seseHea gHEEEEPP

aH &EEHncEaHeHor

Dr, PHILIPPE DE WAILLY

OIttE$IAilIBERT CHRI$TIAII BRIIICOURT

Traducere : MARGARIA VAVI PETRESCU

NDITURATIDEREDITURA CARTEA PENTRU TOTI

CUPRINS

Prefagd de Brigitte BardotIntroducere

I - Ciudata relafie radiobiologicdtr - Legdtura telepaticdIII - Animalele prev[d catastrofelery - Animalele ii inleleg pe copiiV - Animalele qi moarteaVI - Mesaje din lumea cealaltdVII - Al gaselea sim! al caluluiVil- Ascultind pdsdrile vorbitoareIX - Ce ne spun menatele

X - C[ldtoriile extraordinare ale pdsdrilor mi-gratoarc

XI * Alti migratori ce stirnesc uimireXII - Enigma porumbeilor cdldtoriXIII- Mesajele secrete ale delfinilorXIV- $i animalele mari procedeazd

7

13

27

40

53

65

74

87

98

111

r27

t32170

t79r87

20t206

223))1

XV - Insectele: niqte supraoameni!Concluzie ..................

tl

Mullumiri.

229

PHILIPPE DE WAILLY

,,radiobiologicd" definitd de Vassiliev gi de mulli allicercetdtori; Rupert Sheldrake le dd numele de ,,cimpurimorfice". Psy-trailling-ul propriu ciinilor qi pisicilor nuface obiectul unor studii decit de pufind vreme. Confratelemeu, Jean Dehasse, vorbegte de ,,percepfia independentda simlurilor cunoscute".

Voi fi poate iertat cd am prezentat in aceastd cartefenomene, acte, comportamente, acliuni individuale saude grup, performanfe gi str[fulgerdri pe care nu le potexplica. Am utilizat chiar formula,,percepfie senzoriald",(ESP in englezd),fdrd.a gti - sau a infelege * care le s?nt

sursele sau mecanisrnele de functionare. Noi sintemoameni de gtiinfd, noi putem ingriji, vindeca, dar trebuiesi admitem cd multe fbnomene ale vielii ne scapd. $inu-i nici nevoie sd ne cufunddm in trecut ori sd privim inaltd parte. Faptul neexplicat gi inaplicabil se afld inpreajma noastr6. Am avut mul1i ani la rind o cdfeluqdmicd, o corciturd de ogar milos coreean, cu coada ?mbir-ligatd., pe care sofia mea qi cu mine am crescut-o de lavirsta de o lund. Se numea Vanille. Cind plecam la drumqi ne hotdram sI o ludm cu noi, cdleluqa igi manifestabucuria. Cind, dimpotrivd, ne era imposibil sd o ludm gi

pe ea, Vanille gtia acest lucru qi incerca prin toatemijloacele s5 ne schimbe hotlrirea. $i, totugi, comporta-mentul nostru in ambele cazrnt era identic. Vanille - cums[ poli avansa o altd explicafie? - ne citea gindurile.Niciodatd n-a dat greg.

Cine dintre noi poate ridica pretenlii la o asemeneainfailibilitate, indiferent care ar fi spafiul sdu de viald sautlonreniul de activitate?

26 27

Cnprrolul I

Ciudati relafie radiobiologicl

Povestea lui Poutsy

Am avut un prieten apropiat, Michel Boutin, pro-prietarul unei reviste de mare reputafie, Amatorul de artd.Cind l-am intilnit pentru prima datd, el conducea doudgalerii la Saint-Tropez. A pdrdsit Coasta de Azur pentrua se stabili in Bretania, unde locuia intr-o casl spalioasdinconjuratd de copaci. Avea un motan necastrat, pe numePoutsy.

Michel Boutin qi sofia lui au trdit patru ani in Bretania,apoi au luat hotdrirea de a locui la Neuilly, in apropiereal'arisului. Cam cu un an inaintea plecdrii lor din Bretania,l)outsy, de care Michel Boutin e foarte ataqat, fuge deacasd. Acest gen de escapade se manifestd frecvent lacotoii necastrafi. I se semnaleazd prezenla in pddurea dinvccindtatea casei gi i se atribuie chiar un veritabil harem.l)outsy avea pe atunci gapte ani qi Michel Boutin nu maispera sd-l revadd in preajma lui.

in ziua rnutdrii, totugi, Poutsy ?qi face aparigia qi sarein magina americani a familiei Boutin. Mobilele fuseserd

PHILIPPE DE WAILLY

de pe acum transportate qi casa rimisese goaLd.. MichelBoutin il primeqte cu emo{ie pe motanul pe care nu-l maivdzuse de opt luni:

- il tuem cu noi! ii spune sofiei sale.

- Imposibil, ii rdspunde ea. Motanul e obignuit cullbertaka, cu pddurea. Uitd-te la el: e aproape sdlbatic! Osd sufere la Neuilly!

Dar Michel Boutin rdmine pe pozilli. Poutsy s-a intorsde bundvoie, chiar in ziua plecdrii 1or. Cum de a gtiut?Nimeni nu poate infelege. E limpede cd, gi aga, sdlbdticit,el nu accepta sd fie desplrfit prea mult timp de st[piniilui. in cele din urm5, Michel Boutin obline ciqtig de cauz6:Poutsy va rdmine impreund cu familia Boutin.

La Neuilly, Poutsy se simte in largul lui, iqi deli-miteazd. rapid teritoriul qi iqi reia obiceiurile. Locuinfafamiliei Boutin se afld in preajma unui scuar in caremotanul domneqte ca un stdpin. iqi reconstituie aici chiarqi un harem; intri in competifie cu alli masculi, dar faptulnu pare sd-l deranj eze prea mult: duce o existenld ce arputea fi calificatd drept semisdlbaticl. Pind in ziua incare familia Boutin decide sd se mute din nou, intr-unapartament din Marais, ce nu comporta nici un spafiuacceptabil pentru nevoia de libertate a lui Poutsy. Dupdmulte govdieli, aleg solulia care li se pare cea maipotrivitd. Motanul va rdmine la Neuilly. Paznicul scuaruluidin vecindtate, un om cit se poate de binevoitor, acceptdsd aibd grtjd de motan qi, in schimbul unei mici sume debani pldtili cu regularitate, sd vegheze asupra hranei luiPoutsy. Din c?nd in cind, familia Boutin vine s5-i facd ovizitd. Dar, intr-o bund zi, paznicul scuarului le

28 29

AL SASELEA STMT AL ANIMALELOR

scmnaleazd faptul cd Poutsy a inceput s[ lipseascd destultlc des qi pentru perioade din ce in ce mai lungi.

- Nu l-am mai vdzut de o sdptdmin[, le spune el.Fird indoiald cd Poutsy qi-a gdsit un alt teritoriu de

vindtoare qi de amor prin vecinitate. Dacd se intoarce dincind in cind in scuar, nu-i nici un motiv de ingrijorare.l)upd un timp, pare sd fi dispdrut dcflnitiv.

- Nici urmd de motan de trei sdptdmini, le comunicdgardianul la telefon.

O lund mai tirziu,la uga noului domiciliu al familieilloutin apare o pisicd necunoscutd,, jigdritd,, murdard. Mair:xact spus, la fereastrd, fiindci animalul zgiriia pe geam.l)c necrezut, era chiar Poutsy! A traversat Parisul gi qi-ar.cgdsit stdpinii intr-un loc aflat la mai mulli kilometrirlistanfd, unde nu mai fusese niciodatd, un loc pierdut inrnijlocul unei refele urbane dense gi deosebit de peri-t:uloase.

La inceput, mi-a venit greu sd cred in veridicitatealcestei istorioare, dar ea s-a dovedit a fi exactd. Un prietenrrri-a confirmat amdnuntele. intimplarea m-a cufundat -6i md cufundd incd - intr-un abis de intrebdri; am discutatltlesea cu Michel Boutin qi cu solia sa. Natural, poutsy;r rdmas la ei. 1l ingrijesc cu regularitate; cind avea trei-sprezece ani, a fost victima unei muqcdturi urite, cdpdtatd,lar[ indoiald, in timpul unei scurte escapade. A trdit fericitins[ pind la qaisprezece ani.

M[ gindesc adesea la motan gi la uimitorul druml)irrcurs intr-un orag plin de magini, unde o pisicd rdtd,citd,cstc pinditd de numeroase pericole. Pe distanfa parcursdrle: Poutsy nu exista nici un reper, nici o urmd a stdp?nilor

PHILIPPE DE WAILLY

cdutafi. $i, atunci? S[ existe oare o tregdturd telepatici,suficient de puternicd'gi suficient de persistentd pentru

a-l ghida pe animal? tn aoeastd lntirnplare extraordinard,ce parte revine afectivitfiii? Sn existe intre anirnal gi

st5ptnii lui o relafie a cdrei natur6 nu o ounoagtem? Se vaputea explica intr-o zi psy-trail.ing-ul sau, altfel spus,

depistarea mentald?

C,ilitori care stirnesc uimire

Pentru moment, trebuie si ne limitdm doar larepertorierea cazurilor de revenire a pisicilor gi a ciinilorla st[pinii sau la vizuina lor, in aqteptarea unor date m4icornplete. $i tn acest domeniu nu ducem lipsd de

documentafii. Putem citi ou regularitate in presd relatdride acest gen, pe care le regisim gi in cronicile din trecut.

Cunosc de multd vreme - din picate frrd a de{ine qi

probe T povestea corciturii Moffino, un ciine pdrdsit inimprejurimile Nloscovei de citre un soldat al lui Napoleon.

Acesta gi-a regdsit stdpinul in ltalia, dupd ce a indurat de

unul singur inspdimint[toarea retragere din Rusia. Sd maicitdm qi cazul, intru nimic mai documentat, al ogaruluiCezar care, in secolul XVI, a frcut singur drumul dinElvelia la Paris, la trei zile dupd pierderea stdpinului slu,cu poqtalionul, gi a reuqit si dea de el la curtea regeluiHenric al III-lea.

E cunoscuti gi intimplarea lui Baron, caniqul oferitde Victor Hugo marchizului de Faletans, ce tocmai fusese

nurnit ambasadorul Franlei la Moscova. Abia instalat in

AL $ASELEA SIMT AL ANIMALELOR

noua lui locuinti, Baron a gi dispErut. Poetul a fost ingti-infat,printr-o scrisoare. Aproape opt luni mai tlrziu, buc6-tdreasa poetului descoperd r.lluitin la uga locuinfei din piafaVosges din Paris, un canig tremurlnd, slab, aproape f6rdsuflare. Baron se lntorsese de la Moscova! Cum?

Philippe Ragueneau a publicat recent o carte intitulatXUlisse, motanul care a traversat Franla, Este vorba desprepovestea - rninunat romanfatd - a cildtoriei pfectuate dela Bandol la Paris, pe o distanf[ de aproape o mie dekilomEtri de motanul lui, care se crezuse pirdsit. lntim-plarea e adevdratS. Philippe Ragueneau nu propune alt[explicalie in afarc faimosului ,,al qaselea sim!" de care neizbilnrt in mod iremediabil: ,,Ulisse pi-a urmat drurn-ul,scrie Philippe Ragueneau, luind-o de-a lungul cdii feratece avea sd-l conducd pe cel mai scurt drum de la Bandolla Paris... Simplu ca bund ziua. lntrebdrile, le ldsa peseama savanfilor. Fiecare cu ale lui."

Isprava lui Ulisse in domeniul psy-trailling-ulai md,pune pe ginduri, ca de altfel toate intimplirile de care amluat cunogtingd. in Lg73, Hector, un foxterrier de trei saupatru ani, aparlinind lui William Mante, comandantulcargoului Simaloen a fost abandonat pe cheiul de laVancouver, mare port la Pacific. Hector avea obiceiul sdhoindreascd in timpul escalelor. Comandantul a aminatridicarea ancorgi pind la ultimul minut dar, in cele din urmd,cu inima zdrobitd, a trebuit si plece. Cargoul Simaloer se

indrepta spre Yokohama, in.Japonia. Cind Hector gi-a fEcutaparilia pe chei, la f,ost nevoit sd constate cd nava plecase.Potrivit unor rnartori, ciinele a rdtdcit citeva zile: a fostvdzut urcind la bordul diferitelor cargouri, iar apoi

30 3l

PHILIPPE DE WAILLY

coborind. in final, a ales nava Hanley, a rd:nas la bord, iaraceasta a ridicat ancora cu destinafia Yokohama. Poate cd

a fost o intimplare, poate cd ntr. Era un cifel simpatic, aga

cd echipajul l-a adoptat imediat. in apropierea coastelorjaponeze, Hector a devenit foarte nervos. in port, inaintede oprirea maginilor, s-a aruncat peste bord gi, sub ochiistupefiali ai matelofilor, s-a agdlatde o joncd de transport;dupd doud ore, regdsea cargoul Simaloer ancorat la chei gi

pe stipinul sdu, comandantul Mante.Aventura lui Hector - o cdldtorie pe mai mult de

7 000 de kilometri - a fEcut obiectul unor numeroase

articole de presi. Pe planul distanfei, acest foxterrier paresi fi bdtut recordul de 3 500 de kilometri stabilit de opisicd newyorkezd. Pisica a fost 16sat5 in grija uncirprieteni ai stlpinului s[u, fiindcd acesta urma sd locuiasclin California. Dar pisica n-a fost de acord. Patru sau

cinci luni mai tirziu, a apdrut, scheleticd, la uga locuinfeistdpinului ei gi, dintr-un salt, s-a lncoldcit in fotoliul incarg, la New York, obignuia s[ doarmd! Nou-sosita, ce

semdna aidoma cu pisica ldsatd la New York, a fostinspedtatl cu cea mai vie aten{ie. Stdpinul ei a descoperitin apropiere de baza cozii o cicatrice caracteristicd,provenind de la o rand veche. Acest indiciu nu mai ldsa

. nici un dubiu. Nu s-a aflat niciodatd vreun detaliu legatde incredibila ei cdldtorie transamericand.

La fel de neverosrmll a fost qi periplul realizat inaceeagi perioadd de ciobdnescul scblian Bobbie. Stdpinul,sdu, Franck Brazier, proprietarul unui restaurant dinSilvaton, statul Oregon de pe coasta Pacificului, a hotdrit

AL SASELEA'SIMT AL ANIMALELOR

s[ plece in vacanfd, impreund cu f,amilia, in Indiana, laWolcott. Ciinele ii insofea. La un moment dat, Bobbies-a luat lahafid cu o haitd de ciini gi a dispirut in goanamare. Familia Brazier l:a cdutat zile intregi, dar frrd"succes. Familia s-a intors in Oregon. Neconsolatd,, arcluatcdutdrile prin afige lipite pretutindeni, mesaje radio,articole din ziarc. Dupi mai multe luni de iarnd, citresfirgitul primdverii, Bobbie gi-a fdcut aparilia inrestaurantul din Oregon, jigdrit 9i sfirgit de oboseal[. Afost recunoscut cu ugurinfd dupl blana lui, atitudinilefamiliare, obiceiurile, comportarnentul. Un colonel inrezewd a acceptat sd intreprindd o anchetl gi a plecat inIndiana pentru a incerca sd refacd periplul tul goUUie. Ridentificat mai multe persoane care au addpostit qi hrinitciinele pe drumul lui de intoarcere. Un megter marchitanl-a adipostit in statul lowa. Apoi, ciinele a traversatNebraska gi a trecut fluviul Missouri. I s-a gdsit urmaprin Colorado, Denver, in toiul iernii. ii rdminea sdinfrunte zdp'ezile gi temperaturile glaciale din MunfiiStincogi, imensd barierd de gheaf[, reputati ca fiind denetrecut in acea perioadd a anului. A fost reperat inWyoming, apoi in Idaho, unde o fermierd cumsecade,Marie-Elizabeth Smith, l-a ad[postit, animalul fiindextenuat qi aproape mort de foame.:Restabilit ulterior, iimai rlmineau de parcurs doar cele citeva sute de kilometricare il mai despdr,teau de st[pinul lui. Colonelul a estimatla 5 000 de kilometri traseul parcurs de Bobbie pentru ase intoarce acasd.

Mai modest, dar la fel de uluitor" este qi cazul luiMao, ce a stirnit vilvi in presa francezd din 1971.

32 -t -t

PHILIPPE DE WAILLY

Superbul motan de angora, negru, trdia linigtit intr-ofamilie de francezi care locuia la Verdun. Aceasta, fiindnevoitd s[ se instaleze intr-un alt oraq, a inceput pregdtirile

de mutare. in vinzoleala generald, animalul, deranjat inobiceiurile lui, a dispdrut. Resemnatd, familia a plecat la

drum f6rd Mao. Dupd gase luni, un motan zg?riia la uqa

familiei respective, pe atunci stabilitd la Montlugon.

,,Mao? Nu-i cu putinfd!" $i totugi el era! Parcursese 500

de kilometri ca sd-gi regdseascd stdpinii!Aq mai crta cazul lui Minuchette, o adorabild pisiculd

obignuitd. lqi iubea st[pinii gi igi ducea zilele,liniqtitd, la

Bourges. in iulie, impreund cu familia, a plecat in vacanfd

intr-un camping situat in apropiere de Royan. Dupd

cincisprezece zrle, a dispiirut gi toate c[utdrile au rdmas

zadarntce. La intoarcerea in Royan, tatdl, mama qi

bdielelul de opt ani se gindeau fdrd incetare la pisica 1or.

Nu reugeau sd se resemneze cu disparilia ei.

Pe 17 octombrie, trei luni mai tirziu, vecinii au

descoperit o pisicd tigratd, slabd, hdmesitd de foame,

aproape s5lbdticit6, de care nu se putea apropia nimeni.intorc?ndu-se de Ia prald,la doi paqi de casa 1or, mama a

remarcat animalul care a inceput sd i se frece de picioare,

s-a luat dupd ea, a trecut pragul, a intrat in camera

bdiefelului, a sirit pe pat gi a prins s[ frdminte plapumagi sd toarcd, aqa cum avea obiceiul. in ciuda bldnileijumulite, a sldbiciunii gi a stdrii ei jalnice, nu mai incdpea

nici o indoialS: era vorba, intr-adev[r, de Minouchette!I)arcursese 400 de kilometri. $i-a reluat rapid obiceiurile,ilr bdielelul a scdpat de starea lui depresivd.

34 35

AL SASELEA SIMT AL ANIMALELOR

Psy-trailing-ul

Dupd mine, psy-trailing-ul, a cdrui existenfd nu poatefi negati de nimeni, iqi va gdsi intr-o bund" zi explicafiaqtiinfific[. lntr-adevdr, nu trecc o sdptdmindfdrd. sd nu-mifie relatat vn caz ce desfide ratir.urea.

intr-o lucrare apdrutd in l9cXr, animatorul televiziuniibritanice, Rolf Harris, care triiicq;tc in Australia, a raportatmai multe cazui semnificativc, toatc confirmate qi celebre:

-Prince, terrier irlarrclcz. in 1914, stdpinul lui, JamesBrown, este mobilizat: plcac[ din l{ammersmith, de laperiferiile Londrei, pe fiontul din Franfa. Prince il gisegtedupd doud luni! Cum a trecut peste Canalul Minecii?Avea sd devini mascota regimentului North Staffordshire.La vremea respectivS, povestea lui s-a bucurat de un marer[sunet in Marea Britanie.

- Whysky, terrier. Pierdut in 1970 de Geoff Hancock,

;ofer de camion. in timpul unei pauze pentru o cafea, laDarwin (Australia), el sare din camion gi dispare. Noudluni mai tirziu, qi la 2 600 de kilometri depdrtare, Whyskysc intoarce la Geoff, in Melbourne!

- Bede, setter. Locuieqte impreund cu stdpinul sdu inlrssex, dar e pierdut de acesta in timpul concediului,petrecut in Cornwal. ii vor trebui trei luni ca sd se intoarcdin casa stdpinilor lui, dupd un parcurs deosebit de

lrericulos, de 400 de kilometri. in 1977, va fi numit ,,celrriai curajos ciine al anului" de cdtre clubul englez Kennel.l'}rietenii nogtri hritanici gtiu s[ prefuiascd virtutea.

- Sugar, motan persan. Proprietarul lui, Stacy Wood,

lriirdseqte Califomia in 1952 pentru a se instala in Oklahoma,

PHILIPPE DE WAILLY

unde hotdrdqte sd-qi petreacd anii de pensie. Sugar, uncotoi de doi ani, ndscut cu o diformitate a coapsei, ilgdseqte dupd paisprezece luni de la despdrfire, in pofidainfirmitdlii lui. (J.B. Rhine a autentificat acest caz extrem9i l-a studiat.)

in ceea ce m5 priveqte, l-am cunoscut gi l-am tratat peTeddy, un formidabil,,mascul de pripas" ce locuia in CartierulLatin,la stdpinul lui, proprietarul unui restaurant cu faimdde pe bulevardul Saint-Germain, Capra de Aur intr-o zi, intimpul unei plimbdri pe colina Montmartre, Teddy, cuprinsde belia alergdturii flrd !int[ de-a lungul strddufelor, se pierdede stipinii sdi. Mult mai tirziu, am aflat amdnuntele?ntimpldrii: ,,Ncfcricilii restauratori, innebunili, au recurs latoate mijloacele, au intrebat trecltorii, au ajuns chiar gi lacomisariatul de polifie. inzadar. La capdtul puterilor, citevaore mai tirziu, frtn{i de oboseali, aproape disperafi, s-au intorsacasd. Aici, au avut nepldcuta surprizd sd, gdseascd ugaintredeschisd. Sd fii jefuit in aceeaqi zi in carc !i-ai pierdutcel mai bun prieten e culmea ghinionului! Pdtrund in locuinldcu circumspecfie... Nimic suspect... Furiqindu-se, ajung incamera de dormit gi, apropiindu-se de patul de pe careagtemutul era pulin dat la o parte, ce descoperd? Botul luiTeddy. Dupd ce ii cdutase fbrd succes in piafa Tertre, elconsiderase cd singura qi cea mai bund solulie era sd se

intoarcd acasd gi, curn u$a nu era incuiatd, s-a dus linigtit sdse culce."

Cum de a gdsit Teddy drumul dintr-un capdt alParisului in cel61alt, atita vreme cit nu parcursese niciodatdacest traseu?

imi vine in minte qi un ciine originar din Essarts-le-Roi, ?n apropiere de Rambouillet, un scotch-terrier. Fusese

36

AL $ASELEA SIMT AL ANIMALELOR

tlc curind adoptat de o familie care locuia pe bulevardulMurat din Paris. Fiind dus sd i se faci toaleta la o persoandcc lucra ?n clinica mea din Boulogne-sur-Seine (poreclitI'opov, qi devenit de atunci regele inghefatei din Saint-'l'ropez), fuge pe seard qi se intoarce ?n cele din urmd larroul lui domiciliu parizian, a doua zi dimineafa. Fdrd siczite, eI a regdsit casa de pe bulevardul Murat qi chiar arrimerit la etajul al qaselea, unde locuiau noii lui st[pini.iji, totugi, nu ficuse drumul acela decit o singurd datd, qi

rrtunci cu maqina.Mi s-a adus la cunoqtinld un fapt qi mai ciudat.

Stdpinul lui Dick - un tindr ciobdnesc gerrnan, din familiebund - hotdrise s5-l lase pe acesta pentru un timp la unprieten care locuia la un kilometru de casa lor. Acestprieten era proprietarul unui atelier de reparafii auto unde,lirpt foarte important, ciinele nu mai fusese niciodatS. Petlrum, stdpinul ?qi aminteqte ci trebuie sd se ducd la ointilnire de afaceri; cind se intoarce de la clientul lui, nicirrrmd de Dick! Cdutdri, reveniri la domiciliu, apel laSocietatea pentru Proteclia Animalelor, toate fird succes.l)escurajat, proprietarul revine acas6. Spre marea sasLrrprizd, primeqte un telefon de la prietenul sdu, mecaniculrruto: ,,Ce s-a intimplat? Dick tocmai a venit aici singur!"

Cum de a infeles animalul cd stdpinul lui hotdrisesa-l ducd in acel atelier? Nu sint in stare sd dau nici unrispuns.

Acum ciliva ani, Brigitte Bardot a plecat cu maqinarlin Madrague, locuinla ei din Canebiers, Saint-Tropez,pcntru a participa la o seratd datd in onoarea ei pe plajarrrrrri prieten, Roger de I'Esquinade, afTatd la celilalt capdt

37