 80 milioane locuitori, 40 mil traiesc cu < 1 milioane locuitori, 40 mil traiesc cu < 1 $/zi)$/zi)- Aproape jumătate din populaţia lumii - Aproape jumătate din populaţia lumii ((peste 3 miliarde) peste 3 miliarde) trăiesc cu mai puţin de trăiesc cu mai puţin de 1,50 - 2 ,50 $ pe zi 1,50 - 2 ,50 $ pe zi - - O persoana din 5O persoana din 5 din tarile in curs de din tarile in curs de dezvoltare este malnutrita dezvoltare este malnutrita Foametea nu este cauzata de lipsa Foametea nu este cauzata de lipsa resurselor, ci de distributia deficitara a resurselor, ci de distributia deficitara a acestora acestora

FOAMETEA ESTE O FOAMETEA ESTE O REALITATEREALITATE!!

- peste - peste 60%60% din populatia subnutrita din populatia subnutrita traieste in Asia si traieste in Asia si 25% in Africa25% in Africa. Procentul . Procentul flamanzilor este mai mare in Africa (33%) flamanzilor este mai mare in Africa (33%) decat in Asia (16%). Exista 22 tari (16 din decat in Asia (16%). Exista 22 tari (16 din ele in Africa) in care prevalenta ele in Africa) in care prevalenta subnutritiei este de peste 35%subnutritiei este de peste 35%- Numarul oamenilor care sufera din - Numarul oamenilor care sufera din cauza foametei cauza foametei depaseste de 10 oridepaseste de 10 ori populatia oraselor Tokyo, Moscova, New populatia oraselor Tokyo, Moscova, New Delhi, Buenos Aires, New York City si Delhi, Buenos Aires, New York City si Shanghai la un loc Shanghai la un loc

Foamete si malnutritieFoamete si malnutritie- - 1,2 milioane oameni mor anual1,2 milioane oameni mor anual prin prin accidente rutiere (= principala accidente rutiere (= principala cauza de deces la grupa 5-cauza de deces la grupa 5-229 ani)9 ani)- - Peste Peste 9 milioane de oameni mor 9 milioane de oameni mor anualanual în lume din cauza foametei şi în lume din cauza foametei şi malnutriţiei (dintre aceştia circa malnutriţiei (dintre aceştia circa 55-6-6 milioane de copiimilioane de copii) )

Date statistice la copiiDate statistice la copii• Mai mult de Mai mult de 300 de milioane300 de milioane de copii nu mananca de copii nu mananca

suficient pentru a creste sanatos suficient pentru a creste sanatos • Malnutritia protein-calorica afecteaza fiecare al Malnutritia protein-calorica afecteaza fiecare al

patrulea copil din lumepatrulea copil din lume • In fiecare an, mai mult de In fiecare an, mai mult de 2 milioane de copii2 milioane de copii

sufera deficiente grave de vedere din cauza lipsei sufera deficiente grave de vedere din cauza lipsei de vitamina Ade vitamina A

• Foamea+ deficitele vitaminice si mineraleFoamea+ deficitele vitaminice si minerale → → orbiorbirere, retard mintal si handicap fizic; , retard mintal si handicap fizic; ssistemul istemul imunitar slabeste si boli ordinare (pojar, diaree) ii imunitar slabeste si boli ordinare (pojar, diaree) ii poate ucidepoate ucide

• O treime din copiii sub 5 aniO treime din copiii sub 5 ani din lume sufera de din lume sufera de malnutritie cronicamalnutritie cronica

• 6 milioane6 milioane de copii sub varsta de 5 ani mor in de copii sub varsta de 5 ani mor in fiecare an din cauza foametei (17.000 in fiecare zi)fiecare an din cauza foametei (17.000 in fiecare zi)

FoameFoametetea in lume in a in lume in 20102010

b) Carenta parţială b) Carenta parţială (calitativă)(calitativă)

b1) Carenta partiala de b1) Carenta partiala de macronutrientimacronutrienti

b2) Carenta partiala de b2) Carenta partiala de micronutrientimicronutrienti

b1) b1) Carenta partiala de Carenta partiala de macronutrienţimacronutrienţi

• Malnutriţia Malnutriţia protein-calorică - 100 mil100 milioaneioane - 20% copii lumea a treia 20% copii lumea a treia - aisberg: 1/10aisberg: 1/10- KwashiorkorKwashiorkor (P) (P)

- Semne: edeme brate si picioare, Semne: edeme brate si picioare, iritabilitate, anorexie, iritabilitate, anorexie, descuamare tegdescuamare tegumentara, umentara, decolorarea parului, ficat decolorarea parului, ficat mare+grasmare+gras, , abdomen bombat abdomen bombat (ascita + ficat) (ascita + ficat)

- MarasmMarasm = atrepsie = atrepsie (E) (E)

b2)b2)Carenta partiala de Carenta partiala de micronutrientimicronutrientiSăruri mineraleSăruri minerale

• FierulFierul:: – copii, adolescenţi, femei (58% Asia C, 44% Africa, copii, adolescenţi, femei (58% Asia C, 44% Africa,

30% Suedia)30% Suedia)– influenţează dezvoltarea creierului, concentrarea, influenţează dezvoltarea creierului, concentrarea,

funcţia cognitivă, capacitatea muncă, memoria funcţia cognitivă, capacitatea muncă, memoria – CauzeCauze: :

• aport redus aport redus • parazitozeparazitoze (malaria omoara 2,5-3 mil./an, din (malaria omoara 2,5-3 mil./an, din

care 1 mil.<5 ani, 1 copil la 30’’ in Africa)care 1 mil.<5 ani, 1 copil la 30’’ in Africa)• infecţii gastro-intestinaleinfecţii gastro-intestinale • factori antinutritivi factori antinutritivi (fitati, tanin, ac.oxalic)(fitati, tanin, ac.oxalic)

Carenta de IodCarenta de IodSSingura cauză de retard mental din lume care ingura cauză de retard mental din lume care

poate fi prevenităpoate fi prevenită (DEFICIT (DEFICIT NERECUPERABIL!!!): NERECUPERABIL!!!): IDD: guşa, retard, IDD: guşa, retard, cretinism cretinism

• OMS: global, OMS: global, 2,2 miliarde de oameni2,2 miliarde de oameni ( (38%38% din populaţia din populaţia lumii), din 130 de ţări, trăiesc în zone cu deficit de Iod şi lumii), din 130 de ţări, trăiesc în zone cu deficit de Iod şi sunt expuşi complicaţiilor. Dintre aceştia, 30-70% au guşă, sunt expuşi complicaţiilor. Dintre aceştia, 30-70% au guşă, iar 1-10% au cretinismiar 1-10% au cretinism

• In Europa, In Europa, 16%16% din populaţie este expusă riscului de carenţă din populaţie este expusă riscului de carenţă în Ioîn Iodd

• în Nepal şi India, carenţa este accentuată (<0,1- 0,2 μg Iîn Nepal şi India, carenţa este accentuată (<0,1- 0,2 μg Iodod/l /l apă). In apă). In IndiaIndia, 500 milioane persoane suferă de deficit de I, , 500 milioane persoane suferă de deficit de I, din care 54 milioane au guşă şi 2 milioane au cretinismdin care 54 milioane au guşă şi 2 milioane au cretinism

Carenta de Carenta de FluorFluor• Caria Caria dentaradentara ( (Index CLOIndex CLO))

- - boală cu răspândire în masă, cronică, boală cu răspândire în masă, cronică, distructivă, progresivă şi ireversibilă distructivă, progresivă şi ireversibilă

- →→ suferinţele pe care le determinăsuferinţele pe care le determină- → → complicaţiile locale şi la distanţă complicaţiile locale şi la distanţă

(articulare, cardiace sau renale)(articulare, cardiace sau renale)- →→ consecinţele în sfera psihică consecinţele în sfera psihică şi socialăşi socială

Carenta de Ca si vit. DCarenta de Ca si vit. D• spitalizare, invaliditate, costurispitalizare, invaliditate, costuri

b2)b2)Carenta partiala de Carenta partiala de micronutrientimicronutrienti

VitamineVitamine• AA: : xeroftalmie → cecitatexeroftalmie → cecitate

– 6-7 milioane caz noi/an → 1/10 afectare corneană 6-7 milioane caz noi/an → 1/10 afectare corneană → 60% → 60% decedeazădecedează < 1 an, (3 mil.copii< 10 ani); < 1 an, (3 mil.copii< 10 ani);

– legume verzi !!!!!!!!!legume verzi !!!!!!!!!

B) EXCESULB) EXCESULa) a) GlobalGlobalb) b) ParţialParţial

a)a) EXCESUL GLOBALEXCESUL GLOBAL - - suprapondere, obezitatesuprapondere, obezitate

- IMCIMC (BMI) = G(kg)/I (BMI) = G(kg)/I22(m(m22) ) - >25=>25= suprapondere suprapondere - >30=>30= obezitateobezitate

IMCIMCIMCIMC Interpretare Interpretare

<16<16 hipopondere IIIhipopondere III16 - 1716 - 17 hipopondere IIhipopondere II17 – 18,517 – 18,5 hipopondere Ihipopondere I18,51 si 24,9918,51 si 24,99 greutate normalagreutate normala25,00 si 29,9925,00 si 29,99 supraponderalsupraponderal30,00 si 34,9930,00 si 34,99 obezitate (clasa I)obezitate (clasa I)35,00 si 39,9935,00 si 39,99 obezitate (clasa II)obezitate (clasa II)>> 40 40 obezitate morbidaobezitate morbida

ObezitateObezitate- proportii proportii epidemiceepidemice: peste 1 mld. : peste 1 mld. supraponderali – 300 mil.obezisupraponderali – 300 mil.obezi- in unele tari in unele tari coexistacoexista cu subnutritia cu subnutritia- America N, UK, Europa E, Orientul America N, UK, Europa E, Orientul

Mijlociu, Pacific, Australia si China: Mijlociu, Pacific, Australia si China: incidenta a incidenta a crescutcrescut de >3 ori din 1980 de >3 ori din 1980

- creste si-n tarile in curs de dezvoltarecreste si-n tarile in curs de dezvoltare- risc pt. b.crrisc pt. b.cr.: DZ, c-v, HTA, AVC, cc .: DZ, c-v, HTA, AVC, cc

(colon, biliar, san, prostata, rinichi)(colon, biliar, san, prostata, rinichi);; dizabilitati (osteoartrita), creste riscul dizabilitati (osteoartrita), creste riscul de moarte prematura, reduce de moarte prematura, reduce calitatea vietiicalitatea vietii

CauzeCauzele le obezitatiiobezitatii←←Aport E > nevoi, aport mare in acizi grasi Aport E > nevoi, aport mare in acizi grasi

saturati si zahar + reducerea activitatii saturati si zahar + reducerea activitatii fizice (transport automatizat, tehnologia in fizice (transport automatizat, tehnologia in casa, distractii sedentare si pasive)casa, distractii sedentare si pasive)

- Modificari profunde in societate si-n Modificari profunde in societate si-n comportamentele umane in ultimele deceniicomportamentele umane in ultimele decenii

- Genele sunt importante in det Genele sunt importante in det susceptibilitatii de crestere in Gsusceptibilitatii de crestere in G

- Cresterea economica, modernizarea, Cresterea economica, modernizarea, urbanizarea, globalizarea pietelor urbanizarea, globalizarea pietelor alimentarealimentare

Obezitatea infantilaObezitatea infantila- in - in cresterecrestere, uneori epidemica, uneori epidemica- in lume: - in lume: 22 milioane copii < 5 ani22 milioane copii < 5 ani supraponderalisupraponderali- in - in SUASUA, din 1980, din 1980- nr.copiilor supraponderali s-a - nr.copiilor supraponderali s-a dublatdublat- nr.adolescentilor s-a - nr.adolescentilor s-a triplattriplat- cei care au fost - cei care au fost subnutriti in copilarie si subnutriti in copilarie si apoi au devenit obeziapoi au devenit obezi, tind sa faca HTA, , tind sa faca HTA, b.c-v, DZ, la o b.c-v, DZ, la o varsta mai frageda si-n varsta mai frageda si-n forme mult mai severeforme mult mai severe decat obezii care decat obezii care nu au fost niciodata subnutritinu au fost niciodata subnutriti

ObezitateaObezitatea• - - < 5%< 5% in China in China ( (→ → 20%)20%), Japonia, , Japonia,

unele tari africaneunele tari africane• - - >75 %>75 % in Samoa urbana in Samoa urbana

Obezitatea costa Obezitatea costa 2-6-7% din alocatia2-6-7% din alocatia pentru sanatate in unele tari pentru sanatate in unele tari dezvoltatedezvoltate

bb)) EXCESUL EXCESUL PARTIALPARTIAL

• LipideLipide:: dislipidemii, morbiditate cardio- dislipidemii, morbiditate cardio-vasculară (ATS, AVC)vasculară (ATS, AVC)

• ProteineProteine: : guta, hiperuricemie, calculoza guta, hiperuricemie, calculoza renală, cc renal/colon, osteoporoza !renală, cc renal/colon, osteoporoza !

• GlucideGlucide: : DZ, carieDZ, carie• MineraleMinerale:: NaClNaCl (HTA, infarct), (HTA, infarct), FF (dd, os, (dd, os,

rinichi)rinichi)• VitamineVitamine: A, D : A, D (toxice hepatice)(toxice hepatice)

II. EFECTE INDIRECTE II. EFECTE INDIRECTE (Nespecifice)(Nespecifice)

– Tulburarea Tulburarea dezvoltării dezvoltării morfofuncţionalemorfofuncţionale

– Scade capacitateScade capacitateaa de de lucru fizic şi lucru fizic şi intelectualintelectual

– Scade Scade apărareaapărarea la acţiunea factorilor la acţiunea factorilor exogeniexogeni

– Scade capacitatea de Scade capacitatea de reproducerereproducere– Scade Scade durata medie de viaţădurata medie de viaţă

FURNIZORII FURNIZORII ENERGETICIENERGETICI

• Unitati de masuraUnitati de masura: : – kcalkcal (energia necesara ridicarii (energia necesara ridicarii

temperaturii unui litru de apa de la temperaturii unui litru de apa de la 14,5 la 15,5 °C) 14,5 la 15,5 °C)

– Joule (J)Joule (J) (energia necesara (energia necesara deplasarii unei mase de 1kg la 1m deplasarii unei mase de 1kg la 1m cu o forta de 1 N) cu o forta de 1 N)

1kcal = 4,184 kj1kcal = 4,184 kj (1J = 0,239 cal) (1J = 0,239 cal)

Furnizori energeticiFurnizori energetici

– MacronutrienţiiMacronutrienţii • P P 1g = 4,1 kcal = 17 kj1g = 4,1 kcal = 17 kj• L L 1g = 9,3 kcal = 39 kj1g = 9,3 kcal = 39 kj• GG 1g = 4,1 kcal = 17 kj 1g = 4,1 kcal = 17 kj

– + + AlcoolAlcool 1g = 7,1 kcal = 30 kj 1g = 7,1 kcal = 30 kj • vasodilataţie!! toxic, patologii; < 5-10% din vasodilataţie!! toxic, patologii; < 5-10% din

ratie!!!!!!ratie!!!!!!

CHELTUIELI CHELTUIELI ENERGETICEENERGETICE

I. I. METABOLISM BAZAL METABOLISM BAZAL (REE)(REE)

II. CHELTUIELI ENERGETICE II. CHELTUIELI ENERGETICE ADITIONALEADITIONALE

III. CHELTUIELI FIZIOLOGICE III. CHELTUIELI FIZIOLOGICE PARTICULAREPARTICULARE

I.I. METABOLISM BAZAL METABOLISM BAZAL (REE)(REE) Resting energy expenditure Resting energy expenditure

= 50 – 70%= 50 – 70% din ratia calorica zilnica, pentru din ratia calorica zilnica, pentru activităţi involuntare, mentinerea funcţiilor activităţi involuntare, mentinerea funcţiilor vitale vitale (bătăile cardiace, mușchii respiratori, menținerea temperaturii corporale, funcționarea ficatului, rinichilor, creierului), cresterea si repararea tesuturilor

- în condiții standardizate (à jeun, repaus complet, temperatură ambientală corespunzătoare zonei de neutralitate termică = 18-20oC)

= 1100cal/zi la femei = 1800-1900cal/zi la barbati

MB depinde deMB depinde devârstă: vârstă: ↑ la copil/tineri, scade cu varsta ↑ la copil/tineri, scade cu varsta

tes.musc/adipostes.musc/adipos creierul 10% G (44% din E) → 2% G (20% din E)creierul 10% G (44% din E) → 2% G (20% din E)

- 1-3 ani : 2-3 kcal/kg/h- adolescenţi 1,5-1,7 kcal/kg/h- tineri : băieţi 1 kcal/kg/h, fete 0,9 kcal/kg/h- adulţi 20-45 ani MB ↓ cu 3% la fiecare decadă 45-65 ani MB ↓ cu 7% la fiecare decadă> 65 ani MB ↓ cu 10% la fiecare decadă (la 80 ani = 0,7-0,8 kcal/Kgc/ora)(la 80 ani = 0,7-0,8 kcal/Kgc/ora)

MB depinde deMB depinde desexsex (↑ cu 8-10% la barbati) (↑ cu 8-10% la barbati)constitutieconstitutie (↑ la longilini) (↑ la longilini)zizi (↑ ziua, ora 15) (↑ ziua, ora 15)anan (↑ iarna) (↑ iarna)st.fiziologicest.fiziologice (in sarcina ↑ cu 20%; in alaptare cu (in sarcina ↑ cu 20%; in alaptare cu

15%, scade in somn)15%, scade in somn)stari patologicestari patologice (bolile tiroidiene ↑ cu > 10%, (bolile tiroidiene ↑ cu > 10%,

eemotiile ↑↑ (adrenalina) cu 50%; stari febrile ↑ cu stari febrile ↑ cu 7%) 7%)

regimul alimentarregimul alimentar: subalimentatia prelungita : subalimentatia prelungita scade MB adaptativscade MB adaptativ

activitatea fizicaactivitatea fizica creste MB (creste masa creste MB (creste masa musculara)musculara)

factori psihologicifactori psihologici: : psihostimulentele (cafeină, nicotină) cresc MB, sedativele și hipnoticele scad MB

Calcularea Calcularea metabolismului bazalmetabolismului bazal1)1) La adult MB = 1 Kcal/Kgc/oră (= 0,9 la femei)La adult MB = 1 Kcal/Kgc/oră (= 0,9 la femei) La 1-3 ani MB = 2 -2,5kcal/Kgc/oraLa 1-3 ani MB = 2 -2,5kcal/Kgc/ora La adolescent MB = 1,5-1,7kcal/Kgc/ora La adolescent MB = 1,5-1,7kcal/Kgc/ora 25-45 ani scade cu 3% pe decada25-45 ani scade cu 3% pe decada 45-65 ani scade cu 7%/decada45-65 ani scade cu 7%/decada

>65 ani scade cu 10%/decada (la 80 ani = >65 ani scade cu 10%/decada (la 80 ani = 0,7-0,8 kcal/Kgc/ora)0,7-0,8 kcal/Kgc/ora)

MLI: MLI: GIGI ♂ = 50 + 0,75(I-150) + (V-20)/4 ♂ = 50 + 0,75(I-150) + (V-20)/4 ♀ ♀ = [50 + 0,75(I-150) + (V-20)/4 ] x 0,9= [50 + 0,75(I-150) + (V-20)/4 ] x 0,9

2)2) = = OMS : 15,3 x G + 679 (M)  OMS : 15,3 x G + 679 (M)  14,7 x G + 496 (F)14,7 x G + 496 (F)

3)3) = = Mifflin – St. JeorMifflin – St. Jeor :  : • REEM = 10xGREEM = 10xG**(kg) + 6,25xI(cm) – 5xV(ani) (kg) + 6,25xI(cm) – 5xV(ani) + 5+ 5• REEF = 10xGREEF = 10xG**(kg) + 6,25xI(cm) – 5xV(ani) (kg) + 6,25xI(cm) – 5xV(ani) -- 161 161

II. CHELTUIELI ENERGETICE II. CHELTUIELI ENERGETICE ADITIONALEADITIONALE

1)1) ACTIVITATEA FIZICAACTIVITATEA FIZICA

2)2) AACTIUNEA CTIUNEA DDINAMICA INAMICA SSPECIFICAPECIFICA

3)3) TERMOREGLARETERMOREGLARE

1) ACTIVITATEA FIZICA1) ACTIVITATEA FIZICA- - 20-40% din ratia zilnica (10% la 20-40% din ratia zilnica (10% la imobilizati la pat)imobilizati la pat)- exprimare in - exprimare in multipli ai MB/hmultipli ai MB/h– cea mai importanta cauza decea mai importanta cauza de crestere a crestere a

consumului de energie consumului de energie – simpla trecere din pozitia culcat in pozitiasimpla trecere din pozitia culcat in pozitia

sezanda ridica metabolismul cu 30-50% sezanda ridica metabolismul cu 30-50% – se dubleaza in deplasarile lentese dubleaza in deplasarile lente– se cvadrupleaza in mersul cu pas vioise cvadrupleaza in mersul cu pas vioi– de 8-10 ori mai mare in munci si sporturi grelede 8-10 ori mai mare in munci si sporturi grele

• ClasificareClasificare::- a) - a) ProfesionalăProfesională 1,6 - >4 x MB/h 1,6 - >4 x MB/h- b) - b) ExtraprofesionalăExtraprofesională (cheltuieli facultative, (cheltuieli facultative, ocupatii casnice, activitati sociale, ocupatii casnice, activitati sociale, intretinerea sanatatii)intretinerea sanatatii) 1 - >6 x MB/h1 - >6 x MB/h- c) - c) Alte activităţiAlte activităţi (timpul neacoperit) 1,4 x (timpul neacoperit) 1,4 x MB/hMB/h

a) a) Activitatea Activitatea profesionalaprofesionala

Categoria de Categoria de efortefort

BarbatiBarbati Femei Femei

Efort micEfort mic (intelectuale, (intelectuale, sedentare, sedentare, automatizate)automatizate)

1,7xMB/h1,7xMB/h 1,6xMB/h1,6xMB/h

Efort Efort moderatmoderat (industria usoara, (industria usoara, textile, incaltaminte)textile, incaltaminte)

2,7xMB/h2,7xMB/h 2,1xMB/h2,1xMB/h

Efort mareEfort mare (constructii, alte (constructii, alte industrii)industrii)

3,8xMB/h3,8xMB/h 2,7xMB/h2,7xMB/h

Efort foarte Efort foarte maremare (mineri, (mineri, sapatori manuali, sapatori manuali, turnatori, docheri, turnatori, docheri, hamali)hamali)

>4xMB/h>4xMB/h --

b) b) Activitatea Activitatea extraprofesionala extraprofesionala (x MB(x MB/h/h))

Activitati diverseActivitati diverse BarbatiBarbati FemeiFemeiSomnSomn 11 11Activitati curenteActivitati curente-Pozitie culcatPozitie culcat-OrtostatismOrtostatism-Mers normalMers normal-PlimbarePlimbare-Coborat normalCoborat normal-Urcat normalUrcat normal

1,21,21,41,43,23,22,52,53,13,15,75,7

1,21,21,51,53,43,42,42,43,03,04,64,6

Munci menajereMunci menajere-Gatit-Gatit-Spalat lejer -Spalat lejer

1,81,82,72,7

1,81,82,22,2

Munci diferiteMunci diferite-Sezand la birouSezand la birou-LaboratorLaborator-CroitorieCroitorie-Alimentarea animalelorAlimentarea animalelor

1,31,32,02,02,52,53,63,6

1,71,72,02,02,52,5--

Activitati diverseActivitati diverse-Exercitii lejere (biliard)-Exercitii lejere (biliard)-Exercitii moderate (dans, natatie, tenis)-Exercitii moderate (dans, natatie, tenis)-Exercitii intense (fotbal, atletism, -Exercitii intense (fotbal, atletism, jogging)jogging)

2,2-4,42,2-4,44,4-6,64,4-6,6>6,6>6,6

2,1-4,22,1-4,24,2-6,34,2-6,3>6,3>6,3

2) ADS (actiune dinamica specifica)2) ADS (actiune dinamica specifica)= = 10% din ratia zilnica10% din ratia zilnica= = surplusul energetic necesar actului surplusul energetic necesar actului

alimentar (efect termic al alimentelor): alimentar (efect termic al alimentelor): mancare, digestie, depozitaremancare, digestie, depozitare– Pt. efort mecanic, secretor, chimic, Pt. efort mecanic, secretor, chimic,

osmotic, electric; (30’, osmotic, electric; (30’, maxim la maxim la 2-3h, 2-3h, dureazadureaza 10- 10-12h)12h)

– Coef. Atwater: Coef. Atwater: diferenta intre E potentiala diferenta intre E potentiala si cea realasi cea reala• P: 5,7 cal. (20-40%) - 4,1 calP: 5,7 cal. (20-40%) - 4,1 cal• G: 4,3 cal. (6-8%; 20% pentru fibre) - 4,1 calG: 4,3 cal. (6-8%; 20% pentru fibre) - 4,1 cal• L: 9,5 cal. (0-L: 9,5 cal. (0-33%) - 9,3 cal (usor de procesat)%) - 9,3 cal (usor de procesat)• Alimentatia mixta = 10%Alimentatia mixta = 10%

ExemplificareExemplificarePrajituraPrajitura Piept de puiPiept de pui

Aport caloricAport caloric 10001000 10001000

Calorii arse Calorii arse pentru pentru digestiedigestie

3030 200200

Calorii Calorii disponibiledisponibile

970970 800800

Factorii ce influenteaza Factorii ce influenteaza efectul termic al efectul termic al

alimenteloralimentelor• Cantitatea si calitateaCantitatea si calitatea hranei, hranei, • Modul de Modul de combinarecombinare a alimentelor, a alimentelor, • VarstaVarsta. O data cu inaintarea in varsta, . O data cu inaintarea in varsta,

termogeneza indusa de alimentatie scade- ceea termogeneza indusa de alimentatie scade- ceea ce ar putea explica partial de ce greutatea ce ar putea explica partial de ce greutatea corporala creste cu trecerea anilor. corporala creste cu trecerea anilor.

• Stilul de viataStilul de viata (sedentar sau activ fizic). Cand (sedentar sau activ fizic). Cand ingestia de alimente este urmata de exercitiu ingestia de alimente este urmata de exercitiu fizic, efectul termic al alimentelor aproape ca se fizic, efectul termic al alimentelor aproape ca se dubleaza. dubleaza.

• Cofeina, teina sau nicotinaCofeina, teina sau nicotina stimuleaza de stimuleaza de asemenea actiunea dinamica specifica a asemenea actiunea dinamica specifica a alimentelor. alimentelor.

Efectul termic al Efectul termic al alimentelor si caloriile alimentelor si caloriile

negativenegative• Alimente cu Alimente cu calorii negative= calorii negative= alimente care alimente care

au nevoie de mai multa energie pentru au nevoie de mai multa energie pentru digestie si asimilare decat pot produce ele. A digestie si asimilare decat pot produce ele. A aparut teoria (insuficient sustinuta stiintific) aparut teoria (insuficient sustinuta stiintific) conform careia mancand aceste tipuri de conform careia mancand aceste tipuri de alimente  poti slabi mai usor, fara prea mult alimente  poti slabi mai usor, fara prea mult efort.efort.

• lamai, grepfruit, mango, afine, mere, pere;  lamai, grepfruit, mango, afine, mere, pere;  broccoli, tulpini de telina –asa numita celery, broccoli, tulpini de telina –asa numita celery, rosii, ceapa, usturoi, sparanghel, salata verde, rosii, ceapa, usturoi, sparanghel, salata verde, plante aromaticeplante aromatice

3) TERMOREGLARE (103) TERMOREGLARE (1000 C): C): reprezintă ansamblul mecanismelor care asigură echilibrul între producerea de căldură (termogeneza) și deperdiția (termoliză) consecutive scăderii sau creșterii temperaturii aerului atmosferic față de zona de neutralitate termică (=6-10% din total)# ratia energetica creste cu # ratia energetica creste cu + 5% la 10+ 5% la 1000 C C în în minus si scade cu 0,5% la fiecare grad in plusminus si scade cu 0,5% la fiecare grad in plus

Muncitorii cu profesii care se desfasoara in frig, Muncitorii cu profesii care se desfasoara in frig, vant, etc. (forestieri, constructori, paznici, vant, etc. (forestieri, constructori, paznici, scafandri, militari) pot cheltui pana la 200-300 scafandri, militari) pot cheltui pana la 200-300 kcal in plus pentru mentinerea constanta a kcal in plus pentru mentinerea constanta a temperaturii corporale temperaturii corporale

III. CHELTUIELI FIZIOLOGICE III. CHELTUIELI FIZIOLOGICE PARTICULAREPARTICULARE

1) 1) CRESTERECRESTERE: : 5 Kcal (21 kj)/ 1g spor ponderal 5 Kcal (21 kj)/ 1g spor ponderal

2) 2) SARCINASARCINA : sarcina “costa” gravida 80.000 cal. : sarcina “costa” gravida 80.000 cal.(uter, spor, nou-nascut, rezerva 4 kg(uter, spor, nou-nascut, rezerva 4 kg=36000 cal=36000 cal))OMS: OMS:

+ 150 Kcal (630kj)/zi in trim. I+ 150 Kcal (630kj)/zi in trim. I+ 350 Kcal (1465 kj)/zi in trim II si III+ 350 Kcal (1465 kj)/zi in trim II si III

Ro: Ro: +500 Kcal /zi in a II-a jumatate+500 Kcal /zi in a II-a jumatate

3) 3) ALAPTAREALAPTARE :  : 530-530-600 kcal (elaborarea600 kcal (elaborarea a 750- a 750-850 ml lapte)850 ml lapte) + + 150 kcal (efort 150 kcal (efort

secretor) secretor) = = 680-750 kcal/ziOMS: OMS: 480-480- 550 Kcal/zi  550 Kcal/zi (-200 kcal)(-200 kcal)Ro : + 700 Kcal/ziRo : + 700 Kcal/zi

CALCUCALCULLAREA RATIEI AREA RATIEI CALORICECALORICE• Barbat, 25 aniBarbat, 25 ani

• G = 65 kgG = 65 kg• I = 172 I = 172 ccmm• Munca de birouMunca de birou• Pasii necesari:Pasii necesari:

1)1) GIGI2)2) MBMB3)3) Alegerea varianteiAlegerea variantei4)4) Calculul cheltuielilor calorice/24 oreCalculul cheltuielilor calorice/24 ore5)5) ADSADS6)6) Ratia calorica totalaRatia calorica totala

Model de calculModel de calcul1)1) GIGI: MLI: 50 + 0,75(I-150) + (V-20)/4 : MLI: 50 + 0,75(I-150) + (V-20)/4

= 68 kg= 68 kg2)2) MBMB = =

1)1) 1 kcal/kg/h (1 kcal/kg/h (16321632))2)2) OMS: 15,3xG + 679 (OMS: 15,3xG + 679 (1673,51673,5))3)3) Mifflin: 10xG(kg) + 6,25xI(cm) – 5xV(ani) Mifflin: 10xG(kg) + 6,25xI(cm) – 5xV(ani)

+ 5 (+ 5 (16163355))3)3) Alegerea variantei (2): MB=1674 kcalAlegerea variantei (2): MB=1674 kcal4)4) MB/h = 70 kcal/oraMB/h = 70 kcal/ora

Calculul cheltuielilor Calculul cheltuielilor zilnicezilniceActivitateaActivitatea MultiMulti

plupluh/zih/zi CalculCalcul kcakca

llSomnSomn 1,01,0 88 8x708x70 560560Activitate Activitate profesionalaprofesionala42 ore/s = 6 ore/zi42 ore/s = 6 ore/zi

1,71,7 66 1,7x70x1,7x70x66

714714

Activitate Activitate extraprof.extraprof.-libera (gradinarit)-libera (gradinarit)-intretinere-intretinere

3,03,06,06,0

221/31/3

3x70x23x70x26x70:36x70:3

420420140140

Restul orelorRestul orelor

TotalTotal

1,41,4 7,2/7,2/33

1,4x70x1,4x70x7,2/37,2/3 752752

25258686

5) ADS 5) ADS 2586………………….90%2586………………….90% x……………………10%x……………………10%

ADS= 287 kcalADS= 287 kcal6) Ratia calorica totala:6) Ratia calorica totala:

2586 + 287 = 2586 + 287 = 2873 kcal2873 kcal

Monitorizarea nutritieiMonitorizarea nutritiei• Functionara, 30 ani, G= 70 kg, I= 164 cmFunctionara, 30 ani, G= 70 kg, I= 164 cm1)1) GI GI (MLI)=[50+0,75(I-150) + V-20/4](MLI)=[50+0,75(I-150) + V-20/4]xx0,9 0,9

= = 57kg57kg +13 kg (1 kg …..6800 kcal) +13 kg (1 kg …..6800 kcal)2)2) Ratia caloricaRatia calorica: 25 kcal/kg/zi, : 25 kcal/kg/zi, 3030

(sedentari), 35 (efort moderat), 40 (efort (sedentari), 35 (efort moderat), 40 (efort mare)mare)

30 x 70 kg = 2100 kcal30 x 70 kg = 2100 kcal3)3) Scaderea dietei cu 20%Scaderea dietei cu 20% (max. (max. 30%)30%)

20% = 420 kcal20% = 420 kcal;; 2100-420= 2100-420=1680 1680 kcalkcal4)4) Surplus caloric de cheltuitSurplus caloric de cheltuit

13 kg x 6800 kcal = 13 kg x 6800 kcal = 88.400 kcal88.400 kcal5)5) TimpulTimpul

88.400 kcal : 420 = 210 zile = 7 luni88.400 kcal : 420 = 210 zile = 7 luni

ConcluziiConcluzii: pasi mici, nu se elimina mese, nu se : pasi mici, nu se elimina mese, nu se schimba obiceiuri, dorinta se constientizeaza, scop schimba obiceiuri, dorinta se constientizeaza, scop tangibiltangibil

Caracteristicile dietei Caracteristicile dietei idealeideale

• 1. 1. AAdecvata cantitativ si calitativdecvata cantitativ si calitativ• 2. 2. BBalanta (echilibrata)alanta (echilibrata)• 3. 3. CControlata caloricontrolata caloric• 4. 4. DDiversitateiversitate• 5. 5. EExercitii fizice regulatexercitii fizice regulate

• Variatie + Moderatie + Variatie + Moderatie + Proportionalitate Proportionalitate

Tinte europeneTinte europeneComponentComponent Tinta (% din ratia Tinta (% din ratia

energetica)energetica)Lipide totaleLipide totale < 30-35%< 30-35%Lipide saturateLipide saturate <10% (<2% acizi trans)<10% (<2% acizi trans)Zahar Zahar < 10%< 10%Fructe si vegetaleFructe si vegetale >400-600 g/zi>400-600 g/ziSareSare 5-8 5-8 gg/zi/ziGrutatea Grutatea corporalacorporala

IMC = 18-25IMC = 18-25

Activitate fizicaActivitate fizica 30 min. exercitii 30 min. exercitii moderate/zimoderate/zi

AAllimentatia la sanimentatia la san 4-6 luni4-6 luni