28
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Cu titlu de manuscris C.Z.U.33:005(043.3) PĂUNESCU ALBERTO NICOLAE MANAGEMENTUL INTEGRĂRII AGRICULTURII ROMÂNEŞTI ÎN COMUNITATEA EUROPEANĂ Specialitatea 08.00.05 Economie şi Management în agricultură AUTOREFERAT AL TEZEI DE DOCTOR ÎN ŞTIINŢE ECONOMICE Chişinău 2006

Alberto Paunescu Abstract

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Alberto Paunescu Abstract

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.33:005(043.3)

PĂUNESCU ALBERTO NICOLAE

MANAGEMENTUL INTEGRĂRII AGRICULTURII

ROMÂNEŞTI ÎN COMUNITATEA EUROPEANĂ

Specialitatea 08.00.05 Economie şi Management

în agricultură

AUTOREFERAT

AL TEZEI DE DOCTOR ÎN ŞTIINŢE ECONOMICE

Chişinău

2006

Page 2: Alberto Paunescu Abstract

2

Teza a fost elaborată la catedra "Management", facultatea Ştiinţe Economice,

Universitatea de Stat din Moldova

Conducător ştiinţific: Simion Certan, doctor habilitat în ştiinţe economice,

profesor universitar

Referenţi oficiali:

Bajura Tudor, doctor habilitat în economie, profesor universitar,

Institutul de economie şi planificare în domeniul agroalimentar

Bohatereţ Valentin – Mihai, doctor în economie, Cercetător ştiinţific

principal gradul I, Academia Română, Filiala Iaşi, Institutul de cercetări economice

şi sociale „ Gh. Zane”

Susţinerea va avea loc la data de 24 noiembrie 2006 orele 14.00 în şedinţa

Consiliului ştiinţific specializat de pe lîngă Universitatea Agrară de Stat din

Moldova pe adresa Chişinău, strada Mirceşti 42.

Teza de doctorat, Autoreferatul şi lucrările ştiinţifice în baza cărora se susţine

teza pot fi consultate la biblioteca Universităţii Agrare de Stat din Moldova

Autoreferatul a fost expediat la data de 23 octombrie 2006

Secretar al Consiliului ştiinţific specializat:

Mocanu Natalia, doctor în economie, conferenţiar universitar, UASM

Conducător:

Simion Certan, Doctor habilitat în economie, Profesor universitar

Autorul: Păunescu Alberto Nicolae

Page 3: Alberto Paunescu Abstract

3

CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII

Actualitatea temei. Procesele de globalizare care se manifestată din ce în ce

mai mult provoacă formarea de alianţe noi şi puternice între ţări, în diferite regiuni

ale lumii. Cea mai complexă integrare este caracteristică pentru Uniunea

Europeană. Acceptarea României în componenţa Uniunii Europene din ianuarie

2007, incontestabil, ne obligă să ajustăm economia naţională, inclusiv sectorul

agroalimentar, la normele şi standardele Pieţii Comune.

Asigurarea securităţii alimentare pentru fiecare ţară, precum şi dezvoltarea

sectorului rural unde îşi desfăşoară activitatea o însemnată parte a populaţiei, este

un deziderat major care trebuie să se regăsească prioritar în deciziile luate la nivel

micro şi macro economic.

Reforma economică în ţara noastră se desfăşoară anevoios atât datorită vidului

de idei în găsirea soluţiilor oportune cât şi conflictului politic, adesea determinat de

interesul de grup în dauna interesului general, de legislatia imperfectă, în special în

ceea ce priveşte repunerea în proprietate a terenurilor agricole şi a pădurilor, de

managementul moştenit din sistemul centralizat de comandă. Managementul în

economia naţională a devenit ineficient.

Şi situaţia actuală în care se află agricultura României este consecinţa

managementului defectuos din ultima perioadă care a influenţat într-un mod negativ

performanţele în sectorul agricol, relevat şi de incapacitatea conducătorilor în

domeniu de a gestiona multiplele probleme apărute cu prilejul acestor transformări.

Procesele de integrare a ţării noastre în Comunitatea Europeană trebuie să fie

gestionate, ceea ce impune formarea unui management adecvat, formarea unui

model de planificare, organizare, motivare, coordonare şi control pentru complexul

agroalimentar, ajustat la exigenţele emise de către structurile europene, adecvat

Politicilor Uniunii Europene către care dorim să aderăm ca membru cu drepturi

depline.

Page 4: Alberto Paunescu Abstract

4

Gradul de cercetare a managementului în agricultură este puternic dezvoltat în

special în ţările vest europene.

În România elaborarea de studii şi lucrări destinate acestei importante ramuri a

economiei naţionale a reprezentat o preocupare prea mică faţă de importanţa ei.

Toate acestea, împrună luate, determină, incontestabil, actualitatea temei

investigate şi motivează alegerea ei în calitate de teză de doctorat.

Scopul şi obiectivele cercetării. Prin cercetările prezentate noi dorim să ne

aducem aportul la scimbările spre bine în managementul agriculturii româneşti prin

elaborarea strategiilor şi politicilor manageriale atât la nivel naţional, regional cât şi

la nivel de exploataţii agricole.

Scopul lucrării este adaptarea managementului sectorului agroalimentar al

României la normele şi standardele Uniunii Europene şi elaborarea propunerilor cu

privire la formarea unui sistem de management adecvat proceselor de integrare a

agriculturii în structurile Comunitare.

Pentru realizarea scopului propus am vizat realizarea următoarelor obiective:

- analiza structurii agriculturii în România;

- efectuarea studiului privind agricultura în U.E.;

- analiza modelelor de integrare existente în lume;

- studiul comparativ a resurselor umane din agricultura României şi din unele

ţări membre ale U.E.;

- elaborarea recomandărilor practice, îndreptate spre perfecţionarea structurii

managementului agroalimentar în România.

Structura tezei. Structura tezei este determinată de scopul şi obiectivele

cercetate fiind formată din: Introducere, 4 Capitole, Analiza rezultatelor, Concluzii

şi propuneri, Bibliografie şi Anexe. În introducere se argumentează actualitatea

temei trasându-se scopul şi obiectivele cercetării. În capitolul 1 Fundamente

teoretice ale managementului relaţiilor economice internaţionale se descriu

conceptele de management şi politici economice, conţinutul managementului

Page 5: Alberto Paunescu Abstract

5

integrării, specificul normelor metodologice a investigaţiilor relaţiilor economice

internaţionale şi politicilor comerciale. În capitolul 2 Caracteristici ale

agriculturii româneşti se abordează locul agriculturii în economia României,

resursele în agricultura ţării, evoluţia formelor şi tipurilor de organizare a

agriculturii studiul infrastructurii agroalimentare, dinamica şi structura produsului

agroalimentar şi indici rezultativi. În capitolul 3 Politici agricole comune se

abordează Piaţa Comună a produselor agroalimentare, obiectivele şi principiile de

organizare şi funcţionare a Pieţei Comune, politicile de intervenţie, politici

structurale, agricultura în perspectiva extinderii U.E. spre est, necesităţile privind

organizarea şi dezvoltarea rurală, mediul, în cadrul U.E., politici de dezvoltare

rurală, agenda 2000 şi reforma politicilor comune agricole, confruntarea Politicii

Agricole Comunitare cu Politica Agricolă a S.U.A. In capitolul 4 Politici şi

strategii de dezvoltare a agriculturii României se abordează, ajustarea strategiei

dezvoltării sectorului agroalimentar naţional la politicile agricole comune, măsurile

de sprijin guvernamental prin subvenţionare a agriculturii sau prin legea creditului

agricol, căile de perfecţionare a reformei structurale în procesele integrării

internaţionale, negocierile cu U.E. privind dosarul agricol. În încheiere sunt

prezentate concluziile şi propunerile ce reies din studiul efectuat.

Subiectul cercetării şi obiectul de studiu. Subiectul cercetării include sistemul

de management, politicile şi mecanismele integrării sectorului agroalimentar a

României în Comunitatea Europeană.

Obiectul de studiu este sistemul agroalimentar din ţara noastră, segmentul

judeţean al sistemului agroalimentar şi exploataţiile agricole primare prin tratarea

problemelor teoretice şi practice ale managementului contemporan în domeniul

agriculturii precum şi trăsăturile fenomenelor ce ţin de integrarea agriculturii

româneşti în Comunitatea Europea

Baza teoretică şi metodologică. Baza teoretică este realizată pe abordarea

comparativă a lucrărilor economiştilor clasici şi contemporani din ţară şi de peste

Page 6: Alberto Paunescu Abstract

6

hotare, a publicaţiior specialiştilor în domeniul agroalimentar, a actelor normative

din România şi din Uniunea Europeană cu privire la integrare, funcţionare a pieţei

agroalimentare şi cu privire la dezvoltarea rurală.

Baza informaţională a tezei, se constituie din datele statistice ale instituţiilor

specializate din ţară şi de peste hotare ca: Institutul Naţional de Statistică,

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, precum şi instituţii

specializate din România (Institutul de economie agrară, Institutul de Economie

Agrară al Academiei Române) precum şi Direcţia pentru agricultură a Comisiei

Europene. În cercetare cel mai frecvent s-au utilizat următoarele grupări de metode:

sistemică, statistică, grafică, şi dinamică.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute o constituie:

- Argumentarea ştiinţifică a propunerilor privind integrarea României în

Uniunea Europeană, în mod special propunerile ce ţin de creşterea suprafeţei medii

a unei exploataţii agricole, de creşterea eficienţei sumelor limitate alocate de

guvernul României prin dezvoltarea creditului agricol.

- Elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea sistemului agroalimentar al

României în vederea integrării în Comunitatea Europeană.

- Propunerea unui model matematic privind impozitarea suprafeţelor ocupate cu

culturi agricole principale.

Importanţa, semnificaţia şi valoarea aplicativă a tezei. Lucrarea este

importantă pentru că oferă o serie de elemente de armonizare şi apropiere de

sistemul de organizare şi management al structurilor agroalimentare din ţările U.E.

considerând că experienţa dobândită de ţările din spaţiul european permite crearea

unui orizont mai larg de organizare prin diversitatea problematicii integrării

agroalimentare.

Semnificaţia tezei Managementul integrării agriculturii româneşti în

Comunitatea Europeană.

Page 7: Alberto Paunescu Abstract

7

Lucrarea se remarcă printr-un mod modern de elaborare a tematicii care ţine

seamă de progresele realizate în domeniu şi care evidenţiază cunoaşterea de către

autor a unei bogate bibliografii naţionale şi internaţionale din domeniu

managementului integrării agroalimentare.

Teza "Managementul integrării agriculturii româneşti în Comunitatea

Europeană" este, un suport teoretic şi practic pentru toţi specialiştii din domeniu,

conducători de exploataţii agricole şi de direcţii agricole judeţene, studenţi, precum

şi oricărei alte persoane care doreşte să cunoască problemele actuale ale

managementului integrării în noul context european. Acest fapt se confirmă prin

aprecierea tezei de direcţiile judeţene pentru agricultură şi dezvoltare rurală din

Gorj şi Mehedinţi, de Agenţia de plăţi şi intervenţie pentru agricultură din Gorj, de

Agenţia naţională de consultanţă agricolă şi de Direcţia Generală Afaceri Europene

din Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale din România, care se

anexează.

Aprobarea rezultatelor şi investigaţiilor. Principiile fundamentale au fost

prezentate în cadrul a 10 simpozioane, conferinţe internaţionale practico ştiinţifice

din oraşele Craiova, Târgu-Jiu, Chişinău, iar materialele au fost discutate şi

aprobate în cadrul catedrei la specializarea Management.

Publicaţii. Ideile, principiile de bază ale tezei de doctorat au fost expuse

secvenţial, în 16 lucrări ştiinţifice. Volumul total este de c.a. 2 coli autor.

ASPECTELE PRINCIPALE ÎNAINTATE PENTRU SUSŢINEREA TEZEI

Managementul integrării agriculturii româneşti în Comunitatea Europeană se

cercetează pornind de la:

A) Bazele metodologice ale managementului integrării agriculturii

româneşti şi politicilor agricole, care abordează diversele versiuni asupra subiectului

examinat.

B) Situaţia agriculturii şi politicile agricole din Uniunea Europeană.

Page 8: Alberto Paunescu Abstract

8

C) Situaţia agriculturii şi politicile agricole din România.

D) Elaborarea propunerilor pentru ajustarea politicilor şi sistemului agricol

românesc la cel al Uniunii Europene.

În România se regăsesc ca linii directoare ale politicilor manageriale

următoarele:

- preocuparea statului pentru asigurarea unei pieţe libere a bunurilor şi

serviciilor;

- preocuparea statului pentru un sistem generos de asigurări sociale, susţinut de

un regim adecvat de impozitări ale veniturilor personale şi T.V.A.

- stimularea rolului sindicatelor în obţiunile strategice ale companiilor;

- implicarea statului în reorientare profesională

- facilitarea unui cadru asiguratoriu pentru indivizi, care trebuie să se protejeze

singuri în privinţa unor eventuale riscuri;

În consecinţă în România predomină politicile manageriale de tip social

democrat şi foarte puţin cele de tip liberal.

Gospodăria ţărănească este un agent al economiei cu o structură şi un

comportament cu totul aparte. Structura sa cuprinde două componente simbiotice:

familia şi exploataţia agricolă. Comportamentul aparte al gospodăriei ţărăneşti este

dat de rolul tradiţional al familiei în conducerea, reglarea şi susţinerea

mecanismelor economice. În acelaşi timp, mediul economic exterior gospodăriei

determină comportamentul familiei de agricultori. Din această cauză într-un mediu

economic favorizant progresului, deci activităţilor neagricole, inclusiv industriei,

gospodăria dobândeşte un caracter deschis pieţei de forţă de muncă, cât şi celei

comerciale. În caz contrar ea are tendinţa de a se izola, deoarece v-a produce, cu

deosebire pentru propria familie.

Page 9: Alberto Paunescu Abstract

9

Exploataţiile agricole din ţările membre ale Uniunii Europene(15 membrii)

deţin o suprafaţă agricolă de 128,69 mil. hectare, din care 57% arabil, 35% păşuni

permanente şi 8% culturi permanente (vii, livezi etc.)

Suprafaţa agricolă a României la sfârşitul anului 2004 era de 14711,6 mii ha. din

care proprietate privată 14057,6 ha repartizată astfel: 64,0% arabil, 22,8% păşune,

10,2% fâneţe, 3,0% vii şi livezi

În comparaţie cu Uniunea Europeană România deţine un procent mai mare în

ceea ce priveşte terenurile arabile , un procent mai mic în ceea ce priveşte viile şi

livezile şi aproape acelaşi procent în ceea ce priveşte păşunile şi fâneţele. Ca şi

suprafaţă totală, suprafaţa agricolă din România reprezintă 10,8% din suprafaţa

agricolă a Uniunii Europene.

La nivelul Uniunii Europene suprafaţa agricolă lucrată în exploataţii ce revine

pe locuitor comunitar este de circa 0,23 ha în timp ce în România este de 0,42 ha. În

Uniunea Europeană modernizarea producţiei agricole a determinat reducerea

populaţiei ocupate în agricultură la 4,7%, diferenţa pe ţări menţinându-se însă

datorită diversităţii structurii producţiei, modului de folosinţă a terenului şi gradului

de urbanizare. Astfel ponderea populaţiei agricole ocupate în total este de 17,7% în

Grecia, 13,7% în Portugalia, 7,9% în Spania, 8,6% în Finlanda, 4,4% în Franţa. În

ceea ce priveşte numărul muncitorilor salariaţi din agricultură acesta este mai mare

în Germania, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Spania şi redus în Portugalia şi

Grecia. În Finlanda, familiile asigură 97% din totalul lucrătorilor, iar în Grecia circa

96%. În urma măsurilor accentuate de politică structurală în favoarea dezvoltării

rurale are loc la nivelul Uniunii extinderea dublei activităţi. În prezent, la un număr

total de circa 7 milioane persoane care lucrează în agricultură, aproximativ 15%

desfăşoară activităţi cu timp de lucru parţial.

În România populaţia rurală numără astăzi 10,2 milioane locuitori deci aproape

50% din total populaţiei din România din care 4,6 milioane în gospodăriile ţărăneşti.

Page 10: Alberto Paunescu Abstract

10

Populaţia care lucrează în agricultură are un grad avansat de îmbătrânire,

astfel peste 21% depăşeşte 64 de ani. În prezent populaţia ocupată în agricultură în

România este de 3,5 milioane, deci populaţia ocupată în agricultura românească este

jumătate cât toată populaţia ocupată în agricultură în U.E.(15 Membri)

Populaţia ocupată în agricultură se menţine în ultimii 10 ani la peste 30% din

totalul populaţiei ocupate din România, aceasta datorându-se în principal

disponibilizărilor din industrie, o parte a personalului disponibilizat încercând să îşi

ducă traiul prin lucrarea terenurilor agricole şi creşterea animalelor.

La nivelul Uniunii Europene revin circa 10 - 11 ha de teren arabil pe un tractor

şi circa 18 hectare teren agricol. În anul 1994 în agricultura României un tractor

lucra 99 ha teren arabil iar în anul 2004, 56 ha. În condiţiile existente în agricultura

ţării noastre încărcătura maximă pe un tractor este de 30 ha, observându-se astfel

necesitatea creşterii numărului de tractoare şi utilaje agricole.

Producţiile medii la hectar în U.E. erau în 2004 de 6750 kg la grâu de

panificaţie, 4570 kg la orz, 3330 kg la ovăz, 8740 kg la porumb boabe, 6400 kg la

orez iar producţia totală de cereale era de 231787 mii tone. În anul 1998 producţia

cerealiară în România era de 15452,7 mii tone iar în 2004 de 23427,4 mii tone.

Producţia medie la hectar in anul 2004 era de 14383 kg la cartofi, 13770 kg la roşii,

etc. În Uniunea Europeană producţia medie la hectar era de 33100 kg la cartofi,

37870 la roşii, etc.

Producţiile medii în Uniune cresc constant de la un an la altul pe când în

România fluctuează de la un an la altul. Folosirea pe scară largă a muncii fizice în

agricultura Romanească precum şi lipsa fertilizării, combaterii dăunătorilor şi

irigării, a folosirii de seminţe cu productivitate scăzută, se observă în producţiile

scăzute care sunt obţinute, de două trei ori mai mici decât în Uniune

Această diferenţă de producţie nu este legată de calitate solului din România

acestea fiind productiv, ci este legată de slaba înzestrare cu factori de producţie de

productivitate ridicată.

Page 11: Alberto Paunescu Abstract

11

În Uniunea Europeană producţia medie de vin este de 4700 litri/hectar în

România fiind de 4320 litri /hectar. România a avut o tradiţie importantă în ceea ce

priveşte producţia de vinuri însă după anul 1989 datorită preluării în proprietate

particulară a numeroase terenuri ocupate cu vii acestea au fost parcelate, nu s-au

aplicat corespunzător lucrările de menţinere a acestora ajungând în prezent ca 50%

din producţia de vinuri să fie obţinută din vii hibride neputând să fie astfel

comercializat ci doar folosit pentru autoconsum de către agricultorii care îl produc.

Procesul de modernizare a agriculturii şi a spaţiului rural nu se poate reducere

la o singură direcţie, ci trebuie să fie complex şi să se extindă asupra tuturor

structurilor economice şi sociale.

În cadrul acestui proces trebuie pus accentul pe următoarele direcţii:

- creşterea productivităţii agricole

- organizarea economică a structurilor de exploatare în agricultură

- dezvoltarea durabilă a spaţiului rural

- îmbunătăţirea structurii de producţie

- organizarea filierelor pe produsele agroalimentare

Până în prezent sistemul de subvenţii din România nu a dat rezultate, din

punctul nostru de vedere o îmbunătăţire a creditului agricol fiind mult mai

necesară şi mai actuală decât sistemul actual de sprijinire a agriculturii. Subvenţiile

acordate producătorilor agricoli din bugetul de stat au fost de 8930,084 miliarde lei

la nivelul anului 2001, de 10828,604 miliarde lei în 2002, de 13857,919 miliarde

lei în 2003 ceea ce reprezintă o creştere cu 21,3% în 2002 faţă de 2001, respectiv

cu 28% în 2003 faţă de 2002 În anul 2005 producţia vegetala a fost susţinută

printr-o subvenţie în valoare de 14640,603 miliarde lei. Aceste sume nu au putut

asigura subvenţionarea întregii producţii realizate, respectiv au fost numeroase

producţii nesubvenţionate (de exemplu creşterea ovinelor în 2001 şi 2002,

respectiv cultura porumbului în 2003). Astfel în 2005 dobânzile la credite au fost

Page 12: Alberto Paunescu Abstract

12

subvenţionate doar cu 40 miliarde lei. În acelaşi an sprijinul acordat producătorilor

care deţin mai puţin de 5 hectare a fost de 8943 miliarde lei.

Punerea în aplicare a Legii Creditului Agricol, prin care se va urmări

subvenţionarea în anii 2006-2010 a diferenţei de dobândă – între sistemul bancar şi

dobânda plătită de fermieri de 3% - ar asigura cumpărarea de noi tractoare în fiecare

an: 31887 în anul 2006; 36189 în 2007; 41358 în 2008; 47665 în 2009; 55487 în

2010, . În calculele efectuate am luat în considerare o creştere cu 5% (inflaţia

prognozată pe 2006) pe an la preţul tractoarelor pe bucată, concomitent cu

diminuarea dobânzii percepută în sistemul bancar de la 14% în 2005 la 9% în 2010,

respectiv creşterea cu 10% pe an a sumei alocată din bugetul de stat pentru

diferenţa de dobândă bancară. În această situaţie fermierii ar putea achiziţiona

utilaje, instalaţii etc. necesare agriculturii în valoare totală de 55431,676 miliarde

lei, plătind 5% dobândă bancară, iar diferenţă de dobândă de 13857,919 miliarde lei

s-ar plăti de la bugetul de stat.

Tabel 1

Previziunile subvenţionării creditelor bancare şi atragerea investiţiilor private

pentru procurarea tractoarelor

Ani

Indici

2006 2007 2008 2009 2010

Valoarea subven

ţiilor-miliarde lei

16104,663 17715,129 19486,641 21435,305 23578,835

Dobânda

Bancară %

13 12 11 10 9

Preţul unui tractor

miilei

388500 407925 428312 449698 472157

Investiţii private

Miliarde lei

123882 147625 177145 214350 261987

Page 13: Alberto Paunescu Abstract

13

Număr de

Tractoare

cumpărate – bucăţi

31887 36189 41358 47665 55487

Sursa: Calcule proprii

Investiţiile private ţin cont că întreaga valoare a subvenţiilor este alocată în plata

dobânzii anuale, după formula Valoarea subvenţiilor înmulţită cu 100 şi împărţită la

valoarea dobânzii.

Valoarea subvenţiilor este calculată ca o creştere cu 10% anual faţă de valoarea

subvenţiei din anul 2005 în valoare de 14640,603 miliarde lei.

Preţul unui tractor a fost calculat pornind de la valoarea de 10000 euro în anul

2005 la care anual se aplică o creştere cu 5%.

Acordarea creditului agricol cu dobândă subvenţionată în perioada anilor 2006-

2010 ar asigura achiziţionarea a 212586 tractoare ceea ce înseamnă acoperirea

necesarului de tractoare de care nevoie agricultura românească.

Desigur dotarea agriculturii româneşti, a exploataţiilor agricole, cu utilaje

performante, în actualele condiţii ale economiei de piaţă, nu se poate realiza în

decursul unui an, dar elaborarea şi punerea efectiv în aplicare sistemului de

creditare va îmbunătăţii cantitativ dar mai ales calitativ, dotarea tehnică a acestui

vital sector de activitate.

Previziunile Institutului de Economie Agrară în perspectiva anului 2015 arată că

structura exploataţiilor agricole va fi următoarea: numărul gospodăriilor de

subzistenţă (între 0,5-3 ha) se va reduce de la 2800 mii în 1999 la 1100 mii ha în

2015 iar suprafaţa agricolă a acestora va reprezenta 13,5% în totalul suprafeţei pe

ţară faţă de 33,1% în prezent; b) exploataţiile ţărăneşti cu suprafeţe cuprinse între 3-

10 ha ar creşte de la 510 mii în prezent, la 1000 mii în 2015, reprezentând 6,8% din

totalul suprafeţei agricole faţă de 15,2% în prezent; c) exploataţiile ţărăneşti

comerciale vor fi în număr de 80 mii cu o suprafaţă cuprinsă între 10-15 ha şi vor

deţine 6,9% din suprafaţă agricolă a ţării. Asociaţiile familiare cu suprafeţe între 90-

Page 14: Alberto Paunescu Abstract

14

250 ha în număr de 15 mii se vor stabiliza la dimensiuni de 200 ha şi vor deţine

20,3% din suprafaţă agricolă a ţării faţă de 10,1% în prezent; d) fermele comerciale

cu dimensiuni între 40-50 ha vor fi în număr de 25 mii şi vor deţine 6,8% din

suprafaţa ţării estimare cu care suntem de acord ca fiind realistă.

Se observă că în mod inevitabil în timp va începe o creştere lentă a exploataţiilor

medii şi mari în detrimentul gospodăriilor de subzistenţă. La nivelul U.E. 15

numărul de exploataţii era de 7370 mii, suprafaţa medie a unei exploataţii

ridicându-se la 17,4 ha. În România numărul de exploataţii este 3332 mii, suprafaţa

medie ajungând la 4,4 ha. Se observă diferenţa mare de la 4,4 ha la 17,4 ha care

există între suprafaţa medie a unei exploataţii din România şi U.E.

În România consumul produselor de panificaţie este de 220kg, cartofilor de

97kg, legumelor de 156kg, fructelor de 43kg, zahărului de 20kg, uleiuri vegetale de

11kg, laptelui de 194 litri, ouă 206 bucăţi, carne 48kg, peşte 2,2kg. După cum se

observă consumul raţional este doar la ouă şi legume, la cereale fiind aproape dublu

iar la peşte de 7 ori mai mic.

Raţionalizarea structurii suprafeţelor ocupate cu culturi agricole ar face

posibilă asigurarea populaţiei cu produse alimentare în cantitatea şi calitatea dorită.

Prin intermediul impozitului funciar indirect pentru fiecare cultură agricolă

poate fi impus cuantumul suprafeţei raţionale.

Analiticul determinării impozitului specific Y(s) este:

2)( 00

ss eeYchsYsY−+

==

unde s - suprafaţa solicitată pentru cultura respectivă; 0Y -cuantumul

impozitului specific funciar.

Funcţia impozitară )(sY este pară ; dacă suprafaţa cultivată cu cultura data este

zero (s=0), atunci impozitul specific )0(Y = 0Y ; pentru fiecare suprafaţă (mai

Page 15: Alberto Paunescu Abstract

15

mare, mai mică, dacât cea raţională) s > 0 ; functia )(sY este constituită din două

componente: se şi

se−. Prima joacă rolul antistimulativ (cu extinderea culturii pe

suprafeţe tot mai mari impozitul creşte exponenţial, adică frânează extinderea); cea

de a doua se fiind stimulativă, cu extinderea culturii pe suprafeţe tot mai mari,

micşorează impozitul.

Dacă suprafaţa raţională ocupată cu cultura dată constituie 0s , atunci

componenţa antistimulativă va avea forma )1(

0−

ssm

e , iar cea stimulativă )1(

0−−

ssm

e ;

impozitul specific va fi calculat dupa formula : 2.)(

)1()1(

0

00−−−

+=

ssm

ssm

eeYsY.

Dacă cultura respectivă nu este cultivată, adică s=0, impozitul specific

constituie

2.

2.)0( 0

)10()10(

0

00 mmsm

sm

eeYeeYY−

−−−

+=

+=

Aici trebuie să atenţionăm că valoarea parametrului m stabileşte mărimea

impozitului pentru necultivarea culturi respective.

Dacă cultura respectivă ocupă suprafaţa raţională, adică 0ss = , atunci

impozitul specific constituie :

00

)1()1(

00 22.

2.)(

0

0

0

0

YYeeYsYss

mss

m

==+

=

−−−

Page 16: Alberto Paunescu Abstract

16

Observăm că impozitul specific funciar, în situaţile când culturile agricole

ocupă suprafeţele raţionale, este acelaşi pentru toate culturile şi este diferenţiat când

culturile ocupă suprafeţe mai mari sau mai mici dacât cele raţionale.

Să exeminăm două situaţii :

a) cultura agricolă ocupă o suprafaţă de 0.5·so

b) cultura agricolă ocupă o suprafaţă de 1.5·so

In primul caz impozitul contituie :

2.)*5,0(

5.05.0

00

mm eeYsY−+

=, în cazul al doilea :

2.)*5,1(

5.05.0

00

mm eeYsY−+

=

In cazul (a) impozitul specific poate fi interpretat drept " supliment " la suprafeţe

insuficiente (mici) ocupate de cultura respectivă; în cazul (b) "amenda" pentru

depăşirea suprafeţei raţionale.

La cereale pentru suprafaţa optimă de 5000ha şi suprafaţa cultivată de 3570 ha

luând în calcul parametrul m=0,1 avem Y(01,5000,3570) = 1,0040Y0 ceea ce

înseamnă o majorare a impozitului cu 0,4%.

Pentru suprafaţa optimă de 5000ha şi suprafaţa cultivată de 3570 ha luând în

calcul parametrul m=1 avem Y(1,5000,3570) = 1,041Y0 ceea ce înseamnă o majorare

a impozitului cu 4%.

La floarea soarelui pentru suprafaţă optimă de 505ha şi suprafaţa cultivată de

1010 ha luând în calcul parametrul m=1 avem Y(1.0,505,1010) = 1,314Y0 ceea ce

înseamnă o majorare a impozitului cu 31%

Pentru suprafaţa optimă de 505ha şi suprafaţa cultivată de 1010 ha luând în

calcul parametrul m=0,1 avem Y(01,505,1010) = 1,0078Y0 ceea ce înseamnă o

majorare a impozitului cu 0,7%

Page 17: Alberto Paunescu Abstract

17

La sfeclă de zahăr pentru suprafaţa optimă de 270ha şi suprafaţa cultivată de

385 ha luând în calcul parametrul m=1 avem Y(1.0,270,385) = 1,093Y0 ceea ce

înseamnă o majorare a impozitului cu 9%

Pentru suprafaţa optimă de 270ha şi suprafaţa cultivată de 385 ha luând în

calcul parametrul m=0,1 avem Y(01,270,385) = 1,0091Y0 ceea ce înseamnă o

majorare a impozitului cu 0, 9%

La tutun pentru suprafaţa optimă de 150ha şi suprafaţa cultivată de 50 ha luând

în calcul parametrul m=0,9 avem Y(0.9,150,50) = 1,185Y0 ceea ce înseamnă o

majorare a impozitului cu 18%.

Pornind de la cercetările efectuate putem concluziona:

- Politicile agricole din România sunt axate pe adaptarea la politicile agricole

Comune.

- Structura de proprietate în agricultura României a devenit predominant privată,

reforma în acest domeniu fiind aproape finalizată. Peste 96% din suprafaţa agricolă,

aproximativ 98% din efectivele de animale, precum şi 96% din numărul de tractoare

se află în sectorul privat.

-Structura parcului tehnic în continuă deteriorare este incapabilă să susţină (fără

investiţii suplimentare) activităţi de amploare.

-Structura producţiei agricole în România reflectă un puternic decalaj faţă de

U.E., atât din punct de vedere al structurii din interiorul celor două sectoare agricole

(animal şi vegetal), cât şi din punct de vedere al raporturilor dintre producţia

primară şi industriile procesatoare. Analiza de ansamblu a structurii producţiei

vegetale pune în evidenţă o serie de carenţe de ordin agrotehnic şi economic, ce

crează distorsiuni între cererea şi oferta de produse agricole.

-Sumele limitate de care se dispune bugetul naţional pentru acordarea de

subvenţii in domeniul agricol sunt dispersate către o multitudine de obiective.

Page 18: Alberto Paunescu Abstract

18

-Progresul tehnic reprezentat în mare măsură prin cercetarea agricolă se zbate

între nevoile agriculturii, care sunt enorme, şi posibilităţile (în special suportul

financiar) extrem de mici.

-Ponderea forţei de muncă ocupată în agricultură este foarte mare comparativ cu

ţările Uniunii Europene.

-Suprafaţa agricolă este excesiv de parcelată şi aparţine unui numar foarte mare

de proprietari, actualmente existând 3 milioane gospodării familiare cu suprafeţe de

0,5-3ha.

Pentru realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii agricole naţionale

care trebuie să asigure compatibilitatea cu politicile agricole ale Uniunii

Europene considerăm oportun:

-impulsionarea şi eşalonarea activităţilor de armonizare a legislaţiei naţionale la

normele comunitare

-dezvoltarea şi punerea în aplicare a mecanismelor economiei de piaţă pentru a

face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din interiorul U.E.

-în scopul asigurării exploatării eficiente a terenurilor agricole statul Român

trebuie să cumpere pământul de la proprietarii care vor să îl vândă la preţuri

avantajoase pentru proprietarii care nu îl pot lucra, şi mai apoi să îl revândă la

preţuri mai mici proprietarilor de exploataţii care doresc să îl cumpere şi dispun de

posibilităţi pentru expoltare eficientă. Diferenţa de preţ dintre cumpărarea şi

vânzarea unui teren să fie suportată de către bugetul de stat cu condiţia ca să fie

interzisă înstrăinarea terenului procurat pentru o perioadă de 20 ani.

- introducerea impozitelor pe terenurile agricole diferenţiat conform modelului

prezentat astfel încît să se asigure o producţie raţională a principalelor culturi fără a

se produce stocuri mari .

-nedispersarea resurselor bugetare destinate agriculturii pe subvenţii sau alte

ajutoare ci orientarea lor către creditele cu dobândă preferenţială destinate

investiţiilor.

Page 19: Alberto Paunescu Abstract

19

- încurajarea asocierii şi cooperării în agricultură prin facilităţi de ordin fiscal

acordate asociaţiilor şi cooperativelor, atât doar că în centrul asocierii sau cooperării

să fie fermierul, gospodăria familială, bazată pe proprietatea privată, şi acest proces

să se efectueze benevol.

- extinderea statisticii agricole în următoarele domenii:

- structura şi tipolgia fermelor agricole;

- veniturile şi operaţiunile comerciale ale exploataţiilor agricole;

- agricultura ecologică;

- creşterea accentului formării profesionale a agricultorilor, şi a cunoştiinţelor

antreprenoriale ale specialiştilor agricoli.

O altă direcţie de activitate care contribuie la depăşirea situaţiei dificile din

sectorul agroalimentar, la sporirea competitivităţii produselor agroalimentare şi

creşterea exporturilor include:

- elaborarea şi aplicarea standardelor naţionale. Adaptarea acestora la cerinţele

U.E., la standardele mondiale;

- crearea cadrului legislativ şi a actelor normative ce ar include cerinţe minimale

faţă de calitatea produselor agricole din România şi imparţial ar asigura controlul

sanitar şi fitosanitar;

- participarea la expoziţii şi studierea experienţei în domeniul comercializării

produselor agroalimentare;

- încurajarea dezvoltării industriei ambalajului pentru piaţa materiilor prime şi a

produselor alimentare pentru asigurarea competitivităţii;

- modernizarea şi ajustarea tehnică a capacităţilor în industria prelucrătoare;

-asigurarea facilităţilor fiscale pentru firmele străine care investesc în

agricultură ;

A treia direcţie de activitate se referă la mecanismele economice şi include;

- subvenţionare creditelor pentru investiţiile din agricultură;

Page 20: Alberto Paunescu Abstract

20

- asigurarea transparenţei cheltuielilor statului pentru sectorul alimentar întrucât

sunt bine ştiute numeroase cazuri când de numeroase fonduri au beneficiat persoane

care nu aveau de a face cu agricultura;

-stimularea exportului produselor agroalimentare prin rata de schimb

preferenţială. Fiecare euro obţinut de la export să fie schimbat cu 5-6% mai mult

decât cea existentă;

-anularea TVA la produsele agricole pentru producători, iar TVA pentru

produsele alimentare să fie mai mic şi diferenţiat;

- contribuţia producătorilor agricoli la buget să se calculeze în funcţie de venit

şi nu în funcţie de suprafaţa de pământ;

- renunţarea la sistemul actual de compensaţii pentru condiţiile agroclimaterice,

chiar dacă ele nu sunt favorabile şi crearea condiţiilor pentru implementarea unui

sistem privat de asigurare;

- renunţarea la suportul ex ante (înainte de a obţine producţia), care este, de

regulă ineficient şi intervenţia statului expost (după ce s-a obţinut producţia),

stimulând fermierii să producă ceea ce este solicitat pe piaţa internă şi externă ;

Considerăm necesar diferenţierea activităţilor în funcţie de ramură sau cultura

agricolă după cum urmează:

Pentru viţa de vie şi struguri

- în primul rând, urmează a fi stopat declinul suprafeţelor plantate cu viţă de vie

care a scăzut cu peste 50mii hectare în ultimii 15 ani, renovarea acestora cu circa

5%, reamplasarea viilor existente şi majorarea suprafaţelor cu plantaţii noi.

- utilizarea mai eficientă a terenurilor agricole. Plantaţiile viţei de vie, care

urmează a fi defrişate alcătuiesc circa 50% din suprafaţa viilor amplasate pe

terenuri cu înclinare până la 5 grade. Noile plantaţii se vor extinde în spaţii ce

formează 30% din terenurile cu înclinare de 5-10 grade, care sunt mai puţin

favorabile pentru alte culturi agricole, decât viţa de vie.

Page 21: Alberto Paunescu Abstract

21

- adaptarea structurii soiurilor la cerinţele pieţei. Se propune următoarea schemă

orientativă a structurii noilor plantaţii:

- strugurii de masă pentru consumul curent să constituie nu mai puţin

de 20%;

- strugurii pentru fabricarea vinurilor şi sucurilor să formeze până la

80%, inclusiv:

a) vinuri spumante - cca20%;

b) vinuri de consum curent - cca 30%;

c) distilate din vin - cca 5%;

d) băuturi cu denumire de origine - cca 20%;

e) sucuri - cca 5%;

- asocierea producătorilor de struguri şi a fabricilor de prelucrare. Nucleul unei

astfel de asocieri ar fi fabrica de vin.

În al doilea rînd:

- respectarea cerinţelor tehnologice, care ar garanta recolta de struguri la nivelul

de 75-85 quintale / ha, şi a soiurilor pentru vin la nivel de circa 60 chintale de pe

fiecare hectar

- utilizarea tehnologiilor noi de prelucrare a strugurilor, cu respectarea tradiţiilor

naţionale, în scopul majorării exportului vinului de origine în U.E.

- impulsionarea reutilării, pentru a asigura calitatea superioară a vinurilor, a

ajusta tehnologia la păstrarea în vinuri a calităţilor naturale ale soiurilor de struguri

şi ale substanţelor biologice active, la reducerea de proporţii a substanţelor active

folosite în vinificaţie, la reducerea cheltuielilor de materiale şi energie:

Al treilea set de activităţi se referă la mecanismele economice şi include:

- stimularea investiţiilor pentru plantarea viţei de vie, (în medie de 10mii

Euro/ha), prin:

Page 22: Alberto Paunescu Abstract

22

a. scutirea de impozit funciar a terenurilor ocupate de pepinieră,

plantate cu portaltoi şi cu viţă de vie până la rod. Să nu se impună

cu TVA butaşii viţei de vie;

b. formarea unui fond special din accizele obţinute de la vinuri şi

coniacuri care să se utilizeze strict pentru dezvoltarea pepinieritului

şi plantarea viţei de vie;

c. alocarea a 30% din suma obţinută de la diferenţa cursului de schimb

pentru reutilarea şi modernizarea întreprinderilor de prelucrare;

d. repartizarea venitului în mod echitabil la toţi participanţii din lanţul

tehnologic

e. susţinerea financiară a dezvoltării infrastructurii turismului rural în

zonele cu tradiţii vechi de vinificaţie;

Pentru fructe, legume şi produse derivate:

În scopul satisfacerii pieţei interne şi externe cu fructe, legume şi produse

derivate, se cere, în primul rând a stopa declinul volumului de producţie prin:

- restabilirea suprafeţelor plantate cu livezi şi a celor ocupate cu legume.

Extinderea considerabilă a suprafeţelor ocupate cu nuc, în mod special pe pantele cu

înclinare de 10-15 grade;

- sporirea productivităţii în baza respectării normelor tehnologice şi irigării;

- încurajarea dezvoltării micii irigări, a tehnologiei şi echipamentelor de irigare

cu consum redus de energie şi apă;

- implementarea largă a tehnologiilor de congelare a legumelor şi fructelor,

deoarece aceasta este un sector nou care are o perspectivă enormă de dezvoltare;

Al doilea set de activităţi se referă la:

- încurajarea asocierii şi cooperării micilor proprietari de terenuri şi constituirea

unităţilor cu ciclu închis, care ar integra producerea, prelucrarea, păstrarea şi

comercializarea fructelor şi legumelor;

Page 23: Alberto Paunescu Abstract

23

- studierea experienţei principalilor concurenţi (Germania, Franţa )şi

intensificarea activităţilor de marketing, în scopul identificării oportunităţilor;

- crearea bazei de date care ar include informaţia despre producătorii de materie

primă, întreprinderile de prelucrare şi evoluţia cererii pe piaţa din U.E.;

- ajustarea ambalajului, etichetelor şi designului la cerinţele pieţei europene;

A treia direcţie de activităţi se referă la perfectarea mecanismelor economice şi

include:

- elaborarea normelor de distribuire a venitului de la comercializarea fructelor,

legumelor şi produselor derivate între toţi participanţii lanţului tehnologic;

- stimularea fermierilor preocupaţi de plantarea nucului, ajustarea structurii

plantaţiilor de pomi fructiferi şi producerii legumelor la cererea pieţei europene;

- susţinerea financiară a investigaţiilor ştiinţifice şi a instruirii, perfecţionării

profesionale a celor preocupaţi de pomicultură, prelucrarea şi comercializarea

acestora;

- dezvoltarea asistenţei de extensiune, a consultanţei juridice şi economice, în

mod special în formarea planurilor de afaceri, pentru fermierii din sectorul

pomilegumicol;

Pentru cereale

În scopul majorării considerabile a productivităţii şi reducerii parţiale a

terenurilor agricole ocupate cu culturi cerealiere este necesar în primul rând:

- de a elabora un program de suport tehnic, tehnologic, financiar al

producătorilor privaţi, care ar include subvenţii, în funcţie de mărimea suprafeţelor

agricole;

- de a extinde suprafaţa exploataţiilor agricole prin cumpărarea de către stat a

terenurilor şi apoi revânzarea acestora către fermieri la un preţ mic

În al doilea rând, autorităţile publice naţionale trebuie:

Page 24: Alberto Paunescu Abstract

24

- să stimuleze selectarea şi aplicarea tehnologiilor aprobate în practica mondială,

care ar contribui la diminuarea consecinţelor anomaliilor naturii, conservarea şi

sporirea fertilităţii solului, evitarea alunecărilor de teren şi proceselor de eroziune

- să menţină competitivitatea materialului semincer de porumb, să contribuie la

promovarea lui pe piaţa externă şi să sporească calitatea materialului semincer de

grâu şi alte cereale

În condiţiile de astăzi ale agriculturii României, concentrarea sprijinului spre

sectorul comercial este oportună. Dar exagerarea dimensiunilor limită sub care nu

se acordă sprijin poate avea efecte economice şi sociale nedorite asupra

comunităţilor rurale. Mari firme agroalimentare sau de alt profil pot deveni

beneficiarii principali ai acestor subvenţii şi pot deturna veniturile obţinute din

agricultură spre alte sectoare. Familiile rurale, care exploatează suprafeţe mai

reduse, dar produc pentru piaţă, nu sunt stimulate să îşi creeze afaceri proprii şi să

se stabilizeze, ceea ce poate determina apariţia unor tensiuni sociale generate de

nemulţumirile numărului mare de salariaţi agricoli din societăţile de mari

dimensiuni. Or, România are nevoie de stabilitate rurală, asigurată de consolidarea

familiilor rurale. În zonele de deal şi de munte nu se pot constitui exploataţii de

dimensiunile stabilite de lege din cauza parcelării excesive şi a imposibilităţii

comasării pe termen scurt a terenurilor, iar fără sprijin financiar constituirea

diferitelor asociaţii este greu de realizat.

Page 25: Alberto Paunescu Abstract

25

Lista lucrărilor publicate la tema tezei 1. Păunescu Alberto Nicolae //Fundamente teoretice ale relaţiilor economice

internaţionale //Probleme Ale Sistemelor Economice Internaţionale Editura Spirit

Românesc Craiova 2002 pag 252-263.

2. Păunescu Alberto Nicolae// Ajustarea strategiei sectorului agroalimentar la

politicile agricole comune // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat Din

Moldova Chişinău 2003 pag 282-286.

3. Păunescu Alberto Nicolae //Creşterea potenţialului Biologic la efectivele de

animale //Symposia Professorum Chişinău 2002, pag 145-148.

4. Păunescu Alberto Nicolae //Argumente pro şi contra procesului de globalizare //

Symposia Professorum Chişinău 2002, pag 186-191.

5. Păunescu Alberto Nicolae //Evoluţia formelor şi tipurilor de organizare a

agriculturii //Mix Economics Nr 4-6 Craiova 2002, pag 67-68.

6. Păunescu Alberto Nicolae //Programul Sapard instrument comunitar în vederea

relansării economiei româneşti //Mix Economics nr 4-6, Craiova 2002, pag. 90-91.

7. Păunescu Alberto Nicolae //Politica de dezvoltare a industriei Alimentare în

perspectiva intrării în circuitul european //Scientia Nr.1.Tg Jiu 2001 pag 179-180.

8. Păunescu Alberto Nicolae //Calitatea produselor alimentare //Scientia Nr.2 Tg

Jiu 2002 pag. 123-125.

9. Păunescu Alberto Nicolae //Care este societatea pe care o asteaptă românii //Mix

Economix nr2-3, Craiova 2001 pag 17.

10. Păunescu Alberto Nicolae //Relaţia consultant client //Scientia nr.3 Tg Jiu 2002

pag.70-80.

11 Păunescu Alberto Nicolae //Piaţa comună a produselor agroalimentare // Editura

Spirit Românesc Craiova 2003 pag 142-147.

12 Păunescu Alberto Nicolae //Politica de organizare, de dezvoltare rurală şi

agenda 2000 //Editura Spirit Românesc Craiova 2003 pag148-154.

Page 26: Alberto Paunescu Abstract

26

13 Maximilian Silvestru, Hârşoveanu Costel, Păunescu A. Nicolae //Probleme

socio economice în diviziunea teritorială //Editura Spirit Românesc Craiova 2004

pag.42-75.

14. Maximilian Silvestru, Păunescu A. Nicolae // Corelarea intereselor dintre

sistemele agricol şi cel de procesare //Editura Spirit Românesc Craiova 2004

pag.94-107.

15 Maximilian Silvestru, Păunescu A. Nicolae // Modelarea matematică a unor

procese economice // Editura Spirit Românesc Craiova 2004 pag.121-133

16 Maximilian Silvestru, Păunescu A. Nicolae //Modelarea matematică în ecologie,

economie şi politică// Editura Spirit Românesc Craiova 2004 pag.156-162.

Page 27: Alberto Paunescu Abstract

27

ANNOTATION

The main goal of agriculture politics must to assure the compatibility of

agriculture structures of European Union, in the same time of step-by-step

introduction, until of aderation time, P.A.C mechanisms.

Considered within the Central and East European context, Romania disposes of

an agricultural potential whichplaces it before most countries in the region,

obtaining the second level after Poland regarding the agricultural and arable area.

Another factor that sustains the Romanian agricultural potential as well as its

significance on the European level consists of land endowment. In this regard,

confronting total arable area to the inhabitants number it can be noticed that in

Romania for each inhabitant there would be about 0,42ha.

On the internal point, agriculture stands for one of the most important branches

of the Romanian economy, accounting for a relatively large share of Gross

Domestic Product

The must important components of structural adjusting process in

agriculture, is creations of exploitation like european agriculture

The romanian integrations in the european structures must be do with respect

two conditions:

Agricultures Romanian structures must be achieve the European standards for

high performance in productions.

This performance cannot be done with out modernization and development of

agriculture structures.

Romanian has not a rich country in financial resources, and neither high

managerial experience for creation in short times for performant structure in

agriculturale departments.

Page 28: Alberto Paunescu Abstract

28

АННОТАЦИЯ Выполнение основных объективов аграрной политики должно

соответствовать с аграрными структурами Европейского Союза, одновременно

с постепенным введением, до момента вступления и по обстоятельствам

соответственно с переговорными переходными периодами, механизмов ОАП.

Для того чтобы успех интернационального включения агрикультуры был

быстрее выполнен, необходимо сочетать экономический состав и социальный

в одном функциональном агрегате, в котором компромиссы должны

оцениваться точнее. Действуя односторонне, к примеру на экономической

стороне без того чтобы взять во внимание социальную сторону и ту

обстоятельственную, на положительные эффекты, но и на тех отрицательных,

которые являются очень часто, означает произвести к серьёзным

пертурбациям в социальную жизнь, а то что касается обстоятельственную

сторону – они могут привести к негативным непоправимых эффектам. С

другой стороны действия со слишком сильным социальным характером могут

привести к рыночным экономическим беспорядкам и опозданиям, иногда

бесполезным, экономических реформ. Оба из этих аспектов встречались часто

после 1989 годов в Румынии. Самая важная из составных процесса

социального регулирования в агрикультуре это формирование

эксплуатационного годного аграрного сектора, европейского типа.

Выгодная интеграция Румынии в Европейских структурах реализуется с

соблюдением хотя бы двух условиях, а именно: соответствие структур с

европейскими и достижениями, которые смогут действовать на общем рынке.

Эти достижения не могут быть достигнуты без развития и модернизации

аграрных структур.