NwwwnwHwmeerug

ION ALBULESCU

PEDAGOGIA COMPAruffAFundamente teoretice gi cadre metodologice

Cuvdnt inainte de Constantin CUCO$

INSTITUTUL EUROPEAN2016

Cuprins

Cuvffnt inainte 17

Introducere / 13

I. PROBLEMAIICAPEDAGOGIEI COMPARATE / 19

1. Clarificdri terminologice / 19

2. Protoistoria pedagogiei comparate / 223. Etape de evolutie / 264. Contribu{ia institufilor interna}ionale / 39

5. Specificul pedagogiei comparute / 446. Caracterul interdisciplinar / 527. Domeniul de cercetare / 58

8. Finalitatea cercetdrilor pedagogice comparative / 74

II. METODOLOGIA CERCETARII PEDAGOGICECOMPARATTVE/83

l. Metoda comparativd / 83

2. Documentarea in cercetdrile comparative / 88

3. Etapele cercetf,rii comparative / 90

4. Metode gi tehnici arxiliare de cercetare / 101

4. 1. Metodele socio-istorice I 1024. 2. Pr oblem-approach / 1044. 3. Metoda anchetei / 1074.4. Clasificarea / lll4. 5. Metode qi tehnici statistice / 115

4.6. Anahza de sistem / 1194. 7. Analuade confinut / 120

Bibliografie / 129

R6sum6 / 137Abstract / 141

I. Problematica pedagogiei comparate

1. Clarificiri terminologice

Pedagogii comparativigti intAmpind adeseori dificult[fi,in cercetirile lor, din cauza lipsei unei terminologii unitare gi aunor criterii de comparalie ferm stabilite gi qtiinlific fun-damentate. in literatura pedagogicd poate fi int6lnitd atdt expre-sia ,,pedagogie comparatd", cdt gi expresia ,,educafie com-patatd". Prima expresie conline termenul ,,pedagogie", care

desemneazd o disciplini gtiinlificd, cea de-a doua conlinetermenul ,,educa!ie", care desemneazd un proces, un fenomensocial gi nu gtiinla despre el. Din acest punct de vedere, amputea spune cd prima expresie este mai adecvatd qi totuqi,poziliile fala de utilizarea ei sunt diferite. Incd de la constituireaei ca disciplini autonom[, unii autori nu au fost de acord cuutllizarea sintagmei,,pedagogie comparatd". S-a considerat cd oasemenea denumire s-ar putea referi exclusiv gi restrictiv lacomparalii in materie de g6ndire, de teorie pedagogicd, ceea ce

ar indrepta abordirile mai degrabi spre doctrinele pedagogicecomparate, o componentd a istoriei pedagogieil.

in lumea anglofond s-a impus, aproape exclusiv, denu-mirea de ,,Comparative Education", pentru a desemna aceasti

t Maurice Debesse, Gaston Mialaret, Traitd de sciences pddagogiques,volume 3, Pddagogie comparde, Presses Universitaires de France,Pais,1972.

19

PEDAGOGIA COMPARATA

qtiinld- Pedagogii din SUA au recurs qi la alte denumiri maipotrivitg poate, studiului sistemelor educative striine:,,International Education', gi,,Foreign Education,,, folosite, mai1u[say mai pufin, cu acelaqi ,"rr. in lumea francofond, Julliende Paris a folosit sintagma ,,Education compar6e,, pentru adesemna noua gtiinfd pe care o propunea. Mai apoi, renumiliautori, precum Alexandre Vexliard sau Maurice neUesse liGaston Mialaret au preferat sintagma ,,pddagogie Cornpurl";.Totuqi, s-a folosit qi sintagma piopusd de lillien de paris,asocialia comparatigtilor de limbe francezd numindu-seAssociation Francophone d,Education Comparde. in .outi"fgermanofon continud s[ se foloseascd diferife denumiri. inciFriederich Schneider a recomandat folosirea sintagmei,, Vergleichende Erziehungswiss enschaft ', ($tiin!a .o-pu.utiG ueducaliei), dar se folosesc frecvent qi sintagnelb ,,V.r!l"i"h*d"lj$gogit" @edagogie comparati),,,Vergleichende frd"tt-g;,(Educafie comparatd) 9i chiar ,,Interirational padagogii-,,(Pedagogie internafional[). Fnrz Hilker opt"arl,,'-iovergle.ichende Pridagogik eine Einfiihrung in ihre- Gescitichte(1962), pentru denumirea de ,,pedagogie comparati,', deqi con_siderd cd semnificalia semanticd 1 termenului ,,pedaiogie;,(format din cuvintele grecegtipais _ bdiat gi agon:;il;;tnu mai corespunde in prima sa parte, pentru cd educafiacuprinde ambele sexe gi se extinde aiup.u adulfiloE iar partia i9:y . cuvdntului (agon) inseamnd mai mult a."at

"a"*fi",deoarece include procesele de cregtere gi formare. Agadar, denu_mirea de_ ,,Pedagogie comparatd,, s_ar referi la disciplina careuneqte clarificarea teoretic[ cu acfiunea practici, in timp ce,,!jii$_a educaliei comparate,' s-ar ocupa numai cu teoriagtiinfificd a educafiei. Nici in spaliul hispanofon nu s-a ajuns raun acord in acest sens. Juan Tusquets (Teoria y prdctici de la

20

Probl ematica pedago giei comparate

Pedago gia Comp arada, 1969) recomanda sintagma,,Pedagogiecomparatd", denumire folositd qi de asocialia spaniold a compa-

ratMgtilor. Federico Ferrer, in lucrarea Educaci6n Comparada:

fundamentos tedricos, metodologia y modelos (1990), igi ma-nifestd dezacordul fald de utilizarea sintagmei ,,Pedagogiecomparatd", considerdnd cb mult mai potriviti este sintagma

,,Educafie comparatd" utllizatd deja in literatura de specialitatedin Anglia, Fran[a, Spania etc. $i in opinia lui Jose Luis GarciaGarrido2 sintagma ,,Educalie comparatd" este cea care intru-neqte mai multe condifii pentru a denumi aceastl gtiin!5, dinurmitoarele motive:1) este cea mai apropiatd de terminologia folositd in plan inter-

nafional;2) cunoagte o mai veche tradilie, care incepe in 1817 cu Marc-

Antoine Jullien de Paris;3) este cea mai adecvatb din punct de vedere semantic, pentru

cd face referire atdt la obiectul cercetdrii, cdt qi la metodafolosit6.

Denumirea de ,,Pedagogie comparatd" nu i se pare con-venabili, considerdnd cd nu pedagogia, ci educafia ca sistemsocial este aea care se compard cu adevirat.

in ceea ce ne privegte, optdm pentru utilizarea sintag-mei ,,Pedagogie comparatd", care se regdsegte cu precddere inscrierile pedagogice rom6neqti anterioare3. rJtilizarea denumirii

2 Jose Luis Garcia Garrido, Fundamente ale educaliei comparate,traducere de Paula Braga, Editura Didacticd gi Pedagogic5, Bucuregti,1995, pp. 83-84.

' Nici in pedagogia romdneasci nu a existat un consens cu privire ladenumirea disciplinei. Iosif Antohi a propus utillzarca demunirii de

,,qtiin{a educafiei comparate" in locul celei de ,pedagogie

21

PEDAGOGIA COMPARATA

de ,,Fducafie comparati" in lucririle elaborate in limba englezd,sau in cele care vor sd se ralieze terminologiei consacraie inplan internalional prin acestea poate fi inleleasd gi prin prismafaptului cd in limbajul pedagogiei anglo-saxone .education,,este sinonim cu ,,pedagogie". $i atunci, arati $tefan Bdrsinescu,,,...e firesc ca in !6rile anglo-saxone sd se foloseascd expresiaeducalie comparatd sa:u educalie comparativd, fiindcd. acolotermenul de educalie face double emploi, denumindu-se cu ela16t educalia ca proces cdt gi pedagogia ca teorie sau qtiinfndespre acest proces"a. In limba romdnd se face deosebirea intrepedagogie qi educajie, ftr6 a se ajunge la confuzii. Desigu,abordarea comparativd este centratd pe educalie, privitd cafenomen social, ca o formd distinctd a conEtiinlei sociale deter-minatd, qi determinabild prin evolulia culturali a unei naliuni,dar gtiinla carcrealizeazi o astfel de abordare este pedagogia.

2. Protoistoria pedagogiei comparate

Demersul de a stabili identitatea qtiinfei comparative aeducaliei, prin clarificarea istoriei sale, ptesupune luarea inconsideralie a contribufiilor semnificative aduse in timp laconturarea unei astfel de abordiri. in domeniul educaliei s-arecurs mereu la comparafie. cele mai vechi texte referitoare laeducafie, pe care istoria ni le oferi, conlin aprecieri de naturdcomparativd. cdldtorii antichitelii s-au ardtat deseori interesali

comparatd" (vezi Iosif Antohi, ,,Obiectul qi sarcinile $tiinlei, educaliei comparate", in Revista de pedagogie, rtr. 9, 196,1 , p. iZOl'.' $tefan Birsdnescu, ,,Reflecfii cu privire la pedagogia comparatd',, in

Revista de pedagogie,w. 12, 1968, p. 13.

22

Problemqtica p edagogiei comparate

de activitdlile educative ale popoarelor pe care le-au vizitat,compardndu-le cu ale lor. In Antichitatea greacd, pentru atenienicomparatiile in plan educativ cu spartanii constituiau o

obignuinli, a$a cum o atest6, de exemplu, Platon. Elemente de

analizA comparativd intilnim gi in scrierile lui Xenofon, Aristotel,Plutarh, Cicero, Tacitus $.a. in Antichitatea greco-romanirecursul la comparalie era frecvent, inclusiv in ceea ce priveqteeducalia, abordare preluatd, mai apoi, intr-un fel specific, gi de

Sfinlii Pdrinfi ai Bisericii cregtine. Clement Alexandrinul, de

exemplu, in lucrarea Pedagogul s-a ardtat deschis fa16 de

cultura anticd greacd, incercdnd chiar o conciliere a filosofieigrecegti cu doctrina cregtin[, considerdnd cd filosofia greacd iieste necesard creqtinismului pentru intdrirea credinlei sale.

Fic6nd o comparalie intre elenism gi cregtinism, el ii imputicelui dintdi numeroase erori, recunoscdndu-i doar cdteva adev6-ruri r[mase in germen, adevdruri pe care doar cregtinismul lepoate desdvdrgi. In domeniul moralei, Clement Alexandrinulopunea caracterului eminamente practic al comportamenteloretice, promovat de filosofii greci, principiul universalitiliimoralei cregtine. Interesul pentru comparalii s-a estompat, maiapoi, in Evul Mediu, cultura cregtind de atunci pundnd un maimare accent pe unitate, decAt pe diversitate. O evidenti tendinfiuniformizatoare se reglsea in majoritatea manifestdriloreducative. in timpul Renagterii, interesul europenilor pentru totce era exterior culturii din care fiecare frcea parte incepea,incet-incet, sd se amplifice. RespingAnd autoritatea autorilormedievali, umanigtii renascentigti, de la Peftarca qi Pico dellaMirandola pAnd la Galilei qi Da Vinci, au fbcut, prinpreocupirile lor, si renascd numeroase idei qi doctrine apa\i-ndnd antichitdlii greco-latine, precum platonismul, stoicismul,epicureismul, atomismul etc. Operele anticilor, privite ca fiindsursa inlel ep ciuni i, er au analizate, comp arat e, v alor izate.

23

PEDAGOGIA COMPARATA

Relatdrile de cdldtorie cu privire la modul in care sefbcea educalie ?n diverse rocuri au iporit in epoca modernd. Lasfhrpitul secolului al XMII-lea se producea insd o importantdschimbare in interesul pentru comparaliile rcalizate in moddeliberat qi sistematic, extinse la aproape toate ariile sau sfereleactivitdlii umane qi, mai ales, la institufiile sociales. Motivatiaacestui interes pentru comparalie trebuie ciutatd in izvoarileIluminismului. unul dintre acestea a fost rafionalismul. Laaproape toli iluminqtii, aratd Jose Luis Garcia Garrido, intdlnimpreocuparea pentru comparafie, ca o consecinla a inclinafiilorlor ralionaliste. Putem spune cr adevdratul motor al tend#elorcomparatiste, care de atunci s-au dezvoltat continuu, s_a aflat inL'Esprit des Lois (1748) de Montesquieu, care, ftrd indoiald, adeschis calea pentru ceea ce mai tdrziu se vor numi politicacomparatd gi dreptul comparat. Tot Montesquieu esie con_siderat, de cdtre Maurice Debesse, drept un precursor al Etiinleicomparative a educatiei6. in ultimele decenii ale secolului'alXVI[-lea gi mai ales in primele decenii are secolului al XIX-leaa inceput sd fie folosit termenul ,,comparat, sau ,,comparati,, intitlul unor lucrdri gtiinlifice aparlindnd unor domeniii precumanatomia (de exemplu, Johann Wolfgang Goethe, primi schildla o.introducere generctld fn anatoiia comparatd, 1775),lingvistica (de exemplu, Frar.o Bopp, $tiinta lingvistic'iicomparate, 1816), literatura (de exemplu, Nodl_Laplace, Cursde literaturd comparatd,1816). in acest context inielectual auapdrut qi lucriri care, intr-un fel sau altul, se refereau la educafiacomparatd.

5 Jose Luis Garcia Garrido, op. cit., p. 22.u

Yuyt:. Debesse, ,,eu,est--ce que i,dducation compar6e,, , in Bulletinde la Societefranqaise de p6dagogie,nr. 125, 195g.

24