15
Alegerea culorilor – contraste cromatice 2 Comentarii Categoria Graphic design Contrastul cromatic reprezinta efectul de diminuare sau de exaltare prin alaturarea echilibrata a unor culori opuse. Exista 7 contraste cromatice: contrastul inchis-deschis (valoric), contrastul culorilor in sine, cald-rece (caloric), contrastul cantitativ, contrastul de calitate (calitativ), complementar si simultan. Cateva sfaturi despre cum sa alegeti cele mai potrivite culori si despre cum sa armonizati culorile cu ajutorul contrastelor cromatice. Contrastul inchis-deschis sau valoric Contrastul inchis-deschis apare intre o culoare luminoasa si o alta culoare intunecata, este opozitia dintre lumina si umbra, dintre parti intunecate si parti luminate. Contrastul reprezinta opozitia rezultata din alaturarea unor culori de tonuri diferite sau a tonurilor diferite ale aceleiasi culori (monocromie). Contrastul inchis-deschis, numit si clar-obscur, este cel mai simplu dintre toate contrastele. Acest contrast poate fi observat in acelasi timp si cu alte contraste. Contrastul inchis-deschis este un contrast valoric. In general intre oricare doua culori se stabileste si un contrast inchis- deschis (valoric). Despre acest contrast putem vorbi chiar si in lipsa culorilor (contrastul dintre alb si negru). Dintre culorile pure, galbenul este cea mai deschisa culoare iar violetul cea mai inchisa. Culorile complementare cele mai apropiate din punct de vedere valoric sunt rosul si

Alegerea culorilor

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Alegerea culorilor

Alegerea culorilor – contraste cromatice

2 Comentarii Categoria Graphic design

Contrastul cromatic reprezinta efectul de diminuare sau de exaltare prin alaturarea echilibrata a unor culori opuse. Exista 7 contraste cromatice: contrastul inchis-deschis (valoric), contrastul culorilor in sine, cald-rece (caloric), contrastul cantitativ, contrastul de calitate (calitativ), complementar si simultan.Cateva sfaturi despre cum sa alegeti cele mai potrivite culori si despre cum sa armonizati culorile cu ajutorul contrastelor cromatice.

Contrastul inchis-deschis sau valoric

Contrastul inchis-deschis apare intre o culoare luminoasa si o alta culoare intunecata, este opozitia dintre lumina si umbra, dintre parti intunecate si parti luminate. Contrastul reprezinta opozitia rezultata din alaturarea unor culori de tonuri diferite sau a tonurilor diferite ale aceleiasi culori (monocromie).Contrastul inchis-deschis, numit si clar-obscur, este cel mai simplu dintre toate contrastele. Acest contrast poate fi observat in acelasi timp  si cu alte contraste. Contrastul inchis-deschis este un contrast valoric. In general intre oricare doua culori se stabileste si un contrast inchis-deschis (valoric). Despre acest contrast putem vorbi chiar si in lipsa culorilor (contrastul dintre alb si negru).Dintre culorile pure, galbenul este cea mai deschisa culoare iar violetul cea mai inchisa. Culorile complementare cele mai apropiate din punct de vedere valoric sunt rosul si verdele, diferenta dintre aceste doua culori ne fiind perceputa intr-o fotografie alb-negru.

Tehnica ton in ton este legata de clar-obscur (inchis-deschis). Presupune o armonie de tonuri ale unei singure culori, eventual si nuantele ei.

Contrastul culorilor in sine

Contrastul culorilor in sine se realizeaza intre mai multe culori pure. Cu cat culorile folosite sunt mai pure si mai apropiate de culorile principale (rosu, galben, albastru) cu atat contrastul este mai evident. Forta contrastului in sine se reduce pe masura ce culorile utilizate se indeparteaza de culori primare.

Pentru exemplificare, cateva imagini ale artistului plastic Henri Matisse.

Page 2: Alegerea culorilor

Contrastul cald-rece sau caloric

Unul dintre cele mai simple contraste este reprezentat de contrastul cald-rece. Atunci cand asociem o culoare calda cu una rece rezulta contrastul de cald-rece sau caloric. Culorile calde sunt galbenul, oranjul si rosul iar culorile reci sunt verdele, albastrul si violetul.Fiecare pereche de complementare prezinta si un contrast cald-rece: oranj – albastru, galben – violet, rosu – verde.Aceeasi culoare in functie de saturatie culori si variatii cromatice, poate fi mai calda sau mai rece. Astfel intre doua nuante ale aceleiasi culori  poate aparea contrastul cald-rece. O culoare rece poate parea mai calda in apropierea unei alte culori reci. Deasemenea un ton rece va parea mai rece pe un ton cald decat pe un ton rece, cu atat mai rece cu cat fondul va fi mai cald.Intr-o imagine culorile calde par mai apropiate de privitor iar culorile reci par mai indepartate.

Pentru exemplificare, cateva imagini ale artistului plastic Paul Cézanne.

Contrastul cantitativ

Contrastul cantitativ este reprezentat de diferenta de intindere in suprafata cat si de stralucire si luminozitate dintre doua sau mai multe pete de culoare.Acest contrast este legat de contrastul de calitate. In cantitatile potrivite oricare dintre culori pot fi armonizate.

Pentru exemplificare, cateva imagini ale artistului plastic Piet Mondrian.

Page 3: Alegerea culorilor

Contrastul de calitate (calitativ)

Contrastul de calitate se refera la gradul de puritate al culorilor (in termeni de specialitate – saturatia culorilor). O culoare cu cat vireaza mai mult catre alb sau negru cu atat este mai desaturata. Cu cat o culoare este mai intensa cu atat este mai saturata.Contrastul de calitate (calitativ) se afla in stransa legatura cu contrastul de cantitate, functionand concomitent, deoarece este nevoie si de cantitatile potrivite pentru a armoniza culorile. Culorile desaturate sunt mai usor tolerate de ochi pe suprafete intinse pe cand culorile intense pot devenii obositoare pentru ochi in cantitati foarte mari. Culorile saturate au capacitatea de a capta privirea si se potrivesc in accente si sublinieri.

Cand este vorba de contrastul de calitate, acordurile armonice se obtin cel mai usor folosind culorile pure, saturate, in cantitati mici, iar culorile desaturate, pastelate pe suprafete intinse.

Pentru exemplificare, cateva imagini ale artistului plastic Paul Klee.

Contrastul complementarelor

Contrastul complementarelor implica contrastul din cadrul unei perechi de complementare. Acestea sunt: oranj-albastru, galben-violet, rosu-verde. Fiecare dintre perechile de culori complementare contine o culoare calda si una rece, o culoare inchisa si una deschisa (cu exceptia perechii rosu-verde care au valori egale). Fiecare pereche contine o culoare principala si una secundara.Culorile complementare sint culori care amestecate in anumite proportii creaza culoarea alb (in realitate, in cazul culorilor ce contin pigment, din cauza impuritatilor se obtine un gri neutru). De exemplu: oranj-albastru (oranj 1:3, albastru 2:3), galben-violet (galben 1:4, violet 3:4), rosu-verde (raport 1:1).

Armonia cromatica este greu de obtinut daca nu implica cunostinte despre contrastele de calitate si de cantitate.

Contrastul simultan

Contrastul simultan al culorilor este cel mai subtil si mai complex. Contrastul simultan are loc numai in ochii privitorului. Acest efect optic se refera la faptul ca, prin alaturare, culorile se influenteaza reciproc. Contrastul simultan este proprietatea unei culori de a vira tonurile neutre cu care vine in contact catre complementara sa. Cu cat este mai pura culoarea cu atat aceast efect este mai puternic. Nu sunt influentate numai tonurile neutre,

Page 4: Alegerea culorilor

ci si culorile mai putin pure, facandu-le sa ne apara mai reci sau mai calde in functie de opusul lor.

Contrastul simultan se afla in stransa legatura cu contrastul complementarelor.

Alte articole din serie

1. Alegerea culorilor - scheme cromatice 2. Alegerea culorilor - contraste cromatice (Acest articol)3. Alegerea culorilor - resurse

Page 5: Alegerea culorilor

Alegerea culorilor – scheme cromatice

6 Comentarii Categoria Graphic design

De-a lungul timpului problema armonizarii culorilor a fost o preocupare a artistilor dar si a oamenilor de stiinta. Cautarile acestora s-au cristalizat intr-o serie de reguli care alcatuiesc teoria culorii, principii de baza ce trebuie cunoscute de orice profesionist în domeniul vizualului. Acesta este un articol despre cum sa alegeti cele mai potrivite culori, despre cum sa armonizati culorile cu ajutorul schemelor cromatice.

Cercul cromatic

Mai intai citeva cuvinte despre cercul cromatic, pe care il vom folosi in acest articol. Cercul cromatic este o conventie a persoanelor care lucreaza cu culori (artisti plastici, designerii, etc.) si este folosit pentru a gasi cele mai bune acorduri cromatice.Triunghiul culorilor principale se formeaza din Rosu, Galben si Albastru (imaginea stinga jos). Combinand culori primare doua cite doua rezulta o secundara: rosu + galben = oranj, galben + albastru = verde, albastru + rosu = violet (imaginea centru jos). Acum vom combina o culoare primara cu una secundara: galben + oranj = oranj virat spre galben, rosu + oranj = oranj virat spre rosu, etc (imaginea dreapta jos). Astfel se dezvolta cercul cromatic. Cercul cromatic devine din ce mai complex prin noi combinari dintre culorile alaturate. Prin combinare cu alb sau negru se creeaza tonuri ale culorilor.

Monocromia

Schema cromatica cea mai usor de folosit si cea mai simpla, este monocromia. Monocromia se caracterizeaza prin faptul ca utilizeaza o singura culoare (dominanta)

Page 6: Alegerea culorilor

insotita de nonculori sau de tonuri ale acesteia (imaginea de jos prezinta mai multe tonuri ale unei culori).

In imaginea urmatoare puteti vedea o schema monocroma pe cercul cromatic.

Schema analogica sau a culorilor alaturate

Schema analogica foloseste culori adiacente una fata de cealalta, in cercul cromatic. Schema analogica foloseste 2 sau 3 culori alaturate, relationale, inrudite care creaza combinatii atragatoare. Se poate folosi o culoare care va fi cea dominanta, iar celelalte se vor folosi ca accente pentru a imbogatii imaginea. Schema analogica seamana foarte mult cu monocromia, oferind insa avantajul mai multor nuante.

Schema culorilor complementare

Aceasta schema consta in alaturarea a doua culori complemetare, opuse una fata de cealalta ca si pozitie ocupata pe cercul cromatic. Culorile complementare sint culori care amestecate in anumite proportii creaza culoarea alb (in realitate, in cazul culorilor ce contin pigment, din cauza impuritatilor se obtine un gri neutru). De exemplu: oranj-albastru (oranj 1:3, albastru 2:3), galben-violet (galben 1:4, violet 3:4), rosu-verde (raport 1:1).Fiecare dintre perechile de culori complementare contine o culoare calda si una rece. Fiecare dintre perechi contine o culoare inchisa si una deschisa (cu exceptia perechii

Page 7: Alegerea culorilor

rosu-verde care au valori egale). Fiecare pereche complementara contine o culoare principala si una secundara. Nuantele intermediare intre perechile de complementare si griul neutru, se numesc griuri colorate.

Fiziologic, s-a demonstrat ca ochiul uman simte nevoia culorii complementare pentru o culoare data, iar daca aceasta nu exista, ochiul o va forma de la sine. Un gri neutru aflat linga o culoare va parea virat inspre complementara acelei culori (de exeplu un gri neutru linga culoarea verde va parea virat inspre verde).

Culorile complementare folosite in raport corect de cantitate va creea o imagine statica. Daca se doreste o dinamizare, se va folosi una dintre culorile complementare in cantitate mai mare si se va folosi deasemenea griuri virate inspre culoarea ce se doreste dominanta.

Culorile complementare sunt greu de armonizat atunci cind sunt folosite culori saturate. Pentru a le armoniza mai usor se poate lucra cu culori desaturate sau se evita culorile pure si se lucreaza cu nuante ale acestora.

Cind se folosesc culori complementare, nu trebuie uitate si relatiile calitative si cantitative ce se stabilesc intre culori.

Schema culorilor complementare cu disjunctie

Schema complementarelor cu disjunctie este o variatie a schemei de culori complementare. In aceasta schema una dintre culorile complementare primeste mai multe nuante. Se aplica regulile de la schema de culori complementare. Schema de culori complementare cu disjunctie ofera o mai larga paleta de contraste.

Schema triadica

Page 8: Alegerea culorilor

Schema triadica foloseste 3 culori situate la distante egale una de cealata pe cercul cromatic. Cu aceasta schema se obtin combinatii armonioase de culori, echilibrate. In schema triadica pot exista diverse combinatii de culori in care nu apar culorile primare. Proportiile de folosire a culorilor difera in functie de culorile alese.

In general, culoarea cea mai intensa este si cea mai putin folosita, aceasta culoare fiind folosita pentru accente. Celelalte culori vor fi mai putin saturate.

Schema tetraedrica (complementarele duble)

Schema tetraedrica (a complementarelor duble) este cea mai complexa dintre toate schemele de culori deoarece foloseste patru culori, aranjate in doua perechi de complementare.

Se aplica aceleasi reguli ca si in schenma de culori complementare. Daca se doreste un echilibru in imagine, se folosesc raporturile corecte de cantitate. Pentru o imagine dinamica se alege o singura culoare din cele patru ca si culoare dominanta iar griurile folosite vor fi virate inspre culoarea dominanta.

Schema tetraedrica este una dintre cele mai dificil de armonizat fiind foarte greu de pus in practica insa ofera o mare bogatie de culori.

Page 9: Alegerea culorilor

Alegerea culorilor – resurse

1 Comentariu Categoria Graphic design

In graphic design, culoare detine unul dintre pricipalele roluri si de aceea este important sa reusim sa armonizam culorile . Exista o multime de instrumente online, realizate special pentru acest lucru. Aici dasiti o lista cu astfel de instrumente, pentru armonizarea culorilor. Aceste instrumente sunt extrem de utile oricarui graphic designer.

Kuler

Color Scheme Designer

Page 10: Alegerea culorilor

Colorotate

Colour Lovers

Colour Lovers – Copaso

Page 12: Alegerea culorilor

Colors on the web – Color Wizard

Color Blender