Aiul al XCn-lea. Ni. 95. NUMAfcUL 2 Lai B ra şo v Miercuri 11 Septemvrie 1929

lliutii A AdministraţiaS HAVA L W R V A fB l BRAŞOV. -

VKLEFON 228. i k M u m t aaual 860 lai. f l i i r a rirtlătnato 800 !• !. Amanţurl, raclamo, după tarif.

Fondată la 1858 de Qeorge BariţluApare de trei ori pe sAptăm&nă

»Viitorul* menţine cu încăpă{inare, că în alegerile paria* mentare guvernul P. N. Ţ. a distrus autoritatea guvernamentală înlăturând autorităţile şi jandarmeria.

Adecă a face ce spune legea înseamnă »distrugerea au- torifălii guvernamentale*._____Convinsă concepţie I

Cooperaţia şi pacea între clase şi popoare

Unii din cei mai mari roman­cieri ca Leo Tolstoi şi Bertha V. Suttner şhau consacrat seri sul, chiar înainte fde războiul cel mare, descrierii {grozăviilor războaielor. După ultimul mare război nu numai romancieri ca Romain Rolland ci şi econo­mişti de seamă ca profesorul Key nes au susţinut şi susţin că mijlocul de căpetenie al îmbu­nătăţirii stării materiale şi spi* rituale a omenirii II alcătueşte dezarmarea.

La congresul international cooperatist ce s’a finut în Au­gust 1921 în Basel (Elveţia) marele cooperator şi economist Ch. Cide a anunţat că cea mai potrivită armă contra războiului o înfăţişează organizaţia coope­ratistă şi educaţia în spirit coo­peratist. Această educajie trebue să înceapă din copilărie spre a ob)ine în viitor Rezultatul dorit. Instinctul războinic şi distructiv se manifestă din primii ani ai vieţii prin bătăi, chinuirea ani­malelor, stricarea jucăriilor, ru­perea florilor etc. Mai târziu instinctele duşmănoase şi revo­luţionare sunt alimentate de sistemul economic capitalist bazat pe concurenta înverşu­nata. Astăzi entuziasmul masse- lor ipentru luptele brutale de box mărturisesc fiinţarea unor porniri sălbatice, cari nu sunt Încă pe deplin înăbuşite.

Profesorul Gide a atras aten­ţiunea, în cuvântarea finută la congresul international coope­ratist, că originea războiului trebue căutată nu atât în cau­zele economice .'cât mai cu seamă în cele spirituale. Răz­boaiele sunt pricinuite de pa­siuni: invidie, răutate, gelozie. Nu degeaba ipoetul vechei Grecii, Homer, a crezut că răz­boiul Troiei a fost pricinuit din cauza unei femei.

Nu se poate spune că răz­boiul cei mare s’a deslăntuit din cauza {nevoilor şi a sărăciei; el a angajat tocmai statele cele mal propâşiie în cele econo­mice. iDorinja de supremaţie, de umilire, de revanşă au fost tot-atâtea pricini ale incăerării lumii.

Din cine sunt alcătuite arma­tele cari se bat? In cea mai mare parte din ţărani. Pe ţăran n’are cine să-l protejeze ca să fie ferit de focul gloanţelor. In toate războaiele, numărul cei mare al celor căzuţi e dat de |ărani, adecă de cătră marea clasă de producători. Această pătură a populaţiei trebue să fie aşa crescută şi instruită ca să-şi dea seama şi de rosturile nemărturisiie ale războaielor, cultivând-o In spiritul iubirei de oameni, a respectului avutului şi viefii omeneşti.

Fără îndoială că un |Sran harnic şi împăciuitor, care nu urăşte şi nu păgubeşte, nu poate avea trai bun. şi sigur într’o lume în care aceste sen-

timente nu vor fi îndeajuns preţuite.

Cooperaţia are un rol mare în crearea unei vieţi rurale cinstite, a unei industrii, a unui credit şi a unui comerţ cinstit. Cooperaţia, contrar comunis­mului şi socialismului de stai, nu fnlătură concurenta înverşu­nată ci o schimbă într’o între cere vioaie dar nedistrugatoare. Cooperaţia este menită a înlă tura câştigul capitalist, adecă îmbogăţirea celor putini pe so coteala celor mulţi; mişcarea cooperatistă se opune monopo lului capitalist urmărind instau rarea unei concurente libere.

Economia naţională a studiat până acum mărirea bogăţiei indivizilor; cooperaţia o va în vata să studieze bunăstarea gru purilor. Cooperaţia reprezintă acel patrimoniu moral o cărei valoare impune oamenilor şi va străbate cu succes . prin vremi, spre binele nemărginit al po poarelor de pretutindeni cari vor sfârşi toate în a recunoaşte că izbânda supremă ce se va câş tiga va fi pacea pentru foţi şi între toti. Nu a spus în zadar părintele cooperaţiei germane Schulze-Delitzsch: »Cooperaţie însemnează pace*. Şi nu fără adânc înţeles a adoptat Alianţa cooperativă internaţională in anul 1923 ca drapel original toate colorile curcubeului ca simbol al păcii şi al unei noui ere de înfrăţire a claselor şi a popoarelor. Alianţa {cooperativa internaţională, a fost singura organizaţie internaţională, care în timpul războiului mondial şi’a scos — ca şi mai înainte — organul său de publicitate în limbile germana, franceză şi coqIszS«

Spiritul înalt şi binefăcător al păcii dintre clase şi popoare va putea fi răspândit şi consolidat în primul rând de cooperaţie, care îmbinând preocupările ab­stracte cu munca organizată, dă acel mănunchi de gânduri, de simţiri şi de fapte pe care se poate aşeza temeinic învremile ce vor veni edificiul măre} al păcii universale.

Dr. V ictor Jinga.

îm potriva abuzurilor va­m ale. Ministrul de finanţe a dat astăzi o circulară inspectorilor vamali în care le atrage atenţia asupra abusurilor ce se săvâr­şesc zilnic la toate punctele de frontieră şi la toate oficiile prin incasarea de »şper| şi bacşiş*. Inspectorii vamali vor cerceta registrele tuturor biurourilor de expediţie vamală spre a vedea ce sume au fost date diferiţilor funcţionari din centrala ministe­rului său dela punctele de fron­tieră în vederea frustărli statu­lui de taxele legale.

De asemenea s-a .hotărât să se facă Inspecţii Inopinate ia toate vămile spre a se constata abuzurile,

Timp de 3 zile oraşul nostru a găzduit pe membrii Barourilor avocaţiale din {ara, întruniţi în congres anual rezolvând în şe­dinţele tinute Duminecă şi Luni toate obiectele dela ordinea zilei.

Şedinţa de d esch id ere.Duminecă la orele 11 dim.

după serviciul divin din bise­rica ortodoxă din Cetate, con- gresiştii s’au întrunit la Teatrul National unde a urmat deschi­derea congresului sub presidiul d-lui D. D obrescu , preşedintele Uniunei advocaţilor.

Salutând pe cei de fafă d-1 D. Dobrescu dă cuvântul deca­nului baroului Braşov dr. Eugen Meţianu, care rosteşte urmă­toarea cuvântare:

Discnrsol decannlni Baroni Braşoî Dr. E. Htţiann.D om nule Ministru,Onorată A sisten tă :

In calitate de Decan al ba» roului avocaţilor din Braşov, sunt în plăcuta situaţie» de a vă mulţumi, că aţi răspuns in- vitărei noastre făcută la ultimul cor greş tinut anul trecut la Cra- iova, ca să ţinem acest Con* greş aici în Braşov.

Afi venit pe teritoriul Ardea* lului desrobit, pe teritoriul ace­lei orovincii alipite, care a dat vechiului Regat atâiia bărbaţi de valoare, cum a fost George Lazăr, învăţătorul neamului, loan Maior eseu, Treboniu Laurian, Pap u llarian, Aurelian, genera­lul Colceriu şi o pleiadă de pro* fesori ai şcoalelor medii şi uni­versitari, cari au crescut tine­rimea noastră şi cea din Ve­chiul Regat în duh românesc, ati venit în acel Ardeal, unde avocaţii şi juriştii Români, în lipsa de alţi intelectuali, afară de preoţi şi dascăli, începând dela Avram Iancu şi Simeon Bârnufiu au avut chemarea a menţinea, cultiva şi propaga simţul naţional în poporul Ro mânesc» care menire şî au în­de plinii o cu sfinţenie, dovadă este entusiasmul cel ma re manifestat cu prilejul« când prin vitejia soldatului Român, s’a înfăptuit idealul nostru, vi­sul nostru de aur, unitatea noas­tră, prin hotărârea dela lAlba lulia, adusă cu unanimitate«

In situaţia'de iloţi în afară de lege» avocaţii Români din a- ceste ţinuturi« au trebuit să ve gheze necontenit la apărarea drepturilor călcate in picioare de puternicii zilei fată de mult încercatul nostru popor*

Prin ei s-a accentuat aproape esclusiv cariera independentă $ fiilor poporului nostru, car. c fruntea senină au condus des­tinele lor în momentele cele mai critice ale isione1 loastre naţionale-

Aii venit în oraşul nostru pi­toresc, picior de raiu, care din timpuri străvechi a avut toidea* una legătură, contact cu ve­

chiul Regat. Voevozii şi boerii Ţărei Româneşti, In Braşov îşi găseau momente de recreare şi refugiul; negustorii şi industria şii braşoveni din vechiul Regat îşi desfăceau măifurile, Breşo vul un puternic focar de cul­tură Românească, unde aproa­pe de 80 ani există un liceu românesc,* care liceu pe lân* gă toate greutăţile şi persecu ţiunile, pe cari le* a suferit din pars tea guvernanţilor de atunci a- proape de 80 ani a educat a tâţi bărbaţi de ai noştri în sen timent naţional Românesc, în cultura românească, cari băr baţi păşind în viata publică,’au desvoltat şi mai departe simtă mântui românesc atât în păr* tile alipite, ca şi în Vechiul Re­gat. Braşovul unde prin o in1 spiratie divină s’a compus şi a vibrat prima dată »Marseilleza* română prin bardul nostru na* tional, fericitul Andreiu Mure* şan, compusă la poalele Târft pei, fiind prezent şi George Ba* riţiu întemeietorul ziaristicei Ro mâne şi fost preşedinte al A- cademiei Române.

întruniţi în acest Congres aici în Braşov al avocaţilor Români din toate plaiurile României In văzul şi auzul unor clase des­tul de înaintate şi numeroase minoritare, avem îndoită dato rie ca în discuţiunile şi ches­tiunile ce se vor discuta în şe dinţa noastră, să fim la înălţi­mea chemărei noastre, fără pa* timă, cu calmul cuvenit să a- ducem hotărâri demne de cor pul select al avocaţilor români şi să ne nizuim, să stăruim, ca ia forurile competente, că ho­tărârile aduse să fie aplicate şi să nu rămână numai literă moartă, cum s’a întâmplat cu

alte hotărâri aduse la congre­sele anterioare.

Am ferma convingere, că fie­care membru al acestui con* greş pătruns de însemnătatea momentului solemn, care n e a întrunit, va face ca să se în * scrie cu litere de aur de demni­tate, înălţime de idei şi spirit de armonie socială, paginele is-

j toricului congresului nostru din Braşov, şi vă salut cu toată dra­gostea şi căldura inîmei mele, dorind, că nu numai în munca serioasă să putem înregistra ce­le mai frumoase succese ci că petrecerea D voastră aici să Vă graveze în inimă cele mai fru* moaşe amintiri.

Bine afi venit!Telegram ă om agială

că tre Rege.

D-1 Dem. D obrescu , preşe­dintele Uniunii propune să se expedieze suveranului tele­grama de mai jos, ceea-ce con­gresul aprobă cu unanimitate:

»Avocaţii rom âni din toată taraf întruniţi în congrest ex ­prim ă devotam entul lor d esă­vârşit către R ege şvt urează s ă fie primul Rege• jurist care s ă îngrijească d e Justiţia tării m ai mult ca ori c e altă puteref con­vinşi fiind Cât d acă puterile slam tului em an ă dela hatiunet toată puterea naţiunii em ană d ela justiţie“»

D sa face apoi bilanful legi­lor votate in ultima sesiune parlamentară, evidenţiind în primul rând suprimarea legii pentru accelerarea judecăţilor.

Oratorul critică fiscalitatea judiciară, care apasă nespus de mult asupra contribuabililor.

Urmează la cuvânt d-1 minis­tru V. Nijescu.

Cuvântarea d-lui ministru Voicn NiţescnDomnilor şi Stimaţi Colegi,Regret şi eu ca d-v. că d*l

ministru titular al justiţiei şi mult apreciatul nostiu coleg, n-a putut să fie între noi. Am însă convingerea că spiritul d-sale este aci, de fefă şi că acest momant atenţia d-sale se în­dreaptă spre lucrările d-v.

Revenlndu-mi mie sarcina de a răspunde unui uz şi de a a- sista ca reprezentant al depar­tamentului dreptăţii la Congre­sul d-v, dati-mi voe domnilor colegi, să nu uit nici de cali­tatea mea de ministru al Ardea­lului. Este necesar aceasta căci d-v. de sigur nu fără motiv, v-afi hotărât să ţineţi acest congres în Argeal. Un corp select ca a- cela al avocaţilor nu se întru­neşte undeva, numai pentru a asculta câteva discursuri şi pen­tru a redacta unul, două sau mai multe procese verbale.

De aeeea permiteţi-mi să sa­lut din toată inima hotărârea d-v. de a vă reîntruni din nou în Ardeal şi să vă doresc ca din el să luaji tot ceea-ce vă trebue, pentru a vâ putea apro» pia de desăvârşirea actiunei d-v.

Aci în Ardeal d-v. va trebui să vă întăriţi constatarea că po­porul nostru deşi nu a avut un drept al lui, un drept scris, o legislaţie a lui, căci ve)l con­veni îigpreună cu mine că tri­partitul lui Verbdczy ca şi Apro­batoarele şi Compilatoarele precum şi legile de mai târziu, făcute de regiunile vechi, n-au fost opera lui, totuşi el este profund respectuos de legi ş! că sufletul lui, viata lui întreagă se mişcă în cadrele unei severe discipline şi a unor inalterabile norme de drept. Ei respectă mai mult ca ori care alt popor avutului spiritual şi material al deaproapelui său şi acest res­pect nu porneşte din teama şi nu e nici rezultatul unei pre­siuni pe care i*ar impune-o paragraful. El îşi are justiţia lui, fără ca aceasta să i fie impusă de legile apărute în buletine sau Monitoare oficiale. Justiţia aceasta , sentim entul de drep­tate râvnit cu atâta se te de umanitate, e s te grefată p e toată fibre le fiinţei sa le , este săpată adânc în sufletului său.

G&ZïïTh TKANSILVANIKU Nr 95 -1929Pagina 2

Atât de admirata Iqx rom ana, care era mobilul disciplinai su­fleteşti a poporului roiuln *§i care încadra aşa de minwtaţ pe bărbatul cucerit de foâu p fe Romei în cetăţenia acesteia ie manifestă de veacuri şi co i- tinuă a trăi viguros în şufl&ul poporului roman. J , "7i

Şi ceea-ce este scris în .su­flete ceea*ce s-a moştenit din Iţeam In neam este mai pu­ternic ca ori-ce paragraf ticluit da repezeală. •

Venind deci d-v. aci desigur y*aţi gândit să euprindeţi sufle­tul acestui popor aşa cum el se înfăţişează, să adânciţi bo­gata comoară a fiinţei lui, să vă întăriţi convingerea că, legife­rarea tării, că justiţia care tre- )iue dBţă̂ acestuia trebi|e să se

^ # W )rul ‘ W s!ru-i» ..... > ^opieri,

să rnu transplantăm pâragratiî brodaţi din viqţa altor neamuri, ci fii tot ce priveşte legiuirea care trebue să asigure viaty acestui pbpof, tăria şt mărirea ’statului nbstru, să ne orientăm exclusiv după acest fond m om i, mereu prezent, mereu viu, carş esfo disciplina de drept dig sufletu l poporului nostru.

Că auxiliar ele seamă ai legi? ferărei noastre, ca oameni, care priji Educaţie/ situaţia şi pregă- tltea d*v. sunteţi chezăşia or- dinei in stat şi a disciplinei ţnprale, eii vă rog acum, ca re­prezentantul al înaltului for ăl dreptăţii din această tură, să reţineţi constatările acestea şt sa duceţi din Ardealul ̂ care a învins şi s-a. păstrat prin drep­tul nescris al poporului nostru, hotărârea a ca acestdrept să alcătuiască temelia de legiferare a tării noastre.

In perspectiva acestor orien­tări, eu vă urez domnilor co­legi, deplin succes în lucrările d-v. Fără a căuta să răspund la observaţiile d-v. şi fără a în­cerca să schiţez programul de acţiune al titularului Justiţie!, eu vă urez domnilor colegi de­plin succes în lucrările d*v.

D-l dr. Io sif Blaga, senator şi protopopul. Braşovului spune:

Mă prezint ta faţa dv. în nu­mele mitropolitului, dr. Nlpolae Băfon, care, în ip<$^nfa| acesta Iş l ja p i tp if su flş# cţe adest

ţinem aşama că la temelia! jeep ju î jpai înşlt principiu. IjflSîr|l de oameni, propovăduită de re» prezentanlii bisericii, stă în per­manentă:, adevărulj dreptatea. . CJocpul avocaţilor care luptă pentru gcesfe douş cauze, este deci foarte apropiat de biserică şi de reprezentanţii săi.

Aducânduvă binecuvântarea a î* P. S. Salş rMitrppolitul Bă­lan, vă urez să îndepliniţi cât mai pe larg misiunea ce aveţi.I D j Oh. Cuţeanft, preşedin­te ^ cbniisfcjiil în ţe p a re a^M |jndâpîuluI Braşfcv. ifu c e * 0 ş\

lupta pentru adevar şi dreptate.D-l Cetăţeanu, preşedintele

Curţii de Apel, salută pe bon- greşi şli în nu misie magistraturii şi .muljumeşte Uniune! pentru ongarea făcută Braşovului, ale- gâadu-l ca loc,., al congresului gin şcest şn.

îOd dr. C&iiman aduce salu­tul Asociaţiei generale a medi­cilor ş i al jAstrei*.

D-l avocat Prîdie, salută pe congresişti în numele Bucovi­nei şi arată eforturile depuse- de baroul din Cernăuţi pentru înfăptuirea legii de unificare ad njinfştrat ivi.

Sperăm că noua lege pentru accelerarea judecătUdl va da roade mai bune decât cea veche.

P ^a pfopune ca, din iniţia- tiv,a congresului să se intervină la guvern în sensul ca să se reorganizeze instituţia cărţilor funduare şi înjţnteresul general, ca sj§ fie ^xtihpă în toată ţara.

După cetire $ ungi scrisori sosită din partea d Iui advocat Tonoesau, care se scuză că nu poate participa la lucrările con­gresului, d 1 preşedinte închide şedinţa de deschidere.

Banchetul dat de Nonicipinl BraşovLa ora 1 d. a. a avut loc în

restaurantul »Cocoana* banche­tul dat în {onoarea reprezentan­ţilor harpurilor din ţară şi a oficialităţii, de cătră primăria Municipiului Braşov. A fost un banchet animat şi presărat cu cuvântări, dintre cari unele eşite din cadrut strict al obici­nuitelor toaste, aif produs nu xipmai o profundă impresie, dar au lăsat urme trainice în sufle­tele delegaţilor barourilor sosiţi la Braşov, în urma evocării tre­cutului sbucţumărilor şi preocu­părilor int|leetuaiilcir dinArdeat

Primul toast l’a rostit inimosul preşedinte al Uniunii avocaţilor d-l Oem etriu D obrescu, pri­marul Capitalei, care a închinat pentru »Regele justiţiei sociale din ţara Românească“. Asistenţa a aclamat în picioare pe M. Sa Regele Mihai, iar ochestra es- celentă militară a intonat imnul regal.

Decanul baroului Braşov d-l dr. Eugeniu Meţianu a înch- nat in cuvinte elogioase, pentru ministrul justiţiei Iunian şi pen­tru ministrul Ardealului şi în a- celaş timp ministrul interimar ai departamentului justiţiei d-I Voicu Ntiescu, membru al ba­roului Braşov,

D-l prodecan al baroului Bra­şov dr. f. G aroiu, a vorbit pen­tru preşedintele Uniune! D. Do­brescu şi vicepreşedintele Nau- mescu, primul care a sădit în sufletele avocaţilor dragostea faţă de Baroul românesc, al doilea, care este un vechiu prie­tin ăl avocaţilor braşoveni, re­levând meritele lor pentru breasla adybca)ilor.

D-l advocat dr. V ictor R o­m ân (Sfî. 'Gheorghe) a scos în relief rolul advocaţilor şi al magistraturii în organizaţia sta­

tului, în care fiecare din aceste iftstitujiuii are rolul e| determi­nant. Arată îndeosebi misiunea pe cam advocatul o are — fă­când legătura între justiţie şi administraţie. Relevă In deosebi meritele celui mai vechiu advo­cat, prezent la banchet, care a stat în serviciul advocaturei peste patru decenii, a d-lui Ştefan C. Pop, preşedintele Camerei (A- plauze prelungite) şi r închină pentru strânsa colaborare între magistratură * şi breaşla advoca­ţilor Venerabilul decan al bi- roului Vâicea, d l IŞpţire* evo­când trecutul Braşovului, închină pentru primarul oraşului Braşov şi pentru Braşov.

D-l consilier al baroului Ilfov B irn b era pentru vecinicul tinăr advocat d 1 Ştefan C. Pop, ilus­trul preşedinte ai Camerei D e­putaţilor.

PreşedinieledUniunei d-l D. D obrescu , relevă concursul dat de reprezentanţii autorităţilor şi societăţilor din Braşov şi aduce elogii primarului oraşului,repre­zentanţilor magistraturii, protoe- reului dr. L Blaga şi „Astrei“, arătând că Uniunea, avocaţilor e nu numai conştientă *de mi­siunea ei profesională, .dar în acelaş timp e hotărâtă sa şi dea io t. concursul, său neprecu­peţit pentru colaborarea ia mi­siunea înaltă moraiă şi cultu­rală, pe care o are Biserica şi »Astra*, cea mai importantă instituţie culturală,a Ardealului.

Toastul d«lui fnînistru N iţescu.

In mijlocul -aplauzelor gene­rale ia apoi cuvântul d-l minis­tru «al Ardealului dr. V oicu Niţescu, D-sa n’ a spus ceva nou, ci a spus o adână convin­gere a d-sale şi a poporului

românesc din Ardeal şi ceea-ce a spuş, a Impresionat şl a găsit aprobarea generată. Pornind

la Inscripţia de pe frontispi- Ş l ^Jţşrg*-ph!i din Viena: 9Ju v

%gşortmi., fw idam m îam * |a este fem eia împărăţii-

‘> i " a văzui o zile-primite venind din streinState,

it c l această mare vorbă, cu litere negre pe pala­

tul împărăţiei apuse, a ajuns o tragedie pentru acea împărăţie, fiindcă adevărul etern pe care-1 cuprind aceste cuvinte n’a fost tradus niciodată în fapte, ci a fost menţinut mal mult pentru ochii lumii.

Fosta împărăţie s’a prăbuşit. Această tragedie trebue să ser­vească popoarelor cari s’au constituit în state independente

fuinele imperiului auS&o* ungpftdrept îivrătătură. Evocând fştorfo vechilor greci şi arătând fopta PPrigă de dominaţie dată între Temistocle, marele coman­dant militar atenian şi Arlstide cel drept, care s’a opus pianu­lui lui Themlstocle de-a tran-şforma prin forţă Atena în pu­tere maritimă, fiind pentru con­vingerile sale inspirate de drep­tate chiar exilat, — a conchis că neamul românesc întregit în- ţr’up stat unitar national, trebuie să urmeze pe Aristide, cel drepU

România este un stat naţio nai prin jertfele imense de sânge cari stau la temelia ei. Războiul mondial prăbuşind i- doii artificiali a creat ţări noui, restabilind dreptatea pentru toate neamurile. Dorinţa statelor na­ţionale de după război, cum este România Întregită, a fost să nu încadreze în teritoriile lor minorităţi etnice. Acest ideal nu s’a putut înfăptui în urma configuraţiei geografice şi a graniţelor naturale. Cu toate aceste România este un stat na­tional şi ca atare în ţelege să facă dreptate pentru ioţi c e ­tăţenii.

Se susţine în cercurile mino­ritare -1- a spus d l ministru — că aşi fi şovinist. E drept că am fost persecutat de stăpâni­rea apusă, că am fost închis In temniţa Seghedinului, dar nici odată nu m4am cugetai să mă răzbun» Dorinţa mea ferbinte este să ridic poporul, din care m am născut, la acelaş nivel cultural şi material ca popoa­rele minoritare conlocuitoare, atât de mult, privilegiate în tre­cut. In acelaş timp să facem dreptate pentru toţi. Voim se reînviem »Dacia felix* de odi­nioară, care înseamnă respectul dreptăţii faţă de toţi locuitorii tării fără deosebire de naţiona ̂lilate şl credinţă.

O <nul reprezentativ al acestor concepţiuni este ilustru! nostru coleg d i Ştefan C. Pop, pe care avem fericirea să-l vedem în mijlocul nostru. ( Aplauze îndelungate).

Adresându-se apoi delegaţilor barourilor advocaţilor îi roagă să treacă peste micile »păcate* ale Ardelenilor şi să ducă cu ei numai icoana dragostei isvo- râtă din sentimentul de frate, care are un singur scop: legă­tura indisolubila între fraţii de acelaşi sânge din întregul cu­prins al ţării româneşti.

A plauze prelungite au aco­perii ultimele cuvinte a le ddui ministru N jescu.

Ultimul orator a fost »Leul Ardealului* cum l a numit pre­şedintele Uniunii avocaţilor d-l D. Dobrescu, pe d-l Ştefan C. Pop. Regretăm că nu putem reda cele spuse de d4 Ştefan C. Pop, care prin luptele ' sate naţionale, prin esperienţa sa muftiiaterală a devenii figura re­présentait vă a Ardealului. Sun­tem opriţi sâ spunem ce-a spus, fiindcă d-sa a constatat — şi cu< cu multă dreptate — că adese­ori ziariştii, În reportagiile lor, ignorează sau dau prea puţină importanţă celor spuse de ora­tori, cari pot ti aduse la cunoş­tinţa opiniei publice, în schimb însă relatează adeseori cu co­

mentarii exagerate lucruri cari, nu sunt menite să ajungă în publicitate şi se spun In cerc familiar» şau profesional.

Cil fOate «peste putem di­vulga că ilustrul patriot şl ad­vocat, ppv£stin<| tn gvaţ tnăesiţru câteva eplsoadp din v(şfa trăMă în piijl<|sil jiraşoveiior, ţfri esprtmat fotro- Şltele A s fa c p k că gcuM 40h»ii cân | p -« 4 l§ ceput advocatura Ia Braşov, a avut o mare mulţumire sufle­tească când a putut apăra pe bieţii Români, constrânşi prin legiuirile de pe vremuri la con­trabandă, —în contra atotputerni­cilor grofi şi baroni, privilegiaţi prin legiuirile de pe acele vremi.

Cuvintele marelui luptător na­ţional, presărate cu mult umor tineresc, au produs un entuziasm general şi ovaţii neprecupeţite la adresa d sale.

Cu această cuvântare banche­tul a luat sfârşit ia orele 4 d. a.

Şedinţa de după am iază .

Desbaterile congresului avo­caţilor au continuat după a- miază la ora 4. A prezidat d-l dr. Aurel Lazar şi după deschi­derea şedinţei s’a procedat la alegerea biuroului. Preşedinte de onoare a fost ales d-l Şte­fan Ciceo Pop, Iar preşedinte activ a fost menţinut d-l Dem. Dobrescu. Vi ce-preşedinţi au fost aleşi d-nii Aurel Lazăr, *dr. Meţianu decanul baroului din Braşov, Const. L. Naumescu şi Stoenescu-Dolj.

Cel dintâiu a luat cuvântul d-l C onstantin L. Naum escu, vice-preşedintele Uniunii, care a făcut o amănunţită dare de seamă asuprâf activităţii Uniunii din ultimul timp.

Noi am lucrat spune d-l Naumescu —<- să obţinem cât mal grabnic abrogarea legii pentru accelerarea judecăţilor şi după patru ani am reuşit să obţinem numai în parte modifi­carea ei.

D-l Naumescu arată apoi o serie de lacune existente în jus­tiţie, cari nedreptăţesc pe justi- ţiabiii.

Chestiunea onorariilor mini­male de care se plâng toţi avo­caţii, este o chestiune cu care noi, cei din Bucureşti, ne*am obişnuit. Suntem atât de blazaţi, încât mulţi din noi renunţă a-şi mai căuta dreptatea. Pe lângă avantagiîle câştigate prin noua lege şi pentru care trebue să mulţumim în primul rând d lui iunian, trebue să constatăm cu durere că am primit şi unele agravări. In primul rând spori­rea taxelor de timbru. Idealul est£ ca justiţia sâ fie scutită de orice taxe

Cel care are nevoie de drep­tate şi nu are paraie nu poate fi privat de drepturile sale. Chestiunea taxelor de timbru trebue să ne preocupe de ase­meni şi să luptăm per.tru redu­cerea lor. 8ugeful ţării nu poşte fi complectat din specularea justiţiei, căci statui va apare în acest caz ca un negustor spe­culant şi va rămâne cu marfa în prăvălie.

D 1 Constantin Naumescu se ocupă apoi de chestiunea ma­terială a avocaţilor şi spune că Uniunea s’a gândit să creeze Casa avocaţilor, care să fie u- iiiă tuturor apărătorilor dreptă ţii. ideîe este pe caiea realizării şi o serie de începuturi bune vor fi făcute. Loteria avocaţilor a asigurat în acest scop un fond destul de important, iar primă­ria Capitalei a donat un teren pentru construirea Casei avo­caţilor.'

Ia numele uniunii mulţumeşte celor care au contribuit pentru aceste realizări şi cere concur­sul avocaţilor, pentru a se pu­tea duce până ia capăt opera plănuită pentru binele general.

D l Prid ie-C ernăuţi atrage atenţia congresiştilor asupra a- nomaliilor cuprinse în art. 56 din legea pentru accelerarea judecăţilor, anomalii cari pri­

vesc mal ale» pe cel din Bu­covina»

O l O anea-Bucureşti cere ea doleanţele barourilor să fie supuse congresului prin moţiuni scurte ş l şi manifesta nemulţu­mirile faţă d<e dispoziţiunile legii pentru accelerarea judecăţilor.

O i Postelnicu-Buciareşti propune interveriirea ordinei de ei prin faptul că d-l G r. Trancu- Iaşi care se află în streinăiate nu-şi mai poate susţine con­ferinţa.

D-l B irnberg , membra în consiliul de disciplină al barou­lui Ilfov, cere ca Uniunea să intervină pentru realizarea unei legi noui cu un articol unic, în care să se spună că: legea de

I accelerare a judecăţilor este şi | rămâne desfiinţată, i D-l Teodorescu-Iifov, avo­

cat la ministerul de război, vor­bind despre chestiunea fraude­lor̂ relatează un mijloc practic — după părerea sa — pentru suprimarea lor şi-l supune con­gresiştilor pentru a reflecta dacă poate fi apttcat.

Pe fiecare act în justiţie şi mai ales pe actele justificative de furnituri, d-sa propune să se aplice fotografii mici de mări­mea şi forma unei mărci poş­tale cu chipul semnatarului. Pe această fotografie urmează să noteze datele de identitate ale cetăţeanului. Prin aceasta se vor evita, crede d-sa, facturile fictive, contrasemnările, substi­tuirile, etc.

La ora 7 seara, ziua întâia a desbaterilor congresului a fost închisă.

Seara la ora 8 jum. a avut loc în aula liceului Honterusun concert dat de profesorii con* servatorului »Astra* din Braşov în onoarea congresiştilor.

Şedinţa de* Luni dim ineaţa.

A treia şedietă a congresului, a început eri "dimineaţă la ora 10, sub preşedinţia d lui Dem. Dobrescu.

D-l Tretinescu-Vâlcea s’a o- cupat cu chestiunea impozitului profesional. Avocaţii, prin legea fiscală din 1925, au fost plasaţi intr’o categorie cu samsarii, iar faţă de capitalul industrial, a- ceşti profesionişti plătesc a- proape dublu. Legea n’a făcut distincţie între veniturile profe­sioniştilor cari sunt In funcţiune de timp şi vârstă, şi între ve­niturile imobiliare cari sunt perpetue.

Dar, şi sub un alt aspect le­gea e nedreaptă. Trebuia să se stabilească minimum de exis­tenţă, care e singurul criteriu de orientare pentru o imp mere echitabilă.

In acelaş spirit a vorbit d-l P etro viei, membru în consiliul permanent al Uatenii.

D l O ana, propune să se în­fiinţeze o casă de ajutor şi pensiuni cu concursui statului.

D-i dr. Garoiu, pro-decanul baroului Braşov, vorbeşte des pre chelfuelsie de judecată. Dsa a arătat că e imperios necesar să se legifereze în sensul ca partea care a pierdut procesul sâ supoarte toate cheliueiile de judecaiâ. Să se înceteze siste­mul de azi de a se fixa sume derizorii de „către instanţe. Avo­caţilor trebue sâ li se asigure sursa de existenţă, cei pu­ţin ca celorlalţi intelectuali.

In şedinţa de după amiazi au urmat câteva comunicări, după care ^congresul a luat sfârşit. Petcan.

Un nebun în tren. In trenul accelerat Viena-Budapesta, un pasager, înlr’un acces subit de nebunie, a sfărâmat vre*o 40 de ferestre din vagonul în care se afla. S ’a kconstatat că este un student, Jean Schor, originar din Iaşi. La sosirea în Budapesta, după examinarea de către me­dici, a fost internat într'o casă de sănătate.

OAZETA TRANiSILfAHSftiNr. 94—1*29, Pagtea %

»Voi nu m ai facefi nim ic* IUn tablou» ori câ t de celebra

* Î a . privU de ş r n ţp m m h i * i|iproduce nici pe déferle acea «molie artistică, cum ar numi-o

f Oormtul ; Dragomhtescti.Eştide- «CpţiOnat, când ?e?S că tQaţ&aţ- monia culorilor ce dau trans* parenta unui voal de mătase» pau jocul trist al frunzelor pilhşe de

;SYÊfntuI ùinei toamne limpürif, ” toate aitea nu-s decât meşteşu-

pite trăsături de penel cari» vă­zute din intimitate» par grozav

ide neestetice.Lăsând la oparte ori ce a ltţ

considerafinni de artă» architec­ture ori edilitate de ordin su* perior» Parisul de azi e ca ta* bloul de mai sus: o pânză prin* « ă in cadre aurii — aur verita* bil — emoţionantă din depărta* te , cu extrem de multe eletnen* 4e, cari te decepţionează când nu te mulţumeşti cu admiraţia condiţională de o anumită dis* 4antă.

Vor fi» deci» aceste rânduri, i i i flagrantă contradicţie cu multe, «din ceea*ce mulţimea acţmirato. rilor lui au scris şi nu din do* rinja de a face pilaf fără orez, şi de a înfăţişa din acest, Pariso. latură asupra căreia putini se Opresc, precum şi de a tempera limbutia unor compatriot!, cari reîntorşi în tară, în ori ce dis* cùtie, fii impute capul cu: »Să ?ezi Parisul şi-apoi să vorbeşti"! ca şi jcând capitala Franţei ar sintetiza perfecţiunea ideală a

» unui oraş incomparabil.Evident, o înfumurată rea cre­

dinţă (ace din ftomân ' apolo- gistul Parisului' şi al Franţei, prefăcându-se în asemenea pri­lejuri detractorul a tot ceea-ce «ste, românesc. Singura lui pre* Ocupare diipăce se reîntoarce fn |ară nu ë de a (i înfăţişa re­alitatea, ci dş a se evidenţia pe sine. Ş», reuşeşte, mai ales în fafa celui cu geograia învăţată din carte. Acesta rămâne, lite­ralmente, cu pura căscată, zu- grâvindu-i-se pe fată toată de­zolarea produsă de putinele lui cunoştinţe.

Am observat cum asupra noastră Viena sau Berlinul nu face aproape nici o impresie. Pentru noi, motive sentimentale de ceea-ce Caragiale numia ironic „geantă latină* Parisul şi Franţa ^sintetizează tot ce ci* vîlizaţia umană a creiat veacuri de «rândul, fără sa ne gândim că unde e minte multă, mai e şi altceva cu carul. Şi nu ştiu cum s’a întâmplat ca de foarte multe ori noi tocmai pe acest altceva i’am încetăţenii, pentru simplul motiv că era marca fran­ceză. Par’că nimănui nu-i vine a crede că chiar Franţa ar putea imita în multe pe popoarele ve* «ine, mai ales acum după raz* Jboiu. Ziarele franceze nu se silesc s’o spună pe fată ori de câte ori au ocazia ştf, din pă* cate, ocaziuni au destule.Se simte un fel de „somn pe lauri*. O spune presa şi deunăzi, un a* meriqan a accentuai o chiar in* fr’un ziar francez, ‘dupăce vizi­tase Parisul: »Voi nu m ai fa m caii nimic*\

Şi, de fapt, dupăce stai câtă* Va vreme la Viena, Berlin sau fn orice alt qraş german, pr|i| comparaţie, Parisul ffi face im­presia unui oraş rămas în urmă. Nu mă gândesc Ja monumente, la, «dificii4 şi bulevarde, impupătoa* ise» ci cu iotul ia altqeva.] ,

II.La Liberté.

Nu vom discuta aici dece re* «enta conferinţă delà Haga a însemnat pentru Fran)a ceeace pentru uit sultan însemnase o* dată o victorie. Un ziar nu s'a ruşinat s’o spună: „La Haga ne-am sărăcit singuri".

Dar după ziare nu te poji o*

rienta totdeauna şi mai ales când e vqrba, de a jid eca un

Vom discuta nisă cum o ideie mqraent dat a răs* ordinea de lucruri

aEuropei, ideia de libertate, trecând prinsila atâtor ani şi realizând atâtea lucruri bune, a

Congresul generat a! Asociaţiei generale a sanitarilor titrat!

cu aceasta cineva Snti povestea . următoarea întâmplare care... si Inon e verrto t>. e beri trovatto: Intr’o plată a Parisului doi ce­tăţeni, din vorbă’n vorbă, au a* Juns fii argumente ceva mai tari, servile prompt şi fără contabili* taie. Lumea face cerc în jurul lor şi... şe uită. Apar doi din vestiţii polifişti ciclişti. Cercul se rupe lăsând cărare liberă celor doi reprezentanţa ai autorităţii cari, tacticoşi, sept carnetele din bu­zunar şi... şe uită cum unii în­ţeleg să profite libertatea' lor, Dupăce reprezentaţia s’a terminat, cu anumite proemi­nente ale feţii turtite, începe interogatorul:

— Cum te chiamă?— N. N.— Ai ceva de reclamat?întrebatul îşi pipăie şoldurile

şi fălcile:— N’am nimiciCelălalt.— Cum te numeşti?— x. y.— Reclami pe prietenul d-tale.— Ei, asta-i acum 1— Atunci hai l căraţi-vă de-

aief 1Atâth (of şi, cWfir luată ca

glurqă, e caracteristică.Sunt însă libertăţi care le

des^ustă orf te scandalizează. Aşa riu’nfeleg d ice-s’a dat voie ca Iii toate sălile de 'spectacol să sejuntezd. Şufe de oameni adunaţi într’o sala, cu sute de ţigări aprinse. Judece orfeine higiena sălii, Ba libertatea e împinsă şi mai departe: restul nefumat al ţigării e aruncat, de atâtea ori, pe covorul scump plătit. Ţi e mat mare jalea dând vezi.

Deesemenea o libertate ab­solută în chestiunile... sentimen­tale. La doi inşi le-a venit gus­tul să se sărute în metro; nici nu se sinchisesc de ceilalţi. Se sărută îmbrăţişaţi, până oste­nesc. Că toti aceştia fac parte din clasa de jos, poate. Vorba e că o societate civilizată n’ar trebui să tolereze aceasta din motive de educaţie morală. Şi se mai întâmplă fapte pe cari dacă le*aşi descrie, s’ar roşi cerneala. Continuând sistemul, zadarnic se vor plânge că na­talitatea Parisului e în scădere.

Altceva.In Germania o dispoziţie a

municipalităţii are caracter de legende ex.: pe anumite loca­luri afişajul e interzis. Aici afi- şajul par’că nu vrea să fie cont de asemenea ordine. Şi nu-i mai urât, decât să vezi pe zidul caselor, hârtii epiorate, unele rupte, altele întregi ş i chiar pe casele pe care. e tipărit vizibil: „oprit afişajul prin legea din 28 Iulie 1398. V ;,:

Să mai * amintesc că într’una din sălile Luvrului un oarecare a crezut că poate fluiera ca pe Băfăgan? Şi omul de serviciu nu i-a.zis nimic.

Sau. că, «cum câteva zile, la Fontainebleau, în timpul exer* ciţiilor unei unităţi de cavalerie, în timp c e căpitanul «omanda, unii soldaţi fraternizau cu civilii spectatori ?

Sunt lucruri mărunte, vor spupe unii. Poate, dar sunt atât de multe încât au început sa devie dăunătoare.

OlIn zilele de J3ţ pi 14 Octom­

brie va avea Ioc"' în Bucureşti* congresul general al sanitarilor tlirafi* .

, Vor participa la acesf con* greş agenţii sanitari, oficianţi sa­nitari, surorile de ocrotire so ciaîă, infirmiere brevetate şi m oaşe, funcţionari şi nefuiictio nari.

Pentru cei fără carnete de G F. R s’a cerut reducere pe CFR.

Ministerul sănătăţii cu ord* circular 84663 a aprobat tine rea congresului şi participarea la «cest congres cu concedii de 4 zile pentru participanţi*

Casa Centrală a asigurărilor sociale şi Casele cercuale au a probat ca personalul sanitar (subehirurgi, oficianţi de spitale şi moaşe) dependent de casele medicale din regat şi teritoriile alipite să participe la congres dându li‘se concedii de 5 zile.

Asemenea vor participa şi subehirurgii şi moaşele deia Casa muncii C. F, R.

Ordinea de zi:Darea de seamă a activităţii

asociaţiei*Numirile în funcţiuni de a-

genti şi vaccînatori a persoane1 lor netitrate.

Suprimarea posturilor de a- genti şi moaşe*

Titrat» fără posturi*Salarizarea şi gradaţiile*Situaţia moaş-lor deia casele

cercuale.Moaşele empirice*Modificarea regulamentului

şcoalelor de agenţi şi moaşe.Dreptul de vot acordat femei*

lor prin noua lege administra­tivă*

Participanţii se vor înscrie din vreme pentru a se putea face găzduirea.

Toate adeziunile se vor tri­mite d nei Ev. Simionescu Str. Cameliei 34 Bucureşti II.

Bibliografie«*»#*<* -

Condiţiile pentru a putea fi nniit sergent de oraş

In conformitate cu art. 79 şi 111 din legea pentru organiza­rea politiei generale a statului, pentru a putea fi numit cineva gardian public (fost sergent de oraş) se cere a îndepini urmă­toarele condifluni:

1* Să fi îndeplinit serviciul militar, dândo«se preferinţa gra­daţilor. 2. Să aibă etatea de 23—30 ani. 3. Să fie cetăfean român. 4. Să se bucure de bună purtare.

5. Să aibă 4 clase primare sau să fie absolvent al secţiei a III-a a şcoalei de poliţie şti­inţifică. 6. Să fie de o constitu­ţie robustă şi fără nici o iniir* mitate sau diformitate.

Primăria comunei Viădeni, ju J . Braşov.

No. 801/1929.

FrilicaţiunsSe aduce la cunoştinţă gene­

rală, că în ziua de 22 Sept. 1929 orele 15 primăria comunei Viădeni arândează pe cale de concurentă publică, localul său de cârciumă situat sub No. ca sei 348 şi pe o perioadă de 3 ani, începând cu 1 î rm^rie 1930,

Preţul de .strigare st Lei80,000 după care se va depune 10% gămălie provizorie-

Licitaţia ,se tme în Io dai primării ş1 in eonf. cu dis oz jiuniie lege* contabilităţii publice*

Caietul de sarcini se po *it vedea, în orele oficiale» în bi­roul notarial-981 1— 1* Primăria com unală.

Afi ap&pşt , în Editura in­stitutului de arie grafice »Scri­sul Române sn* Craiova manua­lele de curs primar (abecedar, cării de cetire pentru toate 7 clasele, gramatici, geografii, arit­metici, desemn şi caligrafie) ale D lor Pompiliu D in inspector şcolar Oradea, I. Dumiiraşci şi P. Petrescu*

Cărţile sunt scrise şi cu con* siderare la trebuinţele specifice ardeleneşti, limbaj uşor potrivit pentru copiii noştri, tipar frumos, hă'ţ» şi ilustraţii bine reuşite a- trăgătoare. Se pot comanda prin orice librărie şi direct deia •Scrisul Românesc* Craiova.

Deia Conservatorul do muzică „ A s tr a * .

Se aduce Ia cunoştinţă, că anul şcolar 1929 —30 se va în­cepe Ia 1 Oct. a. c* înscrierile se vor face zilnic din 16 1. c.» între orele 3 —8 p, m Exame­nele de primire pentru elevii cari încă nu au urmat la Con servelor, vor avea loc în zilele de 27 şi 23 1. c , în localul Con­servatorului. E evii cari în anul trecut au urmat Ia Conser­vator sunt scutiţi de examenul de primire pe baza certificata lui orim't ia finea anului şcolar 1928—29. Direcţiunea.

U n xiAiivitiM B cosele de pe1 ) 8 ¥ U u / r S lB Podu Creţului No. 21 constătătoare din 5 ca­mere, pivniţă, grădină cu pomi fruct feri- Informafiuni Ia pro prietar, îoan Rusu Valea Mori­lor A) No. 13 b- 987 1—2

U n v i i t T f i P A pământ 1800 1 ) 8 ¥ â i l M l B stânjeni O potrivit {pentru o industrie, ae proape de gara Bartolomeu. In formaţiuni Str. Morii 42 Braşo­vul Vechi u. 984 1—3

H lI din cauza ple118 f QuLWâ li cărei vând ur­gent una casă nouă construită cu curte ş? dependinţe în extin­dere de 1700 m. patr. solid lu erată cu subsol, parter şi man- sardă acomodată pentru co mart şi locuit, situată lângă o mare fabrică, cu viitor emana jată complect pentru un restau­rant şi brutărie. înlesniri de pia­ţă. Informediuni detadate se pri­mesc la dr. S Mridon Bo ta ad­vocat Târgul G'âului N ** 4B ra­ge v. 983 1— 1

P f U l f o l I °rice fel dei m u a i materie pentru elevi

*de «urs inferior* Informait IeV " 1 —0ziar«

Q q fivriitlflO A unu ̂ sau doi O u p i l i H 8 o v copii de şcoa« lă la o familie bună cu cost şi cvartir* Informaţii Ia ziar. 1— î

Ss primesctir cii cdst sau fără cost. Infor­me ţii la Os car Kraus. Strada Lungă 52. 980*1—2

AnunţTeren loc de casă 720 mi* si­

tuat la târgul de vite peste ca­lea feretă Bartolomeu, pro venii legea agrară doresc a schimba cu un loc similar la Spreng si­tuat sub pădure sau oe deal. Informaţii Ionică Casa Cercuală*

Gimnastică-RitmicăElb Sorea sra reîntors dinf că­lătoria de studii dm străinătate şi deschide ia 1 Oct, cursuri pentru doamne, feta şi copii* A- nuntări deia 27 Sept. zilnic de* la ore 5 —7 Târgul Cailor 18* 986 1 - 2

â lT 1 7 Perzându se permisul ( t f l l i * de circulaţie de bici­cletă No 3162 eliberat de Pre­fectura Politiei Braşov pe nu­mele Bilă esek Ladisîau, îl de­clar nul şi fără valoare în mâ­na oricui sb r afla. 985 l — 1

1 7 ^ f i i i p s o l 4 camere bu* 1 a i l l l U O d fl cătărie, cuptor de pâ ne, două curţi» trei piv­niţe şi magazie. Valea Coastei 2 . 967 3 - 4 *

Predau prăvăliediverse şi beuturi, mai multe camere, pivniţă mare, lumină electrică, apă etc. Poziţie fru­moasă, circulaţie mare, în bu* levard aproaoe de Palace Ho­tel. Ss poate face şi restaurant. Con iiţiuni convenabile* Infor- meţiuni Buşteni, Bulevardul Ca­ro! 211. 7 - a

uscate (fag) vin­de cu vagonul

firma Szik'âs & W eiss exploa­tator de păduri, Braşov Strada Orfanilor 7, Telefon 508.977 2 - 3

A b o n a m e n t e l a z i a r

s e p a t f a c e p e t i m p n u ri

în d e l u n g a t s a n l u n a r .

P @ n i a * t i f T o a m n ă ş i B a i * n ăM antale şi eostmnue moderne de stofe pentru dame.

Costume de s t o f ă pentru bărbaţi.^Catifea netedă şi stropită-

llarelient de snodă ţesut şi cu tipar.Ciorapi de dame şi eopii

ID E P Î f E R «fe I S O T I I

Membru al locului «entrai de eredit.

938 1—8 Strada Porţii dn sus No. 7.

Mare depozit de imprimate administrative, comunale şi advocaţiale.

Registre comerciale Copiere

P r e ţu r i le c e le m a i ieftine*Primirea comenzilor pentru imprimate •

Edbrărie — Papet&rle — X»esatorio de eârţl

H E R ZBRAŞOV, Strada P rin ţu l C â rd 9 9

Telefon interurban 229.

Nr. 95-1929fedted 4. GAZETA TRANSILVANIEI

Programul acţiune! coopera- tiste ín finanţarea recoltei

— Expunerea d-liil ministru I. Răducinu. —

Ultime ş tir iAlegerea din Dâmbovlţa

La alegerea de deputat din Dâmboviţa, care a avut: loc Duminecă, a fost proclamat ales d-1 I. P etro vici, fost mi* nistru, candidatul P. N. Ţ.

D-1 I. Petrovici a întrunit 37.760 voturi.Candidatul independent (clubul agricol) d-1 I. Anas-

tasescu a întrunit 7953 v., iar candidatul lupist d-1 Scur- topol 2891 voturi.

Î N P 0 E M A T I I 7 N I

La conferinţa generală a ins* pectorilor şi controlorilor deia Oficiul National .al Cooperaţiei, care a avut loc Vineri, d-1 Ion Rfiducanu, ministru Muncii, a făcut o expunere a cadrului de lucru, relativ la realizarea pro* pegandei de finanţare a recoltei.

D sa, în rezumat, a arătat pe !>aza conventiunei încheiate în- tre Banca Centrală Cooperativă ş l Căile Ferate, că magaziile staţiunilor cu o capacitate de 10.000 vagoane sunt puse la dispoziţia cerealelor, ce vor fi vândute prin cooperative. In a- fără de aceste magazii, vor fi utilizate şi Intrepozitele particu­lare ca şi marele hambare ale proprietarilor din diferite puncte Importante.B a n ca N aţională ş i a ju tora­r e a producătorului agricol.

Banca Centrală Cooperativă are la dispoziţie fonduri, grafie convenfiei cu Banca Nafională pentru a da avansuri până la 80 la sută asupra cerealelor de* pozitate. Astfel cooperafia poate să contribue a întări rezistenta economică a producătorului nos­tru agricol, pus în situafia de a-şi păstra la loc sigur marfa până la revenirea unor condi- puni normale pe piaţa de ce* reale. Scăderea preturilor se datoreşte şi lipsei de rezistentă a sătenilor, care, fără finanţarea

Tendinţele maghiare de a con vinge pe oamenii de stat fran­cezi despre necesitatea revzui- rii Trianonului, tendinţe cari deia începutul lor s’au întâlnit cu o critică negativă a diplo­maţilor francezi, n’au slăbit în- tru nimic. Ba în ultimele săp­tămâni prezintă o intensificare* Kevísta „Magyar Külpolitika* (Politica externă ungară) publi­că în ultimele ei numere o se* rie de articole şi mterviewari pe tema revizuirii. Coresponden­tul acestei publicaţii se strădu~ eşte a trimite cât mai multe in teiviewuri ale oamenilor de stat francezi. Ultimul mteiv/ew este o convorbire a corespondentu­lui cu Henri de Jouvenei. Zia­ristul ungur, credincios metode­lor tării sale, încearcă să suge­reze in introducerea iui cititori­lor că bărbatul de stat francez ar fi un adept hotărât al revi­zuirii. Realitatea este însă cu fotul al a şi afirmaţiile maghia­re despre s mpatiile lui deJou- venel fată de revizuire sunt în absolută contradicţie cu con­cluziile cuprinse în articolul pu­blicat.;

Jouvenel a declarat în primul rând ziaristului ungur că, pri­mul pas pe care ,'guvernul ma* ghiar trebue să 1 facă înainte de a spera la simpatii în Franţa« este o absolută schimbare a or­ganizaţiei constitui t nai juridice şi sociale d n Ungaria şi aceas fă în spiritul democraţiei. Ca ungurii să nu* şi facă prea mari iluzii în legătură cu un even­tual regim democrat în Unga­ria« de Jouvenel a adăugat ime­diat că o eventuală trecere a Ungariei la regimul democrat încă nu înseamnă că »zăvoa­rele tratatelor de pace au fost descuiate*. Chestiunea ungară este complicată şi e în legătu­ră cu un întreg şir de proble­me imporiante. Ungaria trebue întâi de toate să intre snguiă

prin cooperative, sunt silifi de diverşi creditori şi de nevoi ur- gente sâ-şi desfacă cerealele pe pref de nimic. Fata de pre­turile din anul jtrecut avem o scădere, fără exagerare, de 50 la sută la ovăz şi grâu în deo­sebi.

D-1 Ion Răducanu, ministrul muncii, a schiţat apoi operaţiu­nea de finanţare a distribuire i grâului de sămânţă în regiunea unde recolta de grâu a fost dis­trusă de ger. Banca Centrală Cooperativă va mijloci pentru această operaţiune un credit de trei sute de milioane puse la dispozifie tot de Banca Nafio­nală, căreia se cuvine să*i a- ducem mulţumiri pentru larga înţelegere pe care a dovedit-o în aceste împrejurări.

A provizionarea arm atei.In sfârşit d»l fon Răducanu,

Indica punctele din convenţia încheiată între Organizaţia Cen­trală Cooperativă şi Ministerul de Război pentru aprovizionarea armatei cu grâu şi nutret prin cooperative.

D*1 Răducanu, sfârşeşte expu­nerea sa, făcând un călduros apel, ca inspectorii şi contro­lorii să depună maximum de sforţări pentru ca bătălia coo­peraţiei în folosul gospodăriei săteşti să fie încununată de izbândă.

sociaiâ, politică şi culturală a Europei* Aci Jouvenel face în mod evident aluzii la împotri­virea maghiară fată de întele- gerea cu vecini» care a fost de atâtea ori propusă Ungariei, dar întotdeauna respinsă Drumul spre succes duce azi numai prin colaborarea internaţională.

Cât de sceptic tratează poli ticianul francez revizuirea se poate vedea şi din celelalte de­ducţii ale sale. Jouvenel a ac­centuat că naţiunea franceză n’are nici o idee despre vreo chestiune maghiară. Un francez mijlociu ştie mai mult despre China, Afganistan sau Belugis- tan, decât despre Ungaria, Nici un guvern francez, nici un po­litician nu s ar expune pentru

Ziarul rus „Poslednia Novos- ti*, care apare Ia Paris, primeşte următoarea ştire din Rusia:

In Uniunea sovietică, In spe­cial în sudul Rusiei ţăranii fac o rezistentă pasivă oficiilor cari sunt însărcinate cu strângerea cerealelor. Campania organelor de aprovizionare a devenit cu atât mai intensă, cu cât oraşele duc o lipsă totală de cereale. Campania se întâlneşte însă cu o împotrivire tot mai mare. în­săşi comisiunea centrală pentru aprovizionarea muncitorilor a, constatat, în ultima ei şedinţă că centrele urbane nu vor pu­tea fi aprovizionate pentru în­treaga iernă în mod suficient. La această şedinţă Chazanov a declarat că în distribuirea ce­realelor va fi nevoe de a se menfine regimul economic din prezent, adecă că normele apro­vizionării vor rămânea aceleaşi şi c§ va fi necesar a se între-

un lucru, în care n ar avea în­dărătul său opinia publică. Prin aceasta Jouvenel a arătat foar­te clar că în tendinţele ei re- viz oniste Ungaria nu poate con* tawde loc pe s:mpatiiîn Franţa. Jouvenel a subliniat şi o al'ă împrejurare şi anume că po­porul francez este pacifist d>n convingere. Ungaria nu se poa­te bizui decât pe calea pacinică. Orice violentă n’ar face decât să ridice întreaga opinie pu­blică europeană contra oricărei nelinişti.

Acest glas el politicianului francez este des’gur elocvent, dar este fndoios dacă cetitorul ungur cu mentalitatea lui exci­tată îl va înţelege.

Ceps»

încadrareatancţianariler

O circu lară a p reşed en ţiei de consiliu .

La ministerul de finanţe $*a primit din partea preşedinţiei consiliului de miniştri o circu­lară trimisa de altfel tuturor mi­nisterelor, în vederea încadrării funcţionarilor, după noua lege de reorganizare ministerială.

In conformitate cu această cir­culară s-ou luat măsuri pentru întocmirea unui tablou de tofi funcţionarii, cuprinzând vârsta, anii de serviciu şi studiile ce au, precum şi a unei scheme de felul cum sunt organizate azi serviciile *şi cum funcţionează.

In afară de aceasta se va în­tocmi un alt tablou în confor­mitate cu instrucţiunile date, cu­prinzând modul de încadrare după noua lege.

Aceste tablouri vor fi întoc­mite în două trei zile, întru cât circulara preşedinţiei cere ur­gent aceste lucrări, necesare co- misiunii de încadrare numită pe lângă preşedinţie şi care îşi va începe lucrările săptămâna vii­toare.

Sportive« Duminecă 8 Sep­tembrie a. c. au avut ioc pe te­renul sportiv »Olimpia* mai multe matchuri, dintre cari e d e remarcat matchul sampionat în­tre »Braşovia* şi „Olimpia* cu patru goluri contra unul în fa­voarea „Braşoviei*.

înainte de acest match au ju­cat două grupuri de juniori „Braşovia* cu „Olimpia* dintre cari iese învingătoare „Braşo- via* marcând „Olimpiei* opt goluri contra două. Al treilea match se dă între „Ivria* şi „Braşovia* amândouă combi­nate. „Ivria* iese învingătoare marcând „Braşoviei* cinci go­luri.

După raporturile constatate, criza aprovizionării a devenit cronică, lipsa accentuată a pâinii s-a transformat într*un fenomen constant. La politica comunistă a „socializării satului*, ţăranii răspund prin a nu-şi vinde re­colta organelor sovietice, şi chiar prin a ataca cu forje armate gospodăriile colective, cari sunt impuse ţăranilor.

In satele din sudul Rusiei s-a răspândit printre ţărani ştirea, că sovietele vor să reinoiascâ robia. La o întrunire a ţăranilor din sudul Ucrainei s-a votat o rezoluţie în care se constată, că colectivizarea economiei a- gricole urmăreşte robia ţăra­nilor.

V apor scufundat. Vaporul danez „Dan* plecat Vineri vdin Danzig spre Helsingfors, s’a scufundat în n o u lea de Sâm­bătă spre Duminică. Se crede, că tot echipţjgiul de 21 «oameni a pierit în valuri. Vaporul ce­ruse prin iduic» ajutoare, dar va­sele plecate să-l salveze nu Tau ii.al găsit.

In cu rsu l lunei August în­casările Statului au fost cu 300 milioane mai mari decât acelea efectuate în luna precedentă şi cu 200 milioane mai mult de­cât în anul 1928.•

Suspendări ş i destituiri. Zilnic „Monitorul Oficial* pu­blică numeroase suspendări şi destituiri de perceptori şi a- genţi de percepţii, acuzaţi de fals, delapidări, purtări necu- i viincioase. i

* tAdunarea Socie tă ţii naţiu­nilor, a reales cu 50 de voturi, din 53. In Consiliul Societăţei, Polonia. De asemeni au fost alese ca membre în Consiliu, Iugoslavia şl Peru. Iugoslavia a fost aleasă cu 42 de voturi,Iar Peru cu 36 de voturi.•

A nins în M usceL Dumine­că a nins în partea de nord a judeţului MusceL La Rucăr ză­pada s’a aşezat în strat destul dc gros, dar pe urmă ;s*a topit. In întreg ţinutul temperatura a scăzut S ’au făcut focuri în sobe, iar ţăranii şi-au pus căciuleleşi sumanele.Vilegiaturiştii, surprinşi doar în pardesiuri, au tremurat de frig.

•Un zbor ceh oslov ac p este

Atlantic. Pilotul cehoslovac Ant. Rezler, care este şi un cunos­cut constructor de paraşute, pre- . găteşte un zbor peste oceanul Atlantic cu un aeroplan ceho­slovac. Rezler lucrează cu asi­duitate la planul său. Actual­mente tratează cu o fabrică ce ­hoslovacă de aeroplane pentru efectuarea unui aparat special. După cum se afirmă, proectul aviatorului Rezler va fi realizatîn primăvara anului viitor.

•Noui tim bre în Turcia. In

timpul cel mai apropiat Direc- fiunaa poştelor şi telegrafelor va emite noi timbre poştale în- tr-o valoare statală de 45 mii- oane litre turceşti. Deoarece la licitaţia ce a avut loc, nu s-a primit nici o propunere a tipo­grafiilor turceşti, efectuare^ noui- lor timbre va fi concesionată unei tipografii din Europa occi­dentală. •

C are e ste populaţia G re­c ie i actuale. Grecia actuală care va sărbători in anul viitor centenarul independentei sale, are după ultimul recensământ 6.204.684 locuitori pe o suprafaţă pe 127.000 km.*, revenind 49 persoane de km.*. In Grecia sunt 3 oraşe cu mai mult de200.000 locuitori şi anume : Ate­na, care are 435.000 locuitori Pireu 250.000, Salonic 237.000. După unele afirmaţi Atena şi Pireu ar număra în urma aflu­xului refugiaţilor, un milion lo­cuitori la un loc. 7 oraşe gre­ceşti au intre 20.000 şi 1G0.000 Intre aceste oraşe se află Pa- tras, Volo şi Kavala, „cari sunt cele mai importante. 21 oraşe greceşti au o populaţie între10.000 şi 20.000 locuitori,

A ccidente în cu rsu l raidu­lui aviatorilor Micii Antante*. Se anunţă din Praga : In timpul concursului aviatorilor Micei Antante şi ai Poloniei, s-au pro­dus mai multe ^accidente, prin­tre care şi unul mortal. Căpita­nul aviator cehoslovac Alfon& Sokol, care a luptat zadarnicei* avionul său împotriva furtuneL a vrut să facă o aterizare for­ţată în apropiere deHohenmau- ten. Cu acest prilej însă, apa­ratul său s-a sfărâmat iar pilo- i tul a rămas mort pe loc. De a- semenea au trebuit să mai facă? | aterisări forţate două avioane j cehoslovace, un avion jugoslav şi un avion românesc. Cu pri- ! lejul aterizării acestuia din urmă» j avionul fu distrus, iar pilotul, d-1 j maior jienescu a fost rănit. f

* f- D e cre şte re a numărului c ă - J

să to riilo r la ConstantinopoL. I După o statistică recentă, căsă- t torlile au scăzut în ultimul timp | la Constantinopol în mod con- f siderabil. In al doilea trimestru f din |1928 au fost înregistratei 1100 căsătorii, iar în acelaşi in* f terval din 1929 numai 795. f

* IStole de uniformă pentru elevi"

cu red u cere laEMIL BOLOGA

depozitul fa b r ice io rBUHUŞ1 şi PREJMER

B R A Ş O VPiaţa mare Târgul Grâului No. 3» ■

* iC azinoul m aghiar de p e t

lacu l Balaton. Guvernul ma- ̂ghiar se strădueşte ca să des* | volte mişcarea străinilor In Un-f garia. In legătură cu aceasta s-a | aprobat şi înfiinţarea unui mare I casinou internaţional pe ţărmul | lacului Balaton. Numeroase gru-I pări străine au şi cerut ca sal li se dea acest cazinou în con-1 cesiune. S-au primit propuneri i din Germania, Italia, Franţa şl Elveţia. Guvernul pune condi- ̂ţiunea că societatea, care va ‘ prelua cazinoul, trebue să tacă şi diferite ameliorări pe ţărmul lacului, în scop de a se crea ucolo centrul mişcării străinilor,. _ cari vizitează Ungaria. Cazinoul | va fi înfiinţat la Balatonfiirdo.

M asa studenţilor „V. Oni-I ţiu* peuiru (ajutorarea elevilor | buni şi lipsiţi deia liceul „A Şaguna* mulţumeşte şi pe acea- 1 stă cale d-lui Gheorghe Ciaciu, comerciant din Constanţa, pen­tru frumosul dar de 500 iei. i

— Suma de 10.000 lei, dă- ruifă din prilejul trecerii la cele vecinice a regretatului profesorl Pantelimon Dima de cătră mem- i brii familiei, vor forma baza unui \ fond nou al mesii studenţilor,ţ purtând numele răposatului „P. I Dima*. *

în scrie r ile la şcoalele de u- cenici industriali şi comerciali * se fac zilnic, începând cu 11 Septembrie a. c. la şcoalele^ primare No. 1, 2, 3, 4. Taxa de * înscriere este de lei 650.

Cursurile încep la 16 Sep­tembrie a. c. \

Duinja ia iIn viata interneficnală juridică* J şi porumb.

búin ţa la fabricarea pâmii şi orz

IIPQ G RAO A A, MUXeştANU i BRANKSCE & COMP, BRAŞOV, Redaetoi responsabil i VICTOR BRAN1SCE

Răstălmăciri ungureştiRevizuirea tratatelor de pace. — Declaraţiile

Iul Henri de Jouvenel.

Ţăranii din Rusiaîm potriva regim ului sovietic.