COLEGIUL AGRICOL “TRAIAN SAVULESCU” TG-MURES Str.Calarasilor nr108

PROIECT DE DIPLOMA PENTRU CERTIFCAREA COMPENTENTELOR PROFESIONALE

CALIFICARE PROFESIONALA: Tehnicean AgricolDISCIPLINA: Agropedologie

ABSOLVENT: Hurghis Razvan IoanCLASA: a-XII-a Agricol

COORDONATOR: ing Hadarau Ana

Anul scolar: 2006-2007

CUPRINS

CAPITOLUL I: Argument

CAPITOLUL II: Agrotehnica aplicata in plantatiile de pruni

CAPITOLUL III: Norme de protectia muncii

CAPITOLUL IV: Concluzii

CAPITOLUL V: Bibliografie

CAPITOLUL I: Argument

Milenara ca indeletnicire, pomicultura a evoluat ca stiinta, trecand de la practica unor tehnologii cu caracter general, insuficient corelate cu factorii ecologici si biologici, la o pomicultura diferentiata nu numai in functie de conditiile naturale, ci si de specificul agropedologic al diferitelor specii si soiuri de pomi. Cultura pomilor fructiferi prezinta o importanta deosebita din punct de vedere: alimentar, economic si social. Fructele pomilor si arbustilor fructiferi constituie unul din alimentele cele mai sanatoase si, ca atare, indispensabile la alcatuirea unei ratii alimentare rationale.Ele contin 2-25% hidrati de carbon, sub forma de zaharuri usor asimilabile( zaharoza, glucoza, frucoza) 0,5-1,5% proteine, 0,5-2% acizi organici liberi , 0,4-1,6% substante pectinice, 0,10% substante tanante, 0,5% substante minerale pe baza de K, Ca, Fe, Mg, Mn, Al, Cl, Bo, Cu,etc. 80-85% apa, uleiuri volatile, vitamine si aminoacizi. Mai presus de toate fructele sunt bogate in vitamine, atat de necesare organismului uman. Prunul este una dintre cele mai importante specii pomicole din tarile cu climat temperat, pentru fructele sale apreciate si mult solicitate atat pentru consum in stare proaspata cat si pentru industrializare.

Majoritatea speciilor pomicole cultivate la noi s-au raspandit migrand dinspre orientul asiatic spre apus.La genul Prunus sunt cunoscute 32 de specii cu peste 2000 de soiuri . Prunul este o specie valoroasa si datorita faptului ca pomii au cerinte relativ mici fata de conditiile ecologice, necesita o agrotehnica relativ simpla si au un potential productiv ridicat si constant.Sub raportul cerintelor fata de sol, prunul prezinta o plasticitate destul de mare, fiind specia pomicola dintre cele mai putin pretentioase fata de structura si textura solului si pana la un punct fata de umiditate.

Pe plan mondial, productia de fructe a situate prunul pe locul VI dupa mere, citrice, banane, piersici si ananas.In Romania prunul ocupa locul I sau II ca productie si numar de pomi si locul II ca importanta dupa mar. In etapa actuala se inregistreaza tendinta de crestere a suprafetelor cultivate cu prun, in special in sectorul particular. In prezent, datorita inbunatatirii sortimentului de soiuri si a tehnologiei de cultura, a crescut cantitatea de fructe consummate in stare proaspata iar formele de industrializare s-au diversificat.Prunele sunt folosite in hrana oamenilor nu numai ca desert dar si ca aliment de baza. Dintre toate speciile de fructe ele au fost cele mai mult folosite in prepararea magiunului, gem, dulceata,compot,fructe uscate.O mare parte din productia de prune se consuma sub farma de tuica- singurul rachiu de consum larg .In conditiile tehnicii moderne prunele se preteaza mai bine la pastrare prin refrigerare decat celelalte fructe samburoase, mai ales cand sunt puse in sirop de zahar. In acest caz isi mentin gustul, aroma, culoarea si chiar pruina. Prunele sunt fructe cu pulpa si pielita elastica, astfel incat ele se prezinta mult mai bine ca piersicile si caisele la ambalat si rezista mai bine la transport.Mai mult datorita acestor insusiri prunele se pot culege si prin scuturare fara sa piarda din calitate. Exportul de prune asigura o buna parte din valuta necesara activitatii in pomicultura.Exportul de prune proaspete si diverse preparate situeaza tara nostra pe primele locuri pe plan mondial.Pentru etapa urmatoare se prevede o intensificare a actiunii de obtinere de noi soiuri de pomi, care sa se preteze in masura si mai mare pentru sistemele intensive si superintensive de modernizare si diversifiacre a sortimentelor pe directii de productie pentru fructe de masa, pentru industrializare.

Lemnul de prun, ca produs secundar, este o apreciata materie prima in indusrtia chimica pentru obtinerea carbunelui active, in industria usoara pentru fabricarea creioanelor si a altor rechizite. Cultura prunului constituie sursa principala de existenta a unei parti inseminate de populatie, in special a celor din zona dealurilor subcarpatice. Prin cultura prunilor se valorifica in mod foarte rentabil importante suprafete de teren.

CAPITOLUL II:

Agrotehnica aplicata in plantatia de prun

Pomicultura intensiva si superintensiva nu poate fi conceputa decat in conditii de mecanizare,chimizare si irigare.In economia pomicola din tara noastra,prunul ocupa primul loc, atat ca productie de fructe ,cat si ca numar de pomi.Importanta prunului rezida din faptul ca fructele sunt bogate in vitamine si alte substante.

La alegerea locului pentru infintarea plantatiilor de pruni, intr-o anumita zona pomicola, se va tine seama de cerintele specifice fata de factorii de vegetatie, de tipul de livada si de modul de valorificare a productiei de fructe. Prunul da rezultate bune la prindere, atat in cazul in care este plantat sub forma de varga cat si sub forma de pom cu coroana formata .In conditiile de la noi din tara, plantarea de toamna da rezultate mai bune.In vederea asigurarii polenizarii incrucisate, intr-o parcela se vor planta cate 2-3 soiuri, astfel alese incat sa se polenizeze reciproc, plantand alternative cate 1-6 randuri de fiecare soi dupa valoarea lui economica. Fata de factorul lumina cultura prunului nu ridica probleme importante, dat fiind ca dealurile din tara noastra sunt bine insorite, iar soiurile de pruni nu sunt dintre cele mai pretentioase fata de lumina.Clima continentala din tara noastra prieste soiurilor de prun.Prunul fiind rezistent la ger poate fi plantat fara exceptie toamna. In acest caz,soiurile sensibile la arsurile de iarna, cum este Tuleu gras, se protejeaza prin invelirea trunchiurilor .Distanta de plantare se recomanda sa fie de 6-7m intre randuri si 4-5m intre pomi pe

rand.Zilele necesare pentru coacerea si dezvoltarea prunelor variaza intre 90-95 zile si 135-140 zile,in functie de epoca de coacere a soiurilor.

Ingrijirea prunilor tineri

Lucrarile aplicate pomilor tineri urmaresc grabirea intrarii pe rod si formarea unei corane cu schelet suficient de rezistent si cu desime optima.In plantatiile tinere, in primii patru ani se aplica urmatoarele lucrari.

Irigarea-In zonele si in anii in care cad sub 200-250l, in lunile mai ,iunie si iulie pomii trebuie udati de 3-4 ori cu 20-30l/pom, pentru ca pe adancimea de 20-60cm, unde se afla majoritatea radacinilor,umiditatea sa fie mentinuta permanent peste 70%din intervalul umiditatii active.

Lucrariile solului-pana la intrarea pe rod obligatoriu pe randul de pomi, solul trebuie mentinut ca ogor lucrat pe o banda lata de 1,5-2,0m.Intervalele pot fi cultivate cu plante agroalimentare sau furaje cu talie joasa(cartofi, fasole, sfecla,mazare etc)sau pot fi inierbate, iar iarba cosita de 2-3 ori se foloseste ca mulci.

Taierile de formare, in fiecare an sunt necesare urmatoarele interventii:1.Primavara inainte de vegetatie( martie,aprilie ) cand se face alegerea definitiva a ramurilor de schelet formate in anul precedent,proiectatrea ramurilor de schelet ce urmeaza a se forma in anul respective si garnisirea lor cu ramuri de schelet. Pentru acestea se aleg ramurile plasate in pozitii corespunzatoare formei de coroana. Aceste ramuri se scurteaza cu 8-12cm, mai sus de locul in care dorim sa se formeze noile ramuri de schelet. Celelalte ramuri de schelet se suprima in inel, iar cele de semischelet se scurteaza cu1/3sau1/2din lungimea lor. 2. In aprilie-mai, cand lastari au 2-4cm.In acest moment se plivesc lastari inserati sub lastarul de prelungire a ramurilor de schelet si cei plasatati pe partea superioara a acestora.Daca nu se plivesc acesti lastari cresc viguros ,fiind plasati in pozitii necorespunzatoare pentru a forma din ei noi ramuri de schelet,ei vor trebui inlaturati in anul urmator.Se pierde astfel o mare cantitate de biomasa, se intarzie formarea coroanei si intrarea pe rod 3. In mai,iunie, cand lastarii au 15-25cm.Cu aceasta ocazie se aleg lastarii necesari pentru formarea noilor ramuri de schelet proiectat,se ciupesc2-3 lastari din imediat lor apropiere, pentru a nu-i concura.Ceilalti lstari se

raresc lasand numai pe cei dispusi bilateral altern,exterior cu punctele de insertie distantate la 15-20cm.Procedand in acest mod, in cei patru ani coroana este practice formata, scheletul este bine si uniform garnisit cu ramuri de semischelet si rod pomii putand da fructe chiar in anul trei.Anual trebuie indepartati drajonii taindu-i cu radacina din care pornesc pentru a nu lastari din nou.

Protectia fitosanitara,in plantatiile mai tinere este mai simpla,avand de combatut numai daunatorii care ataca frunzele(omizile defoliatoare, paduchi de frunze,paduchi teposi).Cu 7-8 tratamente aplicate la avertizare,acesti daunatori pot fi combatuti si frunzisul poate fi mentinut intreg si sanatos.

Ingrijirea pomilor pe rod

Cresterea si dezvoltarea normala a prunului precum si obtinerea de recolte mari, sustinute – an de an, necesita aprovizionarea solului cu elemente nutritive, usor asimilabile, prin fertilizarea sistematica a plantatiilor. Aplicarea corecta a ingrasamintelor impune cunoastera insusirilor fizico chimice a le solului pe care sunt amplasate livezile si cerintele speciei si soiurilor in elemente nutritive. Avand in vedere starea de fertilitate naturala scazuta a solurilor destinate plantatiilor de prun, cat si cerintele relative mari fata de continutul acestora in substante nutritive, fertilizarea devine o masura obligatorie pentru obtinerea de recolte superioare calitativ si cantitativ.

Pin mijloacele de care se dispune in fermele pomicole, tehnica administrarii ingrasamintelor la prun, terbuie sa asigure atat respectarea momentului optim de fertilizare, cat si adancimea de incorporare, in zona in care se afla masa principala de radacini.In timpul unui an calendaristic, sistemul radicular al prunului prezinta doua maxime de crestere si de absorbtie a substantelor nutritive, toamna si primavara,ingrasamintele aplicandu-se in aceste perioade,pentru a fi mai bin valorificate.

Tehnologiile moderne de cultivare a prunilor prevad administrarea in livezi a unor cantitati din ce in ce mai mari de ingrasaminte organice si

minerale in scopul asiguarii productiilor mari de fructe. In general, ingrasamintele folosite in cultura pomilor fructiferi au aceeasi aplicativitate si in plantatiile de pruni. Astefl, ingrasamintele organice: balegarul, compostul, fecalel, gunoiul de pasari, turba, ingrasamintele verzi si mustul de balegar sunt bine valorificate de prun. Mecanizarea operatiilor de incarcare, transport si imprastierea pe sol a ingrasamintelor in livezi asigura importante economii de forta de munca si banesti, precum o valorificare mai rationala a ingrasamintelor prin aplicarea lor in perioadele optime si cu indici calitativi superiori.

Pentru executarea operatiilor de administrare a ingrasamintelor in livezi se folosesc mai multe metode si utilaje astfel:

- administrarea ingrasamintelor organice la suprafata solului pe intervalul dintre randurile de pomi cu ajutorul unor remorci de diferite tipuri prevazute cu sisteme de imprastiere a ingrasamintelor organice sau cu ajutorul masini speciale de imprastiat gunoi de grajd in livezi;

- administrarea ingrasamintelor organice pe randul de pomi, cu ajutorul unor masini speciale de imprastiere laterala a ingrasamintelor;

- administrarea ingrasamintelor chimice la suprafata solului cu ajutorul masinilor de uz general;

- incorporarea in sol a ingrasamintelor chimice ( solide ori lichide) pe intervalul dintre randurile de pomi, in livezile intensive cu ajutorul utilajelor de prelucrare a solului echipate cu dispozitive de introducere in sol a ingrasamintelor chimice, concomitant cu afanarea solului.

In plantatiile pe rod, se urmareste optimizarea unor factori de vegetatie deficitari, dirijarea biomasei sintetizate in mod echilibrat intre crestere si rodire, pentru a nu se instala rodirea periodica, combaterea bolilor si a daunatorilor, recoltarea si valorificarea superioara a productiei de fructe. Pentru realizarea acestor obiective, se aplica urmatoarele lucrarii:

Fertilizarea rationala a plantatiilor pe rod terbuie sa se faca pe baza analizelor de sol care indica gradul de aprovizionare cu macro si microelemente si pe baza diagnozei foliare ce se face in iulie pentru a aprecia starea de nurtitie a pomilor.Tehnologiile moderne de cultivare a pomilor prevad administrarea in livezi a unor cntitati din ce in ce mai mari de ingrasaminte organice si minerale in scopul asigurarii productiilor mari de fructe.

Necesitatea administrarii ingrasamintelor este determinate de cateva particularitati:plantatiile sunt amplasate cu precadere pe terenuri in panta,cu fertilitae naturala mai slaba, liveziile fiind monoculturi care ocupa terenul peste 15-20 ani, secatuiesc unilateral solul in substante nutritive, aprovizionarea cu ingrasaminte influienteaza nivelul productiei in anul

respective. De regula 1kg de ingrasamant determina un spor de 6-7kg fructe.Procesul de absortie al substantelor nutritive,nu este un proces uniform de-a lungul perioadei de vegetatie active,ci el manifesta anumite intensificari sau incetiniri, in functie de o serie de factori, cum sunt:

- specificul fiziologic al prunilor- fenofazele de vegetatie- regimul de lumina- caldura si ap a - prezenta diferitelor substante in sol- reactia solului etc.

In plantatiile pe rod ingrasamintele se administreaza pe intreaga suprafata, iar ca moment de aplicare, ingrasamintele organice, cele cu P2O5 si K2O si 1/3din doza de N se administreaza toamna restul dozei de azot se administreaza fazial,1/2 primavara, inainte de pornirea in vegetatie si 1/2 in iunie in timpul cresterii intense a lastarilor si fructelor.Ingrasarea suplimentara foliara a pomilor este o lucrare care completeaza,fara a inlocui,ingrasarea radiculara.Ea consta in stropirea ramurilor si frunzelor cu diferite solutii de ingrasaminte lichide.

Aplicarea ingrasamintelor pe cale extraradiculara este motivata in unele situatii:

- cand azotul administrat la suprafata migreaza prea lent sau prea rapid in profunzime

- cand sistemul radicular functioneaza in mod defectuos- cand o seceta prelungita nu permite asimilarea elementeler minerale din

solAcest mod de ingrasare prezinta cateva avantaje; permite compensarea

rapida a elementelor deficitare, este usor de aplicat si face posibila aplicarea concomitenta a ingrasamintelor si tratamentelor.

Momentul de aplicare este conditionat de scopul uramarit si substantele utilizate.Primul tratament se poate aplica la 5-6 zile dupa caderea petalelor iar urmatorul cand se formeaza si incep a creste fructele.Absorbtia solutiilor este mai buna in prezenta unei temperaturi moderate si a unei atmosfere cu suficienta umiditate,pentru a nu provoca o rapida concentrare a solutiei pulverizate si deci arsuri pe frunze.De aceea,stropirile trebuie facute dimineata sau seara.

Valoarea pH influienteaza mult asupra nutritiei pomilor.De aceea pentru a aduce pH-ul la limitele optime, la 3-5 ani, pe solurile acide, se administreaza amendamente calcaroase (3-5t/ha).

In conditiile crizei energetice mondiale, posibilitatile de folosire a ingrasamantului chimic in viitor vor deveni destul de limitate, datorita scumpirii acestora. In fata agresivitatii ingrasamintelor chimice, se pune problema reconsiderarii locului ingrasamintelor organice pe care nici un ingrsamant chimic nu il egaleaza. Utilizarea combinata a ingrsamintelor organice si chimice au efect pozitiv.

Administrarea ingrasamantului determina urmatoarele efecte pozitive:

- se obtine productie sporita si de calitate superioara - grabeste intrarea pe rod a pomilor - prelungeste longevitatea pomilor - asigura o crestere mai intensa a lastarilor - stimuleaza procesele de absorbtie ale radacinilor - se formeaza ramuri de rod riguroase Sistemul de ingrasare si irigare a liveziilor de pruni pe rod trebuie sa

asigure o indestulare a plantelor, in special cu azot si apa in lunile aprilie –iunie, astfel incat cresterea vegetativa sa fie puternica si prelugita pana in a doua jumatate a lunii iulie.

Experientele facute arata ca cele mai bune rezultate s-au obtinut cu doze de 20-30t/ha gunoi de grajd la doi ani, fie 5t mranita anual, plus 60-80Kg/ha azot, 100-120Kg/ha fosfor si 60-90Kg/ha potasiu tot anul, socotite in substanta active.Solurilor acide li se aplica amendamente cu var, socotind 250-300Kg/ha CaO anual.

Dozele de ingrasaminte vor trebui marite si bine proportionate atunci cand se pune problem obtinerii unei recolte mari si a unor procente ridicate de fructe extra si calitatea intai. In mod deosebit se pune aceasta problema la soiurile cu fructul relative mic cum sunt Tuleul gras si Agen.

Fara o preocupare pentru aprovizionarea continua cu aceste substante apar carente de elemente nutritive, procesul cresterii si fructificarii se desfasoara in mod defectuos, productiile scad, apare fenomenul de rodire periodica.

Intretinerea solului

In livezile de prun solul se intretine si se lucreaza diferentiat, in functie de varsta pomilor, sistemul de cultura, panta si expozitia terenului, conditiile pedoclimatice, agrotehnica aplicata etc.

Prin sistemul de folosire si lucrare a solului se urmareste,in principal corectarea valorilor factorilor ecologici,pentru a satiaface la nivel optim cerintele pomilor,Cadrul social-economic,baza materiala de care dispune unitatea si necesitatea evitarii poluarii mediului inconjurator constituie,de asemenea,criterii importante,in functie de care se stabileste sistemul de folosire si lucrare al solului din livezi.

Lucrarile solului in livezi se executa cu scopul de a realiza afanarea adanca sau superficiala a solului, distrugerea crustei, maruntirea bulgarilor si nivelarea terenului, distrugerea buruienilor si incorporarea in sol a ingrasamintelor.Pentru realizarea acestor obiective se folosesc pluguri, grape cu disc, cultivatoare si freze de constructie speciala pentru livezi, caracterizate prin latimi de lucru variabile, posibilitati de dezaxare si adincimi de lucru diferentiate.

Sistemul de intretinere a solului din livezi ca ogor negru in conditiile pedoclimatice din tara noastra are o importanta deosebita asupra cresterii si rodirii pomilor.Ogorul negru a constituit principalul sistem de intretinere in liveziile de prun, avantajele acestuia, fiind recunoscute in productia sporita de fructe la unitatea de suprafata. Dezavantajele ogorului negru (numeroasele interventii mecanice pe intervalele dintre randuri, sporirea gradului de eroziune a solului, epuizarea in substante nutritive ale straturilor superficeale ale solului ), au condos la inlocuirea lui cu alte sisteme: ogorul negru interupt, ogrul negru erbicidat, ogorul negru combinat cu culture de acoperire ( ingrasaminte verzi ).

In liveziile de pruni, lucrariile aplicate solului vor fi cu 3-4cm mai superficiale de cat in livezile de mar si par, datorita radacinilor ce sunt dispuse mai la suprafata. Sistemele de intretinere se stabilesc in functie de relieful terenului, de varsta plantatiei si alti factori.Pe terenurile in panta, supuse eroziunii, se practica inierbarea in benzi iar pe terenurile plane sau cu pante mici este indicat ogorul negru sau ogorul negru in alternanta cu ingrasaminte verzi.

Ogorul negru erbicidat este o metoda avantajoasa de mentinere a solului curat de buruieni,si trebuie aplicat cu multa precautie tinand cont de sensibilitatea naturala a speciilor.

Pentru ogorul erbicidat, rezultate bune la prun, se obtin aplicand unul din urmatoarele erbicide:

- “Simazin” -50 in doza de 10Kg/ha- “Livezin”-50 in doza de 7Kg/ha- “Supersin”-75 in doza de 8Kg/ha

toate aplicate preemergent, “Saminol”20Kg/ha administrat 1/2 din doza preemergent si ½ postemergent, “Gramoxone” 5% in doza de 3-5 l/ha aplicat postmergent,cand buruienile au 15-20cm.

Intervalul dintre randuri se mentine ca teren lucrat pe terenurile cu panta sub 8% situate in zonele cu precipitatii mai mici de 650 l/m2, fara posibilitati de irigare. In plantatiile amplasate pe pante mai mari de 8% in cele irigate si in cele din zonele cu precipitatii peste 650 l/m2, iar in primii 4-5 ani de rod se pot cultiva ingrasaminte verzi, iar apoi intervalul se inierbeaza cu amestec format Lolium perene 50% si Trifolium repens 50%. Cand au 18-20cm ierburile se coses de 3-6 ori pe an iar iarba se lasa ca mulci.Mulcirea solului se practica mai ales in livezile intensive de pruni amplasate pe terenurile nisipoase din zonele secetoase.Ca mulci natural, se folosesc resturile vegetale din gospodarii ( paie, coceni, fanul de proasta calitate ), gunoiul de rajd paios, care vor acoperi terenul intr-un strat uniform de 10-15cm, strat ce permite patrunderea apei, aerului si caldurii in sol, dar impiedica evaporarea apei si cesterea buruienilor.Dupa 4-6 ani o parte dintre intervale se destelenesc si se mentin 1-2 ani ca ogor lucrat si se reinsamanteaza.

Lucrarile solului in livezile de prun, sunt aceleasi ca in toate plantatiile pomicole.Lucrarea de baza este aratura adanca de toamna( 18-22 cm ),care se executa cu plugul pentru livada –PDL-5-25 actionat de tractorul pomicol.In timpul vegetatiei,solul se intretine curat de buruini. Pe randul de pomi, in livezile cu benzi inierbate, se executa 3-4 prasile manuale.Benzile inierbate se cosesc periodic, iar masa verde este scoasa din plantatie si folosita in hrana animalelor.

In livezile situate pe pante mari, pomii se sapa, toamna, in jur, iar in timpul anului, se prasesc, de cate ori este nevoie.Prin aplicarea la timp a lucrarilor solului in plantatiile de prun se asigura combaterea buruienilor, se mareste eficacitatea tratamentelor fitosanitare si se favorizeaza realizarea unor productii sporite, cantitativ si calitativ.

Irigarea

Necesitatea irigarii prunului, datorita amplasarii majoritare a punului in zonele deluroase si premontane, cu precipitatii peste 600mm aual, tehnoloia culturii nu prevedea necesitatea irigarii.Extinderea plantatiilor de prun in zona de campie, in stepa si silvostepa pecum si intensivizarea culturii, impune in prezent aplicarea irigarii.

Apa reprezinta unul dintre cei mai importanti factori de vegetatie, pentru prun, deoarece participa ca element de baza la sinteza tuturor substantelor organice din care sunt formate tesuturile pomilor si asigura vehicularea elementelor fertilizante sol- planta.In cadrul speciei, pretentiile pentru apa, precum si rezistenta la seceta sunt diferite in functie de soi, portaltoi si combinatia soi-portaltoi.Astfel, soiurile de vara sunt mai rezistente la seceta decat cele de toamna, iar soiurile altoite pe corcodus sunt mai mari consumatoare de apa, fata de cele altoite pe prunul franc sau porumbar.

Lipsa umiditatii din sol inrautateste procesele biochimice si microbioloie, stanjeneste cresterea radacinilor si a organelor vegetative ale prunuli sensibilizeaza pomii la ger, boli si seceta.

Liveziile de pruni se iriga in zonele cu mai putine precipitatii cazute si care nu asigura in sol in perioada de vegetatie intre 60-80% din intervalul umiditati pe adancime de 20-30cm.Perioadele critice in care trbuie sa udam daca precipitatiile lipsesc sau sunt insuficente, sunt urmatoarele:

- dupa legare fructelor - la intarirea endocarpului - la doua saptamani inainte de maturarea fructelor - in august- septembrie In zonele si in ani in care cad sub 200-250 l/m2 in lunile mai, iunie si

iulie pomii trebuie udati local de 3-4 ori cu 20-30 l/pom sau se aplica 3-4 udari cu 300-400m3/ha,pentru ca pe adancimea de 20-60cm unde se afla majoritate radacinilor, umiditatea trebuie sa fie mentinuta permanent peste 70% din intervalul umiditati active.

Asigurare factorului apa constituie un element determinant in desfasurare procesului de crestere si productie a prunilor.Mentinerea

umiditatii optime in sol, in mod obisnuit, nu este posibila fara irigare. Daca apa nu este in cantitate suficienta, recoltele scad considerabil, iar fructele raman mici, sarace in substanta uscata cu gust fad. Apa este necesara procesare pentru desfasurarea procesului de fotosinteza si pentru alte procese fizice si fiziologice. Apa serveste la transportarea substantelor minerale la frunze unde are loc fotosinteza, iar substantele organice sintetizate in frunze sunt transportate la locul de consum.

Pentru sporirea cantitaii de apa inmagazinata in sol si pentru pastrarea ei in sol se iau o serie de masuri:

- afanarea solului cu lucrari mecanice sau manuale- distrugera vaselor capilare de la suprafata solului, prin executarea de

lucrari superficiale- distrugerea buruienilor - folosirea ingrasamintelor organice, ceea ce duce la marirea capacitati

de retinere a apei Pentru irigarea pomilor se utilizeaza frecvent doua tipuri de

amenajari: prin canale deschise si prin conducte ingropate. In cazul irigarii prin canale deschise, reteaua de irigare se compune din

urmatoarele elemente: -canal de aductie care transporta apa de la sursa la plantatia de irigat -canale distribuitoare, de diferite ordine, care repartizeaza apa in

interiarul sistemului de irigatie. -canale de sector, din care apa este preluata de reteaua provizorie ori de

un grup mobil de pompe. Pentru aducerea apei la plante se utilizeaza mai multe metode de udare: -prin brazde inelare in jurul pomilor -prin brazde lungitudinale -prin aspersiune -prin picurare Dintre toate acestea, udarea prin brazde lungitudinale si cea prin

aspersiune, si in ultimul timp udarea prin picatura, sunt cele mai utilizate, fiind totodata si cele mai indicate in pomicultura.

Metoda de udare prin brazde lungitudinale aplicata rational are avantajul ca ralizeaza o umiditate uniforma pe intreaga zona de raspandire a sistemului radicular a pomilor, asiguand totodata intretinerea in conditii bune a starii generale de fertilitate a solului.

Metoda de udare prin aspersiune se face cu ajutorul instalatiilor de aspersiune.Instalatiile de irigatie prin aspersiune cuprind grupul de pompare, sistemul de conducte (aripile de ploaie ) si aspersoarele.

Metoda de udare prin picatura se bazeaza pe ideea ca cea mai buna folosire a resurselor de apa utilizabile si cele mai bune performante pe care le pot atinge pomii se pot realiza prin evitarea deficitului de umiditate.

La aplicarea irigarii, trebuie sa se tina seama de diferentele ce exista intre tipurile de sol privind capacitatea de camp pentru apa a solului si coeficientul de ofilire.

Taierile de intretinere si fructificare

Progresul realizat in cunoasterea specificului agrobiologic al diferitelor specii si soiuri pomicole a facut posibila trecerea de la practica unor taieturi aplicate in general unei anumite specii,la taieri aplicate diferentiat pe diferite grupe de soiuri si chiar pe fiecare soi in parte.

Conducerea si taierea prunului reprezinta un complex de lucrari prin care se dirijeaza procesele de cestere si fructificare, cu scopul de obtine coroane echilibrate, capabile sa realizeze recolte mari, constante si de calitate superioara. Taierile difera in functie de varsta pomilor, tipul de fructificare incarcatura cu muguri de rod, lungimea cresterilor anuale, forma de coroana, sistemul de cultura,factorii ecologici,conditiile tehnoloice etc.

Prin aceste taieri se urmareste mentinerea echilibrului intre crestere si rodire,evidentiat prin asigurarea an de an a unor ramuri de prelungire a scheletului si asemischeletului de 30-40cm pe care se formeaza noi formatiuni de rod tinere, cu potential ridicat de rod si de pe care se obtin fructe de calitate.

La inceputul rodirii, cand cresteriile sunt inca puternic, se continua formarea de noi ramuri de schelet si semischelet si se suprima sau se reduc unele ramuri de semischelet supranumeroase din interiorul coroanei sau plasate pe partea superioara si inferioara a sarpantelor si a subsarpantelor, pentru o mai buna ilumina.In perioada de rodire maxima, taierile urmaresc intinerirea continua a ramurilor de semischelet.Pentru aceasta,ramurile de semischelet mai batrane de 3-4 ani se scurteaza si se simplifica succesiv, mentinandu-le la o lungime de 30-40cm si uniform repartizate,pentru a nu se umbri reciproc. Cu prilejul scurtarii si simplificari se elimina portiunile mai batrane si se mentin cresterile anuale sau de doi ani pe care se gasec “buchete de mai”si ramuri mijloci de vigare mijlocie.Taierile sunt mai

energice in anii cu multi muguri florali si mai reduse in anii cu mai putini muguri florali, sau cand o parte din ei au fost afectati de ger.

Formaea coranei este esalonata pe o perioada relativ lunga de timp.Lucrarile de formare, care cuprind operatii de schimbare a pozitiei si taieri, se incepe pentru unele coroane inca din pepiniera si se continua in perioada juvenila si de inceput a rodirii pana la relizarea scheletului.In paralel cu formarea scheletului se urmareste scurtarea la minimum a periadei neproductive si intrarea cat mai de timpuriu a pomilor pe rod.

Spre sfarsitul perioadei de rodire cresterile anuale se reduc, unele sarpante isi schimba pozitia formand arcade iar altele depasesc spatiul rezervat la plantare intersectandu-se cu ramurile pomilor vecini.In acest moment se impune efectuarea unor taieri de corectare si de intretinere a scheletului procedandu-se astfel:- se aleg sarpantele si subsarpantele plasate la distantele si cu pozitia corespunzatoare formei de coroana,iar cele supranumeroase se elimina la inel sau se scurteaza deasupra unei ramuri de semischelet care are suficient spatiu si lumina.Ranile mai mari de 3cm se acopera cu mastie sau vopsea. Daca ramurile de schele depasesc spatial rezervat la plantar, ele se scurteaza in lemn de 3-5ani deasupra unei ramuri mai tinere care sa asigur prelungirea.Cand se fac scurtarile se cauta subordonarea verticala a subsarpantelor, reducerea si simplificarea pe fiacare subsarpanta a ramurilor de sechelet, astefel incat, fiecare sarpanta sa capete forma unei frunze uriase in care sarpanta sa reprezinte nervura principala.

Sistemele de coroana recomandat pentru prun sunt:- etaj- rarit cu varful axului suprimat sau leader modificat pentru

soiurile cu lemnul fragil (Tuleul gras) si cele cu crestere puternica a axului (Timpuri,Stanley,Nectarina rosie)

- vas ameliorat pentru soiurile cu coroana mai rasfirata si cu lemnul mai rezistent (Anna Spath,Renclod verde )

- sistemul Rabate pentru coroanele care se tocesc cu timpul(Agen)In cultura moderna se incearca palmeta cu brate oblice, care se preteaza,

in special penru soiurile de vigoare slaba si mijlocie, cu conditia dirijari mai indeaproape a formari palmetei si a garnisirii scheletului cu ramuri roditoare.

Caracteristic pentru prun este degarnisirea prematura, mai accentuata ca la celelalte specii, a ramurilor de schelet de ramuri roditoare, in cazul cand acestea sunt predominant sau exclusiv ramuri-buchet. De aceea taierea lunga la formare coranei trebuie aplicata cu prudenta si obigatoriu inbinata cu marirea unghiurilor de ramificare (aplecarea ramurilor de schelet ).

Concret, prelungirile anuale in primi 3-4 ani terbuie scurtate la cel mult 80cm si totodata aplecate pana sub un unghi de 55-60o fata de verticala.Si mai bine este ca aceste prelungiri sa fie ciupite in cursul

vegetatiei.Nu trebuie sa se lase ramuri mai lungi de 70-75cm, acestea se cipesc si se apleaca.Distantarea ramurilor roditoare pe sarpanta trebuie sa varieze intre 7-8si 12-15cm, dupa cum sunt mai slabe sau mai puternice.

Cand pomii intra in perioada de decline, marcata de oprirea totala a cresterilor, inceperea uscarii centripete si aparitia lastarior lacomi perioada de rodire mai poare fi prelungita cu 4-5ani prin taieri de intretinere.Ele constau in reducerea mai puternica a ramurilor de schelet taind in lemn de 5-7ani.Rezultatele sunt si mai bune daca in toamna anului precedent se face si intinerirea sistemului radicular. Pentru aceasta la proiectia coronei se sapa un sant circular lat de 50-60cm si adanc de 70-80cm si la fiecare m2 sant se incorporeaza 6-8Kg mranita, 3-6g N, 12-24g P2O3 si 8-16g K2O.

Si la prun, in uni ani pomii se supraincarca cu rod. Daca nu se intervine, productia desi mare cantitativ este de calitate slaba si se valorifica la pret scazut. Daca si dupa aplicarea corecta a taierilor pomii raman supraincarcati singura soluitie pentru normarera incarcaturii este rarirea fructelor.

Taierea manuala a pomilor in livezile intensive de prun reprezinta o lucrare de mare volum si complexitate, care necesita, in livezile tinere, 62-81 ore om/ha, in functie de forma de coroana, iar in cele pe rod costul lucrarii poate reprezenta 25-30% din totalul cheltuielilor.Pentru reducerea costurilor si a consumului de forta de munca, tehnologiile moderne prevad mecanizarea taierilor de limitare a conturului coroanei.

Taierea mecanizata de contur se efectueaza pe cate o latura a gardului fructifer, repetandu-se pe aceeasi latura din doi in doi ani .Prin ea se limiteaza inaltimea (2,8-3,5 m ) si latimea gardului fructifer (1,6-2,0 m) si se determina aparitia de ramuri tinere cu potential mare de rodire.Stabilirea gresita aintensitatii de taiere poate determina dezechilibru intre procesele de crestere si fructificare ale pomilor,cuimplicatii negative asupra productiei de fructe.

Protectia fitosanitara

In secorul pomicol, ca dealtfel in toate celelalte sectoare agricole se ingregistreaza inseminate pierderi datorita numeroaselor boli si daunatori si a accidentelor naturale cum ar fi: ( gerul, bruma,grindina etc.).

Protectie fitosanitara este o veriga tehnologica deosebit de importanta.Prin lucrarile agrotehnice,aplicate solului ( sapat in jurul pomilor,arat,cultivat intervalele dintre randuri,prasit,erbicidat etc) se distruge o mare parte din rezerva biologica a bolilor si daunatorilor .

Pentru aceasta se recomanda respectarea indicatiilor date prin buletinele emise de statiile de prognoza si avertizare din zona,care indica momentul optim,produsul protivit cat si normele de protectia muncii si a mediului.

Pentru combaterea insectelor si a bolior se folosesc mai multe masuri:- masuri agrotehnice,acestea sunt necesare si importante avand in

special un rol de prevenire - mobilizarea terenului prin araturi si prasile, prin care se scot la

suprafata insectele larvele etc.- efectuarea taierilor - distrugerea tufisurilor,care gazduiesc numeroase insecte daunatoare- scuturarea si arderea insectelor - masuri de carantina prin care se izoleaza zonele infestate Masurile de combatere chimica sunt cele mai eficente in lupta

impotriva bolilor si a daunatorilor.De aplicarea corecta a tratamentelor depinde in mare masura cantitatea si calitatea productiei. Efectele celolalte masuri cum sunt: folosirea celor mai viguroase soiuri, administrarea ingrasamintelor, aplicarea unei agrotehnici corespunzatoare sau introducerea pe scara larga a mecanizarii sunt mult diminuate sau chiar anulate daca nu se iau toate masurile pentru prevenirea si combaterea bolilor si a daunatorilor.Numarul tratamentelor fitosanitare aplicate difera de la o zona de cultura la alta,de regimul termic pluviometric din zona respective si de preioada de maturare a soiurilor.Astfel,pentru soiurile cu coacere timpurie sunt necesare 7-8 tratamente,10-11 pentru cele cu perioada de maturare medie si 13- 14 pentru soiurile cu coacere tarzie.

Tipurile de utilaje pentru efectuarea lucrarilor de combatere a bolilor si a daunatorilor se impart in:

- aparate pentru stropit sau prafuit purtate si actionate de om

- aparate pentru stropit sau prafuit purtate si actionate de om si actionate de motor

- aparate de stropit carosabile- masini pentru stropit purtate de tractor

Calendarul tratamentelor impotriva bolior si daunatorilor prunului

Fenofaza Data aproximativa

Substanta si amestecuriUtillizate si concentratia

Se combate

1 2 3 4Repus de iarna(la temeraturi mai mari de 0oc

15XI-30XII Tratamentul 11.Nitox14 4,0% sau Creosan-40 0,75%

- paduchi testosi- oua de afide,psylide,paianjeni tetrachizi si insecte defoliatoare -coconii viermelui fructelor

La umflarea mugurilor de rod

1-20III Tratamentul 21.Zeama bordoleza 1%2.Oxiclorura de cupru 0,3%

Acelasi boli si daunatori ca la tratamentul 1+moniliozele si ciuruirea frunzelor

Buton verde 17-22IV Tratamentul 31.Zeama debordoleza 1% sau2.Oxiclorura de cupru 0,3%

Moniliozele (primele infecti)

Cand 10-15% din flori sunt la inceputul scuturarii petalelor.Este considerat hotarator pentru combaterea viespei cu fierastrau

22IV-1V Tratamentul 41.Zeama bordoleza 0,5%+Carbetox37 in conc.0,4% 2.Zeama bordoleza 0,5%+Fosfotox-R 35 in conc 0,1%3.Zeama bordoleza 0,5%+Sintox-25 in conc 0,2%4.Oxiclorura de cupru 0,3%+Fosfotox-R 35 in conc 0,1% In livezile fara atac de paianjeni se mai pot folosi amestecurile:1.Zeamabordoleza in conc.0,5%+Lindatox 20 in conc. O,6%2.Zeama bordoleza in conc 0,5%+Detox-25in conc.0,5%3.Zeama bordoleza in conc.0,5%+Pinetox- 50 in conc.0,5

-vespele cu fierastrau -insecte defoliatoare-paianjeni tertanychizi-paduchii de frunze-patarea rosie a frunzelor -deformarea si rasucirea frunzelor -moniliozele

Cand fructul are diametrul cuprins intre 0,5si 1,0cm

17-21V Tratamentul 5La soilurile tarzii se utilizeaza unul din amestecurile indicate la tratamentul 4La soiurile timpurii se va utilize:1.Zeama bordoleza 0,5%+Fosfotox-R-35 in conc.0,1%2.Zeama bordoleza 0,5%+Bi-58 in conc.0,075%3.Aspor 0,4%+Fosfotox 0,1%

- viermele prunelor -insecte defoliatoare -carabusul de mai - paduchii de frunze -paianjeni tetranychizi-patarea rosie a frunzelor

Cand fructul are 28V-2VI Tratamentul 6 -viermele

diametrul cuprins intre 1,5 si 2,0cm

Se utilizeaza dupa caz, unul din amestecurile recomandate la tratamentul 4 sau 5

prunelor-insecte defoliatoare -patarea rosie a frunzelor

Cand fructul are diametrul cuprins intre 2,0 si 2,5cm

17-21VI Tratamentul 71.Zeama bordoleza 0,5%+Carbetox-37 in conc.0,5%2.Zeama bordoleza 0,5%+Methyl-parathion 0,3%3.Zeama bordoleza 0,5%+Ethyl-parathion-50 in conc.0,08%4.Oxiclorura de cupru 0,3%+Carbetox-37 in conc 0,5%5.Oxiclorura de cupru 0,3%+Methyl-parathion 0,3

-viermele prunelor -larve neonate si adulti-omida paroasa a dudului -paduchele de San-Jose-patarea rosie a frunzelor -ciuruirea bactereana a frunzelor -deformarea si rasucirea frunzelor -moniliozele

Cand fructul are diametrul in jur de 2,5cm

26VI-2VII Tratamentul 8Se utilizeaza unul din amestecurile indicate la tratamentul 7

-paduchele di San Jose -paduchii de frunze-paianjenii tetranychizi-insecte defoliatoare -patarea rosie a frunzelor -ciuruirea bacteriana a frunzelor -deformara si rasucirea frunzelor -moniliozele

Cand fructul are 5-9VII Tratamentul 9 Aceasi boli si

diametrul cuprins intre 2,5 si 3,0cm

Se utilizeaza unul din amestecurile indicate la tratamentul 7

daunatori ca la tratamentul 8

Cand fructul are diametrul cuprins intre 3,0-3,5cm

11-17VII Tratamentul 101.Aspor 0,4%+Fosfotox-R 35in conc.0,1%2.Aspor 0,4%+Sintox 0,23.Aspor 0,4%+Methl-parathyon 0,3%

-viermele prunelor-paduchii de frunze -insecte defoliatoarepaianjenii

Cand fructul are diametrul in jur de 3,5cm

21-26VII Tratamentul 11Se utilizeaza unul din amestecurile indicate la tratamentul 10

-viermele prunelor-moniliozele -ruginile

Dupa recoltarea fructelor

19-24VIII Tratamentul 12Carbetox-37 in conc.0,5%

-paduchele din San Jos, generatia a-II-a- oua de paduchi de frunze-paianjenii

Dupa recoltarea fructelor 30VIII-2IX

Tratamentul 13Carbetox-37 in conc.0,5%

Acelesi boli si daunatori ca la tratamentul 12

Pentru executarea lucrarilor de combatere a daunatorilor este necesar ca intervalul dintre randuri sa fie eliberat. Eliberarea ramurilor se poate face prin doua metode: adunarea manuala sau mecanica cu ajutorul grapelor si scoaterea la capatul randurilor sau tocarea ramurilor direct pe sol cu ajutorul masinilor de tocat.

In conditiile cilmatice si de relief din tara noastra, actiunea de prevenire a efectelor daunatoare a ingheturilor asupra pomilor are importanta deosebita. Ingheturile produc pagube inseminate care ajung uneori pana la compromiterea intergii recolte. Ingheturile se produc toamna, iarna si

primavera.Ingheturile de toamna si iarna se produc rar.Cele mai frecvente sunt ingheturile tarzii de primavera care surprind pomii in faza de deschidere a mugurilor sau in floare sau chiar dupa scuturarea florilor.In aceasta faza de vegetatie pomii sunt mult mai sensibili la ger deoarece continutul ridicat de apa din tesuturile lor favorizeaza inghetarea elementelor pe rod.

Pentru combaterea ingheturilor se folosesc atat metode pasive cat si metode active.

Dintre metodele pasive de combatere a inghetului se mentioneaza:- alegerea soiurilor rezistente la ger- adaptarea ciclului vegetative al pomilor la conditiile locale- executarea corecta a lucrarilor de intretinere si aplicarea judicioasa a ingrasamintelor in vederea obtinerii unor pomi vigurosi si rezistenti- alegerea terenului si orientarea parcelelor astfel incat sa se evite aglomerarea maselor reci de aer

Dintre metodele active de combatere a inghetului se mentioneaza:- incalzirea directa a prunilor Rezisrenta la ger a soiurilor de pruni variaza destul de mult.Cele mai

rezistente sunt soiurile provenite din prunul Canadian, din cel de Ussuria sau American.Dintre soiurile cultivate la noi, cele mai rezistente la ger sunt: Grase romanesti,Vinete romanesti, Anna Spath,Stanley etc.

Recoltarea, sortarea, ambalarea si transportul prunelor Recoltarea prunelor constituie ultima si cea mai importanta operatie

din cadrul lucrarilor tehnologice,deoarece prin ea se finalizeaza eforturile economice si de munca inglobate timp de un an,in plantatiile de prun.

Recoltarea prunelor este o lucrare care solicita un numar mare de brate de munca.Acest fapt are importanta deosebita daca tinem seama de faptul ca aceasta operatie trebuie sa se execute intr-o anumita perioada.Pregatirea campaniei de recoltare presupune asigurarea din timp cu ambalaje, materiale, unelte, miloace de transport si forta de munca .

Recoltarea prunelor se poare face atat cu mana cat si prin scuturare. Recoltarea manuala a prunelor este metoda cea mai buna care asigura o calitate buna, astfel prezentandu-se fara vatamari mecanice si fara impuritati ca: frunze, ramuri, fructe putrezite si altele.Recoltarea mecanizata a prunelor,cu vibratorul,este mai dificila in cazul soiurilor la care fructele se

tin prea puternic de ramuri.Experientele efectuate arata ca daca se stropesc pomii cu acidul 2-cloroetilfosfonic,in concentratie de 500 mg/ l,cu 10 zile inainte maturarea fructelor, acestea se desprind usor de pedicel,incat recoltatul este mult usurat.Avantajele acestei metode constau in productivitate superioara,in comparatie cu recoltarea manuala si reducerea cheltuielilor de productie .

Spre deosebire de mere si pere, prunele nu-si continua coacerea dupa cules. De aceea,pentru a realiza optimul de insusiri gustative ele se lasa pe pomi pana in preajma maturitatiii depline.Prunele pentru masa se recolteaza cu 4-5zile de maturitate deplina, cand au realizat coacerea in proportie de 80-90%, avand gust placut si culoare caracteristica soiului.Ele trebuie culese cu stratul de pruina cat mai intact. Pruina imprima fructelor aspect de prospetime sporindu-le valoarea comerciala. Fructele de masa trebuie sa aiba pendunculii in proportie de 70% la calitatea intai si 60% la calitatea a doua.

Sortarea prunelor se face cu mana concomitent cu culesul sau dupa aceea. Ambalarea se face in ladite STAS de 6-10Kg cu forma dreptunghiulara, in cosuri sau butoaie.Sortarea se face in trei calitati :extra,I,si a I I a.

Prunele pentru uscat si marmelada se recolteaza la maturiatea deplina sau in faza de supracoacere, cand s-au stafidit partial. Culesul lor se face prin scuturare pe prelate sau rogojini, miscand puternic cu bratele fiecate ramura sau cu ajutorul vibratorului mecanic.

Pastrarea prunelor se face la temperature de 0-1oC timp de 2-5 saptamani, in functie de epoca de coacere, sau se pot pastra de la un an la altul prin congelare.

Modernizarea plantatiilor de pruni

Intrucat suprafetele destinate patrimoniului pomicol sunt limitate iar nevoia de fructe este tot mai mare, extinderea plantatiilor pomicole nu rezolva in totalitate cerintele mereu crescande, atat pentru consum in stare proaspata,cat si pentru industializare.

Normele tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei stabilesc cadrul general de actiune in aceasta directie,dind curs intocmirii si aplicarii unor documentatii de modernizare,specifice fiecarei zone de cultura a pomilor.In acest context modernizarea livezilor de prun vizeaza mai multe obiective,dintre care cele mai importante sunt:inlocuirea sortimentului existent,prin realtoirea in livada a soiurilor nevaloroase si cresterea densitatii pomilor,prin plantarea a noi pomii,intre randuri si rindul celor existenti.

Inlocuirea soiurilor nevaloroase prin realtoirea pomilor in livada.Constituie o cale sigura, rapida si eficienta de modernizare a livezilor clasice de prun.Numarul de pomi nealtoiti si din soiuri nevaloroase existente inca in unele plantatii vechi de prun, precum si nevoia mare de material saditor pentru refacera patrimoniului la aceasta specie, justifica pe deplin necesitatea realtoirii pomilor in livada.

Se poate afirma ca prunul se comparta bine la supraaltoire, pana la varsta de 10-12ani,procesul de prindere este de 94%,refacerea volumului coroanei pana la nivelul necesar obtinerii unei productii superioare,cantitativ si calitativ ,se realizeaza in al treilea an ,de la realtoire.

Tehnologia realtoirii prunului in livada cuprinde urmatoarele operatiuni si particularitati :

- pregatirea coroanei pomilor in vederea recoltarii se face prin metoda mentinerii scheletului coaroanei, reducand 1/3 din volumul initial

- perioada optima de altoire este cuprinsa intre 10 martie si 10 apilie, cand se inregistreaza temperaturi de 7-15 grade Celsius

- metoda de altoire care da cele mai bune rezultate este cea prin despicatura (necestia forta de munca mai putina,este usoar de practicat,se executa timp indelungat, nefiind condiationata de circultia sevei)

- protejarea altoaielor dupa realtoire se face cu ceara de altoi- lucrarile de ingrijire aplicate pomilor realtoiti sunt cele obisnuite ,

care trebuie sa fie executate la timp: plivirea repetata a lastarilor crescuti pe elementele de schelet, taieri de formare a coroanei, combaterea bolilor si daunatorilor.

Indesirea plantatiilor de prun, reprezinta o alta cale de modernizare, asigurand folosirea intensive a terenului .Indesirea consta in plantarea

intre doua randuri de pomi cu distante mari (8-9 m ) sau intr doi pomi pe rand (cu distanta de 6-8 m) , a unor pomi din acelas soi sau bune polenizatoare.Tehnologia de indesire permite aplicarea mai multor scheme,care difera de la o plantatie la alta. In livezile situate pe pante mari,cu poi in decline ,nu se recomanda indesirea ,deoarece investitia nu se poate recupera in timp.Intrucat prin indesire numarul de pomi la ha se mareste de la simplu la dublu,lucrarile arotehnice in aceste plantatii trebuie sa se faca la nivel corespunzator (fertilizari suplimentare, irigari,tratamente fitosanitare etc).Aplicarea diferentiata a masurilor de modernizare in plantatiile de prun conduce neintirziat la obtinerea unor sporuri de recolta, de la 3-5 tone/ ha la peste 15 tone /ha ,in acelasi timp calitatea productiei fiind mult superioara. Modernizarea plantatiilor clasice de prun cuprinde un complex mai mare de lucrari,care se refera la imbunatatirea tehnologiei de cultura.Astfel, se urmareste reducerea inaltimii pomilor de la 5-6 m la 3,5-4 m,cu implicatii pozitive asupra eficacitatii tratamentelor fitosanitare si usurarii recoltarii.

CAPITOLUL III: Norme de protectia muncii

In pomicultura ca si in alte domeni de activitate normele de protectia muncii trebuie prelucrate si respectate de catre toate persoanele care participa la procesul de productie.

Conducatorii unitatilor vor stabili, odata cu masurile de realizare a planului de productie sau a sarcinilor de serviciu masuri corespunzatoare in vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca, a prevenirii accidentelor si a inbolnavirilor profesionale.

Conducerile unitatilor vor stabili instructiuni proprii de protectia muncii care vor cuprinde norme de protectie a muncii si masurile suplimentare necesare pentru conditiile de lucru specifice locurilor de munca.

Uneltele si instrumentele manuale de taiat ce se folosesc in pomicultura cum sunt: briceagul de altoit, cosorul, ferastraul, foarfecele de taiat cioturi, etc. vor fi bine ascutite si bine fixate in manerele corespunzatoare spre a usura efortul muncitorilor si a nu-i jena in timpul lucrului.

Cazmalele si orice alete unelte manuale de sapat si prasit ce se folosesc la lucrarile din livezi trebuie sa fie bine ascutite si sa aiba cozi drepte, rotunde si netede.

Muncitorii care lucreaza la administrarea de ingrasamante chimice trebuie sa poarte achelari de protectie pentru a preveni inbolnavirea ochilor ,sa poarte masca de protectie contra prafului ,evitandu-se prin aceasta masura imbolnavirea cailor respiratorii .

In timpul executarii taierilor la pomi si arbori se va da atentie ca ramurile taiate san nu cada peste muncitori .In acest scop ,cel ce executa taierea nu va sta sub pom ci lateral .

In timpul executarii lucrarilor mecanice de intretinere,nu se fac alte lucrari pe terenul respectiv care sa reclame prezenta muncitorilor permanenti sau sezonieri . Combaterea brumelor prin aprinderea gramezilor pentru a produce fum trebuie facuta cu mare atentie spre a nu da loc la incendii . Obtinerea de rezltate bune este conditionata in primul rand de mentinerea in perfecta stare de fnctionare a utilajelor cu care se executa lcrarile de intretinere .In aceasta privinta este necesar ca cei ce exploateaza utilajele sa aiba permanent in vedere urmatoarele: - cunoasterea perfecta a aparatelor si masinilor cu care lucreaza - mentinerea in stare tehnica buna a utilajelor -pregatirea pentru lucru si reglarea corecta a masinilor -sa respecte normele de protectie a muncii .

Deoarece masinile si aparatele folosite in lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor in pomicultura lucreaza cu substante toxice pentru om si animale , masurile de protectia muncii , de asigurare a securitatii celor ce deservesc utilajele trebuie sa inlature posibilitatea accidentelor ce le poate provoca atat masina cat si produsele chimice cu care aceasta lucreaza.

Prima masura care se impune este instruirea prealabila a celor ce vor lucra ,asupra fiecarui tip de aparat sau masina din dotare,pentrun cunoasterea functionarii ,reglajelor ,modul de exploatare si intretinere,precum si cunoasterea in aceeasi masura a produselor chimice pe care le manipuleaza ,toxicitatea lor ,modul de manipulare ,echipamentul de protectie necesar ,simptomele de intoxicatie si masurile de prim- ajutor pe care trebuie sa le ia

Masinile si aparatele ce se folosesc la stropit si prafuit trebuie sa fie in perfecta stare de functionare, sa aiba toate aparatorile de protectie si toate imbinarile montate etans .

Cand se lucreaza cu mai multe masini sau aparate pe aceeasi parcela, acestea se vor deplasa corelat ,astfel ca substantele pulverizate sa nu ajunga de la un agregat la altul.

Reparatiile la masinile si aparatele pentru combaterea bolilor si daunatorilor se vor face numai dupa ce toate piesele au fost spalate cu apa .

Produsele pesticide vor fi depozitate si pastrate obliatoriu sub cheie, in incaperi inchise .

Se interzice distribuirea varsata a produselor ce se pastreaza in ambalaje inchise .

Produsele pesticide vor circula numai pe baza de acte de predare-primire .

Prepararea solutiei si alimentarea masinilor se fac pe un loc ales special departe de sursa de apa potabila ,de locuinte si de grajduri.

Utilajele folosite la prepararea solutiilor (galeti, masuri, butoaie, palnii etc,) nu vor fi folosite in alte scopuri .

Dupa terminarea lucrului, locul pentru prepararea solutilor de stropit se curata prin razuire cu sapa, iar resturile de produse si solul imbibat cu ele se ingroapa la adancime de cca. 1 m.

Locul de preparare a solutiilor toxice de stropit va fi marcat vizibil cu inscriptia “ Loc pentru preparat solutii toxice”.La locul de preparat solutiile trebuie sa se gaseasca trusa cu antidoturile pentru produsele cu care se lucreaza.

In timpul lucrului nu se va bea, fuma sau manca.Dupa terminarea lucrului se spala bine mainile, fata si corpul cu apa si sapun.

Fiecare angajat trebuie sa semneze o fisa de protectie a muncii.La lucrarile de intretinere a pomilor cat s la recoltare se vor folosi scari

duble construite din materiale rezistente prevazute cu armature la ambele extremitati si limitatoare de deschidere (brat, franghie).Inainte de urcarea pe scara muncitorul va verifica stabilitatea si asezarea acesteia.

Marimea cosurilor pentru recoltat va fi proportionala cu puterea muncitorilor, pentru a nu se expune la eforturi mari.

Atunci cand recoltarea fructelor se face cu scuturatorul vibrator, muncitorii nu au voie sa intre in zona de lucru a acestuia.De asemenea nu au voie sa intervina la agregatul in functionare.

CAPITOLUL IV:Concluzii

Pomicultura a evoluarca stiinta trecand de la practica unor tehnologi cu caracter general la pomicultura diferentiata in functie de conditile naturale de specificul agopedologic al diferitelor specii si soiuri de pomi.

Cultua pomilor fructiferi prezinta o importanta deosebita din punct de vedere: alimentar, economic si social

Prunul este un dintre cele mai importante specii pomicole, apreciat pentru fructele sale care se pot consuma in stare proaspata sau industrializate.

Prunul este o specie valoroasa si datorita faptului ca pomii au cerinte relative mici fata de cerintele ecologice, necesita o agrotehnica relativ simpla si au un potential productive ridicat si constant.

Prunele sunt fructe bogate in: vitamine, zaharoza, fructoza, glucoza, apa si aminoacizi.

Pomicultura intensiva si super intensiva nu poate fi conceputa decat in conditii de mecanizare, chimizare si irigare. La alegerea locului pentru infintarea plantatilor de pruni se va tine seama de cerintele specifice fata de factori de vegetatie, de tipul de livada si de modul de valorificare a productiei de fructe.

Cresterea si dezvoltarea normala a prunului pecum si obtinerea de recolte mari necesita aprovizionarea solului cu element nutritive. Fertilizarea devine o masura obligatorie in liveziile de prun. Tehnica administrarii ingrasamintelor la prun trebuie sa respecte momentul optim de fertilizare cat si adancimea de incorporare, in zona in care se afla principalele radacini.

Tehnologile moderne de cultivarea prunilor prevad administrarea in livezii a unor cantitati din ce in ce mai mari de ingrasaminte organice si minerale cu scopul de abtine productii mari.Administrarea ingrasamintelor chimice se realizeaza atat la suprafata solului cat si incorporate in sol. Ingrasamintele pot solide sau lichide. Administarea ingrasamintelor determina efecte pozitive:se obtine productie sporita si de calitate superioara,grabeste intrarea pe rod a pomilor,asigura o crestere mai intensa a lastarilor,simuleaza procesele de absortie a radacinilor,prelungeste longevitatea pomilor

In livezile de pruni solul se intretine si se lucreaza diferentiat, in functie de varsta pomilor,sistemul de cultura, panta si expozitiunea terenului, cerintele peoclimatice. Lucrarile solului se executa cu scopul de a realiza afanarea adanca sau superficeala a solului, distrugerea crustrei, maruntirea bulgarilor si incorporarea in sol a ingrasamintelor. Pentru realizarea acestor obiective se folosesc pluguri, grape, grape cu disc, cultivatoare si freze de constructie speciala pentru livezi.Ogorul negru constituie principalul sistem de intretinere in livezile de prun, avantajul acestuia fiind recunoscute in productii sporite de fructe.

Asigurarea factorului de apa constituie un element important in desfasurarea procesului de crestere a prunilor. Daca apa nu este in cantitate suficenta recoltele scad iar fructele raman mici.

Livezile de prun se iriga in zonele cu mai putine precipitatii cazute si care nu asigura in sol in perioada de vegetatie umiditate pe adancimea de 20-30cm.Perioadele critice in care trebuie sa udam daca precipitatiile lipsesc sunt urmatoarele: dupa legarea fructelor ,la intarirea ednocarpului ,la doua saptamanii de la maturarea fructelor. Pentru aducerea apei la plante se utilizeaza mai multe motode de udare: brazde inelare in jurul pomilor, prin brazed longitudinale, picurare, aspersiune.

Conducerea si taierea prunului reprezinta un complex de lucrari prin care se dirijeaza cresterea si fructificarea , cu scopul de a obtine coroane echilibrate capabile se realizeze recolte mari, constante si de calitate.Taierile difera in functie de varsta pomilor, tipul de fructificare , incarcatura cu muguri de rod, lungimea cresterii anuale, forma de coroana.Taierile la prun se pot realize atat manual cat si mecanizat.Prin aceste taieri se urmareste mentinrea echilibrului intre crestere si rodire.Taierile sunt mai energice in anii cu multi muguri florali si mai reduse in anii cu mai putin mugurii florali.Formarea coroanaei se executa pe o perioada relative lunga de timp.

Sisteme de coroane recomandate pentru pruni sunt: etaj rarit cu varful axului suprimat, vas ameliorat pentru soiurile cu coroana mai rasfirata, sistemul Rabet pentru coroanele care se tocesc

In sectorul pomicol, ca dealtfel, in toate celelalte sectoare pomicole se inregistreaza numeoase pierderi datorita numarului mare de boli si daunatori precum si a accidentelor naturale (bruma, grindina, gerul)

Protectia fito-sanitara este o veriga tehnologica deosebit de importanta.Prin lucrarile aplicate solului se distrug o mare parte din daunatori.Numarul tratamentelor fitosanitare aplicate difera de la o zona la alta.Astfel,pentru solurile cu coacere timpurie sunt necesare 7-8 tratamente, 10-11 tratamente pentru cele cu perioada de maturare medie si 13-14

tratamente pentru solurile cu coacere tarzie.Pentru executarea lucrarilor este necesar ca intervalul dintre randuri sa fie eliberat.Eliberarea se face manual sau mecanizat.Utilajele folosita pentru lucrarile de combatere a daunatorilor poti fi, aparate de stropit si pafuit actionate de om sau actionate mecanic.

Recoltarea prunelor reprezinta ultima si cea mai importanta operatie din cadrul lucrarilor tehnologice, deoarece prin ea se finalizeaza eforturile economice si de munca inglobate timp de un an in plantatiile de pruni.

Recoltarea se poate face atat cu mana cat si prin scuturare.Prunele trebuie culese cu stratul de pruina cat mai intact.Pruina imprima fructelor un aspect de prospetime, sporindu-le valoarea comerciala.Sortarea prunelor de face cu mana concomitant cu culesul sau dupa aceea.Pastrarea prunelor se face la temperature 0-1oC timp de 2-5 saptamanii.

BIBLIOGRAFIE

1. Prof.dr. N.GHENA, conf.dr. GR. MIHAIESCU, prof.dr M.POPESCU, conf.dr V.CIREASA, sef de lucrari dr. I.GODEANU, sef de lucrari GH.DOBROTA- “Pomicultura generala si speciala”,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1977

2. Prof.dr. M.POPESCU, prof.dr. I.MILITIU, prof.dr. V.CIREASA, prof.dr.I.GODEANU, conf.dr. N.CEPOIU, conf.dr. GH.DOBROTA, G.ROPAN, dr.ing.I.C.P.P. P. PARINA-“Pomicultura speciala”, Editura Didactica si Petagogica, Bucuresti, 1992

3. Prof emerit dr. docent N.CONSTANTINESCU, conf. dr. N. GHENA, conf. dr. A. NEGRILA, sef de lucrari dr. G. MIHAESCU-“Pomicultura” vol2. Editura Agrosilvica, Bucuresti

4. Prof. dr. M.POPESCU, prof. dr. N. GHENA, prof. dr. I. MILITIU, conf. dr.M. MITU-“Pmicultura speciala”. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974

5. Conf. dr. ing. GRIGORE MIHAESCU-“Pomicultura speciala”, editura Ceres, Bucuresti, 1977

6. Conf. dr. GRIGORE MIHAESCU-“Pomicultura ecologica.Tehnologii nepoluante”, Editura Ceres, Bucuresti, 1998

7. Dr. ing. ec. CONSTANTIN MARIAN-“Organizarea productiei si a muncii”, Editura Ceres, Bucuresti, 1983

8. Ing. CONSTANTIN RUXANDU, ing. GHEORGHE STAN –“Mecanizarea lucrarilor in pomicultura”Editura Ceres, Bucuresti, 1979

9. Dr. ing. GH. DOBROTA, dr. ing. D. STRIMBU, dr. ing. M. DOBROTA, ing. E. CARDEI- “Cultura prunului” Editura Cesres, Bucuresti, 1991