Alcatuirea Generala a Constructiilor

7/31/2019 Alcatuirea Generala a Constructiilor

1/39

ELEMENTE DE

CONSTRUCTII SI LUCRARIPUBLICE


2/39

ALCATUIREA GENERALA A

CONSTRUCTIILOR


3/39

INTRODUCERE

Construciilesunt produse complexe imobile ale activitii umane,destinate a adposti si deservi multiple procese ale vieii sociale simateriale Construciile au un rol esenial in asigurarea calitii vieii

si datorita acestui fapt activitatea de construcii reprezint unul dintredomeniile cele mai importante ale activitatii umane.


4/39

CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR Clasificarea pe baza criteriului destinaiei pentru care au fost concepute. Clasificarea construciilor cea mai des ntlnit are la baza criteriul destinaiei pentru care acestea

au fost concepute. Din acest punct de vedere se deosebesc doua mari categorii: cldirilesiconstruciile inginereti

Cldirile sunt construcii inchise, cu o anumita compartimantare interioara si dotate cuechipamente si instalaii, destinate prin concepie a adposti si deservi o anumita activitateumana. In funcie de destinaia lor cldirile de impart in:

Cladirile civile, destinate unei game foarte largi de procese funcionale, cum ar fi cele legate de:locuire, sntate, ocrotire sociala, sport, invatamam, cultura, administraie, comer, sa.;

Cldirile industriale, diversificate datorita gamei largi de procese industriale pe care trebuie sa leadposteasc si sa le deserveasc Ele cuprind doua categorii de cldiri: cldirile de producie(uzine, fabrici, hale, ateliere etc.) la care modul de compartimentare si dimensiunile spatiilor suntdeterminate de utilaje, instalaii, fluxuri tehnologice, circulaia interioara etc. si cldiri auxiliaredestinate servirii procesului de producie si depozitarii (depozite de materii prime, depozite de

produse finite, magazii, rezervoare, posturi de transformare, centrale termice etc). Cldiri agrozootehnice, sunt destinate diferitelor procese de producie din sectoarele

agrovegetal (rsadnie, sere, fabrici de nutreuri, crame, secii de vinificatie etc) si zootehnic(grajduri, adposturi pentru animaie si pasri) Alturi de acestea exista si o seria de cldiriauxiliare produciei ( magazii de cereale, silozuri, remize pentru utilaje agricole, ateliere dereparaii pentru utilaje etc).

Construciile ingineretigrupeaz toate celelalte categorii de construcii care nu au

caracteristicile cldirilor si cuprind: Construcii industriale speciale:couri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa, rumuri de

rcire, estacade, etc; Constructii hidrotehnice si energetice; Cai de comunicaie;drumuri, cai ferate, poduri, tuneluri, piste, platforme, etc; Linii de transport al energiei electrice si pentru fluide tehnlogice; Construcii pentru alimentari cu apa si canalizri; Construcii pentru telecomunicaii;relee, turnuri de televiziune.


5/39

Alctuireagenerala aunei cldiri:

A - infrastructuraB -suprastructura1 fundaie;2 perele interior;3 perete exterior;4 planseu;5 arpanta;6 invlitoare;7 fereastra;8 balcon;9 soclu;10 trotuar;11 subsol;12 parter:13 etaj nivel curent


6/39

Clasificarea dup criterii de calitate pornete dela cerinele principale care determina calitatea

unei construcii: durabilitatea, rezistenta sistabilitatea, gradul de rezistenta la foc si laageni atmosferici, gradul de dotare cu instalaii

si finisaje, volumele si suprafeele construite(factori eseniali in asigurarea confortului). Pebaza acestor factori, construciile se pot grupa in

trei clase de calitate dup cum satisfac cerineridicate, medii sau obinuite.


7/39

Clasificarea in funcie de modul de alcatuire si dispunerea elementelor de rezistenta grupeaz structurile astfel:

Structuri cu perei portanirealizai din zidrie , din betonmonolit sau prefabricat; Structuri cu scheletrealizate din stlpi si grinzi, care

alctuiesc cadrede beton armat monolit sau prefabricat,metalice sau din lemn,

Structuri mixte alctuite din cadre si perei portani(diafragme),realizate in general din beton;

Structuri speciale realizate sub forma de arce, placicurbe subiri, structuri suspendate etc.


8/39

Cldire cu structura de rezistenta din zidrie portanta:

1 -perete structural exterior; 2 - perele structural interior.


9/39

Cldire cu structura din diafragme de beton armat monolit:

1 perete structural exterior: 2 - perete structural interior.


10/39

Cldiri cu structura cu schelet in cadre din beton armat:a - plan de arhitectura pentru o cldire de locuit cu structura in cadre; b - seciune transversala a uneicldiri in cadre; 1 fundatie cu bloc si cuinet; 2 - cuzinet din beton armat; 3- bloc din beton simplu;4 - placa supun a pardoselii parterului; 5 - stlp marginal; 6 - stlp centrai 7-grinda principala (riglacadrului transversal); 8 grinzi secundare curent(nervuri); 9 si 10- grinzi principate longitudinale(riglele cadrelor longitudinale): 11 - placa ptanseului curent; 12 - pardoseala: 13 placa planseului

peste ultimul nivel: l-t - invelitoare.


11/39

Structuri mixte (cadre cu diafragme);a-cu diafragme independente;b - cu nucleu rigid;1 stalpi; 2 - diafragma independenta; 3 nucleu central rigid.


12/39

Cldiri cu structuri speciale

a structura pe arce

b - structura de tip panza subire


13/39

c- structura de acoperi suspendat pe cabluri

d - cupola din ferme spaiale


14/39

CALITATEA CONSTRUCIILOR. CRITERII (CERINE)

PENTRU CONSTRUCII SI ELEMENTE DECONSTRUCII

Pentru a se asigura desfurarea normala a activitilor pentru care au fost concepute si indeplina sigurana, construciile trebuie sa satisfac anumite criterii (cerine) de performanta. Celemai importante dintre acestea sunt:

Rezistenta si stabilitatease refera la capacitatea materialelor, elementelor, subansamblelor,subsistemelor si cldirii in ansamblul sau de a nu depasi in exploatare strile limita ultime derezistenta (mecanice), de stabilitate a formei si poziiei, de oboseala, precum si cele aleexploatrii normale (deformatie, fisurare, deschiderea a fisurilor s.a,). Aceste cerine se asiguraatt prin concepie (proiectare), prin execuie, dar si o corecta exploatare.

Durabilitateaexprima durata in timp a principalelor componente ele construciei, fara a-si pierdecalitile iniiale pentru care a fost conceputa Durabilitatea poate ti ridicata (durata de funcionarepeste 100 ani); mijlocie (intre 50-100 ani), normala (intre 20-50 ani). Sub 20 ani de funcionare,construciile sunt considerate provizorii

Rezistenta la foceste capacitatea construciei de a rezista solicitrilor termice si mecanice carese pot produce in timpul si din cauza incendiului, fara a se deforma sau a-si pierde stabilitatea.Rezistenta la foc depinde de materialele utilizate, forma, dimensiunile geometrice st dispunereaelementelor de construcie, calitatea execuiei etc. Rezistenta la foc a intregii cldiri estedeterminata de elementul principal de construcie (structural) a crui comportare corespunde celuimai redus grad de rezistenta la foc. Din punct de vedere al rezistentei la foc, elementele deconstrucie secaracterizeaz prin categoria lor de combustibilitate(determinata de naturamaterialului si de structura sa) si prin limita de rezistenta ia foc(perioada de timp exprimata in ore,in care un element de construcie rezista aciunii temperaturii care creste in timp dup o curbastandardizata temperatura-timp).


15/39

Rezistenta la umiditateexprima capacitatea materialelor si elementelor de construcie de a rezista la aciuneadistructiva a apei care poate produce asupra acestora deformaii (umflare, contragere), fisuri, exfolieri, mucegaiurietc. Rezistenta la umiditate se asigura prin masuri de proiectare, o execuie corecta, sau prin utilizarea de

materiale hidroizolatoare.

Rezistenta ta inghet-dezghet(rezistenta la gelivitate) se refera la capacitatea materialelor si elementelor deconstrucie de a rezista pastrindu-si caracteristicile mecanice si fizice, stabilitatea, forma, calitile de izolaretermica, fonica si hidrofuga, la un anumit numr de cicluri de inghet-dezghet,

Rezistenta la aciunea biologica a microorganismelor se refera in special la materialele de natura organica sireprezint capacitatea acestora de a-si pstra calitile la aciunea distructiva cauzata de unele procese biologice.

Rezistenta la coroziunese manifesta prin capacitatea materialelor si elementelor de construcie de a rezistaaciunii unor ageni agresivi de mediu (gaze, aerosoli, fum, cureni electrici vagabonzi sa). Se asigura princoncepie, o execuie corecta si prin protecii anticorozive.

Cerine funcionatesunt determinate de procesele tehnologice, de volumul activitilor si fluxurile de circulaie (inczut cldirilor industriale si agrozootehnice); amplasarea judicioasa a instalaiilor, utilajelor, mobilierului si a altordotri; asigurarea legaturilor intre diverse funciuni si o circulaie lesnicioasa intre acestea, orientarea favorabila a

ferestrelor sau luminatoarelor s.a. (in cazul tuturor cldirilor),

Cerine fizico-igienicese refera la temperatura, viteza si umiditatea aerului interior, iluminarea interioara pentruasigurarea un microclimat optim.

Cerine de ordin arhitectural-esteticasigura construciilor un aspect plcut att la exterior cat si la interior, ointegrare armonioasa in mediu in care sunt amplasate, o finisare de calitate.

Cerine economico-organizatoricepresupun alegerea acelor soluii si aplicarea unor tehnologii de execuie caresa permit realizarea construciei respectnd cerinele tehnice si funcionale la costuri cat mai reduse.


16/39

PRILE PRINCIPALE ALE UNEI CONSTRUCII

La o cldire se disting: infrastructura, aflat sub cota zero ( 0.00)cuprinznd fundaiile i subsolurile si suprastructuraaflata deasupracotei zero i care cuprinde toate elementele cldirii inclusiv

instalaiile aferente de orice tip.


17/39

Alctuirea generala a unei cldiri: A infrastructura: B - suprastructurii:1- fundaie: 2 - perele interior: 3 -perete exterior: 4 - planseu;5 - arpanta; 6 - invlitoare; 7 - fereastra; 8 - balcon; 9 - soclu;10 - trotuar; 11 - subsol; 12 - parter: 13 etaj nivel curent .


18/39

Infrastructura cuprinde: fundaia, care intra n contact direct sau

indirect eu terenul bun de fundare i cruiai transmite ncrcrile care acioneazasupra cldirii:

pereii de la subsol i planeul de pestesubsol, dac cldirea are subsol, sau

soclul

i elementele componente aleplaneului de la cota zero.


19/39

Suprastructura (elevaia) este partea

cldirii aflat deasupra cotei zero,considerat la nivelul pardoselii finite de laparter i include: elementele verticale i

orizontale de rezisteni decompartimentare precum i elementele definisaj.


20/39

Elementele de rezisten (structurale) sunt elemente verticale iorizontale care preiau i transmit ncrcri n elementele structurii

de rezistena sunt incluse:-pereii (zidurile, panourile din beton armat mono sau pluristrat) ce

delimiteaz spatiul interior al cldirii de mediul inconjurtor, iar ninterior mpart cldirea in ncperi. Au rol de preluare i transmiterea incarcarilor din greutatea proprie si a ncrcrilor cvasipermanente

i variabile care acioneaz asupra elementelor ce reazem pe ei:-stlpii cu ax nclinat sau oblic, preiau ncrcrile transmise de grinzi,planee i le transmit fundaiilor;

-planeele_elemente portante orizontale, preiau ncrcrile propriiprecum i ale elementelor nestructurale care reazem pe acestea i

le transmit pereilor portani sau grinzilor pe care reazem: au rol decompartimentare pe orizontal a cldirii:-scrile asigura legtura, respectiv circulaia ntre nivelurile construite,

precum i ntre interior i exteriorul cldirii:-arpanta constituie ansamblul de elemente de rezistena cu rol

principal de susinere a nveltiorii cldirii,


21/39

Lucrrile de compartimentare si finisajau ca principal rol acela deasigurare a confortului i esteticii interioare i exterioare a cldirilor.

Elementele de protecie exterioare trebuie s asigure i proteciaconstruciilor fat de aciunea factorilor din mediul ambiant. Compartimentrile interioare suplimentare se realizeaz prin

intermediul pereilor despritori autoportanti ce transmit ncrcareaproprie planelor pe care reazem. Incrcarea lor se considera cvasi

temporar putnd lipsi n cazul modificrilor ulterioare de funcional. Lucrrile de finisaj interior i exterior sunt lucrri aferente anvelopeiprecum i a elementelor de compartimentare verticale i orizontaleale construciei care trebuie sa asigure ndeplinirea simultan aurmtoarelor condiii:

-protecia construciei sau elementelor acesteia aliate n contact directcu mediul exterior, precum i cele din interiorul construciei aflate ncondiii de microclimat specifice

-confortul termic acustic igiena i estetica spaiilor.-mrirea sau pstrarea durabilitii clementelor pe care se aplica. Dintre

aceste lucrri se disting: la nivelul acoperiului nvelitoarea; izolaiile hidrofuge, termice i tonice; finisajele umede sau uscate ale pereilor, lucrrile de tmplarie. a.


22/39

Lucrarile de instalatiiasigura confortul exploatrii i utilizrii

construciilor la parametrii biologici si tehnologici prestabilii debeneficiar la ntocmirea proiectului de execuie al acestora. Astfel, ngrupa lucrrilor de instalaii sunt incluse instalaii pentru:

alimentare cu ap canalizare, sanitare, aprare istingereaincendiilor, evacuarea sau arderea gunoaielor menajere;

electrice (de iluminat, de for cureni slabi protecie); de nclzire; de ventilare a aerului. de umidificare a aerului de exemplu unele hale de producie din

industria de prelucrare a lemnului, a pieilor sau textil; de condiionare a aerului; de gaze; de transport pe verticala; escalatoare , ascensoare pentru persoane

sau marf.

de transport a fluidelor tehnologice n hale de producie sau ateliere.


23/39

COMPARTIMENTAREA CLDIRILOR

Cldirile se compartmenteaza : a )pe nlime (compartimentare verticala) b) pe acelai nivel (compartimentare orizontala

sau in plan).


24/39

a) Compartimentarea verticala se realizeaz prin subansambluri orizontale (plansee)aezate la diferite cote, in funcie de destinaia cldirii Spaiul dintre doua planseeconsecutive se numete nivel In funcie de poziia pe care o au in construcie nivelelepot capata diferite denumiri:

-subsoluleste nivelul situat sub cota 0 00 a construciei (cota 000 reprezint cotade referina intr-o construcie si se identifica cu cota la care se afla pardoseala finita aparterului acelei construcii); situarea sa in raport cu cota terenului se poate face in

totalitate sau parial sub aceasta; daca subsolul se afla parial sub cota terenuluinatural, este destinat locuirii, fiind prevzut cu ferestre situate peste aceasta cota.astfel incat sa permit iluminarea si aerisirea naturala a ncperilor de la acest nivel,poarta denumirea de demisolun subsol se poate desfura in plan sub ntreagaconstrucie numindu-se in acest caz subsol general sau numai intr-o anumita zona aei, caz in care poarta numele de subsol partial; daca spatiile din subsol sunt destinatein exclusivitate adpostirii instalaiilor aferente cldirii se numete subsol tehnic;

- parterulreprezint primul nivel situat in totalitate peste cota terenului natural; - etajelesunt nivelurile situat deasupra parterului. Daca intre parter si etajul l se afla un nivel cu inalime mai mica dect fiecare dintre

acestea sau daca parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv se numetemezanin.

Peste ultimul etaj se executa acoperiul. In cazul in care acoperiul este realizat cu

pante mari, spaiul dintre acesta si ultimul planseu al cldirii este denumit pod Dacapodul este amenajat ca locuina cu luarea masurilor corespunztoare de protecietermica, fonica etc el poarta numele de mansarda.

Intr-o cldire se identifica pe verticala doua mari zone : infrastructura ca fiindansamblul tuturor elementelor construciei care se gsesc sub cota 0,00 sisuprastructura reprezentnd totalitatea elementelor de peste aceasta cota.


25/39

b) Compartimentarea in cadrul aceluiai nivelcu perei in

care se prevd goluri pentru circulaie, cu sau fara usiCompartimentarea poate fi realizata att cu ajutorul pereilorstructurali (daca structura de rezistenta verticala este pediafragme de beton sau zidrie), cat si cu perei despritori

ncperile unui nivel pot avea destinaii diferite: de locuit saude lucru (dormitoare, camere de zi, sli de clasa, sli deoperaie, ateliere etc); incaperi de serviciu (bai, buctarii,vestiare, spatii tehnice pentru instalaii, etc); spatii pentrucirculaie (holuri, vestibule, coridoare, case ale scrilor etc),


26/39

Cladiri civile

Cladire de locuit


27/39

Cladiri civile

Cladire cu birouri


28/39

Cladiri civile

Cladire cu birouri


29/39

Cladiri industriale


30/39

Cladire agricola


31/39

Constructii inginerestiSistem de canalizare


32/39

Constructii ingineresti

Castel de apa


33/39


Silozuri


34/39


Rezervoare


35/39


Constructii de telecomunicatie_turn de televiziune


36/39


Cai de comunicatie_Poduri


37/39


Cai de comunicatie_ Tunele


38/39


Cai de comunicatie_ Drumuri


39/39

Documents

Alcatuirea Generala a Constructiilor